SARCODINELE

Sarcodinele sunt protozoare care au ca mijloc de locomotie pseudopodele, si a caror celula isi modifica permanent forma. La unele sarcodine marine, celula prezinta un schelet extern, calcaros(la foraminifere), sau un schelet intern, silicios (la radiolari). Reprezentantul sarcodinelor este amoeba (Amoeba proteus). amoebele Amoeba proteus se gaseste printre vegetatia n descompunere de la fundul paraurilor de apa dulce sau a iazurilor, dar exista si numeroase amoebe parazite (unele paraziteaza omul, producand boli). Amoebele sunt identificate prin abilitatea lor de a forma extensii citoplasmatice numite pseudopode, sau picioare false, cu care se misca. Acest tip de deplasare este considerat a fi cel mai primitiv mod de locomotie la animale. Endoplasma contine vacuole digestive, un nucleu granular si o vacuola pulsatila transparenta. Amoeba nu are gura sau anus; hrana este inglobata si materia execrata prin orice punct al suprafetei celulei, astfel hranirea este prin fagocitoza. Pe timpul perioadelor cu vreme nefavorabila amoeba se nchisteaz: devine circulara, pierde mare parte din apa si secreta o membrana inchistata, care serveste drept invelis protector. Inmultirea este exclusiv asexuata.

RADIOLARII
Radiolarii se disting prin segregarea anatomiei lor delicate intr-o capsula centrala, ce cuprinde endoplasmul, si ectoplasmul inconjurator; majoritatea speciilor au schelet silicios. Capsula este inchisa intr-o membrana si contine nucleul, mitocondriile, aparatul Golgi, vacuolele, lipidele si rezervele de hrana. Reproducerea, respiratia si sinteza biochimica sunt indeplinite de acea capsula centrala. Radiolarii fac parte din planctonul marin; nutritia lor consta intr-o mare varietate de zooplancton, dar si unele specii de fitoplancton, precum diatomeele, cocolitoforele i dinoflagelatele. Pot consuma, de asemenea, bacterii sau grohotis organic. Inmultirea lor este putin documentata; au fost raportate fisiunea binara, fisiunea multipla si inmugurirea.

Foraminiferele
Foraminiferele sunt sarcodine unicelulare cu cochilii. Acestea sunt divizate n camarue, care sunt adaugate treptat n timpul cresterii, iar cele mai simple forme sunt tuburi deschise sau sfere goale. Depinzand de specie, cochilia poate fi facuta din compusi organici, boabe de nisip si alte particule cimentate impreuna sau din calcit cristalin. Un singur individ poate masura de la 100 m pana la 20 cm lungime si poate avea unul sau mai multi nuclei in celula. Foraminiferii se misca, pentru a-si prinde prada, cu o retea de extensii subtiri ale citoplasmei numite reticulopode, similare pseudopodelor,dar mult mai numeroase si mai fine. Reproducerea este asexuata, prin diviziune in mai multi gameti.

zoomastiginele
Zoomastiginele reprezinta un grup de protiste asemanatoare animalelor. Acestea sunt flagelate. Hranirea este exclusiv heterotrofa, traiesc fie libere in mediul acvatic bogat in substante organice, unde isi dobandesc nutrientii prin difuzie, fie ca parazite in cadrul unei gazde. Pot fi unicelulare sau pot forma colonii. Au pseudopode cu rol in deplasare si inglobarea particulelor de hrana. Sunt printre primele eucariote care au aparut. Reproducerea poate fi asexuata (prin fisiune binara), fie sexuata (doar unele specii). Nu prezinta mitocondrii. Unele specii sunt parazite si periculoase, precum Trypanosoma.

ciliforele
Cilioforele reprezinta un grup de protiste asemanatoare animalelor. Exista aproximativ 8.000 de specii de ciliofore. Acestea sunt caracterizate de prezenta unor organite, numite cili, care participa la locomotie si la obtinerea hranei. Pot atinge dimensiuni foarte mari comparativ cu alte protozoare: pana la 2 mm. Hranirea este exclusiv heterotrofa, traiesc libere in mediul acvatic (majoritatea traiesc n ape dulci, dar pot fi intalnite si specii de apa sarata), precum ai n soluri umede. Contin un micronucleu diploid, responsabil cu reproducerea sexuata, precum si un macronucleu poliploid, responsabil cu regularea activitatilor celulare. Reproducerea poate fi asexuata (prin fisiune) sau sexuata. Exemple de ciliofore: Didinium, Paramecium, Stentor, Suctoria, precum si Vorticella.

Paramecium caudatum
Parameciul (Paramecium caudatum) este cel mai evoluat protozor. Este unicelular cu lungimea de aproximativ 0,25 mm. Membrana sa prezinta cili vibratili pe toata suprafata sa, ce contribuie la deplasarea in mediul acvatic. Biotop: Ape dulci, statatoare. Hranire si relatii trofice: Microorganisme si substante organice in descompunere.Nutritia este heterotrofa saprofita. Morfologie si organizare: are corpul alungit, de forma unui pantofior, acoperit cu numerosi cili scurti si uniformi. Pe fata ventrala a corpului prezinta o depresiune oblica numita peristom. In capatul peristomului se afla citostomul, care se continua cu un citofaringe, la capatul acestuia desprinzanduse vacuole digestive. La interior contine organite celulare, doua vacuole contractile (cu rol excretor si osmoreglator) si doi nuclei (un macronucleu cu rol metabolic si un micronucleu cu rol genetic).

Respiratia: Se face prin toata suprafata corpului. Intra oxigenul din apa in corp si iese dioxid de carbon din corp in apa. Hranirea: Parameciul se hraneste cu bacterii si cu alge unicelulare.Acestea se duc in jos pe palnia individului,dupa care ajung in vacuola digestiva care le digera. In urma acestui proces se produc substante hranitoare care sunt raspandite in celula pentru a o hrani,dar si substante nedigerabile care sunt trimise la nivelul vacuolelor cantractile. Excretia: Cu ajutorul vacuolelor contractile, care functioneaza ritmic: in timp ce una se dilata si se umple cealalta se contracta si se goleste. Inmultirea: Prin diviziune transversala. Prin conjugare. Dupa mai multe diviziuni directe, parameciul nu se mai poate inmulti asexuat. De aceea doi parameci se apropie unul de altul. Se realizeaz o punte citoplasmatica intre cele 2 celule. Prin aceasta punte se face schimb de micronuclei (schimb de informatie genetica). Acest proces se numeste conjugare si reprezinta un proces sexual primitiv. In conditii neprielnice prin inchistare. Importanta: Prin modul de hranire asigura purificarea apelor.