Index alfabetic al afectiunilor care se trateaza cu ajutorul plantelor medicinale - partea I Abcese- afin, aloe, banuti, brad, brusture

, ceapa, cerentel, cimbrisor, crin, fenicul, galbenele, grau, iedera, in, limba mielului, lumanarica, macris, macris iepuresc, marul lupului, maslin, morcov, musetel, nalba, nap, nuc, patlagina, patrunjel, patlagea vanata, pecetea lui Solomon, podbal, porumb, sapunarita, sfecla, smochine, soc, splinuta, sulfina, turita mare, urzica moarta alba, usturoita, vita- de-vie. Accident cerebral- ardei iute, arnica, castan salbatec, calin, nuc, vasc. Aciditatea sangelui- telina. Aciditate stomacala- aloe vera, angelica, cartof, coada calului, fenicul, maselarita, telina. Aciditatea urinei- stejar, strugurii ursului Acnee- aloe, arnica, boz, brustur, capsuni, ceapa, cicoare, cimbrisor, coada soricelului, echinaceea, fasole, frasin, fumarita, galbenele, ienupar, macris, marar, menta, mesteacan, nap, nuc, nasturel, orez, orz, papadie, patlagina, patrunjel, patlagea rosie, plop negru, podbal, ridiche, rostopasca, rozmarin, salcam, sapunarita, scaiul dracului, scanteiuta, sfecla, spanac, trandafir, trei frati patati, turita mare, turta, telina, untul pamantului, urechelnita, urzica mica, varza. Acrocianoza- ciubotica cucului, talpa gastei, coacaz negru. Actinomicoze- plop negru. Acufene- aloe vera. Adenita- buberic, busuioc, ceapa, curpen, echinaceea, iedera, in, morcov, nuc, patlagina, praz, salvie, sfecla de zahar, varza. Adenom de prostata- ghimpe, ginseng, mei pasaresc, patrunjel, pufulita cu flori mici, urzica moarta alba, talpa gastei. Adenoviroze- boz, busuioc, ceapa, echinaceea, ienupar. Adinamie- maturice. Aerofagie- cimbru, coriandru, lamai, menta, roinita, salcam, ventrilica. Afectiuni bucale- afin, brustur, busuioc salbatec, catina, cerentel, coacaz negru, musetel, nalba, papadie, paducel, patrunjelul campului, trandafir. Afectiuni cardiace- afin, alun, anghinare, castan comestibil, catina, coacaz rosu, coada soricelului, lacramioare, mazare, maces, maturice, mesteacan, nuc, osul iepurelui, paltin, papadie, paducel, patlagea vanata, pin, porumb, prun, ruscuta de primavara, salba moale, scortisoara, secara, sfecla rosie, soia, spanac, sparanghel, talpa gastei, troscot, telina, vasc, vita de vie, zmeur. Afectiuni circulatorii- alun, castan comestibil, micsunele ruginite, paducel, scrantitoare alba. Afectiuni dermatologice- aloe vera, levantica, limba mielului, mar, molid, mur, nalba, patrunjel, scaiul dracului, sovarf, spanac, trei frati patati, untul pamantului, ventrilica. Afectiuni digestive- calomfir, leustean, mazare, macris, maslin, molid, musetel, nuc, orez, ovaz, patrunjel, praz, rotunjoara, sanisoara, scumpie, silur, sovarf, turta, telina. Afectiuni endocrine- capsun, obligeana, osul iepurelui, troscot. Afectiunile esofagului- mustar alb. Afectiunile gatului- orz, prun. Afectiuni ginecologice- brad, calin, coada racului, cretisoara, marar, strugurii ursului, sunatoare, troscot, zmeur. Afectiuni hepatice si a vezicii biliare- aloe vera, brustur, calomfir, cerentel, isop, lichen de Islanda, linarita, maces, marul lupului, maslin, orz, porumb, prune, pufulita cu flori mici, revent, ridiche neagra, rostopasca, rotunjoara, rozmarin, scanteiuta, schinel, sfecla rosie, siminoc, sparanghel, splinuta, sporis, sunatoare, sofran, tei, trifoi de balta, telina, visin. Afectiuni intestinale- aloe vera, anason, angelica, brustur, ciumafaie, linarita, mazare, matreta bradului, orez, praz, revent, sanisoara, scumpie. Afectiunea maduvei spinarii- coada soricelului, salvie. Afectiuni metabolice- capsun, obligeana, osul iepurelui, troscot, turta. Afectiuni neuro-psihice- macris, obligeana, ovaz, paducel, pelin, sfecla, trifoiste de balta, untul pamantului, ventrilica. Afectiuni oculare- aloe vera, arnica, mataciune, mur, patrunjel, silur, sulfina, telina.

Afectiuni ale ovarelor- marar, mei pasaresc, telina. Afectiuni ale pancreasului- marul lupului. Afectiuni respiratorii- anason, brustur, caltunasi, ceapa, cimbrisor, lemnul Domnului, limba mielului, mar, molid, morcov, mur, ovaz, pin, pir, plamanarica, vinerita, viorea. Afectiuni renale si ale vezici urinare- albastrele, anason, brustur, cartof, cerentel, cimbrisor, ciubotica cucului, coacaz negru, coada calului, lasnicior, ipcarige, leustean, limba mielului, maghiran, mei pasaresc, menta, mesteacan, micsunele ruginite, navalnic, nemtisori de camp, obligeana, papadie, perisor, pir, plamanarica, plop negru, porumb, porumbele, priboi, rotunjoara, scanteiuta, schinduf, schinel, sfecla rosie, siminoc, smochine, soc, sorbestrea, sporis, strugurii ursului, sulfina, 3 frati patati, troscot, untul pamantului, urzica mica, ventrilica, vetrice, vinarita, visin. Afectiuni stomatologice- angelica, brustur, cerentel, ciumafaie, coacaz negru, coada soricelului, mustar alb, obligeana, patrunjelul campului. Afectiunile splinei- armurariu, linarita, ovaz, rostopasca, sporis, telina. Afectiunile urechii- lacramioare, untul pamantului. Afectiuni vasculare- castan comestibil, coada soricelului, maces, papadie, patlagina, patrunjel, patlagea rosie, salvie, secara, traista ciobanului, vasc. Afectiuni tumorale- plop negru. Afonie- brancuta, cais, telina, varza. Afrodiziac- angelica, cuisoare, lemnul domnului, macris. Afte- afin, busuioc, calomfir, cimbrisor, coada calului, coada soricelului, cretisoara, ienupar, lamai, lemn cainesc, levantica, morcov, mur, nalba, naprasnic, nuc, ovaz, patlagina, patrunjelul campului, raculet, rasgoace, salcie, salvie, sclipeti, splinuta, sporis, soparlaita, tataneasa, trandafir, turita mare, telina, untul pamantului. Albuminurie- coada calului, porumb, troscot, telina, vasc. Alcoolism- ardei iute, cimbru, pedicuta, revent, varza. Alergie- brustur, coada calului, coada soricelului, maces, nasturel, nuc, ovaz, pepene galben, ridiche neagra, 3 frati patati, turita mare Algii-ardei iute, vinarita. Alienatie mintala- maselarita. Alopecie- ardei iute, brustur, brustur dulce, calomfir, caltunasi, ceapa, coada calului, coada soricelului, cretusca, ienupar, levantica, lumanarica, maghiran, maselarita, merisor de munte, mesteacan, mutatoare, nasturel, norocel, nuc, obligeana, pedicuta, plop negru, porumb, ricin, rozmarin, salcie, salvie, sapunarita, sporis, stanjenei, urzica mica, urzica moarta alba. Amenoree- coada calului, isop, limba mielului, pelin. Ameteli- angelica, cimbrisor, coacaz negru, lacramioare, levantica, menta, negrilica, nuc, paducel, sanisoara, vasc. Amigdale- brad, buberic, busuioc, cartof, capsun, ceapa, cerentel, coacaz negru, coada calului, cretusca, crin alb, lamai, lichen de Islanda, mar, mur, musetel, naprasnic, nuc, patlagina, patrunjelul campului, porumb, secara, smochine, sorbestrea, tei, toporas, turita mare, zmeur. Anemie- cais, cartof, catina, cicoare, cimbrisor, cimbru, coacaz negru, coada calului, coada racului, cretisoara, lamai, lemnul Domnului, mazare, maces, mar, maslin, mur, nuc, orz, paltin, papadie, patrunjel, patlagea vanata, pelin, prun, revent, roinita, rozmarin, schinduf, sfecla rosie, sorbestrea, spanac, turta, urzica, urzica mica, varza, vita- de-vie, zmeur. Anexite- porumb. Angina- aloe, angelica, anghinare, buberic, ceapa, coacaz negru, ienupar, lamai, lemn cainesc, limba boului, matreata bradului, mur, mustar negru, nap, naprasnic, nuc, obligeana, paducel, pin, priboi, rapita, roinita, rostopasca, secara, smochina, traista ciobanului, turita mare, vinerita. Angiocolite- afin, anghinare, brad, crusin. Angoasa- cimbru, levantica, paducel, roinita. Anorexie- afin, albastrele, aloe, anason, anghinare, busuioc salbatec, busuioc, caltunasi, cicoare, cimbru, coacaz negru, coada soricelului, coriandru, cretisoara, isop, leustean, lichen de Islanda, mesteacan, negrilica, obligeana, orz, paltin, papadie, patrunjel, patrunjelul campului, pelin, pepene galben, podbal, revent, ridiche neagra, roinita, rotunjoara, salvie, sanisoara, scaiul dracului, schinduf, schinel, scumpie, sovarf, sparanghel, sofran, tarhon, trifoiste de balta, troscot, turita mare, telina, unguras.

Antrax- arnica, lasnicior. Anurie- ceapa, pin, schinduf. Anxietate- isop, narcisa alba, talpa gastei, telina, valeriana. Apoplexie- cimbru, ciubotica cucului. Aritmii cardiace- angelica, cicoare, lacrimioara, levantica, maturice, ruscuta de primavara, talpa gastei, unguras. Arsuri- afin, aloe, arnica, cartof, catina, ceapa, cimbrisor, coada racului, coada soricelului, cretusca, crin, in, ienupar, levantica, limba mielului, lumanarica, maces, maslin, musetel, nasturel, norocel, nuc, orez, patlagea vanata, patrunjelul campului, plop negru, salcie, schinel, sclipeti, smochin, sorbestrea, sovarf, spanac, stanjenei, stejar, sunatoare, tataneasa, ulm, untul pamantului, urzica moarta alba, ventrilica, vinerita, volbura. Artrita- agris, anason, angelica, anghinare, ardei iute, bujor, cais, cartof, catina, ceapa, cicoare, coacaz negru, coacaz rosu, coada calului, coada racului, cretusca, lacrimioara, lemnul Domnului, lemn dulce, limba mielului, mar, mesteacan, mustar negru, orz, papadie, patlagea rosie, patlagea vanata, pedicuta, plop negru, porumb, porumbar, ridiche neagra, rozmarin, salata, scai vanat, schinduf, sfecla rosie, sunatoare, telina, usturoita, varza, vasc, visin. Ascarizi- maces, schinduf, secara, vetrice. Ascita- banuti, ceapa, cretusca, isop, lamai, mesteacan, ovaz, patrunjel, patrunjelul campului, pelin, pir, porumb, praz, splinuta, sofranas, tarhon, turta, ulm, varza. Astenii- agris, busuioc, cais, cartof, capsun, ceapa, cicoare, cimbru, coacaz negru, coacaz rosu, coriandru, lamai, limba boului, maces, macris iepuresc, maghiran, mar, marar, menta, morcov, nuc, ovaz, paducel, papadie, patlagea rosie, patrunjel, praz, prun, rozmarin, schinduf, sfecla rosie, smochina, sovarf, spanac, sparanghel, telina, varza, vita de vie, zmeur. Astm- aglica, aloe, amareala, angelica, arnica, banuti, busuioc, caltunasi, carcel, ceapa, cimbrisor, cimbru, ciumafaie, coada soricelului, ipeca, isop, lamai, lasnicior, levantica, limba mielului, lumanarica, maselarita, morcov, musetel, narcisa alba, negrilica, nemtisori de camp, orz, ovaz, patlagina, pin, plop negru, pochivnic, podbal, ridiche neagra, rodul pamantului, rostopasca, rotunjoara, rozmarin, salata, salvie, scanteiuta, sovarf, stanjenei, sulfina, sunatoare, talpa gastei, tataneasa, trandafir, 3 frati patati, trifoi rosu, trifoiste de balta, turita mare, unguras, urzica mica, usturoita, valeriana, vasc, ventrilica, vindecea, vinarita, Atacuri cerebrale- mar. Ateroscleroza- afin, anghinare, capsun, ceapa, coacaz negru, coada soricelului, lacrimioara, lamai, mar, marar, morcov, nuc, papadie, paducel, patlagina, pepene galben, pin, prun, scorus de munte, secara. Atonie digestiva- agris, ardei iute, ceapa, cicoare, coacaz rosu, lichen de Islanda, mataciune, menta, obligeana, orz, patrunjel, patlagea rosie, praz, revent, ridiche neagra, roinita, rozmarin, schinel, siminoc, sunatoare, stevie, talpa gastei, talpa matei, tarhon, turita mare. Atonie musculara- albastrele, cretisoara. Atonia vezicii urinare- spanac, telina. Atrofie musculara- cimbru. Avitaminoze- capsun, catina, coacaz negru, coacaz rosu, maces, macris iepuresc, mesteacan, sfecla rosie, urzica, urzica mica. Avort- vetrice. Azotemie- afin, ceapa, mesteacan, orez, ovaz, orz, patlagea rosie, praz, troscot, vita de vie. Balanite- musetel. Balonari- afin, anason, banuti, brustur, busuioc, chimen, cimbrisor, cimbru, coada soricelului, coriandru, cuisoare, feciorica, maghiran, mataciune, menta, musetel, obligeana, papadie, patrunjel, plop negru, rozmarin, salvie, scaiul dracului, scorus de munte, sofran, tintaura. Bataturi- ceapa, crin, iarba de soaldina, iedera, marar, norocel, paducel, ricin, rostopasca, siminoc, stanjenel, urechelnita. Batranete- castan comestibil, visin. Betie- cimbru, dafin. Blefarita- asmatui, echinaceea, feciorica, patlagina, silur Blenoragie- deditei, feriga, osul iepurelui, scaiul dracului. Blocaj arterial- Ginko- Biloba.

merisor de munte.afin. splinuta. hamei. limba mielului. rasgoace. ovaz. Ginseng. fasole. pepene galben. sulfina. sunatoare. cimbru. musetel. Boli de oase. prun.banuti. sofranas. scai vanat. coacaz negru. Bolile vezicii biliare. pochivnic. Boli glandulare. lumanarica. trifoiste de balta. Boli intestinale si rectale. mesteacan. Boli genitale. mur. Bolile urechii. fragi. nuc. vindecea. telina. brad. turta. usturoi. maces. coada soricelului. zmeur. Boli venerice-patrunjelul campului. nasturel. angelica. tarhon. marar. brad.pin. nalba. mac de camp. pelin. Boala Durhing. plop negru. . sclipeti. urzica moarta alba. Bolile tubului digestiv.Boala Alzheimer. Boala Parkinson. ipcarige. 3 frati patati. sunatoare. ienupar. ciubotica cucului. zmeur. coriandru.anghinare. Boli de piele. podbal. mei pasaresc.nuc. Boli de ficat. morcov. ulm. grau.Ginko. patlagina. pir.lacramioare. ipcarige. hrean. isop. Boli inflamatorii. Bolile creierului. banuti. Bolile coloanei vertebrale.pufulita cu flori mici. rozmarin.busuioc. hrean. Bulimie. coada calului. scumpie.angelica. Ginko-Biloba Boli de buze. podbal. mar. salata. praz. Boli de stomac. Boli uterine. plop negru. patlageaua rosie. Ginko. tei. crusin. menta. mar. crin. salvie. turta. sofran. feciorica. tataneasa.anin alb. visin. soparlaita. albastrele. turta.cuisoare. busuioc. osul iepurelui. gutui. feriga. morcov. ulm. nasturel. dafin.albastrele. naprasnic. fasole. Ginko-Biloba. secara.coacaz negru Boli de dinti. ienupar. brustur. coada soricelului. tataneasa.aloe.(dermatita herpetiforma) porumb. dracila. catina. hrean. Bolile vezicii urinare.angelica. pufulita cu flori mici. 3 frati patati. nuc. Ginko-Biloba.pepene galben Boli de splina. patrunjel. limba mielului.frasin.Biloba. fasole. mustar negru. zmeur. linarita. ridiche neagra. pedicuta. ceapa. sparanghel.coada calului. cimbrisor. nalba. piper. limba mielului. Boli limfatice. fag.maselarita. calapar. mesteacan. 3 frati patati. naprasnic. naprasnic. morcov. soparlaita. pedicuta. iedera. orez. salvie. Boli reumatice. roua cerului. Bufeuri. sovarf. turita mare. nasturel. nalba. rapita. turita mare. brad. ghintura. iedera. corn. nasturel. fragi. coada calului. stanjenel. Boli de gat. Boli de colagen. aloe. pin. tintaura. ghimpe. coacaz negru.mur. grausor. tarhon. fragi. amareala. Boli de inima. calin. vetrice. hamei. tataneasa. Boli de nervi. pedicuta.albastrele. plamanarica. turita mare. iasomie de padure. patrunjelul campului. iarba mare. alun.iedera. fasole. nap. capsun.corn. orz.deditei. papadie. Bube. papadie.anghinare. Bronsite.Ginseng. angelica. armurariu. Boli de sange. rotunjoara. Bradicardie. sunatoare. visin.fragi. echinaceea. ridiche neagra. siminoc. busuioc de camp. ciubotica cucului.anghinare. tei. Boli infectioase. musetel. chimen. ipeca. pepene galben.galbenele.obligeana. dovleac. ienupar. urzica mica. macris iepuresc. iarba mare. sorbestrea. ulm. sapunarita.armurariu. Boli de ochi. turta. unguras. vita -de-vie. ridiche neagra.dracila. fag.nasturel Boli renale. negrilica. macris. telina. Bronhidroza. jneapan.ciubotica cucului. naprasnic. sunatoare. mur. salata. anason.Biloba.limba mielului.fasole. busuioc. mac de gradina. brad. scorus de munte. porumbar. marar. ghiocei. salata. dafin. ciumafaie. pin. gutui. coacaz negru. lumanarica. limba mielului. tarhon. ipcarige. brancuta. Boli pulmonare.

spanac. macris. sfecla. patlagea vanata. limba mielului. leustean.Biloba Cheilita. naprasnic. ceapa. piper negru. turta.spanz Calculi biliari. Ciroze.coada calului. gorun.arnica. ghimpe. curcubetica. sorbestrea. calin. zamosita. smochine. limba boului. siminoc . papadie. mar. coacaz negru. Chist renal. sfecla rosie. carcel. ipeca. pin. marar. urechelnita.anason. plamanarica. usturoi. cimbru. coada soricelului. ienupar. mazare. rozmarin. orz. schinduf. visin. lemn dulce. mesteacan. telina. turita mare.coada calului. busuioc.hrean.hrean. fasole.limba mielului.ghimpe Climacteriu. ipeca. salata. catina. rostopasca.limba mielului.anghinare. toporas. varza. mur. coada racului.morcov Cataracte.cretusca.galbenele. maces. tataneasa. rasgoace. soc. rozmarin Cardiopatii. molid. levantica. zmeur. isop. telina Cataruri urinare.calomfir. scumpie. strasnic. soia. troscot.busuioc. Ginseng. coacaz rosu.Ginko. pufulita cu flori mici. Calculi vezicali. ridiche neagra. angelica. galbenele Cheaguri de sange. lamai. merisor de munte. in. menta. tintaura. varza. mur. brancuta. ghimber.afin. jneapan. iedera. priboi. ventrilica. obligeana. isop. Candidoze-afin. ghintura galbena. orez. Ginko-Biloba. porumb. levantica. scai magaresc. frag. ceapa. naprasnic. marul lupului.albastrele. osul iepurelui. naprasnic.brad.mustar negru Cardiopatii ischemice. patrunjel. turita mare. usturoita Cardialgii. praz Colagenoze. rostopasca. orz. galbenele. catina. norocel. pufulita cu flori mici. banuti. nalba. Cataruri intestinale. marar.deditei. telina. zmeur. nuc. plop negru. cretusca. ghimpe. varza. smochine. carpen. Cearcane. paducel. porumbar. iarba de Soaldina. prun. brustur. pir. coada racului. roiba.hamei Carii.amareala. orz. vulturica Cataruri respiratorii (bronhice. in. sunatoare Cloruremie. mustar alb. coacaz negru. musetel Cefalee. catina.Bursite. catina. coacaz negru. merisor de munte. turita mare. floarea soarelui. gutui Chelie. marul lupului. cimbru.brustur. dovleac. Cherato-dermii. usturoi. pedicuta. naprasnic. galbenele. porumbar. ricin Chist ovarian. papadie. patrunjel. roinita.anghinare.naprasnic Chist seboreic.pepene galben.aloe. marul lupului. Ginseng. paducel. toporas. Calculi renali. rascoage. Ginseng.ceapa. Circulatie periferica deficitara. papadie. rostopasca. sunatoare. echinaceea. patrunjel. hamei. mar. lemnul Domnului. isop. schinduf. musetel.busuioc. morcov. Cisto-pielita.ciubotica cucului. iarba mare. paducel. pedicuta. fasole.aloe. visin. Cicatrizarea ranilor. zmeur. rotunjoara. Cangrena. naprasnic. salvie. Chisturi. vasc. nap. dracila. schinduf. urzica moarta alba. ciubotica cucului. obligeana. salcie. grau. etc). brustur. paducel. banuti. dumbravnic. mur. roinita. isop. jneapan.coada soricelului.ceapa. iarba neagra.iarba de Soaldina Cancer. ceapa. pir. lamai.coacaz negru. armurar. limba boului.afin. lemnul Domnului. marul lupului Ciclu abundent. patlagina. hrean. Cicatrici cheloide.albastrele Calozitati. porumb. capsun. cimbru. levantica. urzica. pin. spanac. fenicul. ovaz. Cervicite. prun. Cistita. plop negru. maces. canepe codrului. ghimber. coada soricelului. omag. orz. naprasnic. troscot. Ciclu neregulat. nasturel. mur. porumb. telina. tataneasa. osul iepurelui. angelica. batranis. salvie. urzica mica. levantica. Calmant iritatii oculare. carpen. coada calului. Celulita. ciubotica cucului. macris iepuresc. Ginko-Biloba. cimbru. micsunele ruginite. varza. ghiocei. pufulita cu flori mici. arnica. armurariu.

banuti. hrean. sorbestrea. visin. rostopasca.Colecistita. schinel. catina. schinduf. urzica moarta alba. pin Congestie pulmonara. Convalescenta.maslin. busuioc de camp. cimbru. GinkoBiloba. babornic. Colesterol marit. dumbravnic. molid. sunatoare. nalba. patrunjel. morcov. untul pamantului. patlageaua vanata. papadie. angelica. talpa gastei. slabanog. patlageaua vanata. trandafir. morcov. porumb. prun.afin. ardei. gutui. patrunjel. Colon iritabil. Colibaciloze. coada soricelului. naprasnic.cicoare. Ginseng. dracila. sfecla rosie. Colita de fermentatie. Colita de putrefactie. cuisoare. soc. smochine.angelica. drobita. Colici abdominale. lamai. porumb.albastrele.alun. cicoare. ciubotica cucului. tintaura.brad. roua cerului. schinel. vita de vie. cerentel. galbenele. roinita. trifoi rosu. musetel. sparanghel.valeriana Crampe musculare. echinaceea. brustur. frasin. fasole. Ginseng. mur. sunatoare. ceapa. maghiran. mac. papadie.afin. prun. banuti. busuioc de camp.hrean. orz.salcie Conjunctivita. volbura. salba moale. vita de vie Congestie cerebrala. omag. menta.afin. angelica. troscot. Comotii cerebrale.cicoare. Cosmetica (tratamente). pepene galben. salvie. paducel. tintaura. patlageaua rosie. dumbravnic. capsuni. Colici. armurar. pepene rosu. obligeana. sofranas. pedicuta. paltin de camp.brancuta. ovaz. praz. roinita. sfecla rosie. agris. soia. Constipatie. coada calului. isop. hamei. spanac. fasole. dracila. coada racului. priboi. toporas. dovleac. mataciune. stanjenel. ventrilica. sovarf. mur. obligeana. rozmarin. Cosmaruri.afin. varza.pedicuta. rachitan. hrean. mac de gradina. silur. lichen de Islanda. mar. turita mare. crusin. coacaz negru. coriandru. negrilica.tei Crampe. toporas. fenicul. 3 frati patati. chimen. patlageaua rosie. pelin.musetel Comedoane. mutatoare. lemn dulce. curcubetica. mustar alb. vasc. zmeur. grau. Contuzii.cretusca Congestii. smochine. rozmarin Colici intestinale si stomacale. praz. papadie. trandafir. perisor. usturoi. fumarita. roinita. castan comestibil. turita mare. pochivnic. catina. limba mielului. musetel. cuisoare. dud. papadie. visin. galbenele.agris. catina. busuioc. fenicul. limba mielului. grau. ceapa Congestia ficatului (hepatica). salcie. coada racului. mar. Colita. crin alb. iarba mare. arnica. Convulsii. Colici nefritice (renale). telina. floarea soarelui. ulm. menta. limba mielului. secara. scorus de munte. roinita. albastrele. angelica. . nuc. fasole. ridiche neagra. Congestie renala. coada soricelului. schinel. alun. patrunjel.molid Colorarea parului. paducel. telina. stanjenei.cerentel. Contractii de natura nervoasa. varza. limba mielului.ciubotica cucului. arnica. dovleac. vita de vie. fragi. valeriana. lamai. papadie. varza. coada soricelului. 3 frati patati. spanac. ricin. patrunjel. musetel. brad. mar. Colici biliare (si hepatice). roiba. zmeur. leustean. trifoi alb. coacaz negru. sfecla rosie. salata.mar. soc. porumb. roinita. calin. sorbestrea. zmeur. iarba neagra. vita de vie Congestia splinei. in. coacaz negru. limba mielului. frasin. nasturel.pin. menta.anghinare. castan salbatec. fenicul. revent. busuioc.brustur. salata. stevie. turita mare. maslin. orez. maslin. lacramioare. catina. turita mare. iarba neagra. dracila. calin. brustur. cimbru. maces. calomfir.albastrele. maghiran.ceapa.maselarita. plop negru. capsun. fumarita. orez. ghintura galbena. valeriana. pir. iarba mare. brustur. asmatui. ciumafaie. margareta. patrunjel.anghinare. coada soricelului. nuc. plop negru. limba boului. chimen. isop.aloe. ardei. pecetea lui Solomon. rozmarin. mataciune. fragi. mesteacan. priboi Congestie genitala. paducel. coada calului. untul pamantului. leustean. coada soricelului. talpa gastei. echinaceea. coada calului. cicoare. micsunele ruginite. lemnul Domnului. visin. siminoc. pedicuta Crampe menstruale. brustur.

cerentel. urzica mica. papadie. strugurii ursului. nuc. Degenerescenta. lemnul Domnului. Dereglari de ritm cardiac. cicoare. scaiul dracului. salvie. mar. urzica moarta alba. usturoi. piper negru.hrean. catina. orz. tarhon.alun. toporas. vulturica. slabanog. alun. macris iepuresc. ridiche neagra. troscot. turita mare. rozmarin. sfecla rosie.angelica. crusin. grau. ceapa. splinuta.roinita Dezinfectant intestinal. anghinare. roinita. porumbar. telina. roinita. spanac. Depresie.stanjenei Cresterea diurezei. Diateze. cretisoara. Deficiente de memorie. trandafir. armurariu. fragi. sapunarita. molid.Ginko-Biloba. vita de vie.coriandru. varza. musetel. rachitan. Debilitate. papadie. urechelnita. Diaree. matreata bradului. busuioc. visin. coacaz negru. nasturel. plop negru. usturoita. gorun. morcovi. catina. lemnul Domnului. sparanghel. hamei. mustar.ceapa. menta.mei pasaresc. salcie. rostopasca. canepa codrului. troscot. fenicul. nasturel.ardei iute.afin.afin.Biloba. limba mielului. in. maslin.maselarita Dementa.galbenele. brustur. gutui. zmeur. papadie. Cresterea dintilor. salata. Delirum tremens. cretusca. fasole. mesteacan. sparanghel. aloe. telina. schinduf. navalnic. obligeana. orez. galbenele. telina. in. porumbar. osul iepurelui. ovaz. ulm. alun. macris. coacaz rosu. rozmarin. sparanghel.telina. Ginko-Biloba. hrean. spanac. cimbru. pufulita cu flori mici.schinduf. salba moale. orz.castan comestibil. nuc. rachitan. cicoare. dovleac. iarba mare. busuioc. matraguna. schinduf. Dischinezie biliara. cais. fasole. lamai. soparlaita. orz. sapunarita. grau. ghintura galbena. nalba. maghiran. dud.hrean. nufar alb. coada calului. unguras. . fragi. varza. busuioc. papadie. salvie. aglica. angelica. scortisoara. obligeana Demineralizare. ridiche neagra. albastrele. soia. scumpie. naprasnic.alun. rascoage. ovaz.afin. porumb. gutui.mar.plumanarica. frasin. nasturel. sanisoara. pir. morcov. fenicul. siminoc. busuioc salbatec. Dereglari hormonale. deditei. trifoi rosu. dud. coacaz negru. revent. visin. rozmarin. ciumafaie. coada calului. asmatui. Diabet. capsun. drete. capsun. ienupar. urzica. ovaz Decalcifiere. orez. visin. banuti. Crapaturile pielii.floarea soarelui. mataciune.anghinare. scanteiuta. macris iepuresc. brustur. ghintura galbena. soparlita. Crestere. gorun. cais.mur Dezintoxicare. ienupar. tataneasa. soia. coada racului. lemnul Domnului. ovaz. castan comestibil. cartof.Ginseng Degeraturi. Digestie dificila. iarba neagra. revent. urzica.Crampe stomacale. Dezechilibru nervos. valeriana. patrunjel. nuc. roinita.angelica. in. turita mare. iarba mare. patlagina. sovarf Crize de nervi. salvie. castan comestibil. musetel. ceapa. coriandru. papadie. catina. coada soricelului. pochivnic. spanac. visin Crustele scalpului. pir. mataciune.Ginko. sunatoare. fumarita. vasc Crize migrenoase. cimbrisor. castan salbatec. secara. zmeur. turita mare. turita mare. zmeur. sclipeti. coacaz rosu. carpen. nuc. praz. vita de vie. cretisoara. sunatoare Dermatite. sfecla rosie. nalba. rotunjoara. obligeana. maslin. gorun. mur. menta. varza. sorbestrea Crampe uterine. coada calului. levantica. plop negru. hrean. sorbestrea. tintaura. sanisoara. coada calului. cartof. unguras. narcisa alba. varza. perisor. catina.paducel Dereglari glandulare. brustur dulce. galbenele Crapaturile sanilor. soia. morcov.fasole. cicoare. plamanarica. Dereglari menstruale. Descuamarea pielii. iedera.hrean. maces.afin. merisor de munte. fag.angelica. untul pamantului. salata.alun. stejar. corn. ceapa. echinaceea. ghintura galbena. orz. praz. talpa matei. nuc(ulei) Cuperoza. calomfir. raculet. cicoare. aloe. hrean. cuisoare. porumbar. salvie.albastrele Crize dureroase reumatice.

porumbar. soia. Dureri in zona pelviana.cimbrisor.albastrele. Dureri de piept. Dureri de urechi. urzica.cerentel Dureri de inima. brancuta. coada soricelului. Dureri interne. cuisoare. cretusca. lemnul Domnului. angelica. vindecea. roinita.coada racului. limba mielului. lasnicior. dovleac. paducel. armurariu.musetel. fasole. troscot. schinel. brad. Duodenita. navalnic.angelica.ciubotica cucului. schinduf.porumbar Dureri de ochi. Ipcarige. Dureri de abdomen. orz. mustar negru. cais. obligeana. Dureri musculare. musetel. osul iepurelui. iasomie de padure. cerentel. nalba. coacaz negru. coada soricelului. calin. ghimber. priboi. urzica moarta alba Dureri diverse . aglica. corn. mataciune.aloe. Dureri de rinichi. ceapa.cerentel Dureri menstruale. busuioc.nuc. aloe. hrean. ceapa. salcie. . echinaceea. ridiche neagra. cuisoare Disfunctii sexuale.scortisoara. rachita. omag. tataneasa. gutui.coada soricelului Dureri sciatice.brad. tarhon. ceapa. maghiran. talpa gastei. Dureri de reumatism. patrunjel. drete. anghinare. crin alb. coada racului. nuc. sovarf. sanisoara. slabanog. mutatoare.paducel Distonie neuro. coada calului. macris iepuresc. lemnul Domnului. floarea soarelui. tarhon. frasin. musetel. sovarf. aloe. coada racului. gorun. lemnul Domnului. schinel. brustur dulce. roinita. sanisoara. crin alb. Dureri de ficat.orz. obligeana. menta. Dureri de hemoroizi. ciumafaie. Dureri de cap. mataciune. schinduf.afin. curcubetica. mar.angelica. sunatoare. ciubotica cucului. patrunjel. valeriana.albastrele Dizenterie. laptele canelui. marar. soparlita. raculet. carpen. carpen. ienupar. cimbru. maces. coada racului. pelin. cartof.ghimber.afin.cretusca. dumbravnic. papalau. naprasnic. fenicul. brad. Dureri de picioare. anason. lemnul Domnului. marul lupului. ardei iute. fenicul.angelica. iarba mare. sovarf. Dureri de stomac. urzica moarta alba. slabanog.cimbru Dureri renale.varza Dureri ovariene. revent. Disfunctia glandelor sudoripare. ovaz. lumanarica. nuc. Dismenoree. galbenele.arnica. mesteacan. capsun. lemnul Domnului. obligeana. zmeur. rozmarin.aloe.arnica. cimbru Dureri uterine. fag.cimbrisor. vasc. fag. deditei. limba canelui. hrean. zmeur. hrean. drete.roinita Dureri articulare. maslin.cuisoare Disgravidie. pin. cuisoare. ghintura galbena. cicoare. in. pecetea lui Solomon. papalau. isop. dumbravnic. nuc. sofran. lumanarica. sorbestrea. mac rosu. slabanog. spanz. tintaura. menta. plop negru. levantica. cimbrisor. patrunjel. talpa gastei. gutui. grau. Distrofia miocardului. tei. lemnul Domnului. mur. curcubetica.lemnul Domnului. nasturel.anghinare. rostopasca.ciubotica cucului. frasin. sovarf. grau. roinita Echimoze. menta. ciumafaie. ghimber. smochine.angelica. calin. lemnul Domnului. sunatoare. ceapa. mar. scaiul dracului. porumb. iarba mare. lumanarica. patlageaua vanata. nuc.pin Disfunctii hepatice. Dispnee. limba boului. usturoi. urechelnita. Eczeme. sofran. orz. cimbrisor. hrean.dud Disurie. maghiran. Dureri de dinti. cerentel.deditei. rodia. ridiche neagra. rachitan. unguras Dureri de spate si musculare. Dispepsie. porumbar. piper negru. unguras. mar.ardei iute. revent. cartof. brusture. praz. banuti. troscot. brustur.ciumafaie. coada racului. untul pamantului. ghimber. orz. piciorul cocosului. trifoi rosu. traista ciobanului. dovleac. rostopasca Dureri de gat. cerentel. piper.cerentel. asmatui. soparlaita. urzica moarta alba. tintaura. coriandru. untul pamantului. Disfunctii stomacale. pelin.vegetativa. frasin.Discopatie. pochivnic.

sapunarita.cimbrisor.brustur. schinel.crin alb. cartof.busuioc. patlageaua vanata. sorbestrea.brustur.brustur. frasin. soc. vasc. carcel. calomfir. coada racului. curpen. porumbar. lacramioare. porumb.cartof. angelica. ghimpe. pecetea lui Solomon. pelin.brustur. leustean. lichen de prun. musetel. pin. Ipcarige. soc. praz. cretusca. vita de vie. pin.hamei. mar.caltunasi.hamei Eretism nervos.calin. pecetea lui Solomon. podbal. brancuta. Escoriatii. nalba. Epidermofitie. castan salbatec. busuioc. deditei. Ginseng. Ipcarige. Eroziuni bucale.lacramioare. talpa gastei. rozmarin. ovaz. Eczeme microbiene (infectate). Eroziuni. maslin. curcubetica. usturoi. Epistaxis. dracila. ovaz. varza. crin alb. calin. fasole. lamai.curcubetica. troscot. Eliminarea gazelor. Endometrite. ventrilica. fenicul. naprasnic. alun. papadie. nufar alb.brustur. patlageaua rosie. matreata bradului. Enterocolite. roinita. rapita. cimbrisor.afin. Enterite. ceapa. buberic. corn. Emfizem pulmonar. sclipeti. tintaura. cerentel. naprasnic. pin. mar. sapunarita. fasole. brustur dulce. cimbru. piperul baltii. Edemele pleoapelor. orz. turta. linarita. salata. ulm. Efelide. rozmarin. Eliminarea toxinelor. Excitatii sexuale.silur. telina. Eczeme pruriginoase. Emotivitate. soc. grausor. galbenele. iarba mare. obligeana. vita de vie. Eruptii tegumentare. Enurezis. piciorul cocosului. deditei. galbenele. leustean.sistole.angelica. grau. obligeana. rascoage. grau. anason. marul lupului. varza. troscot. Escare. tei. rozmarin. porumbar. sfecla rosie. coacaz negru. asmatui. ulm. banuti.crusin. turita mare. morcov. Favus. Erizipel. coacaz negru.roinita.coada calului. micsunele ruginite. troscot. Eritem.grau. sunatoare. cretisoara. cretusca. sovarf. scai vanat. iedera. lacrimioara. mar. secara. frasin. corn. cartof. maces. zamosita.afin. aloe. Enteroragii. deditei. coada soricelului. sparanghel. musetel. lemn dulce. urzica mica. fragi. vulturica. capsun. varza. lamai. mac rosu de camp. zmeur. jneapan.carcel. cartof. menta. stejar.albastrele. zmeur. ruscuta de primavara Faringite. cerentel. sovarf. rostopasca. patrunjel. floarea soarelui. crin alb. usturoita. Febra. porumb. Erectii prelungite dureroase. cimbru. dovleac. molid. cretusca.albastrele. Excitatii nervoase. mesteacan. cimbru.lamai. curcubetica. scaiul dracului. rachitan. cretusca. Extra. fragi. crin alb. coada calului. coada calului. orez. turta. marul lupului.salata. salvie.angelica.brancuta. podbal. cerentel. dud. stanjenei. steregoaie. pir. lemn cainesc. brustur. cimbrisor. cimbru. tarhon. stejar. nuc. merisor de munte. patlagina. gutui. rostopasca. grau. iedera. sclipeti. tataneasa. brustur. mesteacan. 3 frati patati. urzica.brustur. Episclerita. Entorsa. ulm. jneapan. cimbrisor. ienupar.cartof. iarba neagra. musetel.angelica.nasturel. vinerita. coada calului. pufulita cu flori mici. canepa codrului. iarba mare. brad. osul iepurelui.papadie. isop. vasc. nuc. brad. scanteiuta. iarba de Soaldina. maces. tataneasa. spanac.ardei iute. Exantem. turita mare. tataneasa. Epilepsie. priboi. Eczeme uscate. vita de vie. fenicul. ciubotica cucului. urzica mica. Edeme. coada calului. maselarita. urzica. maturice. orez. salvie. turita mare. alun. soc. splinuta. Eczeme zemuinde.afin. cimbru. molid. spanac. lemnul Domnului. sorbestrea. ridiche neagra. mur. raculet. lemnul Domnului.coada soricelului. Eminenta de avort. sapunarita. tataneasa.telina. menta. gorun. nuc. patlagina. sapunarita. scumpie. roinita. nap. .

scorus de munte. brustur. cimbru. Ficat colonial. marul lupului. volbura. pin. scorus de munte. patlagina. patrunjel. sovarf. lichen.cerentel. patlagina. maghiran.angelica. ardei iute. Graviditate. roinita. marul lupului. vulturica. cicoare. ceapa. Flebite. calin.Biloba Gripa. dumbravnic. banuti. maces. usturoi. Ficat. ciubotica cucului. roinita. soc. mac rosu de camp. mataciune. trifoiste de balta. Fisuri de piele. scortisoara.carpen. smochine.amareala. lamai. vinarita. lamai. raculet. Flegmoane. Galactagog. lamai. patrunjel. soc. busuioc salbatec. mur. papalau. ridiche neagra. tataneasa. lamai. raculet. sunatoare. Fisuri mamelonare (san). mar. vinerita. ceapa. vita de vie. urzica mica. Flatulenta. rostopasca. coacaz negru. dud. Fragilitate capilara. matreata bradului. dafin. roinita. mur. piperul baltii. 3 frati patati. siminoc. praz. coacaz negru. obligeana. micsunele ruginite. Ganglioni inflamati.orz. Gastralgii. turita mare. pin. obligeana.banuti. molid.Ginko. echinaceea. nuc.coada calului. pin. Fermentatii intestinale. Ipcarige. vulturica. orz. cimbru. Greata. pochivnic. prun. zamosita.lemn cainesc. rapita. pelin. plop . menta.calin. navalnic. nalba. coada soricelului. tataneasa. tataneasa. rostopasca. lichen. nuc.coada soricelului.aloe.lamai Gonoree-busuioc. sulfina. lamai.salvie Gingivite. ghintura galbena. mar. Frigiditate.dafin. Fetor bucal.cretusca. carpen.menta. maslin. limba mielului. turta. Furunculoza pleoapelor.alun. iedera. carpen. obligeana. urechelnita.caltunasi Gingii sangerande.aloe. rotunjoara.ciubotica cucului. brustur.cartof. Fistule. ghimber.iedera. Glicozurie. patrunjel. telina.(crestere). vita de vie. schinduf. fumarita. coada soricelului. coada racului. brad. troscot.galbenele. calomfir. menta. sclipeti. cartof. Furuncule. fumarita. nap.arnica. sapunarita. zmeur.coacaz negru. asmatui. tintaura. busuioc salbatec. Febra tifoida.schinduf Gaze intestinale. cimbru. pir. tataneasa.angelica. schinduf. smochine. tei. mar. gutui. Flux menstrual perturbat. cuisoare. coacaz negru. calin. roua cerului. Gastrita. isop. rachitan. coada soricelului. nuc. naprasnic. pochivnic. rasgoace. gutui. Fibrom uterin.cretisoara. mesteacan. stejar. scortisoara. paducel.cais. sovarf. porumb. ceapa. angelica.albastrele. dracila. crin alb. macris. in. marul lupului. galbenele. levantica. stejar. lamai. tataneasa. Glosite. Grefe de organe. echinaceea. marul lupului. limba boului. leustean. coriandru. crin alb. coada racului. grau. cimbrisor. Gastroenterite. usturoi. macris iepuresc. macris. musetel.busuioc.castan. tataneasa. Friguri.busuioc. Gangrena.albastrele. toporas. Fracturi. lamai. ciubotica cucului. cretusca. drete. salcam. curcubetica. mar. Glaucom.ciubotica cucului. marar. pecetea lui Solomon. lasnicior.ridiche neagra.coada soricelului. usturoita.plop negru. Gene. talpa gastei. anghinare. iarba neagra. priboi. roinita. smochine. isop. plamanarica. castan salbatec. orez. orz. matreata bradului. fag. coada calului. revent. lumanarica. Fisuri. nalba. omag. brad. tintaura. porumb. dafin. mur. maces. Fisuri anale. scumpie. maces. castan salbatec. lichen. salata. gutui.

raculet. marar. pir. sapunarita. Hiperaciditate. lamai. Hemoroizi. armurariu. crusin. anghinare.afin. fasole. Hiperkeratoze. Hiperexcitabilitate. brancuta. obligeana. trifoiste de balta. cartof. 3 frati patati. pelin. roinita. cerentel. usturoi. cartof. aglica. ienupar. Helmintiaze.nufar alb. Hemiplegii. ceapa. nuc. macris. telina. porumbar. nuc. Hiperglicemie. catina. lemn canesc.schinduf Hiperhidroza. capsun. vita de vie. nalba. vindecea. tei. salcie. scortisoara. cartof. salcie. piperul baltii. rapita. sfecla rosie.patrunjelul campului. Halena. traista ciobanului. prun. carpen. nasturel Hidropizie.afin aglica. papadie. osul iepurelui. limba mielului. molid. papalau. rapita. nasturel. aloe. visin. catina. tintaura. patrunjel. brad. isop. soc. brustur. Hiperemotivitate. pufulita cu flori mici. tintaura. anghinare. fag. vinerita. limba mielului. Hipertensiune. armurariu. soparlita. unguras. frasin. urzica.anghinare.negru.sclipeti. cretusca. cuisoare. sparanghel. brustur. pin. urzica. papadie. fragi. maslin. menta. angelica. sorbestrea. coada soricelului. Hemofilie. lacramioare. ceapa. osul iepurelui. porumb. urechelnita. sovarf. echinaceea. Gusa. papadie. ghimpe. albastrele. Hipercolesterolemie. alun. plop negru. rozmarin. ciumafaie. matraguna. ridiche neagra. rostopasca. pelin. brustur dulce. sorbestrea. micsunele ruginite. naprasnic. usturoi. piciorul cocosului. pelin. pecetea lui Solomon. coacaz negru. lamai. vasc. Hepatita. cimbrisor. brad. musetel. sorbestrea. nap. porumbar. trandafir. ciubotica cucului. salcie. Hematurie. salcie.ardei iute. pelin. limba cainelui. norocel. sfecla rosie. catina.cerentel. coacaz negru. coada calului. ulm. cimbrisor. patlageaua rosie. varza.afin. porumb. scortisoara. 3 frati patati. roinita. rachita. castan comestibil. cicoare. Hipermenoree. sanisoara. aloe. tataneasa.ienupar. talpa matei. scanteiuta. mur. cretisoara. maces. ceapa. coada soricelului. iarba mare. sunatoare. pufulita cu flori mici. Hemoragii. menta. telina. busuioc salbatec. naprasnic. capsun. castan salbatec. vulturica. stejar. ciubotica cucului. slabanog. telina. pedicuta. stejar.matraguna. omag. caltunasi. patlageaua vanata. vasc. coada racului. plop negru. pecetea lui Solomon. Hernie de disc. Hiperclorhidrie. anghinare. cretusca. praz. Hernie.afin. mei pasaresc. valeriana Hiperexcitatie sexuala. vasc. busuioc salbatec. troscot. rapita. porumb. sfecla rosie. ghintura. calomfir.asmatui. agris.arnica. mur. pin. cretusca. orz. salcie. pin. lumanarica. urzica mica. bujor. salcie. limba boului.brustur dulce. brandusa de toamna. linarita. ridiche neagra. trifoi rosu. Herpes.castan salbatec. prun. brustur dulce. naprasnic. papadie.lamai Hemoptizie. merisor de munte. troscot. bujor. stanjenel.brebenoc. tei. siminoc. cais.brustur dulce. vasc. strugurii ursului. lamai. lasnicior. brustur. urzica. morcov. coada calului. prun. asmatui. ventrilica. pedicuta.corn Guta. sanisoara. coacaz rosu. vinerita. plop negru. urzica mica. rachitan. patrunjel. capsuni. cimbru.cerentel. schinduf. perisor. Herpes genital. salcie. sofran. porumb. cretisoara. grau. turta. tarhon.marar. mesteacan. banuti. mesteacan.musetel. turita mare. vindecea. hrean. podbal. tataneasa. hrean. ruscuta de primavara Hidrosadenite. buberic. cretisoara. strugurii ursului. papadie. mar. untul pamantului. dracila. piperul baltii. cerentel.aglica. rasgoace. sclipeti. siminoc. perisor. cicoare. slabanog. coada calului. soia. coriandru. nuc. praz. pir. merisor de munte. menta. capsun. turita mare. calin. salvie. mesteacan. lamai. sulfina. sfecla. cicoare.asmatui. nemtisori de camp. patlageaua vanata. stejar. paltin de camp. salata. brustur.brebenoc. mataciune. coacaz negru. varza. matreata bradului. pir. linarita. vulturica.coada calului. porumb. schinduf. patlageaua rosie. anghinare. naprasnic. patlagina. traista ciobanului. porumb. lamai. armurariu. tei. patlagina. maslin. smochine. orz. . agris. Guturai. lamai.aloe. coada soricelului.

molid. roinita. troscot. grau. cartof. Infiltrarea grasa a ficatului.urzica moarta alba. rostopasca. telina. porumb. tintaura. pufulita cu flori mici. vita de vie. hrean. Hipomenoree. patrunjel. rozmarin. carcel. priboi. patlageaua rosie. usturoi.brad. ciubotica cucului. salata. talpa gastei.Biloba. Infectii microbiene si virale. varza. curcubetica. Inflamatia aparatului digestiv. turta. catina.albastrele. naprasnic. iarba neagra. dovleac.angelica. vasc. tei. nuc.albastrele. vasc. mesteacan. maslin. zmeur. capsun. nuc. scai vanat.lacramioare. usturoi.aglica. Hipertiroidie.turta. Indigestii. Infectiile pielii. ceapa. ovaz. sfecla rosie. molid. praz. leustean. ghintura galbena. usturoi. nalba. levantica. Ihtioza.dafin. prun. usturoita. patlagina. pelin. Infectii respiratorii.orz. orz.catina. coada calului. siminoc.afin. Impotenta. lemn dulce. macris. rozmarin. jneapan.albastrele. mar. musetel. Hipomagnezie.fenicul. zmeur. Infectii urinare.busuioc. patrunjel. traista ciobanului. Hipodinamie circulatorie. lumanarica. naprasnic. lumanarica. rostopasca.anghinare. isop.isop. coacaz negru.armurariu. Ginko. turita mare. Incontinenta urinara. Infectiile gurii. musetel. Infectii intestinale. fenicul. pir. mur. vulturica.catina.lacramioare Hipoglicemie. mur. turta. busuioc.coacaz negru. mar. visin. cimbru. pin. musetel. Infectiile ginecologice. curcubetica.valeriana. morcov.nuc. armurariu. sulfina. ruscuta de primavara. Hipovitaminoza. fasole. Indispozitie. pochivnic. ridiche neagra.coacaz rosu. papadie. Infectii hepatice. spanac. coada soricelului. Inflamatia ficatului. Incapacitatea de concentrare. secara. dumbravnic. linarita.scorus de munte Hirsutism. rachita. cicoare. Hipoaciditate. corn. Imunitate scazuta. strugurii ursului. marar. Induratia ficatului. nuc. Impetigo. papadie. papadie. negrilica.ceapa.pin. praz. calomfir.fenicul. papalau. morcov. frasin. Infarct miocardic. cartof. coada soricelului. coacaz negru. traista ciobanului Hipotonie arteriala. Hipervascozitate sangvina. grau. sparanghel.sunatoare.iarba de Soaldina.lamai. Infectii virale. Ginko-Biloba. vindecea. turta. lamai.pir. usturoita. scumpie. Induratia splinei. echinaceea.echinaceea. lamai. . Induratiile pielii. coacaz rosu. angelica. molid. telina. secara. Infertilitate. marar Icter. splinuta.urzica moarta alba. nuc. tataneasa. morcov. menta.castan salbatec. busuioc salbatec. fasole. Ginseng. orz. Infectii genito. pin. hamei. gutui. merisor de munte. linarita. scai vanat. rozmarin. sorbestrea.urinare.ceapa. rozmarin. patrunjel. lasnicior.catina.brad. gorun.porumb. nasturel.coacaz negru. paducel . lamai.angelica. paducel. silur. galbenele. orz. coacaz rosu. Infectii oculare. gorun. mar. mataciune. orez. roinita. nemtisori de camp. Hipertrofia prostatei. telina. cimbrisor. vinerita. plop negru. isop. dafin. salvie. lamai. ceapa.arnica. coacaz negru. nuc.catina. salba moale. cimbru. ridiche neagra. salcie. ghimpe. Inapetenta. fasole. pedicuta. gutui. in. priboi. cretusca. porumbar. Infectii. rasgoace. Ginseng. vasc. morcov.roinita. merisor de munte. schinel. sclipeti. lemnul Domnului. hrean. Hipotensiune. usturoi. turta.

telina. Inflamatia pielii.Inflamatia aparatului genital. obligeana.anghinare. Insuficienta circulatiei sangelui. smochin. dumbravnic. fasole.roinita. jneapan. Insuficienta vederii. Inflamatii ganglionare si glandulare. valeriana.naprasnic. schinduf. mustar negru.pepene galben. plop negru. dalac.rozmarin.aloe.iarba mare. Inflamatia splinei. floarea soarelui. lemn cainesc. vasc. salcam. pin. lamai. Inflamatiile mucoaselor. naprasnic.cimbrisor.afin. 3 frati patati. Iritare nervoasa. schinduf. Insolatie. praz. nufar alb.morcov. sovarf. menta.iarba mare. Intoxicatii. Insatisfactii sexuale. sfecla rosie. arnica. lichen. orz. salcie. pecetea lui Solomon. Insuficienta hepatica. pir. ciubotica cucului. calin. limba boului. levantica. coacaz negru. sparanghel. Inflamatia mucoasei bucale. cartof. troscot. urzica moarta alba. orz.armurariu. marar. Insuficienta tiroidiana. Insuficienta transpiratiei. fenicul. iarba mare. Insuficienta cardiaca. Inflamatii intestinale. plop. rostopasca.angelica. strugurii ursului. Inflamatia ochilor. toporas. armurariu. Inflamatii vezicale.schinduf. Insuficienta corticosuprarenala. siminoc. Insuficienta ovariana. roinita.telina. paducel. mar.silur. nufar alb.hamei.in. morcov. splinuta. Inflamatia nervilor. Ipohondrie. musetel. Inflamatia urechii.coada soricelului. schinduf. sunatoare. drete. cretusca.cimbrisor. Inflamatia cailor respiratorii. levantica. sunatoare.castan salbatec. cicoare. sofran. cartof. crin alb. secara. slabanog. Instabilitate emotionala. orz. rachitan. Inflamatia vezicii urinare. tataneasa. iedera. Inflamatii. salcie. Insuficienta lactatiei. prun. rozmarin. gutui. pufulita cu flori mici. limba boului. smochine.cartof. stejar.catina Insuficienta pancreatica. sanisoara. maghiran. macris.galbenele. zmeur. Intoxicatia sangelui.obligeana.anghinare.rotunjoara. cretusca. lichen. lemn canesc. nasturel. merisor de munte Inima.crin alb. hamei.coacaz rosu. roinita. Insuficienta renala.cais. vinarita.hamei.ovaz. Insuficienta respiratorie. banuti. sunatoare. cretusca. patlageaua rosie. hamei.anason.rozmarin.lamai. dovleac. virnant. lichen de islanda.strugurii ursului. angelica. telina. papalau. papadie. Inflamatii oculare. Inflamatii genitale.zmeur. Inflamatii mamelonare. cais. orz. rachita. hrean. roinita. Inflamatii urinare si renale.banuti.ulm. carcel. cartof. floarea soarelui. galbenele. toporas. sunatoare. orz. trifoi rosu.mar. . Insuficienta biliara. iedera. mur. mazare. capsun. Inflamatii articulare. Ginseng.sunatoare. prun.in. Inflamatiile pleoapelor. telina. Insomnie. lamai. nuc. busuioc.anason. Iradiatii. salata. turita mare. ovaz. mesteacan. papadie. musetel. secara. dalac. sclipeti. crusin. Insuficienta secretiei salivare. talpa gastei. paducel. mustar negru. schinduf. Iritatii. telina. ciubotica cucului. Inflamatii venoase. schinduf. ghintura galbena. plamanarica.morcov. trifoi rosu. turta.mar. nuc. osul iepurelui.brustur. jneapan.hrean. sparanghel. tataneasa. brustur. Intertrigo.

armurariu. Lipsa menstrelor. slabanog. nasturel. tintaura.albastrele. vasc. porumb. vinarita. lemnul Domnului. Leziuni zemuinde. ovaz. smochin. crin alb. nuc. feciorica. Leucopenie. arnica. coada calului. merisor de munte. turita mare. nuc. sfecla.Iritatia aparatului digestiv. limba boului.sfecla.anin negru. lemn cainesc.asmatui. Ginseng. varza. sorbestrea. naprasnic. sorbestrea. hrean. sfecla rosie. morcov. salvie. cimbru. trandafir. Lactatie (pentru marirea cantitativa). iarba mare. telina. catina. pepene galben. lamai. tataneasa. Litiaze. ciubotica cucului. coriandru. urzica moarta alba.coada soricelului. iasomie de padure. fasole. sunatoare. scaiul dracului.nalba. fenicul.(scaderea numarului de globule albe). papadie. menta. dovleac. brustur. obligeana.angelica. Leziuni vegetante. crin alb. telina.banuti. musetel. mar. grau. secara.angelica. Inrosirea mainilor. galbenele. pedicuta. patrunjel. Lacrimarea ochilor. Intretinerea pielii. grau. patrunjelul campului. patrunjelul campului. plumanarica. salcie. ceapa. Leziuni bucale.angelica. maghiran. Iritatia pielii. mur. gutui. paducel. Limfatism. orez. vinerita. frasin. papalau. Ginko.pin.telina. maces. calapar. Iritatia mucoaselor. patlagina. ciubotica cucului. patlageaua rosie.catina. busuioc. slabanog. Iritatia aparatului renal si urinar. splinuta. strugurii ursului. coada soricelului. unguras. ridiche neagra. vindecea. coada racului. hamei. curcubetica.albastrele. prun. Leziuni cutanate. salata. visin. paducel.limba boului. ventrilica. prun. Intepaturi de insecte. lacramioare. feciorica. Iritatia ochilor. Intarzierea cresterii. cuisoare. trifoiste de balta. musetel. maces. Leucemie. ghintura.anghinare.lacrimioara. calapar. patrunjel. busuioc de camp. mac rosu de camp. cartof. podbal. porumb. Leziuni tuberculoase. Ingrijirea corporala.busuioc. Junghi. Intarzierea dezvoltarii mentale. nalba. brancuta. plop negru. rotunjoara.catina. Isterie. hrean. jneapan. levantica. Leziuni cardiace. ghiocei. sorbestrea. isop. capsun. pochivnic. nemtisori de camp. Litiaze biliare. vita de vie. rostopasca. sporis. levantica.brustur. Lipsa poftei de mancare.arnica.vasc.batranis. cretisoara. Imbatranirea prematura.Biloba. ceapa. soparlaita. 3 frati patati. trifoi rosu.ceapa. Leziuni stomacale. pin. patlageaua rosie. Leucoree. crin de padure. lemn dulce. busuioc. cimbrisor. Laringita. ceapa. gutui. isop.lamai. ulm. floarea soarelui. vasc. Ischemie cardiaca. ienupar. sclipeti. . salcam. cicoare. coacaz rosu. trifoiste de balta. cretusca. silur. galbenele. Limbrici. 3 frati patati. sfecla.busuioc. coacaz negru. Leziuni iritante. praz. trifoi alb. marar. iarba neagra. sfecla.pin. cimbru de gradina. gorun. orez. iarba mare. papadie.ienupar.cretusca. patlageaua rosie. fenicul. naprasnic. praz.angelica. lamai. roinita. isop. lumanarica. patlagina. pin.iasomie de padure.cerentel. visin. Limfoame. scaiul dracului. vindecea. ovaz.angelica. stejar.maces.3 frati patati. Iritatii vaginale.angelica. sorbestrea. nuc. coada racului. cretisoara. perisor. ghimpe. Leziuni intestinale. asmatui. cerentel. arnica.nalba. masline.cais. Iritatia gatului. Iritatia sanului. grau. sparanghel. lichen de islanda.anason. sunatoare. hrean.lamai. rachitel. Inrosirea (iritarea) pleoapelor.

limba mielului. patlageaua rosie.catina. mar. ovaz. in. Matreata. brustur. catina. limba mielului. mataciune. roiba. trifoi rosu. iasomie de padure. ceapa. Malarie. hrean. salcam. roinita. Metrite. mesteacan. telina.Litiaze urinare.alun. vindecea. Mastoidita. rachitan. pepene galben.ardei. iarba mare. traista ciobanului. Lupus. porumb.ghiocei. iarba mare. Maladii infectioase. lichen de Islanda. mesteacan. echinaceea. merisor de munte.catina.coada racului. salcie. anghinare. frasin. lichen de prun. plumanarica. fag. Mamopatii premenstruale. frasin.ceapa. cimbru de gradina. cretisoara.curcubetica. traista ciobanului. valeriana. pufulita cu flori mici. porumb. nuc. Mialgii. Menstre dureroase. hamei.cimbru de gradina. coada calului. hrean. coada calului. trifoiste de balta.ceapa. splinuta. lemn cainesc.afine. porumbar. iedera. sunatoare. coacaz negru. marar. Menstruatii intarziate. pufulita cu flori mici. trifoi rosu. salcie. zamosita. Micoze.angelica. orz. porumb.afin. roinita. sclipeti.fenicul. vasc. Nastere. cimbrisor. scorus. Menopauza. stejar.gorun.calapar. ghimpe. schinduf. sfecla rosie. maces. coacaz negru. porumb. anghinare. morcov. urzica mica.coada calului. sparanghel. unguras. trifoiste de balta. maces. capsun. porumb.aloe. plop negru. Muscatura de sarpe.sunatoare. Memorie deficitara. coada soricelului. lamai. Menstre abundente. fag. tataneasa. roinita. mac de gradina. Meningita. Migrene. capsun. rozmarin. tei. Miopatie. Maladii cardiace. obligeana. maces. batranis. Nefrite. lemn dulce. piciorul cocosului. musetel. trifoiste de balta. busuioc. nuc. banuti. porumb. ruscuta de primavara. banuti. osul iepurelui.arnica. lamai.ghiocei. trandafir. pir. trandafir. unguras. varza. carpen. busuioc.angelica.cerentel. turita mare. nap. lamai. orz. coada soricelului. Ginko. coada racului. ciubotica cucului. Miocardita. iarba neagra. ghimpe. coacaz negru. scorus de munte. Memorie. schinduf. maghiran. Menoragii. Metroragii.angelica. scanteiuta. patrunjel. Metroanexita. roinita. rozmarin. coada calului. zamosita. ceapa. salata. Ginseng. ceapa. secara. nuc. piperul baltii. slabanog. feciorica. patlagina. ridiche neagra. Mancarimi de piele. rostopasca. usturoi. patlageaua vanata. brancuta. spanz. Luxatii.coada racului. stejar. vetrice. deditei. Ginko-Biloba. lemn dulce. Ginseng.armurar. porumb. rozmarin. nuc.brustur. sfecla rosie. crusin. . salvie. ciubotica cucului. curpen. salvie. grau. Ginseng. cretisoara. Menstruatii perturbate. sunatoare.brustur. roinita. schinduf. cretusca.iedera.iedera. urzica moarta alba. lemnul Domnului. salata. Melena. busuioc de camp. scai magaresc. limba canelui.afin. ventrilica. pelin. Lovituri.angelica. curcubetica. stejar. rotunjoara. soparlita. corn.maselarita. paducel. fenicul. Miopie. busuioc. galbenele. patlagina. pir. porumb. Micsorarea fluxului menstrual. lacrimioara. sorbestrea. mar. roinita.coada calului. splinuta. secara. Miastenii.brustur. ceapa. piperul baltii. fenicul. Lumbago. ghimber. levantica. vasc. vulturica. brustur. secara. Menstruatii reduse. iarba rosie. patrunjel. lemn dulce.afine. coada soricelului. lemnul Domnului. urzica moarta alba. crin de padure. rozmarin. Meteorism. marar. schinduf.angelica. soparlaita. banuti.Biloba. ridichea neagra. rozmarin. coada soricelului. lamai. arnica. coacaz negru.menta. pedicuta. obligeana. tataneasa. limba mielului.

coacaz negru. usturoi. angelica. lichen. varza. valeriana Opareli. echinaceea. crusin. telina. telina. iedera. dalac. pufulita cu flori mici. coacaz negru. Paralizii. coada racului. salvie. ovaz. lamai. Paraziti intestinali. ceapa. sporis. cretisoara.coriandru. brad. frasin. vasc. Oxiuraza. ghimber.curcubetica. nuc. papadie.curcubetica. . levantica. patlagina. ventrilica. crin de padure. lamai. echinaceea. prun. marar. coacaz negru. maslin. maselarita. lamai. iarba neagra. unguras. lamai. maturice. visin. sparanghel. nufar alb. usturoi.curcubetica.aloe. hamei. mesteacan. vasc. lamaie. pecetea lui Solomon. patlagina. Ochi inflamati. Osteoporoza. ghimber. Ginseng. coada calului. narcisa alba.buberic. Nervi. rozmarin. Orhita. mar. usturoi. Otita. carpen. porumbar. alun. ricin. cimbru de gradina. Osteomielita. ghintura. limba boului. dumbravnic. galbenele. cimbru de gradina. Ginko-Biloba. laptele canelui. grau.afin. crin. coacaz negru. brad. morcov. iarba mare. Noduli scrofulosi. prun.dafin. dalac. Nervozitate. sofran. salata. orz. varza. negrilica. maslin. macris. buberic. patlageaua rosie.dalac. coada calului. patlageaua vanata. Oprirea secretiei de lapte.aloe. siminoc. ghintura. fasole.coada calului. corn. piciorul cocosului. ceapa.busuioc.anin alb.castan comestibil. priboi. ciumafaie. lacramioare. fragi.cicoare. limba mielului. anghinare. frasin. pelin. salba moale. maselarita.cicoare.ceapa. iarba mare.anason. vita-de-vie. morcov. dumbravnic. sunatoare. sunatoare. ghintura. praz. floarea soarelui. praz. ghiocei. patlageaua rosie. dalac. Neurastenie. roinita. talpa gastei. orz.cimbru de gradina. Paludism. rostopasca. Panaritiu. schinel. Oligomenoree. ceapa. coada soricelului. Parazitoze. paducel. pin. schinduf. salvie. nalba. musetel. Nevralgii diverse. praz. tei. trifoiste de balta. iarba mare. soc. vulturica. Oligurie. mustar negru. agris. varza. talpa gastei. Neurodermite. scortisoara. plop negru. cretisoara. Oboseala cronica. grau. coada soricelului. smochin.smochin. nuc.ceapa. Ginseng. norocel. spanac. crusin. levantica. sparanghel. lemn dulce. dumbravnic.hrean. cicoare. cretusca. secara. coada racului.ceapa. iedera. usturoi. cuisoare. crin de padure. spanac. ulm. rotunjoara. patlageaua rosie. Ipcarige. rostopasca. urzica. sunatoare. Palpitatii. papadie. mar. cretusca.afin.dalac.angelica. orez. Paralizie faciala. coada soricelului. ceapa. zmeur. vulturica. cimbru de gradina.arnica. schinduf. soc.lacramioare. dafin. Oftalmologie. lumanarica. fag. cimbrisor. Ovare. spanz. salcie. ricin. mesteacan. fumarita. vasc. coacaz negru. sanisoara. maslin. maslin. musetel. fenicul. cimbru de gradina. cimbru de gradina. pochivnic. coada calului. zamosita. Onanie. lamai. patlagina. maselarita. arnica. capsun.afin. brustur. ciubotica cucului. patlageaua vanata.echinaceea. maces. varza. Papiloame. coada calului. mar. mataciune. scanteiuta. crin. cretusca. marar. coacaz rosu. paducel. tataneasa. coacaz negru. galbenele. norocel. Otalgii. osul iepurelui. porumb. soia. aloe. papadie. splinuta. tei. rozmarin.hamei.busuioc. isop. fragi. iarba neagra. sclipeti. ridiche neagra.banuti. Paraziti capilari. Obezitate. Orjelet. Otraviri. Nevroze. ciumafaie. coada soricelului. crin de padure. hrean. varza. omag. Negi. ridiche neagra. fenicul. capsun. marar. crin alb. roinita. 3 frati patati. fenicul. ciubotica cucului. fragi.mar. levantica. usturoi. usturoi. ceapa.grau. vita de vie.ceapa. hrean. menta. roinita. sunatoare. visin. toporas.brad. Pancreatita. Paraplegii. nuc. stejar.dalac. vasc. coacaz negru. praz. carpen. magheran. anghinare. valeriana. hrean.

curpen. pelin. Presbitie.hamei. macris. urechelnita. naprasnic. nufar alb. patlagina.ceapa. anghinare.catina. mac rosu de camp. hrean. Picioare reci. Podagra.jneapan. vasc. Pletora. prun.lamai. castan comestibil.afin.gorun. Pioree. Prolaps rectal.dumbravnic. nufar alb. anghinare. smochin. hrean. fasole. Pneumonie. carpen.batranis. morcov. ulm. Pojar. mar. sorbestrea. plamanarica. hrean. osul iepurelui. fasole. curcubetica. arnica.angelica. pin. cimbru de gradina. gutui. stejar. mesteacan. bobornic. dalac. hrean. usturoi. telina.echinaceea. maslin. Prevenirea senescentei. patlageaua rosie. cretisoara.alun. iarba neaga. Ginko-Biloba. naprasnic. masline. levantica.brad.anghinare. sparanghel. strugurii ursului. scaiul dracului. asmatui. Pericardita. turta. Ginseng. zamosita.lamai.castravete. lamai. patrunjel. pir. coada soricelului.arnica. sclipeti. grau. cerentel. pin. patlageaua rosie. cerentel. visin. micsunele ruginite. ovaz. Pleoape inrosite. mac rosu de camp. dalac. lemnul Domnului. Prurigo. vasc. ricin. ceapa. roinita. obligeana. papadie. porumb. nuc.cuisoare. Pemfigus. Ginko-Biloba. sunatoare. praz. coada soricelului. coada calului. vinerita. marar. lemn dulce.alun. crusin. hrean. mar. morcov. schinduf. lamai.asmatui. piciorul . patlagina. lamai.pecetea lui Solomon. ciubotica cucului. cimbru de gradina. cretisoara.Parestezii. salata.aloe. naprasnic. musetel.nefrite.cimbru de gradina. hrean. trandafir. Parkinson. hrean. angelica. mustar negru. ghiocei. Pelada.lamai. jneapan. scai vanat. frasin. Ginko-Biloba. nuc. ciubotica cucului. Pelagra.ceapa. laptele canelui. norocel. ceapa. calapar. usturoi. Pediculoza. marar. coada calului. mustar negru. Pleurite. feciorica. Porfirie.lamai. visin. Pleoape cazute. iedera. curcubetica. batranis.hrean.albastrele. pufulita cu flori mici. coacaz negru. nasturel. sovarf. galbenele. Polipi uretrali. coacaz negru. dumbravnic. Prevenirea ridurilor. urechelnita. brusture. pecetea lui Solomon. spanz. trifoiste de balta. bostan. cimbrisor. spanac. Plagi. Pistrui. Pilo. pareze.asmatui. vindecea. ceapa. spanac. prun. mesteacan. Pete pe piele. nasturel.hrean. nuc. Pareza nervilor periferici. piperul baltii. mesteacan. vita de vie. echinaceea. mesteacan.ghimpe. pecetea lui Solomon. omag. silur. angelica. maces. Pielite. Prostata. babornic. merisor de munte. telina.coada calului. dovleac. Periartrite.ceapa. iarba mare. fragi. strugurii ursului. tataneasa. maces. ruscuta de primavara. scai magaresc. coacaz negru. iarba de Soaldina. smochin. babornic. Polinevrite.limba boului. ventrilica.lamai. ghiocei. ghimpe. Picioare sensibile. lamai. Pierderi seminale. Piodermita. lichen. maces. iedera.mustar negru. salba moale. iarba neagra. nuc. Prevenirea racelilor. Polipi. cretusca. macris. menta. turta. mar. sapunarita. urechelnita. coacaz negru. lacrimioara.castan salbatec.cerentel. hrean. iedera. varza. nalba. rasgoace. Pierderea memoriei. mesteacan. dalac. curcubetica. Parodontoza. castan comestibil.afin. lumanarica. nalba. Pigmentatii diverse. Periflebite. roiba. scai magaresc. Polutii nocturne.praz. pepene galben. spanac.catina.ghiocei. coada soricelului. soc.asmatui. Poliomielita. porumb. plop negru. stanjenei. echinaceea.asmatui.maslin. pepene galben. Prevenirea cancerului. Pecingine.

buberic. brad. mei pasaresc. sunatoare. coacaz negru. lichen. iarba mare. maces. rostopasca. sanisoara. tarhon. prun. lichen. salata. trifoi alb. plamanarica.aloe. toporas. molid. valeriana. telina. pin. rozmarin. pedicuta.afin. fasole. ciumafaie. pir. 3 frati patati. talpa gastei. schinel. galbenele. Regurgitari. calin. crin de padure. roinita. scai magaresc. soc. cimbrisor. plamanarica. angelica. patrunjelul campului. rozmarin. drete. merisor de munte. Rani ale colului uterin. frasin. coada calului.ceapa. salcie. cretusca. rasgoace. lemn cainesc. coacaz rosu. praz.leustean. drobita.afin. rotunjoara. nuc. salvie. maghiran. cicoare. merisor de munte. aloe.asmatui. plop negru. turta. Psoriazis.lemn cainesc. drete. ventrilica. telina. cimbrisor. morcov. paltin de camp. coada calului. coada racului. pepene galben. sfecla.catina. troscot. limba boului. brad. arnica. grau. urzica mica. angelica. nuc. grau. nuc. urzica. pir. stejar. sparanghel. pir. Radiatii. dafin. carpen. hrean. cretisoara. Ginko-Biloba. brancuta. sovarf. Raceli. galbenele. urzica mica. steregoaie. splinuta. hrean. lasnicior. busuioc de camp. priboi.cocosului. ceapa. orz. canepa codrului. scortisoara. arnica. trifoi rosu. rodul pamantului.brad.obligeana. in. salvie de camp. patrunjelul campului. pin. asmatui. plamanarica. iedera. trifoiste de balta. telina. osul iepurelui. sporis. patlageaua rosie. carpen. alun. menta. perisor. ciubotica cucului. salcie. cuisoare. soc. isop. papadie. obligeana. Ginseng. osul iepurelui. fragi. usturoita. sunatoare. stejar. mar. nalba. turita mare. cimbru de gradina. coacaz negru. curcubetea. tei.anghinare. rachitan. brustur. musetel. cimbru de gradina. stanjenei. sofranas. vita de vie. patlageaua vanata. levantica. nasturel. ceapa. Retentia apei. usturoi. patlagina. anghinare. brad. strasnic. brustur. osul iepurelui. nalba moale. praz. Raie. cerentel. iarba mare. rachita. agris. schinduf. urzica. lemn dulce. crin alb. marul lupului.cretisoara. levantica. obligeana. orez.agris. capsun.crusin. scorus de munte. telina. rostopasca. lemn cainesc. podbal. dafin. ghimber. nuc. catina. limba mielului. mustar negru. coacaz negru. naprasnic. anason. busuioc. schinduf. galbenele. sclipeti. scai vanat. tintaura. babornic.afin. musetel. soc. trifoiste de balta. trifoiste de balta. Ipcarige. catina. lumanarica. vindecea. talpa matei.anghinare. molid. Retinopatii. ceapa. Rectocolite. naprasnic. dalac. Rani anale. coada calului. gutui. Reumatism. telina. morcov. lasnicior. varza. isop. turta. Regenerarea tesuturilor. Rani zemuinde. smochine. limba boului. limba boului.albastrele. anghinare. splinuta. soc. Retentie azotata. coriandru. nuc. rasgoace. ghimber.aloe. sofranas. salvie. marar. frasin. galbenele.lichen. Ramolisment. salvie de camp. patlagina. Purpura. 3 frati patati. orez. podbal. ventrilica. pedicuta. sapunarita. coacaz negru. siminoc. ridiche neagra. ciubotica cucului. silur.brad. orz. angelica. vita de vie. lumanarica. mur. scumpie. Rahitism. levantica. patrunjelul campului. anin alb. . gorun. cimbru de gradina.calapar. mesteacan. lamai. lichen de Islanda. mutatoare. pin. Retentie urinara. strugurii ursului. pecetea lui Solomon. gutui. limba canelui. limba mielului. roinita. mustar negru. porumb. spanac. echinaceea. coada calului. Reglarea ciclului menstrual. schinel. telina. rachitan. corn. iarba rosie. calapar. pin. pin. unguras. mar. limba mielului. untul pamantului. sfecla. spanz. Remineralizare. iedera. cimbrisor. Rani. ridiche neagra. obligeana. toporas. ceapa. mataciune. buberic. jneapan. scorus.brad. limba mielului. gorun. turita mare. roinita. lemn cainesc. iarba neagra.catina. piperul baltii.arnica. fasole. visin. fag. plop negru. cretisoara. menta. splinuta. pelin. matreata bradului. papadie. asmatui. piciorul cocosului. dalac. Rani purulente. spanac. ulm. patlagina. stevie. Rau de mare. ventrilica. cicoare. anghinare. volbura. Psihoze. pin. ciumafaie. hamei. brustur. busuioc. scaiul dracului. papalau. sorbestrea. canepa codrului. Ipcarige. vinerita. podbal. urzica mica. Raguseala. ghintura. coacaz negru. ienupar.albastrele. fenicul.

Riduri. hrean. echinaceea. Sarcina. patlageaua vanata. vasc. cretisoara. Sangerari uterine. sfecla rosie.albastrele.galbenele.carcel. varza. hrean. varza. Scleroza vaselor de sange din creier.pir. silur. coada soricelului. sunatoare. marar. Sarcoame. stejar.ardei iute. echinaceea. Rino-sinuzite. mar. valeriana. Sedativ cardiac. Sindrom Raynoud.coada racului. tataneasa.angelica. nuc. maces. nalba. Rinite.angelica. limba boului. varza. usturoi. cimbru de gradina. urechelnita. iedera. schinduf. trandafir. ghiocei. pir. Sedativ nervos. aloe. ciubotica cucului.mar. catina. Slabiciune generala. Sindrom dispeptic. ridiche neagra. patlageaua rosie.limba mielului. coacaz rosu. talpa gastei.Ginko-Biloba. Sifilis. papadie. gutui.catina. obligeana. iedera. iedera. tataneasa. urzica moarta alba.busuioc.arnica. menta. Ginseng.coada racului. roinita. lasnicior.marar. coacaz negru.cretisoara. hrean.Biloba. Secretie vaginala insuficienta. Scleroza in placi.curcubetica. vestejiti.capsun.ceapa. zmeur. coada calului. Rinichi. ridiche neagra. Rupturi si intinderi musculare. lamai.deditei. porumb. coada racului. Scarlatina. macris iepuresc. mustar alb. Sangerari menstruale puternice.brustur. Scurgeri ale ochilor. cimbru de gradina. lamai. podbal. cimbru de gradina. echinaceea. Sechele dupa fracturi. Rinite alergice. echinaceea. Slabiciune musculara. rostopasca. patrunjel.cretisoara. spanac. Scurgeri ale urechilor. varza. Senectute. Sinuzita. Sani durerosi.busuioc. Scleroza. pin.busuioc.ceapa. Sangerari nazale. Secretii salivare. talpa gastei.lacramioare. turta. Sciatica.floarea soarelui. Sincope. mustar negru. orz.limba mielului.lamaie. Sida. Seboree. zmeura.cimbru de gradina. coada calului.menta.arnica. busuioc de camp. Scurgeri vaginale. Sindrom premenstrual. .fragi. menta. macris iepuresc. spanac. hamei.castan salbatec. lamai. Scabie (raie). tintaura. nuc. vasc. nuc.coada calului. hrean.brancuta.hrean. nuc. roinita.mar. lamai. urzica moarta alba. zmeur. podbal. hrean. Scorbut. pepene galben.angelica. Ginko. maces. urzica. ciubotica cucului.Ginseng. 3 frati patati. Somnolenta. telina. 3 frati patati.ceapa. Scleroza renala. visin. Silicoza pulmonara. 3 frati patati. sunatoare. 3 frati patati.pochivnic. Sangerarea gingiilor.mar. Sindrom azotermic. Scrofuloza. ridiche neagra. Slabiciunea muschiului inimii. Sani atoni. usturoi. coada soricelului. turita mare Sindrom de malabsorbtie. turita mare. deditei. stejar. salcie.coada soricelului.hrean. coriandru. piper. 3 frati patati. Ginseng. scorus de munte. lamai. limba boului.galbenele. Scurgeri de sange. macris iepuresc. Septicemie. castan salbatec. stejar.lacramioare.cerentel.salcie. scorus de munte.Rezistenta la frig scazuta. coada soricelului. iedera. Sedentarism.anghinare.

busuioc de camp. lemn dulce. smochine.morcov.leustean. cerentel.levantica.anghinare. pedicuta. smochine. secara. Stari febrile. jneapan. coacaz negru. grau. tataneasa. lamaie. Ten iritat. lemnul Domnului. salata. musetel. sclipeti. angelica. cimbrisor. Sterilitate masculina.schinduf. musetel.castan salbatec. fasole. nalba. ovaz. osul iepurelui. sunatoare.cerentel. Spasme digestive. orez. licheni. Tenie. sovarf. telina. pin. mataciune. Surmenaj. obligeana.anason. patlageaua rosie. maturice. nasturel. pochivnic. curcubetica. tei. nuc. naprasnic. leustean. coada soricelului. Supuratii. dud.anason.brustur. scortisoara.lumanarica. vasc. nalba. fumarita. grau. cuisoare. stanjenei. vasc. Spasm sanguin cerebral. fasole. naprasnic. Ginko. Stari inflamatorii digestive. scortisoara. scorus de munte. Stimularea sistemului nervos. urechelnita. tataneasa.hamei. paducel. calapar. anin negru. musetel. nalba.albastrele. Stari spastice a vezicii biliare.pedicuta. ceapa. ovaz. talpa gastei. margareta. soparlaita. leustean. gutui. ovaz. coada calului. plop negru. anin alb. sunatoare. dalac. Tabagism. cicoare. Spondiloza. cretisoara. levantica. nuc. salata. narcisa alba. salcie. trandafir. angelica. nuc. menta. matreata bradului. soc. Socul sindromului toxic. catina.Ginko. vasc. scumpie.alun. saschiu. Toxicoza gravidelor. priboi. iarba mare. Spasme musculare.busuioc de camp.dovleac. pedicuta. ceapa. pir. dud. coada racului. musetel.steregoaie.marar. coada racului.afin.sunatoare.curpen Sughit. Stimularea secretiei de lapte. asmatui.Biloba. telina. echinaceea. Stres. macris iepuresc. Tensiune cerebrala. raculet. lichen. patlagina. Taieturi. crin alb. valeriana. levantica. usturoi. Spasme vaginale. Toxiinfectii alimentare. Splina. catina. hrean.cuisoare. unguras. talpa gastei. menta.paducel. floarea soarelui. sunatoare. hrean. orz. nuc.angelica. ienupar. ciumafaie. tei.deditei. Tahicardie. iarba mare. salvie.coada racului. nasturel. cimbrisor. zmeur. Stari de iritabilitate. Spasm piloric. Stimulent general. telina. Traheite. mataciune. Stimularea ficatului. capsun.dafin. Stimularea functiei sexuale. coacaz negru. ceapa.caise. Stafilococi.angelica.coada calului. turita mare.feciorica. pelin. lumanarica. Sterilitate feminina. cimbru de gradina. gorun. Stari gripale. micsunele ruginite.Biloba. ruscuta de primavara. mur.sunatoare.brustur. roinita. orez. Tensiune oscilanta. salata. ovaz. . ovaz. nuc.alun. coacaz negru. cimbru. Stari de oboseala. paducel. patlageaua rosie. prun. Stomatite. nuc.ceapa. lamai. Stari depresive. usturoi. sovarf. nalba. orz.Spasme. curcubetica. vasc. anin alb.crin alb.brustur. tei. nemtisori de camp. urzica.coada soricelului. Spermatoree. streptococi.coada calului.angelica.ardei iute. salvie. Spasmofilie. coada soricelului. zmeur. catina.lamaie. orz. Stimularea circulatiei periferice. grau. lichen. turte. busuioc. mar. usturoi. levantica. naprasnic. dracila. plop negru. busuioc. roinita. Ten uscat. Ten seboreic.drobita. maslin. telina.anghinare. Striuri uretrale. talpa gastei. Ginseng. aloe. Stari nervoase. crin de padure. Stari congestive. salvie.

pin. coada calului. roinita. coacaz negru. usturoi. ridiche neagra.marar.Ginko-Biloba.ghintura. Tulburari nervoase.crin alb. vasc. toporas. calin. sofran. pepene galben. catina. Tristete. hrean. zmeur. calin. coada soricelului. sofranas.arnica. salcie. Traumatisme. nalba. Ginseng. talpa gastei. marar. marar. scai vanat. Tulburari endocrine. Tulburari cardiace.brustur. tataneasa. .ceapa. troscot. coacaz rosu. lamaie. coacaz negru. capsun. obligeana. pir.ciubotica cucului. gutui. Tulburari de echilibru. Tuse. obligeana. Tuse astmatica. Tumorile vaginului. nuc. pepene rosu. ienupar. echinaceea.patlagina.canepa codrului. Tulburari hormonale. arnica. molid. vasc. gorun.mustar negru.musetel. talpa matei. pin.brad. roinita. omag. lamai. urzica moarta alba. dalac. gutui. orz. varza. plamanarica. grau. carcel. Tulburari neuro vegetative. podbal. usturoi. vasc. hamei. nufar alb. carpen. Transpiratie excesiva.fragi. rostopasca.afin.galbenele.purulente. Tulburari ovariene. Ipcarige. fragi. Tulburari gastro. plamanarica. rozmarin. iarba mare. stejar. obligeana.paducel. porumb.lichen. Tricofitie. macris. banuti. rozmarin.marul lupului. levantica. capsun. trandafir. cretusca. merisor de munte. anin negru. Tulburari ale sistemului nervos. Tulburari digestive. aloe. telina. scai magaresc. limba boului. roinita. Tumori. talpa gastei. plop negru. Tulburari de crestere la copii. papadie. salvie. roinita. Tuse cu secretii muco. in. galbenele. Tulburari de ciclu menstrual.grau. paducel. ghimber. siminoc. navalnic. sfecla rosie. patrunjel. nap. salata.angelica. vasc. vita de vie. iarba de Soaldina. zmeur. salcam.ceapa. ridiche neagra. Ginseng. podbal. lamai. coriandru. Tulburari ale secretiei biliare. schinduf. scai vanat. fasole. tataneasa. ceapa. limba mielului. grausor. isop. Tulburari ale permeabilitatii capilare. mesteacan. deditei. scorus de munte. turta. salvie de camp. catina. patrunjel. podbal. turta. porumbar. frasin. Tulburari dispeptice. usturoi. zmeur. vasc. stanjenei. schinduf. Traheobronsite. catina. marul lupului. ceapa.afin. Tumori maligne. limba cainelui.brustur.limba mielului.Ginseng.pelin. roinita. merisor de munte. smochine. Ginseng. vinerita. grau. tarhon. cimbru de gradina. unguras. Tulburari de menopauza. porumb. ardei. musetel. Tumorile anusului. usturoi. Tuberculoza. lemnul Domnului. salcie. nuc. naprasnic. salcam. Tulburari de apetit. Ginko-Biloba. turita mare. marul lupului. cicoare. angelica. ghiocei. Tricomonas. lichen. lemn dulce. schinduf. banuti. navalnic. salvie. tataneasa.brustur.aloe.Ginko-Biloba. Tulburari de circulatie. brustur. Tumorile tubului digestiv. talpa gastei. usturoita. salcie. dalac. frasin. iasomie de padure. toporas. scai vanat. iedera. cimbru de gradina. telina.anason. pir. salvie.intestinale. unguras. sovarf. mar. sovarf. busuioc de camp. volbura. menta. levantica. porumb. alun. Trigliceride in exces. smochine. coada calului. telina. feciorica.cimbru de gradina. amareala. salata.roinita.anin alb. caise. pepene galben. lumanarica. coada soricelului. salvie.aloe.castan. usturoi. sunatoare. prun. praz. ruscuta de primavara. talpa gastei. porumb. frasin. brancuta. fragi. cervana.coacaz negru. praz. castan salbatec. roinita. ovaz. papadie. dracila. jneapan. 3 frati patati.cimbrisor. ventrilica. hrean. canepa codrului. cretusca. mac rosu de camp.angelica. leustean. stanjenei. Tromboze. hrean. varza. Tuse convulsiva. salcie. hamei. limba boului. ridiche neagra. ghimber. tei. crin de padure. plop negru. valeriana. zmeur. turita mare. zmeur. urzica moarta alba. brad. dalac. ciubotica cucului. Ginseng. Tromboflebita. cretisoara. Tulburari de memorie. soia. soc. plamanarica.cretusca. talpa gastei. vasc. Tulburari mentale. pecetea lui Solomon. curpen. rozmarin. rostopasca. salcam. hrean. tataneasa. sovarf. tataneasa. coacaz rosu. rostopasca. pelin. patlagina.

turta.coada calului. coada soricelului. busuioc. rodul pamantului. crin alb. vasc. lamai. angelica. fragi. maces. pelin. Uricemie. deditei. turita mare. maslin. gutui. Usurarea durerilor la nastere. galbenele. coacaz negru. schinduf. masline. pochivnic. armurar. plamanarica. pelin. scai magaresc. porumb.aloe. smochine.anason. sclipeti. feciorica.hrean.afin. Ulcer varicos. pelin. ricin. Ginko-Biloba. Vitalitate scazuta. brad. vasc. tataneasa. urzica. dalac. maces. cimbrisor. visin. angelica. sunatoare. Tiuituri in urechi. salvie. anin alb. siminoc. Varsaturi (voma). nalba. trifoi rosu. usturoi. spanac. turita mare. plamanarica. salcie. coada soricelului. sapunarita. rostopasca. roinita. corn. coada soricelului. tintaura. patrunjel. ciubotica cucului. urzica mica.lamai. talpa gastei. linarita. brustur. telina. ridiche neagra. urzica moarta alba.anason.alun. Vascozitate sangvina.afine.cimbru de gradina. hamei. pelin. grausor. levantica. Ulceratii infectate. coada soricelului. cretisoara. menta. iedera. salvie. catina. lemn dulce. coada calului. mesteacan. gutui.afin. coacaz negru. limba cainelui. tataneasa. spanac. coada calului. Ulceratii ale pielii. cretisoara. ciubotica cucului. smochine. mesteacan. slabanog. usturoi. anin negru. soc. unguras. piciorul cocosului. musetel. busuioc. Vitiligo. Viermi intestinali. Veruci. musetel. tintaura. asmatui. vulturica. varza. paducel. dracila. grau. curcubetica. schinel. 3 frati patati. lamai. Tuse uscata.catina. crusin.afin. isop. tataneasa. soc. Umflaturi diverse. Ulceratii zemuinde. armurar.ceapa. cretusca. rostopasca. lumanarica. zmeur. vetrice. Vaginite.lemnul Domnului. vindecea. crin de padure. podbal. in. orz.grau. cimbrisor. Vicii ale sangelui. pufulita cu flori mici. turita mare. urechelnita. nalba.aloe. castan salbatec. frasin. macris. sfecla rosie. rostopasca.albastrele. valeriana.anason.busuioc. jneapan. pin. sporis. musetel. sclipeti. mar. galbenele. Urticarie. patlagina. roinita. plamanarica. coriandru. coada racului. mataciune. ciubotica cucului. rachitan. varza. canepa codrului. anason. troscot. Vertij. floarea soarelui. urzica moarta alba. Xeroze. Ulceratii.angelica.anason. Ulceratii canceroase.ceapa. scumpie. rachita. curcubetica. Varice. catina. ienupar. frasin.deditei. nuc. urzica moarta alba. nasturel. prun. calapar. limba mielului.busuioc. Vanatai. Vergeturi. frasin. pir. dumbravnic.drobita. sparanghel. dovleac. rachitan. lamai. grau. scumpie. maselarita.afin. ventrilica. paducel. patlagina. Tuse spastica. calapar. coriandru. nalba. Urinari dificile. sapunarita. revent. coada soricelului. coada soricelului. sunatoare. sorbestrea. pelin. castan salbatec. patlagina. priboi. turita mare. Vopsirea parului. tataneasa. pufulita cu flori mici. brustur. smochine. sunatoare. Viroze. echinaceea. alun. rozmarin. marul lupului. capsun. telina. supurate. gorun.brustur.anason. fag. Ulceratii atone. brustur. lemn cainesc. varza. coada calului. urzica mica. calapar. arnica. iarba mare. marul lupului. nuc.arnica. menta. salcie. patlagina. vita de vie. jneapan. nalba. usturoi. hrean. tataneasa. busuioc. roinita. morcov. pecetea lui Solomon. galbenele. grau. urzica. roinita. Zgomote in urechi. lemnul Domnului. cerentel. . orz. iedera. brustur. saschiu. mesteacan. urzica moarta alba. telina. rachitan. coada calului. dracila. castan comestibil. obligeana. laptele canelui. levantica. pin. coriandru.(de gamba). porumb. ciubotica cucului. papadie. lamai. papadie.albastrele. catina. ridiche neagra. cuisoare. cimbru de gradina. patlagina.Tuse pe baze nervoase. siminoc. rostopasca. marul lupului. cretusca. salvie. leustean. Uscaciunea tegumentelor. ovaz.patrunjel. strugurii ursului. salata. anason.brustur. canepa codrului. feciorica. unguras. iarba rosie. tintaura. pir. troscot. cerentel. ceapa. Ulceratii stomacale sau duodenale. ceapa. orz. scaiul dracului. porumb. catina. maces. salcie. arnica. coada calului. urechelnita. roinita. nasturel. coada soricelului. vinarita. fumarita. musetel. salcie. naprasnic. telina. fag. lemn dulce. nuc. ienupar. hamei. brad. drete. tintaura. rapita. turta. valeriana. ceapa. aloe. aloe. salata. crin de padure. salcam. morcov. prun. mur. telina.brad. praz. ovaz. soparlaita. iarba neagra. usturoita. scanteiuta. ciubotica cucului. scanteiuta. coacaz negru. coada calului. gorun.

dupa care se pun in sticle cu gura mai larga. metroragii. Se va lua cate 20 picaturi-o lingurita de 3 ori pe zi diluata cu putina apa. iar in trecut se folosea la vopsitul firelor si tesaturilor. malic. Din afine se prepara bauturi racoritoare si alcoolice (sirop si afinata) si produse alimentare (gem. crampe ci si in boli de piept si de inima. -Fructe uscate se vor transforma in praf cu ajutorul rasnitei de cafea. dupa care se inghite. PP. dermatite (diverse). retinopatii. tartric. hepatita.Proprietatile terapeutice ale afinului Denumire stiintifica: Vaccinum myrtillus Fam. se preparau ceaiuri nu numai pentru diaree. benzoic. febra tifoida. C. guta. faringite. derivati antocianici. mirtilina. se folosesc in multe parti piepteni speciali. reumatism. Din ramurile cu frunze. Preparare: Frunze . ulceratii cronice. afectiuni coronariene. antiseptic intestinal. hipertensiune. vitamina B1. dizenterie. bronsite. diaree. Se inchid bine si se pot folosi in tot cursul anului. Se pot folosi in tot cursul anului la diferite bauturi racoritoare. tanin. enterocolite de fermentatie si putrefactie. afinghi. adjuvant in tratarea diabetului. candidoze. Du aceia se va strecura si se complecteaza lichidul obtinut tot cu . Fructele . cancer (preventiv). cosmetica (tratamente). rectocolite. fructele uscate sau plamadite in rachiu se intrebuintau in mod curent contra diareei. afine -negre. cistite. diabet. Se tin timp de 30 minute. Se fierb timp de 10 minute. dureri de stomac. fierte in amestec cu frunze de mesteacan. Se va lua un varf de cutit de 3 ori pe zi sub limba. Se tine 15 zile. stomatite. Se pot folosi la urmatoarele afectiuni: Fructele. provitamina A. -Vin. antiseptice. tuberculoza pulmonara. azotemie. eczeme. fructele. -2 lingurite de frunze maruntite se vor pune la 250 ml apa si se fierb apoi timp de 15 minute. afte.2 lingurite de frunze maruntite se vor pune la 250 ml apa clocotita. varice. lasate sa se usuce. laur (Datura stramonium) si traista ciobanului. oxiuraza. hidrochinona. antihelintic. cuperoza. se foloseau contra diabetului. In unele parti contra diareei se faceau turte din afine si faina din samburi de masline. hemoroizi. Se folosesc la tratarea diareei. A doua zi se va bea in decursul zilei. -1 kg de afine zdrobite se vor pune cu 1 kg de zahar la fiert. afin de munte. balonari. bacteriostatice.la 1 litru de vin de struguri de buna calitate se vor pune 50 g de fructe proaspete zdrobite. -2 lingurite de fructe uscate se vor pune la 250 ml apa. Compozitie chimica: frunzele contin arbutina.afectiuni buco-faringiene. creste acuitatea vizuala. diuretic. tulburari de circulatie. colibaciloza. adjuvant al diabetului. etc. oftalmologie. anorexie. infectii urinare. succinic. arsuri. antidiareic. se bea in cursul unei zile. asine. obezitate. la culesul carora in iunie-iulie. edeme. uremie. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. zaharuri. creste acuitatea vizuala. ateroscleroza. Se iau cate o lingurita de 3 ori pe zi. prurigo. Se va tine timp de 10 minute. -Tinctura (se poate face si din frunze la diabetici) se folosesc fructele proaspete. imunitate scazuta. -1 litru de suc de afine se va pune cu 700 g de zahar. convalescenta. uneori in amestec cu alte plante. In timpul celor 15 zile se va agita des si se tine la temperatura camerei. AFINUL . insuficienta biliara. neomirtilina. antiseptic urinar. are proprietati astringente. antiseptic urinar. cicatrizarea ranilor. principii bacteriostatice.1. apoi se vor strecura. -2 lingurite de fructe zdrobite se vor pune la 500 ml de apa de seara pana dimineata la temperatura camerei. uretrite. malic. Se strecoara si se pot consuma 3 cani pe zi. -Gemuri si dulceturi se pot face conform retetelor traditionale. oxalic. acizi: citric. Se lasa timp de 8 zile la temperatura camerei agitand des. coaca. micoze. B2. Se fierb apoi pana se leaga siropul. cucuzie. derivati flavonici. In zonele montane. Se va bea caldut in decursul unei zile. E. lactic. viroze.2 lingurite de fructe se vor pune la 500 ml apa.o parte de fructe zdrobite si 5 parti alcool alimentar de 70?. ericolina. care se dadeau bolnavului sa le manance. mirtilina. Ericaceae Denumiri populare: afene. marmelada) Sucul din fructe se folosea la colorarea vinurilor. Se va fierbe la foc mic 30 minute. colesterol marit.tanin. pectine. scade zaharul din sange. antiseptic urinar si usor diareic. pomisoare In traditia populara: este pretuit pentru fructele sale dulci-acrisoare. Fructele antidiareice. Actiune farmaceutica..

se pot administra pentru ajutorul pe care-l pot da in reusita unui tratament si implicit pentru vindecare. Se poate lua si in diferite combinatii cu alte plante.(nu se va consuma de diabetici) peste fructele de afine zdrobite se va pune zahar. Arsuri: principiile active atat din frunze cat si din fructe sunt astringente si antiseptice. se va incerca si aplicarea unui tratament naturist care s-ar putea foarte bine sa aduca o imbunatatire a starii de sanatate sau chiar vindecarea. sunatoare. Antocianinele din fructele de afine se folosesc in industria de medicamente pentru obtinerea medicamentelor care au actiune venotonica si mai ales de reglare a permeabilitatii capilare. Ateroscleroza: aceasta afectiune este foarte greu de tratat fara un regim alimentar adecvat. Se tin in damigeana sau o sticla mai mare timp de 7-8 zile. Se leaga la gura doar un tifon pentru a nu intra mustele sau alte insecte. Peste fructele lasate se mai poate pune votca la 40? si se mai lasa timp de 20 de zile dupa care se poate filtra si se pune in sticle inchise ermetic. Se poate face un tratament de lunga durata in functie de tipul afectiunii si de vechimea bolii. etc. Tinctura se poate dilua cu apa in functie de sensibilitate. dupa care se va scurge sucul dar nu in totalitate. roinita. -Afinata. lacramioare. Se poate folosi si diluat. paducel. care pe langa faptul ca vindeca afectiunea pot si sa intareasca imunitatea organismului. tintaura. (15-30 zile). Combinatia aceasta de plante poate sa faca inutila folosirea altor medicamente sintetice. Lichidul. pelin. Afinele insa sub orice forma. Pentru uz extern se vor folosi cantitati duble la ceaiuri in comparatie cu tratamentul intern. vasc. Se va cauta ca in aceste cazuri sa se tina ceaiul cat mai mult in gura. Se prefera sa se consume inainte de mese cu 15 minute. Se pot combina in aceste cazuri cu ceaiuri sau alte forme (tincturi. Cu acestea se vor face ceaiuri care vor ajuta la o mai puternica eliminare de sucuri gastrice si biliare si prin aceasta vor mari pofta de mancare. Afte: vezi afectiunile bucale (are acelasi tratament). Se va pune dupa 8 zile 1 litru de alcool alimentar de 80. iar adulti pana la un paharel de 50 ml de 3 ori pe zi. se va face o cura cu fructe proaspete. valeriana. Se va consuma pentru aceasta cate 100 g de fructe de 3 ori pe zi. Se poate folosi cate un paharel la nevoie de 3 ori pe zi. acesta se poate pastra foarte mult si cu cat trece timpul va primi o savoare mai deosebita. Este foarte eficient. sau pulbere care se va obtine din fructe. La 1 kg de afine se va pune 1 kg de zahar. Inseamna ca ajuta la strangerea tesuturilor. mai ales daca se face cu toata seriozitatea. Se va putea consuma cate un paharel (50 ml) de 3 ori pe zi. Se mai poate combina cu ceaiul de busuioc si se indulci cu miere poliflora. Se poate in afara sezonului sa se foloseasca insa tinctura sau chiar afinata. dar si de medicamentele care se consuma. Plante care ajuta sistemul nervos: talpa gastei. Se va agita vasul zilnic de 2-3 ori.ceaiul. Plante cu actiuni cardiotonice: traista ciobanului. Administrare pe afectiuni. La aceasta afectiune este foarte utila mierea care se va consuma cat mai des in cursul zilei luata sub diferite forme. Anorexie: fructele consumate crude o perioada cat mai lunga ajuta la refacerea poftei de mancare. paducel. La fel se va proceda si cu praful (din frunze sau fructe). roinita. rozmarin. Se va putea consuma copii cate o lingurita de vin. avand in vedere ca fac acest lucru fara dureri. praf. lucru foarte util in toate afectiunile coronare. contribuind la vindecare si cu atat mai mult avand si principii antibiotice fac sa se distruga o serie de microbi. Se mai lasa apoi cu alcool timp de 10 zile. Afectiuni buco-faringiene: Avand in vedere faptul ca in aceste afectiuni apar de obicei leziuni foarte dureroase si cu alte produse de asemenea se produc dureri. Indiferent de tipul afectiunii este foarte util consumul fructelor proaspete sub forma de cura. pudra din fructe sau frunze. Lichidul rezultat va fi pus in sticle ermetic inchise. vasc.la 500 ml de votca de 40? se va pune 50-100 ml tinctura de afine. Se prefera maceratul sau infuziile care sunt foarte utile. Se mai poate asocia insa la aceasta afectiune si o serie de plante amare din plante ca : gentiana. Scad de asemenea nivelul . -Lichior. In toate cazurile cand este vorba despre o afectiune cronica. etc) din urmatoarele plante: traista ciobanului. Este un protector al vaselor capilare. Afectiuni coronariene. Se mai poate folosi-dar rezultatele sunt mai modeste.vin la un litru. Afinele sunt renumite pentru faptul ca scad zaharul din sange. Infuzia din frunze se va bea fractionat cate 500 ml pe zi. foarte util in toate afectiunile inimii.

Bine-nteles ca este indicat . Se mai pot folosi de asemenea ovule de propolis de la Apicola) se de asemenea se va feri de frig si umiditate. cu o lingurita de tinctura de afine. Se pot bea 3 astfel de ceaiuri pe zi alternand intre ele insa este preferabil sa se consume inainte de mese. Curele in special de fructe nu strica nimanui. Candidozele. Se poate de asemenea lua praf de fructe dupa masa sa se tina in gura pentru 10 minute. Indiferent ca avem o afectiune acuta sau chiar cronica ea va trece cu aceasta planta. Intern se va consuma de asemenea ceai de cel putin 2 ori pe zi. etc. in istoricul ei vom constata ca prima data a fost folosita pentru actiunea ei asupra stomacului si intestinelor. combinatia fiind mai eficienta. Aici notam faptul ca din 10 g de praf care se vor amesteca cu 50 g de grasime ( unt fiert clarificat. mai ales daca aveti posibilitatea sa puneti in ea si putin propolis brut (se incalzeste apoi pe baia de apa) sau rasina de brad. sau chiar sunt suspectati de anumite forme de cancer. Mentionam faptul ca afinele sub orice forma sunt un bun antibiotic pentru agentii patogeni de la nivelul renal. lucru care trebuie cunoscut de cei care fac tratament cu acest produs. Se mai poate sa va fie de ajutor ceaiuri de: cimbru. Abia dupa ce s-a analizat cu atentie compozitia chimica. decocturi. da o buna alifie care este mai eficienta daca se aplica de 2 ori pe zi. Se va face o cura de 30 de zile timp in care se va lua concomitent si tratamentul instituit de medicul curant. busuioc. Cicatrizarea ranilor: ceaiul din frunze sau chiar frunzele cu care s-a facut ceai (cataplasme) ajuta la o mai rapida cicatrizare a ranilor. Tot ele mai ajuta la curatirea arterelor si venelor sau al capilarelor. fenicul. In cazul fructelor proaspete se vor consuma 100 g de fructe de 3 ori pe zi. s-a descoperit ca planta poate fi utilizata si in alte afectiuni. vasc. Tot mierea in combinatie cu suc de lamaie si apa este indicata. Notam de asemenea foarte util ceaiul de scai vanat. paducel pot ajuta si ele. apoi strecurat. lucru ce va face ca locul afectat sa fie mai bine irigat cu sange si in acest fel contribuind la o vindecare mai rapida. cate un ceai de 3 ori pe zi.caz in caz in care se pot lua intern si sa se foloseasca si in spalaturi. etc. Intr-adevar aceasta afectiune trece relativ repede (10 zile) cu oricare din tratamentele cu afin. ciubotica cucului sau lichenul de Islanda cu care se vor face ceaiuri indulcite cu miere si se consuma calde. De fapt prima actiune este la nivelul stomacului si intestinelor. Cu acestea se vor face spalaturi vaginale de 2 ori pe zi. Se pot consuma in orice cantitate si sub orice forma. Colibaciloza: ori care din preparatele din fructe sau chiar din frunze sunt utile la combaterea acestei afectiuni. In lipsa fructelor proaspete se pot lua infuzii din frunze sau decocturi din fructe. Restul se poate folosi oricat de mult. Atentie insa la constipatie pentru ca toate acestea sunt constipante si ar fi foarte bine sa va alimentati in timpul acestui tratament cu o alimentatie laxativa. Toate acestea sunt utile in cazul balonarilor. Se mai pot face inhalatii sau bai cu esente de brad. Se vor folosi sub diferite forme care va sunt la indemana. Mai mentionam si alte ceaiuri care se pot face din : chimion. Cancer: -preventiv.apar frecvent la cei care au facut perioade lungi de tratament cu antibiotice. proaspete sau praf sunt foarte utile. Cistite: se pot face infuzii sau alte forme galenice din frunze cu concentratie dubla. sulfina. Se va intari de asemenea imunitatea organismului. menta. afinata in cantitati de cate 2 ceaiuri pe zi sau cate o lingurita de sirop sau dulceata sau cate 10 ml de tinctura luat de 3 ori pe zi in functie de ce aveti la indemana. Praful din fructe uscate se poate lua cate o lingurita de 3 ori pe zi. ori daca vom analiza folosirea acestei plante. pentru a marii cantitatea de vitamina C care poate ajuta la aceste afectiuni. sucul de la o jumatate de lamaie cu miere. Se mai poate folosi si ardeiul iute sub forma de frectii in dureri pentru intensificarea circulatiei sangelui. este bine sa consume fructe de afine sub forma de cura timp de 20 de zile pe an. Pe abdomen se pot pune in acest caz comprese calde pentru calmarea durerilor. apoi sa se inghita cu apa.colesterolului �rau�. suc. Colesterol marit: pe langa faptul ca fructele curata peretii arterelor ajuta si la eliminarea colesterolului �rau� din organism. In acest caz se va consuma cate 100 g de 3 ori pe zi. De asemenea ceaiuri de castan. in afara de cele cu alcool care nu se vor lua in cantitati mari. Bronsite: in aceste afectiuni se folosesc fructele pentru ca sunt bactericide si antiseptice. untura. Azotemie: infuzii. sirop.se va tine aceasta timp de 30 de zile. Balonari: in acest caz fructele sub orice forma. etc) fiert pe baia de apa timp de 3 ore. brusture.toti cei care au in familie pe cineva suferind de cancer. Aceste afectiuni trec cu ajutorul curei de fructe de 100 g de 3 ori pe zi. Notam aici combinatia care se poate face cu flori de galbenele sau cu flori de coada soricelului. caz in care va trebui sa fie strecurata deoarece rasina de brad poate sa aiba impuritati. Fructele contin foarte mult potasiu si au foarte putine calorii. dulceata. Daca nu aveti puteti sa faceti infuzii si din frunze.

Notam doar faptul ca si in cazul in care este vorba despre o infectie sau chiar o toxiinfectie alimentara este util tratamentul cu afin deoarece acesta poate sa distruga eventualii germeni patogeni. Se vor combina insa si cu ceaiuri de: cozi de cirese. laptisor de matca. Cuperoza: in acest caz se vor folosi frunzele din care se va face un ceai (4 lingurite maruntite la 250 ml apa clocotita). de 2 ori pe zi. Se amesteca in functie de tipul de ten cu smantana. lapte. pana se restabileste normalizarea scaunului. apoi se va spala cu apa calda. Se pot face creme care sa ajute la o serie de eczeme sau alte afectiuni dermatologice (50 g grasime cu 10 g de planta maruntita indiferent ca sunt fructe sau frunze) se fierb pe baie de apa. Diaree: cu ajutorul fructelor sau al frunzelor se poate scapa foarte usor de acest simptom destul de frecvent. se aplica de 2 ori pe zi dupa o prealabila spalare. miere. Este foarte eficient in special pentru riduri. Tratamentul extern se poate face cu cataplasme de frunze de afine sau de brusture. Se va folosi insa ceai de lamaie. Se vor putea de asemenea face bai sau inhalatii cu esenta de brad si comprese sau cataplasme din frunze de afin. cataplasme. pastura. Remarcam de asemenea ca scoarta de soc (ceai din 2 lingurite de coaja maruntita la 250 ml apa. Convalescenta: dupa orice afectiune indiferent de natura localizarii sau de alte considerente. Dizenterie: in aceasta afectiune sucul din afine sau tinctura sunt foarte utile. Se va face o cura de minimum 10 zile cu oricare din preparatele din fructe pe care le aveti la indemana. sulfina. etc) aceasta afectiune va trece mult mai repede si in plus se va intarii imunitatea organismului. Tratamentele acestea cosmetice se vor putea face atat la centrele specializate cat si la domiciliu. Notam si la aceasta afectiune ca in cazul folosirii si a preparatelor din farmacia stupului (propolis.indiferent ca sunt de fermentatie sau de putrefactie se pot vindeca prin folosirea afinelor sub orice forma. Eczeme: in acest caz compresele cu frunze fierte sau chiar cu fructe sunt de mare ajutor. Tinctura este insa foarte potrivita la tenurile grase. Se va face tratament pana la deplina vindecare indiferent ca este vorba despre o afectiune cronica sau una acuta. Notam doar faptul ca se poate folosi absolut orice forma de preparat care nu contine zahar sau miere. etc) in special pentru efectul astringent si antibacterian la toate tipurile de ten. Suplimentar mai putem spune ca aceste fructe contin mult potasiu si deci sunt indicate in tratarea oricaror edeme. pastai de fasole. De fapt afinul este denumit insulina vegetala. Este foarte utila in acest caz aplicarea uleiului de Ricin cald local. spalaturi. Guta: oricare din preparatele din afin ajuta. dupa strecurare se vor pune comprese pe locurile afectate. se va face un tratament de mai lunga durata. se strecoara. De asemenea se mai pot folosi cu mare succes o serie de ceaiuri din: vasc. In cazul diareei. In cazul tenului uscat insa nu se va folosi in nici un caz tinctura care usuca si mai tare tenul. comprese. frunze de . Se va folosi orice forma de preparat aveti la indemana. mesteacan si alte plante care pot contribui la diminuarea zaharului din sange si la o mai buna functionare a pancreasului. Se fierbe 15 minute) este foarte util atat intern cat si extern. Edeme: datorita faptului ca afinele si preparatele din afine curata arterele si capilarele sunt foarte indicate. Diabet: se recunoaste ca aceasta planta este indispensabila celor care sufere de aceasta afectiune. In cazurile in care este perturbata grav flora sau exista o serie de agenti patogeni mai puternici. Se poate combina foarte bine cu afinele. Se mai poate combina cu tarate. de foarte multe ori o singura lingurita de tinctura poate sa rezolve rapid acest simptom atat de neplacut. Cosmetica: se pot folosi atat frunzele cat si fructele sub diverse forme (masti. Fara aceasta planta nu se poate efectua un tratament corect al diabetului. caolin. Se va lua doar cu aprobarea medicului curant care trateaza aceasta afectiune. frunze de mesteacan. Se poate combina la aceasta afectiune cu ceaiuri de lichen de Islanda si nalba. etc. paducel. apilarnil. caz in care este indicat sa se foloseasca si tinctura de propolis si de asemenea se poate consuma iaurt care ajuta la refacerea florei microbiene utile a aparatului digestiv. o parte de plante cu 2 parti din acestea din urma. Primul pentru efectul antibiotic si al doilea pentru efectul emolient. argila. Enterite. se tine o parte pe fata timp de 20 de minute. atat timp.sa se consume in timpul tratamentului si iaurt. Faringita: ceai din frunze sau fructe se va consuma caldut cu inghitituri mici. este foarte util sa se faca un tratament cu fructe de afine care vor contribui la disparitia a o serie de efecte secundare care pot sa fie dupa tratamentele aplicate cu medicamente. care contribuie foarte mult la refacerea florei microbiene utile intestinelor si in acest fel boala va trece mai repede. in functie de afectiune sau de tipul tenului. brusture.

Se vor tampona zonele cu mancarimi cu o vata imbibata in acest otet asa cum este sau in cazul in care ustura se va aplica diluat. Ei bine exista si cazuri cand este perturbat grav sau mai putin grav tranzitul intestinal. Pentru dureri se va folosi ardeiul iute. Indiferent insa daca se vor folosi sub forma de tinctura sau alta forma toate sunt utile mai ales daca se va combina si cu Echinaceea si cu o serie de produse ale stupului. castan. sau cel putin dupa fiecare scaun obligatoriu. Oftalmologie: mirtilina este responsabila de o mai buna functionare a muschiului ocular. Se lasa acoperit pentru 8 zile apoi se strecoara. pentru a nu intra fructe in rana.fragute. mai ales daca ranile sunt mari. Rectocolite: indiferent de forma sub care se prezinta sunt indicate fructele de afine sub orice forma. Micoze: fructe sau frunze si sub orice forma este util oricare din produsele cu afine. Oxiuraza: fructele de afine consumate pe stomacul gol cate 100 g pe zi. se aplica local apoi se panseaza peste aceste fructe. etc. Se va consuma in aceste cazuri cu cat mai multi morcovi consumati impreuna cu afine. care poate fi tratata la spital insa se pot folosi si fructele de afine sub orice forma. Reumatism: ceaiul din frunze de 2 ori pe zi cate o cana se bea intern. plus odihna care este foarte importanta la aceasta afectiune. sulfina. Febra tifoida: aici este vorba despre o afectiune foarte grava. Tuberculoza pulmonara: consumul fructelor cate 150-200 g de 3 ori pe zi o perioada mai lunga contribuie la o mai rapida vindecare. lucru care ajuta foarte mult celor cu aceasta afectiune. fiind cea mai utila. Afinele sunt cele care refac cel mai rapid traficul intestinal reglandu-l atat in constipatie cat si in cazul diareei. Se mai poate adauga insa si o serie de plante care au actiune puternica asupra sistemului sanguin: arnica. Imunitate scazuta: o cura cu fructe de 20 de zile este foarte indicata. Se vor schimba o data pe zi dupa o temeinica spalare cu apa calduta din ceaiuri medicinale. Obezitate: unii vor crede ca glumim recomandand afine in obezitate. Intern ajuta pentru ca regleaza activitatea venelor contribuind la curatirea lor. Tulburari de circulatie: se va face o cura cu fructe de afine sub orice forma ar fi de minimum 30 de zile. Insuficienta biliara: in acest caz este indicata cura de 20 de zile cu afine proaspete cate 100 g de trei ori pe zi. Se poate folosi chiar tinctura. etc. Hemoroizi: o cura cu produse din afin sub orice forma. Ulceratii cronice: in cazul ulceratiilor cronice se poate folosi foarte bine cataplasma din fructe proaspete. Hepatita: afectiunile hepatice de orice natura sunt influentate in bine deoarece actiunea acestei plante este una de curatire a sistemului sanguin si prin aceasta implicit una de curatire a ficatului. De asemenea afinele sunt un bun antibiotic natural. Acestea se zdrobesc. Se poate combina cu clisme facute cu pelin. Intradevar afinele pot sa constipe si se cunoaste ca in majoritatea cazurilor pentru obezitate se dau tocmai tratamente laxative. Deci consumul fructelor de afine care contin aceasta substanta pot ajuta prin aceasta si alte substante care le contin la foarte multe afectiuni oculare. Uretrite: acelasi tratament ca in cistite Viroze: se va face tratament cu fructe de afine timp de 30 de zile zilnic fie fructe fie ceai sau sirop. Aceasta planta este foarte utila la vindecarea acestei afectiuni. pentru ca distrug microbii si refac flora intestinala. In plus afinele reduc zaharul din sange. Se pot consuma cruzi. . Metroragii: se vor consuma ceaiuri din afine cate 3 ceaiuri din afin pe zi. Se mai pot insa folosi si alte preparate sau solutii. La 1 litru de otet preferabil de mere si miere. sub forma de suc sau rasi. daca se face concomitent cu tratamentul medicamentos si cu o hranire corespunzatoare a organismului. se vor pune 50 g de frunze maruntite de afine. In cazurile de afectiuni ale pleoapelor se vor pune comprese cu ceaiuri caldute pe ochii inchisi de 3 ori pe zi. cataplasme sau chiar luat intern. in aceasta afectiune. in cure de mai multe zile la rand constituie cea mai usoara metoda de a scapa de oxiuri. Hipertensiune: potasiul din fructe mentine echilibrul fluidelor din organism. Prurigo (mancarimi): In toate cazurile se va face un macerat in otet. ori majoritatea obezilor sunt mari consumatori de dulciuri. frunze de frasin. Este foarte util ca sa se combine aceste ceaiuri cu coaja de stejar sau cretusca. Se pot face bai. In cazul leziunilor trebuie totusi sa se puna o fasa intre fructe si rana. Stomatita: vezi afectiunile buco-faringiene. Retinopatii: vezi oftalmologie. In trecut cand nu erau atatea medicamente puternice se baza tratamentul doar pe odihna si hrana. De asemenea se vor face bai locale cu ceai concentrat don frunze de 2 ori pe zi. Se pot face insa si bai cu infuzii din frunze de afine care sunt foarte utile atat in bai cat mai ales in clisme.

ALBASTRELELE . P. cernute si amestecate cu untura se facea o alifie pentru eczeme. corcobetica. Compositae. in timpul secerisului. remineralizare. nadufului si varsaturilor de sange. AGLICA Denumire stiintifica: Filipendula hexapetala Fam. dupa care se strecoara. Administrare: in toate cazurile se pot consuma fructe proaspete cate 100. astenii. Se foloseste la urmatoarele afectiuni: astm. celuloza. saruri minerale. Rosaceae. care aveau dureri si umflaturi de testicule. atonie digestiva. Se plamadea in vin sau bere pentru cei care nu puteau urina. Este un mijloc rapid de redresare a organismului.500 g la fiecare masa. B1. vinetele. se faceau cu ea abureli contra frigurilor. reumatism. acid malic. obezitate. La Maguri. floaremnerie. . iarba-frigurilor. hemoragii. hipertensiune.Proprietatile terapeutice ale albastrelelor Denumire stiintifica: Centaurea cyanus Fam. din radacinile uscate. acid tartric. B2. ca fiertura de albastrele vindeca totdeauna ochii albastri. Se pot consuma pana la 3 ceaiuri pe zi. In Muntii Apuseni. guta. rani. floare de grau. Compozitia chimica a fructelor de agris: acid citric. artritism. convalescenta. Se credea in unele zone. floare-vanata. 2 lingurite de radacina maruntita se pune la 250 ml apa. Se va fierbe apoi timp de 5 minute. tataisa. inflamarea cailor urinare. Cei care au guta le ajuta foarte mult aceasta cura. AGRISUL . Se mai folosea contra bolilor de piele fiertura din radacini. clopotel. ghioc. floarea-paiului. care aveau dureri dupa nastere si barbatilor. Denumire populara: coacaz In traditia populara: se folosesc in alimentatie. slavoc. vinetea. substante grase. fiind un leac la indemana. Este util apoi sa se continue cu cate 100. dizenterie. Ceaiul din flori se bea contra tusei. din tulpinile uscate se facea un ceai contra diareei. Se pot folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni hepatice. Acei care doresc sa slabeasca sau care doresc sa-si dezintoxice organismul. calciu. pisate. Radacinile se plamadeau in vinars. litiaze. Denumiri populare: teisor In traditia populara: in podisul Tarnavelor. vanata.Proprietatile terapeutice ale agrisului Denumire stiintifica: Ribes grosularia Fam Saxifragaceae. In satele din jurul Careilor. caz in care se va consuma intr-o zi doar fructe din acestea fara nimic altceva. din care se lua cate un paharel. In traditia populara: la taieturi se puneau flori crude. fier. potasiu. vor putea face o cura de fructe. Ceaiul se folosea pentru raceli si boli de piept. zaharuri. preparandu-se cu ele sosuri si supe. droc.2. sodiu. fiertura plantei se lua contra constipatiei si a durerilor de stomac. Radacina plamadita in rachiu se dadea femeilor. iar pisata se lua ca purgativ. Este unul din fructele cu care se poate face cel mai rapid dezintoxicarea in primavara. In afectiunile hepatice in afara de consumul fructelor se mai poate adauga o serie de ceaiuri din: armurariu. rostopasca. Cu decoctul din flori se faceau spalaturi pentru dureri de ochi. unul dimineata si unul seara. anghinare.din acestea se vor consuma cate 2 ceaiuri pe zi. dioc. hemoroizi. Compozitie chimica: contin amidon si tanin. C. dimineata. Denumiri populare: buruiana-mnerie. Florile se intrebuintau la prepararea apei de obraz si pentru cresterea parului. pectine. Preparare: se foloseste radacina. hidropizie. maturica. Se pot de asemenea folosi sub forma de suc. potroaca. corobatica-albastra. constipatie. Vitaminele A.500 g la masa impreuna cu alte alimente si o data pe saptamana sa se consume doar aceste fructe in acea zi. fosfor. diaree. iar ceaiul din flori contra bolilor de rinichi.

laur. antidiareic. rinichi. Se acopere pentru 10 minute. saruri de potasiu si magneziu. Dupa 15 zile se strecoara si se va pune in recipiente mai mici la rece. la rani sau intern se va bea in loc de apa de baut. apoi se vor aplica sub forma de cataplasme in cazurile in care se folosesc extern. pana la o lingurita de praf o data si se va lua de 3 ori. eczeme zemuinde. calmant Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni renale si ale vezicii urinare. Eczeme zemuinde: praf de albastrele in combinatie cu praf de aloe 1\1 aplicat local. Se bea caldut inainte de mesele principale -Florile proaspete se pot folosi zdrobite pe o bucata de lemn. creste diureza. Constipatie: se pot combina albastrelele cu aloe caz in care da rezultate absolut uimitoare. rasini. galactagog (creste cantitatea de lapte la femeile care alapteaza). Se va face o cura cu aceasta tinctura. calmant in iritatii oculare. Intern se va lua din aceasta pasta cate o lingurita de 3 ori pe zi in afectiunile de mai sus. dupa care se strecoara. dar usor si da bune rezultate. La fel se va proceda in psoriazis si la uscaciunea tegumentelor. lilinar. Se agita apoi se va folosi extern. ALIOR . Eczeme pruriginoase: se va amesteca cu ceai si suc de lamaie la o cana de ceai de albastrele. Se bea cu apa calda ca purgativ. cicorina. iar cu vrejul se faceau oblojeli la trup. -Praf: se va face praf din planta uscata care se va macina cu rasnita de cafea. brad. afectiuni oculare. La aceste afectiuni cel mai bun rezultat se obtine daca se va spala local cu solutie din 10 ml tinctura de arnica la 1 litru de apa. ori numai in apa si se dadea contra frigurilor. raceli. Se poate lua si tinctura cu aloe. Se pot adauga si comprese cu zer. In traditia populara: plantele bine dezvoltate si inflorite se foloseau in multe sate. Aliorul. laptele lupului. albumina. cearcane. Se vor tine intr-un recipient inchis timp de 15 zile la temperatura camerei agitand des. Se pot consuma 3 cani pe zi. tanin. -Extern se poate pune tot din ceaiul de mai sus cataplasme sau comprese. hidrocarburi si substante terpenoide. iar in cazul diareei se va face un ceai de albastrele cu frunze de afin. guma. Se fierbe in lapte dulce. La ochi poate sa produca orbirea. taieturi. diaree. negilor si buretilor sau pistruilor. iar in hapuri. glucozid: centaurina. se vor pune doar 10 ml de tinctura. Retete combinate: Boli de piept: se poate face ceai de albastrele impreuna cu: patlagina. laptic. Galactagog: ceai de albastrele impreuna cu fenicul (macinat) 1\1. dupa care se va spala si se unge local cu ulei de masline. Tot din flori proaspete sau uscate se poate face tinctura. substante amare. . inrosirea pleoapelor. pentru vopsitul oualor in galben sau a firelor si tesaturilor. Latexul plantei se folosea contra pecinginei. ulceratii supurate. creste diureza. uscaciunea tegumentelor. nalba. antocianide. etc. Se mai poate folosi de asemenea la tratarea viermilor intestinali si ca revulsiv extern. cu faina de grau. la 1 litru de apa.Compozitie chimica: contine mici cantitati de alcaloizi. Una din ele sau mai multe pentru ca vor avea un efect mai puternic. indigestii. eczeme pruriginoase. Nu se mai foloseste ca planta medicinala fiind abandonata deoarece s-au descoperit altele cu efecte mai puternice in afectiunile la care se folosea si care pe deasupra nu mai sunt toxice. dozat cu grija de batranele mestere. Planta fiarta se punea in legaturi contra durerilor de cap. sau rani pe trupul bolnavilor. 2 lingurite din amestec la 500 ml apa clocotita. constipatie. iritatii oculare. Florile contin tanin. se lua pentru dureri de stomac. Tulpinile florifere se fierbeau si decoctul ajuta la spalarea ranilor si raia. furunculoza pleoapelor. unul dimineata si unul seara. Boli intestinale: pe langa ceaiul de albastrele se recomanda consumarea si a iaurtului. disurie.Proprietatile terapeutice ale aliorului Denumire stiintifica: Euphorbia amygdaloides Denumirea populara: alior. ihtioza. laptele canelui. Se tine sub limba timp de 10 minute dupa care se inghite cu putina apa. bronsite. In zona Branului se punea in urechi contra durerilor de masele. uleiuri grase si eterice. Pentru aceasta se vor pune 50 g de flori maruntite la 250 ml alcool alimentar de 70?. Toxicologie! Planta este otravitoare asa ca se va lua intern cu mare atentie.o lingurita de flori se va pune la 200 ml apa clocotita. conjunctivite. atonie musculara. boli de piept. Se vor face pentru aceasta 2 ceaiuri. buruiana de friguri. Se mai poate lua intern cate o lingurita diluata in apa de 3 ori pe zi. a avut multe intrebuintari in medicina atat in cea umana cat si veterinara. hemoroizi. anorexie. Compozitie chimica: latex. Este un tratament de durata. Semintele pot chiar sa omoare un om. pigment antocianic: cianina. buruiana de negi. Proprietati: are efecte contra distrugerii micozelor si este foarte util in tratarea eczemelor. Se fierbea aliorul cu apa si cu zeama obtinuta se spalau. infectii intestinale. buruiana de raie magareasca. Ihtioza: se amesteca ceai de albastrele cu faina de in 1\1 si se aplica local timp de 8-12 ore. boli intestinale (reface flora intestinala). pleoape cazute. Se va lua un varf de cutit. colici intestinale si stomacale la sugari. lichen de islanda. Preparare: . psoriazis. dispepsie. Actiune farmaceutica: astringent. Se va acoperi pentru 10 minute dupa care se strecoara. mucilagii. Era folosit si la dureri reumatice.

Se obtine din planta proaspata. femei cu metroragii. afectiuni intestinale. Mod de preparare : . acid citric si rezinotanol (hidroliza alcalina) Rezinotanolul prin hidroliza da aglicon tanolic. dispepsie. Se acopere pentru 10 minute dupa care se filtreaza si se consuma. crampe.5 g la capsula si se iau intern de 3 ori pe zi inainte de mese. Se pune in capsule de medicamente cate 0. Denumire stiintifica: Din ambele se poate face o tinctura. Se vor folosi doar plantele care sunt trecute de 3 ani ca varsta de vegetatie. ulcer stomacal sau duodenal. rottlerina. Mai actioneaza si ca purgativ. Proprietati: digestiv 5-15 picaturi. diabet. ermetic inchise. anorexie. paralizii. Exista mai multe procedee: -Se pun la uscat pentru obtinerea prafului din toata planta taiata felii subtiri. constipatie. bronsite.10-0. tuberculoza pulmonara. Se tine timp de 15 zile. etc cuprinde peste 100 de specii. Unii le interzic categoric. deoarece trece in lapte. Este foarte amar si din aceasta cauza se ia foarte greu. Actiunea se manifesta dupa 8-12 ore. artrite. renale. Acesta va fi indepartat. in parte combinati sub forma glicozidica.plantele de aloe se tin fara apa si la intuneric o perioada de 5 zile. prostata. Femeile care alapteaza vor trebui de asemenea sa nu consume aloe. taieturi. Aloe Perryi. colita. afectiuni hepatice. prin marirea peristaltismului intestinal ca urmare a iritatiei nervoase determinate local in peretii intestinali. Dupa aceasta perioada se vor taia frunzele. tonic amar (anorexie). la cei cu nefrite. Se interzice la gravide. Contine acid salicilic. eczeme. cancer.Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: negi. daca nu est vorba si despre diabet. inflamatii. -Se extrage sucul care se pune la uscat formandu-se praful. Glicozidele oximetil-antrachinonice sunt absorbite de intestinul subtire si eliminate prin intestinul gros la nivelul caruia scindeaza enzimele. varice. Mai contine de asemenea si alti derivati antracenici in parte liberi. ar fi foarte bine sa nu ia preparate cu aloe. viermi intestinali. hipertensiune arteriala. astm bronhic. Aloe Barbadensis. afectiuni ale gurii. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni : abcese. herpes genital. Se prefera sticlele de culoare inchisa. . ALOE VERA . reumatism. dermatite. cefalee. edeme. Doza purgativa se poate administra de 2-3 ori in decursul unei zile. eupeptic dar si ca un bun antitoxic in special pentru ficat. atonie. Liliaceae. Nu se foloseste reziduul de pe fundul sticlei. aloina sau barbolina. Produsul este valabil 2 ani. Se tine la rece. Administrare: • • • • Un varf de cutit de praf se va pune sub limba pentru 10 minute. Folosire: se utilizeaza latexul care se aplica local. etc. sulf. rezine care prin hidroliza pot da acid cumaric. preferabil indulcit cu miere. angina. boli de nervi. obezitate. Se va face ceai din 1 lingurita de praf pus la 250 ml apa clocotita. fisuri anale. pecingine. Totusi cei cu hemoroizi. arsuri. alcoolism. hemoroizi (extern). rar dupa 24 ore. Se taie in felii punandu-se partea taiata pe rana sau pe piele. mastoidita.Proprietatile terapeutice ale Aloei Vera Aloe Ferox. la bolnavii cu hemoroizi. Se ia dupa mese. Compozitie chimica : se poate folosi oricare din aceste specii contin : 0. Fam. dureri de stomac. afectiuni oculare. cataracte. tuse. alergie. rani vechi sau supurate. magneziu. aciditate stomacala. Praf se presara pe rani externe. ulcere la picioare. dupa care se filtreaza. dureri diverse. inainte de mese diluate in ceai. Aloe Vulgaris. tromboflebita.25 g % aloe-emodol in stare libera si 40% sub forma de aloina. Se evita in acest fel ca bolnavii sensibili cu hemoroizi sa aiba neplaceri. gangrena. Planta proaspata se va folosi doar la aplicatii externe. dupa care se inghite cu putina apa. viroze respiratorii. iar lichidul obtinut se pune in sticle de capacitate mica. alte minerale. regenerarea tesuturilor. Aloe ca purgativ:1 lingurita de tinctura luata cu 100 l apa sau ceai. Se pune o parte de planta si 5 parti de alcool de 70°. afectiuni dermatologice. neurastenie.

lanolina. etc. chiar si dupa operatii. unt. dupa care se va aplica un pansament. se foloseste intern o lingurita de 3 ori pe zi sau extern in aplicatii locale.o lingurita de tinctura diluata in 100 ml apa sau ceai.se va pune 50 g de praf la 250 ml alcool alimentar de 70?. Nu este nevoie sa se filtreze. Se va tine la macerat o perioada de 8 zile. Creme cu aloe. cicatrizare celulara. vaselina.10-0. Este unul dintre cele mai eficiente antibiotice folosite la foarte multe afectiuni. Se poate folosi intern pentru toate afectiunile in care se indica actiunea de curatire a organismului. Se va agita foarte bine inainte de intrebuintare. Mai sunt foarte multe posibilitati de folosire a acestei plante insa ne oprim aici pentru a lasa loc si fanteziei cititorilor sau celor care doresc sa foloseasca aceasta planta.se vor pune la 100 ml tinctura de aloe 30 ml ulei de catina.anghina. Planta proaspata se taie si se pune cu taietura pe rana. tonic amar. Se poate face tinctura si din planta proaspata tot in acest fel. Actiunea se manifesta dupa 8-12 ore. Praful se va lua cate 0. Glicozidele oxi-metil-antrachinonicele sunt absorbite de intestinul subtire si eliminate prin intestinul gros la nivelul caruia scindeaza enzimele. Retete cu aloe si combinatii Aloe cu propolis. ihtioza. dar si in eczeme. Aloe cu ulei de catina. Recent abia s-a descoperit ca toate aceste credinte au un suport stiintific. angina . Aloe ca purgativ. Se ia dupa mese. dar datorita ultimelor cercetari s-a descoperit ca aceasta planta. vaselina) transformandu-se in creme sau unguente care se vor aplica extern. Aloe cu miere. prin marirea peristaltismului intestinal ca urmare a iritatiei nervoase determinata local in peretii intestinali. Mai actioneaza si ca purgativ.30 g ca purgativ. Doza purgativa se poate administra de 2-3 ori in cursul unei zile. Vin cu aloe.o lingurita de 3 ori pe zi diluata in putina apa. Aceasta poate fi. grasime diferita (unt.untura. untura de porc. Totusi cei cu hemoroizi ar fi foarte bine sa nu ia preparate cu aloe decat extern sub forma de unguente unde sunt foarte activi.100 ml de tinctura de aloe se pun impreuna cu 30 ml de tinctura de propolis 30 %. Este utila chiar la cancer sau ulceratii atat la piele cat si in interiorul organismului la diferite rani.10-0. psoriazis. etc. regenerare. Se evita in acest fel ca bolnavii sensibili cu hemoroizi sa aiba neplaceri. Este util in toate afectiunile pielii cand se constata uscaciunea exagerata a tegumentelor. Se indica la toate afectiunile dermatologice sau in cosmetica atat pentru vindecare cat si pentru intretinere. Este de remarcat ca aceste efecte au fost sesizate totusi de foarte mult timp de catre populatia localnica care folosea aceste plante la aceste afectiuni de sute de ani. smantana. in special in bolile cronice. Inainte de folosire se agita sticla pentru ca are tendinta de a se sedimenta. care se gaseste in cantitati foarte mari in special in Africa este foarte utila in restul de afectiuni descrise mai inainte.se foloseste o lingurita de praf de aloe si 50 g de materie grasa.praf de aloe si miere cat cuprinde. antibiotic.20 g ca digestiv si 0. apoi se panseaza pentru 24 ore. smantana. dupa care se foloseste. Este foarte indicata atat intern cat si extern avand rol de refacere celulara.o lingurita de praf de aloe la 50 ml ulei.un litru de vin rosu si 10 g de praf de aloe. Se tine timp de 15 zile agitand des sticla. ulei (se pune si ceara de albine). . Tinctura. Se va lua cate 10 picaturi-1 lingurita de 3 ori pe zi.L. Nu de mult aloe era considerat util doar pentru efectul laxativ. Pansamentul se va schimba la 24 ore. Posologie. Se filtreaza si se pune in sticlute de capacitate mai mica la rece. in anorexie. Anghinarea Cynara Scolynmis.• • • Praf in amestec cu ulei. rar dupa 24 ore. eupeptic dar si ca un bun antitoxic in special pentru ficat. Aloe cu ulei de masline. lanolina. Se pune 1 parte planta praf si 3 parti grasime. Se poate aplica in strat subtire.

Ca diuretic. apoi o pauza de 10 zile dupa care se va repeta. varsaturi. Infuzie: 2 lingurite cu virf de planta la cantitatea de 300 ml apa clocotita. Bune rezultate da ceaiul de anghinare si in bolile tubului digestiv. in primele zile. insulina. ateroscleroza si angina pectorala. dupa consumul lor.L. la poalele padurilor. de aceia se face doar un ceai dintr-o lingurita de planta la 500 ml apa clocotita. Tinctura de anghinare Se va pune 50 g de planta maruntita la 250 ml alcool alimentar de 70°.Denumirea plantei: Anghinarie (Cynara Scolynmis. E bine ca tratamentul cu anghinare sa se faca progresiv. se bea in inghitituri rare cate o cana inainte cu jumatate de ora. ceaiul de anghiare are si insusirea de a diminua zaharul din sange dand bune rezultate in unele forme de diabet. sfarsitul lunii si pana la sfarsitul lunii septembrie. ajuta la scaderea zaharului in sange. ceaiul din aceasta planta se recomanda in nefritele acute si cronice. hemoroizi si lipsa poftei de mancare. Preparare: -Este una dintre plantele care actioneaza foarte puternic. regenereaza celulele hepatice. Cercetarile mai noi atribuie anghinarei proprietati antimicrobiene. Datorita eliminarii de toxine. deoarece mareste volumul de urina si favorizeaza in acelasi timp eliminarea ureei si a substantelor toxice ce se formeaza la nivelul ficatului si rinichilor. pentru ca ficatul nu se poate debarasa asa de repede de toxinele acumulate. hipercolesterolemie. frunzele de anghinare se caracaterizeaza prin efecte sigure asupra bolilor de ficat si rinichi. care apoi sa creasca treptat. se utilizeaza in tratarea unor boli ca nefrite cronice. Se va strecura apoi si se va lua intre 5 picaturi pana la 15 picaturi de 3 ori pe zi. Este bine ca acest ceai sa se bea cu lingurita si sa nu se bea cantitatea de planta indicata. Dupa fiecare cana de ceai se va culca timp de 30 minute pe partea dreapta. poate da senzatii de intoxicare cu varsaturi si colici hepatice. angicolite. Exista mai multe modalitati dar cea mai eficienta in tratament pare aceia care indica ca la fiecare 2 saptamani sa se mai adauge o lingurita la acest ceai si sa se faca asa 3 luni. Se va acoperi apoi timp de 10 minute dupa care se strecoara. constipatii. Actiunea antidiabetica s-ar datora unei oxidaze. hemoroizi. Este bine ca intotdeauna cand se consuma aceste ceaiuri sa se stea culcat pe partea dreapta timp de 30 minute.2 lingurite de planta maruntita se va pune la 250 ml apa clocotita. fermentatii intestinale. Perioada si organul de recoltare: Se recolteaza intreaga planta. Perioada de recoltare e din luna iunie pana in septembrie. Restul cantitatii de ceai se va bea in cursul zilei cu o jumatate ora inaintea meselor principale. O parte din ceai se bea dimineata pe stomacul gol. oxidanti. enterite. hipertensiune. dupa care bolnavul va sta culcat o jumatate de ora pe partea dreapta. fermentatii intestinale.) Denumiri populare: anghina. Aceste substante au o actiune de excitare a secretiei biliare. colite. Eficacitatea ei se datoreaza continutului bogat de cinarina. In cazul in care se supra dozeaza. enterite. colestite. Pentru a prepara ceaiul de anghinare se va proceda in felul urmator: intr-un vas se pune o lingura de frunze maruntite care se oparesc cu 500 g apa clocotita. saruri de potasiu si magneziu. in dilutie cu un ceai sau apa. Tratamentul va dura 20-30 zile. -Praf de anghinare: se va macina cu rasnita de cafea si se pune apoi sub limba o cantitate de un varf de cutit. Se va tine timp de 10 minute dupa care se inghite cu putina apa. Se ia inainte de mesele principale. se observa efecte favorabile in tratamentul urticariilor si a diferitelor forme de prurit (mancarime). mai des intalnita in sudul tarii. se utilizeaza in cazul lipsei poftei de mancare. polifenoli. Ceaiul de anghinare mai este un bun adjuvant in unele afectiuni ale inimii care se manifesta prin hipertensiune. manifestate prin constipatie. Paralel cu acest efect. . Dupa racire se strecoara lichidul si se indulceste cu zahar. urmat de o luna pauza. Perioada de vegetatie: infloreste din luna mai. inainte de principalele mese. . dupa care se va relua. varsaturi. Bolile in care poate fi utilizata: Are un spectru extrem de vast de actiune. avand proprietatea de a mari secretia biliara si diureza. Se bea inaintea meselor principale. flavone. angina Ecologia si raspandirea: creste in toate zonele. e un bun colagog. incepand cu doze mici. se tine timp de 15 zile agitand des recipientul care trebuie sa fie inchis etans pentru a nu se evapora alcoolul. mai utilizate sunt frunzele cand ating lungimea de aproximativ 30-35 cm. regland in acelasi timp procesul de formare a colesterolului. Din punct de vedere terapeutic.

Se mai poate de asemenea folosi extern tot un decoct mai concentrat. Compozitie chimica: contine mai ales in coaja tanin si coloranti. chiper lung. boli de piele. In Banat batranele spuneau ca scapa de friguri bolnavul care bea dintro data un pahar de vin rosu. Extern se va dubla cantitatea de planta. oprirea secretiei de lapte. sudorific. piparca. lana si panura. poprica. frunzele. astringent. Preparare: 1 lingurita de frunze sau coaja se pun la 250 ml apa. stomatite. Ardei Denumire stiintifica: Capsicum annum Fam.Contraindicatii: afectiuni acute renale si hepato-biliare. In traditia populara: lemn usor si moale cu aceleasi intrebuintari ca si cel negru. taieturi. Frunzele crude se puneau pe taieturi. timp de cateva saptamani. slaninilor si a altor preparate din carne. Se mai faceau bai contra transpiratiei picioarelor si a reumatismului. obtinandu-se boia dulce sau iute condiment obisnuit la colorarea mancarurilor. reumatism. Preparare: 1 lingurita de frunze maruntite. arsuri. pentru ca aceasta firma va ofera si detaliile de administrare. pe care va trebui sa le respectati. boia. in ziua de vinerea seaca. Scoarta de arin negru se punea pisata cu faina pe bube rele. besica. Tinctura din muguri.se cultiva soiuri dulci de ardei care se consuma proaspete. Se pot consuma 2--3 cani pe zi. Solanacee. Frunzele se puneau la rani si taieturi. Se pune pe rana direct. In unele parti se puneau in pat ca sa doarma bolnavul de reumatism pe ele. enterite. iar decoctul ametilor contra diareei. coaja sau muguri zdrobiti se pun la 250 ml apa. In traditia populara: . Denumiri populare: ardei borcanos. transpiratie excesiva. La tratamentele interne se pot lua 2 ceaiuri pe zi. Scoarta se folosea peste tot pentru colorare in negru. tiuper dulce. Se poate folosi la diferite hemoragii punand praf de planta macinata fin cu rasnita de cafea. chiparca. Se fierb timp de 5 minute. tiuper amar. afectiuni dermatologice. ardei iute. Se strecoara. ulceratii. Sunt un tonic amar. Pentru extern se va folosi cantitate dubla de planta. ardei rosu. Se foloseste la urmatoarele afectiuni: afectiuni gastrice cu hemoragii chiar. hemoragii usoare. Se folosea la prelucrarea pieilor de opinci. Se vor lua cate 10 picaturi . erizipel. in contra oparelilor si transpiratiei picioarelor. chiparus iute. ulcere cronice de piele. Exista gata preparata in orice magazin de produse naturiste si este foarte eficienta. leucoree. Se foloseste extrem de rar si doar in sate tot pentru afectiunile folosite traditional Actiune farmaceutica: se folosesc scoarta. Anin alb Denumire stiintifica: Anus incata Fam. care se consuma proaspete sau uscate si servesc la condimentarea alimentelor. fire pentru alte tesaturi. Folosire: se foloseste foarte rar doar in diaree cand se ia o lingura de coaja care se fierbe la 250 ml apa timp de 15 minute. Betulaceea. ardei lung. piperul bulgarului. sub forma de salate sau diferite preparate si soiuri iuti. etc. Se fierbe apoi timp de 5 minute. chiparus. Coaja arinului alb sau negru se folosea la vopsit in negru. dezinfectante. antiseptice. antidiareic. Ceaiul din muguri se lua contra durerilor de stomac. dupa care se strecoara. poprica dulce. eczeme zemuinde. ardei verde. Fructele se usuca si se macina. iar pisate si amestecate cu sare se puneau pe paducei. Se mai intrebuinta coaja contra durerilor de masele. gingivite. hemostatic. se schimbau mereu. stomatite. Anin negru Denumire stiintifica: Alnus glutinoasa Fam. diaree. Este preparata de catre Plantextract. In traditia populara: lemn usor moale. cu cele palite in foc se oblojeau ranile. ardei capia. popivnic. diaree.o lingurita de 3 ori pe zi. mugurii. febra. cicatrizant. poprica iute. Se utilizeaza la: amigdalita. transpiratii abundente.Cluj-Napoca. apoi se strecoara. piper rosu. putin durabil pretuit pentru furnire si constructii sub apa. dureri stomacale. . In tinutul Sucevei trei bolnavi de gusa rodeau imprejur coaja de pe trei arini. In cazul in care optati pentru acest preparat este foarte simplu. rani. in care s-a pus o lingura de ardei ori hrean. Betulaceea. piper turcesc.

bogat in vitamina A si mai ales B1. Actiune farmacologica: . Se taie un ardei iute si se va fierbe timp de 15 minute in 250 ml apa. Se va da apoi sa-l consume fara sa i se spuna nimeni ce consuma. alopecie. nevralgii diverse. irigand mai bine pielea capului. substante colorate de natura carotenoidica (capsorubina. entorse. sau pentru calmarea durerilor. paralizii. lucru care duce la refacerea rapida a vocii. Cu o siringa cu mare atentie fara sa se deterioreze dopul sticlei se va introduce fara stirea celui care va consuma o cantitate de 5 ml de tinctura de ardei la o sticla de 500 ml. nevralgii. hemoroizi. artrita. atonie digestiva.10. si lubrifiant. ar trebui sa nu consume ardei iuti. Compositae In traditia populara: . criptoxantina si urme de beta. cailor urinare sau au hemoroizi. tanin. hemoragie urinara. capsantina. pectine.Ardeiul pisat cu samanta de ciumafaie. Este un excitant digestiv energic si sialogog. Dupa ce se obtine calmarea durerii. zeaxantina. Ardeiul iute determina la nivelul pielii o congestie si intensifica circulatia.glucoza. etc. P. Se foloseste in diferite preparate: Ardei iute maruntit sau chiar macinat in amestec cu putina sare. samanta "ursita" se punea in rachiu de tescovina si se lua pentru argint. zaharoza. peste care se pune putin alcool sanitar si un pic de otet. dar ulterior s-a descoperit ca aceasta substanta este compusa din derivati flavonoidici ai coniferolului. . Armurar Denumire stiintifica: Silybum marianum Fam. Dupa strecurare se va face gargara. La inceput s-a crezut ca aceasta planta contine doar silimarina. Se mai poate dilua cu apa daca nu se suporta concentratia respectiva. Nu se aplica pe tegumente lezate. dureri reumatice. Tinctura de ardei iute este utila celor care doresc sa se lase de viciul betiei. enzime. In Vrancea la Nereju. Ardeiul gras stimuleaza secretia gastrica util in dispepsie atonica. A fost un leac obisnuit pentru armurare (sifilis). E. paraziti intestinali. Nu putem insa sa nu accentuam faptul ca acesta este foarte util in foarte multe dureri. torticolis. Se va face acest lucru pana cand omul nu va mai suporta alcoolul si se va lasa de baut. de picioare. Se mai foloseste la urmatoarele afectiuni: algii. constipatie. sau pentru a ajuta la alopecii. Este util in caz de hemoragie urinara. luteina. Se foloseste apoi la frectii reumatice. Extern ca rubefiant si revulsiv in dureri reumatice. Pulbere de ardei luata progresiv incepand cu 0. tuse. Se va face acest lucru mai multe zile la rand eventual chiar marind treptat doza de tinctura de ardei iute introdusa in sticle. Aceasta face ca circulatia sangvina la nivelul gatului sa se intensifice. dizenterie. fructoza. reface vasele de sange. pelada. revulsiv. lumbago. Tinctura de ardei iute. alcaloidul capsaicina care este o substanta iritanta revulsiva in special in cel iute.30 g o data si luata de 3 ori pe zi. Actiune farmaceutica: . Aceasta tinctura se poate aplica pe o bucata de vata si apoi cu aceasta vata numita termogena. se fac aplicatii locale. carotenoide. se strecura incetisor si apoi se faceau cu el frectii contra junghiurilor. precum si ulei eteric. care pot agrava aceste afectiuni.In cazul in care aveti o disfonie (sau o oboseala a corzilor vocale). de multe ori trebuie sa se procedeze la spalarea tegumentelor preferabil cu apa calda. Radacinile. Se tine o perioada de 15 zile agitand des si se poate apoi folosi la frectii care au rostul de a restabili circulatia sangelui perturbata. In doze mici este eupeptic iar in doze mari este purgativ. torticolis. guta. afectiuni ale corzilor vocale. guturai. varice. Se va pune doar atata tinctura cat poate suporta fiecare in functie de sensibilitatea locala. de aceia se cultiva in gradinile taranesti din multe zone. lumbago. amine.contine substante amare. pus in spirt si tinut 9 zile la caldura. PP. pentru a intensifica circulatia sangelui. crampe musculare. se va face un decoct de ardei iute. Se macina ardeiul. De asemenea se remarca o decongestionare in profunzime ca urmare a activarii circulatiei.carorotena) substante minerale. fortifica vasele de sange si este antihemoragic. dizenterie.cultivata prin gradinile taranesti. dispepsie atonica. angina pectorala.stimulent rubefiant. apoi se va pune peste pulbere de 5 ori mai mult alcool sanitar. dureri de gat. frunzele si fructele s-au folosit in medicina populara in boli de ficat si splina. Compozitie chimica: . ficatului. C.0. Compozitie chimica: . raceli. gripa. Notam faptul ca cei care au diverse afectiuni ale stomacului. B2. lipide. amidon. durerilor de maini.

Este foarte bine ca dupa ce se ia sa se stea culcat pe partea dreapta. precum si in bolile neuropsihice. ipohondrie. antrax. menoragii. Se pune in sticle mai mici la rece unde se pot tine timp de 2 ani. Fiertura din planta se folosea la bai contra reumatismului. dispepsie. infectii hepatice. iar cel din floare. Frunzele se pot consuma in salate fiind un stimulator al stomacului si totodata un calmant. La 20 de zile se face de asemenea o pauza de 15 zile. omoara ciupercile patogene. afectiunile pielii. varice. carul zanelor. Ceaiul din frunze si flori se lua contra diareei si dizenteriei. Frunzele se pot consuma verzi la salate fiind foarte utile in afectiunile digestive sau cele interne. boli ale ficatului foarte diverse. tata-oilor.5g o data. Praf: se macina fin semintele si se va pune un varf de cutit de praf sub limba. Dupa 20 zile de tratament se va face o pauza de 15 zile si apoi se poate relua. coloranti de natura carotidiana. Cealalta cana se bea in doua reprize inaintea meselor cu 15 minute. vom spune doar prepararea acestora. colina. insuficientei hepatice. fitosterine. constipatie.Este indicat sa nu se supra dozeze si sa se faca o pauza dupa 20 de zile de tratament. ciuda. substante minerale. astragalina. In cazurile in care nu se poate indica tinctura (din cauza alcoolului) se vor folosi sub forma de praf aceste seminte. dupa care se va inghiti cu putina apa. Compositae Denumiri populare: carul-padurilor.frunzele se puneau crude pe taieturi si rani. Administrare: se poate lua singura sau in diferite asociatii cu alte tincturi in functie de afectiunile care le are omul.intrucat vorbim doar de semintele care se comercializeaza le centrele plafar. Se tine la temperatura camerei agitand des. Ceaiul facut din parti aeriene se lua contra racelii. roit. decongestiv. Este bine ca prima sa fie consumata dimineata la trezire..o lingurita care se vor lua cu 15 minute inainte de mesele principale. Este util la urmatoarele afectiuni: afectiunile splinei. inainte de micul dejun. tabacu-campului. Se mai folosea contra inflamatiilor gurii si gatului. cicatrizant. podbal. hemoroizi. in boli de ficat. Compozitie chimica: florile si rizomul contin ulei eteric. icter. Radacinile plamadite in rachiu se foloseau contra vatamaturii. acid galic. acid cafeic. .hepato-protectoare. mai ales daca se ia pentru ficat. dupa care puteti sa va continuati activitatea de peste zi. hepatitelor. favorabila in tratamentul cirozei. Este foarte important sa se macine doar in momentul in care se prepara pentru a nu se oxida. La 250 ml apa clocotita se va pune doar o lingurita de seminte proaspat macinate. varsaturi. arsuri. anti-fungice. Cura cu acest ceai dureaza 15-20 zile. In traditia populara: . Preparare: . Tinctura-. dupa care se strecoara. alopecie. iar cu decoctul plantei se spalau ranile obrintite din cauza frigului.se macina semintele (50 g) si se vor pune intr--o sticla care se poate inchide ermetic impreuna cu 250 ml alcool alimentar de 70°. apoi se va sta culcat pe partea dreapta timp de 30 minute. Se tine timp de 10 minute. cujda. Extern este un foarte bun vulnerar si intern se poate folosi cu atentie ca stimulent nervos ]n doze de 0. materii tanante.Este o planta care nu trebuie sa fie neglijata atunci cand exista o afectiune a ficatului. Se poate de asemenea incerca in afectiunile splinei si pancreasului. tanin. iar cu decoctul se facea gargara prelungita. Se pot consuma 2 cani pe zi. Se strecoara apoi si se filtreaza. arnisterina. hepatite cronice. Se pot lua intre 10 picaturi. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: acnee. ciroze. iarba-soarelui. inulina. antiinflamatorii. podbal de munte. Actiune farmaceutica: antiseptic. rasina. Impiedica inmultirea bacteriilor. cancer (diminueaza efectele secundare in cazul tratamentului chimioterapica). cancerul pielii. apoi se va face o pauza de 15 zile si se poate relua. Frunza cruda sau decoctul plantei se folosea extern. alcooli triterpenici. arnidiol. bacteriostatice. Arnica Denumire stiintifica: Arnica montana Fam. Se acopere pentru 10 minute. cat si in intoxicatiile cu ciuperci (alfa-amanitina si faloidina) substante existente in ciupercile otravitoare. litiaza biliara (cu turita mare si ulei). insuficienta hepatica. digestii dificile. arnicina. hipertensiune arteriala. dupa care se poate relua. Se ia de 3 ori pe zi . bolile vezicii biliare.

diareei sau se folosea decoctul scoartei sau chiar plamadita in rachiu. slabiciuni ale muschiului inimii. hipermenoree. In unele parti "fluturii de artar" (fructele cu aripi divergente). si mai ales scoarta se folosea pentru colorarea in negru. iar extern este iritant. Seva dulce. • 1 lingurita de flori se pun la 250 ml apa clocotita. Preparare: in cazul laringitei se va face cu 2 lingurite de flori puse la 250 ml apa clocotita.03% compus din glicozidul apiina. Daca se doreste se poate pune si putina ceara de albine. In traditia populara: Cultivata pe alocuri pentru cerinte culinare. cherval. Pentru a preveni aceste fenomene se va lua intotdeauna tinctura diluata. tulburari de circulatie sangvina. nevralgii. osmorizol.o lingura de supa de 3 ori pe zi. asmatile. Mod de folosire: . dupa care se strecoara si se va complecta cu vin pana la 1 litru. asmatuc. umflaturi diverse. reumatism. Se obtinea prin crestarea scoartei. inflamatii articulare. In cazul supra dozarii vor aparea fenomene de intoxicatie. Ceaiul din lastari floriferi se ia ca stimulent. hasmatuchi. contuzii. Pentru "dor de inima" se fierbeau flori de artar si se bea dimineata si seara.intestinale si hipertensiune arteriala. Lastarii se foloseau contra bolilor de piele. Se foloseste la cataplasme externe sau intern se va consuma cate 10 ml . pentru afectiunile interne. substante amare. ulcer varicos. cosmetica. • Unguent: 2 lingurite de flori se umezesc cu putin alcool apoi se pun in 50 ml ulei si se fierb pe baie de apa. Se agita bine apoi se foloseste ca cicatrizant si antiseptic la rani. • Tinctura 50 g de flori se pun in 250 ml alcool de 70°. disgravidie. alb cu nuante galbui. La folosire se va pune 15 ml de tinctura la 100 ml apa distilata. dureri abdominale (comprese). iar ceaiul este bine sa fie facut numai in combinatii cu alte plante medicinale.se strivesc frunzele proaspete si se aplica pe locurile dureroase. micoze. Preparare: -Frunze proaspete se aplica pe locurile dureroase sub forma de cataplasme si se tin pana la trecerea durerii. • Artar Denumire stiintifica: Acer platanoides Fam. fierti in apa se foloseau contra dizenteriei. hasmaciuc. asmarizol. diuretic. Se va acorda o mare atentie cantitatilor ne avand voie sa fie depasite. ulcer stomacal. plagi. Actiune farmacologica: calmeaza in cazul gutei durerile. Se va strecura apoi si se pune in sticlute de capacitate mai mica. Denumiri populare: asmatuc. abundenta primavara era forte cautata de copii. timp de 2 ore. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: dureri diverse aplicat extern sau intern. Aceracee Denumiri populare: paltin In traditia populara: este pretuit pentru lemnul sau matasos . incontinenta urinara. leucoree. tulburari nervoase (5-10 picaturi o data si se poate lua de 3 ori pe zi). Se mai intrebuinta contra ranilor. Se mai lua pentru hemoragii uterine. laringita acuta (gargara). Contraindicatii: nu se utilizeaza intern putand provoca deranjamente gastro.cicatrice cheloide. C. leziuni zemuinde. rani. vitamine B. Se strecoara. se foloseste atat intern cat si extern. Saruri minerale. Umbelliferae. purpura. Compozitie chimica: ulei eteric 0. Se acopere 15 minute. uleiuri grase. etc. eczeme varicoase. raguseala (gargara). intepaturi de insecte. Se acopere pana ajunge la temperatura corpului. hasmaciuca. Se va tine apoi 15 zile agitand de cateva ori pe zi. . guta. escare. turburea. tulburea. Se strecoara si se vor face gargara de mai multe ori pe zi. palpitatii. -Se va pune o mana de frunze la un litru de vin de buna calitate si se fierbe la foc mic timp de 30 minute. piodermita. insomnii. frunzele se foloseau la salata sau condiment. se strecoara. In doze mai mari poate provoca paralizia centrilor nervosi. asmatuchi. edeme dureroase. eroziuni infectate. Frunzele. entorse (cu apa de plumb). Se foloseste extern. Se foloseste la comprese externe pe diferite afectiuni. hiasma. Se folosea la confectionarea mobilierului. Asmatui Denumire stiintifica: Anthricus cerefolium Fam. atmatuchi. metilcavicol. furunculoza.

litiaze. etc) se va fierbe pe baia de apa 50 g de planta maruntita timp de 3 ore. se lua in bolile de stomac. herpes. cuperoza. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni oftalmologice (comprese caldute pe ochii inchisi). dupa care se strecoara. amenoree. Se acopere pentru 10 minute. Preparare: -1 lingurita de planta maruntita se va pune la 250 ml apa. afectiuni oculare. Se pot consuma 2 cani pe zi. hemoroizi. Se poate folosi si in combinatii cu alte plante medicinale. o coloreaza verde. iar fierte cu calaian. Compozitie chimica: . E strecoara si in cazul in care se doreste ca sa fie mai consistenta se va mai adauga si ceara de albine 20 g sau chiar mai mult daca se va dori o crema mai consistenta. eczeme. In cazul in care se va folosi extern se va folosi cantitate dubla de planta. cand se facea mai mult. lanolina. galactagog (creste cantitatea de lapte la tinerele mame). Se acopere apoi timp de 15 minute. cuperoza. rani. Se strecoara si se poate consuma cate 2 cani pe zi. faringite. Plamadita in rachiu. cu radacina de patlagina si izma. Mai puneau planta la capatai. Fructele se folosesc si ele la boli de piele. Extern se poate folosi o cantitate dubla de planta. Se poate folosi durate lungi fara efecte secundare nedorite. Se poate folosi la: alopecie. ulceratii faringiene si bucale. dureri de abdomen. prurit. dureri de stomac. se dadea putin bolnavului sa bea. constipatie. punandu--se direct in ochi. unt. hidropizie.contine mai ales in radacina flavonozide si saponozide.florile fierte cu piatra acra coloreaza in galben. Asudul calului Denumire stiintifica: Ononis hircina Fam. Mod de preparare: M. clocotita. In multe zone s-a folosit contra lingorii. leziuni iritante. blefarita. Se poate face si crema in care in 100 g grasime (untura de porc. inflamarea pleoapelor. Uneori batranele muiau in el camasa bolnavului. vaselina. iar vinul in care se fierbea tulpinile florifere se bea ca afrodiziac. stomatite.se va face un cei din 2 lingurite de planta care se vor pune la 250 ml apa clocotita. Sucul proaspat este bun pentru afectiuni oculare. ulceratii. intepaturi de insecte. Denumiri populare: lungoare In traditia populara: . restul se spala sau se scalda. dimineata pe nemancate. retentii urinare. se fierbea planta decoct. il imbracau apoi cu ea. il asezau in pat si il inveleau bine. Leguminoase. Se foloseste foarte rar azi. In Vrancea radacina pisata si plamadita in rachiu se lua contra vatamaturilor.Actiune farmaceutica: antiinflamator tonic cicatrizant rezolutiv. . caderea parului. constipatie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful