Index alfabetic al afectiunilor care se trateaza cu ajutorul plantelor medicinale - partea I Abcese- afin, aloe, banuti, brad, brusture

, ceapa, cerentel, cimbrisor, crin, fenicul, galbenele, grau, iedera, in, limba mielului, lumanarica, macris, macris iepuresc, marul lupului, maslin, morcov, musetel, nalba, nap, nuc, patlagina, patrunjel, patlagea vanata, pecetea lui Solomon, podbal, porumb, sapunarita, sfecla, smochine, soc, splinuta, sulfina, turita mare, urzica moarta alba, usturoita, vita- de-vie. Accident cerebral- ardei iute, arnica, castan salbatec, calin, nuc, vasc. Aciditatea sangelui- telina. Aciditate stomacala- aloe vera, angelica, cartof, coada calului, fenicul, maselarita, telina. Aciditatea urinei- stejar, strugurii ursului Acnee- aloe, arnica, boz, brustur, capsuni, ceapa, cicoare, cimbrisor, coada soricelului, echinaceea, fasole, frasin, fumarita, galbenele, ienupar, macris, marar, menta, mesteacan, nap, nuc, nasturel, orez, orz, papadie, patlagina, patrunjel, patlagea rosie, plop negru, podbal, ridiche, rostopasca, rozmarin, salcam, sapunarita, scaiul dracului, scanteiuta, sfecla, spanac, trandafir, trei frati patati, turita mare, turta, telina, untul pamantului, urechelnita, urzica mica, varza. Acrocianoza- ciubotica cucului, talpa gastei, coacaz negru. Actinomicoze- plop negru. Acufene- aloe vera. Adenita- buberic, busuioc, ceapa, curpen, echinaceea, iedera, in, morcov, nuc, patlagina, praz, salvie, sfecla de zahar, varza. Adenom de prostata- ghimpe, ginseng, mei pasaresc, patrunjel, pufulita cu flori mici, urzica moarta alba, talpa gastei. Adenoviroze- boz, busuioc, ceapa, echinaceea, ienupar. Adinamie- maturice. Aerofagie- cimbru, coriandru, lamai, menta, roinita, salcam, ventrilica. Afectiuni bucale- afin, brustur, busuioc salbatec, catina, cerentel, coacaz negru, musetel, nalba, papadie, paducel, patrunjelul campului, trandafir. Afectiuni cardiace- afin, alun, anghinare, castan comestibil, catina, coacaz rosu, coada soricelului, lacramioare, mazare, maces, maturice, mesteacan, nuc, osul iepurelui, paltin, papadie, paducel, patlagea vanata, pin, porumb, prun, ruscuta de primavara, salba moale, scortisoara, secara, sfecla rosie, soia, spanac, sparanghel, talpa gastei, troscot, telina, vasc, vita de vie, zmeur. Afectiuni circulatorii- alun, castan comestibil, micsunele ruginite, paducel, scrantitoare alba. Afectiuni dermatologice- aloe vera, levantica, limba mielului, mar, molid, mur, nalba, patrunjel, scaiul dracului, sovarf, spanac, trei frati patati, untul pamantului, ventrilica. Afectiuni digestive- calomfir, leustean, mazare, macris, maslin, molid, musetel, nuc, orez, ovaz, patrunjel, praz, rotunjoara, sanisoara, scumpie, silur, sovarf, turta, telina. Afectiuni endocrine- capsun, obligeana, osul iepurelui, troscot. Afectiunile esofagului- mustar alb. Afectiunile gatului- orz, prun. Afectiuni ginecologice- brad, calin, coada racului, cretisoara, marar, strugurii ursului, sunatoare, troscot, zmeur. Afectiuni hepatice si a vezicii biliare- aloe vera, brustur, calomfir, cerentel, isop, lichen de Islanda, linarita, maces, marul lupului, maslin, orz, porumb, prune, pufulita cu flori mici, revent, ridiche neagra, rostopasca, rotunjoara, rozmarin, scanteiuta, schinel, sfecla rosie, siminoc, sparanghel, splinuta, sporis, sunatoare, sofran, tei, trifoi de balta, telina, visin. Afectiuni intestinale- aloe vera, anason, angelica, brustur, ciumafaie, linarita, mazare, matreta bradului, orez, praz, revent, sanisoara, scumpie. Afectiunea maduvei spinarii- coada soricelului, salvie. Afectiuni metabolice- capsun, obligeana, osul iepurelui, troscot, turta. Afectiuni neuro-psihice- macris, obligeana, ovaz, paducel, pelin, sfecla, trifoiste de balta, untul pamantului, ventrilica. Afectiuni oculare- aloe vera, arnica, mataciune, mur, patrunjel, silur, sulfina, telina.

Afectiuni ale ovarelor- marar, mei pasaresc, telina. Afectiuni ale pancreasului- marul lupului. Afectiuni respiratorii- anason, brustur, caltunasi, ceapa, cimbrisor, lemnul Domnului, limba mielului, mar, molid, morcov, mur, ovaz, pin, pir, plamanarica, vinerita, viorea. Afectiuni renale si ale vezici urinare- albastrele, anason, brustur, cartof, cerentel, cimbrisor, ciubotica cucului, coacaz negru, coada calului, lasnicior, ipcarige, leustean, limba mielului, maghiran, mei pasaresc, menta, mesteacan, micsunele ruginite, navalnic, nemtisori de camp, obligeana, papadie, perisor, pir, plamanarica, plop negru, porumb, porumbele, priboi, rotunjoara, scanteiuta, schinduf, schinel, sfecla rosie, siminoc, smochine, soc, sorbestrea, sporis, strugurii ursului, sulfina, 3 frati patati, troscot, untul pamantului, urzica mica, ventrilica, vetrice, vinarita, visin. Afectiuni stomatologice- angelica, brustur, cerentel, ciumafaie, coacaz negru, coada soricelului, mustar alb, obligeana, patrunjelul campului. Afectiunile splinei- armurariu, linarita, ovaz, rostopasca, sporis, telina. Afectiunile urechii- lacramioare, untul pamantului. Afectiuni vasculare- castan comestibil, coada soricelului, maces, papadie, patlagina, patrunjel, patlagea rosie, salvie, secara, traista ciobanului, vasc. Afectiuni tumorale- plop negru. Afonie- brancuta, cais, telina, varza. Afrodiziac- angelica, cuisoare, lemnul domnului, macris. Afte- afin, busuioc, calomfir, cimbrisor, coada calului, coada soricelului, cretisoara, ienupar, lamai, lemn cainesc, levantica, morcov, mur, nalba, naprasnic, nuc, ovaz, patlagina, patrunjelul campului, raculet, rasgoace, salcie, salvie, sclipeti, splinuta, sporis, soparlaita, tataneasa, trandafir, turita mare, telina, untul pamantului. Albuminurie- coada calului, porumb, troscot, telina, vasc. Alcoolism- ardei iute, cimbru, pedicuta, revent, varza. Alergie- brustur, coada calului, coada soricelului, maces, nasturel, nuc, ovaz, pepene galben, ridiche neagra, 3 frati patati, turita mare Algii-ardei iute, vinarita. Alienatie mintala- maselarita. Alopecie- ardei iute, brustur, brustur dulce, calomfir, caltunasi, ceapa, coada calului, coada soricelului, cretusca, ienupar, levantica, lumanarica, maghiran, maselarita, merisor de munte, mesteacan, mutatoare, nasturel, norocel, nuc, obligeana, pedicuta, plop negru, porumb, ricin, rozmarin, salcie, salvie, sapunarita, sporis, stanjenei, urzica mica, urzica moarta alba. Amenoree- coada calului, isop, limba mielului, pelin. Ameteli- angelica, cimbrisor, coacaz negru, lacramioare, levantica, menta, negrilica, nuc, paducel, sanisoara, vasc. Amigdale- brad, buberic, busuioc, cartof, capsun, ceapa, cerentel, coacaz negru, coada calului, cretusca, crin alb, lamai, lichen de Islanda, mar, mur, musetel, naprasnic, nuc, patlagina, patrunjelul campului, porumb, secara, smochine, sorbestrea, tei, toporas, turita mare, zmeur. Anemie- cais, cartof, catina, cicoare, cimbrisor, cimbru, coacaz negru, coada calului, coada racului, cretisoara, lamai, lemnul Domnului, mazare, maces, mar, maslin, mur, nuc, orz, paltin, papadie, patrunjel, patlagea vanata, pelin, prun, revent, roinita, rozmarin, schinduf, sfecla rosie, sorbestrea, spanac, turta, urzica, urzica mica, varza, vita- de-vie, zmeur. Anexite- porumb. Angina- aloe, angelica, anghinare, buberic, ceapa, coacaz negru, ienupar, lamai, lemn cainesc, limba boului, matreata bradului, mur, mustar negru, nap, naprasnic, nuc, obligeana, paducel, pin, priboi, rapita, roinita, rostopasca, secara, smochina, traista ciobanului, turita mare, vinerita. Angiocolite- afin, anghinare, brad, crusin. Angoasa- cimbru, levantica, paducel, roinita. Anorexie- afin, albastrele, aloe, anason, anghinare, busuioc salbatec, busuioc, caltunasi, cicoare, cimbru, coacaz negru, coada soricelului, coriandru, cretisoara, isop, leustean, lichen de Islanda, mesteacan, negrilica, obligeana, orz, paltin, papadie, patrunjel, patrunjelul campului, pelin, pepene galben, podbal, revent, ridiche neagra, roinita, rotunjoara, salvie, sanisoara, scaiul dracului, schinduf, schinel, scumpie, sovarf, sparanghel, sofran, tarhon, trifoiste de balta, troscot, turita mare, telina, unguras.

Antrax- arnica, lasnicior. Anurie- ceapa, pin, schinduf. Anxietate- isop, narcisa alba, talpa gastei, telina, valeriana. Apoplexie- cimbru, ciubotica cucului. Aritmii cardiace- angelica, cicoare, lacrimioara, levantica, maturice, ruscuta de primavara, talpa gastei, unguras. Arsuri- afin, aloe, arnica, cartof, catina, ceapa, cimbrisor, coada racului, coada soricelului, cretusca, crin, in, ienupar, levantica, limba mielului, lumanarica, maces, maslin, musetel, nasturel, norocel, nuc, orez, patlagea vanata, patrunjelul campului, plop negru, salcie, schinel, sclipeti, smochin, sorbestrea, sovarf, spanac, stanjenei, stejar, sunatoare, tataneasa, ulm, untul pamantului, urzica moarta alba, ventrilica, vinerita, volbura. Artrita- agris, anason, angelica, anghinare, ardei iute, bujor, cais, cartof, catina, ceapa, cicoare, coacaz negru, coacaz rosu, coada calului, coada racului, cretusca, lacrimioara, lemnul Domnului, lemn dulce, limba mielului, mar, mesteacan, mustar negru, orz, papadie, patlagea rosie, patlagea vanata, pedicuta, plop negru, porumb, porumbar, ridiche neagra, rozmarin, salata, scai vanat, schinduf, sfecla rosie, sunatoare, telina, usturoita, varza, vasc, visin. Ascarizi- maces, schinduf, secara, vetrice. Ascita- banuti, ceapa, cretusca, isop, lamai, mesteacan, ovaz, patrunjel, patrunjelul campului, pelin, pir, porumb, praz, splinuta, sofranas, tarhon, turta, ulm, varza. Astenii- agris, busuioc, cais, cartof, capsun, ceapa, cicoare, cimbru, coacaz negru, coacaz rosu, coriandru, lamai, limba boului, maces, macris iepuresc, maghiran, mar, marar, menta, morcov, nuc, ovaz, paducel, papadie, patlagea rosie, patrunjel, praz, prun, rozmarin, schinduf, sfecla rosie, smochina, sovarf, spanac, sparanghel, telina, varza, vita de vie, zmeur. Astm- aglica, aloe, amareala, angelica, arnica, banuti, busuioc, caltunasi, carcel, ceapa, cimbrisor, cimbru, ciumafaie, coada soricelului, ipeca, isop, lamai, lasnicior, levantica, limba mielului, lumanarica, maselarita, morcov, musetel, narcisa alba, negrilica, nemtisori de camp, orz, ovaz, patlagina, pin, plop negru, pochivnic, podbal, ridiche neagra, rodul pamantului, rostopasca, rotunjoara, rozmarin, salata, salvie, scanteiuta, sovarf, stanjenei, sulfina, sunatoare, talpa gastei, tataneasa, trandafir, 3 frati patati, trifoi rosu, trifoiste de balta, turita mare, unguras, urzica mica, usturoita, valeriana, vasc, ventrilica, vindecea, vinarita, Atacuri cerebrale- mar. Ateroscleroza- afin, anghinare, capsun, ceapa, coacaz negru, coada soricelului, lacrimioara, lamai, mar, marar, morcov, nuc, papadie, paducel, patlagina, pepene galben, pin, prun, scorus de munte, secara. Atonie digestiva- agris, ardei iute, ceapa, cicoare, coacaz rosu, lichen de Islanda, mataciune, menta, obligeana, orz, patrunjel, patlagea rosie, praz, revent, ridiche neagra, roinita, rozmarin, schinel, siminoc, sunatoare, stevie, talpa gastei, talpa matei, tarhon, turita mare. Atonie musculara- albastrele, cretisoara. Atonia vezicii urinare- spanac, telina. Atrofie musculara- cimbru. Avitaminoze- capsun, catina, coacaz negru, coacaz rosu, maces, macris iepuresc, mesteacan, sfecla rosie, urzica, urzica mica. Avort- vetrice. Azotemie- afin, ceapa, mesteacan, orez, ovaz, orz, patlagea rosie, praz, troscot, vita de vie. Balanite- musetel. Balonari- afin, anason, banuti, brustur, busuioc, chimen, cimbrisor, cimbru, coada soricelului, coriandru, cuisoare, feciorica, maghiran, mataciune, menta, musetel, obligeana, papadie, patrunjel, plop negru, rozmarin, salvie, scaiul dracului, scorus de munte, sofran, tintaura. Bataturi- ceapa, crin, iarba de soaldina, iedera, marar, norocel, paducel, ricin, rostopasca, siminoc, stanjenel, urechelnita. Batranete- castan comestibil, visin. Betie- cimbru, dafin. Blefarita- asmatui, echinaceea, feciorica, patlagina, silur Blenoragie- deditei, feriga, osul iepurelui, scaiul dracului. Blocaj arterial- Ginko- Biloba.

iedera. visin. hrean. Boli infectioase. angelica. limba mielului. armurariu. iarba mare. pochivnic. macris. coacaz negru. calin. papadie.angelica. rotunjoara. grau. salata.Ginseng. Bolile urechii.anghinare. fasole. sorbestrea. hrean.armurariu. pin. orez. pufulita cu flori mici. dafin. vita -de-vie. mustar negru. patlagina. turta. anason. nalba. coriandru. mesteacan.galbenele. Boli intestinale si rectale. Boli venerice-patrunjelul campului. maces.afin.deditei. feriga. nalba. albastrele. rozmarin. linarita. scai vanat. fasole. cimbrisor. sunatoare. orz. ipcarige. ghintura. Bolile tubului digestiv. secara. splinuta. Boli de piele. fragi. ipeca. tataneasa. Bolile vezicii biliare.ciubotica cucului. Boli uterine. patrunjel. patlageaua rosie. macris iepuresc. zmeur. rasgoace. Ginko-Biloba. Ginko-Biloba. ienupar. iedera. visin. gutui. nuc. mac de camp. busuioc. Boala Parkinson.aloe. . pepene galben. urzica mica. iasomie de padure. Boli glandulare. sunatoare.iedera. mur.mur. turita mare. turta. podbal. jneapan. pedicuta.cuisoare. roua cerului. Boli de stomac.nuc.obligeana.anghinare. brustur. catina.Boala Alzheimer. Bradicardie. Bulimie.fasole. coacaz negru. fasole. praz. naprasnic. mur. sclipeti. sunatoare. Ginko-Biloba Boli de buze. Boli de oase. vetrice.coada calului. turita mare. negrilica. banuti. sunatoare.coacaz negru Boli de dinti. salvie. telina. crin. turta. zmeur. iarba mare. sparanghel. coacaz negru. pir. chimen. Boli de gat. Bufeuri. Bolile vezicii urinare.maselarita. 3 frati patati.Ginko. naprasnic. nuc. capsun. nasturel.busuioc. ridiche neagra. soparlaita. morcov. Boli inflamatorii.banuti. ovaz. salata. telina. ulm. ulm. hrean. grausor. lumanarica. busuioc. salata. ciubotica cucului. Boli de ficat. Bolile creierului. dafin. menta. trifoiste de balta. nasturel. Boli reumatice. coada soricelului. coada calului. ulm. 3 frati patati. musetel. naprasnic. limba mielului. tataneasa. dracila. fragi. Boli de nervi. scumpie. tarhon. hamei. calapar. salvie. tataneasa. marar. Bolile coloanei vertebrale. sovarf. ienupar. soparlaita.pufulita cu flori mici. turta. Boli de sange. siminoc. limba mielului. gutui. mesteacan.angelica. hamei. sofran. Boli limfatice.nasturel Boli renale. fag. fag. ciubotica cucului. feciorica.pin.albastrele. usturoi. porumbar. plop negru.pepene galben Boli de splina. Boli de ochi. merisor de munte. coada calului.(dermatita herpetiforma) porumb.anghinare. cimbru. mac de gradina. morcov. echinaceea. crusin. sofranas. Boli de colagen. tei. brad. piper. alun. sulfina. nasturel. zmeur. plop negru. mar. amareala. plamanarica.corn. podbal. musetel. prun. tarhon. fasole. pelin.lacramioare. nalba. ciumafaie. Boala Durhing.fragi. unguras. tarhon. Bronsite. Ginko. ghiocei. ghimpe. pedicuta. rapita. brancuta. osul iepurelui. coada soricelului. tei.dracila. urzica moarta alba. patrunjelul campului. ienupar. Boli genitale. Bronhidroza. isop. naprasnic. ridiche neagra. Boli pulmonare. sapunarita. Boli de inima. mei pasaresc. 3 frati patati. corn. busuioc de camp. Bube. scorus de munte. dovleac. fragi. brad. pedicuta. ceapa.albastrele. papadie.Biloba. morcov.frasin. pin. nasturel. pepene galben.limba mielului. aloe. ipcarige. Ginseng. stanjenel. limba mielului. marar.anin alb. ipcarige. vindecea. mar. nap. brad. ridiche neagra. turita mare. lumanarica. tintaura.Biloba. brad. angelica.

tataneasa. galbenele Cheaguri de sange. pedicuta.ciubotica cucului. naprasnic. zamosita. Cherato-dermii. macris iepuresc. urzica. vasc.Ginko. Calculi renali.brustur. ciubotica cucului. pin. catina. urzica mica. soc. rozmarin. papadie. ceapa. toporas. roinita. cretusca. in. plamanarica. levantica. usturoi. porumb.Bursite. plop negru. piper negru. porumb. lamai.limba mielului. menta.ceapa.Biloba Cheilita.coada soricelului. cimbru.morcov Cataracte. merisor de munte.hamei Carii. nuc.aloe. osul iepurelui. mesteacan. coada calului. in.amareala. maces. galbenele. papadie. schinduf. rostopasca. iedera. priboi. levantica. fenicul. mar. ceapa. spanac.spanz Calculi biliari. coada racului.mustar negru Cardiopatii ischemice. Cataruri intestinale. armurariu. lemnul Domnului. tintaura. ipeca. curcubetica. orz. vulturica Cataruri respiratorii (bronhice. siminoc . busuioc. pir. morcov. ridiche neagra. ipeca. canepe codrului. marul lupului. Cervicite. mazare. sorbestrea. dracila. Ginseng.busuioc. limba mielului. sunatoare Cloruremie. varza. patlagea vanata. salcie. Ginseng. maces. troscot. hamei. mur.hrean. Ciroze. toporas. grau. telina. rostopasca. armurar. sunatoare. ghintura galbena. mur. rostopasca. Cicatrici cheloide. ciubotica cucului. rascoage. macris. Ginko-Biloba. turita mare. smochine. usturoi. lamai. strasnic. zmeur. prun. patrunjel. mur. cimbru. sfecla. orez.calomfir. omag. dumbravnic. Cearcane. rotunjoara. soia. smochine. naprasnic. musetel Cefalee. lemnul Domnului. pufulita cu flori mici. levantica. ventrilica. nalba. mur. obligeana. turita mare. ghiocei. telina Cataruri urinare.coada calului. orz. isop. naprasnic. iarba mare. coada racului. ceapa. varza.arnica. batranis. lemn dulce. ghimber. urechelnita. gutui Chelie. pedicuta. Cicatrizarea ranilor. gorun. coada soricelului.afin. rozmarin Cardiopatii. capsun.brad. levantica. zmeur. isop. Cistita. nap. Chisturi. marul lupului Ciclu abundent. orz. plop negru. zmeur.anason. iarba de Soaldina. turita mare. hrean. turta. coacaz negru. paducel. dovleac. frag. scai magaresc. ghimpe.afin. marar. pin. rasgoace. leustean. banuti. micsunele ruginite.pepene galben. carpen. catina. spanac.cretusca.deditei. sfecla rosie. Ginseng.anghinare.naprasnic Chist seboreic. Chist renal. brustur. schinduf. arnica. telina. roiba.busuioc.coacaz negru.anghinare.iarba de Soaldina Cancer. praz Colagenoze.ghimpe Climacteriu. mar.aloe. galbenele. naprasnic. scumpie. limba boului. marul lupului. ovaz. Ginko-Biloba. nasturel. Ciclu neregulat.galbenele. coacaz negru. porumbar. mustar alb. tataneasa. prun. jneapan. angelica. isop. Circulatie periferica deficitara. carpen. marul lupului. paducel. usturoita Cardialgii. patrunjel. carcel. Calmant iritatii oculare. roinita. urzica moarta alba.hrean. pufulita cu flori mici. brancuta. Cangrena. naprasnic. brustur. Calculi vezicali. papadie. porumbar. salata. pufulita cu flori mici. Celulita. paducel. merisor de munte. etc). orz. catina. ricin Chist ovarian. ghimber.albastrele. banuti. patrunjel. jneapan. calin. isop. angelica. schinduf. iarba neagra. osul iepurelui. norocel. coacaz rosu. catina. echinaceea. fasole. Candidoze-afin. floarea soarelui. limba boului. naprasnic. musetel. visin. cimbru. patlagina. obligeana. paducel. coacaz negru. pir. cimbru. ghimpe.coada calului. coada soricelului. varza. molid. telina. Cisto-pielita. salvie.albastrele Calozitati. porumb. troscot.limba mielului. varza. visin.ceapa. marar. salvie. ienupar. fasole.

zmeur. ridiche neagra. nalba. patlageaua vanata. fumarita. castan comestibil. trandafir. fasole. vita de vie. vasc.pin. alun. roiba. negrilica. limba mielului. maghiran. scorus de munte.hrean. hamei. coada calului. echinaceea.ceapa. obligeana. Ginseng. ardei. calin. patlageaua rosie. smochine. ceapa. plop negru. toporas. coada soricelului. busuioc de camp. talpa gastei. untul pamantului.musetel Comedoane. coacaz negru. ventrilica. menta. fasole. pir. fenicul. sparanghel. Colici biliare (si hepatice). Ginseng. pedicuta. arnica. cicoare. orez. Colita de putrefactie. pin Congestie pulmonara. cuisoare. . crusin. brustur. dud.brancuta. lemn dulce. grau. sovarf. angelica. revent. Colici nefritice (renale). omag. pedicuta Crampe menstruale.afin. pelin. mac de gradina. gutui. dracila. capsun. dumbravnic. patrunjel. visin. zmeur. talpa gastei. maces. mataciune. isop. usturoi. volbura. hrean. limba mielului. patlageaua vanata. armurar. agris. fenicul. vita de vie Congestia splinei. ricin. fasole. mar. banuti. turita mare. soc. catina. Contuzii. angelica. nuc. roinita. Contractii de natura nervoasa. roinita. patrunjel. papadie. Colita. isop. fragi. priboi Congestie genitala.cerentel. urzica moarta alba.mar. valeriana. lichen de Islanda. pochivnic. maghiran. telina. porumb. frasin. ciubotica cucului. menta. mar. musetel. galbenele.banuti. trifoi alb. crin alb. prun. paducel. brustur. plop negru. ardei.maslin. mustar alb. roinita.salcie Conjunctivita. iarba mare. coada calului. fragi. sofranas.cicoare. echinaceea. mar. salata. curcubetica. molid. schinel. floarea soarelui.cicoare. leustean.albastrele. Cosmetica (tratamente). busuioc. patrunjel. in. papadie. Colici. varza. varza. musetel. praz. praz.angelica. brustur. tintaura. ceapa Congestia ficatului (hepatica). turita mare. calin. mac. turita mare. nasturel. capsuni. valeriana. spanac.agris. toporas. paducel. coacaz negru. busuioc de camp.cretusca Congestii. maslin. rozmarin Colici intestinale si stomacale. dracila. iarba neagra. musetel. sfecla rosie. roinita. drobita. coada soricelului. ghintura galbena.albastrele. 3 frati patati. maslin. asmatui. Colon iritabil. rozmarin. grau. arnica. cuisoare. Congestie renala. dracila. calomfir. orez. Convalescenta. slabanog. porumb. limba boului. coriandru.afin. untul pamantului.tei Crampe. chimen. schinduf. pepene galben.anghinare.molid Colorarea parului. soia. angelica. Convulsii. GinkoBiloba. turita mare. stanjenei. coada calului. ovaz. stanjenel. morcov.afin. catina. leustean. rachitan. perisor. salata. troscot. catina. priboi. mur. trandafir. fenicul. chimen. patrunjel.ciubotica cucului.anghinare. papadie. sorbestrea. smochine. nuc. tintaura. coada racului. brustur. galbenele. sorbestrea. varza. papadie. frasin. rozmarin. Comotii cerebrale. fumarita. zmeur. castan salbatec. orz. menta. lemnul Domnului. paltin de camp. sfecla rosie.alun. pepene rosu. Colibaciloze. Constipatie. ulm. limba mielului. babornic. iarba mare. salvie. catina. limba mielului. iarba neagra. ciumafaie. vita de vie.aloe. visin. dovleac. schinel.maselarita. mataciune. stevie. limba mielului. visin. roua cerului. sunatoare. busuioc. hrean. albastrele. Cosmaruri. roinita. cimbru. sunatoare. mesteacan. schinel. prun. secara.brustur.pedicuta. Colita de fermentatie.afin. coada racului. mur. patrunjel. salcie. salba moale. naprasnic. patlageaua rosie. coacaz negru. dumbravnic. rostopasca. lamai. siminoc. telina. lamai. vita de vie Congestie cerebrala. dovleac. Colici abdominale. trifoi rosu. paducel. micsunele ruginite.Colecistita. morcov. coada soricelului. spanac. coada soricelului. sfecla rosie. porumb. 3 frati patati. brad. Colesterol marit. cicoare. lacramioare. cimbru. silur. papadie. soc. mutatoare. obligeana. pecetea lui Solomon.valeriana Crampe musculare.brad. cerentel. margareta. coada soricelului.

cimbru. iedera.alun. sfecla rosie. coacaz negru. ienupar. ghintura galbena. telina.galbenele.telina. fragi. rozmarin. levantica. galbenele.afin. ulm. Dereglari de ritm cardiac. cais. ovaz. orez.mar. roinita. porumb. scortisoara. urzica. limba mielului. cretusca. coacaz negru. nuc.fasole. lemnul Domnului. mataciune. telina. ceapa. nuc. sparanghel. papadie. pir. obligeana. Descuamarea pielii. vita de vie. papadie. porumbar. trandafir. canepa codrului. plamanarica. alun. vulturica. stejar. troscot. gorun. capsun. visin Crustele scalpului. castan comestibil. usturoi. brustur.schinduf. grau. nuc.angelica. visin. mataciune. orz. dovleac. papadie. zmeur. aloe. ceapa. macris iepuresc. fag. sfecla rosie. narcisa alba. hrean. papadie. hrean. praz. Diabet. soia. sorbestrea Crampe uterine. patrunjel. papadie. iarba mare.floarea soarelui. cretisoara. frasin. roinita. rozmarin. capsun. asmatui. Dischinezie biliara. strugurii ursului. busuioc. carpen. deditei. scumpie. Deficiente de memorie. ciumafaie. porumbar. nasturel. ienupar. untul pamantului. revent. grau. fragi. salvie. varza. sapunarita. slabanog. aglica. echinaceea. castan salbatec. nasturel. sanisoara. dud.anghinare. iarba mare. cicoare. sapunarita. drete. perisor. coada racului. fenicul. roinita. schinduf. cuisoare. varza. dud. rachitan. fasole.Ginko-Biloba. sunatoare. ovaz Decalcifiere. gutui. porumbar. maslin. orez. sparanghel. maghiran. gorun.albastrele Crize dureroase reumatice. menta. matraguna.angelica. urechelnita.alun. hrean. macris. Crapaturile pielii. cretisoara.ardei iute. visin. cartof. rotunjoara. usturoita. ovaz. soia. catina. orz. soia.Biloba. fasole. turita mare. Degenerescenta. unguras. musetel. rozmarin. lamai. aloe.paducel Dereglari glandulare. sunatoare Dermatite. siminoc. troscot. praz. sparanghel. catina.angelica.afin. iarba neagra. banuti. visin. obligeana. turita mare. salvie. coada calului.stanjenei Cresterea diurezei. Diaree. cerentel. Crestere. urzica. fumarita. galbenele Crapaturile sanilor. obligeana Demineralizare. maces. spanac. schinduf. unguras. Ginko-Biloba. matreata bradului. revent. soparlaita. catina. ghintura galbena.Ginko. busuioc. secara. cicoare. zmeur.hrean. Dereglari menstruale. piper negru. splinuta. rascoage. morcov. in. Debilitate.hrean.plumanarica. sorbestrea. spanac. nasturel. cimbrisor. valeriana. nufar alb.roinita Dezinfectant intestinal. anghinare. nalba. orz. raculet. coada soricelului. plop negru. sovarf Crize de nervi. urzica mica. talpa matei. Digestie dificila. scaiul dracului. navalnic. busuioc salbatec.alun. sclipeti.mur Dezintoxicare. mustar. in. maslin. coada calului. mesteacan. pir. ghintura galbena. soparlita. varza. albastrele. patlagina. in. coacaz rosu. tataneasa. salcie. turita mare. cicoare. catina. salata. Cresterea dintilor. pufulita cu flori mici. macris iepuresc. cais. Diateze. lemnul Domnului. molid.mei pasaresc. Dereglari hormonale. ridiche neagra. salvie.Ginseng Degeraturi. mar. brustur dulce. merisor de munte. rachitan. nuc. cicoare. nuc(ulei) Cuperoza. fenicul. orz. . Dezechilibru nervos. ovaz. varza. scanteiuta. salvie. coada calului.afin. nalba. ridiche neagra. plop negru.maselarita Dementa. telina. calomfir. coriandru. trifoi rosu. salba moale. tintaura. lemnul Domnului. mur.castan comestibil. spanac. alun. Delirum tremens. rostopasca. sanisoara. armurariu. menta. coada calului. vasc Crize migrenoase. zmeur. ceapa. busuioc. naprasnic. urzica moarta alba.hrean. morcovi. toporas. morcov. tarhon. musetel. pochivnic. turita mare. coacaz rosu. castan comestibil. gorun. hamei. vita de vie. cartof. osul iepurelui. brustur. salata. crusin.Crampe stomacale. angelica. Depresie.ceapa.afin. corn. gutui.coriandru.

mur. iarba mare.aloe. Disfunctii stomacale. Dureri de dinti. sunatoare. cerentel. talpa gastei.vegetativa. .varza Dureri ovariene.cuisoare Disgravidie. ciumafaie. orz. isop. Dureri musculare. Dureri de rinichi. ridiche neagra. troscot. sofran. mesteacan. calin. brusture. slabanog. hrean. schinel. fasole. patlageaua vanata. grau. Duodenita. Dureri de abdomen. fenicul. pecetea lui Solomon. rostopasca Dureri de gat.cerentel Dureri menstruale. papalau. cuisoare. menta. cimbrisor. vindecea. armurariu.ciubotica cucului. tarhon. pelin. valeriana. paducel.lemnul Domnului.albastrele.angelica.nuc. hrean.angelica. marar.afin. Dispnee.cerentel Dureri de inima. traista ciobanului. aloe. orz. nuc. coada racului. calin.coada racului. capsun. fag. Dureri de piept. mataciune. priboi. iasomie de padure. orz.angelica. tintaura. nuc. maslin. zmeur.porumbar Dureri de ochi. musetel. urzica moarta alba Dureri diverse . slabanog. ghimber. coacaz negru. ceapa. Dureri de ficat.dud Disurie. urzica moarta alba. Dureri de hemoroizi. sovarf. lemnul Domnului. plop negru. untul pamantului.arnica. frasin. porumbar. schinduf. cretusca. curcubetica. ardei iute. unguras Dureri de spate si musculare.brad. navalnic. frasin. cimbru Dureri uterine. sovarf. lumanarica. grau. nuc. sovarf. raculet. patrunjel. schinel. angelica. rodia. brad. anason. ridiche neagra. galbenele.ghimber. Dureri de reumatism. gutui. zmeur.ciumafaie. fenicul. menta. hrean. roinita.musetel. roinita Echimoze. sanisoara. fag. coada racului. soia. mar.anghinare. ghintura galbena. piper negru. dovleac. mustar negru. lemnul Domnului. porumbar. revent. Dismenoree. curcubetica. papalau. salcie. talpa gastei. anghinare. pin. schinduf. osul iepurelui. cerentel. usturoi.angelica. cimbru.cerentel. Dureri de cap. coada racului. revent.pin Disfunctii hepatice. coriandru. cimbrisor. sunatoare. cuisoare Disfunctii sexuale. mutatoare. lemnul Domnului. gutui. brad. Dispepsie. urzica moarta alba. menta. soparlaita. scaiul dracului. iarba mare. Ipcarige. limba boului. rostopasca. ceapa. mac rosu. porumb. omag. naprasnic. Dureri de stomac. drete. macris iepuresc. mataciune. ceapa. nalba. obligeana.cimbrisor. carpen. sofran. corn. dumbravnic. trifoi rosu.deditei. Distrofia miocardului. drete. coada calului.roinita Dureri articulare. cerentel. floarea soarelui. brustur dulce. lasnicior. coada soricelului.cimbrisor. in. hrean. ienupar. lemnul Domnului. vasc. slabanog. lumanarica. Eczeme. dovleac. sanisoara. tataneasa. cartof. banuti. urzica. coada racului. sorbestrea.coada soricelului Dureri sciatice. maces. Dureri interne. ciumafaie. rachita. ceapa. mar.afin. brancuta. coada soricelului. mar. rozmarin.scortisoara. ciubotica cucului. marul lupului. levantica. soparlita. cuisoare. sovarf. Dureri in zona pelviana. musetel. brustur. patrunjel. Disfunctia glandelor sudoripare.cimbru Dureri renale. spanz. aglica. roinita. crin alb. tei. maghiran. dumbravnic. echinaceea. frasin. praz. rachitan. lemnul Domnului.aloe. pochivnic. ghimber. unguras. cais. limba canelui.Discopatie. laptele canelui. cartof.ciubotica cucului.cretusca. Dureri de picioare. pelin. deditei. Dureri de urechi. untul pamantului. asmatui. ghimber. piciorul cocosului. lemnul Domnului. gorun. limba mielului. tarhon.albastrele Dizenterie.arnica. nuc. lemnul Domnului. patrunjel. troscot. smochine. nasturel. lumanarica. ovaz. piper.orz. maghiran. tintaura. cicoare. crin alb.paducel Distonie neuro.ardei iute. urechelnita. obligeana. aloe. obligeana. carpen. busuioc.

Escoriatii. coada calului. turita mare. Eczeme microbiene (infectate).salata. crin alb. varza. tataneasa. linarita. ridiche neagra. troscot. mesteacan. Emfizem pulmonar. lamai. sorbestrea. turita mare.crin alb. canepa codrului. stejar. tarhon. nufar alb.curcubetica. naprasnic. sapunarita. lemnul Domnului. fragi. gutui. fenicul. alun. sapunarita. patlageaua rosie. rostopasca. calin. micsunele ruginite. vasc. sparanghel. Endometrite.carcel. tataneasa. porumb. nalba.brustur. musetel. pufulita cu flori mici. rapita. coada calului. Febra. urzica mica. cimbru. podbal. tei. Eritem. Eroziuni bucale. stanjenei. mar. brustur dulce.afin. Eroziuni. salvie. sclipeti. leustean. gorun.calin. troscot. grau.brustur. brad. cerentel. musetel. buberic.ardei iute. nap. stejar.roinita. schinel. Edeme. musetel. cimbrisor. Epistaxis. porumbar. dud. mur. spanac. steregoaie.caltunasi. roinita. praz. Favus. Enteroragii. cretusca. cretusca. spanac. cerentel. cimbrisor.hamei. corn. marul lupului. lichen de prun. molid. cerentel. patlageaua vanata. Edemele pleoapelor. isop. ciubotica cucului. podbal. vita de vie. ulm. nuc. galbenele. menta. Escare. nuc. patlagina. grau. tataneasa. coacaz negru. jneapan. turta. rozmarin. ruscuta de primavara Faringite. 3 frati patati.albastrele. menta. urzica. fragi. lemn dulce. lamai. varza. obligeana. mesteacan. matreata bradului. cretusca. orz. mar. maslin. obligeana. rozmarin.crusin. pecetea lui Solomon. rascoage.albastrele. iarba mare. grausor.papadie. troscot. lacramioare. Erizipel. Epilepsie. orez. Extra. ulm. Enterocolite. cretisoara. banuti. iarba de Soaldina. usturoi. coada calului. tataneasa. deditei.coada calului. fasole. piciorul cocosului.telina.brustur. cretusca. Eczeme pruriginoase. sorbestrea. fasole. coada calului. sovarf. cartof.sistole. dovleac. maces. merisor de munte. Exantem. porumbar. pin. sapunarita. frasin. ceapa. talpa gastei. zmeur. papadie. leustean. Excitatii nervoase. vinerita. crin alb. cartof. iedera. sovarf. pelin. capsun. vita de vie. cimbru. iarba mare. crin alb. piperul baltii. Efelide. salvie.busuioc. soc. carcel. sunatoare. vita de vie. Ipcarige. Ginseng. ienupar. busuioc. orez. sapunarita. Eruptii tegumentare. mac rosu de camp. naprasnic. Epidermofitie.coada soricelului. sclipeti. ovaz.brustur. maturice.grau. calomfir. Eliminarea gazelor. cimbrisor. Episclerita. cartof. vulturica. ulm. curpen. cimbru.afin. turta. rozmarin. pecetea lui Solomon. soc.brancuta. floarea soarelui. scumpie. brustur. galbenele. splinuta. vasc. asmatui. marul lupului. ghimpe.silur. brad. Eminenta de avort. Entorsa. angelica. ovaz.lacramioare. soc.cimbrisor. Excitatii sexuale. Eczeme zemuinde. tintaura. osul iepurelui. Eczeme uscate.hamei Eretism nervos. raculet. brustur. aloe. patlagina. Enterite. sfecla rosie. scanteiuta. anason. Erectii prelungite dureroase. frasin. mar. alun. priboi. Eliminarea toxinelor. deditei. pin. curcubetica.angelica. turita mare. grau. lacrimioara.cartof.angelica. cimbru. urzica mica. roinita. coacaz negru. iedera. secara.lamai. salata. cimbru.nasturel. scai vanat. maselarita. usturoita. lemnul Domnului. morcov. pin. . varza. curcubetica. dracila. Ipcarige. urzica. jneapan. zmeur. lemn cainesc. Enurezis. iarba neagra. molid. porumb. coada racului. rostopasca.angelica. corn. scaiul dracului.cartof.brustur.afin. brancuta. telina. patrunjel. pir. coada soricelului. Emotivitate. deditei.brustur. ventrilica. nuc. zamosita. castan salbatec. fenicul. maces. soc. rachitan.

vinarita. troscot. tataneasa. mur. Fragilitate capilara. castan salbatec. lumanarica. roinita.calin. busuioc salbatec. navalnic.iedera. calin. vulturica. cimbru. scorus de munte. usturoita. Fistule. smochine. Fisuri anale. cimbru. coada soricelului. brustur. usturoi. micsunele ruginite. rotunjoara. maces. iarba neagra.ridiche neagra. pochivnic. lamai. macris.alun. in. isop.(crestere).ciubotica cucului.coada soricelului. priboi.castan. anghinare. nuc. mataciune. raculet. nalba. marul lupului. Flegmoane.coacaz negru. orz. rostopasca. ghimber. limba boului. rostopasca. crin alb. pecetea lui Solomon. patrunjel. fumarita. Febra tifoida. sapunarita. mar. 3 frati patati.cartof. salcam. revent. nuc. volbura. ardei iute. drete. lamai. Fisuri de piele.albastrele. pir.cretisoara. iedera. lichen.cretusca. Ganglioni inflamati. coada soricelului. raculet. tataneasa.busuioc. calomfir. Fermentatii intestinale. scorus de munte. Fisuri mamelonare (san). menta. ciubotica cucului. roinita. stejar. scortisoara. porumb. vita de vie. Ipcarige. leustean. omag.aloe. plop . Frigiditate. dafin.menta. nuc.plop negru. smochine. tei. Graviditate. gutui. mar. Flebite.busuioc. maces. turta. sulfina. marar. obligeana.schinduf Gaze intestinale. Gastralgii.albastrele. lichen. lichen. trifoiste de balta. orez. Flatulenta. cretusca. dracila. coada racului. dafin.Biloba Gripa. sovarf. ceapa. coada racului. tintaura. gutui. praz. sclipeti. siminoc. obligeana. pelin. marul lupului.cais.coada soricelului. Galactagog.angelica. Glosite. limba mielului. soc. Gangrena. Gene. usturoi. Gastroenterite. pin. maces. smochine. Greata. Fracturi. coacaz negru. musetel. asmatui. zamosita. coada soricelului. mar. calin. tintaura. Glicozurie. vita de vie. tataneasa.salvie Gingivite. turita mare. echinaceea. nalba. plamanarica. coriandru. ceapa. lamai. Friguri. fumarita. Furunculoza pleoapelor. mac rosu de camp. galbenele. scumpie. echinaceea. menta. fag. pin. levantica.banuti. rapita. coacaz negru.dafin. zmeur. scortisoara. busuioc salbatec. schinduf. lamai. marul lupului. papalau. roinita.caltunasi Gingii sangerande.aloe.orz.lamai Gonoree-busuioc. patrunjel.galbenele. matreata bradului. mesteacan. Fetor bucal. cimbrisor. rasgoace. matreata bradului. talpa gastei. ciubotica cucului. pin. schinduf. Gastrita. roinita. isop.carpen. dud. roua cerului. Fisuri. ghintura galbena. angelica. carpen. curcubetica. maslin. telina. cuisoare. coada calului. rachitan. dumbravnic. tataneasa. soc. piperul baltii.angelica.lemn cainesc. lamai. Flux menstrual perturbat. porumb. mur. cimbru. ridiche neagra. brad. sunatoare. patlagina. pochivnic. patlagina. urzica mica. macris iepuresc. lasnicior. lamai. brad. naprasnic. cicoare. sovarf. Furuncule. grau. paducel. Glaucom. urechelnita. patrunjel. vinerita. obligeana. crin alb. ceapa. tataneasa. gutui.ciubotica cucului. Ficat. toporas. marul lupului. orz. stejar. carpen. nap. coacaz negru. mur.Ginko. Fibrom uterin. prun. tataneasa. Grefe de organe. vulturica.amareala. molid. lamai. castan salbatec.cerentel. maghiran. macris.arnica. brustur. cartof. banuti. salata. Ficat colonial.coada calului. mar.

perisor. nasturel. usturoi. ulm. tei. patlageaua vanata.coada calului. coacaz rosu. angelica. vindecea. tintaura. Gusa. lumanarica. untul pamantului. pir. Hiperkeratoze. limba mielului. calomfir. urzica mica.marar. anghinare. Hiperaciditate. papadie. brustur. albastrele. patrunjel. porumb. papalau. mur. rapita.sclipeti. tataneasa. Hipertensiune. merisor de munte. salcie. traista ciobanului. pin. cerentel. prun. mesteacan. capsun. pelin. brustur.cerentel. tei. buberic. sorbestrea. vasc.schinduf Hiperhidroza. tarhon. anghinare. lamai. porumb. coacaz negru. papadie. soia. rachitan. naprasnic. . cretisoara. Hiperemotivitate. cretusca. osul iepurelui. menta. papadie. schinduf. capsun. schinduf. ienupar. brad. orz. slabanog. bujor. menta. ciubotica cucului. vasc. naprasnic. smochine. coacaz negru. cretusca. patlagina. ghimpe. urzica. Hernie. pir. pin. rostopasca. telina. morcov. patrunjel. sfecla rosie. capsun. armurariu. matraguna. piperul baltii. papadie. nalba. lamai. tataneasa. ventrilica. cartof.corn Guta. Hepatita.afin.matraguna. vindecea. micsunele ruginite. patlageaua rosie. salcie. merisor de munte. cicoare. prun.arnica. linarita. molid. Hernie de disc. sfecla rosie.lamai Hemoptizie. Herpes. Herpes genital. menta. porumb. vinerita. cuisoare. sfecla rosie. perisor. coada racului. dracila. varza. trifoi rosu. pelin. porumbar. norocel. porumbar. salcie. limba boului. unguras. porumb. capsuni. salcie. salvie. patlagina. plop negru. mesteacan. catina. coriandru. Hemoragii. macris. brancuta. scanteiuta. musetel.ienupar. vasc. soparlita. trifoiste de balta. mei pasaresc. caltunasi. nuc. sorbestrea. telina. busuioc salbatec. sorbestrea.brustur dulce. sparanghel. armurariu. lasnicior. vasc. papadie. pedicuta. slabanog. turita mare. hrean. busuioc salbatec. trandafir. brustur. salcie. ciumafaie. cais. sofran.afin. rozmarin. armurariu. visin. fag. patlageaua vanata. turta. strugurii ursului. raculet. catina. ridiche neagra. 3 frati patati. strugurii ursului. urzica mica. Guturai. salcie. nap. piciorul cocosului. tei. ciubotica cucului. salcie. telina. urechelnita. nuc. salata. omag. valeriana Hiperexcitatie sexuala. tintaura. cerentel. coada soricelului. paltin de camp.cerentel. scortisoara. marar. sunatoare. alun. fragi. coada calului. pelin. brustur dulce. cretisoara. vita de vie. ridiche neagra. fasole. pelin.anghinare. plop negru. limba mielului. cretusca.asmatui. aloe.brebenoc. crusin.ardei iute. Hiperglicemie. pir. anghinare. lamai. limba cainelui. cimbrisor. cartof. lamai. mesteacan. Hemofilie. iarba mare. Hiperclorhidrie. osul iepurelui. Halena. Hipercolesterolemie. urzica. plop negru. Hemiplegii. cartof. porumb. calin. agris. maces. cicoare. coada calului. patlageaua rosie.negru. pufulita cu flori mici. cimbru. nasturel Hidropizie. naprasnic. castan salbatec. aglica. praz. roinita. brad. 3 frati patati. lemn canesc. siminoc. coada calului. sanisoara. siminoc. sulfina. linarita.afin. rapita.brebenoc. pin. sovarf.castan salbatec. praz. rachita. usturoi. hrean. pecetea lui Solomon. asmatui. cimbrisor.musetel. brustur dulce. talpa matei.aglica. pufulita cu flori mici. vulturica. agris.asmatui. stejar. Hematurie. troscot. stejar. coacaz negru. lamai. mataciune.brustur dulce. brandusa de toamna.aloe.nufar alb. frasin. pecetea lui Solomon. porumb. mur. stejar. obligeana.afin aglica. Hiperexcitabilitate. ceapa. ghintura. sanisoara. scortisoara. nuc. echinaceea. rasgoace. bujor. sapunarita. varza. carpen. banuti. traista ciobanului. Hemoroizi. aloe. maslin. grau. cretisoara. pedicuta. lamai. isop. mar. Hipermenoree. lacramioare. Helmintiaze. anghinare. orz. soc. piperul baltii. roinita. catina. vinerita. podbal. coada soricelului. naprasnic. brustur. turita mare. coada soricelului. ceapa. troscot. urzica. castan comestibil. prun. stanjenel. vulturica. rapita. ceapa. nemtisori de camp. sfecla. ruscuta de primavara Hidrosadenite. matreata bradului. maslin.patrunjelul campului. cicoare. sclipeti.

secara. sclipeti.valeriana. lasnicior. marar Icter. isop. pufulita cu flori mici. isop. Infertilitate. in. marar. turta. rozmarin. roinita. mar. ghimpe. cimbru. Infectii hepatice. merisor de munte. dumbravnic. pelin. vasc. cimbrisor.urzica moarta alba. scai vanat. Induratia splinei.ceapa.coacaz rosu. Hipomenoree. Hipodinamie circulatorie.aglica. Infectii respiratorii. cretusca. praz.catina. papadie. linarita. gorun.busuioc. Ginko-Biloba. Hipervascozitate sangvina. carcel. troscot. cicoare. capsun. lumanarica. Hipertiroidie. hrean. Infectii microbiene si virale. usturoi. telina. sulfina. mesteacan. musetel.lacramioare. sparanghel. echinaceea. naprasnic. zmeur.coacaz negru. busuioc salbatec.iarba de Soaldina. talpa gastei.pir. sfecla rosie. lemn dulce. vasc. splinuta. calomfir. Hipovitaminoza.roinita. busuioc. morcov. pochivnic. nuc. usturoi. salata. visin.catina. priboi. sorbestrea. jneapan. ruscuta de primavara.porumb. nuc. molid. leustean. vindecea. Infectiile pielii.isop. morcov. gutui. coacaz negru. Ginseng. curcubetica. lamai.afin.turta.coacaz negru.pin. salcie. patrunjel. traista ciobanului Hipotonie arteriala. turta. Hipomagnezie. orz. nasturel. Incontinenta urinara. coacaz rosu. coada soricelului. usturoi. Ihtioza. ceapa. angelica. pir. corn. patlagina. dafin. tei.brad. vita de vie. Impotenta. salvie. Ginseng. Hipotensiune. tintaura. nuc. zmeur. menta. Infectii urinare. orz. maslin. vasc.echinaceea. coacaz rosu. turita mare. molid. Inflamatia aparatului digestiv. nuc. mar. dovleac.ceapa. Infectii genito. prun. spanac. tataneasa. pin. musetel. nalba.fenicul. pin.catina. turta.urinare.sunatoare.lacramioare Hipoglicemie. strugurii ursului. macris. gutui.catina. usturoita. nemtisori de camp. ciubotica cucului. molid. patrunjel.angelica. lamai. Inflamatia ficatului. Ginko. grau.brad.arnica. Infectii oculare. mur. coada calului. morcov.scorus de munte Hirsutism. cimbru. gorun. siminoc. praz. papadie. usturoi. scai vanat. catina. lamai. silur. schinel. hrean. mataciune. Indigestii.dafin. lamai. orz. scumpie. coacaz negru. lemnul Domnului. nuc.armurariu.albastrele. Hipoaciditate. frasin. rozmarin. porumb. levantica. naprasnic. fasole. usturoita. telina. negrilica. ghintura galbena. rozmarin. paducel . paducel. Impetigo. patrunjel.urzica moarta alba. ridiche neagra. porumbar. Incapacitatea de concentrare. fasole. pedicuta. Hipertrofia prostatei. Infectii intestinale. rasgoace. armurariu. linarita. mar. secara. Infarct miocardic. morcov. fasole. Infectiile gurii. iarba neagra.fenicul. cartof. . plop negru. rachita.angelica. Infectiile ginecologice. Inapetenta. mur.albastrele. cartof. galbenele. patlageaua rosie. ovaz. grau. curcubetica. traista ciobanului.nuc. ridiche neagra. Imunitate scazuta.anghinare. Indispozitie. lumanarica. coada soricelului. musetel. Infectii virale. priboi. salba moale. hamei. fenicul. Induratiile pielii. vulturica.castan salbatec.lamai. merisor de munte. turta.Biloba. papadie. papalau. rostopasca. rozmarin. ceapa. rostopasca. Infiltrarea grasa a ficatului.orz. roinita. Infectii. coacaz negru. vinerita. Induratia ficatului.albastrele. orez. varza. telina.

armurariu.armurariu. sclipeti.ulm. carcel. mesteacan. musetel.hamei. Insuficienta respiratorie. galbenele. Inflamatia nervilor. orz. schinduf.catina Insuficienta pancreatica.hrean. banuti. Insomnie. troscot.lamai. cartof. floarea soarelui. arnica. mazare. limba boului. marar. pin.morcov. limba boului.rotunjoara.in. Inflamatia pielii. maghiran. Insuficienta ovariana. Insuficienta circulatiei sangelui. fenicul. rostopasca.mar. busuioc.iarba mare. obligeana. Insuficienta biliara. ghintura galbena.silur. papadie. Inflamatii oculare. lemn canesc. schinduf. Intoxicatii. angelica. lemn cainesc. Insuficienta lactatiei. ovaz. crin alb.schinduf. calin. dalac. . Inflamatia urechii. orz. Inflamatii intestinale. lamai. dalac. papadie. nufar alb. mustar negru. Inflamatia ochilor. trifoi rosu.naprasnic. talpa gastei. Insuficienta vederii. stejar. hamei. sunatoare. Inflamatii urinare si renale.afin. plop. osul iepurelui. virnant. telina. Insatisfactii sexuale. splinuta. fasole. secara. nufar alb.Inflamatia aparatului genital. smochine.anason.obligeana. salcie. mur. Iritatii. schinduf. nuc. sofran. Insuficienta renala. crusin. merisor de munte Inima. Instabilitate emotionala. vasc. Inflamatii vezicale. floarea soarelui. iedera.anghinare. Insolatie. nuc.galbenele. lichen de islanda.crin alb.mar. brustur. sparanghel. drete. Inflamatia vezicii urinare.rozmarin. siminoc. sfecla rosie. telina. cartof. sovarf. hamei. schinduf.in. papalau. pecetea lui Solomon.sunatoare.hamei. Intertrigo. Inflamatii. morcov. paducel. Insuficienta hepatica. jneapan. dovleac. musetel. zmeur.cimbrisor. mustar negru. roinita. jneapan.roinita. salata. sunatoare. Inflamatiile pleoapelor. menta. rachitan. turita mare. valeriana. nasturel.zmeur.telina. Insuficienta cardiaca. strugurii ursului. cretusca. toporas. sparanghel. coacaz negru.rozmarin. turta. Inflamatii mamelonare. roinita. rozmarin. Insuficienta secretiei salivare. Inflamatia splinei. rachita. cretusca. cartof. smochin. tataneasa. cais. roinita.iarba mare. pir. orz.cais. sanisoara. Inflamatii genitale. plop negru. capsun. orz. salcie. prun. Intoxicatia sangelui.banuti.coada soricelului. trifoi rosu.ovaz. Insuficienta corticosuprarenala.strugurii ursului. slabanog. levantica.anason. Iradiatii.pepene galben.angelica. Inflamatii ganglionare si glandulare. naprasnic. prun. gutui.castan salbatec. schinduf. macris. sunatoare.morcov. patlageaua rosie. Inflamatii articulare.brustur. levantica. telina. lichen. praz. urzica moarta alba. lichen. dumbravnic. iedera.cimbrisor. salcam. ciubotica cucului.cartof. hrean. pufulita cu flori mici. Iritare nervoasa. plamanarica. iarba mare. Ginseng. secara. orz. Inflamatiile mucoaselor. paducel. Inflamatia mucoasei bucale. telina. vinarita. 3 frati patati. Ipohondrie. ciubotica cucului.coacaz rosu. cicoare. Insuficienta transpiratiei. sunatoare.anghinare. cretusca. toporas. mar. lamai. Insuficienta tiroidiana. Inflamatia cailor respiratorii. tataneasa. Inflamatii venoase.aloe.

limba boului. fenicul. slabanog.nalba. nuc. smochin. vita de vie. coada racului.angelica. maces. scaiul dracului.lamai. jneapan. podbal. isop. 3 frati patati. catina. levantica. paducel. plop negru. visin. turita mare. Lipsa poftei de mancare. salata. lacramioare. coada calului.ienupar. patlageaua rosie. Laringita. paducel. capsun.lacrimioara. hamei. Lipsa menstrelor. feciorica. coacaz negru. mur. cimbru de gradina. patlagina. iarba mare. vasc. ceapa.angelica. sclipeti. crin alb. roinita. obligeana. Limfoame. hrean. patlagina. sorbestrea. Ischemie cardiaca.nalba. nemtisori de camp. papadie. sfecla. Leziuni bucale. brancuta. musetel. levantica. urzica moarta alba.iasomie de padure. arnica.angelica. Leziuni cutanate. Ingrijirea corporala. hrean. patlageaua rosie. grau. brustur. trandafir. sparanghel. Leziuni tuberculoase. ceapa. Imbatranirea prematura. floarea soarelui. slabanog. Leziuni stomacale.pin. Leziuni intestinale. sorbestrea. iasomie de padure. fenicul. sorbestrea. trifoi rosu. telina.pin. trifoiste de balta. coacaz rosu. Limbrici. patrunjel. Leziuni cardiace. salcam. crin alb.angelica.Iritatia aparatului digestiv. vindecea.albastrele.coada soricelului. sfecla rosie.catina. Iritatia pielii. lamai. cimbrisor. musetel. lumanarica. nasturel.maces. Inrosirea (iritarea) pleoapelor. busuioc.banuti. ghimpe. nuc. vinarita. coada racului. mac rosu de camp. prun. orez. ienupar.(scaderea numarului de globule albe). fasole. dovleac. frasin.busuioc. lamai. ceapa. Intarzierea cresterii. tintaura. vasc. Iritatia gatului. Lacrimarea ochilor. iarba mare.lamai. Intarzierea dezvoltarii mentale. Ginseng. coriandru. nalba. nuc. ovaz.sfecla. cerentel.busuioc. grau. Leziuni vegetante. strugurii ursului.anin negru. marar. pochivnic. rachitel. asmatui. maghiran. isop.anason. gutui. iarba neagra. curcubetica. perisor.anghinare. masline. cretisoara. Intretinerea pielii.cretusca. pin. silur. patrunjelul campului.albastrele. 3 frati patati. cicoare. gutui. Leucoree. ghiocei. galbenele. papalau.batranis. mar. cretusca. Intepaturi de insecte. porumb. calapar.asmatui. Leucopenie. Leucemie.ceapa. vindecea. soparlaita. salcie. vinerita. varza. coada soricelului.catina. Lactatie (pentru marirea cantitativa). pepene galben. limba boului. merisor de munte.brustur. ulm.vasc. patlageaua rosie. cartof. feciorica. tataneasa. ciubotica cucului. calapar. Iritatia ochilor.angelica. sporis. rostopasca.armurariu. Litiaze. salvie. Ginko. prun. ciubotica cucului. morcov. menta. cuisoare.cerentel. sfecla. praz. orez. pin. telina. Limfatism. Isterie. isop. ghintura.Biloba. cretisoara. Iritatia aparatului renal si urinar. busuioc. Iritatii vaginale. papadie. naprasnic. lemn cainesc. busuioc de camp. Leziuni zemuinde. arnica. ridiche neagra. grau. stejar. Iritatia mucoaselor. splinuta. Leziuni iritante. praz. plumanarica. hrean. rotunjoara. scaiul dracului. galbenele. trifoi alb. ventrilica. sorbestrea.arnica. trifoiste de balta. sunatoare. naprasnic. cimbru. visin. Junghi.angelica. patrunjelul campului. sfecla. pedicuta. secara.cais. unguras. crin de padure. ovaz. Inrosirea mainilor. lemn dulce. Litiaze biliare. porumb.3 frati patati. lichen de islanda. Iritatia sanului. gorun. . maces.telina. patrunjel. lemnul Domnului. sunatoare.

Lumbago. secara. Menstre dureroase. patlagina. nap. porumb. varza. iarba mare.cimbru de gradina.ardei. ciubotica cucului. vasc. busuioc. mataciune. piperul baltii. stejar. trifoiste de balta. hamei. pir. limba mielului. stejar. in. trifoiste de balta. marar. sunatoare. tataneasa.coada calului.angelica. stejar.coada calului. patlagina. mac de gradina. lichen de Islanda. orz. osul iepurelui. nuc. secara.iedera. trandafir. Ginseng.Biloba. brancuta. Menstruatii perturbate.ceapa.catina. porumb.angelica. soparlita. coada calului. lamai. crusin. iasomie de padure. splinuta. lemn dulce.afine. pedicuta. fag. banuti. iarba mare. rozmarin. ceapa. porumb.catina. obligeana. vetrice. mesteacan. vindecea.afine. turita mare. Ginseng. brustur. catina. roinita. mesteacan. ciubotica cucului. batranis. Micsorarea fluxului menstrual. salvie. Miastenii. nuc. lemn cainesc. plumanarica. rachitan. capsun.aloe. cretusca.afin. schinduf. arnica. porumb. Miopatie. unguras. brustur. pelin. rozmarin. Memorie deficitara. patrunjel.brustur. Mancarimi de piele. galbenele.angelica. ruscuta de primavara. cimbrisor. cimbru de gradina.brustur. lamai. obligeana. traista ciobanului. coada soricelului. traista ciobanului. ovaz. coada soricelului. schinduf. rozmarin. zamosita. rozmarin. crin de padure. lemnul Domnului. anghinare. lemnul Domnului. Menstruatii reduse. frasin. lichen de prun. limba canelui. morcov. patlageaua rosie. porumb. Malarie. sclipeti. Mastoidita. trifoiste de balta. Menoragii. schinduf. ghimpe.angelica. lacrimioara. ceapa. coada soricelului. lemn dulce. trandafir. nuc. trifoi rosu. banuti.maselarita. porumbar. orz. salcie.coada racului.menta. valeriana. schinduf. hrean. mar. roinita. limba mielului. ceapa. Mamopatii premenstruale.alun.ghiocei. piperul baltii. salata. iarba rosie. salata. .armurar. fenicul. vasc. scai magaresc. frasin. busuioc. pufulita cu flori mici. Ginko. busuioc de camp. scorus. sunatoare. musetel.Litiaze urinare. lamai. scanteiuta. roiba. Migrene. Ginko-Biloba. Menopauza. maces. Meteorism. urzica moarta alba. coacaz negru. capsun. roinita. Miocardita. mar. salcie. Maladii infectioase. porumb. curpen. roinita. Miopie. roinita. Lovituri. salvie. ridichea neagra. patrunjel.ceapa.gorun. Memorie. iarba neagra. nuc. echinaceea. maces. ridiche neagra. Luxatii.arnica. coacaz negru. vulturica. curcubetica. coacaz negru. patlageaua vanata. Matreata. coacaz negru. porumb. anghinare. Metroanexita. sorbestrea. Meningita. corn. tei. Melena. fag. ventrilica. pir. iedera. rozmarin. hrean. marar. sfecla rosie. feciorica. coada calului. paducel.brustur. telina. Metroragii. merisor de munte.curcubetica. Micoze. pufulita cu flori mici. usturoi. fenicul. coada soricelului. cretisoara. maghiran. cretisoara. plop negru. pepene galben. Nefrite. lamai.cerentel. trifoi rosu.iedera.angelica. Nastere. lemn dulce. coada calului. porumb. zamosita. tataneasa. ghimpe. sfecla rosie. slabanog. roinita. carpen. secara. urzica moarta alba. Ginseng. coada racului. Metrite. limba mielului. unguras. piciorul cocosului. ghimber. deditei. scorus de munte. busuioc. Muscatura de sarpe. grau. soparlaita. Mialgii. sparanghel.calapar. maces. ceapa. levantica. Maladii cardiace.afin. salcam. splinuta.fenicul. urzica mica. rotunjoara. Menstre abundente.coada racului. Menstruatii intarziate. spanz. banuti. rostopasca.sunatoare. Lupus.ghiocei.

soc. talpa gastei. rostopasca. Papiloame. praz. brustur. vulturica. fasole. mesteacan. dumbravnic. Nervozitate. Parazitoze. maselarita. talpa gastei. usturoi. crusin. maces. usturoi. crin. ridiche neagra. hrean. iarba mare. coacaz negru. cimbrisor.coriandru. patlageaua rosie. rozmarin.curcubetica. lamai. toporas. roinita. lemn dulce. ciumafaie. iarba mare. sanisoara. sunatoare. paducel. coacaz negru. patlageaua rosie. coada soricelului. coada calului. paducel.angelica. negrilica. fragi. coada soricelului. roinita. cuisoare. coacaz negru. levantica. mesteacan. visin. fenicul. pochivnic. norocel. vasc. ceapa. spanac. patlageaua rosie. iarba neagra. cimbru de gradina. lamai. praz. Oftalmologie.curcubetica. Nervi. ciumafaie. maslin. varza. coada soricelului. nufar alb. ghintura. Paludism. Paralizie faciala.ceapa. scanteiuta. orz. coacaz negru. varza. galbenele.hamei. papadie. dafin. lichen. Negi. sofran. Ochi inflamati. schinduf. spanz.ceapa. capsun. tei. schinduf. urzica. zmeur. levantica. maslin. piciorul cocosului. coacaz negru. coada calului. dalac. Paraziti intestinali. ricin. ulm. sparanghel. ventrilica. orz. brad. 3 frati patati. papadie. ghintura.aloe. porumbar. schinel. prun. Obezitate. iedera.curcubetica. mustar negru. mar. Nevroze. Orjelet. Ovare. cicoare. cretisoara. patlagina. soc. grau. floarea soarelui. hrean. salata. cretusca. ciubotica cucului.anason. vasc. levantica.afin. .grau. mar. carpen. mar.banuti.arnica. ricin.busuioc. usturoi. coacaz rosu.brad. cimbru de gradina. salcie. crin de padure. cretusca. agris. patlageaua vanata. Palpitatii. roinita. Panaritiu. ceapa.echinaceea. coada racului. iarba neagra. corn. osul iepurelui. Otraviri. coada racului. ovaz. praz. marar. frasin. coacaz negru. coada calului. aloe. Ipcarige. Oligomenoree. lamaie. vita de vie.busuioc. vasc. mataciune. sparanghel. porumb. siminoc. fragi. papadie. ghintura. Noduli scrofulosi. macris. pufulita cu flori mici. varza. varza.buberic. ciubotica cucului. sclipeti. sporis. ceapa.coada calului. Oxiuraza. crin de padure. priboi. sunatoare.lacramioare.hrean. tei. fumarita. cretusca.afin. patlagina. secara. brad. frasin. narcisa alba.aloe.dalac. cimbru de gradina. marar. marar. dalac. morcov. lumanarica.ceapa. scortisoara. ghiocei. maselarita. fenicul. vita-de-vie. anghinare. coada calului. rostopasca. usturoi. nuc. ridiche neagra. Otalgii. nuc. Oboseala cronica. dumbravnic. varza. nalba. Orhita. fenicul. iedera. salba moale.anin alb. echinaceea. Oligurie.dafin. norocel. sunatoare. Pancreatita. smochin.castan comestibil. stejar. Ginseng. trifoiste de balta. arnica. lacramioare. praz. anghinare. crusin.cicoare. limba boului. cimbru de gradina. coada soricelului. Nevralgii diverse. laptele canelui. fag. coacaz negru. hrean. ceapa. menta. vulturica. omag. Neurodermite. limba mielului. pecetea lui Solomon. visin. pelin. Onanie. musetel. Ginko-Biloba.cimbru de gradina. galbenele. vasc. Paraziti capilari. Otita. lamai. spanac. dumbravnic. dalac. telina. telina. iarba mare. buberic. Osteomielita. sunatoare. lamai. lamai. carpen. Paraplegii. maselarita. hamei. usturoi.smochin. rotunjoara. patlageaua vanata. zamosita.mar. ceapa.ceapa. soia. magheran. usturoi. grau. unguras. salvie. prun. cretisoara. rozmarin. plop negru. alun. crin de padure.cicoare. maslin. maslin. fragi. patlagina. angelica. Ginseng. tataneasa.dalac. cimbru de gradina. musetel. morcov. ghimber. echinaceea. Osteoporoza.afin. crin alb. splinuta. isop. Oprirea secretiei de lapte. Paralizii. pin. Neurastenie. crin.dalac. capsun. salvie. nuc. ghimber. valeriana Opareli. maturice. orez. valeriana.

norocel.albastrele. carpen. nuc. ghiocei. cimbru de gradina. masline. vasc. spanz. curcubetica. Porfirie.ceapa. naprasnic. levantica.castan salbatec. coacaz negru. smochin.brad.arnica. hrean. ruscuta de primavara. marar. lamai. Pecingine.anghinare. Pericardita. Picioare reci. Polinevrite.pecetea lui Solomon. mar. castan comestibil. Prevenirea ridurilor. pareze. telina. coacaz negru.castravete. urechelnita.ghimpe.lamai. prun.catina. coada soricelului. mustar negru. usturoi.mustar negru. fasole. hrean.angelica. vinerita. lemn dulce. Pleurite. sparanghel. lumanarica. lichen. piciorul .ceapa.asmatui. Pierderi seminale. fasole. Pigmentatii diverse. ovaz. hrean. Presbitie. ceapa. Pojar. anghinare. mesteacan. mesteacan. Parkinson. spanac. porumb. Polipi uretrali. urechelnita.hrean. Ginko-Biloba. cerentel. dalac.asmatui. vindecea. pelin. lamai. urechelnita. bostan. cerentel. grau. scai magaresc.lamai. ulm. vasc. nufar alb. pin.hrean. macris.praz.dumbravnic. plop negru. Prolaps rectal. dalac. bobornic. Piodermita. batranis. coada soricelului. pecetea lui Solomon. iedera. patlageaua rosie. morcov. iarba neagra. Ginseng. echinaceea. ceapa. Periartrite. hrean. strugurii ursului. ceapa. coacaz negru. Pemfigus. iarba mare. echinaceea.maslin. anghinare. stejar. curcubetica. Pioree. roiba. cretusca. menta. silur. piperul baltii. soc. micsunele ruginite. praz. Prevenirea racelilor. jneapan. visin. hrean. lacrimioara. telina. marar. feciorica. hrean. scaiul dracului. dovleac. nuc. castan comestibil. mac rosu de camp.catina. ghiocei.lamai. rasgoace. curcubetica. iarba neaga. mar.asmatui. mesteacan. sunatoare. Polutii nocturne. ciubotica cucului. Ginko-Biloba. arnica. cimbrisor. pufulita cu flori mici. naprasnic. hrean. strugurii ursului. maces.cerentel. mustar negru. Pelagra. nalba. obligeana.afin. vita de vie. zamosita. usturoi. Pneumonie. Prostata. crusin. Pilo. trifoiste de balta. ricin. sovarf. nalba. maces. sclipeti. porumb. lamai. turta. cretisoara. ventrilica. Prurigo. Pelada. mar. calapar.limba boului.batranis. Parodontoza.lamai. Polipi. patlagina. morcov. roinita. patlageaua rosie. asmatui. hrean. curpen. turta. cretisoara. varza. Prevenirea cancerului. mesteacan. schinduf. omag. Pareza nervilor periferici. visin. scai magaresc.afin.echinaceea.cuisoare.lamai. coada soricelului. Picioare sensibile. patrunjel. patlagina. nuc.alun. nasturel.aloe. mesteacan. Ginko-Biloba. dalac. tataneasa. Prevenirea senescentei. iarba de Soaldina. fragi.ghiocei. spanac. scai vanat.gorun.coada calului.Parestezii. sorbestrea.ceapa. frasin. galbenele. iedera. lemnul Domnului. coada calului. Pierderea memoriei. babornic. ciubotica cucului. Pletora. macris. ghimpe. nasturel.cimbru de gradina.nefrite. salata. smochin. osul iepurelui. maslin. babornic. pepene galben. Pediculoza. maces. naprasnic. Poliomielita. Pleoape cazute. Plagi.hamei. pepene galben. papadie. iedera. dumbravnic. Periflebite. mac rosu de camp. Podagra. Pistrui. plamanarica. musetel. coacaz negru. cimbru de gradina. prun. spanac. sapunarita. angelica. angelica. salba moale.asmatui. nufar alb. merisor de munte. stanjenei. pir. nuc. pin.jneapan. laptele canelui. brusture. gutui. trandafir. pecetea lui Solomon. Pielite. Pete pe piele. lamai.alun. coada calului. Pleoape inrosite.

patlagina. limba mielului. Regenerarea tesuturilor. sfecla. limba mielului. patlagina. rotunjoara. coacaz negru. levantica. maces. lichen. turita mare. jneapan.albastrele. Raguseala. rostopasca. coada calului. scai magaresc. patlageaua vanata. orez. Radiatii.agris. carpen. lemn cainesc. arnica. brad. valeriana. priboi. salvie de camp. visin. patrunjelul campului. schinel.asmatui. ridiche neagra. tintaura. frasin. musetel. iarba mare. prun. obligeana. mei pasaresc. plop negru. mesteacan. sparanghel. echinaceea. musetel. sfecla. arnica. merisor de munte. lumanarica. telina. rachitan. iarba neagra. ventrilica. sporis. roinita. obligeana. mur. Regurgitari. lasnicior. crin alb. brustur. salata. pin. troscot. tei. limba canelui. rostopasca. anin alb. rozmarin. Retentia apei. sanisoara. pepene galben. ridiche neagra. telina. scumpie. agris. menta. hamei. vita de vie. canepa codrului. schinduf. cretisoara. Ipcarige. iarba rosie. calapar. coacaz rosu. pelin. angelica. trifoi alb. Reumatism. ciubotica cucului. schinduf. limba boului. papadie. mutatoare. pin. cretusca. piciorul cocosului. cerentel. maghiran. trifoiste de balta. pin. dafin. catina. capsun. isop. marar.brad. galbenele. coada calului. nuc. morcov. babornic. cuisoare. trifoiste de balta. silur. cimbru de gradina. sapunarita. plamanarica. iarba mare. . corn. praz. molid. patrunjelul campului. Retinopatii. canepa codrului. Rectocolite. soc. obligeana.albastrele. iedera. lasnicior. 3 frati patati. roinita. scai vanat. scorus de munte. fragi. schinel. osul iepurelui.aloe. urzica. soc. cicoare. rachitan. brad. telina. curcubetea. ceapa. Rani purulente. fenicul. sclipeti. unguras. coacaz negru. salcie. spanz. tarhon. dalac. nalba. Rau de mare. orz. coacaz negru. Raie. turta. ulm.cretisoara. pin. pin. crin de padure. frasin. fasole. cicoare. asmatui. urzica.leustean. nuc. stejar. limba mielului. splinuta.brad. cimbrisor. vinerita. siminoc. lamai.calapar. vita de vie. untul pamantului. dalac. pir. splinuta. patrunjelul campului. ceapa. Purpura.obligeana. fag. urzica mica. Psihoze. Psoriazis. urzica mica. ghimber. in. papalau. gorun. molid. telina. scaiul dracului. Ipcarige. toporas. turta. gutui. podbal. brancuta. isop. pin. angelica. menta. buberic. nasturel. scortisoara. fasole. coacaz negru. sofranas. busuioc. salvie. ceapa. mar. lemn dulce. drete. galbenele. sunatoare. morcov. lichen. levantica. galbenele. smochine. cretisoara. busuioc de camp. osul iepurelui. ciumafaie. hrean. Retentie urinara. mustar negru. rodul pamantului. coada calului. usturoita. stevie. pedicuta. Rani. brustur. porumb. ceapa. telina. rachita. ventrilica. drete. limba boului. Rani anale.anghinare. pir. mustar negru. alun. grau.crusin. osul iepurelui.aloe. turita mare. Ginseng. galbenele. piperul baltii. cimbru de gradina. iedera. mataciune. patlageaua rosie. sofranas. matreata bradului. orz. perisor. brad. trifoi rosu. Reglarea ciclului menstrual. lichen de Islanda. levantica. salvie de camp.ceapa. busuioc. nalba moale. scorus.lichen. spanac.cocosului. coada calului.afin. lemn cainesc. ciubotica cucului. marul lupului. Rani ale colului uterin. steregoaie.catina. sunatoare. telina. lumanarica. Raceli. gorun. anghinare. Remineralizare. splinuta. podbal.brad. roinita. carpen. gutui. anghinare. paltin de camp. aloe.anghinare. 3 frati patati. buberic. soc. sovarf. praz. stanjenei. stejar. coacaz negru. naprasnic. limba mielului. toporas. cimbrisor. mar. soc. podbal. cimbru de gradina. rozmarin. angelica. urzica mica. patlagina. salvie. asmatui.afin. plamanarica. Ramolisment. ciumafaie. talpa gastei. anason. catina. rasgoace. salcie. hrean. ghintura. calin.afin. limba boului. nuc. rasgoace. orez. varza. strasnic. volbura. coada racului. strugurii ursului. plamanarica. nuc. papadie. usturoi.arnica.catina. pecetea lui Solomon. merisor de munte. brustur. vindecea.lemn cainesc. Rani zemuinde. ventrilica. Ginko-Biloba. plop negru. trifoiste de balta. coriandru. nuc. spanac. lemn cainesc. pir. drobita. pedicuta. sorbestrea. talpa matei. ghimber. naprasnic. dafin. anghinare. Rahitism. cimbrisor. grau. ienupar. Retentie azotata.

coada soricelului. 3 frati patati. echinaceea.coada racului. Scurgeri vaginale. Sangerari menstruale puternice. mar.lamaie. Sindrom premenstrual. Riduri.hrean. iedera. Sincope. Slabiciune musculara. Somnolenta.coada soricelului. patlageaua vanata. Scarlatina. coada racului. pir.galbenele. iedera. Sangerari uterine. vasc. Sedativ nervos. sunatoare. Scleroza vaselor de sange din creier. talpa gastei. aloe. tataneasa. podbal.angelica.busuioc.deditei. pepene galben. Sedativ cardiac.Rezistenta la frig scazuta.brancuta. 3 frati patati. hrean.arnica.albastrele. lamai.carcel. echinaceea. lasnicior. nuc. roinita. papadie. coacaz negru. coriandru. obligeana. ghiocei.curcubetica. ciubotica cucului. Sani atoni. usturoi. coada calului. piper. castan salbatec. macris iepuresc. hrean. tataneasa. porumb. scorus de munte. Sida.menta. Scurgeri ale urechilor. nalba. orz.coada calului. macris iepuresc. cimbru de gradina. Sedentarism. Sechele dupa fracturi.limba mielului.ceapa. Scabie (raie). varza.floarea soarelui. limba boului. Sindrom Raynoud. Ginseng. Sinuzita.marar. patrunjel. Sindrom dispeptic.pochivnic. iedera. zmeur. Scurgeri de sange. coacaz rosu. pin. Ginseng. 3 frati patati. Silicoza pulmonara. Sindrom azotermic. Slabiciune generala.cerentel. Slabiciunea muschiului inimii. Scleroza. gutui. hrean. mustar alb. catina. lamai. schinduf. ridiche neagra. urechelnita. podbal. Secretie vaginala insuficienta. cretisoara. sunatoare. maces. busuioc de camp. menta. salcie. varza. telina. nuc. coada calului. Scleroza in placi. menta. lamai. Rinite. deditei. nuc. Scleroza renala. lamai. ridiche neagra. maces. sfecla rosie. Sciatica. trandafir. roinita.limba mielului.angelica. coada soricelului. turta.castan salbatec.mar. hamei. silur.cretisoara.coada racului. vasc. Secretii salivare. Scorbut. Sifilis.ardei iute. ridiche neagra. cimbru de gradina. marar. cimbru de gradina. tintaura. hrean.angelica.ceapa. nuc.Ginseng. scorus de munte. varza. zmeur. 3 frati patati.brustur. urzica moarta alba. turita mare Sindrom de malabsorbtie. macris iepuresc. zmeura.fragi. visin.pir. patlageaua rosie. Sangerari nazale. Septicemie.Ginko-Biloba.busuioc. iedera. Sarcina.lacramioare. Sarcoame.lacramioare. Rupturi si intinderi musculare. valeriana. Rino-sinuzite. Ginko. .cimbru de gradina.cretisoara. stejar. vestejiti. Sani durerosi.Biloba.ceapa. spanac.anghinare. lamai. stejar. Senectute.mar. urzica moarta alba.mar.busuioc. Rinite alergice. urzica. Sangerarea gingiilor. talpa gastei. mustar negru. 3 frati patati. Seboree. echinaceea. rostopasca. coada soricelului. Scurgeri ale ochilor. stejar.hrean.galbenele.catina. hrean. limba boului.salcie. Scrofuloza. ciubotica cucului. usturoi. Rinichi. turita mare. spanac. varza. echinaceea.arnica.capsun.

anason. Spasme musculare. zmeur. Sterilitate feminina. Traheite.crin alb. osul iepurelui. sunatoare. cuisoare. smochine. nalba. scortisoara. mataciune. patlageaua rosie. lamaie. Stari congestive. telina. ovaz. ruscuta de primavara.dafin. nuc. urzica. nalba.anason. fasole. telina.busuioc de camp. usturoi. catina. vasc. anin negru. micsunele ruginite. cimbru. raculet. Stres. ceapa. grau. plop negru. coacaz negru. angelica. grau. urechelnita. anin alb. orez. Spermatoree. levantica.brustur. matreata bradului. mur. pedicuta. nasturel. nuc. pir. unguras. ceapa. coada soricelului.busuioc de camp. roinita. pochivnic.brustur.morcov.cerentel.coada calului. coada racului. musetel.Biloba. Socul sindromului toxic.dovleac. ceapa. capsun.lamaie.angelica. Stimularea secretiei de lapte. busuioc. busuioc. dud. ciumafaie. salata. secara. tataneasa. licheni. streptococi. Ginko.feciorica. nuc. leustean. Supuratii. coacaz negru. lumanarica. cerentel. ovaz.Ginko. iarba mare. telina. Spasmofilie. salvie.afin. gorun. soc.ardei iute.drobita. Tensiune cerebrala. curcubetica. cimbrisor. lemn dulce. patlageaua rosie.sunatoare. ienupar. Tenie. Toxicoza gravidelor. musetel. talpa gastei. grau. patlagina. levantica.cuisoare. gutui. salvie. coacaz negru. orz. Sterilitate masculina. Stomatite. nuc. hrean. obligeana. Spasm piloric. smochine. salvie. menta. Striuri uretrale. Stari inflamatorii digestive. mar.albastrele. catina. curcubetica. scorus de munte. echinaceea. pelin.paducel. Stimulent general. Ginseng. musetel.brustur. maturice.pedicuta. sunatoare. iarba mare. scortisoara. ovaz. telina.coada calului. musetel. vasc. fumarita.sunatoare. dracila. Tahicardie. coada calului.coada racului. nalba. Stimularea functiei sexuale. floarea soarelui. usturoi. naprasnic.caise. sovarf. hrean.deditei. macris iepuresc. Taieturi. Stimularea sistemului nervos.levantica. ovaz. maslin. pin. Stari gripale. calapar. aloe. lichen. turita mare. Stimularea ficatului. Stari spastice a vezicii biliare. narcisa alba. zmeur. saschiu.coada soricelului. ovaz.Spasme. levantica. plop negru. Tabagism. lamai. crin alb. margareta. nuc. coada soricelului.castan salbatec. cretisoara. Toxiinfectii alimentare. anin alb. Stari nervoase. talpa gastei.leustean. salata. nasturel. Stari de oboseala.angelica. Ten seboreic. trandafir. turte. orz.lumanarica. valeriana. nuc.marar.ceapa. dud. mataciune. catina. talpa gastei. paducel. dalac. jneapan. orz. Stimularea circulatiei periferice. crin de padure. lemnul Domnului. nemtisori de camp. Spasme vaginale.Biloba. sovarf. roinita.schinduf.steregoaie. Spondiloza. scumpie. prun. paducel. sunatoare. Stari depresive.angelica. cicoare. stanjenei. leustean. Ten iritat. pedicuta.hamei.anghinare.alun. cimbru de gradina. menta. asmatui. Splina. Ten uscat. naprasnic. nalba. usturoi. tei.anghinare. cimbrisor. tataneasa. orez. . lichen. tei. Spasme digestive.alun. Spasm sanguin cerebral.curpen Sughit. naprasnic. Stari febrile. salcie. coada racului. vasc. soparlaita. salata. Surmenaj. Stari de iritabilitate. tei. sclipeti. Stafilococi. Tensiune oscilanta. angelica. priboi. vasc. fasole.

levantica. limba boului.anin alb. dalac. smochine. Ginko-Biloba. pepene galben. iarba mare.afin. rostopasca. fragi. toporas. zmeur. Tulburari de crestere la copii. ventrilica. ovaz. hrean. . grau. porumb. anin negru. leustean.ciubotica cucului.anason. turita mare. Tulburari de echilibru. turta. caise. brustur. salcie. galbenele. roinita. Tulburari ale permeabilitatii capilare. Ginseng. banuti.aloe. usturoi. ridiche neagra. scorus de munte.lichen. rostopasca. coacaz rosu. obligeana. nalba. ardei. soc. Tulburari mentale. Tulburari gastro. troscot. porumb. scai vanat. plamanarica. cretisoara. papadie. brancuta. telina. coacaz negru. vasc.ceapa. pin. stanjenei. scai magaresc. coacaz negru. molid. soia. tataneasa.roinita. pir. coada soricelului. patrunjel. coriandru.coacaz negru. fasole. unguras. Tulburari dispeptice. in. turta.afin.patlagina. cimbru de gradina. Tulburari de menopauza. Tromboflebita. salcie. iarba de Soaldina. roinita. gutui. aloe. navalnic.angelica. obligeana.castan. calin.cimbrisor. capsun.marul lupului. vasc.ceapa. carcel. amareala. Tulburari de ciclu menstrual. zmeur. merisor de munte. arnica. marul lupului.Ginseng. ceapa. Ginseng. alun. lumanarica. pepene rosu. omag. turita mare.cimbru de gradina.canepa codrului. Tulburari cardiace. Tulburari ale secretiei biliare. mac rosu de camp. sunatoare.fragi. salcie. marar. stanjenei. vasc. usturoita. lamaie. ridiche neagra. Tromboze.purulente.Ginko-Biloba. brad. smochine. ghimber. paducel. hrean. frasin. calin.brad. pepene galben. roinita.brustur. rozmarin. Tulburari de memorie. roinita. canepa codrului. Tumori maligne. catina. tataneasa. sofran. grausor.angelica. prun. urzica moarta alba. tataneasa. Tumori. curpen. Ginseng. sovarf. ghiocei. Tulburari ovariene. cimbru de gradina. gorun.musetel. lamai. isop. volbura. coada calului. salcam.arnica. menta. Tulburari digestive. plamanarica. echinaceea. mesteacan.intestinale. Transpiratie excesiva. nap. Ginseng. carpen. Tuse astmatica. nuc. stejar.pelin.ghintura. roinita.marar. vinerita. plamanarica. Tumorile vaginului. jneapan. patrunjel. lamai. Trigliceride in exces. coada soricelului. rozmarin. podbal. cicoare. Tuse convulsiva.crin alb. sovarf. Tulburari de circulatie. salvie de camp. usturoi. Tuse cu secretii muco. Tuse. mar. plop negru. zmeur. salcam. hrean. Traheobronsite. schinduf. pir. orz. ruscuta de primavara. Tuberculoza. podbal. fragi. vasc. hamei. Tumorile tubului digestiv. banuti. cretusca. papadie. lichen. Tristete. Ipcarige. navalnic. usturoi. 3 frati patati. Tulburari neuro vegetative. feciorica. obligeana. varza. deditei. sovarf.galbenele. usturoi. naprasnic. rozmarin. crin de padure. ghimber. vita de vie. schinduf. schinduf. macris. nuc.paducel. salata. urzica moarta alba. coacaz rosu. ienupar. Tulburari endocrine. levantica. salvie. vasc. hamei. sofranas. limba mielului. Tulburari ale sistemului nervos. talpa gastei. salvie. porumbar. lemn dulce. dracila. scai vanat.cretusca. tei. musetel. Tricomonas. pelin. salvie. catina. marar. grau. talpa gastei. coada calului. salcam. pecetea lui Solomon. Tulburari hormonale. salata. dalac. tataneasa. talpa matei. telina. pin. marul lupului. lemnul Domnului. tarhon. valeriana. trandafir. capsun. toporas. frasin. Tricofitie. limba boului. busuioc de camp. castan salbatec. cervana. iedera.Ginko-Biloba. merisor de munte. talpa gastei.brustur. patlagina. salvie. praz. podbal. limba cainelui. zmeur. sfecla rosie. salcie.mustar negru. ciubotica cucului. rostopasca. frasin. porumb. ridiche neagra. Traumatisme. praz. varza. tataneasa. hrean. porumb.grau. unguras. siminoc. dalac. talpa gastei. talpa gastei. telina. Tumorile anusului.aloe.limba mielului. cretusca. roinita. zmeur. angelica. gutui. vasc. catina. Tulburari de apetit. iasomie de padure. ceapa. scai vanat. nufar alb. plop negru.brustur. Tulburari nervoase. usturoi.

crusin. Vaginite. iarba rosie. floarea soarelui. tintaura. turita mare. salvie. nalba. usturoi. salata.anason. Vitalitate scazuta. grau. hamei. asmatui. lamai. limba mielului. cretisoara. feciorica. linarita. smochine. jneapan. plamanarica. tataneasa. cimbrisor. gorun. pufulita cu flori mici. brustur.alun. hamei.anason.lemnul Domnului. angelica. brustur. salcie. rachitan. Veruci. anason. piciorul cocosului. urzica.coada calului. smochine. menta. fag.cimbru de gradina. catina. coada racului. telina.deditei. valeriana. sapunarita. Ulceratii atone. soc.hrean. frasin. turta.drobita. mataciune. levantica. masline. coada calului. ridiche neagra. fag. catina. Tuse uscata. iarba mare. Urinari dificile.brustur. canepa codrului. coada soricelului. supurate. usturoi. scumpie. musetel. armurar. rodul pamantului. papadie. porumb. Vicii ale sangelui. pecetea lui Solomon. podbal. curcubetica. musetel. levantica. trifoi rosu. . 3 frati patati. cerentel. rachitan. Viermi intestinali. porumb. varza.afin. maces. ridiche neagra. revent. galbenele. vindecea. morcov. vulturica. maselarita. coriandru. anin alb. leustean. rachita. ienupar. turita mare. soparlaita. vasc. coada soricelului. menta.afin. ventrilica. porumb. coada soricelului. coacaz negru. calapar. vinarita. sunatoare. schinduf. salcie. pufulita cu flori mici. calapar. musetel. iedera. nuc. usturoi. usturoita. pochivnic. iedera. coada calului. lemnul Domnului. brad.(de gamba). soc. cuisoare. sparanghel. pelin. crin de padure. isop. deditei. tataneasa. ciubotica cucului. talpa gastei. marul lupului. unguras. hrean. slabanog.ceapa. sunatoare. turita mare. pelin. coada soricelului. nuc. scai magaresc. scumpie. Varice. marul lupului. schinel. roinita. tintaura. coada calului.albastrele. vetrice. laptele canelui. urzica mica. capsun. pelin. urzica mica. castan salbatec. scanteiuta. Varsaturi (voma). coada calului. echinaceea. pelin. coada soricelului. pir. unguras. dovleac. prun. grau. valeriana. salvie. praz. siminoc. nasturel. lamai. corn. mar. sclipeti. Ulceratii ale pielii. sorbestrea. salcam. troscot. salcie. priboi. grau. ceapa. nasturel. ceapa. lumanarica. sapunarita. visin. paducel.angelica. orz. spanac. paducel. maces. sunatoare. lamai.brad. angelica. morcov. naprasnic. rozmarin. smochine. saschiu. frasin. fragi. urechelnita. roinita. cimbru de gradina. Umflaturi diverse. rachitan. drete. crin de padure. patrunjel. nalba. Vascozitate sangvina. feciorica. fumarita. Vitiligo. catina.anason. patlagina. urzica moarta alba. patlagina. Zgomote in urechi. vita de vie. urzica moarta alba. Ulceratii stomacale sau duodenale. galbenele.afin. gutui. tataneasa. sclipeti.busuioc. macris.ceapa. marul lupului. aloe. patlagina. coriandru. ienupar. mesteacan. Vanatai. Xeroze.busuioc. arnica. busuioc. grausor. cretusca. Ulcer varicos.brustur. tataneasa. plamanarica. varza.afin. rapita. spanac. varza. cretusca. nalba.anason. orz. Vergeturi. calapar. Uricemie. castan comestibil. coacaz negru. scanteiuta. coacaz negru. roinita.arnica. lemn dulce. salvie. urechelnita. ciubotica cucului. pin. gutui. galbenele. frasin. gorun. rostopasca. dalac. coada calului. patlagina. turta. prun. Urticarie. dracila. brad. coada calului. cerentel. turita mare. telina. dracila. zmeur. Ginko-Biloba. nuc. telina. rostopasca. castan salbatec. Usurarea durerilor la nastere. brustur. aloe. ciubotica cucului. canepa codrului. ceapa. siminoc. lemn dulce. strugurii ursului. Viroze. pin. cretisoara. busuioc. jneapan. busuioc. Ulceratii canceroase. brustur. vasc. arnica. lamai. tintaura.patrunjel. orz. Tuse spastica. ciubotica cucului. ovaz. coada soricelului. dumbravnic. in. patlagina. Vopsirea parului. ciubotica cucului. crin alb. Ulceratii. obligeana. coada soricelului. sporis. rostopasca. scaiul dracului. urzica moarta alba. papadie. armurar. anin negru.aloe.anason. roinita.albastrele. telina. coriandru. limba cainelui. catina. anason. sfecla rosie. ricin. maslin. lemn cainesc. alun. salcie.lamai. iarba neagra. cimbrisor. tintaura. maces. musetel. mesteacan. troscot. urzica. Vertij. Uscaciunea tegumentelor. plamanarica. pir.catina. rostopasca. Ulceratii infectate. urzica moarta alba. curcubetica. mur. nalba. tataneasa. Tiuituri in urechi. mesteacan.Tuse pe baze nervoase. pelin.grau.afine. Ulceratii zemuinde. telina. salata.aloe. ovaz. roinita.

zaharuri.. Se tin timp de 30 minute. dureri de stomac. antiseptice. afine -negre. ericolina. Se fierb timp de 10 minute. scade zaharul din sange. candidoze. colesterol marit. hepatita. In unele parti contra diareei se faceau turte din afine si faina din samburi de masline. creste acuitatea vizuala. Se va fierbe la foc mic 30 minute. oftalmologie. reumatism.tanin. antiseptic urinar si usor diareic. afinghi. succinic. -2 lingurite de frunze maruntite se vor pune la 250 ml apa si se fierb apoi timp de 15 minute. -1 kg de afine zdrobite se vor pune cu 1 kg de zahar la fiert. febra tifoida. insuficienta biliara. antiseptic urinar. asine. creste acuitatea vizuala. Se va lua cate 20 picaturi-o lingurita de 3 ori pe zi diluata cu putina apa. Fructele antidiareice.1. hemoroizi. Se lasa timp de 8 zile la temperatura camerei agitand des. Ericaceae Denumiri populare: afene. laur (Datura stramonium) si traista ciobanului. cicatrizarea ranilor. lasate sa se usuce. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. Se va tine timp de 10 minute. cuperoza.o parte de fructe zdrobite si 5 parti alcool alimentar de 70?. In timpul celor 15 zile se va agita des si se tine la temperatura camerei. tulburari de circulatie. Se va bea caldut in decursul unei zile. mirtilina. Se inchid bine si se pot folosi in tot cursul anului. Compozitie chimica: frunzele contin arbutina. A doua zi se va bea in decursul zilei. pectine. Se strecoara si se pot consuma 3 cani pe zi. fierte in amestec cu frunze de mesteacan. guta. care se dadeau bolnavului sa le manance. afectiuni coronariene.2 lingurite de frunze maruntite se vor pune la 250 ml apa clocotita. diabet. edeme. B2. hipertensiune. azotemie. retinopatii. antidiareic. se bea in cursul unei zile. principii bacteriostatice.2 lingurite de fructe se vor pune la 500 ml apa. -Fructe uscate se vor transforma in praf cu ajutorul rasnitei de cafea. neomirtilina. Se va lua un varf de cutit de 3 ori pe zi sub limba. -1 litru de suc de afine se va pune cu 700 g de zahar. are proprietati astringente. afte. enterocolite de fermentatie si putrefactie. adjuvant al diabetului. derivati antocianici. stomatite. derivati flavonici. faringite. cosmetica (tratamente). iar in trecut se folosea la vopsitul firelor si tesaturilor. tartric. se folosesc in multe parti piepteni speciali. diuretic. provitamina A. Fructele . E. fructele uscate sau plamadite in rachiu se intrebuintau in mod curent contra diareei. malic. adjuvant in tratarea diabetului. fructele. lactic. diaree. cistite. antiseptic urinar. uneori in amestec cu alte plante. dizenterie. afin de munte. imunitate scazuta. Se fierb apoi pana se leaga siropul. oxalic. obezitate. benzoic. cancer (preventiv). acizi: citric. Preparare: Frunze . -2 lingurite de fructe uscate se vor pune la 250 ml apa. bacteriostatice. pomisoare In traditia populara: este pretuit pentru fructele sale dulci-acrisoare. -2 lingurite de fructe zdrobite se vor pune la 500 ml de apa de seara pana dimineata la temperatura camerei. eczeme. colibaciloza. ulceratii cronice.la 1 litru de vin de struguri de buna calitate se vor pune 50 g de fructe proaspete zdrobite. Du aceia se va strecura si se complecteaza lichidul obtinut tot cu . vitamina B1. -Tinctura (se poate face si din frunze la diabetici) se folosesc fructele proaspete. mirtilina. marmelada) Sucul din fructe se folosea la colorarea vinurilor. -Gemuri si dulceturi se pot face conform retetelor traditionale.Proprietatile terapeutice ale afinului Denumire stiintifica: Vaccinum myrtillus Fam. convalescenta. tuberculoza pulmonara. bronsite.afectiuni buco-faringiene. coaca. rectocolite. crampe ci si in boli de piept si de inima. micoze. infectii urinare. uremie. antihelintic. dupa care se inghite. oxiuraza. arsuri. uretrite. ateroscleroza. cucuzie. metroragii. se preparau ceaiuri nu numai pentru diaree. anorexie. Se tine 15 zile. Actiune farmaceutica. antiseptic intestinal. PP. varice. Se pot folosi in tot cursul anului la diferite bauturi racoritoare. In zonele montane. dupa care se pun in sticle cu gura mai larga. la culesul carora in iunie-iulie. dermatite (diverse). Din ramurile cu frunze. -Vin. tanin. apoi se vor strecura. Din afine se prepara bauturi racoritoare si alcoolice (sirop si afinata) si produse alimentare (gem. C. Se pot folosi la urmatoarele afectiuni: Fructele. Se iau cate o lingurita de 3 ori pe zi. prurigo. Se folosesc la tratarea diareei. balonari. etc. malic. se foloseau contra diabetului. AFINUL . viroze. hidrochinona.

care pe langa faptul ca vindeca afectiunea pot si sa intareasca imunitatea organismului. dupa care se va scurge sucul dar nu in totalitate. Se poate lua si in diferite combinatii cu alte plante. Se va putea consuma cate un paharel (50 ml) de 3 ori pe zi. acesta se poate pastra foarte mult si cu cat trece timpul va primi o savoare mai deosebita. (15-30 zile). -Lichior. se va face o cura cu fructe proaspete. valeriana. Este un protector al vaselor capilare. Se poate in afara sezonului sa se foloseasca insa tinctura sau chiar afinata.(nu se va consuma de diabetici) peste fructele de afine zdrobite se va pune zahar. Arsuri: principiile active atat din frunze cat si din fructe sunt astringente si antiseptice. In toate cazurile cand este vorba despre o afectiune cronica. Se mai lasa apoi cu alcool timp de 10 zile. Se poate face un tratament de lunga durata in functie de tipul afectiunii si de vechimea bolii. Se pot combina in aceste cazuri cu ceaiuri sau alte forme (tincturi. Se prefera maceratul sau infuziile care sunt foarte utile. Se tin in damigeana sau o sticla mai mare timp de 7-8 zile. sunatoare. Afinele insa sub orice forma. Afte: vezi afectiunile bucale (are acelasi tratament). Se poate folosi cate un paharel la nevoie de 3 ori pe zi. Tinctura se poate dilua cu apa in functie de sensibilitate. Lichidul rezultat va fi pus in sticle ermetic inchise. Antocianinele din fructele de afine se folosesc in industria de medicamente pentru obtinerea medicamentelor care au actiune venotonica si mai ales de reglare a permeabilitatii capilare. lucru foarte util in toate afectiunile coronare. contribuind la vindecare si cu atat mai mult avand si principii antibiotice fac sa se distruga o serie de microbi. Cu acestea se vor face ceaiuri care vor ajuta la o mai puternica eliminare de sucuri gastrice si biliare si prin aceasta vor mari pofta de mancare. iar adulti pana la un paharel de 50 ml de 3 ori pe zi. La 1 kg de afine se va pune 1 kg de zahar. sau pulbere care se va obtine din fructe. lacramioare. Se va pune dupa 8 zile 1 litru de alcool alimentar de 80. Anorexie: fructele consumate crude o perioada cat mai lunga ajuta la refacerea poftei de mancare. pelin. etc. Plante cu actiuni cardiotonice: traista ciobanului. Este foarte eficient. roinita. tintaura. Se prefera sa se consume inainte de mese cu 15 minute. se va incerca si aplicarea unui tratament naturist care s-ar putea foarte bine sa aduca o imbunatatire a starii de sanatate sau chiar vindecarea. Se poate folosi si diluat. Se va putea consuma copii cate o lingurita de vin. La aceasta afectiune este foarte utila mierea care se va consuma cat mai des in cursul zilei luata sub diferite forme. roinita. Administrare pe afectiuni. dar si de medicamentele care se consuma. La fel se va proceda si cu praful (din frunze sau fructe).ceaiul. Lichidul. paducel. Scad de asemenea nivelul . Inseamna ca ajuta la strangerea tesuturilor. Peste fructele lasate se mai poate pune votca la 40? si se mai lasa timp de 20 de zile dupa care se poate filtra si se pune in sticle inchise ermetic. Se va consuma pentru aceasta cate 100 g de fructe de 3 ori pe zi. Se va agita vasul zilnic de 2-3 ori. Se mai poate asocia insa la aceasta afectiune si o serie de plante amare din plante ca : gentiana. vasc.vin la un litru. rozmarin.la 500 ml de votca de 40? se va pune 50-100 ml tinctura de afine. Se mai poate combina cu ceaiul de busuioc si se indulci cu miere poliflora. vasc. Plante care ajuta sistemul nervos: talpa gastei. Se mai poate folosi-dar rezultatele sunt mai modeste. avand in vedere ca fac acest lucru fara dureri. Afectiuni buco-faringiene: Avand in vedere faptul ca in aceste afectiuni apar de obicei leziuni foarte dureroase si cu alte produse de asemenea se produc dureri. Indiferent de tipul afectiunii este foarte util consumul fructelor proaspete sub forma de cura. paducel. praf. Ateroscleroza: aceasta afectiune este foarte greu de tratat fara un regim alimentar adecvat. Combinatia aceasta de plante poate sa faca inutila folosirea altor medicamente sintetice. mai ales daca se face cu toata seriozitatea. Pentru uz extern se vor folosi cantitati duble la ceaiuri in comparatie cu tratamentul intern. se pot administra pentru ajutorul pe care-l pot da in reusita unui tratament si implicit pentru vindecare. Afectiuni coronariene. Se leaga la gura doar un tifon pentru a nu intra mustele sau alte insecte. etc) din urmatoarele plante: traista ciobanului. Infuzia din frunze se va bea fractionat cate 500 ml pe zi. pudra din fructe sau frunze. Se va cauta ca in aceste cazuri sa se tina ceaiul cat mai mult in gura. Afinele sunt renumite pentru faptul ca scad zaharul din sange. foarte util in toate afectiunile inimii. -Afinata.

paducel pot ajuta si ele. Colesterol marit: pe langa faptul ca fructele curata peretii arterelor ajuta si la eliminarea colesterolului �rau� din organism. brusture. lucru care trebuie cunoscut de cei care fac tratament cu acest produs.se va tine aceasta timp de 30 de zile. dulceata. este bine sa consume fructe de afine sub forma de cura timp de 20 de zile pe an. Balonari: in acest caz fructele sub orice forma. Colibaciloza: ori care din preparatele din fructe sau chiar din frunze sunt utile la combaterea acestei afectiuni. Se va face o cura de 30 de zile timp in care se va lua concomitent si tratamentul instituit de medicul curant. Fructele contin foarte mult potasiu si au foarte putine calorii. vasc. cate un ceai de 3 ori pe zi. Se poate de asemenea lua praf de fructe dupa masa sa se tina in gura pentru 10 minute. ciubotica cucului sau lichenul de Islanda cu care se vor face ceaiuri indulcite cu miere si se consuma calde. Abia dupa ce s-a analizat cu atentie compozitia chimica. apoi sa se inghita cu apa. ori daca vom analiza folosirea acestei plante. Notam de asemenea foarte util ceaiul de scai vanat. sirop. De fapt prima actiune este la nivelul stomacului si intestinelor. Pe abdomen se pot pune in acest caz comprese calde pentru calmarea durerilor. Cistite: se pot face infuzii sau alte forme galenice din frunze cu concentratie dubla. caz in care va trebui sa fie strecurata deoarece rasina de brad poate sa aiba impuritati. etc. Se va intari de asemenea imunitatea organismului. Tot mierea in combinatie cu suc de lamaie si apa este indicata. Intern se va consuma de asemenea ceai de cel putin 2 ori pe zi. suc. Aici notam faptul ca din 10 g de praf care se vor amesteca cu 50 g de grasime ( unt fiert clarificat. cu o lingurita de tinctura de afine. Candidozele.caz in caz in care se pot lua intern si sa se foloseasca si in spalaturi. lucru ce va face ca locul afectat sa fie mai bine irigat cu sange si in acest fel contribuind la o vindecare mai rapida. Notam aici combinatia care se poate face cu flori de galbenele sau cu flori de coada soricelului. Cancer: -preventiv. combinatia fiind mai eficienta. mai ales daca aveti posibilitatea sa puneti in ea si putin propolis brut (se incalzeste apoi pe baia de apa) sau rasina de brad. Se vor folosi sub diferite forme care va sunt la indemana. da o buna alifie care este mai eficienta daca se aplica de 2 ori pe zi. Bine-nteles ca este indicat . busuioc. Indiferent ca avem o afectiune acuta sau chiar cronica ea va trece cu aceasta planta. Azotemie: infuzii.colesterolului �rau�. untura.apar frecvent la cei care au facut perioade lungi de tratament cu antibiotice. Praful din fructe uscate se poate lua cate o lingurita de 3 ori pe zi. etc. Aceste afectiuni trec cu ajutorul curei de fructe de 100 g de 3 ori pe zi. Mai mentionam si alte ceaiuri care se pot face din : chimion. Atentie insa la constipatie pentru ca toate acestea sunt constipante si ar fi foarte bine sa va alimentati in timpul acestui tratament cu o alimentatie laxativa. fenicul.toti cei care au in familie pe cineva suferind de cancer. Restul se poate folosi oricat de mult. Se mai pot folosi de asemenea ovule de propolis de la Apicola) se de asemenea se va feri de frig si umiditate. sulfina. in afara de cele cu alcool care nu se vor lua in cantitati mari. Se mai poate folosi si ardeiul iute sub forma de frectii in dureri pentru intensificarea circulatiei sangelui. Se mai pot face inhalatii sau bai cu esente de brad. in istoricul ei vom constata ca prima data a fost folosita pentru actiunea ei asupra stomacului si intestinelor. apoi strecurat. Daca nu aveti puteti sa faceti infuzii si din frunze. Cu acestea se vor face spalaturi vaginale de 2 ori pe zi. In lipsa fructelor proaspete se pot lua infuzii din frunze sau decocturi din fructe. Intr-adevar aceasta afectiune trece relativ repede (10 zile) cu oricare din tratamentele cu afin. decocturi. Tot ele mai ajuta la curatirea arterelor si venelor sau al capilarelor. menta. sucul de la o jumatate de lamaie cu miere. Cicatrizarea ranilor: ceaiul din frunze sau chiar frunzele cu care s-a facut ceai (cataplasme) ajuta la o mai rapida cicatrizare a ranilor. De asemenea ceaiuri de castan. pentru a marii cantitatea de vitamina C care poate ajuta la aceste afectiuni. Mentionam faptul ca afinele sub orice forma sunt un bun antibiotic pentru agentii patogeni de la nivelul renal. Toate acestea sunt utile in cazul balonarilor. etc) fiert pe baia de apa timp de 3 ore. In cazul fructelor proaspete se vor consuma 100 g de fructe de 3 ori pe zi. Bronsite: in aceste afectiuni se folosesc fructele pentru ca sunt bactericide si antiseptice. s-a descoperit ca planta poate fi utilizata si in alte afectiuni. afinata in cantitati de cate 2 ceaiuri pe zi sau cate o lingurita de sirop sau dulceata sau cate 10 ml de tinctura luat de 3 ori pe zi in functie de ce aveti la indemana. In acest caz se va consuma cate 100 g de 3 ori pe zi. sau chiar sunt suspectati de anumite forme de cancer. Se pot bea 3 astfel de ceaiuri pe zi alternand intre ele insa este preferabil sa se consume inainte de mese. Se mai poate sa va fie de ajutor ceaiuri de: cimbru. Curele in special de fructe nu strica nimanui. proaspete sau praf sunt foarte utile. Se pot consuma in orice cantitate si sub orice forma.

indiferent ca sunt de fermentatie sau de putrefactie se pot vindeca prin folosirea afinelor sub orice forma. este foarte util sa se faca un tratament cu fructe de afine care vor contribui la disparitia a o serie de efecte secundare care pot sa fie dupa tratamentele aplicate cu medicamente. dupa strecurare se vor pune comprese pe locurile afectate. Se pot face creme care sa ajute la o serie de eczeme sau alte afectiuni dermatologice (50 g grasime cu 10 g de planta maruntita indiferent ca sunt fructe sau frunze) se fierb pe baie de apa. Se vor putea de asemenea face bai sau inhalatii cu esenta de brad si comprese sau cataplasme din frunze de afin. Se va lua doar cu aprobarea medicului curant care trateaza aceasta afectiune. pastai de fasole. se strecoara. Se vor combina insa si cu ceaiuri de: cozi de cirese. Tratamentele acestea cosmetice se vor putea face atat la centrele specializate cat si la domiciliu. sulfina. In cazurile in care este perturbata grav flora sau exista o serie de agenti patogeni mai puternici. de foarte multe ori o singura lingurita de tinctura poate sa rezolve rapid acest simptom atat de neplacut. lapte. In cazul diareei. atat timp. De asemenea se mai pot folosi cu mare succes o serie de ceaiuri din: vasc. Se mai poate combina cu tarate. apilarnil. Enterite. se aplica de 2 ori pe zi dupa o prealabila spalare. Cosmetica: se pot folosi atat frunzele cat si fructele sub diverse forme (masti. Se va face o cura de minimum 10 zile cu oricare din preparatele din fructe pe care le aveti la indemana. etc. Primul pentru efectul antibiotic si al doilea pentru efectul emolient. se va face un tratament de mai lunga durata. argila. Cuperoza: in acest caz se vor folosi frunzele din care se va face un ceai (4 lingurite maruntite la 250 ml apa clocotita). paducel. care contribuie foarte mult la refacerea florei microbiene utile intestinelor si in acest fel boala va trece mai repede. Notam doar faptul ca se poate folosi absolut orice forma de preparat care nu contine zahar sau miere. Se amesteca in functie de tipul de ten cu smantana. spalaturi. in functie de afectiune sau de tipul tenului. Tratamentul extern se poate face cu cataplasme de frunze de afine sau de brusture. Se va folosi insa ceai de lamaie. caz in care este indicat sa se foloseasca si tinctura de propolis si de asemenea se poate consuma iaurt care ajuta la refacerea florei microbiene utile a aparatului digestiv. Se fierbe 15 minute) este foarte util atat intern cat si extern. Edeme: datorita faptului ca afinele si preparatele din afine curata arterele si capilarele sunt foarte indicate. pana se restabileste normalizarea scaunului. Diaree: cu ajutorul fructelor sau al frunzelor se poate scapa foarte usor de acest simptom destul de frecvent. Este foarte utila in acest caz aplicarea uleiului de Ricin cald local. Eczeme: in acest caz compresele cu frunze fierte sau chiar cu fructe sunt de mare ajutor. Este foarte eficient in special pentru riduri. Se va folosi orice forma de preparat aveti la indemana. Se va face tratament pana la deplina vindecare indiferent ca este vorba despre o afectiune cronica sau una acuta. caolin. Suplimentar mai putem spune ca aceste fructe contin mult potasiu si deci sunt indicate in tratarea oricaror edeme. o parte de plante cu 2 parti din acestea din urma. etc) in special pentru efectul astringent si antibacterian la toate tipurile de ten. Faringita: ceai din frunze sau fructe se va consuma caldut cu inghitituri mici. se tine o parte pe fata timp de 20 de minute. Se poate combina la aceasta afectiune cu ceaiuri de lichen de Islanda si nalba. Dizenterie: in aceasta afectiune sucul din afine sau tinctura sunt foarte utile. Tinctura este insa foarte potrivita la tenurile grase. Diabet: se recunoaste ca aceasta planta este indispensabila celor care sufere de aceasta afectiune. Remarcam de asemenea ca scoarta de soc (ceai din 2 lingurite de coaja maruntita la 250 ml apa. mesteacan si alte plante care pot contribui la diminuarea zaharului din sange si la o mai buna functionare a pancreasului. Fara aceasta planta nu se poate efectua un tratament corect al diabetului.sa se consume in timpul tratamentului si iaurt. pastura. Guta: oricare din preparatele din afin ajuta. Notam si la aceasta afectiune ca in cazul folosirii si a preparatelor din farmacia stupului (propolis. brusture. frunze de mesteacan. Se poate combina foarte bine cu afinele. De fapt afinul este denumit insulina vegetala. laptisor de matca. comprese. Notam doar faptul ca si in cazul in care este vorba despre o infectie sau chiar o toxiinfectie alimentara este util tratamentul cu afin deoarece acesta poate sa distruga eventualii germeni patogeni. miere. cataplasme. frunze de . In cazul tenului uscat insa nu se va folosi in nici un caz tinctura care usuca si mai tare tenul. de 2 ori pe zi. apoi se va spala cu apa calda. etc) aceasta afectiune va trece mult mai repede si in plus se va intarii imunitatea organismului. Convalescenta: dupa orice afectiune indiferent de natura localizarii sau de alte considerente.

sau cel putin dupa fiecare scaun obligatoriu. Prurigo (mancarimi): In toate cazurile se va face un macerat in otet. Este foarte util ca sa se combine aceste ceaiuri cu coaja de stejar sau cretusca. Se mai poate adauga insa si o serie de plante care au actiune puternica asupra sistemului sanguin: arnica. Reumatism: ceaiul din frunze de 2 ori pe zi cate o cana se bea intern. Insuficienta biliara: in acest caz este indicata cura de 20 de zile cu afine proaspete cate 100 g de trei ori pe zi. sub forma de suc sau rasi. Acestea se zdrobesc. plus odihna care este foarte importanta la aceasta afectiune. care poate fi tratata la spital insa se pot folosi si fructele de afine sub orice forma. Retinopatii: vezi oftalmologie. In plus afinele reduc zaharul din sange. Stomatita: vezi afectiunile buco-faringiene. Se pot face bai. Indiferent insa daca se vor folosi sub forma de tinctura sau alta forma toate sunt utile mai ales daca se va combina si cu Echinaceea si cu o serie de produse ale stupului. Intern ajuta pentru ca regleaza activitatea venelor contribuind la curatirea lor. castan. Se poate combina cu clisme facute cu pelin. Metroragii: se vor consuma ceaiuri din afine cate 3 ceaiuri din afin pe zi. Tuberculoza pulmonara: consumul fructelor cate 150-200 g de 3 ori pe zi o perioada mai lunga contribuie la o mai rapida vindecare. Se mai pot insa folosi si alte preparate sau solutii. Imunitate scazuta: o cura cu fructe de 20 de zile este foarte indicata. fiind cea mai utila. se vor pune 50 g de frunze maruntite de afine. Tulburari de circulatie: se va face o cura cu fructe de afine sub orice forma ar fi de minimum 30 de zile. Deci consumul fructelor de afine care contin aceasta substanta pot ajuta prin aceasta si alte substante care le contin la foarte multe afectiuni oculare. . lucru care ajuta foarte mult celor cu aceasta afectiune. La 1 litru de otet preferabil de mere si miere. Intradevar afinele pot sa constipe si se cunoaste ca in majoritatea cazurilor pentru obezitate se dau tocmai tratamente laxative. Ulceratii cronice: in cazul ulceratiilor cronice se poate folosi foarte bine cataplasma din fructe proaspete. etc. in cure de mai multe zile la rand constituie cea mai usoara metoda de a scapa de oxiuri. Hepatita: afectiunile hepatice de orice natura sunt influentate in bine deoarece actiunea acestei plante este una de curatire a sistemului sanguin si prin aceasta implicit una de curatire a ficatului.fragute. frunze de frasin. In cazul leziunilor trebuie totusi sa se puna o fasa intre fructe si rana. Rectocolite: indiferent de forma sub care se prezinta sunt indicate fructele de afine sub orice forma. Se va consuma in aceste cazuri cu cat mai multi morcovi consumati impreuna cu afine. Oftalmologie: mirtilina este responsabila de o mai buna functionare a muschiului ocular. pentru ca distrug microbii si refac flora intestinala. Afinele sunt cele care refac cel mai rapid traficul intestinal reglandu-l atat in constipatie cat si in cazul diareei. Ei bine exista si cazuri cand este perturbat grav sau mai putin grav tranzitul intestinal. ori majoritatea obezilor sunt mari consumatori de dulciuri. Hipertensiune: potasiul din fructe mentine echilibrul fluidelor din organism. sulfina. daca se face concomitent cu tratamentul medicamentos si cu o hranire corespunzatoare a organismului. Micoze: fructe sau frunze si sub orice forma este util oricare din produsele cu afine. in aceasta afectiune. Se poate folosi chiar tinctura. mai ales daca ranile sunt mari. Aceasta planta este foarte utila la vindecarea acestei afectiuni. In trecut cand nu erau atatea medicamente puternice se baza tratamentul doar pe odihna si hrana. Se pot consuma cruzi. pentru a nu intra fructe in rana. Uretrite: acelasi tratament ca in cistite Viroze: se va face tratament cu fructe de afine timp de 30 de zile zilnic fie fructe fie ceai sau sirop. Pentru dureri se va folosi ardeiul iute. Se vor tampona zonele cu mancarimi cu o vata imbibata in acest otet asa cum este sau in cazul in care ustura se va aplica diluat. Hemoroizi: o cura cu produse din afin sub orice forma. Se pot face insa si bai cu infuzii din frunze de afine care sunt foarte utile atat in bai cat mai ales in clisme. Se vor schimba o data pe zi dupa o temeinica spalare cu apa calduta din ceaiuri medicinale. Febra tifoida: aici este vorba despre o afectiune foarte grava. se aplica local apoi se panseaza peste aceste fructe. Obezitate: unii vor crede ca glumim recomandand afine in obezitate. cataplasme sau chiar luat intern. De asemenea afinele sunt un bun antibiotic natural. De asemenea se vor face bai locale cu ceai concentrat don frunze de 2 ori pe zi. etc. Oxiuraza: fructele de afine consumate pe stomacul gol cate 100 g pe zi. In cazurile de afectiuni ale pleoapelor se vor pune comprese cu ceaiuri caldute pe ochii inchisi de 3 ori pe zi. Se lasa acoperit pentru 8 zile apoi se strecoara.

Denumiri populare: buruiana-mnerie. In Muntii Apuseni. substante grase. iar pisata se lua ca purgativ. rani. Este unul din fructele cu care se poate face cel mai rapid dezintoxicarea in primavara. din tulpinile uscate se facea un ceai contra diareei. B2. slavoc. iarba-frigurilor. P. floarea-paiului. Se mai folosea contra bolilor de piele fiertura din radacini. Florile se intrebuintau la prepararea apei de obraz si pentru cresterea parului. acid malic. saruri minerale. zaharuri. fosfor. care aveau dureri dupa nastere si barbatilor. ca fiertura de albastrele vindeca totdeauna ochii albastri. guta. acid tartric. litiaze. vinetea. Administrare: in toate cazurile se pot consuma fructe proaspete cate 100. se faceau cu ea abureli contra frigurilor.Proprietatile terapeutice ale albastrelelor Denumire stiintifica: Centaurea cyanus Fam. pisate. . maturica.500 g la fiecare masa. convalescenta. Denumire populara: coacaz In traditia populara: se folosesc in alimentatie. din radacinile uscate. Radacina plamadita in rachiu se dadea femeilor. vor putea face o cura de fructe.2. remineralizare. tataisa. diaree. dizenterie. floaremnerie. Cei care au guta le ajuta foarte mult aceasta cura. potasiu.500 g la masa impreuna cu alte alimente si o data pe saptamana sa se consume doar aceste fructe in acea zi. AGRISUL . Compozitia chimica a fructelor de agris: acid citric. inflamarea cailor urinare. din care se lua cate un paharel. rostopasca. pectine. Rosaceae.Proprietatile terapeutice ale agrisului Denumire stiintifica: Ribes grosularia Fam Saxifragaceae. vinetele. Ceaiul din flori se bea contra tusei. fiind un leac la indemana. ghioc. Se pot folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni hepatice. In satele din jurul Careilor. anghinare. clopotel. obezitate. floare-vanata. corobatica-albastra. C. potroaca. fiertura plantei se lua contra constipatiei si a durerilor de stomac. Ceaiul se folosea pentru raceli si boli de piept. hidropizie.din acestea se vor consuma cate 2 ceaiuri pe zi. unul dimineata si unul seara. Se foloseste la urmatoarele afectiuni: astm. vanata. fier. Vitaminele A. care aveau dureri si umflaturi de testicule. in timpul secerisului. AGLICA Denumire stiintifica: Filipendula hexapetala Fam. Se plamadea in vin sau bere pentru cei care nu puteau urina. dupa care se strecoara. hipertensiune. reumatism. Acei care doresc sa slabeasca sau care doresc sa-si dezintoxice organismul. dioc. droc. atonie digestiva. Se va fierbe apoi timp de 5 minute. iar ceaiul din flori contra bolilor de rinichi. hemoroizi. Este util apoi sa se continue cu cate 100. Compositae. 2 lingurite de radacina maruntita se pune la 250 ml apa. In afectiunile hepatice in afara de consumul fructelor se mai poate adauga o serie de ceaiuri din: armurariu. ALBASTRELELE . constipatie. floare de grau. Cu decoctul din flori se faceau spalaturi pentru dureri de ochi. Preparare: se foloseste radacina. Compozitie chimica: contin amidon si tanin. hemoragii. Denumiri populare: teisor In traditia populara: in podisul Tarnavelor. celuloza. artritism. Se pot consuma pana la 3 ceaiuri pe zi. caz in care se va consuma intr-o zi doar fructe din acestea fara nimic altceva. Se credea in unele zone. sodiu. B1. La Maguri. corcobetica. nadufului si varsaturilor de sange. Radacinile se plamadeau in vinars. calciu. Este un mijloc rapid de redresare a organismului. Se pot de asemenea folosi sub forma de suc. cernute si amestecate cu untura se facea o alifie pentru eczeme. In traditia populara: la taieturi se puneau flori crude. dimineata. astenii. preparandu-se cu ele sosuri si supe.

Eczeme zemuinde: praf de albastrele in combinatie cu praf de aloe 1\1 aplicat local. boli de piept. Se poate lua si tinctura cu aloe. disurie. buruiana de friguri. Boli intestinale: pe langa ceaiul de albastrele se recomanda consumarea si a iaurtului. eczeme pruriginoase. In zona Branului se punea in urechi contra durerilor de masele. albumina. Eczeme pruriginoase: se va amesteca cu ceai si suc de lamaie la o cana de ceai de albastrele. inrosirea pleoapelor. conjunctivite. atonie musculara. brad. Ihtioza: se amesteca ceai de albastrele cu faina de in 1\1 si se aplica local timp de 8-12 ore. dispepsie. iar in hapuri. cearcane. Se va lua un varf de cutit. In traditia populara: plantele bine dezvoltate si inflorite se foloseau in multe sate.Compozitie chimica: contine mici cantitati de alcaloizi. Tulpinile florifere se fierbeau si decoctul ajuta la spalarea ranilor si raia. ihtioza. indigestii. infectii intestinale. Preparare: . Latexul plantei se folosea contra pecinginei. Se tine sub limba timp de 10 minute dupa care se inghite cu putina apa. bronsite. la rani sau intern se va bea in loc de apa de baut. creste diureza. Dupa 15 zile se strecoara si se va pune in recipiente mai mici la rece. a avut multe intrebuintari in medicina atat in cea umana cat si veterinara. lichen de islanda. negilor si buretilor sau pistruilor. -Praf: se va face praf din planta uscata care se va macina cu rasnita de cafea. Actiune farmaceutica: astringent. dupa care se strecoara. se lua pentru dureri de stomac. laptic. Se mai poate lua intern cate o lingurita diluata in apa de 3 ori pe zi. Constipatie: se pot combina albastrelele cu aloe caz in care da rezultate absolut uimitoare. sau rani pe trupul bolnavilor. Se bea caldut inainte de mesele principale -Florile proaspete se pot folosi zdrobite pe o bucata de lemn. calmant in iritatii oculare. Pentru aceasta se vor pune 50 g de flori maruntite la 250 ml alcool alimentar de 70?. boli intestinale (reface flora intestinala). saruri de potasiu si magneziu. Se va face o cura cu aceasta tinctura. Se acopere pentru 10 minute. rasini. -Extern se poate pune tot din ceaiul de mai sus cataplasme sau comprese. hemoroizi. La fel se va proceda in psoriazis si la uscaciunea tegumentelor. creste diureza. pigment antocianic: cianina. Se vor tine intr-un recipient inchis timp de 15 zile la temperatura camerei agitand des. Este un tratament de durata. constipatie. raceli. substante amare. ALIOR . Se bea cu apa calda ca purgativ. 2 lingurite din amestec la 500 ml apa clocotita. ulceratii supurate. calmant Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni renale si ale vezicii urinare. Se mai poate folosi de asemenea la tratarea viermilor intestinali si ca revulsiv extern. nalba. iritatii oculare. anorexie. Se pot adauga si comprese cu zer. iar in cazul diareei se va face un ceai de albastrele cu frunze de afin. unul dimineata si unul seara. iar cu vrejul se faceau oblojeli la trup. taieturi. diaree. Intern se va lua din aceasta pasta cate o lingurita de 3 ori pe zi in afectiunile de mai sus. Florile contin tanin. Proprietati: are efecte contra distrugerii micozelor si este foarte util in tratarea eczemelor. tanin. Planta fiarta se punea in legaturi contra durerilor de cap. ori numai in apa si se dadea contra frigurilor. laptele canelui. pleoape cazute. La aceste afectiuni cel mai bun rezultat se obtine daca se va spala local cu solutie din 10 ml tinctura de arnica la 1 litru de apa. mucilagii. hidrocarburi si substante terpenoide. Se va acoperi pentru 10 minute dupa care se strecoara. rinichi. lilinar. Se fierbe in lapte dulce. psoriazis. . etc. Se agita apoi se va folosi extern. laptele lupului. la 1 litru de apa. glucozid: centaurina. antidiareic. uleiuri grase si eterice. Era folosit si la dureri reumatice. Retete combinate: Boli de piept: se poate face ceai de albastrele impreuna cu: patlagina. colici intestinale si stomacale la sugari. galactagog (creste cantitatea de lapte la femeile care alapteaza). apoi se vor aplica sub forma de cataplasme in cazurile in care se folosesc extern. se vor pune doar 10 ml de tinctura. cicorina. Una din ele sau mai multe pentru ca vor avea un efect mai puternic. pana la o lingurita de praf o data si se va lua de 3 ori.o lingurita de flori se va pune la 200 ml apa clocotita. pentru vopsitul oualor in galben sau a firelor si tesaturilor. Aliorul. Tot din flori proaspete sau uscate se poate face tinctura. dar usor si da bune rezultate. Se pot consuma 3 cani pe zi. antocianide. Nu se mai foloseste ca planta medicinala fiind abandonata deoarece s-au descoperit altele cu efecte mai puternice in afectiunile la care se folosea si care pe deasupra nu mai sunt toxice. Se fierbea aliorul cu apa si cu zeama obtinuta se spalau. cu faina de grau. Compozitie chimica: latex. Toxicologie! Planta este otravitoare asa ca se va lua intern cu mare atentie. guma. afectiuni oculare. uscaciunea tegumentelor. Semintele pot chiar sa omoare un om. dozat cu grija de batranele mestere. eczeme zemuinde. buruiana de negi.Proprietatile terapeutice ale aliorului Denumire stiintifica: Euphorbia amygdaloides Denumirea populara: alior. dupa care se va spala si se unge local cu ulei de masline. Galactagog: ceai de albastrele impreuna cu fenicul (macinat) 1\1. laur. Se vor face pentru aceasta 2 ceaiuri. buruiana de raie magareasca. La ochi poate sa produca orbirea. furunculoza pleoapelor.

regenerarea tesuturilor. in parte combinati sub forma glicozidica. herpes genital. eczeme. ermetic inchise. dispepsie. Fam. obezitate. renale. Se ia dupa mese. magneziu. inflamatii. ulcer stomacal sau duodenal. cataracte. hemoroizi (extern). diabet. tonic amar (anorexie). tuberculoza pulmonara. dureri de stomac. hipertensiune arteriala. dupa care se filtreaza. arsuri. Exista mai multe procedee: -Se pun la uscat pentru obtinerea prafului din toata planta taiata felii subtiri. Se tine timp de 15 zile. femei cu metroragii. dureri diverse. daca nu est vorba si despre diabet. preferabil indulcit cu miere. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni : abcese. Se pune in capsule de medicamente cate 0. Femeile care alapteaza vor trebui de asemenea sa nu consume aloe. afectiuni intestinale. tromboflebita. ulcere la picioare. Se acopere pentru 10 minute dupa care se filtreaza si se consuma. iar lichidul obtinut se pune in sticle de capacitate mica. Unii le interzic categoric. reumatism. cefalee. la bolnavii cu hemoroizi. ar fi foarte bine sa nu ia preparate cu aloe. alcoolism. Nu se foloseste reziduul de pe fundul sticlei. Actiunea se manifesta dupa 8-12 ore. inainte de mese diluate in ceai. Mod de preparare : .Proprietatile terapeutice ale Aloei Vera Aloe Ferox. la cei cu nefrite. sulf.5 g la capsula si se iau intern de 3 ori pe zi inainte de mese. rottlerina. Aloe Barbadensis. alergie. rezine care prin hidroliza pot da acid cumaric. edeme. acid citric si rezinotanol (hidroliza alcalina) Rezinotanolul prin hidroliza da aglicon tanolic. fisuri anale. Folosire: se utilizeaza latexul care se aplica local. viermi intestinali. pecingine. Se pune o parte de planta si 5 parti de alcool de 70°. aciditate stomacala. Doza purgativa se poate administra de 2-3 ori in decursul unei zile. Este foarte amar si din aceasta cauza se ia foarte greu. Compozitie chimica : se poate folosi oricare din aceste specii contin : 0. viroze respiratorii. prostata. afectiuni oculare. Se va face ceai din 1 lingurita de praf pus la 250 ml apa clocotita. Se obtine din planta proaspata. Se evita in acest fel ca bolnavii sensibili cu hemoroizi sa aiba neplaceri. dupa care se inghite cu putina apa. mastoidita. Contine acid salicilic. rani vechi sau supurate. Denumire stiintifica: Din ambele se poate face o tinctura. eupeptic dar si ca un bun antitoxic in special pentru ficat. crampe. gangrena. anorexie.10-0. Planta proaspata se va folosi doar la aplicatii externe. Produsul este valabil 2 ani.plantele de aloe se tin fara apa si la intuneric o perioada de 5 zile. . atonie. etc. Se taie in felii punandu-se partea taiata pe rana sau pe piele. neurastenie. tuse. afectiuni hepatice. dermatite. taieturi. etc cuprinde peste 100 de specii. angina. artrite. aloina sau barbolina. afectiuni ale gurii. constipatie. Se vor folosi doar plantele care sunt trecute de 3 ani ca varsta de vegetatie. bronsite. Mai contine de asemenea si alti derivati antracenici in parte liberi. Dupa aceasta perioada se vor taia frunzele. Acesta va fi indepartat. varice. rar dupa 24 ore. Se tine la rece. Totusi cei cu hemoroizi. deoarece trece in lapte. Proprietati: digestiv 5-15 picaturi.Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: negi. colita. Administrare: • • • • Un varf de cutit de praf se va pune sub limba pentru 10 minute. -Se extrage sucul care se pune la uscat formandu-se praful. prin marirea peristaltismului intestinal ca urmare a iritatiei nervoase determinate local in peretii intestinali. Mai actioneaza si ca purgativ. Se prefera sticlele de culoare inchisa. cancer. Aloe Perryi. ALOE VERA . Aloe ca purgativ:1 lingurita de tinctura luata cu 100 l apa sau ceai. afectiuni dermatologice. Se interzice la gravide. Liliaceae. boli de nervi. astm bronhic. Praf se presara pe rani externe.25 g % aloe-emodol in stare libera si 40% sub forma de aloina. Aloe Vulgaris. alte minerale. Glicozidele oximetil-antrachinonice sunt absorbite de intestinul subtire si eliminate prin intestinul gros la nivelul caruia scindeaza enzimele. paralizii.

Planta proaspata se taie si se pune cu taietura pe rana. Actiunea se manifesta dupa 8-12 ore. Este utila chiar la cancer sau ulceratii atat la piele cat si in interiorul organismului la diferite rani. dar datorita ultimelor cercetari s-a descoperit ca aceasta planta. Nu de mult aloe era considerat util doar pentru efectul laxativ. Se va tine la macerat o perioada de 8 zile. in anorexie. lanolina. vaselina. Mai actioneaza si ca purgativ. Inainte de folosire se agita sticla pentru ca are tendinta de a se sedimenta. Se va lua cate 10 picaturi-1 lingurita de 3 ori pe zi.anghina. Este foarte indicata atat intern cat si extern avand rol de refacere celulara.20 g ca digestiv si 0.30 g ca purgativ.praf de aloe si miere cat cuprinde. Aloe cu ulei de masline.se vor pune la 100 ml tinctura de aloe 30 ml ulei de catina.o lingurita de praf de aloe la 50 ml ulei. eupeptic dar si ca un bun antitoxic in special pentru ficat. grasime diferita (unt. rar dupa 24 ore. Se va agita foarte bine inainte de intrebuintare. antibiotic.o lingurita de tinctura diluata in 100 ml apa sau ceai. prin marirea peristaltismului intestinal ca urmare a iritatiei nervoase determinata local in peretii intestinali. vaselina) transformandu-se in creme sau unguente care se vor aplica extern.un litru de vin rosu si 10 g de praf de aloe. Se filtreaza si se pune in sticlute de capacitate mai mica la rece. Se ia dupa mese. ihtioza. Se pune 1 parte planta praf si 3 parti grasime. Recent abia s-a descoperit ca toate aceste credinte au un suport stiintific. Vin cu aloe. dupa care se foloseste. Nu este nevoie sa se filtreze. angina . Glicozidele oxi-metil-antrachinonicele sunt absorbite de intestinul subtire si eliminate prin intestinul gros la nivelul caruia scindeaza enzimele. Aloe ca purgativ. Retete cu aloe si combinatii Aloe cu propolis. etc. tonic amar. chiar si dupa operatii. unt. Totusi cei cu hemoroizi ar fi foarte bine sa nu ia preparate cu aloe decat extern sub forma de unguente unde sunt foarte activi. psoriazis. Aloe cu miere.se va pune 50 g de praf la 250 ml alcool alimentar de 70?. Este unul dintre cele mai eficiente antibiotice folosite la foarte multe afectiuni. Praful se va lua cate 0. ulei (se pune si ceara de albine).L. Este util in toate afectiunile pielii cand se constata uscaciunea exagerata a tegumentelor.o lingurita de 3 ori pe zi diluata in putina apa.10-0. apoi se panseaza pentru 24 ore. etc. Creme cu aloe. Se indica la toate afectiunile dermatologice sau in cosmetica atat pentru vindecare cat si pentru intretinere. in special in bolile cronice. dupa care se va aplica un pansament. Tinctura. Posologie.• • • Praf in amestec cu ulei. Pansamentul se va schimba la 24 ore. regenerare. . Doza purgativa se poate administra de 2-3 ori in cursul unei zile.10-0. Aloe cu ulei de catina. Se poate folosi intern pentru toate afectiunile in care se indica actiunea de curatire a organismului. Se poate face tinctura si din planta proaspata tot in acest fel. Este de remarcat ca aceste efecte au fost sesizate totusi de foarte mult timp de catre populatia localnica care folosea aceste plante la aceste afectiuni de sute de ani.100 ml de tinctura de aloe se pun impreuna cu 30 ml de tinctura de propolis 30 %. Se tine timp de 15 zile agitand des sticla.untura. care se gaseste in cantitati foarte mari in special in Africa este foarte utila in restul de afectiuni descrise mai inainte. Se evita in acest fel ca bolnavii sensibili cu hemoroizi sa aiba neplaceri. smantana. Aceasta poate fi. lanolina. Anghinarea Cynara Scolynmis. se foloseste intern o lingurita de 3 ori pe zi sau extern in aplicatii locale. Se poate aplica in strat subtire. cicatrizare celulara. dar si in eczeme. Mai sunt foarte multe posibilitati de folosire a acestei plante insa ne oprim aici pentru a lasa loc si fanteziei cititorilor sau celor care doresc sa foloseasca aceasta planta. untura de porc. smantana.se foloseste o lingurita de praf de aloe si 50 g de materie grasa.

de aceia se face doar un ceai dintr-o lingurita de planta la 500 ml apa clocotita. colite. Bolile in care poate fi utilizata: Are un spectru extrem de vast de actiune. se bea in inghitituri rare cate o cana inainte cu jumatate de ora. varsaturi. Datorita eliminarii de toxine. -Praf de anghinare: se va macina cu rasnita de cafea si se pune apoi sub limba o cantitate de un varf de cutit. se observa efecte favorabile in tratamentul urticariilor si a diferitelor forme de prurit (mancarime). Preparare: -Este una dintre plantele care actioneaza foarte puternic. Se va strecura apoi si se va lua intre 5 picaturi pana la 15 picaturi de 3 ori pe zi.L. regland in acelasi timp procesul de formare a colesterolului. Dupa fiecare cana de ceai se va culca timp de 30 minute pe partea dreapta. ceaiul din aceasta planta se recomanda in nefritele acute si cronice. se utilizeaza in tratarea unor boli ca nefrite cronice. Din punct de vedere terapeutic. poate da senzatii de intoxicare cu varsaturi si colici hepatice. Se va acoperi apoi timp de 10 minute dupa care se strecoara. dupa consumul lor. regenereaza celulele hepatice. incepand cu doze mici. Ca diuretic. Eficacitatea ei se datoreaza continutului bogat de cinarina. Tinctura de anghinare Se va pune 50 g de planta maruntita la 250 ml alcool alimentar de 70°. Perioada de recoltare e din luna iunie pana in septembrie. Se ia inainte de mesele principale. in primele zile. hemoroizi. care apoi sa creasca treptat. Exista mai multe modalitati dar cea mai eficienta in tratament pare aceia care indica ca la fiecare 2 saptamani sa se mai adauge o lingurita la acest ceai si sa se faca asa 3 luni. dupa care bolnavul va sta culcat o jumatate de ora pe partea dreapta. Cercetarile mai noi atribuie anghinarei proprietati antimicrobiene. pentru ca ficatul nu se poate debarasa asa de repede de toxinele acumulate. angina Ecologia si raspandirea: creste in toate zonele. e un bun colagog. angicolite. Perioada si organul de recoltare: Se recolteaza intreaga planta. Actiunea antidiabetica s-ar datora unei oxidaze. urmat de o luna pauza. Perioada de vegetatie: infloreste din luna mai. Paralel cu acest efect. enterite. ajuta la scaderea zaharului in sange. avand proprietatea de a mari secretia biliara si diureza. ateroscleroza si angina pectorala. Ceaiul de anghinare mai este un bun adjuvant in unele afectiuni ale inimii care se manifesta prin hipertensiune. colestite. dupa care se va relua. apoi o pauza de 10 zile dupa care se va repeta. enterite. se tine timp de 15 zile agitand des recipientul care trebuie sa fie inchis etans pentru a nu se evapora alcoolul. fermentatii intestinale. in dilutie cu un ceai sau apa. flavone. O parte din ceai se bea dimineata pe stomacul gol. fermentatii intestinale. insulina. Aceste substante au o actiune de excitare a secretiei biliare.) Denumiri populare: anghina. Este bine ca intotdeauna cand se consuma aceste ceaiuri sa se stea culcat pe partea dreapta timp de 30 minute. frunzele de anghinare se caracaterizeaza prin efecte sigure asupra bolilor de ficat si rinichi.Denumirea plantei: Anghinarie (Cynara Scolynmis. . manifestate prin constipatie. E bine ca tratamentul cu anghinare sa se faca progresiv. sfarsitul lunii si pana la sfarsitul lunii septembrie. hipertensiune. Infuzie: 2 lingurite cu virf de planta la cantitatea de 300 ml apa clocotita. ceaiul de anghiare are si insusirea de a diminua zaharul din sange dand bune rezultate in unele forme de diabet.2 lingurite de planta maruntita se va pune la 250 ml apa clocotita. se utilizeaza in cazul lipsei poftei de mancare. hemoroizi si lipsa poftei de mancare. mai des intalnita in sudul tarii. Restul cantitatii de ceai se va bea in cursul zilei cu o jumatate ora inaintea meselor principale. inainte de principalele mese. hipercolesterolemie. deoarece mareste volumul de urina si favorizeaza in acelasi timp eliminarea ureei si a substantelor toxice ce se formeaza la nivelul ficatului si rinichilor. mai utilizate sunt frunzele cand ating lungimea de aproximativ 30-35 cm. constipatii. . oxidanti. Este bine ca acest ceai sa se bea cu lingurita si sa nu se bea cantitatea de planta indicata. Dupa racire se strecoara lichidul si se indulceste cu zahar. Pentru a prepara ceaiul de anghinare se va proceda in felul urmator: intr-un vas se pune o lingura de frunze maruntite care se oparesc cu 500 g apa clocotita. varsaturi. la poalele padurilor. Se bea inaintea meselor principale. Tratamentul va dura 20-30 zile. saruri de potasiu si magneziu. Se va tine timp de 10 minute dupa care se inghite cu putina apa. polifenoli. In cazul in care se supra dozeaza. Bune rezultate da ceaiul de anghinare si in bolile tubului digestiv.

in care s-a pus o lingura de ardei ori hrean. rani. chiparus. Se pot consuma 2--3 cani pe zi. stomatite. erizipel. Se mai faceau bai contra transpiratiei picioarelor si a reumatismului. tiuper amar. hemostatic. chiparus iute. Se foloseste extrem de rar si doar in sate tot pentru afectiunile folosite traditional Actiune farmaceutica: se folosesc scoarta. cicatrizant. fire pentru alte tesaturi. stomatite. putin durabil pretuit pentru furnire si constructii sub apa. care se consuma proaspete sau uscate si servesc la condimentarea alimentelor. Fructele se usuca si se macina. Frunzele crude se puneau pe taieturi. Este preparata de catre Plantextract. Anin alb Denumire stiintifica: Anus incata Fam. obtinandu-se boia dulce sau iute condiment obisnuit la colorarea mancarurilor. transpiratii abundente. dureri stomacale. boli de piele. sub forma de salate sau diferite preparate si soiuri iuti. Se poate folosi la diferite hemoragii punand praf de planta macinata fin cu rasnita de cafea. etc. in contra oparelilor si transpiratiei picioarelor. lana si panura. ulcere cronice de piele. Se utilizeaza la: amigdalita. popivnic. Se mai intrebuinta coaja contra durerilor de masele. in ziua de vinerea seaca. iar decoctul ametilor contra diareei. reumatism. Ardei Denumire stiintifica: Capsicum annum Fam. diaree. chiparca. Se pune pe rana direct. In traditia populara: lemn usor si moale cu aceleasi intrebuintari ca si cel negru. In unele parti se puneau in pat ca sa doarma bolnavul de reumatism pe ele. coaja sau muguri zdrobiti se pun la 250 ml apa. dezinfectante. tiuper dulce. Solanacee. slaninilor si a altor preparate din carne. Se foloseste la urmatoarele afectiuni: afectiuni gastrice cu hemoragii chiar. astringent. Ceaiul din muguri se lua contra durerilor de stomac. besica. Betulaceea. In traditia populara: lemn usor moale. hemoragii usoare. poprica. Anin negru Denumire stiintifica: Alnus glutinoasa Fam. In traditia populara: . In tinutul Sucevei trei bolnavi de gusa rodeau imprejur coaja de pe trei arini. piper rosu. febra. Frunzele se puneau la rani si taieturi. Folosire: se foloseste foarte rar doar in diaree cand se ia o lingura de coaja care se fierbe la 250 ml apa timp de 15 minute. Exista gata preparata in orice magazin de produse naturiste si este foarte eficienta. ardei lung. diaree. eczeme zemuinde. Preparare: 1 lingurita de frunze maruntite. Se folosea la prelucrarea pieilor de opinci. Scoarta de arin negru se punea pisata cu faina pe bube rele. Compozitie chimica: contine mai ales in coaja tanin si coloranti. afectiuni dermatologice. boia. leucoree. pe care va trebui sa le respectati. Denumiri populare: ardei borcanos. poprica dulce. cu cele palite in foc se oblojeau ranile. chiper lung. ulceratii. Extern se va dubla cantitatea de planta. In cazul in care optati pentru acest preparat este foarte simplu. ardei capia. oprirea secretiei de lapte. iar pisate si amestecate cu sare se puneau pe paducei. mugurii. Tinctura din muguri. antiseptice. In Banat batranele spuneau ca scapa de friguri bolnavul care bea dintro data un pahar de vin rosu. Se strecoara. Betulaceea. La tratamentele interne se pot lua 2 ceaiuri pe zi.se cultiva soiuri dulci de ardei care se consuma proaspete. poprica iute. Se vor lua cate 10 picaturi . Se fierbe apoi timp de 5 minute. piperul bulgarului. ardei rosu. Sunt un tonic amar. Coaja arinului alb sau negru se folosea la vopsit in negru. . gingivite. timp de cateva saptamani. piparca. Se fierb timp de 5 minute.Cluj-Napoca. Se mai poate de asemenea folosi extern tot un decoct mai concentrat. ardei verde. Pentru extern se va folosi cantitate dubla de planta. arsuri. pentru ca aceasta firma va ofera si detaliile de administrare. antidiareic. sudorific. ardei iute. frunzele. apoi se strecoara. taieturi.Contraindicatii: afectiuni acute renale si hepato-biliare. transpiratie excesiva. Preparare: 1 lingurita de frunze sau coaja se pun la 250 ml apa. piper turcesc.o lingurita de 3 ori pe zi. dupa care se strecoara. Scoarta se folosea peste tot pentru colorare in negru. se schimbau mereu. enterite.

enzime. durerilor de maini. de multe ori trebuie sa se procedeze la spalarea tegumentelor preferabil cu apa calda. Tinctura de ardei iute. se strecura incetisor si apoi se faceau cu el frectii contra junghiurilor. Compozitie chimica: .0. Ardeiul iute determina la nivelul pielii o congestie si intensifica circulatia. tuse. crampe musculare. B2. Tinctura de ardei iute este utila celor care doresc sa se lase de viciul betiei. afectiuni ale corzilor vocale. capsantina. Dupa ce se obtine calmarea durerii. substante colorate de natura carotenoidica (capsorubina. torticolis. samanta "ursita" se punea in rachiu de tescovina si se lua pentru argint. La inceput s-a crezut ca aceasta planta contine doar silimarina. dureri de gat. criptoxantina si urme de beta.glucoza. tanin. precum si ulei eteric. Aceasta tinctura se poate aplica pe o bucata de vata si apoi cu aceasta vata numita termogena. PP. A fost un leac obisnuit pentru armurare (sifilis). gripa. Se foloseste in diferite preparate: Ardei iute maruntit sau chiar macinat in amestec cu putina sare. Actiune farmacologica: . nevralgii diverse. dar ulterior s-a descoperit ca aceasta substanta este compusa din derivati flavonoidici ai coniferolului. reface vasele de sange. lumbago. amidon. amine.30 g o data si luata de 3 ori pe zi. lumbago. pectine. . si lubrifiant. care pot agrava aceste afectiuni. bogat in vitamina A si mai ales B1. frunzele si fructele s-au folosit in medicina populara in boli de ficat si splina. luteina. dureri reumatice. sau pentru a ajuta la alopecii. Se mai foloseste la urmatoarele afectiuni: algii. entorse. alopecie. Este util in caz de hemoragie urinara. ar trebui sa nu consume ardei iuti. angina pectorala. Se taie un ardei iute si se va fierbe timp de 15 minute in 250 ml apa. Se foloseste apoi la frectii reumatice. artrita. Armurar Denumire stiintifica: Silybum marianum Fam. In Vrancea la Nereju. se fac aplicatii locale.carorotena) substante minerale. Notam faptul ca cei care au diverse afectiuni ale stomacului. Compozitie chimica: . P. De asemenea se remarca o decongestionare in profunzime ca urmare a activarii circulatiei. constipatie. nevralgii. etc. ficatului. Pulbere de ardei luata progresiv incepand cu 0. Se va face acest lucru mai multe zile la rand eventual chiar marind treptat doza de tinctura de ardei iute introdusa in sticle. Ardeiul gras stimuleaza secretia gastrica util in dispepsie atonica. Se tine o perioada de 15 zile agitand des si se poate apoi folosi la frectii care au rostul de a restabili circulatia sangelui perturbata. Extern ca rubefiant si revulsiv in dureri reumatice. dispepsie atonica. lipide. apoi se va pune peste pulbere de 5 ori mai mult alcool sanitar. Nu putem insa sa nu accentuam faptul ca acesta este foarte util in foarte multe dureri. Actiune farmaceutica: . alcaloidul capsaicina care este o substanta iritanta revulsiva in special in cel iute. irigand mai bine pielea capului. Se va pune doar atata tinctura cat poate suporta fiecare in functie de sensibilitatea locala. Cu o siringa cu mare atentie fara sa se deterioreze dopul sticlei se va introduce fara stirea celui care va consuma o cantitate de 5 ml de tinctura de ardei la o sticla de 500 ml.Ardeiul pisat cu samanta de ciumafaie. paralizii. dizenterie. Se mai poate dilua cu apa daca nu se suporta concentratia respectiva. hemoragie urinara. de aceia se cultiva in gradinile taranesti din multe zone. de picioare. In doze mici este eupeptic iar in doze mari este purgativ. dizenterie. paraziti intestinali. fructoza. lucru care duce la refacerea rapida a vocii. Se va face acest lucru pana cand omul nu va mai suporta alcoolul si se va lasa de baut. Se macina ardeiul. pus in spirt si tinut 9 zile la caldura. fortifica vasele de sange si este antihemoragic.cultivata prin gradinile taranesti. torticolis. peste care se pune putin alcool sanitar si un pic de otet. revulsiv. Aceasta face ca circulatia sangvina la nivelul gatului sa se intensifice. guta. pelada. E. Dupa strecurare se va face gargara.stimulent rubefiant. pentru a intensifica circulatia sangelui. cailor urinare sau au hemoroizi. zeaxantina. Compositae In traditia populara: . hemoroizi.10. carotenoide. zaharoza.In cazul in care aveti o disfonie (sau o oboseala a corzilor vocale). atonie digestiva. Radacinile. Se va da apoi sa-l consume fara sa i se spuna nimeni ce consuma. sau pentru calmarea durerilor. se va face un decoct de ardei iute. guturai. Este un excitant digestiv energic si sialogog.contine substante amare. varice. Nu se aplica pe tegumente lezate. C. raceli.

Dupa 20 zile de tratament se va face o pauza de 15 zile si apoi se poate relua. tata-oilor. materii tanante. Radacinile plamadite in rachiu se foloseau contra vatamaturii. Praf: se macina fin semintele si se va pune un varf de cutit de praf sub limba. hemoroizi. Este foarte bine ca dupa ce se ia sa se stea culcat pe partea dreapta. iar cu decoctul plantei se spalau ranile obrintite din cauza frigului. Arnica Denumire stiintifica: Arnica montana Fam. ciroze. Este util la urmatoarele afectiuni: afectiunile splinei. Este bine ca prima sa fie consumata dimineata la trezire. Se tine timp de 10 minute.hepato-protectoare. carul zanelor. bacteriostatice. ciuda. inulina. Extern este un foarte bun vulnerar si intern se poate folosi cu atentie ca stimulent nervos ]n doze de 0. favorabila in tratamentul cirozei. hipertensiune arteriala. Se pot lua intre 10 picaturi. varice. iarba-soarelui. La 250 ml apa clocotita se va pune doar o lingurita de seminte proaspat macinate. precum si in bolile neuropsihice. dupa care se va inghiti cu putina apa. In traditia populara: . omoara ciupercile patogene.intrucat vorbim doar de semintele care se comercializeaza le centrele plafar. Se acopere pentru 10 minute. insuficientei hepatice.5g o data.frunzele se puneau crude pe taieturi si rani. apoi se va sta culcat pe partea dreapta timp de 30 minute. litiaza biliara (cu turita mare si ulei). boli ale ficatului foarte diverse. Frunza cruda sau decoctul plantei se folosea extern. podbal de munte. In cazurile in care nu se poate indica tinctura (din cauza alcoolului) se vor folosi sub forma de praf aceste seminte. anti-fungice. Fiertura din planta se folosea la bai contra reumatismului. Ceaiul facut din parti aeriene se lua contra racelii. astragalina. icter. afectiunile pielii. iar cel din floare. antrax. arsuri. Compozitie chimica: florile si rizomul contin ulei eteric. Tinctura-. Se mai folosea contra inflamatiilor gurii si gatului. cicatrizant. Se pune in sticle mai mici la rece unde se pot tine timp de 2 ani. acid cafeic. apoi se va face o pauza de 15 zile si se poate relua.se macina semintele (50 g) si se vor pune intr--o sticla care se poate inchide ermetic impreuna cu 250 ml alcool alimentar de 70°. cancer (diminueaza efectele secundare in cazul tratamentului chimioterapica). rasina. ipohondrie.Este indicat sa nu se supra dozeze si sa se faca o pauza dupa 20 de zile de tratament. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: acnee. bolile vezicii biliare. cancerul pielii.Este o planta care nu trebuie sa fie neglijata atunci cand exista o afectiune a ficatului. infectii hepatice. arnidiol. colina. Impiedica inmultirea bacteriilor. tabacu-campului. varsaturi. Frunzele se pot consuma in salate fiind un stimulator al stomacului si totodata un calmant.o lingurita care se vor lua cu 15 minute inainte de mesele principale. hepatite cronice. alopecie. in boli de ficat. Cealalta cana se bea in doua reprize inaintea meselor cu 15 minute. Se strecoara apoi si se filtreaza. Cura cu acest ceai dureaza 15-20 zile. Se tine la temperatura camerei agitand des. La 20 de zile se face de asemenea o pauza de 15 zile. fitosterine. iar cu decoctul se facea gargara prelungita. vom spune doar prepararea acestora. Ceaiul din frunze si flori se lua contra diareei si dizenteriei. mai ales daca se ia pentru ficat. decongestiv. roit. Compositae Denumiri populare: carul-padurilor. insuficienta hepatica. podbal. cujda. alcooli triterpenici. dupa care se poate relua. Frunzele se pot consuma verzi la salate fiind foarte utile in afectiunile digestive sau cele interne. dupa care se strecoara. . digestii dificile. Administrare: se poate lua singura sau in diferite asociatii cu alte tincturi in functie de afectiunile care le are omul. antiinflamatorii. arnicina. coloranti de natura carotidiana. Se pot consuma 2 cani pe zi. acid galic.. hepatitelor. menoragii. arnisterina. inainte de micul dejun. Este foarte important sa se macine doar in momentul in care se prepara pentru a nu se oxida. constipatie. substante minerale. tanin. Se poate de asemenea incerca in afectiunile splinei si pancreasului. dupa care puteti sa va continuati activitatea de peste zi. Preparare: . dispepsie. cat si in intoxicatiile cu ciuperci (alfa-amanitina si faloidina) substante existente in ciupercile otravitoare. Actiune farmaceutica: antiseptic. Se ia de 3 ori pe zi .

Lastarii se foloseau contra bolilor de piele. fierti in apa se foloseau contra dizenteriei. furunculoza. tulburari de circulatie sangvina. asmatuc. hipermenoree. cherval. piodermita. Pentru a preveni aceste fenomene se va lua intotdeauna tinctura diluata.03% compus din glicozidul apiina. . In traditia populara: Cultivata pe alocuri pentru cerinte culinare. reumatism. Se foloseste la cataplasme externe sau intern se va consuma cate 10 ml . Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: dureri diverse aplicat extern sau intern. alb cu nuante galbui. Se foloseste extern. Se folosea la confectionarea mobilierului. dupa care se strecoara si se va complecta cu vin pana la 1 litru. nevralgii. In unele parti "fluturii de artar" (fructele cu aripi divergente). hasmaciuc. timp de 2 ore. diareei sau se folosea decoctul scoartei sau chiar plamadita in rachiu. Mod de folosire: . inflamatii articulare.se strivesc frunzele proaspete si se aplica pe locurile dureroase. Actiune farmacologica: calmeaza in cazul gutei durerile. slabiciuni ale muschiului inimii. Asmatui Denumire stiintifica: Anthricus cerefolium Fam. Se acopere 15 minute. rani. Se va tine apoi 15 zile agitand de cateva ori pe zi. entorse (cu apa de plumb). micoze. Denumiri populare: asmatuc. asmarizol. hasmaciuca. Se strecoara si se vor face gargara de mai multe ori pe zi. intepaturi de insecte. si mai ales scoarta se folosea pentru colorarea in negru. edeme dureroase. pentru afectiunile interne. Se va strecura apoi si se pune in sticlute de capacitate mai mica. Compozitie chimica: ulei eteric 0. In doze mai mari poate provoca paralizia centrilor nervosi. osmorizol.intestinale si hipertensiune arteriala. • Tinctura 50 g de flori se pun in 250 ml alcool de 70°. iar ceaiul este bine sa fie facut numai in combinatii cu alte plante medicinale. Se mai intrebuinta contra ranilor. asmatile.cicatrice cheloide. Daca se doreste se poate pune si putina ceara de albine. guta. turburea. insomnii. incontinenta urinara. laringita acuta (gargara). Umbelliferae. tulburea. cosmetica. dureri abdominale (comprese). iar extern este iritant. vitamine B. etc. Preparare: in cazul laringitei se va face cu 2 lingurite de flori puse la 250 ml apa clocotita. abundenta primavara era forte cautata de copii. C. substante amare. diuretic. asmatuchi. leucoree. Frunzele. Contraindicatii: nu se utilizeaza intern putand provoca deranjamente gastro. se foloseste atat intern cat si extern. metilcavicol. eroziuni infectate. eczeme varicoase. -Se va pune o mana de frunze la un litru de vin de buna calitate si se fierbe la foc mic timp de 30 minute. La folosire se va pune 15 ml de tinctura la 100 ml apa distilata. Seva dulce. escare. Se foloseste la comprese externe pe diferite afectiuni. uleiuri grase. atmatuchi. In cazul supra dozarii vor aparea fenomene de intoxicatie. • 1 lingurita de flori se pun la 250 ml apa clocotita. purpura. raguseala (gargara). tulburari nervoase (5-10 picaturi o data si se poate lua de 3 ori pe zi). Aceracee Denumiri populare: paltin In traditia populara: este pretuit pentru lemnul sau matasos . plagi. Se obtinea prin crestarea scoartei. hiasma. Pentru "dor de inima" se fierbeau flori de artar si se bea dimineata si seara. hasmatuchi. palpitatii. Se va acorda o mare atentie cantitatilor ne avand voie sa fie depasite. • Artar Denumire stiintifica: Acer platanoides Fam. contuzii. leziuni zemuinde. • Unguent: 2 lingurite de flori se umezesc cu putin alcool apoi se pun in 50 ml ulei si se fierb pe baie de apa. Se strecoara. disgravidie. Se acopere pana ajunge la temperatura corpului. Se agita bine apoi se foloseste ca cicatrizant si antiseptic la rani. ulcer stomacal. Saruri minerale. ulcer varicos. Preparare: -Frunze proaspete se aplica pe locurile dureroase sub forma de cataplasme si se tin pana la trecerea durerii. umflaturi diverse. Se mai lua pentru hemoragii uterine. se strecoara. frunzele se foloseau la salata sau condiment. Ceaiul din lastari floriferi se ia ca stimulent.o lingura de supa de 3 ori pe zi.

dimineata pe nemancate. Se foloseste foarte rar azi. Fructele se folosesc si ele la boli de piele. leziuni iritante.se va face un cei din 2 lingurite de planta care se vor pune la 250 ml apa clocotita. se dadea putin bolnavului sa bea. il imbracau apoi cu ea. hemoroizi. rani. . etc) se va fierbe pe baia de apa 50 g de planta maruntita timp de 3 ore. vaselina. ulceratii faringiene si bucale. In cazul in care se va folosi extern se va folosi cantitate dubla de planta. o coloreaza verde. cuperoza. Se poate folosi si in combinatii cu alte plante medicinale. caderea parului.contine mai ales in radacina flavonozide si saponozide. litiaze. stomatite. dureri de stomac. Plamadita in rachiu. Uneori batranele muiau in el camasa bolnavului. eczeme. dupa care se strecoara. iar vinul in care se fierbea tulpinile florifere se bea ca afrodiziac.florile fierte cu piatra acra coloreaza in galben. Mod de preparare: M. constipatie. dureri de abdomen. prurit. se lua in bolile de stomac. Mai puneau planta la capatai. Se poate face si crema in care in 100 g grasime (untura de porc. ulceratii. blefarita. inflamarea pleoapelor. Se poate folosi durate lungi fara efecte secundare nedorite. E strecoara si in cazul in care se doreste ca sa fie mai consistenta se va mai adauga si ceara de albine 20 g sau chiar mai mult daca se va dori o crema mai consistenta. Sucul proaspat este bun pentru afectiuni oculare. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni oftalmologice (comprese caldute pe ochii inchisi). retentii urinare. In multe zone s-a folosit contra lingorii. iar fierte cu calaian. Preparare: -1 lingurita de planta maruntita se va pune la 250 ml apa. galactagog (creste cantitatea de lapte la tinerele mame). unt. Se poate folosi la: alopecie. amenoree. intepaturi de insecte. Leguminoase. hidropizie. Se strecoara si se poate consuma cate 2 cani pe zi. Se acopere pentru 10 minute. constipatie. se fierbea planta decoct. Extern se poate folosi o cantitate dubla de planta. clocotita. punandu--se direct in ochi. lanolina. cu radacina de patlagina si izma. il asezau in pat si il inveleau bine. In Vrancea radacina pisata si plamadita in rachiu se lua contra vatamaturilor. faringite. restul se spala sau se scalda. Compozitie chimica: . Se acopere apoi timp de 15 minute.Actiune farmaceutica: antiinflamator tonic cicatrizant rezolutiv. afectiuni oculare. cand se facea mai mult. Asudul calului Denumire stiintifica: Ononis hircina Fam. Se pot consuma 2 cani pe zi. herpes. Denumiri populare: lungoare In traditia populara: . cuperoza.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful