Index alfabetic al afectiunilor care se trateaza cu ajutorul plantelor medicinale - partea I Abcese- afin, aloe, banuti, brad, brusture

, ceapa, cerentel, cimbrisor, crin, fenicul, galbenele, grau, iedera, in, limba mielului, lumanarica, macris, macris iepuresc, marul lupului, maslin, morcov, musetel, nalba, nap, nuc, patlagina, patrunjel, patlagea vanata, pecetea lui Solomon, podbal, porumb, sapunarita, sfecla, smochine, soc, splinuta, sulfina, turita mare, urzica moarta alba, usturoita, vita- de-vie. Accident cerebral- ardei iute, arnica, castan salbatec, calin, nuc, vasc. Aciditatea sangelui- telina. Aciditate stomacala- aloe vera, angelica, cartof, coada calului, fenicul, maselarita, telina. Aciditatea urinei- stejar, strugurii ursului Acnee- aloe, arnica, boz, brustur, capsuni, ceapa, cicoare, cimbrisor, coada soricelului, echinaceea, fasole, frasin, fumarita, galbenele, ienupar, macris, marar, menta, mesteacan, nap, nuc, nasturel, orez, orz, papadie, patlagina, patrunjel, patlagea rosie, plop negru, podbal, ridiche, rostopasca, rozmarin, salcam, sapunarita, scaiul dracului, scanteiuta, sfecla, spanac, trandafir, trei frati patati, turita mare, turta, telina, untul pamantului, urechelnita, urzica mica, varza. Acrocianoza- ciubotica cucului, talpa gastei, coacaz negru. Actinomicoze- plop negru. Acufene- aloe vera. Adenita- buberic, busuioc, ceapa, curpen, echinaceea, iedera, in, morcov, nuc, patlagina, praz, salvie, sfecla de zahar, varza. Adenom de prostata- ghimpe, ginseng, mei pasaresc, patrunjel, pufulita cu flori mici, urzica moarta alba, talpa gastei. Adenoviroze- boz, busuioc, ceapa, echinaceea, ienupar. Adinamie- maturice. Aerofagie- cimbru, coriandru, lamai, menta, roinita, salcam, ventrilica. Afectiuni bucale- afin, brustur, busuioc salbatec, catina, cerentel, coacaz negru, musetel, nalba, papadie, paducel, patrunjelul campului, trandafir. Afectiuni cardiace- afin, alun, anghinare, castan comestibil, catina, coacaz rosu, coada soricelului, lacramioare, mazare, maces, maturice, mesteacan, nuc, osul iepurelui, paltin, papadie, paducel, patlagea vanata, pin, porumb, prun, ruscuta de primavara, salba moale, scortisoara, secara, sfecla rosie, soia, spanac, sparanghel, talpa gastei, troscot, telina, vasc, vita de vie, zmeur. Afectiuni circulatorii- alun, castan comestibil, micsunele ruginite, paducel, scrantitoare alba. Afectiuni dermatologice- aloe vera, levantica, limba mielului, mar, molid, mur, nalba, patrunjel, scaiul dracului, sovarf, spanac, trei frati patati, untul pamantului, ventrilica. Afectiuni digestive- calomfir, leustean, mazare, macris, maslin, molid, musetel, nuc, orez, ovaz, patrunjel, praz, rotunjoara, sanisoara, scumpie, silur, sovarf, turta, telina. Afectiuni endocrine- capsun, obligeana, osul iepurelui, troscot. Afectiunile esofagului- mustar alb. Afectiunile gatului- orz, prun. Afectiuni ginecologice- brad, calin, coada racului, cretisoara, marar, strugurii ursului, sunatoare, troscot, zmeur. Afectiuni hepatice si a vezicii biliare- aloe vera, brustur, calomfir, cerentel, isop, lichen de Islanda, linarita, maces, marul lupului, maslin, orz, porumb, prune, pufulita cu flori mici, revent, ridiche neagra, rostopasca, rotunjoara, rozmarin, scanteiuta, schinel, sfecla rosie, siminoc, sparanghel, splinuta, sporis, sunatoare, sofran, tei, trifoi de balta, telina, visin. Afectiuni intestinale- aloe vera, anason, angelica, brustur, ciumafaie, linarita, mazare, matreta bradului, orez, praz, revent, sanisoara, scumpie. Afectiunea maduvei spinarii- coada soricelului, salvie. Afectiuni metabolice- capsun, obligeana, osul iepurelui, troscot, turta. Afectiuni neuro-psihice- macris, obligeana, ovaz, paducel, pelin, sfecla, trifoiste de balta, untul pamantului, ventrilica. Afectiuni oculare- aloe vera, arnica, mataciune, mur, patrunjel, silur, sulfina, telina.

Afectiuni ale ovarelor- marar, mei pasaresc, telina. Afectiuni ale pancreasului- marul lupului. Afectiuni respiratorii- anason, brustur, caltunasi, ceapa, cimbrisor, lemnul Domnului, limba mielului, mar, molid, morcov, mur, ovaz, pin, pir, plamanarica, vinerita, viorea. Afectiuni renale si ale vezici urinare- albastrele, anason, brustur, cartof, cerentel, cimbrisor, ciubotica cucului, coacaz negru, coada calului, lasnicior, ipcarige, leustean, limba mielului, maghiran, mei pasaresc, menta, mesteacan, micsunele ruginite, navalnic, nemtisori de camp, obligeana, papadie, perisor, pir, plamanarica, plop negru, porumb, porumbele, priboi, rotunjoara, scanteiuta, schinduf, schinel, sfecla rosie, siminoc, smochine, soc, sorbestrea, sporis, strugurii ursului, sulfina, 3 frati patati, troscot, untul pamantului, urzica mica, ventrilica, vetrice, vinarita, visin. Afectiuni stomatologice- angelica, brustur, cerentel, ciumafaie, coacaz negru, coada soricelului, mustar alb, obligeana, patrunjelul campului. Afectiunile splinei- armurariu, linarita, ovaz, rostopasca, sporis, telina. Afectiunile urechii- lacramioare, untul pamantului. Afectiuni vasculare- castan comestibil, coada soricelului, maces, papadie, patlagina, patrunjel, patlagea rosie, salvie, secara, traista ciobanului, vasc. Afectiuni tumorale- plop negru. Afonie- brancuta, cais, telina, varza. Afrodiziac- angelica, cuisoare, lemnul domnului, macris. Afte- afin, busuioc, calomfir, cimbrisor, coada calului, coada soricelului, cretisoara, ienupar, lamai, lemn cainesc, levantica, morcov, mur, nalba, naprasnic, nuc, ovaz, patlagina, patrunjelul campului, raculet, rasgoace, salcie, salvie, sclipeti, splinuta, sporis, soparlaita, tataneasa, trandafir, turita mare, telina, untul pamantului. Albuminurie- coada calului, porumb, troscot, telina, vasc. Alcoolism- ardei iute, cimbru, pedicuta, revent, varza. Alergie- brustur, coada calului, coada soricelului, maces, nasturel, nuc, ovaz, pepene galben, ridiche neagra, 3 frati patati, turita mare Algii-ardei iute, vinarita. Alienatie mintala- maselarita. Alopecie- ardei iute, brustur, brustur dulce, calomfir, caltunasi, ceapa, coada calului, coada soricelului, cretusca, ienupar, levantica, lumanarica, maghiran, maselarita, merisor de munte, mesteacan, mutatoare, nasturel, norocel, nuc, obligeana, pedicuta, plop negru, porumb, ricin, rozmarin, salcie, salvie, sapunarita, sporis, stanjenei, urzica mica, urzica moarta alba. Amenoree- coada calului, isop, limba mielului, pelin. Ameteli- angelica, cimbrisor, coacaz negru, lacramioare, levantica, menta, negrilica, nuc, paducel, sanisoara, vasc. Amigdale- brad, buberic, busuioc, cartof, capsun, ceapa, cerentel, coacaz negru, coada calului, cretusca, crin alb, lamai, lichen de Islanda, mar, mur, musetel, naprasnic, nuc, patlagina, patrunjelul campului, porumb, secara, smochine, sorbestrea, tei, toporas, turita mare, zmeur. Anemie- cais, cartof, catina, cicoare, cimbrisor, cimbru, coacaz negru, coada calului, coada racului, cretisoara, lamai, lemnul Domnului, mazare, maces, mar, maslin, mur, nuc, orz, paltin, papadie, patrunjel, patlagea vanata, pelin, prun, revent, roinita, rozmarin, schinduf, sfecla rosie, sorbestrea, spanac, turta, urzica, urzica mica, varza, vita- de-vie, zmeur. Anexite- porumb. Angina- aloe, angelica, anghinare, buberic, ceapa, coacaz negru, ienupar, lamai, lemn cainesc, limba boului, matreata bradului, mur, mustar negru, nap, naprasnic, nuc, obligeana, paducel, pin, priboi, rapita, roinita, rostopasca, secara, smochina, traista ciobanului, turita mare, vinerita. Angiocolite- afin, anghinare, brad, crusin. Angoasa- cimbru, levantica, paducel, roinita. Anorexie- afin, albastrele, aloe, anason, anghinare, busuioc salbatec, busuioc, caltunasi, cicoare, cimbru, coacaz negru, coada soricelului, coriandru, cretisoara, isop, leustean, lichen de Islanda, mesteacan, negrilica, obligeana, orz, paltin, papadie, patrunjel, patrunjelul campului, pelin, pepene galben, podbal, revent, ridiche neagra, roinita, rotunjoara, salvie, sanisoara, scaiul dracului, schinduf, schinel, scumpie, sovarf, sparanghel, sofran, tarhon, trifoiste de balta, troscot, turita mare, telina, unguras.

Antrax- arnica, lasnicior. Anurie- ceapa, pin, schinduf. Anxietate- isop, narcisa alba, talpa gastei, telina, valeriana. Apoplexie- cimbru, ciubotica cucului. Aritmii cardiace- angelica, cicoare, lacrimioara, levantica, maturice, ruscuta de primavara, talpa gastei, unguras. Arsuri- afin, aloe, arnica, cartof, catina, ceapa, cimbrisor, coada racului, coada soricelului, cretusca, crin, in, ienupar, levantica, limba mielului, lumanarica, maces, maslin, musetel, nasturel, norocel, nuc, orez, patlagea vanata, patrunjelul campului, plop negru, salcie, schinel, sclipeti, smochin, sorbestrea, sovarf, spanac, stanjenei, stejar, sunatoare, tataneasa, ulm, untul pamantului, urzica moarta alba, ventrilica, vinerita, volbura. Artrita- agris, anason, angelica, anghinare, ardei iute, bujor, cais, cartof, catina, ceapa, cicoare, coacaz negru, coacaz rosu, coada calului, coada racului, cretusca, lacrimioara, lemnul Domnului, lemn dulce, limba mielului, mar, mesteacan, mustar negru, orz, papadie, patlagea rosie, patlagea vanata, pedicuta, plop negru, porumb, porumbar, ridiche neagra, rozmarin, salata, scai vanat, schinduf, sfecla rosie, sunatoare, telina, usturoita, varza, vasc, visin. Ascarizi- maces, schinduf, secara, vetrice. Ascita- banuti, ceapa, cretusca, isop, lamai, mesteacan, ovaz, patrunjel, patrunjelul campului, pelin, pir, porumb, praz, splinuta, sofranas, tarhon, turta, ulm, varza. Astenii- agris, busuioc, cais, cartof, capsun, ceapa, cicoare, cimbru, coacaz negru, coacaz rosu, coriandru, lamai, limba boului, maces, macris iepuresc, maghiran, mar, marar, menta, morcov, nuc, ovaz, paducel, papadie, patlagea rosie, patrunjel, praz, prun, rozmarin, schinduf, sfecla rosie, smochina, sovarf, spanac, sparanghel, telina, varza, vita de vie, zmeur. Astm- aglica, aloe, amareala, angelica, arnica, banuti, busuioc, caltunasi, carcel, ceapa, cimbrisor, cimbru, ciumafaie, coada soricelului, ipeca, isop, lamai, lasnicior, levantica, limba mielului, lumanarica, maselarita, morcov, musetel, narcisa alba, negrilica, nemtisori de camp, orz, ovaz, patlagina, pin, plop negru, pochivnic, podbal, ridiche neagra, rodul pamantului, rostopasca, rotunjoara, rozmarin, salata, salvie, scanteiuta, sovarf, stanjenei, sulfina, sunatoare, talpa gastei, tataneasa, trandafir, 3 frati patati, trifoi rosu, trifoiste de balta, turita mare, unguras, urzica mica, usturoita, valeriana, vasc, ventrilica, vindecea, vinarita, Atacuri cerebrale- mar. Ateroscleroza- afin, anghinare, capsun, ceapa, coacaz negru, coada soricelului, lacrimioara, lamai, mar, marar, morcov, nuc, papadie, paducel, patlagina, pepene galben, pin, prun, scorus de munte, secara. Atonie digestiva- agris, ardei iute, ceapa, cicoare, coacaz rosu, lichen de Islanda, mataciune, menta, obligeana, orz, patrunjel, patlagea rosie, praz, revent, ridiche neagra, roinita, rozmarin, schinel, siminoc, sunatoare, stevie, talpa gastei, talpa matei, tarhon, turita mare. Atonie musculara- albastrele, cretisoara. Atonia vezicii urinare- spanac, telina. Atrofie musculara- cimbru. Avitaminoze- capsun, catina, coacaz negru, coacaz rosu, maces, macris iepuresc, mesteacan, sfecla rosie, urzica, urzica mica. Avort- vetrice. Azotemie- afin, ceapa, mesteacan, orez, ovaz, orz, patlagea rosie, praz, troscot, vita de vie. Balanite- musetel. Balonari- afin, anason, banuti, brustur, busuioc, chimen, cimbrisor, cimbru, coada soricelului, coriandru, cuisoare, feciorica, maghiran, mataciune, menta, musetel, obligeana, papadie, patrunjel, plop negru, rozmarin, salvie, scaiul dracului, scorus de munte, sofran, tintaura. Bataturi- ceapa, crin, iarba de soaldina, iedera, marar, norocel, paducel, ricin, rostopasca, siminoc, stanjenel, urechelnita. Batranete- castan comestibil, visin. Betie- cimbru, dafin. Blefarita- asmatui, echinaceea, feciorica, patlagina, silur Blenoragie- deditei, feriga, osul iepurelui, scaiul dracului. Blocaj arterial- Ginko- Biloba.

maces.limba mielului. sofran. salata. brad. calin. tarhon. hrean. hamei. 3 frati patati. iarba mare. pepene galben. fasole. calapar. marar. angelica.pin.afin. albastrele. tarhon. naprasnic. plamanarica. Bolile creierului. stanjenel. fasole. feciorica. iedera.Boala Alzheimer. morcov. Bronhidroza. morcov. ghiocei.Biloba. hrean. nalba. ridiche neagra. usturoi. patlagina. lumanarica. naprasnic. morcov.anin alb. sparanghel.banuti.corn. sunatoare. Boli de oase. coada calului. roua cerului. Ginseng. negrilica. coada calului. Boli reumatice. catina.albastrele. banuti. Ginko-Biloba. naprasnic. rapita. Boli pulmonare. nuc.anghinare.fragi. menta. tei. sofranas. isop. Boli de sange. fag. hamei. ceapa. jneapan. dafin. armurariu.nuc. hrean. Ginko-Biloba Boli de buze. zmeur. iasomie de padure. merisor de munte. nalba. mesteacan.armurariu. sovarf. . telina. turta.frasin. Boli de gat. coriandru. coada soricelului. prun. plop negru. rozmarin. macris iepuresc. dovleac. busuioc. secara. sunatoare. fragi. ciubotica cucului. gutui. turita mare. Boli venerice-patrunjelul campului. soparlaita. piper. urzica mica. tataneasa. Bube. podbal. pin. pelin. mei pasaresc.lacramioare.dracila. pochivnic. patrunjel. unguras. Boli intestinale si rectale. nap. Boli de inima. ghimpe.pepene galben Boli de splina. osul iepurelui. mac de gradina. papadie. ienupar. vindecea.deditei.anghinare. angelica. pedicuta. Boli de piele. scai vanat. echinaceea. limba mielului. praz. cimbrisor. mar. rotunjoara. papadie. sunatoare. Boli uterine. marar. crusin. 3 frati patati. tei. brad. coada soricelului. mesteacan. nuc. limba mielului. ipcarige. Ginko-Biloba.aloe. naprasnic. turta. ipcarige. lumanarica. ridiche neagra. ghintura.coacaz negru Boli de dinti. zmeur.galbenele. Boli de colagen.Ginseng. dracila. brad. ulm. iarba mare. rasgoace. aloe. chimen. ulm.Ginko. turta. grau. scorus de munte. siminoc. fasole. Bufeuri. patlageaua rosie. macris. Bolile vezicii biliare.Biloba. sorbestrea. corn. zmeur. soparlaita. ciubotica cucului. Boli de ficat. coacaz negru. Bulimie. telina. ipeca. sulfina.obligeana. tataneasa. mur. ciumafaie.(dermatita herpetiforma) porumb. cimbru. Boli de nervi. linarita. Bolile vezicii urinare. urzica moarta alba. Bolile coloanei vertebrale. coacaz negru. nasturel. pin. Bolile urechii. turita mare.pufulita cu flori mici. salata. trifoiste de balta. sunatoare. Bolile tubului digestiv. musetel. anason. salvie. turta. Boli inflamatorii. gutui.ciubotica cucului. pufulita cu flori mici. brancuta. nasturel. visin. ovaz. pedicuta. Boli de ochi.angelica. tarhon. musetel. plop negru. amareala. pir.anghinare. fragi. brad. nasturel.maselarita. mac de camp. nalba. fasole. podbal.busuioc. dafin. Boala Parkinson. pedicuta. brustur.coada calului. ipcarige. mustar negru. Boli limfatice. feriga. ienupar. visin. limba mielului. coacaz negru. scumpie. capsun.mur. busuioc. ulm. sclipeti. nasturel. orez. turita mare. vetrice. busuioc de camp. patrunjelul campului. 3 frati patati. splinuta. fragi. pepene galben. sapunarita. Boli glandulare.fasole. ienupar. iedera. salata.albastrele. tataneasa. Bradicardie. Boli de stomac. limba mielului.cuisoare. tintaura. Ginko. Boala Durhing. Boli genitale. mar. grausor. salvie. vita -de-vie.iedera. Bronsite. orz. crin. fag.nasturel Boli renale. alun. porumbar. Boli infectioase.angelica. mur. ridiche neagra.

albastrele Calozitati. Cangrena. salcie.galbenele. patrunjel. Cistita. zamosita. calin. papadie. gorun. turita mare.ceapa. roinita. urzica mica. Chisturi. turita mare.anghinare. rozmarin Cardiopatii. isop. brancuta. sfecla rosie. iedera. Cherato-dermii.naprasnic Chist seboreic.afin. ghintura galbena. prun. plop negru. macris. galbenele Cheaguri de sange. scai magaresc. troscot.hrean.pepene galben.busuioc. prun. Chist renal. zmeur. telina Cataruri urinare. ovaz. banuti. catina. limba boului. varza. pedicuta.Ginko.morcov Cataracte. usturoi. usturoita Cardialgii. naprasnic. ridiche neagra. Ginseng. naprasnic. varza. paducel. rostopasca. tintaura. plamanarica.coacaz negru. vasc. gutui Chelie. nalba. orez. isop. roinita. naprasnic. ciubotica cucului. papadie. jneapan. rascoage. sunatoare. levantica. salvie. Cervicite. Calculi renali. cimbru. sunatoare Cloruremie. obligeana.coada calului. telina.ciubotica cucului. norocel. Ciclu neregulat. mazare.hrean. zmeur. orz. urechelnita. coada racului. cimbru. telina.mustar negru Cardiopatii ischemice. Celulita. leustean. coada racului. piper negru.spanz Calculi biliari. Ginseng.aloe. pin. batranis. toporas. orz. varza. pedicuta. toporas. dovleac. pufulita cu flori mici. coada soricelului. coacaz negru. catina. siminoc . cretusca. Circulatie periferica deficitara. lamai. vulturica Cataruri respiratorii (bronhice. patlagea vanata. hamei. ghimber. mur. fenicul. marul lupului. coada soricelului. menta. paducel. limba mielului. isop. Ginseng.aloe. visin.busuioc. mesteacan. rozmarin. strasnic. Ginko-Biloba. in. sfecla. ienupar. musetel Cefalee. fasole.amareala. tataneasa. visin.deditei. plop negru. Ciroze. coacaz negru. turita mare. brustur. pir. Ginko-Biloba. hrean. mur. ciubotica cucului. fasole. marar. limba boului. rostopasca. papadie. ghimber. praz Colagenoze. ghiocei. orz. porumbar. patlagina. brustur. curcubetica. rasgoace. ceapa. marul lupului Ciclu abundent. Cataruri intestinale. schinduf. lemn dulce. cimbru. Cicatrizarea ranilor. iarba neagra. omag. usturoi. iarba de Soaldina. ipeca. turta. schinduf. naprasnic. smochine. catina.Bursite. mar. Cearcane.arnica. telina. cimbru.anason. carpen. ceapa. mustar alb. salvie. nasturel. soc. Calmant iritatii oculare. angelica. soia.coada soricelului. mur. zmeur. marul lupului. arnica. merisor de munte. porumbar. dracila. urzica moarta alba. ipeca. musetel.Biloba Cheilita. levantica. lamai. dumbravnic. armurar.calomfir. Cicatrici cheloide. porumb. lemnul Domnului. spanac. smochine. morcov. galbenele. maces. marul lupului.cretusca.limba mielului. angelica. porumb. roiba. molid. etc). ghimpe. naprasnic. pir. mar. priboi. schinduf. ventrilica. macris iepuresc. canepe codrului. isop. porumb. naprasnic. jneapan. levantica.anghinare. floarea soarelui.afin. rotunjoara. coacaz negru. scumpie. armurariu. echinaceea. capsun. lemnul Domnului. micsunele ruginite. paducel. varza. osul iepurelui. sorbestrea. spanac. Candidoze-afin. levantica.iarba de Soaldina Cancer. in. patrunjel.brad. banuti. mur. maces. coacaz rosu. grau. carcel. tataneasa. troscot.ceapa. orz. Cisto-pielita. coada calului. rostopasca. nuc.limba mielului. obligeana. urzica. pin. iarba mare. marar. patrunjel.hamei Carii. nap. busuioc.brustur. catina. osul iepurelui. paducel. ceapa. ricin Chist ovarian. pufulita cu flori mici. pufulita cu flori mici. merisor de munte. Calculi vezicali.coada calului.ghimpe Climacteriu. galbenele. frag. carpen. salata.albastrele. ghimpe.

patlageaua vanata. maslin. vita de vie. Colita. musetel. ciumafaie. ceapa. 3 frati patati. Contuzii. praz. patrunjel. iarba mare. pin Congestie pulmonara. varza. Colita de putrefactie. plop negru. schinel. drobita. porumb. prun. fragi. catina. sorbestrea. cerentel.alun.ceapa. vita de vie Congestie cerebrala. pelin. obligeana. sfecla rosie. ceapa Congestia ficatului (hepatica). angelica. patrunjel. omag. busuioc. musetel. frasin.pin. valeriana. maslin. lamai. fenicul. stevie. Colesterol marit. rozmarin Colici intestinale si stomacale. secara. brustur. maghiran. cimbru. pepene rosu. brustur. dumbravnic. fragi. valeriana. turita mare. hrean. morcov. arnica. praz. zmeur. ardei. fasole. trifoi alb. capsuni. varza.cicoare. coada soricelului. rozmarin. dumbravnic. fasole. priboi Congestie genitala. sofranas. turita mare. coacaz negru. roua cerului. cuisoare. mustar alb. visin. stanjenei. Colita de fermentatie.musetel Comedoane.angelica. galbenele. limba mielului. sfecla rosie. pecetea lui Solomon. fenicul. pochivnic. fumarita. Cosmetica (tratamente). rozmarin. paducel.anghinare. zmeur. Congestie renala. Ginseng. mur. soia. talpa gastei. busuioc. calomfir. dracila. leustean. dracila. echinaceea. brustur. lemn dulce. vasc.Colecistita. sorbestrea. dracila. angelica. castan salbatec. vita de vie Congestia splinei. trifoi rosu. roiba. urzica moarta alba. porumb. naprasnic.aloe. coriandru. paducel.banuti. Colici abdominale. micsunele ruginite. iarba mare. mar. curcubetica. salcie. priboi. papadie. paltin de camp. patrunjel. schinel. coada calului. cicoare. mur. schinel. arnica. salvie. coada racului. babornic.cerentel. patlageaua rosie. busuioc de camp. Colici biliare (si hepatice). telina. slabanog.cicoare. menta. ulm.afin. trandafir. spanac.albastrele.agris. busuioc de camp. obligeana. Convalescenta. coada soricelului. siminoc. asmatui. ventrilica. roinita. tintaura. ciubotica cucului. angelica. roinita. iarba neagra. brad. soc. armurar. Colibaciloze. pedicuta. banuti. salata. visin.maslin. usturoi. catina.maselarita. fasole. Colon iritabil. isop.valeriana Crampe musculare. mac. Colici nefritice (renale). negrilica. roinita. grau. perisor. salata. ovaz. catina. cimbru. tintaura. papadie. Convulsii. molid.afin. vita de vie. sparanghel. scorus de munte. porumb. gutui. coacaz negru. rostopasca. papadie. roinita. limba mielului.afin. castan comestibil. 3 frati patati. limba mielului. troscot. telina. mataciune. maces. nasturel. revent. ardei. nalba. paducel. Colici. capsun. crusin.molid Colorarea parului. ricin. nuc. schinduf. limba mielului. Contractii de natura nervoasa. crin alb. coada racului. floarea soarelui. iarba neagra. patlageaua rosie. stanjenel. patrunjel. in. orez. varza. lacramioare. papadie.anghinare.ciubotica cucului. lamai. silur. grau. coada soricelului. roinita. sfecla rosie. toporas. albastrele. margareta.salcie Conjunctivita. pepene galben. rachitan. lemnul Domnului. pedicuta Crampe menstruale. dovleac. patrunjel.brad.mar. mar. . sovarf. musetel. morcov. echinaceea. coada soricelului.brustur.cretusca Congestii. hrean. coacaz negru. hamei. talpa gastei. ridiche neagra. mataciune. coada calului. salba moale. trandafir. cuisoare. dovleac. visin. galbenele. volbura. chimen. alun. leustean. untul pamantului. pir. mutatoare. plop negru. menta. limba boului. menta. chimen. coada calului. cicoare. papadie. prun. GinkoBiloba. agris. Comotii cerebrale.pedicuta.afin. catina. brustur. calin. toporas. smochine. patlageaua vanata. mar. mesteacan. dud. orz. Cosmaruri. smochine. untul pamantului. Ginseng. turita mare. mac de gradina. limba mielului. nuc. coada soricelului.tei Crampe. ghintura galbena. turita mare. orez. frasin. isop.albastrele. zmeur. Constipatie.brancuta. calin. spanac. lichen de Islanda. maghiran. fumarita. sunatoare. sunatoare. soc.hrean. fenicul.

hrean. asmatui. galbenele. raculet. cicoare. in. zmeur. Diaree. nasturel. spanac. carpen. nasturel. coacaz negru. telina. varza. ovaz. patlagina. castan salbatec. papadie. mataciune. trifoi rosu. cretusca. vasc Crize migrenoase. frasin. cartof. merisor de munte. scaiul dracului.alun. spanac. sunatoare Dermatite. orez. iarba mare.castan comestibil. salvie. maces. sfecla rosie. castan comestibil. telina. urechelnita. maslin. scanteiuta. busuioc. sparanghel. Deficiente de memorie. unguras. morcov. sfecla rosie. coada calului. perisor. coada calului. cuisoare. cicoare. coada calului. fasole. nasturel. cais. galbenele Crapaturile sanilor. salcie. naprasnic. rozmarin.albastrele Crize dureroase reumatice.angelica. mataciune. Degenerescenta. mar. visin. valeriana. nuc. salvie. obligeana Demineralizare. canepa codrului. roinita. fag. dovleac. fenicul. roinita. sorbestrea. orez. cais. narcisa alba. piper negru. slabanog. echinaceea. cicoare. armurariu.telina. salata. catina. busuioc. angelica.stanjenei Cresterea diurezei. musetel. alun. maslin. osul iepurelui. visin. cimbru. ienupar. dud. ceapa. hrean. iedera.afin. catina. lemnul Domnului. Dereglari hormonale. gorun. porumbar. in. alun. in.hrean.Ginko-Biloba. fasole. troscot. Dezechilibru nervos. limba mielului.anghinare. cretisoara. matreata bradului. turita mare.galbenele. hamei.angelica.alun. varza. urzica mica. secara. porumbar. gutui. nuc. sunatoare. catina. vulturica. busuioc. ovaz Decalcifiere. revent. nuc(ulei) Cuperoza. scortisoara. visin Crustele scalpului. iarba mare. Diabet. coada soricelului. praz. praz. soparlaita. visin. grau. corn. aloe. Descuamarea pielii. untul pamantului. spanac. ghintura galbena. rachitan. brustur dulce. schinduf. ulm. gorun. sanisoara. macris iepuresc. menta.roinita Dezinfectant intestinal. orz.mur Dezintoxicare. coada racului. usturoita. talpa matei. sapunarita. banuti. plop negru. varza.Ginseng Degeraturi. aglica.schinduf. Digestie dificila. Dereglari de ritm cardiac. usturoi. porumbar. ceapa. pir. tarhon. rozmarin. mustar.maselarita Dementa. splinuta.Ginko. molid. tintaura. urzica. Cresterea dintilor.mei pasaresc. cartof. strugurii ursului. capsun. musetel. coacaz rosu. menta. ceapa.alun. cretisoara. drete. nuc. morcov. rozmarin.Biloba. revent. soparlita. vita de vie. hrean. unguras. patrunjel. fragi. coacaz negru. morcovi. nuc. castan comestibil. brustur. sovarf Crize de nervi.angelica. turita mare. papadie. urzica moarta alba. rostopasca. salata. rachitan. fumarita. macris. telina. orz. fragi. matraguna. busuioc salbatec. sorbestrea Crampe uterine. levantica. turita mare. porumb. soia. cerentel. Ginko-Biloba.plumanarica. gutui. rascoage. zmeur. orz. ghintura galbena. Dereglari menstruale. salba moale. hrean.mar.ardei iute. trandafir. dud. maghiran.coriandru. papadie. varza.hrean. Diateze. ridiche neagra. fenicul. navalnic. turita mare. papadie. urzica. Crapaturile pielii. nalba. soia. mesteacan. Delirum tremens. papadie. obligeana. plop negru.afin. Debilitate. vita de vie. mur.afin. gorun. cicoare. lemnul Domnului. Dischinezie biliara. scumpie. soia. . coriandru.Crampe stomacale. plamanarica. lemnul Domnului. capsun. ridiche neagra. Depresie. sapunarita. iarba neagra. lamai.floarea soarelui. schinduf. sanisoara. troscot. siminoc. tataneasa. calomfir. coacaz rosu. cimbrisor. ciumafaie.ceapa. ienupar. ghintura galbena. macris iepuresc. coada calului. pufulita cu flori mici.afin. pochivnic. crusin. ovaz. nalba. Crestere. brustur. rotunjoara. roinita. salvie. aloe.paducel Dereglari glandulare. sclipeti. catina. albastrele.fasole. ovaz. anghinare. sparanghel. deditei. sparanghel. zmeur. nufar alb. pir. orz. toporas. grau. salvie. stejar. obligeana.

Dureri de reumatism. cimbru. schinel. zmeur. echinaceea. coada racului.musetel. brad. urechelnita. pecetea lui Solomon. deditei. galbenele. schinduf. fag.arnica. revent. rozmarin. frasin. revent.deditei. traista ciobanului.porumbar Dureri de ochi.cimbrisor. vasc. ceapa. maces. tintaura. fenicul. osul iepurelui. ceapa. cerentel. maslin.orz. limba canelui. tarhon. brad.dud Disurie. soparlita. sovarf.varza Dureri ovariene. ciubotica cucului. hrean. Dureri de stomac. porumbar. spanz. cuisoare Disfunctii sexuale.ardei iute. levantica. slabanog.cimbrisor. coriandru. corn. angelica.cimbru Dureri renale.coada racului. mac rosu. brusture. cais. schinduf. Disfunctii stomacale.angelica. brustur dulce. lemnul Domnului.ciubotica cucului. nasturel. coada racului. salcie. rostopasca Dureri de gat. nuc.pin Disfunctii hepatice. carpen. ienupar. frasin. floarea soarelui. maghiran. hrean. mesteacan. aglica. unguras Dureri de spate si musculare. rodia. rostopasca. fag. cerentel. ciumafaie. menta. hrean. ghimber. cartof.afin. Dureri de urechi. grau.roinita Dureri articulare. cicoare. maghiran. cuisoare. untul pamantului. sorbestrea. dovleac.coada soricelului Dureri sciatice. Dispepsie. Dureri de hemoroizi. calin. smochine. cimbru Dureri uterine. gutui. paducel. Dureri de dinti. drete. coada racului. aloe. obligeana. dumbravnic. banuti. curcubetica. carpen. nuc. omag. gutui. Ipcarige. crin alb. sanisoara.afin. Dismenoree.nuc. ovaz. urzica moarta alba. pin. sovarf. porumb. Dureri interne. mar. schinel. Duodenita. laptele canelui. lumanarica. ardei iute. marar. busuioc. sovarf. armurariu. marul lupului. nuc. rachita. anghinare. anason. orz. nuc. patrunjel. soia. patrunjel. porumbar. Dispnee. in. brancuta. priboi. menta. limba boului.angelica.aloe. mataciune. orz. patrunjel. sofran. Distrofia miocardului. brustur. Dureri in zona pelviana. urzica moarta alba Dureri diverse . plop negru. troscot. scaiul dracului. Dureri de piept. ghimber. mataciune. dumbravnic. ghintura galbena. urzica moarta alba.brad. ceapa. piper. navalnic. talpa gastei. sanisoara. grau. Eczeme. hrean. praz. troscot. lemnul Domnului. Dureri de picioare. slabanog. cimbrisor. mar. lemnul Domnului. limba mielului. lemnul Domnului. cerentel. Dureri de rinichi. . sofran. ridiche neagra.albastrele Dizenterie. menta.albastrele. isop. tarhon.cerentel Dureri de inima.ciumafaie. iarba mare. aloe. lumanarica.aloe. pochivnic. tei. lumanarica. pelin.ciubotica cucului. trifoi rosu. calin. macris iepuresc. roinita Echimoze.cuisoare Disgravidie. coacaz negru.lemnul Domnului. ciumafaie. piper negru. cuisoare. ghimber. mur. drete. cimbrisor. sovarf. capsun. mutatoare.vegetativa. roinita.cretusca. fasole. sunatoare. crin alb. lemnul Domnului. tataneasa.cerentel. coada racului. slabanog. lasnicior. tintaura. musetel. cartof. roinita. pelin.paducel Distonie neuro. coada soricelului. papalau. urzica. gorun. papalau. vindecea.anghinare. mar. coada calului. coada soricelului. Dureri de abdomen. sunatoare. cretusca.arnica. talpa gastei. valeriana.angelica.ghimber. iasomie de padure. Dureri de cap. obligeana. musetel. unguras. asmatui. curcubetica.Discopatie. nalba. Dureri musculare. frasin. Disfunctia glandelor sudoripare. Dureri de ficat. zmeur. usturoi. ridiche neagra. orz. patlageaua vanata. dovleac.cerentel Dureri menstruale. fenicul. lemnul Domnului. mustar negru. ceapa.scortisoara.angelica. piciorul cocosului. naprasnic. iarba mare. rachitan. untul pamantului. raculet. soparlaita. obligeana. lemnul Domnului.

roinita. musetel. vasc. cretusca. varza. galbenele. cimbru. iedera. Eritem. pin. jneapan. Enteroragii. nalba. Eroziuni bucale.crin alb. praz. grau. porumb.carcel. urzica mica. fragi. rapita. ghimpe. sclipeti. obligeana. ridiche neagra. coacaz negru. troscot. patlagina. patlageaua vanata. naprasnic. vasc. musetel. orz. Eroziuni. vita de vie. lichen de prun. rostopasca. rozmarin. osul iepurelui. obligeana. deditei. morcov. gorun. cimbru. patlagina. tintaura. Endometrite. piperul baltii.brancuta. frasin. busuioc. nuc. ovaz. stejar. vita de vie. Exantem. sclipeti. leustean. Edemele pleoapelor. linarita. Eczeme zemuinde.brustur. cerentel. cimbrisor. scaiul dracului. Epilepsie. papadie. cretusca. capsun. podbal. Enterocolite. galbenele. scanteiuta. ulm. lemn cainesc. sapunarita. curcubetica. buberic. tei. sorbestrea. usturoi. cartof. splinuta. cimbrisor. rozmarin. brustur. cerentel. tataneasa. Enterite. usturoita. crin alb. Ipcarige. 3 frati patati. nufar alb. porumbar. ulm. ciubotica cucului. iarba mare.calin. grau.crusin.salata. crin alb. cerentel. Emfizem pulmonar. cretusca. maselarita. ovaz. lamai.silur. banuti. maslin. urzica. Ipcarige. frasin. sapunarita. jneapan.curcubetica. patlageaua rosie. turita mare.lamai. zmeur. fasole. fenicul. salvie. crin alb. zmeur. vita de vie. maces. leustean.brustur. grau. turita mare. porumb. brad.angelica. talpa gastei. piciorul cocosului. mac rosu de camp. naprasnic. raculet. dovleac. cimbrisor. brad. musetel. roinita. merisor de munte. ruscuta de primavara Faringite. soc. stanjenei. Escare. ulm. Eliminarea gazelor. calin. Excitatii sexuale. sparanghel. Epistaxis. sovarf. Eliminarea toxinelor.nasturel. Excitatii nervoase. brustur dulce. coada soricelului. soc. menta. pin. sorbestrea. matreata bradului. dracila. vinerita. Eczeme pruriginoase. isop. calomfir.albastrele. dud. rozmarin.papadie. micsunele ruginite. telina. vulturica.brustur. Enurezis.angelica. cartof. Extra.albastrele. lemn dulce. priboi. mar. urzica mica. maturice. orez. coada racului. corn. cartof. sunatoare. grausor. Eczeme uscate. zamosita. Erizipel. menta. coada calului. mesteacan.coada soricelului. rostopasca. Emotivitate. pecetea lui Solomon. turta. stejar. Episclerita. Eminenta de avort.angelica. Erectii prelungite dureroase. Febra. aloe. Eczeme microbiene (infectate). cimbru. curcubetica.busuioc.hamei. sapunarita. varza.brustur. spanac.cartof. cimbru.cimbrisor. lemnul Domnului. turta. brancuta. lacramioare. Escoriatii. urzica. marul lupului. sapunarita. brustur. Edeme.sistole. rachitan. nap. mur. rascoage.grau. coada calului. troscot. coacaz negru. iarba neagra. cretisoara. ventrilica. lemnul Domnului. sfecla rosie. scai vanat. asmatui. orez. nuc.coada calului. pelin. fragi. curpen. mar. mar. cimbru. alun. pin. deditei. soc.brustur. patrunjel.hamei Eretism nervos. Favus. lacrimioara. anason. secara. pufulita cu flori mici. iedera. coada calului. carcel.caltunasi. Ginseng. floarea soarelui. iarba mare.afin. iarba de Soaldina. fasole. nuc. corn. canepa codrului. ceapa. ienupar. Efelide. tarhon.afin. molid. sovarf. marul lupului. gutui. alun. spanac. podbal.cartof. Entorsa. tataneasa.telina. varza.ardei iute. castan salbatec. Epidermofitie.afin. angelica. maces.lacramioare. fenicul. steregoaie. soc. cretusca. . Eruptii tegumentare. molid. pir. deditei.brustur. salata. coada calului. schinel. pecetea lui Solomon. turita mare. tataneasa. scumpie. mesteacan. porumbar. roinita. troscot. salvie. tataneasa. lamai.

troscot. sunatoare. tataneasa. cimbru. Gene.schinduf Gaze intestinale. sovarf. ciubotica cucului. Frigiditate. obligeana. omag. micsunele ruginite.busuioc. ghintura galbena. usturoi. lamai.carpen. vulturica. smochine. usturoita.angelica. 3 frati patati. ghimber. Fermentatii intestinale. orz. plamanarica. castan salbatec. tataneasa. asmatui.amareala. tataneasa.dafin. isop. Fisuri. pir. fumarita. lasnicior. patlagina. maces. tei.galbenele. carpen. ciubotica cucului. macris iepuresc. curcubetica. brad.Ginko. pecetea lui Solomon.lamai Gonoree-busuioc. telina. cartof.menta. urzica mica. Ficat colonial. zamosita. siminoc. Glicozurie. nap. cretusca. lamai. pochivnic. mar. gutui. cuisoare. nuc.iedera. marul lupului. sulfina. cimbrisor. tintaura. Fisuri anale. praz. roinita. Fistule. iarba neagra. Flegmoane. calomfir.albastrele. ridiche neagra. maghiran. schinduf. cimbru. zmeur. anghinare.castan. nalba. nuc. Febra tifoida. cimbru. crin alb.cretisoara. gutui. echinaceea. piperul baltii. marar. maces. carpen.calin. porumb. rachitan. fumarita. mataciune.arnica. dracila. marul lupului. usturoi. in.ciubotica cucului. scorus de munte. molid. porumb. isop. obligeana. papalau. musetel.plop negru. lamai. toporas. talpa gastei.lemn cainesc. mar. Fragilitate capilara. sclipeti. salcam. dumbravnic. brad. plop . dafin.alun. Fracturi. scumpie. coacaz negru. scortisoara. Fisuri mamelonare (san). Glosite. roinita. coriandru.coada soricelului. pelin. roinita. lumanarica.coada soricelului. cicoare. banuti. lichen.caltunasi Gingii sangerande. Glaucom. nalba. turta. macris. dafin.Biloba Gripa. Gangrena. brustur.(crestere). mar. leustean. Grefe de organe. soc. Flatulenta.angelica. tintaura. matreata bradului.ridiche neagra. pin. vinarita.albastrele. levantica. iedera. scortisoara. patrunjel. coacaz negru.coada calului. vinerita. lamai. coacaz negru.ciubotica cucului. rapita. coada soricelului. Friguri. galbenele. calin. limba mielului. coada soricelului. Ganglioni inflamati. Galactagog. busuioc salbatec.aloe.coacaz negru. coada calului. limba boului. patrunjel. Ficat. salata. Gastralgii.aloe.cerentel. roua cerului. rotunjoara. mac rosu de camp. dud. mur. revent. drete. marul lupului. schinduf. coada soricelului. Furuncule. coada racului. patlagina. naprasnic. orez. crin alb. calin. raculet. patrunjel. lamai. castan salbatec. scorus de munte. rostopasca. Ipcarige. priboi. obligeana. Fibrom uterin. vita de vie. menta. stejar.orz. trifoiste de balta. roinita. echinaceea. Flux menstrual perturbat. lichen. vita de vie.salvie Gingivite. rostopasca. Greata. Flebite. ceapa. mesteacan. lamai. ceapa. Gastrita. turita mare. nuc. tataneasa.banuti. marul lupului. orz. mur. sovarf. soc. mur. ardei iute. vulturica.cretusca. urechelnita. lamai. Fetor bucal. stejar. menta. coada racului. macris. tataneasa. tataneasa. ceapa. navalnic. paducel. angelica. busuioc salbatec. lichen. Furunculoza pleoapelor. smochine.cartof. Gastroenterite. Fisuri de piele. smochine. gutui. raculet. pin. maslin. maces. pin. sapunarita. prun. Graviditate. matreata bradului. pochivnic. volbura. grau. fag. rasgoace.cais.busuioc. brustur. mar.

brustur dulce. coacaz negru. cretisoara.corn Guta. papadie. limba cainelui. fasole. turta. rozmarin. carpen. pedicuta. frasin. maces. rapita. cicoare. fag. nemtisori de camp. porumb. urzica. menta. prun. podbal. soparlita.schinduf Hiperhidroza. mar. morcov.brustur dulce. catina. Hiperexcitabilitate. cartof. cretisoara. porumb. pin. paltin de camp. pelin. matreata bradului. cicoare. tintaura. sovarf. papalau. raculet. albastrele. brandusa de toamna. cimbrisor.asmatui. tataneasa. armurariu. sofran.patrunjelul campului. porumb. plop negru. cicoare. porumb.afin. brancuta. nuc. strugurii ursului. nalba. salcie. omag. prun. lamai.marar. Herpes genital. iarba mare.musetel. capsun. . echinaceea. brustur. anghinare. pir. cartof. unguras. aglica. capsuni. praz. coada racului. untul pamantului. coacaz negru. varza. ventrilica. pelin. salcie. strugurii ursului. sorbestrea. cerentel. linarita. Hernie de disc. nasturel Hidropizie. slabanog. brad. Hiperaciditate. telina. ceapa. visin. rasgoace. castan comestibil. ceapa. porumbar. sunatoare. naprasnic. patrunjel. dracila. papadie. urzica. trifoi rosu. linarita. Hipercolesterolemie. grau. lamai. banuti. capsun. Hematurie. hrean. molid.cerentel. talpa matei. telina. traista ciobanului. limba mielului. Hiperglicemie. lumanarica. mataciune. merisor de munte. Hemoroizi. coacaz rosu. tei. tei. maslin. patlagina.ienupar. salcie. salcie. tei. siminoc. sfecla rosie. sclipeti. ulm. patlagina. sapunarita. urzica mica. piperul baltii.afin. cretisoara.aglica. maslin.afin. Guturai. bujor. mei pasaresc. ridiche neagra. cais. coriandru. lasnicior. mesteacan. turita mare. mesteacan. brustur. Hiperemotivitate. vulturica.lamai Hemoptizie. aloe. papadie. patlageaua rosie. sfecla rosie. sparanghel. perisor. angelica. aloe. piperul baltii. stejar. anghinare. cerentel. osul iepurelui.anghinare. osul iepurelui. vindecea. vulturica.negru. usturoi. stanjenel. marar. tataneasa. stejar. Hipermenoree.arnica. prun. stejar. plop negru. coada calului. isop. sulfina. armurariu. anghinare. vinerita. valeriana Hiperexcitatie sexuala. ciumafaie. soia. coada calului. lamai. brad. troscot. roinita. tintaura. salata. usturoi. nap. buberic. rachita. menta. calin. mur. porumbar. catina. pir. patrunjel. cretusca. ciubotica cucului. anghinare. salcie. slabanog. nasturel. brustur. Hiperkeratoze. armurariu. vasc. agris. pecetea lui Solomon. pir.afin aglica. Hemofilie. lamai. agris. norocel. ridiche neagra. scanteiuta. busuioc salbatec. Gusa. ienupar. schinduf. urzica. salcie. sorbestrea. siminoc. asmatui. vasc. limba mielului. turita mare. Halena. pecetea lui Solomon. lemn canesc. coada soricelului. cretusca. trifoiste de balta.castan salbatec.brebenoc. brustur. rostopasca. lacramioare. Hepatita. Hemoragii. lamai. ruscuta de primavara Hidrosadenite. praz. nuc. sfecla.aloe. pin.coada calului. naprasnic. papadie. busuioc salbatec. vasc. musetel. sanisoara. brustur dulce. rapita. Hipertensiune. macris.ardei iute. menta. pin. ceapa. 3 frati patati. vindecea. pedicuta. naprasnic. varza.matraguna. porumb. vinerita.sclipeti. traista ciobanului. castan salbatec. mur. Hernie. salcie. urechelnita. urzica mica.cerentel. sorbestrea. 3 frati patati. scortisoara. pelin. tarhon. sanisoara. capsun. piciorul cocosului.nufar alb. nuc. Hemiplegii. caltunasi. patlageaua rosie. troscot. pufulita cu flori mici. pelin. cimbrisor. ciubotica cucului. soc. coada soricelului. lamai. hrean. trandafir. Hiperclorhidrie. alun. scortisoara. patlageaua vanata. telina. coacaz negru. roinita. porumb. coada calului. crusin. merisor de munte. fragi. cretusca. catina. obligeana. orz. rapita. salvie.brebenoc. pufulita cu flori mici. cartof. Helmintiaze. rachitan. orz. Herpes. perisor.asmatui. cuisoare. vasc. limba boului. ghimpe. smochine. vita de vie. micsunele ruginite. patlageaua vanata. papadie. schinduf. calomfir. mesteacan. naprasnic. coada soricelului. plop negru. matraguna. sfecla rosie. cimbru. ghintura.brustur dulce. bujor.

fenicul. ghintura galbena. dovleac. lumanarica. roinita.porumb. lemnul Domnului. rostopasca. sulfina. Infectii genito. pochivnic. Hipomenoree. rozmarin. scai vanat. busuioc. salba moale. Hipertrofia prostatei. .albastrele. molid. gutui. ciubotica cucului. salata. isop. sorbestrea. splinuta.lacramioare Hipoglicemie. cartof. fasole.castan salbatec. ceapa. praz. orz. pelin. lamai. merisor de munte. nuc. Hipovitaminoza. cretusca.ceapa. Infectii oculare. usturoi. morcov.valeriana. coada soricelului. scumpie. musetel. Imunitate scazuta.pir. Hipertiroidie. plop negru. vasc. Infectii intestinale. paducel. vita de vie.albastrele. vasc. priboi. molid. tataneasa. macris. papadie.angelica. cartof. marar. telina. Infectii. marar Icter. carcel.nuc. Infarct miocardic. molid. dumbravnic. silur.scorus de munte Hirsutism. scai vanat. angelica. Ginseng. Infectii urinare.Biloba. patrunjel. usturoita.urzica moarta alba. Ginko-Biloba. Inflamatia ficatului. patrunjel. varza. Infectiile ginecologice. catina. Infectii respiratorii. pufulita cu flori mici. coacaz negru. corn. priboi. Infectii hepatice. merisor de munte.brad. lumanarica. coacaz negru. Infiltrarea grasa a ficatului. fasole. mataciune. vinerita. lamai. zmeur. ridiche neagra. fenicul. prun. telina. nuc. Hipoaciditate. turta. turta.armurariu. Ginseng. Incapacitatea de concentrare. gorun. ruscuta de primavara.turta. curcubetica.catina. porumb. frasin. Incontinenta urinara. rozmarin. echinaceea. linarita. Infectiile gurii. cimbru. pin. secara. Hipodinamie circulatorie. patlagina. dafin. papadie. pedicuta. lamai. grau. rozmarin. mar. mar.coacaz negru. isop.brad. Infectii virale. mar.aglica. lamai. linarita. Infectiile pielii. nuc. jneapan. nemtisori de camp. levantica. paducel . vulturica. nuc. lasnicior. Impotenta. secara. Inflamatia aparatului digestiv. cimbru. fasole. cimbrisor. Indigestii.coacaz negru. vindecea. traista ciobanului. pir. Induratia splinei. calomfir. roinita. patlageaua rosie.lacramioare.anghinare. salvie. hrean. patrunjel. Hipervascozitate sangvina. galbenele. maslin. strugurii ursului. coacaz rosu. coacaz negru. zmeur.isop. Ginko. curcubetica. rostopasca. traista ciobanului Hipotonie arteriala. rasgoace. schinel.ceapa. papalau. rozmarin. leustean. grau.sunatoare.lamai. menta. nalba.fenicul.catina.dafin. siminoc. telina. mesteacan. troscot. gorun. Induratiile pielii. ghimpe. Infertilitate. sclipeti. visin. pin. porumbar. iarba neagra. cicoare.busuioc. turita mare.catina.urinare. in.pin.albastrele. turta. Hipotensiune. usturoi. usturoi. rachita.iarba de Soaldina.roinita. mur.orz. negrilica. Infectii microbiene si virale. mur. Indispozitie. morcov. hrean. salcie. naprasnic.coacaz rosu. tei. capsun. nuc. morcov. spanac. lemn dulce. coada calului. tintaura. coada soricelului. sparanghel. busuioc salbatec. armurariu. orz. usturoi. Ihtioza. morcov. praz. naprasnic. ceapa. musetel. talpa gastei. Impetigo. usturoita. turta. sfecla rosie. orez. ridiche neagra. Induratia ficatului. Inapetenta. musetel. vasc. ovaz. coacaz rosu. nasturel.angelica. Hipomagnezie.arnica.echinaceea. gutui.catina. hamei. orz. papadie.afin.urzica moarta alba.

floarea soarelui.iarba mare. salcie. paducel. iedera. turta. smochine.rotunjoara. gutui. nuc. macris. Inflamatiile mucoaselor. sofran. lemn cainesc.coada soricelului.afin. cartof. busuioc. orz.Inflamatia aparatului genital. salcie. Inflamatii articulare. trifoi rosu. sclipeti. sparanghel. hamei. hamei. patlageaua rosie.sunatoare. zmeur.brustur. drete. schinduf. toporas. musetel. lemn canesc.crin alb.rozmarin. telina.cartof. lamai. mur. schinduf. Insuficienta biliara. plamanarica.angelica.galbenele.telina. . angelica.anason. schinduf. urzica moarta alba. strugurii ursului.in. orz. maghiran.morcov. Inflamatia ochilor.mar. menta. Insuficienta vederii.hrean. fenicul. lichen. Insuficienta respiratorie. schinduf. mesteacan. dumbravnic. crin alb. Iritare nervoasa.mar. troscot.silur. armurariu. Insuficienta circulatiei sangelui. Inflamatia pielii. sunatoare. stejar. orz. mazare. prun. mar. talpa gastei. levantica.obligeana. roinita.strugurii ursului. secara. splinuta. jneapan. Inflamatii mamelonare. sanisoara. Insuficienta secretiei salivare. cretusca.naprasnic. Insatisfactii sexuale. Insuficienta corticosuprarenala. salata. iedera. Insomnie. merisor de munte Inima. nufar alb. tataneasa. ciubotica cucului. Insuficienta transpiratiei. orz. brustur. schinduf. turita mare.in. morcov. vasc. Inflamatia vezicii urinare. siminoc. paducel. prun. Inflamatii genitale. obligeana.anghinare. iarba mare. nasturel. Ipohondrie. rostopasca. vinarita. telina. praz.aloe. Insuficienta tiroidiana. marar. dalac. Iradiatii.iarba mare. Inflamatii venoase. pecetea lui Solomon. rozmarin.schinduf.banuti.anason. sunatoare.cais. Inflamatia nervilor. salcam. ovaz. calin. plop. valeriana. tataneasa.morcov. coacaz negru. papadie. roinita. Ginseng. plop negru. 3 frati patati. Insuficienta hepatica.castan salbatec.hamei. Iritatii. trifoi rosu.catina Insuficienta pancreatica. rachita. smochin. arnica. cicoare.ulm. Intoxicatia sangelui. limba boului. Insuficienta lactatiei. roinita. telina. sunatoare. banuti. dovleac.coacaz rosu. orz. Insolatie. Inflamatii. secara. papalau. Inflamatii intestinale. cartof. limba boului. telina. fasole. ghintura galbena.roinita.armurariu.pepene galben. virnant. Inflamatiile pleoapelor. Inflamatii urinare si renale. sunatoare. Insuficienta ovariana. Inflamatia cailor respiratorii. toporas. Inflamatii oculare. Insuficienta cardiaca.cimbrisor. Intoxicatii. nuc. galbenele. capsun. mustar negru. nufar alb. papadie. cretusca. pin. ciubotica cucului. cais. naprasnic. Insuficienta renala. Inflamatia splinei. lichen. cartof.hamei. Intertrigo. dalac. levantica. floarea soarelui. Instabilitate emotionala. lamai. crusin.anghinare. slabanog.cimbrisor.lamai. musetel. sfecla rosie. pufulita cu flori mici. Inflamatia mucoasei bucale.ovaz. pir. Inflamatii ganglionare si glandulare. osul iepurelui. jneapan. mustar negru. rachitan. cretusca. carcel.zmeur. sparanghel. sovarf. lichen de islanda. hrean. Inflamatia urechii.rozmarin. Inflamatii vezicale.

paducel. tintaura. busuioc de camp.maces. papadie.asmatui. galbenele. patlageaua rosie. 3 frati patati. fenicul. lacramioare. ovaz. iarba mare.anason. roinita. hrean. cicoare. iarba mare. hrean. trifoi alb.cerentel. Intarzierea dezvoltarii mentale.angelica. pepene galben. frasin. vinarita.cais. patlagina. feciorica.angelica. ciubotica cucului. Iritatia aparatului renal si urinar. stejar. Leucemie. sorbestrea.Biloba. salvie.coada soricelului. dovleac. mur. maces. mac rosu de camp.nalba. patrunjel. mar. sclipeti. limba boului. sparanghel. coacaz rosu. papadie. slabanog. sfecla rosie. urzica moarta alba. crin alb. Intretinerea pielii. calapar. trifoi rosu. trifoiste de balta. nuc. asmatui. ceapa.angelica. hrean. maces. slabanog. splinuta. scaiul dracului. strugurii ursului. trifoiste de balta. Iritatia pielii. pin.angelica. lemn cainesc.albastrele. merisor de munte. nuc. isop.angelica. praz. vasc. papalau.banuti. varza. curcubetica. naprasnic. lichen de islanda. fenicul. Litiaze biliare. isop.ienupar. feciorica. floarea soarelui. Leziuni tuberculoase. turita mare.limba boului. coada racului.cretusca. nemtisori de camp. Lacrimarea ochilor.ceapa. sorbestrea. telina.pin. patlagina. paducel. brustur. Limfatism. sfecla. 3 frati patati. salcie. Leucoree. lemnul Domnului.anin negru. smochin. patrunjel. Lactatie (pentru marirea cantitativa). patlageaua rosie. menta. sunatoare.catina. orez. rotunjoara. vita de vie. vasc. Isterie. Leziuni bucale.3 frati patati.brustur. grau.lacrimioara. ceapa. unguras.sfecla. arnica. cerentel. lemn dulce. isop. coacaz negru. Ginseng. pochivnic.(scaderea numarului de globule albe). Junghi. Inrosirea mainilor. iarba neagra. plumanarica. crin de padure. cretusca.arnica.lamai. sfecla. cimbru. nasturel. busuioc. ghiocei. vinerita. musetel. silur. orez. Imbatranirea prematura.angelica. Intepaturi de insecte. praz. Leziuni cardiace. pin.iasomie de padure. crin alb. soparlaita. vindecea. Ingrijirea corporala. sorbestrea. Iritatia gatului. Inrosirea (iritarea) pleoapelor. salata. sorbestrea.albastrele. secara.vasc. coada soricelului. prun. fasole. Iritatia ochilor. Iritatia mucoaselor. telina. patlageaua rosie.nalba. Laringita. musetel. naprasnic. Iritatia sanului. plop negru. podbal. sunatoare. Iritatii vaginale. rostopasca. morcov. Lipsa poftei de mancare. porumb. Leziuni zemuinde. busuioc. porumb. Leziuni stomacale. levantica.busuioc. Intarzierea cresterii. sfecla. prun. ghintura. marar. cartof. capsun. ridiche neagra. jneapan. Leucopenie.lamai. vindecea. catina. visin. patrunjelul campului. coada calului. grau. coada racului. lumanarica. Leziuni vegetante. ghimpe. lamai. lamai. trandafir. perisor. masline. Limbrici. Lipsa menstrelor. Leziuni iritante. levantica. ventrilica.Iritatia aparatului digestiv. Limfoame.telina. maghiran. arnica. gutui. patrunjelul campului. Ginko. galbenele. ulm. tataneasa. Litiaze.armurariu. Leziuni intestinale. cimbrisor. salcam.batranis. ceapa. ienupar. gutui. . Ischemie cardiaca. pedicuta. nuc. cimbru de gradina. ciubotica cucului.anghinare. nalba.pin. rachitel.busuioc. calapar. gorun. cuisoare. hamei. scaiul dracului. obligeana. sporis. grau. ovaz. coriandru. cretisoara. visin.catina. iasomie de padure. Leziuni cutanate. brancuta. cretisoara.

angelica. rostopasca. patlagina.afin. mesteacan.catina. crusin. vasc. rachitan. salata. plumanarica. vulturica. lacrimioara. ridichea neagra. porumb.Litiaze urinare. ciubotica cucului. Miocardita. lichen de prun. Menstruatii reduse. hrean. cretisoara. Menoragii. coada soricelului. coacaz negru. mar. ruscuta de primavara. coacaz negru. lemnul Domnului.sunatoare. Miopie. lemn dulce. Memorie deficitara. ceapa. secara. lamai. schinduf.angelica. tataneasa. lemn dulce. Metrite. Nastere.afin. corn. salcam. trifoiste de balta. brustur. sparanghel. piperul baltii. iarba mare. Menopauza. porumb. schinduf. rozmarin. spanz. pedicuta. vasc. sunatoare. patrunjel. rozmarin.aloe. splinuta. piperul baltii. trifoiste de balta. marar. grau. busuioc. valeriana.Biloba. turita mare. hrean. stejar.catina. deditei. porumb. orz. porumb. lamai. porumbar. trandafir. scanteiuta. brustur. coada calului. coacaz negru.ardei.curcubetica. iedera. salcie. sclipeti.alun. limba mielului. fag. Menstruatii intarziate. echinaceea.fenicul. maces. porumb. Maladii cardiace. plop negru. porumb.afine.cerentel. lamai. Mancarimi de piele. Mamopatii premenstruale. galbenele. Migrene. sunatoare. tataneasa. curcubetica.ceapa.cimbru de gradina. coada soricelului. Metroanexita.angelica. crin de padure. ceapa. maces. coacaz negru. patlageaua vanata. vindecea. pir. Luxatii. Miastenii. lichen de Islanda. pepene galben. mesteacan. patlagina. limba mielului.coada racului.calapar. scorus. sfecla rosie. patrunjel. arnica. iarba rosie.gorun. piciorul cocosului.coada calului. Micsorarea fluxului menstrual. Melena. ovaz. capsun. curpen. Maladii infectioase. fag. coada calului. frasin. brancuta.coada calului. musetel. lemn cainesc. osul iepurelui. soparlita. sorbestrea. ridiche neagra. Mastoidita. frasin. ceapa. orz. Metroragii. carpen. iarba neagra. Ginko. coada soricelului. mar. maces. unguras. mataciune. salata. paducel. fenicul. ghimber. schinduf. feciorica. Mialgii.angelica. Menstre abundente. Lovituri. stejar. pelin. trandafir. pufulita cu flori mici. Miopatie.brustur. batranis. Memorie. zamosita.arnica. coada racului. busuioc.ceapa. stejar. scorus de munte. fenicul. ciubotica cucului. nuc. usturoi. catina. roinita. rozmarin. banuti. ghimpe.menta. nuc. rozmarin. rotunjoara. Ginseng. cretusca. banuti. porumb. nap. roinita.afine. Ginseng. salvie. Lupus. maghiran. coada soricelului. soparlaita. sfecla rosie. . urzica mica. pufulita cu flori mici. vetrice. salcie. scai magaresc.coada racului. Menstruatii perturbate. Lumbago.angelica. traista ciobanului. obligeana. coada calului.maselarita. hamei.armurar. limba mielului. cimbrisor. schinduf. roinita. capsun. trifoi rosu. telina.ghiocei. salvie. banuti. secara. Nefrite. nuc. Matreata. ceapa. lemnul Domnului. traista ciobanului. patlageaua rosie. roinita. slabanog. cimbru de gradina. rozmarin. Ginko-Biloba. splinuta. roinita. iasomie de padure. Muscatura de sarpe. porumb.ghiocei. lemn dulce. in. lamai. Meteorism.brustur. morcov. limba canelui. merisor de munte. busuioc de camp. roinita. ventrilica. busuioc. anghinare. ghimpe. varza. secara. pir. iarba mare. marar. Menstre dureroase. cretisoara. zamosita. nuc. levantica. tei. roiba. Meningita.iedera. unguras. obligeana. trifoi rosu. Ginseng. trifoiste de balta. mac de gradina. urzica moarta alba. urzica moarta alba. anghinare.brustur.iedera. Micoze. Malarie.

fragi. sclipeti. valeriana Opareli. pin. mesteacan. coada calului. crin de padure. hamei. lichen. coacaz negru. Neurodermite. praz. patlagina. sunatoare. coacaz negru. mustar negru. ventrilica. cimbru de gradina. Oligurie. orez. scanteiuta. vulturica. anghinare. prun. Ochi inflamati. patlageaua vanata. soc. zmeur. pochivnic.hamei. Ginko-Biloba. salvie. ulm. vasc. frasin. carpen. Paralizii. rozmarin. osul iepurelui. varza. ghintura. vasc. lamai. patlageaua rosie. varza. iarba neagra.ceapa. Pancreatita. salata. zamosita. pelin. hrean. frasin. alun. usturoi. Nevroze. ricin. smochin. piciorul cocosului. mar. patlagina. Osteomielita. sanisoara. Osteoporoza. patlageaua vanata. secara. ricin. sunatoare. omag. cretisoara. crin. ciumafaie. ridiche neagra. iarba neagra. narcisa alba.cimbru de gradina. magheran.curcubetica. tei. orz. limba boului. rostopasca. ciubotica cucului. telina. scortisoara. Paraziti intestinali. dalac. Nervi. sunatoare. sunatoare. brustur.lacramioare. Panaritiu. coada racului. Otalgii. Obezitate. usturoi. ciubotica cucului. coacaz negru.anason. dumbravnic. cuisoare.busuioc. galbenele. trifoiste de balta. paducel. maselarita. plop negru. levantica. sparanghel. anghinare. crin de padure. levantica. nuc. spanac. dalac. soia. salba moale. ghimber. galbenele. varza. lamai. floarea soarelui. maselarita. stejar. prun. ceapa.dalac. cimbru de gradina. papadie. arnica. fumarita. cretusca. Palpitatii. ceapa. visin. lumanarica.curcubetica. Paraziti capilari. usturoi.angelica. spanac. varza.arnica. Otraviri. Negi. roinita. crin.aloe. papadie. ovaz. corn. praz.dalac. grau. Parazitoze. mar. Oprirea secretiei de lapte. valeriana. porumb. usturoi. schinduf. hrean.anin alb. coacaz rosu. praz. grau. patlageaua rosie. Ipcarige.ceapa. Oftalmologie. buberic. soc. sofran. crusin.afin. brad. Onanie. morcov. priboi. lacramioare. iarba mare.coriandru. marar. musetel. orz. coada racului. salcie. praz. dafin.aloe. fenicul. porumbar. fasole. ciumafaie. siminoc. levantica.grau. hrean. menta. cimbru de gradina. Nevralgii diverse. fenicul. laptele canelui.mar. maturice. vulturica. norocel.hrean. nufar alb. vita de vie. . visin. Paralizie faciala. echinaceea. marar. 3 frati patati. schinduf. ghiocei. Ovare. maslin. maselarita. cimbru de gradina. crin alb. schinel. vasc. capsun. negrilica. coacaz negru. coacaz negru. maces. ceapa. lamai. unguras.ceapa. dumbravnic.curcubetica. cretisoara.echinaceea. Orhita. coada soricelului. norocel.coada calului. Paludism. coacaz negru. patlageaua rosie. coada soricelului. capsun. ghintura. varza. rozmarin. roinita. Otita. cimbru de gradina. maslin. coada soricelului. cimbrisor. angelica.brad. ridiche neagra. fragi. ghintura. fenicul. pecetea lui Solomon. papadie.cicoare. usturoi. vasc. toporas. cretusca. cretusca.castan comestibil. cicoare.dafin. paducel. coada calului. iarba mare. talpa gastei. roinita. urzica. Ginseng.dalac. tataneasa.smochin. Papiloame. nalba. Neurastenie. musetel. Oboseala cronica. sporis. iarba mare. tei. rostopasca. mar.afin. vita-de-vie. coada calului. telina. ceapa. iedera.cicoare. Oligomenoree. isop. ghimber. Ginseng. patlagina. crusin. splinuta.banuti. pufulita cu flori mici.buberic.afin. crin de padure. aloe.busuioc. spanz. fag. maslin. iedera. dumbravnic. rotunjoara.ceapa. marar. sparanghel. limba mielului. nuc. ceapa. fragi. macris. coada calului. echinaceea. lemn dulce. coacaz negru. mataciune. Orjelet. Oxiuraza. Nervozitate. lamai. agris. morcov. usturoi. lamai. salvie. mesteacan. coada soricelului. Noduli scrofulosi. lamaie. carpen. maslin. dalac. talpa gastei. Paraplegii. brad. nuc.

scai magaresc. mar. ghiocei. turta.maslin. trandafir.lamai. sunatoare. pecetea lui Solomon.nefrite. maslin.asmatui. calapar. Pistrui. Prurigo. salata. spanac. mac rosu de camp.brad.castan salbatec. frasin. jneapan.limba boului. Parkinson.hrean.afin. Polinevrite. anghinare. Prevenirea ridurilor. patlagina. angelica. Pneumonie. fasole. urechelnita. Pleurite.lamai.cuisoare. cimbrisor. Periflebite.lamai. macris.catina. nuc. Pericardita.pecetea lui Solomon. mar. anghinare. dalac. Pletora. ovaz. turta. cerentel. coacaz negru. hrean. pir. silur. nasturel. morcov. Polutii nocturne. crusin. usturoi.jneapan. Pleoape inrosite. iarba mare. sparanghel.anghinare. Pecingine. Poliomielita. cerentel. marar. pelin.hamei. ciubotica cucului. arnica.cerentel. scaiul dracului. lamai. marar.asmatui. hrean. visin. lamai. Plagi. macris. iedera. Presbitie. hrean. porumb. mac rosu de camp. norocel. Piodermita.asmatui. pepene galben. nufar alb. coada soricelului. bostan.hrean.ghiocei.cimbru de gradina. nalba. fragi. bobornic. telina.lamai. mesteacan. Pojar. batranis.coada calului. smochin. zamosita. ulm. Picioare sensibile. Prevenirea cancerului. pareze. naprasnic. Pemfigus. trifoiste de balta.castravete.angelica. laptele canelui.aloe. pufulita cu flori mici. cimbru de gradina. vita de vie.catina. merisor de munte. lacrimioara. praz. levantica. nasturel. hrean. sovarf.ghimpe. dovleac.batranis. iedera. Pete pe piele. hrean. roiba. telina. Parodontoza. urechelnita. prun.afin.arnica. brusture. cimbru de gradina. vasc. Podagra. rasgoace. mar. musetel. hrean. Porfirie. mesteacan. patrunjel. iedera. coada soricelului. patlageaua rosie. mesteacan. spanac. curcubetica. Polipi uretrali. Ginko-Biloba. babornic. nufar alb. coada calului.mustar negru. gutui. sorbestrea. morcov.echinaceea. prun. Pilo. stejar. lamai.Parestezii. Polipi. grau. vinerita. ciubotica cucului. angelica. Prolaps rectal. ghimpe. cretusca. castan comestibil. obligeana. Pelada. micsunele ruginite. feciorica. Periartrite. naprasnic. ventrilica. coada soricelului. patlageaua rosie. varza. cretisoara. dalac. galbenele. dalac. omag.asmatui. babornic. nuc. lichen. scai vanat. maces. roinita. Prevenirea senescentei. lumanarica.alun. iarba neaga. iarba neagra. vindecea. pin. coacaz negru. piciorul . stanjenei. naprasnic. castan comestibil. Pierderi seminale. Pediculoza.ceapa. cretisoara. curcubetica. strugurii ursului. visin. ricin. soc. pin. masline. tataneasa. strugurii ursului. ceapa. pepene galben. piperul baltii. mesteacan. vasc. spanac.ceapa. fasole.praz. plamanarica. coacaz negru. smochin. schinduf. dumbravnic. Prostata.lamai. Prevenirea racelilor. carpen. mustar negru. Pierderea memoriei. urechelnita. Pelagra. coada calului. maces. ruscuta de primavara. spanz. nuc.albastrele. Pioree. Pareza nervilor periferici. ceapa. curpen.dumbravnic. asmatui. nalba. usturoi. papadie.gorun. lamai. echinaceea. maces. coacaz negru. Pleoape cazute. Ginko-Biloba. lemnul Domnului. sapunarita. salba moale. porumb. menta. hrean. lemn dulce.ceapa. plop negru. echinaceea. patlagina. mesteacan. Pielite. osul iepurelui. sclipeti. pecetea lui Solomon. ghiocei. nuc. curcubetica. Ginko-Biloba. mustar negru. scai magaresc. iarba de Soaldina. Picioare reci. Ginseng.alun. hrean. Pigmentatii diverse. ceapa.

Retentie azotata. pepene galben. pedicuta. asmatui. pin. nuc. iarba rosie. spanz. marul lupului. morcov. prun. brustur. salata. salcie. busuioc. praz. sanisoara. anghinare. Rani zemuinde. troscot. cimbru de gradina. Rani anale. ridiche neagra. Ipcarige. rodul pamantului. crin alb. anghinare. ceapa. Rahitism. Retinopatii. papalau. molid. trifoiste de balta. Regurgitari. cretusca. cimbru de gradina. limba mielului. osul iepurelui. toporas. coriandru.brad. carpen. ventrilica. anghinare. hamei. drobita. musetel.leustean. grau. nalba. urzica. valeriana. Ginko-Biloba. lemn cainesc. roinita. scaiul dracului. pin.albastrele. limba mielului. echinaceea. talpa gastei. Reumatism. aloe. toporas. rasgoace. scortisoara. alun. cimbru de gradina. ciumafaie. schinel. schinel. nuc. orz. mataciune. lemn dulce. limba boului. plamanarica. limba mielului. 3 frati patati. levantica.afin. urzica mica. pir. turita mare. ciumafaie. pin.anghinare. fenicul. drete. vinerita. sorbestrea. Psoriazis. dafin. sofranas. turita mare. dafin. podbal.albastrele. silur. lumanarica. menta. splinuta. rozmarin.afin. brad. fasole. osul iepurelui. patlagina. rachitan. ceapa. arnica. babornic. coada racului. spanac. maces. brad. Ipcarige. roinita. pelin. cerentel. Raguseala. cicoare. crin de padure. podbal.brad. coada calului. plop negru. splinuta. Regenerarea tesuturilor. salvie de camp. mesteacan. mutatoare.catina. priboi. angelica. maghiran. cimbrisor. asmatui. tarhon. musetel. coada calului. stejar. Raie. cuisoare. limba canelui. molid. rostopasca. sofranas. unguras. frasin. in. soc. Rani ale colului uterin. spanac. stevie. grau.arnica. angelica. busuioc. mei pasaresc. varza. ceapa. iarba neagra. cicoare. arnica. Retentia apei. praz. pin.cretisoara. limba mielului. brustur. canepa codrului. lichen de Islanda. patrunjelul campului. soc. soc. obligeana. trifoiste de balta. scai vanat. talpa matei.catina. lasnicior. marar.calapar. papadie. soc. trifoi rosu. ghimber. obligeana. strasnic. fasole. anin alb. turta. vita de vie. urzica mica. lumanarica. mur. telina. mustar negru. urzica.lemn cainesc. mar. catina. ulm. pin. strugurii ursului. angelica. calapar. galbenele. tei. paltin de camp. limba boului. untul pamantului. fragi. patrunjelul campului. steregoaie. turta. stejar. lichen. nasturel. urzica mica.brad. patlagina. sparanghel. pecetea lui Solomon. salvie de camp. brad. pir. ceapa. Purpura. salvie. isop. nalba moale. siminoc. carpen. lasnicior. telina. galbenele. cretisoara. vindecea. catina. osul iepurelui. canepa codrului. patlageaua rosie. sfecla. patlagina. Raceli. Retentie urinara. levantica. lemn cainesc. smochine. Rau de mare. pin. rotunjoara. orez. levantica. jneapan. scorus de munte. fag. nuc. Rani. ciubotica cucului. 3 frati patati. sovarf. salcie. lamai. porumb. gutui. coacaz rosu. telina. orez. ciubotica cucului. perisor. busuioc de camp. nuc. telina. plamanarica. Rectocolite. coacaz negru. sporis. agris. pir. pedicuta. Ramolisment. sunatoare. volbura. dalac. coacaz negru. hrean. anason. iedera. Radiatii. schinduf. piperul baltii. ventrilica. plop negru. . sclipeti. limba boului. coacaz negru. hrean. Reglarea ciclului menstrual. piciorul cocosului. ghintura. naprasnic. galbenele.asmatui. stanjenei. Rani purulente.cocosului. iedera. sapunarita. patrunjelul campului. calin. galbenele. menta. trifoiste de balta. corn.afin. podbal. dalac. buberic. mustar negru. lichen. roinita. ventrilica. matreata bradului.obligeana. papadie.lichen. scorus. naprasnic. cretisoara. gorun. brancuta. splinuta.aloe.ceapa. schinduf. coada calului. gutui. capsun. vita de vie. Psihoze. merisor de munte.anghinare. buberic. obligeana. brustur. usturoita. rostopasca. patlageaua vanata. rozmarin. telina. drete. sunatoare.agris. ridiche neagra. gorun. plamanarica. usturoi. scai magaresc. rachita. cimbrisor. coada calului. morcov. mar.aloe. rasgoace. frasin. orz. Remineralizare. scumpie. telina. lemn cainesc. merisor de munte. ienupar. iarba mare.crusin. visin. Ginseng. salvie. tintaura. cimbrisor. coacaz negru. curcubetea. nuc. rachitan. ghimber. iarba mare. coacaz negru. sfecla. trifoi alb. isop.

coada racului. Seboree. pin. cimbru de gradina. zmeur. silur. Secretii salivare.capsun. gutui.galbenele. nalba. Secretie vaginala insuficienta.Biloba. Sindrom dispeptic. urzica moarta alba. castan salbatec. Sindrom premenstrual. roinita. Ginseng. maces. coada racului. ciubotica cucului.limba mielului.ceapa. Sarcoame. limba boului.anghinare. varza. patlageaua rosie. orz. hrean.Ginko-Biloba. usturoi. macris iepuresc. ciubotica cucului. iedera. vasc. Sciatica. lamai. lamai. coada soricelului.hrean. trandafir. Scrofuloza. ridiche neagra. aloe. maces. Sindrom Raynoud. coada soricelului. coada soricelului. lamai. hrean. Ginko. zmeura. tintaura. talpa gastei. iedera. Sani atoni. urechelnita.mar. busuioc de camp. vestejiti. obligeana. spanac.ceapa. limba boului. nuc. varza. lamai.galbenele. spanac. visin.pochivnic. mustar negru. Sarcina. pepene galben.cretisoara. echinaceea. Scurgeri vaginale. patrunjel. sfecla rosie. Scurgeri ale ochilor.menta. Slabiciune musculara. nuc. schinduf.angelica. macris iepuresc.lacramioare. echinaceea.coada racului. deditei. hamei.arnica.catina.coada calului. lamai. Senectute.salcie. hrean. 3 frati patati. scorus de munte. turta. rostopasca. Rino-sinuzite. Sedativ nervos. talpa gastei.albastrele.carcel. pir. cimbru de gradina. Rinichi. marar.busuioc. nuc. sunatoare. ghiocei. cimbru de gradina. varza.lamaie. menta. ridiche neagra. coriandru. Scabie (raie).deditei. varza.arnica. Sinuzita. valeriana. iedera.busuioc. Sangerarea gingiilor. Silicoza pulmonara.castan salbatec.limba mielului. tataneasa.marar.Ginseng. Sedativ cardiac. sunatoare. piper. stejar. stejar. Sindrom azotermic. patlageaua vanata. Slabiciune generala. Sangerari uterine.ceapa. Sida.pir. coada calului. coacaz negru. Slabiciunea muschiului inimii. roinita.floarea soarelui. Scleroza vaselor de sange din creier.Rezistenta la frig scazuta. Rupturi si intinderi musculare.cerentel. Septicemie. echinaceea. Scarlatina. turita mare Sindrom de malabsorbtie. mar.fragi. Sangerari nazale. nuc. Scleroza renala. iedera. cretisoara. vasc.cretisoara. Scurgeri ale urechilor. Rinite. Sangerari menstruale puternice.cimbru de gradina. podbal.busuioc. Somnolenta. 3 frati patati. hrean. scorus de munte. hrean. lasnicior.lacramioare. mustar alb. echinaceea. salcie. Ginseng. menta. urzica moarta alba. 3 frati patati.mar. 3 frati patati.angelica. tataneasa.brancuta. .coada soricelului. Scleroza in placi. zmeur. telina. Riduri. macris iepuresc. turita mare. podbal. catina. Scleroza. stejar. Sifilis.mar. urzica. Sani durerosi. porumb. Sedentarism. Scurgeri de sange.ardei iute. Sechele dupa fracturi.brustur.curcubetica.hrean. 3 frati patati. coacaz rosu. usturoi. ridiche neagra. coada calului. Scorbut. Rinite alergice.angelica. papadie. Sincope.

anin negru.coada racului. catina. orz.brustur. Stimulent general. patlagina. Ten seboreic. Tenie. turita mare. pedicuta.Biloba.albastrele. salvie.feciorica. Stimularea sistemului nervos. soc. valeriana. coada racului.brustur. catina. Stimularea ficatului. floarea soarelui. Ten uscat. usturoi.hamei. paducel. ceapa. crin alb. Stari congestive. margareta. salvie.busuioc de camp. nuc. Splina.ardei iute. mur. sunatoare. Stari spastice a vezicii biliare. vasc.caise.sunatoare.angelica. tataneasa. ovaz. hrean. nuc. Traheite. dud. Spondiloza. Sterilitate feminina.alun. salvie. hrean. . orz. Socul sindromului toxic. ruscuta de primavara. sclipeti. paducel. ciumafaie. naprasnic. musetel.schinduf. urzica. fasole. menta. narcisa alba. Stari gripale. smochine. smochine. musetel. calapar. coada calului. lemnul Domnului. dud. sovarf. nuc.steregoaie. jneapan.marar. coada soricelului.Biloba. salcie. Stari de oboseala. musetel.morcov. mar. ceapa. aloe. Stari depresive. levantica. tei.anason. scorus de munte.cerentel. Tabagism. cerentel. crin de padure. vasc.anason. orz. telina.ceapa. naprasnic. Supuratii. pin. Spasme digestive. cimbrisor.angelica.drobita. Toxicoza gravidelor. urechelnita.angelica. fasole. scortisoara. levantica. anin alb. Stres.crin alb. telina. maturice. nuc. raculet. Stari de iritabilitate. coada soricelului. orez. roinita. Sterilitate masculina. ovaz. Surmenaj. nuc. orez.levantica. Tahicardie. unguras. nalba. Spasm piloric. trandafir. Ginko.lamaie. curcubetica.deditei. coada racului. roinita. lumanarica. catina. salata. capsun.paducel. vasc. Spasm sanguin cerebral. zmeur.afin. levantica. nalba. dracila. busuioc. salata. ovaz. angelica. Ten iritat.dafin. nemtisori de camp. nalba. telina.Ginko. sunatoare.castan salbatec. grau. sunatoare. scortisoara. talpa gastei. ienupar. lamai. tei. Stimularea functiei sexuale. vasc.coada soricelului. Stimularea secretiei de lapte. osul iepurelui. pir. pedicuta. coacaz negru. coacaz negru. angelica. scumpie. licheni. Stafilococi. talpa gastei. pelin. Spasmofilie. iarba mare.curpen Sughit.busuioc de camp. mataciune. coacaz negru. talpa gastei. nasturel. Striuri uretrale. asmatui. Ginseng.cuisoare. Taieturi.brustur. Spasme vaginale. cretisoara. echinaceea. stanjenei. plop negru. gutui. maslin. plop negru. grau. nuc. menta. mataciune. Stari inflamatorii digestive. Spasme musculare. salata. lichen. soparlaita. matreata bradului. lamaie. ceapa. Stari febrile. obligeana. cimbrisor.sunatoare. zmeur. leustean. cicoare. usturoi.alun. Stomatite. micsunele ruginite. cuisoare. nasturel. turte. nalba.dovleac. sovarf. cimbru. Stari nervoase. patlageaua rosie. leustean. iarba mare. grau. busuioc. pochivnic. Spermatoree. gorun. ovaz. lemn dulce. usturoi. tei.leustean. lichen. Toxiinfectii alimentare. telina.coada calului. Tensiune cerebrala. dalac. fumarita. tataneasa. priboi. Stimularea circulatiei periferice. patlageaua rosie. prun. curcubetica.anghinare. cimbru de gradina. Tensiune oscilanta.lumanarica. secara. macris iepuresc.Spasme. naprasnic. saschiu.coada calului. ovaz.anghinare. anin alb.pedicuta. streptococi. musetel.

plamanarica.canepa codrului. coacaz negru. salcie. turta. roinita. rostopasca. cretisoara.crin alb. busuioc de camp. dalac. ghimber.brustur. echinaceea. aloe.cretusca. podbal. banuti. marar.pelin. ridiche neagra.anason. porumbar. lumanarica. cicoare. Tulburari nervoase. volbura. marar. iarba de Soaldina. fragi. Trigliceride in exces. pin. vasc. salata. brancuta. sfecla rosie. Tuse.intestinale. Tumorile vaginului. obligeana. dracila. galbenele. rozmarin. podbal. stanjenei.Ginko-Biloba. capsun. merisor de munte. mac rosu de camp. valeriana. limba boului. mesteacan. stejar. schinduf.ghintura. telina. ridiche neagra. turita mare. grausor. dalac. salcie. cervana. Tulburari de circulatie. gorun. ghiocei. coada soricelului. usturoi. zmeur. toporas. ceapa. varza. navalnic. Tulburari cardiace. macris. obligeana. naprasnic. pir. Tricofitie. Traheobronsite. smochine.arnica. banuti. pepene rosu. cretusca. turita mare. Tumorile anusului. Tumori maligne. vita de vie. limba boului. lamai. talpa gastei. hrean.castan. salata. navalnic. talpa matei. nuc. porumb. orz.brustur. calin. pecetea lui Solomon. frasin. canepa codrului. Tulburari mentale. coacaz rosu. grau. merisor de munte. paducel. ventrilica. tataneasa. talpa gastei. Tulburari hormonale. Tulburari ale permeabilitatii capilare. omag. ghimber. Tulburari de ciclu menstrual. Tulburari endocrine. sofran. grau.purulente. carcel. vasc. sovarf.patlagina. molid. . varza. roinita. fasole.Ginko-Biloba. ovaz. urzica moarta alba. patlagina. salcie. salcie. usturoi. Tuse convulsiva. limba mielului. iarba mare. ridiche neagra.lichen. patrunjel. hamei. usturoi. cretusca. iedera. Ginseng. coacaz negru. salvie. iasomie de padure. Ginseng. zmeur.ceapa. Tulburari de apetit.ciubotica cucului. Tulburari de menopauza. gutui. scai vanat. Tromboflebita. caise.brad. plamanarica. porumb. scorus de munte. tataneasa. Tulburari dispeptice. Tulburari ale secretiei biliare. roinita. feciorica. plamanarica.cimbrisor. 3 frati patati. ceapa.brustur. hamei. turta. Tumorile tubului digestiv. roinita. Ipcarige. usturoi. castan salbatec. troscot. limba cainelui. zmeur. praz. soia. calin. capsun. ienupar. unguras. scai vanat. usturoita. toporas. sovarf. gutui.galbenele. sunatoare. praz. carpen. catina. lamaie. obligeana. hrean. talpa gastei. Tromboze. unguras. smochine.limba mielului. roinita. lamai.marul lupului.fragi. Tulburari ale sistemului nervos. lemnul Domnului. telina.roinita. zmeur. urzica moarta alba. nalba. Tuberculoza. brustur. telina. prun. Transpiratie excesiva. pepene galben. nap. vinerita. Tulburari gastro. hrean. Tuse cu secretii muco. levantica. fragi. trandafir.coacaz negru. schinduf. crin de padure. salvie de camp. cimbru de gradina. Tulburari de memorie. salvie. curpen. marul lupului. Tulburari digestive. papadie.afin. Ginseng. coada calului. frasin.mustar negru. rozmarin. usturoi. musetel. catina. scai vanat. schinduf. talpa gastei. rostopasca. siminoc. coriandru. dalac. Ginko-Biloba.aloe. porumb. catina. vasc. jneapan. coada soricelului. Tristete. pin. ciubotica cucului. Tulburari de echilibru. Tricomonas. in. podbal. plop negru.angelica. porumb. salcam. roinita. menta.Ginseng.paducel. leustean. brad. salcam. anin negru. vasc. Tulburari ovariene. tarhon.angelica. Tuse astmatica. frasin. pepene galben. levantica. tei.aloe. vasc. pir. ardei. lemn dulce. cimbru de gradina. rozmarin. salcam. hrean.afin. arnica. tataneasa. Traumatisme. Tulburari de crestere la copii. sofranas.marar. marul lupului. lichen. stanjenei. vasc. nufar alb. isop. deditei. soc. coada calului.anin alb. ruscuta de primavara. pelin.musetel. tataneasa. rostopasca. talpa gastei. nuc. Tulburari neuro vegetative. angelica.cimbru de gradina. patrunjel.grau. Ginseng. amareala. Tumori. alun. zmeur. papadie. tataneasa. scai magaresc. plop negru. mar. coacaz rosu. salvie.ceapa. salvie. sovarf.

cretusca. catina. Xeroze. frasin. tataneasa. salcie. fag. aloe. urzica. scumpie. dovleac. urechelnita. Ulceratii. floarea soarelui. 3 frati patati. soparlaita. iedera.anason. mataciune. marul lupului. corn. hrean. coada soricelului. telina. morcov. feciorica. coada calului. urzica. coada soricelului. nalba. orz. isop. coacaz negru. fumarita. Vopsirea parului. patlagina. coada calului.afin. troscot. castan salbatec. soc. Vaginite. gutui. musetel. brustur. vindecea. valeriana. jneapan. rostopasca. coada soricelului. Vertij. scumpie. pelin. Usurarea durerilor la nastere. mesteacan. tintaura. strugurii ursului. schinduf. ovaz. supurate. calapar. Varice. cuisoare. turita mare.lemnul Domnului. gorun. paducel. usturoi.angelica. Vanatai. urzica moarta alba. sunatoare. mesteacan. calapar. podbal. menta.busuioc. menta. roinita. rostopasca. plamanarica. tataneasa. coriandru. sparanghel. roinita. linarita. turita mare. smochine. Uricemie. iarba mare. pin. sapunarita. cimbrisor. Ulceratii canceroase. lamai. Ginko-Biloba. siminoc. ventrilica. coriandru. saschiu. gorun. turita mare. Vascozitate sangvina. anin negru. rostopasca. capsun. coriandru. rachitan. pelin. vulturica. roinita. coada soricelului. turita mare. nuc. roinita. Ulceratii infectate. vita de vie. lemn dulce.lamai.patrunjel.aloe. sunatoare. salata. sclipeti. leustean. urzica mica. angelica. masline. ciubotica cucului. vasc. Uscaciunea tegumentelor. feciorica. troscot. Ulceratii ale pielii. lemn dulce. urechelnita. Vitalitate scazuta.brad. echinaceea. mar. rachitan. maces. prun. pir. salvie. talpa gastei. smochine. arnica. zmeur. Vergeturi. crusin. cretisoara. Viroze. fag. ceapa. lemn cainesc.albastrele. rachitan. grau. anason. coada calului. coada calului. rozmarin. limba cainelui. brustur. Urinari dificile. Tuse uscata. Ulceratii atone.deditei.albastrele. ciubotica cucului. macris. hamei.aloe. sporis. scanteiuta.grau. dracila. spanac. cerentel. Umflaturi diverse. patlagina. maces. salvie. cretusca. fragi. roinita. dracila. busuioc. coada soricelului. galbenele. . brad. crin de padure. armurar. maslin. Ulceratii zemuinde. salcam. grausor.anason. varza. ienupar. porumb.catina.brustur. soc. ricin. canepa codrului. plamanarica. lamai. salcie. levantica. piciorul cocosului. patlagina. galbenele.alun. galbenele. castan salbatec. rodul pamantului. vetrice.arnica. hamei.afin. tintaura. varza. anason. unguras. telina. urzica mica. valeriana. laptele canelui. patlagina. calapar. orz. cimbrisor. sunatoare.afin. crin de padure. catina. tintaura. marul lupului.(de gamba). frasin. varza.anason. Tiuituri in urechi. papadie. telina. ciubotica cucului.ceapa. sfecla rosie. prun. coada calului. crin alb. sapunarita. pelin. ceapa. tintaura. sclipeti.coada calului. vinarita. salcie. smochine. levantica.hrean. pelin. morcov. Ulceratii stomacale sau duodenale. maselarita. coada soricelului. usturoi. Vicii ale sangelui. Vitiligo. coada racului. priboi. lamai. urzica moarta alba. mur. tataneasa. armurar. ienupar.anason. ciubotica cucului. obligeana. scai magaresc. nalba. naprasnic. orz. brad. Viermi intestinali. canepa codrului. tataneasa. catina. ceapa. busuioc. nasturel. drete. alun. musetel. salcie. cretisoara. salata. anin alb. porumb. nasturel. nalba. visin. Ulcer varicos. praz. catina. marul lupului. dalac. Urticarie. spanac. rachita. busuioc. revent.Tuse pe baze nervoase. usturoi. ciubotica cucului. coacaz negru.cimbru de gradina. curcubetica. rapita. Varsaturi (voma). usturoita. limba mielului.drobita. brustur. grau. Tuse spastica. lemnul Domnului. coada calului. jneapan. Veruci. scanteiuta.brustur. pochivnic. pecetea lui Solomon. salvie. musetel. castan comestibil. frasin. pufulita cu flori mici. dumbravnic. pufulita cu flori mici. lumanarica. tataneasa. telina. paducel. cimbru de gradina. urzica moarta alba. turta. urzica moarta alba. nuc. slabanog.anason. porumb. iarba neagra. vasc.afin. pir. grau. in. schinel. coacaz negru. ovaz. musetel. sorbestrea. nuc. nalba. coada soricelului. unguras. pelin. iarba rosie. deditei. curcubetica. papadie. brustur. lamai. arnica.busuioc. patlagina. aloe. angelica.ceapa. mesteacan. trifoi rosu. iedera. gutui. scaiul dracului. Zgomote in urechi. cerentel. ridiche neagra. rostopasca. pin. plamanarica.afine. patrunjel. asmatui. maces. siminoc. ridiche neagra. telina. turta.

antiseptic intestinal. bronsite. retinopatii. uretrite. tartric. Fructele antidiareice.la 1 litru de vin de struguri de buna calitate se vor pune 50 g de fructe proaspete zdrobite. laur (Datura stramonium) si traista ciobanului. malic. In unele parti contra diareei se faceau turte din afine si faina din samburi de masline. oxiuraza. dupa care se pun in sticle cu gura mai larga. pectine. marmelada) Sucul din fructe se folosea la colorarea vinurilor. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. adjuvant al diabetului. colibaciloza. Se fierb timp de 10 minute. varice. hemoroizi. prurigo. Din afine se prepara bauturi racoritoare si alcoolice (sirop si afinata) si produse alimentare (gem. se preparau ceaiuri nu numai pentru diaree. bacteriostatice. antidiareic. Din ramurile cu frunze. cancer (preventiv). metroragii. dermatite (diverse). asine. fructele uscate sau plamadite in rachiu se intrebuintau in mod curent contra diareei. febra tifoida. -Gemuri si dulceturi se pot face conform retetelor traditionale. fierte in amestec cu frunze de mesteacan. hepatita. micoze. tuberculoza pulmonara. vitamina B1. cicatrizarea ranilor. antiseptic urinar si usor diareic. antiseptic urinar. insuficienta biliara. azotemie. AFINUL . faringite.Proprietatile terapeutice ale afinului Denumire stiintifica: Vaccinum myrtillus Fam. Fructele . rectocolite. Se iau cate o lingurita de 3 ori pe zi. -1 litru de suc de afine se va pune cu 700 g de zahar. afinghi. Actiune farmaceutica. A doua zi se va bea in decursul zilei. candidoze. lactic. -2 lingurite de frunze maruntite se vor pune la 250 ml apa si se fierb apoi timp de 15 minute. eczeme. Se tine 15 zile. hidrochinona. Se pot folosi in tot cursul anului la diferite bauturi racoritoare. la culesul carora in iunie-iulie. stomatite. balonari. pomisoare In traditia populara: este pretuit pentru fructele sale dulci-acrisoare. oftalmologie. reumatism. Se strecoara si se pot consuma 3 cani pe zi. tanin. Se fierb apoi pana se leaga siropul. derivati antocianici. hipertensiune. Du aceia se va strecura si se complecteaza lichidul obtinut tot cu . E. ulceratii cronice. neomirtilina. oxalic. etc. In zonele montane.. Se inchid bine si se pot folosi in tot cursul anului. antiseptic urinar. succinic. B2. Se va fierbe la foc mic 30 minute. scade zaharul din sange. iar in trecut se folosea la vopsitul firelor si tesaturilor. apoi se vor strecura. Compozitie chimica: frunzele contin arbutina. cosmetica (tratamente).1. benzoic. Preparare: Frunze . fructele. Se tin timp de 30 minute. mirtilina. principii bacteriostatice.afectiuni buco-faringiene.2 lingurite de frunze maruntite se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se folosesc la tratarea diareei. dizenterie. provitamina A. uremie. convalescenta. adjuvant in tratarea diabetului. Se lasa timp de 8 zile la temperatura camerei agitand des. colesterol marit. Se va bea caldut in decursul unei zile. tulburari de circulatie. -2 lingurite de fructe uscate se vor pune la 250 ml apa. Se pot folosi la urmatoarele afectiuni: Fructele. creste acuitatea vizuala. derivati flavonici. -Fructe uscate se vor transforma in praf cu ajutorul rasnitei de cafea. care se dadeau bolnavului sa le manance.o parte de fructe zdrobite si 5 parti alcool alimentar de 70?. imunitate scazuta. zaharuri. ericolina.2 lingurite de fructe se vor pune la 500 ml apa. enterocolite de fermentatie si putrefactie. cistite. infectii urinare. se foloseau contra diabetului. diaree. afin de munte. viroze. acizi: citric. Se va lua un varf de cutit de 3 ori pe zi sub limba. cucuzie. dureri de stomac. uneori in amestec cu alte plante. afine -negre. crampe ci si in boli de piept si de inima. PP. creste acuitatea vizuala. Se va lua cate 20 picaturi-o lingurita de 3 ori pe zi diluata cu putina apa. dupa care se inghite. coaca. mirtilina. -Vin. diuretic. -Tinctura (se poate face si din frunze la diabetici) se folosesc fructele proaspete. diabet. Se va tine timp de 10 minute. lasate sa se usuce. afte. C. antihelintic. -2 lingurite de fructe zdrobite se vor pune la 500 ml de apa de seara pana dimineata la temperatura camerei. guta. se folosesc in multe parti piepteni speciali. arsuri. edeme. anorexie.tanin. malic. cuperoza. In timpul celor 15 zile se va agita des si se tine la temperatura camerei. are proprietati astringente. antiseptice. ateroscleroza. Ericaceae Denumiri populare: afene. afectiuni coronariene. -1 kg de afine zdrobite se vor pune cu 1 kg de zahar la fiert. se bea in cursul unei zile. obezitate.

sau pulbere care se va obtine din fructe. paducel. tintaura. acesta se poate pastra foarte mult si cu cat trece timpul va primi o savoare mai deosebita. foarte util in toate afectiunile inimii.vin la un litru. contribuind la vindecare si cu atat mai mult avand si principii antibiotice fac sa se distruga o serie de microbi. Este un protector al vaselor capilare. La 1 kg de afine se va pune 1 kg de zahar. Se va consuma pentru aceasta cate 100 g de fructe de 3 ori pe zi. Se va agita vasul zilnic de 2-3 ori. Afectiuni buco-faringiene: Avand in vedere faptul ca in aceste afectiuni apar de obicei leziuni foarte dureroase si cu alte produse de asemenea se produc dureri. pelin. Peste fructele lasate se mai poate pune votca la 40? si se mai lasa timp de 20 de zile dupa care se poate filtra si se pune in sticle inchise ermetic. Se poate folosi cate un paharel la nevoie de 3 ori pe zi. Plante care ajuta sistemul nervos: talpa gastei. Afinele insa sub orice forma. Arsuri: principiile active atat din frunze cat si din fructe sunt astringente si antiseptice. Scad de asemenea nivelul . Se tin in damigeana sau o sticla mai mare timp de 7-8 zile. pudra din fructe sau frunze. etc. roinita. Cu acestea se vor face ceaiuri care vor ajuta la o mai puternica eliminare de sucuri gastrice si biliare si prin aceasta vor mari pofta de mancare. Se pot combina in aceste cazuri cu ceaiuri sau alte forme (tincturi. Antocianinele din fructele de afine se folosesc in industria de medicamente pentru obtinerea medicamentelor care au actiune venotonica si mai ales de reglare a permeabilitatii capilare. Se mai poate combina cu ceaiul de busuioc si se indulci cu miere poliflora. Ateroscleroza: aceasta afectiune este foarte greu de tratat fara un regim alimentar adecvat. sunatoare. -Afinata. Pentru uz extern se vor folosi cantitati duble la ceaiuri in comparatie cu tratamentul intern. Se mai poate asocia insa la aceasta afectiune si o serie de plante amare din plante ca : gentiana. Afinele sunt renumite pentru faptul ca scad zaharul din sange. Se mai lasa apoi cu alcool timp de 10 zile. lucru foarte util in toate afectiunile coronare. se va face o cura cu fructe proaspete. Infuzia din frunze se va bea fractionat cate 500 ml pe zi. In toate cazurile cand este vorba despre o afectiune cronica. Se leaga la gura doar un tifon pentru a nu intra mustele sau alte insecte. vasc. roinita. se va incerca si aplicarea unui tratament naturist care s-ar putea foarte bine sa aduca o imbunatatire a starii de sanatate sau chiar vindecarea. Afte: vezi afectiunile bucale (are acelasi tratament). Tinctura se poate dilua cu apa in functie de sensibilitate. Administrare pe afectiuni. Indiferent de tipul afectiunii este foarte util consumul fructelor proaspete sub forma de cura. Se poate folosi si diluat. (15-30 zile). Afectiuni coronariene. Se prefera sa se consume inainte de mese cu 15 minute. Se va pune dupa 8 zile 1 litru de alcool alimentar de 80. Lichidul. avand in vedere ca fac acest lucru fara dureri. dupa care se va scurge sucul dar nu in totalitate. rozmarin. vasc. Se va putea consuma cate un paharel (50 ml) de 3 ori pe zi. care pe langa faptul ca vindeca afectiunea pot si sa intareasca imunitatea organismului. Se va cauta ca in aceste cazuri sa se tina ceaiul cat mai mult in gura. Se prefera maceratul sau infuziile care sunt foarte utile. Plante cu actiuni cardiotonice: traista ciobanului. Se poate lua si in diferite combinatii cu alte plante. Se va putea consuma copii cate o lingurita de vin. Combinatia aceasta de plante poate sa faca inutila folosirea altor medicamente sintetice. Se mai poate folosi-dar rezultatele sunt mai modeste. mai ales daca se face cu toata seriozitatea.la 500 ml de votca de 40? se va pune 50-100 ml tinctura de afine. Este foarte eficient. Inseamna ca ajuta la strangerea tesuturilor. se pot administra pentru ajutorul pe care-l pot da in reusita unui tratament si implicit pentru vindecare. Anorexie: fructele consumate crude o perioada cat mai lunga ajuta la refacerea poftei de mancare. lacramioare. Se poate face un tratament de lunga durata in functie de tipul afectiunii si de vechimea bolii. La aceasta afectiune este foarte utila mierea care se va consuma cat mai des in cursul zilei luata sub diferite forme. etc) din urmatoarele plante: traista ciobanului. La fel se va proceda si cu praful (din frunze sau fructe). valeriana. -Lichior. paducel. iar adulti pana la un paharel de 50 ml de 3 ori pe zi. dar si de medicamentele care se consuma. praf. Lichidul rezultat va fi pus in sticle ermetic inchise. Se poate in afara sezonului sa se foloseasca insa tinctura sau chiar afinata.(nu se va consuma de diabetici) peste fructele de afine zdrobite se va pune zahar.ceaiul.

Se mai pot folosi de asemenea ovule de propolis de la Apicola) se de asemenea se va feri de frig si umiditate. in istoricul ei vom constata ca prima data a fost folosita pentru actiunea ei asupra stomacului si intestinelor. Mentionam faptul ca afinele sub orice forma sunt un bun antibiotic pentru agentii patogeni de la nivelul renal. paducel pot ajuta si ele. lucru ce va face ca locul afectat sa fie mai bine irigat cu sange si in acest fel contribuind la o vindecare mai rapida. Se pot bea 3 astfel de ceaiuri pe zi alternand intre ele insa este preferabil sa se consume inainte de mese. Bronsite: in aceste afectiuni se folosesc fructele pentru ca sunt bactericide si antiseptice. Cicatrizarea ranilor: ceaiul din frunze sau chiar frunzele cu care s-a facut ceai (cataplasme) ajuta la o mai rapida cicatrizare a ranilor. Pe abdomen se pot pune in acest caz comprese calde pentru calmarea durerilor. In lipsa fructelor proaspete se pot lua infuzii din frunze sau decocturi din fructe. menta. Azotemie: infuzii. cu o lingurita de tinctura de afine. Aceste afectiuni trec cu ajutorul curei de fructe de 100 g de 3 ori pe zi. busuioc. proaspete sau praf sunt foarte utile. Daca nu aveti puteti sa faceti infuzii si din frunze. Aici notam faptul ca din 10 g de praf care se vor amesteca cu 50 g de grasime ( unt fiert clarificat. Atentie insa la constipatie pentru ca toate acestea sunt constipante si ar fi foarte bine sa va alimentati in timpul acestui tratament cu o alimentatie laxativa. sucul de la o jumatate de lamaie cu miere. etc. Abia dupa ce s-a analizat cu atentie compozitia chimica. in afara de cele cu alcool care nu se vor lua in cantitati mari. suc. Notam aici combinatia care se poate face cu flori de galbenele sau cu flori de coada soricelului.caz in caz in care se pot lua intern si sa se foloseasca si in spalaturi. mai ales daca aveti posibilitatea sa puneti in ea si putin propolis brut (se incalzeste apoi pe baia de apa) sau rasina de brad. Intern se va consuma de asemenea ceai de cel putin 2 ori pe zi. etc. Colesterol marit: pe langa faptul ca fructele curata peretii arterelor ajuta si la eliminarea colesterolului �rau� din organism. Balonari: in acest caz fructele sub orice forma. untura. Praful din fructe uscate se poate lua cate o lingurita de 3 ori pe zi. De asemenea ceaiuri de castan. pentru a marii cantitatea de vitamina C care poate ajuta la aceste afectiuni. Restul se poate folosi oricat de mult. fenicul. Tot mierea in combinatie cu suc de lamaie si apa este indicata.se va tine aceasta timp de 30 de zile. Mai mentionam si alte ceaiuri care se pot face din : chimion. Intr-adevar aceasta afectiune trece relativ repede (10 zile) cu oricare din tratamentele cu afin. etc) fiert pe baia de apa timp de 3 ore. combinatia fiind mai eficienta. Cancer: -preventiv. apoi strecurat. Se va intari de asemenea imunitatea organismului.toti cei care au in familie pe cineva suferind de cancer. Indiferent ca avem o afectiune acuta sau chiar cronica ea va trece cu aceasta planta. Se vor folosi sub diferite forme care va sunt la indemana. sulfina. Se poate de asemenea lua praf de fructe dupa masa sa se tina in gura pentru 10 minute. caz in care va trebui sa fie strecurata deoarece rasina de brad poate sa aiba impuritati. apoi sa se inghita cu apa.apar frecvent la cei care au facut perioade lungi de tratament cu antibiotice. Bine-nteles ca este indicat . lucru care trebuie cunoscut de cei care fac tratament cu acest produs. vasc. sau chiar sunt suspectati de anumite forme de cancer. Se mai poate sa va fie de ajutor ceaiuri de: cimbru. sirop. s-a descoperit ca planta poate fi utilizata si in alte afectiuni. dulceata. este bine sa consume fructe de afine sub forma de cura timp de 20 de zile pe an. Cistite: se pot face infuzii sau alte forme galenice din frunze cu concentratie dubla. Notam de asemenea foarte util ceaiul de scai vanat. ori daca vom analiza folosirea acestei plante. Se va face o cura de 30 de zile timp in care se va lua concomitent si tratamentul instituit de medicul curant. Toate acestea sunt utile in cazul balonarilor. da o buna alifie care este mai eficienta daca se aplica de 2 ori pe zi. ciubotica cucului sau lichenul de Islanda cu care se vor face ceaiuri indulcite cu miere si se consuma calde. Se mai poate folosi si ardeiul iute sub forma de frectii in dureri pentru intensificarea circulatiei sangelui. brusture. Curele in special de fructe nu strica nimanui. Candidozele. Colibaciloza: ori care din preparatele din fructe sau chiar din frunze sunt utile la combaterea acestei afectiuni. Se mai pot face inhalatii sau bai cu esente de brad. Fructele contin foarte mult potasiu si au foarte putine calorii. In cazul fructelor proaspete se vor consuma 100 g de fructe de 3 ori pe zi. Se pot consuma in orice cantitate si sub orice forma. In acest caz se va consuma cate 100 g de 3 ori pe zi. De fapt prima actiune este la nivelul stomacului si intestinelor. Tot ele mai ajuta la curatirea arterelor si venelor sau al capilarelor. cate un ceai de 3 ori pe zi.colesterolului �rau�. decocturi. afinata in cantitati de cate 2 ceaiuri pe zi sau cate o lingurita de sirop sau dulceata sau cate 10 ml de tinctura luat de 3 ori pe zi in functie de ce aveti la indemana. Cu acestea se vor face spalaturi vaginale de 2 ori pe zi.

Se poate combina foarte bine cu afinele. etc) in special pentru efectul astringent si antibacterian la toate tipurile de ten. etc) aceasta afectiune va trece mult mai repede si in plus se va intarii imunitatea organismului. Se vor combina insa si cu ceaiuri de: cozi de cirese. o parte de plante cu 2 parti din acestea din urma. Tratamentul extern se poate face cu cataplasme de frunze de afine sau de brusture. Remarcam de asemenea ca scoarta de soc (ceai din 2 lingurite de coaja maruntita la 250 ml apa. se va face un tratament de mai lunga durata. In cazul diareei. Se amesteca in functie de tipul de ten cu smantana. brusture. Notam doar faptul ca se poate folosi absolut orice forma de preparat care nu contine zahar sau miere. Se va lua doar cu aprobarea medicului curant care trateaza aceasta afectiune. Se va face o cura de minimum 10 zile cu oricare din preparatele din fructe pe care le aveti la indemana. Cosmetica: se pot folosi atat frunzele cat si fructele sub diverse forme (masti. caolin. Fara aceasta planta nu se poate efectua un tratament corect al diabetului. Este foarte eficient in special pentru riduri. apilarnil. argila. este foarte util sa se faca un tratament cu fructe de afine care vor contribui la disparitia a o serie de efecte secundare care pot sa fie dupa tratamentele aplicate cu medicamente. miere. frunze de . Diabet: se recunoaste ca aceasta planta este indispensabila celor care sufere de aceasta afectiune. Se pot face creme care sa ajute la o serie de eczeme sau alte afectiuni dermatologice (50 g grasime cu 10 g de planta maruntita indiferent ca sunt fructe sau frunze) se fierb pe baie de apa. Se va folosi orice forma de preparat aveti la indemana. Convalescenta: dupa orice afectiune indiferent de natura localizarii sau de alte considerente. care contribuie foarte mult la refacerea florei microbiene utile intestinelor si in acest fel boala va trece mai repede. Enterite. cataplasme. Cuperoza: in acest caz se vor folosi frunzele din care se va face un ceai (4 lingurite maruntite la 250 ml apa clocotita). Se poate combina la aceasta afectiune cu ceaiuri de lichen de Islanda si nalba. Se mai poate combina cu tarate. Eczeme: in acest caz compresele cu frunze fierte sau chiar cu fructe sunt de mare ajutor. Diaree: cu ajutorul fructelor sau al frunzelor se poate scapa foarte usor de acest simptom destul de frecvent. pastura. Notam si la aceasta afectiune ca in cazul folosirii si a preparatelor din farmacia stupului (propolis. dupa strecurare se vor pune comprese pe locurile afectate. Se va face tratament pana la deplina vindecare indiferent ca este vorba despre o afectiune cronica sau una acuta. Se va folosi insa ceai de lamaie. paducel. Tinctura este insa foarte potrivita la tenurile grase. de foarte multe ori o singura lingurita de tinctura poate sa rezolve rapid acest simptom atat de neplacut.indiferent ca sunt de fermentatie sau de putrefactie se pot vindeca prin folosirea afinelor sub orice forma. frunze de mesteacan. se tine o parte pe fata timp de 20 de minute. comprese. Este foarte utila in acest caz aplicarea uleiului de Ricin cald local. Edeme: datorita faptului ca afinele si preparatele din afine curata arterele si capilarele sunt foarte indicate. Guta: oricare din preparatele din afin ajuta. se strecoara. de 2 ori pe zi. De asemenea se mai pot folosi cu mare succes o serie de ceaiuri din: vasc. pastai de fasole. Tratamentele acestea cosmetice se vor putea face atat la centrele specializate cat si la domiciliu. caz in care este indicat sa se foloseasca si tinctura de propolis si de asemenea se poate consuma iaurt care ajuta la refacerea florei microbiene utile a aparatului digestiv. etc. in functie de afectiune sau de tipul tenului.sa se consume in timpul tratamentului si iaurt. Notam doar faptul ca si in cazul in care este vorba despre o infectie sau chiar o toxiinfectie alimentara este util tratamentul cu afin deoarece acesta poate sa distruga eventualii germeni patogeni. Primul pentru efectul antibiotic si al doilea pentru efectul emolient. In cazul tenului uscat insa nu se va folosi in nici un caz tinctura care usuca si mai tare tenul. laptisor de matca. Faringita: ceai din frunze sau fructe se va consuma caldut cu inghitituri mici. De fapt afinul este denumit insulina vegetala. Dizenterie: in aceasta afectiune sucul din afine sau tinctura sunt foarte utile. atat timp. Suplimentar mai putem spune ca aceste fructe contin mult potasiu si deci sunt indicate in tratarea oricaror edeme. lapte. apoi se va spala cu apa calda. In cazurile in care este perturbata grav flora sau exista o serie de agenti patogeni mai puternici. se aplica de 2 ori pe zi dupa o prealabila spalare. mesteacan si alte plante care pot contribui la diminuarea zaharului din sange si la o mai buna functionare a pancreasului. sulfina. Se vor putea de asemenea face bai sau inhalatii cu esenta de brad si comprese sau cataplasme din frunze de afin. pana se restabileste normalizarea scaunului. spalaturi. Se fierbe 15 minute) este foarte util atat intern cat si extern.

Se pot face bai. Aceasta planta este foarte utila la vindecarea acestei afectiuni. etc. Micoze: fructe sau frunze si sub orice forma este util oricare din produsele cu afine. Imunitate scazuta: o cura cu fructe de 20 de zile este foarte indicata. Uretrite: acelasi tratament ca in cistite Viroze: se va face tratament cu fructe de afine timp de 30 de zile zilnic fie fructe fie ceai sau sirop. Prurigo (mancarimi): In toate cazurile se va face un macerat in otet. Reumatism: ceaiul din frunze de 2 ori pe zi cate o cana se bea intern. Metroragii: se vor consuma ceaiuri din afine cate 3 ceaiuri din afin pe zi. Este foarte util ca sa se combine aceste ceaiuri cu coaja de stejar sau cretusca. ori majoritatea obezilor sunt mari consumatori de dulciuri. Se poate folosi chiar tinctura. Oxiuraza: fructele de afine consumate pe stomacul gol cate 100 g pe zi. Stomatita: vezi afectiunile buco-faringiene. De asemenea afinele sunt un bun antibiotic natural. in aceasta afectiune. se aplica local apoi se panseaza peste aceste fructe. Pentru dureri se va folosi ardeiul iute. fiind cea mai utila. Se pot face insa si bai cu infuzii din frunze de afine care sunt foarte utile atat in bai cat mai ales in clisme. Ei bine exista si cazuri cand este perturbat grav sau mai putin grav tranzitul intestinal. Se mai poate adauga insa si o serie de plante care au actiune puternica asupra sistemului sanguin: arnica. Intradevar afinele pot sa constipe si se cunoaste ca in majoritatea cazurilor pentru obezitate se dau tocmai tratamente laxative. pentru a nu intra fructe in rana. sulfina. mai ales daca ranile sunt mari. Ulceratii cronice: in cazul ulceratiilor cronice se poate folosi foarte bine cataplasma din fructe proaspete. daca se face concomitent cu tratamentul medicamentos si cu o hranire corespunzatoare a organismului. Se va consuma in aceste cazuri cu cat mai multi morcovi consumati impreuna cu afine. castan. Se pot consuma cruzi. Se poate combina cu clisme facute cu pelin. In cazurile de afectiuni ale pleoapelor se vor pune comprese cu ceaiuri caldute pe ochii inchisi de 3 ori pe zi. Se lasa acoperit pentru 8 zile apoi se strecoara. Retinopatii: vezi oftalmologie. . plus odihna care este foarte importanta la aceasta afectiune. Se mai pot insa folosi si alte preparate sau solutii. pentru ca distrug microbii si refac flora intestinala. Tuberculoza pulmonara: consumul fructelor cate 150-200 g de 3 ori pe zi o perioada mai lunga contribuie la o mai rapida vindecare. In plus afinele reduc zaharul din sange. cataplasme sau chiar luat intern. Hepatita: afectiunile hepatice de orice natura sunt influentate in bine deoarece actiunea acestei plante este una de curatire a sistemului sanguin si prin aceasta implicit una de curatire a ficatului. In trecut cand nu erau atatea medicamente puternice se baza tratamentul doar pe odihna si hrana. In cazul leziunilor trebuie totusi sa se puna o fasa intre fructe si rana. se vor pune 50 g de frunze maruntite de afine. etc. Obezitate: unii vor crede ca glumim recomandand afine in obezitate. Afinele sunt cele care refac cel mai rapid traficul intestinal reglandu-l atat in constipatie cat si in cazul diareei. Hipertensiune: potasiul din fructe mentine echilibrul fluidelor din organism. De asemenea se vor face bai locale cu ceai concentrat don frunze de 2 ori pe zi. La 1 litru de otet preferabil de mere si miere. Se vor tampona zonele cu mancarimi cu o vata imbibata in acest otet asa cum este sau in cazul in care ustura se va aplica diluat. care poate fi tratata la spital insa se pot folosi si fructele de afine sub orice forma. Se vor schimba o data pe zi dupa o temeinica spalare cu apa calduta din ceaiuri medicinale. lucru care ajuta foarte mult celor cu aceasta afectiune. in cure de mai multe zile la rand constituie cea mai usoara metoda de a scapa de oxiuri. sau cel putin dupa fiecare scaun obligatoriu. Febra tifoida: aici este vorba despre o afectiune foarte grava. Rectocolite: indiferent de forma sub care se prezinta sunt indicate fructele de afine sub orice forma. Hemoroizi: o cura cu produse din afin sub orice forma.fragute. Deci consumul fructelor de afine care contin aceasta substanta pot ajuta prin aceasta si alte substante care le contin la foarte multe afectiuni oculare. Intern ajuta pentru ca regleaza activitatea venelor contribuind la curatirea lor. Oftalmologie: mirtilina este responsabila de o mai buna functionare a muschiului ocular. frunze de frasin. Tulburari de circulatie: se va face o cura cu fructe de afine sub orice forma ar fi de minimum 30 de zile. Acestea se zdrobesc. Indiferent insa daca se vor folosi sub forma de tinctura sau alta forma toate sunt utile mai ales daca se va combina si cu Echinaceea si cu o serie de produse ale stupului. Insuficienta biliara: in acest caz este indicata cura de 20 de zile cu afine proaspete cate 100 g de trei ori pe zi. sub forma de suc sau rasi.

hemoragii. droc. Este un mijloc rapid de redresare a organismului.500 g la masa impreuna cu alte alimente si o data pe saptamana sa se consume doar aceste fructe in acea zi. AGLICA Denumire stiintifica: Filipendula hexapetala Fam. dupa care se strecoara. Este unul din fructele cu care se poate face cel mai rapid dezintoxicarea in primavara. caz in care se va consuma intr-o zi doar fructe din acestea fara nimic altceva. potroaca. care aveau dureri si umflaturi de testicule. floaremnerie. Se pot consuma pana la 3 ceaiuri pe zi. hidropizie. potasiu. corcobetica. anghinare. fosfor. in timpul secerisului. Rosaceae. acid tartric. Compozitia chimica a fructelor de agris: acid citric. dioc. Compozitie chimica: contin amidon si tanin. ghioc. obezitate. Cu decoctul din flori se faceau spalaturi pentru dureri de ochi. Se mai folosea contra bolilor de piele fiertura din radacini. P. vinetea. 2 lingurite de radacina maruntita se pune la 250 ml apa.Proprietatile terapeutice ale agrisului Denumire stiintifica: Ribes grosularia Fam Saxifragaceae.2. La Maguri. vinetele.din acestea se vor consuma cate 2 ceaiuri pe zi. cernute si amestecate cu untura se facea o alifie pentru eczeme. AGRISUL . rani. Ceaiul din flori se bea contra tusei. diaree. care aveau dureri dupa nastere si barbatilor. din care se lua cate un paharel. Radacinile se plamadeau in vinars. floarea-paiului. din radacinile uscate. Se credea in unele zone. atonie digestiva. corobatica-albastra. saruri minerale. In Muntii Apuseni. clopotel. Se va fierbe apoi timp de 5 minute. artritism. unul dimineata si unul seara. se faceau cu ea abureli contra frigurilor. Se pot de asemenea folosi sub forma de suc. Denumiri populare: teisor In traditia populara: in podisul Tarnavelor. dizenterie. floare-vanata. sodiu. celuloza. slavoc. iar pisata se lua ca purgativ. vor putea face o cura de fructe. In traditia populara: la taieturi se puneau flori crude. Florile se intrebuintau la prepararea apei de obraz si pentru cresterea parului. iar ceaiul din flori contra bolilor de rinichi. rostopasca. Administrare: in toate cazurile se pot consuma fructe proaspete cate 100. hipertensiune. pectine. Radacina plamadita in rachiu se dadea femeilor. B2. fiind un leac la indemana. hemoroizi. Ceaiul se folosea pentru raceli si boli de piept. nadufului si varsaturilor de sange. . Denumire populara: coacaz In traditia populara: se folosesc in alimentatie. In satele din jurul Careilor. guta. inflamarea cailor urinare. tataisa. Compositae. zaharuri. calciu.Proprietatile terapeutice ale albastrelelor Denumire stiintifica: Centaurea cyanus Fam. maturica. preparandu-se cu ele sosuri si supe. Acei care doresc sa slabeasca sau care doresc sa-si dezintoxice organismul. C. ALBASTRELELE . convalescenta. vanata. din tulpinile uscate se facea un ceai contra diareei. B1. iarba-frigurilor. Preparare: se foloseste radacina. floare de grau. Denumiri populare: buruiana-mnerie. reumatism. fiertura plantei se lua contra constipatiei si a durerilor de stomac. Cei care au guta le ajuta foarte mult aceasta cura. pisate. Se pot folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni hepatice. ca fiertura de albastrele vindeca totdeauna ochii albastri. Se foloseste la urmatoarele afectiuni: astm. dimineata. In afectiunile hepatice in afara de consumul fructelor se mai poate adauga o serie de ceaiuri din: armurariu. litiaze. Este util apoi sa se continue cu cate 100. substante grase. Se plamadea in vin sau bere pentru cei care nu puteau urina. acid malic. Vitaminele A. astenii. constipatie. fier. remineralizare.500 g la fiecare masa.

Semintele pot chiar sa omoare un om. Se va acoperi pentru 10 minute dupa care se strecoara. ori numai in apa si se dadea contra frigurilor. Se acopere pentru 10 minute. disurie. cicorina. Latexul plantei se folosea contra pecinginei. Se va lua un varf de cutit. Aliorul. Eczeme zemuinde: praf de albastrele in combinatie cu praf de aloe 1\1 aplicat local. iar in cazul diareei se va face un ceai de albastrele cu frunze de afin. creste diureza. se lua pentru dureri de stomac. raceli. lichen de islanda. Se vor tine intr-un recipient inchis timp de 15 zile la temperatura camerei agitand des. Era folosit si la dureri reumatice. mucilagii. colici intestinale si stomacale la sugari. laur. rasini. Eczeme pruriginoase: se va amesteca cu ceai si suc de lamaie la o cana de ceai de albastrele. Se mai poate folosi de asemenea la tratarea viermilor intestinali si ca revulsiv extern. dispepsie. Se poate lua si tinctura cu aloe. eczeme zemuinde. In traditia populara: plantele bine dezvoltate si inflorite se foloseau in multe sate. eczeme pruriginoase. Retete combinate: Boli de piept: se poate face ceai de albastrele impreuna cu: patlagina. psoriazis. In zona Branului se punea in urechi contra durerilor de masele. guma.o lingurita de flori se va pune la 200 ml apa clocotita. se vor pune doar 10 ml de tinctura. creste diureza. pentru vopsitul oualor in galben sau a firelor si tesaturilor. dupa care se strecoara. Una din ele sau mai multe pentru ca vor avea un efect mai puternic. buruiana de negi. Florile contin tanin. Se agita apoi se va folosi extern. taieturi. Se pot consuma 3 cani pe zi. hemoroizi. dar usor si da bune rezultate. apoi se vor aplica sub forma de cataplasme in cazurile in care se folosesc extern. diaree. Compozitie chimica: latex. ihtioza. laptic. Tulpinile florifere se fierbeau si decoctul ajuta la spalarea ranilor si raia. unul dimineata si unul seara. galactagog (creste cantitatea de lapte la femeile care alapteaza). ulceratii supurate. rinichi. brad. sau rani pe trupul bolnavilor. uleiuri grase si eterice. boli intestinale (reface flora intestinala). Se fierbe in lapte dulce. inrosirea pleoapelor. Se bea caldut inainte de mesele principale -Florile proaspete se pot folosi zdrobite pe o bucata de lemn. uscaciunea tegumentelor. pleoape cazute. Se mai poate lua intern cate o lingurita diluata in apa de 3 ori pe zi. la rani sau intern se va bea in loc de apa de baut. Constipatie: se pot combina albastrelele cu aloe caz in care da rezultate absolut uimitoare. La aceste afectiuni cel mai bun rezultat se obtine daca se va spala local cu solutie din 10 ml tinctura de arnica la 1 litru de apa. indigestii. calmant Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni renale si ale vezicii urinare. Proprietati: are efecte contra distrugerii micozelor si este foarte util in tratarea eczemelor. Toxicologie! Planta este otravitoare asa ca se va lua intern cu mare atentie. infectii intestinale. La ochi poate sa produca orbirea. etc. iar cu vrejul se faceau oblojeli la trup. tanin. hidrocarburi si substante terpenoide. laptele lupului. ALIOR . cu faina de grau. Planta fiarta se punea in legaturi contra durerilor de cap. Este un tratament de durata. pigment antocianic: cianina. Se tine sub limba timp de 10 minute dupa care se inghite cu putina apa. buruiana de friguri. afectiuni oculare. glucozid: centaurina. Ihtioza: se amesteca ceai de albastrele cu faina de in 1\1 si se aplica local timp de 8-12 ore. buruiana de raie magareasca. Se vor face pentru aceasta 2 ceaiuri. Se pot adauga si comprese cu zer. constipatie. Boli intestinale: pe langa ceaiul de albastrele se recomanda consumarea si a iaurtului. Tot din flori proaspete sau uscate se poate face tinctura. saruri de potasiu si magneziu. conjunctivite. substante amare. -Praf: se va face praf din planta uscata care se va macina cu rasnita de cafea. la 1 litru de apa. bronsite. 2 lingurite din amestec la 500 ml apa clocotita. . Pentru aceasta se vor pune 50 g de flori maruntite la 250 ml alcool alimentar de 70?. Galactagog: ceai de albastrele impreuna cu fenicul (macinat) 1\1. Preparare: . Dupa 15 zile se strecoara si se va pune in recipiente mai mici la rece. a avut multe intrebuintari in medicina atat in cea umana cat si veterinara. atonie musculara. negilor si buretilor sau pistruilor. anorexie. iritatii oculare. antidiareic.Compozitie chimica: contine mici cantitati de alcaloizi. boli de piept. albumina. Se va face o cura cu aceasta tinctura. calmant in iritatii oculare. dozat cu grija de batranele mestere. nalba. Nu se mai foloseste ca planta medicinala fiind abandonata deoarece s-au descoperit altele cu efecte mai puternice in afectiunile la care se folosea si care pe deasupra nu mai sunt toxice.Proprietatile terapeutice ale aliorului Denumire stiintifica: Euphorbia amygdaloides Denumirea populara: alior. furunculoza pleoapelor. La fel se va proceda in psoriazis si la uscaciunea tegumentelor. Se fierbea aliorul cu apa si cu zeama obtinuta se spalau. Se bea cu apa calda ca purgativ. antocianide. cearcane. laptele canelui. pana la o lingurita de praf o data si se va lua de 3 ori. Actiune farmaceutica: astringent. iar in hapuri. Intern se va lua din aceasta pasta cate o lingurita de 3 ori pe zi in afectiunile de mai sus. -Extern se poate pune tot din ceaiul de mai sus cataplasme sau comprese. dupa care se va spala si se unge local cu ulei de masline. lilinar.

25 g % aloe-emodol in stare libera si 40% sub forma de aloina. eupeptic dar si ca un bun antitoxic in special pentru ficat. la cei cu nefrite. cataracte. Contine acid salicilic. Mai actioneaza si ca purgativ. taieturi. .10-0. aloina sau barbolina. tonic amar (anorexie). diabet. Se interzice la gravide. Liliaceae. alte minerale. dermatite. Se pune in capsule de medicamente cate 0. paralizii. Proprietati: digestiv 5-15 picaturi. atonie. bronsite. alergie. eczeme. Se obtine din planta proaspata. artrite. daca nu est vorba si despre diabet. afectiuni hepatice. afectiuni dermatologice. afectiuni intestinale. Se pune o parte de planta si 5 parti de alcool de 70°. femei cu metroragii. in parte combinati sub forma glicozidica. Se va face ceai din 1 lingurita de praf pus la 250 ml apa clocotita. Aloe Vulgaris. Se taie in felii punandu-se partea taiata pe rana sau pe piele. ulcer stomacal sau duodenal. Planta proaspata se va folosi doar la aplicatii externe.Proprietatile terapeutice ale Aloei Vera Aloe Ferox. renale. Aloe Perryi. viermi intestinali. Mod de preparare : . colita. ar fi foarte bine sa nu ia preparate cu aloe. edeme. Actiunea se manifesta dupa 8-12 ore. inainte de mese diluate in ceai. Denumire stiintifica: Din ambele se poate face o tinctura. iar lichidul obtinut se pune in sticle de capacitate mica. astm bronhic. Folosire: se utilizeaza latexul care se aplica local. Aloe Barbadensis. boli de nervi.Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: negi. magneziu. Se vor folosi doar plantele care sunt trecute de 3 ani ca varsta de vegetatie. ulcere la picioare. Exista mai multe procedee: -Se pun la uscat pentru obtinerea prafului din toata planta taiata felii subtiri. constipatie. sulf. ermetic inchise. Produsul este valabil 2 ani. rar dupa 24 ore. afectiuni ale gurii. angina. varice. Acesta va fi indepartat. anorexie. viroze respiratorii. afectiuni oculare. dureri diverse. hemoroizi (extern). Se acopere pentru 10 minute dupa care se filtreaza si se consuma. Totusi cei cu hemoroizi. herpes genital. rottlerina. dureri de stomac. etc cuprinde peste 100 de specii. Glicozidele oximetil-antrachinonice sunt absorbite de intestinul subtire si eliminate prin intestinul gros la nivelul caruia scindeaza enzimele. etc. hipertensiune arteriala. fisuri anale. tuse. Dupa aceasta perioada se vor taia frunzele. la bolnavii cu hemoroizi. dupa care se filtreaza. ALOE VERA . arsuri. mastoidita. deoarece trece in lapte. alcoolism. Se prefera sticlele de culoare inchisa. dispepsie. rani vechi sau supurate. neurastenie. Se tine la rece. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni : abcese. acid citric si rezinotanol (hidroliza alcalina) Rezinotanolul prin hidroliza da aglicon tanolic. Unii le interzic categoric. Este foarte amar si din aceasta cauza se ia foarte greu. Doza purgativa se poate administra de 2-3 ori in decursul unei zile.5 g la capsula si se iau intern de 3 ori pe zi inainte de mese. Compozitie chimica : se poate folosi oricare din aceste specii contin : 0. Se ia dupa mese. prin marirea peristaltismului intestinal ca urmare a iritatiei nervoase determinate local in peretii intestinali. gangrena. Se tine timp de 15 zile. Praf se presara pe rani externe. preferabil indulcit cu miere. -Se extrage sucul care se pune la uscat formandu-se praful. tromboflebita. aciditate stomacala. tuberculoza pulmonara. Mai contine de asemenea si alti derivati antracenici in parte liberi. crampe. cancer. Se evita in acest fel ca bolnavii sensibili cu hemoroizi sa aiba neplaceri. rezine care prin hidroliza pot da acid cumaric. Femeile care alapteaza vor trebui de asemenea sa nu consume aloe. inflamatii.plantele de aloe se tin fara apa si la intuneric o perioada de 5 zile. Aloe ca purgativ:1 lingurita de tinctura luata cu 100 l apa sau ceai. cefalee. regenerarea tesuturilor. Nu se foloseste reziduul de pe fundul sticlei. obezitate. prostata. Administrare: • • • • Un varf de cutit de praf se va pune sub limba pentru 10 minute. reumatism. dupa care se inghite cu putina apa. pecingine. Fam.

grasime diferita (unt. Pansamentul se va schimba la 24 ore. ihtioza. Se ia dupa mese.20 g ca digestiv si 0. ulei (se pune si ceara de albine). Mai actioneaza si ca purgativ. Anghinarea Cynara Scolynmis.10-0. Se poate aplica in strat subtire. lanolina. Se filtreaza si se pune in sticlute de capacitate mai mica la rece. Posologie. Mai sunt foarte multe posibilitati de folosire a acestei plante insa ne oprim aici pentru a lasa loc si fanteziei cititorilor sau celor care doresc sa foloseasca aceasta planta. care se gaseste in cantitati foarte mari in special in Africa este foarte utila in restul de afectiuni descrise mai inainte.untura. Se poate folosi intern pentru toate afectiunile in care se indica actiunea de curatire a organismului. etc. Se indica la toate afectiunile dermatologice sau in cosmetica atat pentru vindecare cat si pentru intretinere. Totusi cei cu hemoroizi ar fi foarte bine sa nu ia preparate cu aloe decat extern sub forma de unguente unde sunt foarte activi. dar datorita ultimelor cercetari s-a descoperit ca aceasta planta. antibiotic. Este de remarcat ca aceste efecte au fost sesizate totusi de foarte mult timp de catre populatia localnica care folosea aceste plante la aceste afectiuni de sute de ani. Praful se va lua cate 0.30 g ca purgativ. in special in bolile cronice. tonic amar. unt. rar dupa 24 ore. Se evita in acest fel ca bolnavii sensibili cu hemoroizi sa aiba neplaceri.anghina. lanolina. angina . chiar si dupa operatii. eupeptic dar si ca un bun antitoxic in special pentru ficat. smantana. Aloe cu ulei de catina. Tinctura.o lingurita de 3 ori pe zi diluata in putina apa. Se va agita foarte bine inainte de intrebuintare. Aloe cu miere. Este utila chiar la cancer sau ulceratii atat la piele cat si in interiorul organismului la diferite rani. Aloe cu ulei de masline. Se va tine la macerat o perioada de 8 zile.o lingurita de tinctura diluata in 100 ml apa sau ceai.o lingurita de praf de aloe la 50 ml ulei. regenerare. Se tine timp de 15 zile agitand des sticla.praf de aloe si miere cat cuprinde. Inainte de folosire se agita sticla pentru ca are tendinta de a se sedimenta. Se poate face tinctura si din planta proaspata tot in acest fel. Se pune 1 parte planta praf si 3 parti grasime. Recent abia s-a descoperit ca toate aceste credinte au un suport stiintific. in anorexie. Actiunea se manifesta dupa 8-12 ore.se foloseste o lingurita de praf de aloe si 50 g de materie grasa. Doza purgativa se poate administra de 2-3 ori in cursul unei zile.10-0.se vor pune la 100 ml tinctura de aloe 30 ml ulei de catina. Este foarte indicata atat intern cat si extern avand rol de refacere celulara. cicatrizare celulara. Se va lua cate 10 picaturi-1 lingurita de 3 ori pe zi.100 ml de tinctura de aloe se pun impreuna cu 30 ml de tinctura de propolis 30 %. Nu de mult aloe era considerat util doar pentru efectul laxativ. Este util in toate afectiunile pielii cand se constata uscaciunea exagerata a tegumentelor. dar si in eczeme.se va pune 50 g de praf la 250 ml alcool alimentar de 70?. smantana. Este unul dintre cele mai eficiente antibiotice folosite la foarte multe afectiuni. dupa care se va aplica un pansament.• • • Praf in amestec cu ulei. Creme cu aloe. vaselina. Glicozidele oxi-metil-antrachinonicele sunt absorbite de intestinul subtire si eliminate prin intestinul gros la nivelul caruia scindeaza enzimele. dupa care se foloseste. vaselina) transformandu-se in creme sau unguente care se vor aplica extern. prin marirea peristaltismului intestinal ca urmare a iritatiei nervoase determinata local in peretii intestinali. se foloseste intern o lingurita de 3 ori pe zi sau extern in aplicatii locale. Aloe ca purgativ.un litru de vin rosu si 10 g de praf de aloe. Retete cu aloe si combinatii Aloe cu propolis. untura de porc. Vin cu aloe. Aceasta poate fi. etc. . Nu este nevoie sa se filtreze. Planta proaspata se taie si se pune cu taietura pe rana. psoriazis. apoi se panseaza pentru 24 ore.L.

se bea in inghitituri rare cate o cana inainte cu jumatate de ora. ajuta la scaderea zaharului in sange.) Denumiri populare: anghina. O parte din ceai se bea dimineata pe stomacul gol. Se bea inaintea meselor principale. Dupa fiecare cana de ceai se va culca timp de 30 minute pe partea dreapta. constipatii. Perioada de recoltare e din luna iunie pana in septembrie. Se ia inainte de mesele principale. in dilutie cu un ceai sau apa. se observa efecte favorabile in tratamentul urticariilor si a diferitelor forme de prurit (mancarime). hipercolesterolemie. oxidanti. Bolile in care poate fi utilizata: Are un spectru extrem de vast de actiune. Infuzie: 2 lingurite cu virf de planta la cantitatea de 300 ml apa clocotita. varsaturi. Ceaiul de anghinare mai este un bun adjuvant in unele afectiuni ale inimii care se manifesta prin hipertensiune. Pentru a prepara ceaiul de anghinare se va proceda in felul urmator: intr-un vas se pune o lingura de frunze maruntite care se oparesc cu 500 g apa clocotita. la poalele padurilor.Denumirea plantei: Anghinarie (Cynara Scolynmis. mai utilizate sunt frunzele cand ating lungimea de aproximativ 30-35 cm. se utilizeaza in tratarea unor boli ca nefrite cronice. Tinctura de anghinare Se va pune 50 g de planta maruntita la 250 ml alcool alimentar de 70°. poate da senzatii de intoxicare cu varsaturi si colici hepatice. apoi o pauza de 10 zile dupa care se va repeta. colestite. ceaiul din aceasta planta se recomanda in nefritele acute si cronice. angicolite.2 lingurite de planta maruntita se va pune la 250 ml apa clocotita. pentru ca ficatul nu se poate debarasa asa de repede de toxinele acumulate. mai des intalnita in sudul tarii. Dupa racire se strecoara lichidul si se indulceste cu zahar. dupa consumul lor. Perioada de vegetatie: infloreste din luna mai. Eficacitatea ei se datoreaza continutului bogat de cinarina. ateroscleroza si angina pectorala. Este bine ca acest ceai sa se bea cu lingurita si sa nu se bea cantitatea de planta indicata. Exista mai multe modalitati dar cea mai eficienta in tratament pare aceia care indica ca la fiecare 2 saptamani sa se mai adauge o lingurita la acest ceai si sa se faca asa 3 luni. flavone. se utilizeaza in cazul lipsei poftei de mancare. se tine timp de 15 zile agitand des recipientul care trebuie sa fie inchis etans pentru a nu se evapora alcoolul. . in primele zile. sfarsitul lunii si pana la sfarsitul lunii septembrie. ceaiul de anghiare are si insusirea de a diminua zaharul din sange dand bune rezultate in unele forme de diabet. Se va acoperi apoi timp de 10 minute dupa care se strecoara. Bune rezultate da ceaiul de anghinare si in bolile tubului digestiv. de aceia se face doar un ceai dintr-o lingurita de planta la 500 ml apa clocotita. Din punct de vedere terapeutic. Restul cantitatii de ceai se va bea in cursul zilei cu o jumatate ora inaintea meselor principale. Se va strecura apoi si se va lua intre 5 picaturi pana la 15 picaturi de 3 ori pe zi. incepand cu doze mici. manifestate prin constipatie. Cercetarile mai noi atribuie anghinarei proprietati antimicrobiene. dupa care bolnavul va sta culcat o jumatate de ora pe partea dreapta. -Praf de anghinare: se va macina cu rasnita de cafea si se pune apoi sub limba o cantitate de un varf de cutit. Aceste substante au o actiune de excitare a secretiei biliare. regenereaza celulele hepatice. regland in acelasi timp procesul de formare a colesterolului. e un bun colagog. Actiunea antidiabetica s-ar datora unei oxidaze. Paralel cu acest efect. Tratamentul va dura 20-30 zile. fermentatii intestinale. Este bine ca intotdeauna cand se consuma aceste ceaiuri sa se stea culcat pe partea dreapta timp de 30 minute. dupa care se va relua. frunzele de anghinare se caracaterizeaza prin efecte sigure asupra bolilor de ficat si rinichi. Perioada si organul de recoltare: Se recolteaza intreaga planta. hemoroizi. avand proprietatea de a mari secretia biliara si diureza. care apoi sa creasca treptat. insulina. Se va tine timp de 10 minute dupa care se inghite cu putina apa.L. In cazul in care se supra dozeaza. Datorita eliminarii de toxine. enterite. hipertensiune. inainte de principalele mese. Preparare: -Este una dintre plantele care actioneaza foarte puternic. enterite. deoarece mareste volumul de urina si favorizeaza in acelasi timp eliminarea ureei si a substantelor toxice ce se formeaza la nivelul ficatului si rinichilor. saruri de potasiu si magneziu. . E bine ca tratamentul cu anghinare sa se faca progresiv. urmat de o luna pauza. varsaturi. Ca diuretic. colite. hemoroizi si lipsa poftei de mancare. angina Ecologia si raspandirea: creste in toate zonele. fermentatii intestinale. polifenoli.

iar pisate si amestecate cu sare se puneau pe paducei. ardei lung. frunzele. In traditia populara: lemn usor moale. stomatite. In traditia populara: lemn usor si moale cu aceleasi intrebuintari ca si cel negru. Coaja arinului alb sau negru se folosea la vopsit in negru. boli de piele. ardei iute. cu cele palite in foc se oblojeau ranile. Se strecoara. sub forma de salate sau diferite preparate si soiuri iuti. taieturi. pentru ca aceasta firma va ofera si detaliile de administrare. cicatrizant. poprica. Preparare: 1 lingurita de frunze sau coaja se pun la 250 ml apa. ulceratii. Scoarta se folosea peste tot pentru colorare in negru. Betulaceea.Contraindicatii: afectiuni acute renale si hepato-biliare. Frunzele se puneau la rani si taieturi. antiseptice. leucoree. Exista gata preparata in orice magazin de produse naturiste si este foarte eficienta. In Banat batranele spuneau ca scapa de friguri bolnavul care bea dintro data un pahar de vin rosu. Se vor lua cate 10 picaturi . In unele parti se puneau in pat ca sa doarma bolnavul de reumatism pe ele.se cultiva soiuri dulci de ardei care se consuma proaspete. besica. arsuri. In traditia populara: . diaree. . chiparus iute. boia. ulcere cronice de piele. timp de cateva saptamani. Se folosea la prelucrarea pieilor de opinci. lana si panura. popivnic. Se pot consuma 2--3 cani pe zi. chiparus. in care s-a pus o lingura de ardei ori hrean. Se poate folosi la diferite hemoragii punand praf de planta macinata fin cu rasnita de cafea. Pentru extern se va folosi cantitate dubla de planta. slaninilor si a altor preparate din carne. dureri stomacale. diaree. Se mai intrebuinta coaja contra durerilor de masele. Ardei Denumire stiintifica: Capsicum annum Fam. poprica iute. oprirea secretiei de lapte. gingivite. antidiareic. Betulaceea. afectiuni dermatologice. mugurii. stomatite. Anin negru Denumire stiintifica: Alnus glutinoasa Fam. dupa care se strecoara. Se pune pe rana direct. Tinctura din muguri. chiparca. in ziua de vinerea seaca. coaja sau muguri zdrobiti se pun la 250 ml apa. In cazul in care optati pentru acest preparat este foarte simplu. Sunt un tonic amar. rani. eczeme zemuinde. ardei capia. piper turcesc. Se foloseste la urmatoarele afectiuni: afectiuni gastrice cu hemoragii chiar. ardei verde. Frunzele crude se puneau pe taieturi. erizipel. piparca. reumatism. Se foloseste extrem de rar si doar in sate tot pentru afectiunile folosite traditional Actiune farmaceutica: se folosesc scoarta. tiuper dulce. Se mai faceau bai contra transpiratiei picioarelor si a reumatismului.o lingurita de 3 ori pe zi.Cluj-Napoca. Solanacee. piper rosu. pe care va trebui sa le respectati. putin durabil pretuit pentru furnire si constructii sub apa. In tinutul Sucevei trei bolnavi de gusa rodeau imprejur coaja de pe trei arini. Se utilizeaza la: amigdalita. apoi se strecoara. hemoragii usoare. poprica dulce. Extern se va dubla cantitatea de planta. Anin alb Denumire stiintifica: Anus incata Fam. Scoarta de arin negru se punea pisata cu faina pe bube rele. tiuper amar. iar decoctul ametilor contra diareei. Ceaiul din muguri se lua contra durerilor de stomac. Denumiri populare: ardei borcanos. Se fierb timp de 5 minute. obtinandu-se boia dulce sau iute condiment obisnuit la colorarea mancarurilor. chiper lung. fire pentru alte tesaturi. in contra oparelilor si transpiratiei picioarelor. transpiratie excesiva. Fructele se usuca si se macina. piperul bulgarului. ardei rosu. transpiratii abundente. hemostatic. Compozitie chimica: contine mai ales in coaja tanin si coloranti. care se consuma proaspete sau uscate si servesc la condimentarea alimentelor. Este preparata de catre Plantextract. Preparare: 1 lingurita de frunze maruntite. dezinfectante. se schimbau mereu. Se fierbe apoi timp de 5 minute. etc. febra. Se mai poate de asemenea folosi extern tot un decoct mai concentrat. astringent. Folosire: se foloseste foarte rar doar in diaree cand se ia o lingura de coaja care se fierbe la 250 ml apa timp de 15 minute. enterite. sudorific. La tratamentele interne se pot lua 2 ceaiuri pe zi.

Aceasta tinctura se poate aplica pe o bucata de vata si apoi cu aceasta vata numita termogena. Se va da apoi sa-l consume fara sa i se spuna nimeni ce consuma. Se mai foloseste la urmatoarele afectiuni: algii. sau pentru calmarea durerilor. Se va face acest lucru pana cand omul nu va mai suporta alcoolul si se va lasa de baut. Compositae In traditia populara: . dispepsie atonica. se va face un decoct de ardei iute.Ardeiul pisat cu samanta de ciumafaie. P. amine. durerilor de maini. entorse.0. Radacinile. se strecura incetisor si apoi se faceau cu el frectii contra junghiurilor. luteina. zaharoza. angina pectorala. fructoza. PP. peste care se pune putin alcool sanitar si un pic de otet. alcaloidul capsaicina care este o substanta iritanta revulsiva in special in cel iute. paraziti intestinali. lumbago. pentru a intensifica circulatia sangelui. bogat in vitamina A si mai ales B1. torticolis. guta. Actiune farmaceutica: .30 g o data si luata de 3 ori pe zi. etc. carotenoide. Este util in caz de hemoragie urinara. precum si ulei eteric. E. revulsiv. Cu o siringa cu mare atentie fara sa se deterioreze dopul sticlei se va introduce fara stirea celui care va consuma o cantitate de 5 ml de tinctura de ardei la o sticla de 500 ml. substante colorate de natura carotenoidica (capsorubina. Se foloseste apoi la frectii reumatice. Extern ca rubefiant si revulsiv in dureri reumatice. Ardeiul iute determina la nivelul pielii o congestie si intensifica circulatia. Armurar Denumire stiintifica: Silybum marianum Fam. torticolis. sau pentru a ajuta la alopecii. constipatie. Nu se aplica pe tegumente lezate. enzime. crampe musculare. Se taie un ardei iute si se va fierbe timp de 15 minute in 250 ml apa. Dupa ce se obtine calmarea durerii. La inceput s-a crezut ca aceasta planta contine doar silimarina. lumbago. Se foloseste in diferite preparate: Ardei iute maruntit sau chiar macinat in amestec cu putina sare. lucru care duce la refacerea rapida a vocii. lipide. dizenterie. C. cailor urinare sau au hemoroizi. Se va face acest lucru mai multe zile la rand eventual chiar marind treptat doza de tinctura de ardei iute introdusa in sticle. alopecie.stimulent rubefiant. reface vasele de sange. Se mai poate dilua cu apa daca nu se suporta concentratia respectiva. Tinctura de ardei iute. tanin. samanta "ursita" se punea in rachiu de tescovina si se lua pentru argint. Se va pune doar atata tinctura cat poate suporta fiecare in functie de sensibilitatea locala. Este un excitant digestiv energic si sialogog. afectiuni ale corzilor vocale. B2. si lubrifiant. guturai. raceli.glucoza. frunzele si fructele s-au folosit in medicina populara in boli de ficat si splina. Tinctura de ardei iute este utila celor care doresc sa se lase de viciul betiei. gripa. paralizii. varice. dureri de gat. de aceia se cultiva in gradinile taranesti din multe zone. zeaxantina.10. fortifica vasele de sange si este antihemoragic. nevralgii diverse. artrita. In doze mici este eupeptic iar in doze mari este purgativ. atonie digestiva. Notam faptul ca cei care au diverse afectiuni ale stomacului. A fost un leac obisnuit pentru armurare (sifilis). amidon. capsantina. Se macina ardeiul. Actiune farmacologica: . In Vrancea la Nereju. dar ulterior s-a descoperit ca aceasta substanta este compusa din derivati flavonoidici ai coniferolului. dizenterie. pus in spirt si tinut 9 zile la caldura. apoi se va pune peste pulbere de 5 ori mai mult alcool sanitar. Compozitie chimica: . Ardeiul gras stimuleaza secretia gastrica util in dispepsie atonica. pelada.contine substante amare. care pot agrava aceste afectiuni. hemoroizi. criptoxantina si urme de beta. Nu putem insa sa nu accentuam faptul ca acesta este foarte util in foarte multe dureri. ficatului. De asemenea se remarca o decongestionare in profunzime ca urmare a activarii circulatiei. ar trebui sa nu consume ardei iuti. Pulbere de ardei luata progresiv incepand cu 0. tuse. Compozitie chimica: . Dupa strecurare se va face gargara. se fac aplicatii locale. pectine. nevralgii. de multe ori trebuie sa se procedeze la spalarea tegumentelor preferabil cu apa calda. .In cazul in care aveti o disfonie (sau o oboseala a corzilor vocale). dureri reumatice. Aceasta face ca circulatia sangvina la nivelul gatului sa se intensifice.cultivata prin gradinile taranesti. hemoragie urinara. Se tine o perioada de 15 zile agitand des si se poate apoi folosi la frectii care au rostul de a restabili circulatia sangelui perturbata. irigand mai bine pielea capului.carorotena) substante minerale. de picioare.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: acnee. antrax. digestii dificile.intrucat vorbim doar de semintele care se comercializeaza le centrele plafar. dupa care se strecoara. alcooli triterpenici. La 250 ml apa clocotita se va pune doar o lingurita de seminte proaspat macinate. hepatite cronice. inainte de micul dejun.Este indicat sa nu se supra dozeze si sa se faca o pauza dupa 20 de zile de tratament. In traditia populara: . icter. Actiune farmaceutica: antiseptic. mai ales daca se ia pentru ficat. roit. bolile vezicii biliare. materii tanante. colina. ciuda. In cazurile in care nu se poate indica tinctura (din cauza alcoolului) se vor folosi sub forma de praf aceste seminte. Este foarte important sa se macine doar in momentul in care se prepara pentru a nu se oxida. substante minerale. Se tine timp de 10 minute.hepato-protectoare. arnicina.. litiaza biliara (cu turita mare si ulei). podbal de munte. cicatrizant. tata-oilor. La 20 de zile se face de asemenea o pauza de 15 zile. Se poate de asemenea incerca in afectiunile splinei si pancreasului. Se ia de 3 ori pe zi . vom spune doar prepararea acestora. Ceaiul facut din parti aeriene se lua contra racelii. Ceaiul din frunze si flori se lua contra diareei si dizenteriei. boli ale ficatului foarte diverse. Impiedica inmultirea bacteriilor. arsuri. acid cafeic.5g o data. varice. Radacinile plamadite in rachiu se foloseau contra vatamaturii. dupa care se poate relua.o lingurita care se vor lua cu 15 minute inainte de mesele principale. tabacu-campului. hemoroizi. Extern este un foarte bun vulnerar si intern se poate folosi cu atentie ca stimulent nervos ]n doze de 0. Se acopere pentru 10 minute. Tinctura-. varsaturi. apoi se va sta culcat pe partea dreapta timp de 30 minute. apoi se va face o pauza de 15 zile si se poate relua. Se strecoara apoi si se filtreaza. iar cel din floare. inulina. Frunza cruda sau decoctul plantei se folosea extern. arnisterina. cancerul pielii. insuficienta hepatica. iarba-soarelui. omoara ciupercile patogene. Fiertura din planta se folosea la bai contra reumatismului.frunzele se puneau crude pe taieturi si rani. afectiunile pielii. tanin. Preparare: .se macina semintele (50 g) si se vor pune intr--o sticla care se poate inchide ermetic impreuna cu 250 ml alcool alimentar de 70°. ipohondrie. infectii hepatice. Se tine la temperatura camerei agitand des. Cealalta cana se bea in doua reprize inaintea meselor cu 15 minute. Arnica Denumire stiintifica: Arnica montana Fam. Dupa 20 zile de tratament se va face o pauza de 15 zile si apoi se poate relua. podbal. cujda. Compositae Denumiri populare: carul-padurilor. favorabila in tratamentul cirozei. Este util la urmatoarele afectiuni: afectiunile splinei. carul zanelor. Este foarte bine ca dupa ce se ia sa se stea culcat pe partea dreapta. Se pune in sticle mai mici la rece unde se pot tine timp de 2 ani. Este bine ca prima sa fie consumata dimineata la trezire. Se pot lua intre 10 picaturi. rasina. menoragii. cancer (diminueaza efectele secundare in cazul tratamentului chimioterapica). Se pot consuma 2 cani pe zi. coloranti de natura carotidiana. Praf: se macina fin semintele si se va pune un varf de cutit de praf sub limba. dispepsie. Administrare: se poate lua singura sau in diferite asociatii cu alte tincturi in functie de afectiunile care le are omul. ciroze. bacteriostatice. dupa care se va inghiti cu putina apa. constipatie. astragalina. Frunzele se pot consuma verzi la salate fiind foarte utile in afectiunile digestive sau cele interne. insuficientei hepatice. alopecie. cat si in intoxicatiile cu ciuperci (alfa-amanitina si faloidina) substante existente in ciupercile otravitoare. Cura cu acest ceai dureaza 15-20 zile. . iar cu decoctul plantei se spalau ranile obrintite din cauza frigului. anti-fungice. in boli de ficat. Compozitie chimica: florile si rizomul contin ulei eteric.Este o planta care nu trebuie sa fie neglijata atunci cand exista o afectiune a ficatului. dupa care puteti sa va continuati activitatea de peste zi. Frunzele se pot consuma in salate fiind un stimulator al stomacului si totodata un calmant. precum si in bolile neuropsihice. iar cu decoctul se facea gargara prelungita. Se mai folosea contra inflamatiilor gurii si gatului. hepatitelor. acid galic. decongestiv. fitosterine. hipertensiune arteriala. arnidiol. antiinflamatorii.

Ceaiul din lastari floriferi se ia ca stimulent. substante amare. tulburari nervoase (5-10 picaturi o data si se poate lua de 3 ori pe zi). Denumiri populare: asmatuc. nevralgii. disgravidie. Pentru "dor de inima" se fierbeau flori de artar si se bea dimineata si seara. Se foloseste la cataplasme externe sau intern se va consuma cate 10 ml . Se acopere pana ajunge la temperatura corpului. Actiune farmacologica: calmeaza in cazul gutei durerile. asmatile. Preparare: -Frunze proaspete se aplica pe locurile dureroase sub forma de cataplasme si se tin pana la trecerea durerii. cosmetica. hasmatuchi. se foloseste atat intern cat si extern. dupa care se strecoara si se va complecta cu vin pana la 1 litru. Asmatui Denumire stiintifica: Anthricus cerefolium Fam. asmatuchi. hiasma. Se va strecura apoi si se pune in sticlute de capacitate mai mica. contuzii. turburea. In unele parti "fluturii de artar" (fructele cu aripi divergente). In doze mai mari poate provoca paralizia centrilor nervosi. se strecoara. Se mai lua pentru hemoragii uterine. La folosire se va pune 15 ml de tinctura la 100 ml apa distilata. hasmaciuc. • Artar Denumire stiintifica: Acer platanoides Fam. Se va acorda o mare atentie cantitatilor ne avand voie sa fie depasite. Lastarii se foloseau contra bolilor de piele. metilcavicol. plagi. Aceracee Denumiri populare: paltin In traditia populara: este pretuit pentru lemnul sau matasos . • Unguent: 2 lingurite de flori se umezesc cu putin alcool apoi se pun in 50 ml ulei si se fierb pe baie de apa. timp de 2 ore. leziuni zemuinde.03% compus din glicozidul apiina. Saruri minerale. edeme dureroase. Se mai intrebuinta contra ranilor. Se obtinea prin crestarea scoartei. ulcer stomacal. iar ceaiul este bine sa fie facut numai in combinatii cu alte plante medicinale. eczeme varicoase. Frunzele. Se folosea la confectionarea mobilierului. cherval. • 1 lingurita de flori se pun la 250 ml apa clocotita. iar extern este iritant. raguseala (gargara). eroziuni infectate. Se foloseste la comprese externe pe diferite afectiuni. umflaturi diverse. leucoree. Preparare: in cazul laringitei se va face cu 2 lingurite de flori puse la 250 ml apa clocotita. frunzele se foloseau la salata sau condiment. diuretic. dureri abdominale (comprese). . -Se va pune o mana de frunze la un litru de vin de buna calitate si se fierbe la foc mic timp de 30 minute. Se strecoara. Se foloseste extern. C. ulcer varicos.cicatrice cheloide. escare. laringita acuta (gargara). Daca se doreste se poate pune si putina ceara de albine. asmatuc. In traditia populara: Cultivata pe alocuri pentru cerinte culinare.o lingura de supa de 3 ori pe zi. insomnii. etc. Compozitie chimica: ulei eteric 0. fierti in apa se foloseau contra dizenteriei. Umbelliferae. atmatuchi. Se agita bine apoi se foloseste ca cicatrizant si antiseptic la rani. tulburea. In cazul supra dozarii vor aparea fenomene de intoxicatie. Se va tine apoi 15 zile agitand de cateva ori pe zi. Seva dulce. alb cu nuante galbui. micoze. entorse (cu apa de plumb). diareei sau se folosea decoctul scoartei sau chiar plamadita in rachiu. Contraindicatii: nu se utilizeaza intern putand provoca deranjamente gastro. inflamatii articulare. osmorizol. • Tinctura 50 g de flori se pun in 250 ml alcool de 70°. piodermita. tulburari de circulatie sangvina. reumatism. Se acopere 15 minute. Mod de folosire: . Pentru a preveni aceste fenomene se va lua intotdeauna tinctura diluata. guta. hipermenoree. intepaturi de insecte. si mai ales scoarta se folosea pentru colorarea in negru. slabiciuni ale muschiului inimii. abundenta primavara era forte cautata de copii.intestinale si hipertensiune arteriala.se strivesc frunzele proaspete si se aplica pe locurile dureroase. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: dureri diverse aplicat extern sau intern. furunculoza. pentru afectiunile interne. purpura. uleiuri grase. hasmaciuca. vitamine B. incontinenta urinara. rani. Se strecoara si se vor face gargara de mai multe ori pe zi. palpitatii. asmarizol.

Mai puneau planta la capatai. Preparare: -1 lingurita de planta maruntita se va pune la 250 ml apa. E strecoara si in cazul in care se doreste ca sa fie mai consistenta se va mai adauga si ceara de albine 20 g sau chiar mai mult daca se va dori o crema mai consistenta. stomatite. Se poate face si crema in care in 100 g grasime (untura de porc. Se acopere pentru 10 minute. In multe zone s-a folosit contra lingorii. Plamadita in rachiu. intepaturi de insecte. litiaze. Se poate folosi durate lungi fara efecte secundare nedorite. clocotita. leziuni iritante. ulceratii faringiene si bucale. cu radacina de patlagina si izma. restul se spala sau se scalda. o coloreaza verde. herpes. blefarita. se lua in bolile de stomac. constipatie. Uneori batranele muiau in el camasa bolnavului. cuperoza. Asudul calului Denumire stiintifica: Ononis hircina Fam. se fierbea planta decoct. In cazul in care se va folosi extern se va folosi cantitate dubla de planta. unt. retentii urinare. vaselina. iar fierte cu calaian. etc) se va fierbe pe baia de apa 50 g de planta maruntita timp de 3 ore. afectiuni oculare. Extern se poate folosi o cantitate dubla de planta. amenoree. cand se facea mai mult. In Vrancea radacina pisata si plamadita in rachiu se lua contra vatamaturilor. Sucul proaspat este bun pentru afectiuni oculare. il imbracau apoi cu ea. Denumiri populare: lungoare In traditia populara: . inflamarea pleoapelor.Actiune farmaceutica: antiinflamator tonic cicatrizant rezolutiv. Fructele se folosesc si ele la boli de piele. iar vinul in care se fierbea tulpinile florifere se bea ca afrodiziac. dureri de stomac. Se acopere apoi timp de 15 minute. Leguminoase. . hemoroizi. eczeme. se dadea putin bolnavului sa bea. constipatie. Se strecoara si se poate consuma cate 2 cani pe zi. Se poate folosi la: alopecie. Se foloseste foarte rar azi. rani. caderea parului. faringite. il asezau in pat si il inveleau bine. dureri de abdomen.florile fierte cu piatra acra coloreaza in galben. dimineata pe nemancate. hidropizie. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni oftalmologice (comprese caldute pe ochii inchisi). galactagog (creste cantitatea de lapte la tinerele mame). Se poate folosi si in combinatii cu alte plante medicinale. lanolina. dupa care se strecoara. ulceratii. Compozitie chimica: . cuperoza.contine mai ales in radacina flavonozide si saponozide.se va face un cei din 2 lingurite de planta care se vor pune la 250 ml apa clocotita. Mod de preparare: M. prurit. punandu--se direct in ochi. Se pot consuma 2 cani pe zi.