Geopolitica este o teorie, o orientare de cercetare care releva legatura de subs tanta ntre pozitia geografica a unui stat

si politica sa. nsasi etimologia termenu lui spune explicit acest lucru, geo nsemnnd pamnt, teritoriu. Geopolitica priveste si analizeaza politica din perspectiva cadrului natural n care are loc, ea propunn du-si sa explice masurile si orientarile politice pe baza datelor naturale ale u nui stat: pozitia geografica, ntindere, bogatii naturale, populatie etc. F ireste ca relatia mediu geografic - politica s-a impus unor strategi sau oameni de cultura nainte de aparitia teoriei propriu-zise. Herder spunea ca "istoria est e geografie n miscare". Napoleon remarca, la rndul sau, ca "politica unui stat sta n geografia sa". De asemenea doctrina Monroe - America americanilor - ori cea a "misiunii civilizatoare" a Frantei n Africa sunt abordari care implica vizi uni geografice si abordari de factura geopolitica. Putem noi considera as emenea pozitii ca exprimnd aprecieri de natura geopolitica? Nendoielnic, nu! Ele s unt constatari sugestive care surprind o relatie: n cazul nostru cea dintre geogr afie, pe de o parte, si politica, pe de alta. Geopolitica ia nastere n momentul n care apare intentia de a explica aceasta relatie, de a o ntemeia din perspectiva teoretica. Caracterul doctrinar apare n momentul n care noua teorie, surpr inznd rolul real al mediului natural n configurarea politicii, transforma acest el ement n factor explicativ principal, daca nu exclusiv, neglijnd alte determinatii, uneori cel putin la fel de importante. Kjellen propune o abordare din m ultiple perspective ale statului, care sa ne ofere o explicatie a functionarii s ale. n acest cadru, geopolitica urma sa examineze suportul geografic, natural al statului. "Statul, spune mai trziu autorul suedez, nu poate pluti n vazduh, el e l egat ntocmai ca padurea de un anume sol din care-si suge hrana si sub a carui fat a copacii lui deosebiti si mpletesc ntre ei radacinile" ("Der Staat als Lebensform" , n I. Conea, "Geopolitica. O stiinta noua", pag. 5). Este cu totul remarc abila aceasta viziune sistemica asupra studiului statului, menita sa ofere o ntel egere ct mai completa a functionarii sale. Asa cum este demna de semnalat legatur a, comunicarea am spune astazi, ntre aceste perspective de abordare, pentru ca do meniile de care se ocupa alcatuiesc un ntreg. "Fiecare putere (e vorba de statele mari, de marile puteri), a fost conceputa ca unitate politica a cinci component e, putnd fi privita: din punct de vedere geografic, etnic, economic, social si ju ridic, numim aceste cinci fete ale fiintei ei: tara, neam, gospodaria tarii, str uctura sociala si guvernamnt (Idem, pag. 30). Statul este vazut ca o forma de viata ("marile puteri sunt, nainte de toate, ntruchipari ale vietii si chiar c ele mai marete dintre toate ntruchiparile de pe pamnt ale vietii"), iar politica d rept stiinta statului. Geopolitica reprezinta, deci, analiza statului din punct de vedere geografic, n acest sens ea nefiind altceva dect geografie politica. O sp une, de altfel, explicit Kjellen: "Cuvntul a fost formulat pentru ntia oara ntr-o le ctie publica n aprilie 1899… avnd acelasi nteles cu "geografia politica" a l ui Ratzel si, ntructva, chiar cu antropogeografia lui" ("Grundriss…", n I. C onea, "Geopolitica. O stiinta noua", vol. "Geopolitica", pag. 6). Este l impede ca Kjellen descopera geopolitica n efortul de sistematizare a unghiurilor de analiza si studiu ale statelor. Sa ascultam o marturisire semnificativa a sa: "Mai e de dezlegat o problema pur terminologica. Rnduiala dinauntrul sistemului n ca nu e complet asezata, pna ce disciplinele deosebite nu vor fi desemnate ca ata ri prin termeni anume. A le mai numi pe toate politica este un simplu corolar al celor de mai sus; ele sunt toate teorii despre Stat; nsusirilor speciale trebuie sa li se faca dreptate printr-o specificare a acestui termen general" ("Grundri ss…, n I. Conea, "Geopolitica. O stiinta noua", vol. "Geopolitica" , pag. 6", pag. 39). Era vremea desprinderilor, al autonomizarii diverselor r amuri dintr-un trunchi comun. n viziunea autorului suedez, geopolitica este un ca pitol al politicii, considerata ea nsasi stiinta. n acest demers, Kjellen fixeaza pentru geopolitica un anume obiect, un anume unghi de analiza a statului, cel ca re pornea de la conditiile sale naturale de existenta. Dar nca o data, trebuie re petat ca geopolitica era parte componenta a unui demers mai amplu. Daca v om desprinde acest capitol din formula n care a fost conceput si integrat, cum se procedeza nu de putine ori, mai mult, daca vom ncerca sa-l aplicam unei realitat i radical schimbate, fireste ca nepotrivirea apare mai mult dect evidenta. Astfel geopolitica poate aparea ca un demers depasit, al carui domeniu de valabilitate

tine de un anumit stadiu n evolutia studiului politicii. Autor prolific, Kjellen nu si limiteaza demersul la analize strict teoretice. El scrie, de pilda, un volum monografic, intitulat "Introducere la geografia Suediei", urmareste at ent desfasurarea primului razboi mondial si elaboreaza lucrari, cum ar fi "Die P olitischen Probleme des Weltkrieges" (Marile puteri si criza mondiala), 1920. n a cest proces de analiza concreta a statelor si diverselor situatii apar considera tii extrem de instructive pentru tema noastra. Gnditorul suedez mparte geo politica n: a) Topopolitica - subdisciplina care va studia asezarea statul ui; b) Morfopolitica - subdisciplina care va examina forma, granitele, re telele de circulatie; c) Fizipolitica - cea care va analiza fizionomia te ritoriului, bogatile solului si subsolului, asezarea matematica, n latitudine si longitudine. Topopolitica, de pilda, are n vedere asezarea tarii, dar , n acest subcapitol nu e vorba de asezarea matematica, geofizica, asezarea lnga m are sau n interiorul continentului (aceasta e studiata n capitolul de fizipolitica ), ci de plasarea politica a tarii respective. Autorul simte, astfel, nevoia de a trece dincolo de cartografierea geografica, de corelarea unor date fizice: "n p ractica este vorba mai ales de un studiu al vecinilor. Se ofera aici obse rvatiei si reflectiei toate problemele fundamentale pentru situatia n lume a unei tari care decurg: dintr-o vecinatate simpla sau complicata, din vecinatatea cu state mari sau mici, din distantele mai mari sau mai mici ce le desparte de cent rele de forta si de cultura ale timpului, din situatia fata cu punctele de frict iune sensibile ale marii politici, din asezarea la centru, intermediara sau la m argine si multele altele de felul acesta ("Grundriss…", n I. Conea, "O poz itie geopolitica", n "Geopolitica si Geoistoria", Martie/Aprilie 1944). Id entificam aici un alt sens al geopoliticii care vine tot de la ntemeietorul de dr ept al disciplinei, anume acela de informatie politica externa, de studiu al cad rului larg al politicii, de cercetare a ceea ce Kjellen numea mediul politic. Or toate acestea presupun nu numai masurari propriu-zise, ci si evaluari, judecati , tipuri de raportare. De fapt, aici este vorba de frontierele politice ale stat ului. Iar examinarea lor implica trecerea dincolo de domeniul precis al cartogra fierii. n acelasi sens, Kjellen face deosebirea dintre pozitie geografica si pozitie geopolitica. Prima este fixa, cea de-a doua mereu schimbatoare. Pozit ia geografica poate fi determinata cu exactitate prin masuratori fizice, cea geo politica nseamna "pozitia lui n raport cu statele nconjuratoare", deci implica rapo rtarea la un mediu politic care nu tine neaparat de statul respectiv, dar de car e acesta trebuie sa tina seama.