Fenomenologica Alo

F E N O M E N O LO G I A
SI ARHITECTURA
anul II / ALO 2011-12 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU
Critica modernitii: Modernitatea descris ca pierdere a lui ACAS (homelessness) Principii care guverneaz modernizarea raionalitate, anonimitate, abstractizare crescnd a relaiilor sociale n contextul dezvoltrii tehnologice a produciei si al organizrii birocratice a vieii sociale; Lipsa de raportare la sistemul de valori traditionale (pe care modernitatea o face posibil) este receptat ca eliberare numai de ctre unii, cci ea nseamn i lips de certitudini si de sens; Martin Heidegger: Principala trstura a locuirii (wohnen, dwelling) este aceea de a proteja, a ocroti si de a permite ca lucrurile s existe n esen. A construi (bauen) nseamn a face loc din spaiul nedifereniat; natura lui a construi este de a permite locuirea.
Toate acestea par a se adresa arhitectului. Ce poate el face?
Trei categorii de arhiteci: -Teoreticieni ai arhitecturii care discut textele fenomenologilor i propun o gril de nelegere specific arhitecturii Christian Norberg-Schulz Peter Zumthor Juhani Pallasmaa Steven Holl -Arhiteci care creaz sub influena textelor fenomenologice Louis Kahn Peter Zumthor Steven Holl -Arhiteci care sunt influenai de spiritul vremii i produc opere care pot fi interpretate fenomenologic, dar fr a face apel la textele ntemeietoare Alvar Aalto Adevrata arhitectur exist numai acolo unde omul st in centru Sverre Fehn Tadao Ando
CHRISTIAN NORBERG-SCHULZ
Existence, Space and Architecture 1971 Meaning in Western Architecture 1974 Kahn, Heidegger, and the Language of Architecture 1979 Genius Loci, Towards a Phenomenology of Architecture 1980 Principles of Modern Architecture 2000 Architecture: Presence, Language 2000 Termenul form" sugereaz c imaginea arhitectonic apare ca un contur, o configurare sau un volum concret i aparine deci categoriei lucrurilor. O form posed o prezen concret i particip la constituirea unui mediu. Am putea spune i c formele corespund recuceririi arhetipurilor pierdute i menin permanena n snul micrii i al inovaiei. Valoarea unei opere arhitecturale rezid, prin urmare, n capacitatea sa de a grupa lumea: ntr-un sens general simbolic, un sens particular local, un sens istoric temporal i mai ales ca ceva, adic ca manifestare formal a unui mod de habitat ntre pmnt i cer. Opera arhitectural nu exist n vid, ci n snul unei lumi a lucrurilor i a oamenilor pe care o dezvluie pentru ceea ce este, ajutnd, n consecin, omul s o locuiasc ntr-o manier poetic.
anul II / ALO 2011-12 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU
JUHANI PALLASMAA
identitate, intimitate si domiciliu
Vincent van Gogh: camera lui n Arles, 1888.
Marcel Breuer: locul de luat masa din Casa Piscator, Berlin, 1926.
John Wayne i living-room-ul su

ESENA LUI ACAS Este evident c acas nu este un obiect, o construcie, ci o situaie complex i difuz care integreaz amintiri i imagini, dorine i temeri, trecutul i prezentul. Acas-ul este i un set de ritualuri, de ritmuri i rutine personale ale vieii de zi cu zi. Acas nu poate fi produs dintr-o dat; el are dimensiunea sa temporal i continuitatea sa i este un produs gradual al adaptrii individului i a familiei la lume acas/intimitate locuina ca mediator ntre fiina noastr social i cea privat
Textul se gasete aici: http://www.uiah.fi/opintoasiat/history2/e_ident.htm

Fenomenologia arhitecturii se bazeaz mai curnd pe verbe dect pe substantive. LOCUINTA SI INTIMITATEA Casa este compus de arhitect ca un sistem de ierarhii spaiale i dinamice, structur, lumin, culoare, n timp ce acas este structurat n jurul mai multor puncte focale de manifestare si simbolizare. PARANTEZA Procesul intentat de dna. Farnsworth lui Mies este ctigat de arhitect.
PETER ZUMTHOR
Arhitectura are inutul su. Are o relaie fizic special cu viaa. Nu m gndesc la ea n primul rnd ca un mesaj sau un simbol, ci ca la o anvelopant i un fundal pentru via, care se desfoar n i n jurul ei un recipient sensibil pentru ritmul pailor pe pardoseal, pentru concentrarea lucrului, pentru linitea somnului...
Thinking Architecture, 1999
Adpost pentru ruine romane, Chur, 1986
Spa n Vals
DESSA Locuinte pentru varstnici, Chur, 1993
Capela Saint Bruder Klaus, Mechernich, Germania, 2007
Capela Sf. Benedict, Graubnden,1989
Steven Holl
Pentru Steven Holl fenomenologia este studiul esenelor, iar arhitectura este disciplina capabil de a invoca esenele n viaa noastr de zi cu zi. Ca arhitect care lucreaz cu simurile, Holl crede c felul n care experimentm arhitectura este vizual, dar este si tactil, olfactiv i conectat cu spaiul i traiectoria corpului n timp.
Prezentarea filmului The Body in Space
Muzeul Kiasma, de art contemporan din Helsinki, 1998
Capela Sf. Ignatius, Seattle (1997)
Turbulence House, New Mexico, 2005
'It is a building that on one hand announces the use of the most advanced technology and on the other hand seemingly celebrates the pleasure of elements such as light and the vast horizon. It is quite rare that we encounter such a comparable mixture; it is characteristic of an artwork in which the use of very reduced elements produces a very complex whole. With Turbulence House, Steven Holl has established a new paradigm for the house of the future'. -Yehuda Safran, Domus 884, September, 2005
Sverre Fehn
The Norwegian Glacier Museum, 1991
the poetry of the straight line - 1992
Hedmark Cathedral Museum, Hamar, Norway. (1967-79)

Fenomenologica Alo

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fenomenologica Alo

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

F E N O M E N O LO G I A

anul II / ALO 2011-12 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

Toate acestea par a se adresa arhitectului. Ce poate el face?

anul II / ALO 2011-12 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

anul II / ALO 2011-12 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

identitate, intimitate si domiciliu

Vincent van Gogh: camera lui n Arles, 1888.

John Wayne i living-room-ul su

Textul se gasete aici: http://www.uiah.fi/opintoasiat/history2/e_ident.htm

anul II / ALO 2011-12 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

anul II / ALO 2011-12 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

Adpost pentru ruine romane, Chur, 1986

anul II / ALO 2011-12 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

anul II / ALO 2011-12 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

anul II / ALO 2011-12 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

DESSA Locuinte pentru varstnici, Chur, 1993

anul II / ALO 2011-12 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

Capela Saint Bruder Klaus, Mechernich, Germania, 2007

anul II / ALO 2011-12 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

Capela Sf. Benedict, Graubnden,1989

anul II / ALO 2011-12 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

anul II / ALO 2011-12 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

Muzeul Kiasma, de art contemporan din Helsinki, 1998

anul II / ALO 2011-12 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

anul II / ALO 2011-12 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

anul II / ALO 2011-12 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

anul II / ALO 2011-12 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

Capela Sf. Ignatius, Seattle (1997)

anul II / ALO 2011-12 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

anul II / ALO 2011-12 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

anul II / ALO 2011-12 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

Turbulence House, New Mexico, 2005

the poetry of the straight line - 1992

anul II / ALO 2011-12 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

Hedmark Cathedral Museum, Hamar, Norway. (1967-79)

anul II / ALO 2011-12 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

anul II / ALO 2011-12 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

S-ar putea să vă placă și