UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE ENERGETICA

Studiul reactoarelor de omogenizare a suspensiilor

Coordonatori: 1.Prof. dr. ing. Mandrea Lucian 2.Drd. Ing. Babutanu Corina

Autori: Mancasi Monica- Nicoleta- grupa 2206 Mihai Cristina- Mihaela- grupa 2206 Mincu Nicola Radu- grupa 2206 Moraru Alexandra-Roxana- grupa 2206

-2009-

Page 1

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE ENERGETICA

Cuprins:
1.Introducere: Utilitatea reactoarelor de omogenizare 2.Cercetari teoretice Studiul curgerii in reactoarele de omogenzare a)Ecuatiile Navier-Stokes b)Distributia de viteze si eforturi unitare c)Distributia de concentratie si efectul Magnus 3.Cercetari experimentale 3.1.Marimea hidraulica pentru particule izolate b)Aspecte toretice c)Determinarea experimentala a marimii hidraulice 3.2.Debite si viteze de functionare a)Descrierea instalatiei experimentale b)Determinarea debitelor de functionare fara aerare c)Determinarea debitelor de antrenare si de spalare la diferite concentratii 4.Concluzii

-2009-

Page 2

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE ENERGETICA

1.Introducere
Utilitatea reactoarelor de omogenizare

In industriile alimentara, metalurgica, chimica etc. sunt necesare instalatii (rezervoare cu echipamente aferente) care sa mentina in suspensie particulele solide din lichidul de lucru, instalatii numite si reactoare de omogenizare. Pentru obtinerea unei concentratii cat mai omogene, se utilizeaza elici, care pot fi intubate sau libere. Scopul amestecrii este omogenizarea amestecurilor, accelerarea reaciilor chimice, splarea, obinerea emulsiilor i dispersiilor si, nu in ultimul rand, mbuntairea transmiterii cldurii. Termenul de amestecare caracterizeaz operaia n general, insa se folosete de obicei pentru amestecarea solidelor n stare granular pulverulent, n aparate numite amestectoare. Agitarea este termenul utilizat pentru amestecarea lichidelor intre ele i a lichidelor cu solidele. Pentru amestecarea fluidelor cu viscozitate mare sau a pastelor se foloseste termenul de malaxare. Amestecarea cu dispozitive mecanice rotative este procedeul cel mai larg folosit in industria chimica pentru amestecarea lichidelor (miscibile, nemiscibile, newtoniene, nenewtoniene) datorita posibilitatilor variate in ceea ce priveste turatia si spectrul de curgere indus. Amestecatoarele mecanice pot fi clasificate in functie de: - forma constructiva - viteza de rotatie

Descrierea unui reactor cu amestecator

Recipientele cu dispozitive de amestecare sunt unele dintre componentele cele mai vechi si mai obisnuite ale echipamentelor industriale.

-2009-

Page 3

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE ENERGETICA n aparatele destinate realizarii proceselor de amestecare mediul primeste energie suplimentara care este folosita pentru omogenizare. Se cunosc diferite metode de omogenizare a mediului amestecat: mecanice, cu jet, electromagnetice. n practica, cea mai mare raspandire o au metodele mecanice de amestecare a mediilor lichide care se realizeaza prin actiunea organului de lucru (amestecatorul), asupra mediului. Pentru a obtine o amestecare eficienta este necesara realizarea n toate punctele mediului de lucru a unor gradienti de viteza mari, care au ca urmare: crearea unor viteze ct mai diferite ca marime si ca directie n apropierea amestecatorului (amestecare locala); punerea n miscare a ntregii sarje, astfel ca periodic, ntreaga cantitate de material din recipient sa treaca prin regiunea n care turbulenta este maxima. Deci, eficienta amestecatorului este influentata de gradul de turbulenta si de viteza de circulatie, apreciata prin durata necesara ntregii sarje sa treaca printr-o suprafata data, de exemplu suprafata maturata de bratele amestecatorului. Elementele principale ale unui astfel de utilaj sunt dispozitivul de amestecare si corpul aparatului. Dispozitivul de amestecare se amplaseaza, de obicei, la partea superioara a reactorului si este alcatuit din motor de antrenare, cuplaje, arbore, lagare si dispozitive de etansare, toate aceste elemente fiind montate pe capacul recipientului. Arborele de iesire al motorului de antrenare se uneste printr-un cuplaj cu arborele la capatul caruia se afla amestecatorul; montarea arborelui amestecatorului pe suport se face prin intermediul unor lagare de rostogolire. Pentru actionarea amestecatorului se poate folosi (in functie de necesitati) un motor cu reductor de turatie pentru obtinerea unor viteze mai mici . Scopurile amestecarii sunt: -omogenizarea amestecurilor; -accelerarea reactiilor chimice; -obtinerea emulsiilor si dispersiilor; -schimbari fizice ale componentilor; -imbunatatirea transferului de caldura; -evitarea depunerilor de crusta. -2009Page 4

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE ENERGETICA

2.Cercetari teoretice
Curgerea in reactoare de omogenizare. Solutii analitice
Curgerea in reactoare de omogenizare cu elice intubata poate fi studiat utiliznd ecuaiile Navier-Stokes n coordonate cilindrice. a)Ecuatiile Navier-Stokes

Vr V V V V 2 V + Vr r + r + Vz r = t r r r z 2 1 p Vr 1 Vr Vr 1 2Vr 2 V 2Vr fr + ( 2 + + + 2 ) r r r r r 2 r 2 2 r 2 z

V V V V V V V + Vr + + r + Vz = t r r r z 2 V 1 V V 1 p 1 V 2 V 2V f + ( 2 + + 2 2 + 2 r + 2 ) r r r r 2 r r z Vz V V V V + Vr z + z + Vz z = t r r z z 2 1 p V 1 V 1 2V 2V f z + ( 2z + z + 2 2z + 2z ) z r r r z Ecuatia de continuitate: Vr Vr 1 V Vz + + + = 0 ; = ct r r r z sau 1 1 V V ( rVr ) + + z = 0 ; Vr ,V , Vz = f ( r , , z ) r r r z

-2009-

Page 5

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE ENERGETICA

b) Distributia de viteze si eforturi unitare -in ipoteza ca miscarea este laminara si permanenta, Re<Re critic derivatele in raport cu timpul sunt nule: Vz V Vr = = =0 t t t -liniile de curent sunt paralele cu Oz V = 0;Vr V, p nu depind de

Vz p = = 0;

Vz V V = 0 V z = Vz ( r ) z = z = 0 ; z z

Luand in considerare conditiile impuse mai sus, rezulta: 1 p =0 r f = 0 fr fz 2V 1 Vz 1 p =0 + 2z + r z r r

In urma integrarii ecuatiilor Navier-Stokes, rezulta: k r2 vz = + c1 ln r + c2 2 2 unde

2 2 2 2 k ( r2 r1 ) k ( r2 ln r1 r1 ln r2 ) c1 = = 3.112 103 k , c2 = = 11.53 103 k 4 ln r2 4 ln r2 ln r1 r1

si

-2009-

Page 6

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE ENERGETICA

c) Distribuita de concentratie si efectul Magnus Efectul Magnus reprezinta procesul in care, datorita viscozitatii (fortei de frecare dintre straturile fluidului), un corp este antrenat de straturile de fluid din vecinatatea sa, capatand o miscare de rotatie, al carei sens este determinat de distributia inegala de viteze a fluidului. In experimentul nostru consideram particule sferice, in concentratii mici, care cad cu viteza w. Pentru particulele aflate in zona dintre rm si D, eforturile de

-2009-

Page 7

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE ENERGETICA frecare viscoasa au valori diferite, fapt care produce o miscare de rotatie, care, compusa cu viteza w, produce, prin efect Magnus, deplasarea particulei spre perete. Rezulta astfel ca, pentru particulele descendente, concentratia lor este variabila pe raza, fiind mai mare la perete. Daca aceasta reactioneaza (mecanic) cu peretii solizi, exista riscul formarii de cruste pe acestia.

???

-2009-

Page 8

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE ENERGETICA

3.Cercetari experimentale
3.1.Determinarea marimii hidraulice pentru particule izolate
a) Aspecte teoretice Mrimea hidraulic w a unei particule se definete ca fiind viteza uniform de cdere a acesteia ntr-un fluid considerat nelimitat. Forele care acioneaz asupra particulei sunt: greutatea proprie G, fora arhimedic Fa i rezistena la naintare Fr.

Forele care determin micarea se calculeaz cu relatiile: 4 G = s g r 3 ; 3 4 Fa = f g r 3 ; 3 C Fr = D f r 2v 2 , 2 unde CD este coeficientul de rezisten la naintare, care depinde de numrul wd Reynolds al micrii particulei Re s = i forma particulei. Iniial, particula se mic accelerat pn cnd ajunge n starea de echilibru dinamic: ur u ur u r u G = Fa + Fr i, din acest moment, continu s coboare cu o vitez constant, numit vitez de sedimentare sau mrime hidraulic, notat w. Valoarea mrimii hidraulice rezult din ecuaia urmtoare: 4 4 C s g r 3 = f g r 3 + D f r 2 w2 , 3 3 2 i este w= 4 gd s 1 3CD f

-2009-

Page 9

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE ENERGETICA Mrimea hidraulic este determinat deci de densitatea particulei i a fluidului, de mrimea ei i de numrul Reynolds al micrii prin coeficientul de rezisten la inaintare CD. b) Determinarea experimentala a marimii hidraulice A fost folosi un tub din plexiglas cu diametrul de 80mm si inaltimea de 1800mm. Masuratorile au fost realizate de la o cota de 50mm sub nivelul suprafetei libere pe o lungime de 1300mm.

Fig 2. Instalatie pentru determinarea marimii hidraulice: Pentru masuratori au fost folosite particule cu densitatea de 1166kg/m3 de forma cvasicilindrica si dimensiuni medii d=3.06mm si h=2.25mm. Dimensionarea trasorilor

h= 2,10mm h= 2,20mm
-2009-

d= 3,05mm d= 3,10mm
Page 10

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE ENERGETICA

h=2,30mm h=2,10mm h=2,25mm h= 2,50mm h=2,20mm h= 2,20mm h= 2,30mm h=2,35mm

Din tabel [nr.1] a fost

d= 3mm d= 2,90mm d= 3,10 mm d= 3,10mm d= 3,10mm d= 3,05mm d=3,10mm d=3,10mm

A fost calculata marimea hidraulica teoretica a particulelor pornind de la valoarea cunoscuta pentru nisip wnisip=0.2325m/s [] si aplicand un factor de corectie z= s 1 = 0.31 . Valoarea rezultata este wt part= wnisipz=0.07207m/s. 1.65

Valorile marimii hidraulice determinate experimental (w=h/t [m/s]) au confirmat valoarea teoretica calculate.

= 1166 [kg/m3] La h= 1,3m Timpul [s] 19,40 19,90 19,39 16,90 18,66 Viteza [m/s] 0,06701 0,06532 0,06704 0,07690 0,06966

-2009-

Page 11

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE ENERGETICA 3.2.Debite si viteze de functionare a)Descrierea instalatiei experimentale

-2009-

Page 12

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE ENERGETICA

Instalatia experimentala se compune din rezervorul transparent (1), elicea (2), conducta transparenta (3), dispozitivul de unformizare a vitezelor (4), diafragma (5), tubul piezometric TP (6), manometrul diferential MD (7), motorul de c.c. (8) pe axul caruia s-a montat un disc cu ploturi pentru masurarea turatie cu stroboscopul (10), sursa de c.c. cu tensiune reglabila pentru alimentarea motorului (9). Pe circuitul de alimentare sunt montate un ampermetru (A) si un voltmetru (V). Se umple rezervorul cu apa de la retea si la tubul piezometric (6) se masoara cota de instalare a elicei z si se stabileste o cota z (de exemplu 10mm). b)Determinarea debitelor de functionare fara aerare Primul set de masuratori(tab1, tab2, tab3, tab4) a fost efectuat fara trasori la z-uri diferite: 10mm, 20mm, 30mm si 40mm. Formule folosite:

P=U I Unitati de masura: [v]= m/s; [Q]=m3/s; []=m2/s

c)Determinarea debitelor de antrenare si de spalare la diferite concentratii a suspensiilor -2009Page 13

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE ENERGETICA Al doilea set de masuratori (tab5) a fost efectuat cu trasori la diferite concentratii de suspensii in instalatie: 0,2%, 0,4% si 0,6%. In acest caz au fost determinate debitele si vitezele la care trasorii au inceput sa fie spalati de pe fundul recipientului si la care acestia au inceput sa fie antrenati spre suprafata libera. Formulele utilizate la aceste masuratori sunt aceleasi ca la primul set de masuratori.

4. Concluzii

-2009-

Page 14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE ENERGETICA In urma masuratorilor efectuate cu diferite concentratii de trasori au putut fi observate urmatoarele lucruri: La o concentratie de 0,2% la un debit de 0.166 l/s avem o viteza de 0.084 m/s in tubul interior si de 0.00241 m/s in coroana circulara, ceea ce determina spalarea aproape completa a particulelor de pe fundul vasului. De asemenea se poate observa ca trasorii se afla in sectiunea tronconica a reactorului (fig. a). La o concentratie de 0.2% la un debit de 0.74536 l/s avem o viteza de 0.379 m/s in tubul interior si de 0.01084 in coroana circulara, ceea ce determina antrenarea trasorilor catre sectiunea cilindrica a reactorului. La o concentratie de 0.2% la un debit de 0.8165 l/s avem o viteza de 0.415 m/s in tubul interior si de 0.0118 m/s in coroana circulara, ceea ce determina aspirarea primelor particule. La o concentratie de 0.4% la un debit de 0.527 l/s avem o viteza de 0.268 m/s in tubul interior si de 0.00766m/s in coroana circulara, ceea ce determina spalaraea particulelor de pe fundul vasului. De asemenea trasori se afla inca in sectiunea tronconica a reactorului. La o concentratie de 0.4% la un debit de 0.7637 l/s avem o viteza de 0.3889 m/s in tubul interior si de 0.0111 m/s in coroana circulara, ceea ce detemina antrenarea trasorilor catre sectiunea cilindrica a reactorului. La o concentratie de 0.4% la un debit de 0.866 l/s avem o viteza de 0.44106 m/s in tubul interior si de 0.0126 m/s in coroana circulara, ceea ce determina apirarea primelor particule. La o concentartie de 0.6% la un debit de 0.527 l/s avem o viteza de 0.2685 m/s in tubul interior si de 0.00767 in coroana circulara, ceea ce determina spalarea trasorilor de pe fundul vasului, se poate observa ca acestia se afla in partea laterala a vasului. La o concentratie de 0.6% la un debit de 0.624 l/s avem o viteza de 0.3177 m/s in tubul interior si de 0.00907 m/s in coroana circulara, ceea ce determina antrenarea trasorilor catre sectiunea cilindrica a reactorului

-2009-

Page 15

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE ENERGETICA La o concentratie de 0.6% la un debit de 0.928 l/s avem o viteza de 0.4725 m/s in tubul interior si de 0.01351 m/s in coroana circulara. Aici putem observa ca mai mult de jumatate din trasori se afla in sectiunea cilindrica. La o concentratie de 0.6% la un debit de 1.143 l/s avem o viteza de 0.582226 m/s in tubul interior si de 0.0166 m/s in coroana circulara, astfel se poate observa ca primele particule incep sa fie recirculate.

-2009-

Page 16

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE ENERGETICA

Biblografie

1. Gheorghe Baran, Daniela Beuran Hidrodinamica suspensiilor Editura Tehnica, anul 2000; 2. P. Ghinescu, M. Solomon Hidromecanizarea in constructii Editura Tehica, anul 1969; 3. hydrop.pub.ro; 4. www.ereferate.ro; 5. www.regielive.ro;

-2009-

Page 17