Index alfabetic al afectiunilor care se trateaza cu ajutorul plantelor medicinale - partea I Abcese- afin, aloe, banuti, brad, brusture

, ceapa, cerentel, cimbrisor, crin, fenicul, galbenele, grau, iedera, in, limba mielului, lumanarica, macris, macris iepuresc, marul lupului, maslin, morcov, musetel, nalba, nap, nuc, patlagina, patrunjel, patlagea vanata, pecetea lui Solomon, podbal, porumb, sapunarita, sfecla, smochine, soc, splinuta, sulfina, turita mare, urzica moarta alba, usturoita, vita- de-vie. Accident cerebral- ardei iute, arnica, castan salbatec, calin, nuc, vasc. Aciditatea sangelui- telina. Aciditate stomacala- aloe vera, angelica, cartof, coada calului, fenicul, maselarita, telina. Aciditatea urinei- stejar, strugurii ursului Acnee- aloe, arnica, boz, brustur, capsuni, ceapa, cicoare, cimbrisor, coada soricelului, echinaceea, fasole, frasin, fumarita, galbenele, ienupar, macris, marar, menta, mesteacan, nap, nuc, nasturel, orez, orz, papadie, patlagina, patrunjel, patlagea rosie, plop negru, podbal, ridiche, rostopasca, rozmarin, salcam, sapunarita, scaiul dracului, scanteiuta, sfecla, spanac, trandafir, trei frati patati, turita mare, turta, telina, untul pamantului, urechelnita, urzica mica, varza. Acrocianoza- ciubotica cucului, talpa gastei, coacaz negru. Actinomicoze- plop negru. Acufene- aloe vera. Adenita- buberic, busuioc, ceapa, curpen, echinaceea, iedera, in, morcov, nuc, patlagina, praz, salvie, sfecla de zahar, varza. Adenom de prostata- ghimpe, ginseng, mei pasaresc, patrunjel, pufulita cu flori mici, urzica moarta alba, talpa gastei. Adenoviroze- boz, busuioc, ceapa, echinaceea, ienupar. Adinamie- maturice. Aerofagie- cimbru, coriandru, lamai, menta, roinita, salcam, ventrilica. Afectiuni bucale- afin, brustur, busuioc salbatec, catina, cerentel, coacaz negru, musetel, nalba, papadie, paducel, patrunjelul campului, trandafir. Afectiuni cardiace- afin, alun, anghinare, castan comestibil, catina, coacaz rosu, coada soricelului, lacramioare, mazare, maces, maturice, mesteacan, nuc, osul iepurelui, paltin, papadie, paducel, patlagea vanata, pin, porumb, prun, ruscuta de primavara, salba moale, scortisoara, secara, sfecla rosie, soia, spanac, sparanghel, talpa gastei, troscot, telina, vasc, vita de vie, zmeur. Afectiuni circulatorii- alun, castan comestibil, micsunele ruginite, paducel, scrantitoare alba. Afectiuni dermatologice- aloe vera, levantica, limba mielului, mar, molid, mur, nalba, patrunjel, scaiul dracului, sovarf, spanac, trei frati patati, untul pamantului, ventrilica. Afectiuni digestive- calomfir, leustean, mazare, macris, maslin, molid, musetel, nuc, orez, ovaz, patrunjel, praz, rotunjoara, sanisoara, scumpie, silur, sovarf, turta, telina. Afectiuni endocrine- capsun, obligeana, osul iepurelui, troscot. Afectiunile esofagului- mustar alb. Afectiunile gatului- orz, prun. Afectiuni ginecologice- brad, calin, coada racului, cretisoara, marar, strugurii ursului, sunatoare, troscot, zmeur. Afectiuni hepatice si a vezicii biliare- aloe vera, brustur, calomfir, cerentel, isop, lichen de Islanda, linarita, maces, marul lupului, maslin, orz, porumb, prune, pufulita cu flori mici, revent, ridiche neagra, rostopasca, rotunjoara, rozmarin, scanteiuta, schinel, sfecla rosie, siminoc, sparanghel, splinuta, sporis, sunatoare, sofran, tei, trifoi de balta, telina, visin. Afectiuni intestinale- aloe vera, anason, angelica, brustur, ciumafaie, linarita, mazare, matreta bradului, orez, praz, revent, sanisoara, scumpie. Afectiunea maduvei spinarii- coada soricelului, salvie. Afectiuni metabolice- capsun, obligeana, osul iepurelui, troscot, turta. Afectiuni neuro-psihice- macris, obligeana, ovaz, paducel, pelin, sfecla, trifoiste de balta, untul pamantului, ventrilica. Afectiuni oculare- aloe vera, arnica, mataciune, mur, patrunjel, silur, sulfina, telina.

Afectiuni ale ovarelor- marar, mei pasaresc, telina. Afectiuni ale pancreasului- marul lupului. Afectiuni respiratorii- anason, brustur, caltunasi, ceapa, cimbrisor, lemnul Domnului, limba mielului, mar, molid, morcov, mur, ovaz, pin, pir, plamanarica, vinerita, viorea. Afectiuni renale si ale vezici urinare- albastrele, anason, brustur, cartof, cerentel, cimbrisor, ciubotica cucului, coacaz negru, coada calului, lasnicior, ipcarige, leustean, limba mielului, maghiran, mei pasaresc, menta, mesteacan, micsunele ruginite, navalnic, nemtisori de camp, obligeana, papadie, perisor, pir, plamanarica, plop negru, porumb, porumbele, priboi, rotunjoara, scanteiuta, schinduf, schinel, sfecla rosie, siminoc, smochine, soc, sorbestrea, sporis, strugurii ursului, sulfina, 3 frati patati, troscot, untul pamantului, urzica mica, ventrilica, vetrice, vinarita, visin. Afectiuni stomatologice- angelica, brustur, cerentel, ciumafaie, coacaz negru, coada soricelului, mustar alb, obligeana, patrunjelul campului. Afectiunile splinei- armurariu, linarita, ovaz, rostopasca, sporis, telina. Afectiunile urechii- lacramioare, untul pamantului. Afectiuni vasculare- castan comestibil, coada soricelului, maces, papadie, patlagina, patrunjel, patlagea rosie, salvie, secara, traista ciobanului, vasc. Afectiuni tumorale- plop negru. Afonie- brancuta, cais, telina, varza. Afrodiziac- angelica, cuisoare, lemnul domnului, macris. Afte- afin, busuioc, calomfir, cimbrisor, coada calului, coada soricelului, cretisoara, ienupar, lamai, lemn cainesc, levantica, morcov, mur, nalba, naprasnic, nuc, ovaz, patlagina, patrunjelul campului, raculet, rasgoace, salcie, salvie, sclipeti, splinuta, sporis, soparlaita, tataneasa, trandafir, turita mare, telina, untul pamantului. Albuminurie- coada calului, porumb, troscot, telina, vasc. Alcoolism- ardei iute, cimbru, pedicuta, revent, varza. Alergie- brustur, coada calului, coada soricelului, maces, nasturel, nuc, ovaz, pepene galben, ridiche neagra, 3 frati patati, turita mare Algii-ardei iute, vinarita. Alienatie mintala- maselarita. Alopecie- ardei iute, brustur, brustur dulce, calomfir, caltunasi, ceapa, coada calului, coada soricelului, cretusca, ienupar, levantica, lumanarica, maghiran, maselarita, merisor de munte, mesteacan, mutatoare, nasturel, norocel, nuc, obligeana, pedicuta, plop negru, porumb, ricin, rozmarin, salcie, salvie, sapunarita, sporis, stanjenei, urzica mica, urzica moarta alba. Amenoree- coada calului, isop, limba mielului, pelin. Ameteli- angelica, cimbrisor, coacaz negru, lacramioare, levantica, menta, negrilica, nuc, paducel, sanisoara, vasc. Amigdale- brad, buberic, busuioc, cartof, capsun, ceapa, cerentel, coacaz negru, coada calului, cretusca, crin alb, lamai, lichen de Islanda, mar, mur, musetel, naprasnic, nuc, patlagina, patrunjelul campului, porumb, secara, smochine, sorbestrea, tei, toporas, turita mare, zmeur. Anemie- cais, cartof, catina, cicoare, cimbrisor, cimbru, coacaz negru, coada calului, coada racului, cretisoara, lamai, lemnul Domnului, mazare, maces, mar, maslin, mur, nuc, orz, paltin, papadie, patrunjel, patlagea vanata, pelin, prun, revent, roinita, rozmarin, schinduf, sfecla rosie, sorbestrea, spanac, turta, urzica, urzica mica, varza, vita- de-vie, zmeur. Anexite- porumb. Angina- aloe, angelica, anghinare, buberic, ceapa, coacaz negru, ienupar, lamai, lemn cainesc, limba boului, matreata bradului, mur, mustar negru, nap, naprasnic, nuc, obligeana, paducel, pin, priboi, rapita, roinita, rostopasca, secara, smochina, traista ciobanului, turita mare, vinerita. Angiocolite- afin, anghinare, brad, crusin. Angoasa- cimbru, levantica, paducel, roinita. Anorexie- afin, albastrele, aloe, anason, anghinare, busuioc salbatec, busuioc, caltunasi, cicoare, cimbru, coacaz negru, coada soricelului, coriandru, cretisoara, isop, leustean, lichen de Islanda, mesteacan, negrilica, obligeana, orz, paltin, papadie, patrunjel, patrunjelul campului, pelin, pepene galben, podbal, revent, ridiche neagra, roinita, rotunjoara, salvie, sanisoara, scaiul dracului, schinduf, schinel, scumpie, sovarf, sparanghel, sofran, tarhon, trifoiste de balta, troscot, turita mare, telina, unguras.

Antrax- arnica, lasnicior. Anurie- ceapa, pin, schinduf. Anxietate- isop, narcisa alba, talpa gastei, telina, valeriana. Apoplexie- cimbru, ciubotica cucului. Aritmii cardiace- angelica, cicoare, lacrimioara, levantica, maturice, ruscuta de primavara, talpa gastei, unguras. Arsuri- afin, aloe, arnica, cartof, catina, ceapa, cimbrisor, coada racului, coada soricelului, cretusca, crin, in, ienupar, levantica, limba mielului, lumanarica, maces, maslin, musetel, nasturel, norocel, nuc, orez, patlagea vanata, patrunjelul campului, plop negru, salcie, schinel, sclipeti, smochin, sorbestrea, sovarf, spanac, stanjenei, stejar, sunatoare, tataneasa, ulm, untul pamantului, urzica moarta alba, ventrilica, vinerita, volbura. Artrita- agris, anason, angelica, anghinare, ardei iute, bujor, cais, cartof, catina, ceapa, cicoare, coacaz negru, coacaz rosu, coada calului, coada racului, cretusca, lacrimioara, lemnul Domnului, lemn dulce, limba mielului, mar, mesteacan, mustar negru, orz, papadie, patlagea rosie, patlagea vanata, pedicuta, plop negru, porumb, porumbar, ridiche neagra, rozmarin, salata, scai vanat, schinduf, sfecla rosie, sunatoare, telina, usturoita, varza, vasc, visin. Ascarizi- maces, schinduf, secara, vetrice. Ascita- banuti, ceapa, cretusca, isop, lamai, mesteacan, ovaz, patrunjel, patrunjelul campului, pelin, pir, porumb, praz, splinuta, sofranas, tarhon, turta, ulm, varza. Astenii- agris, busuioc, cais, cartof, capsun, ceapa, cicoare, cimbru, coacaz negru, coacaz rosu, coriandru, lamai, limba boului, maces, macris iepuresc, maghiran, mar, marar, menta, morcov, nuc, ovaz, paducel, papadie, patlagea rosie, patrunjel, praz, prun, rozmarin, schinduf, sfecla rosie, smochina, sovarf, spanac, sparanghel, telina, varza, vita de vie, zmeur. Astm- aglica, aloe, amareala, angelica, arnica, banuti, busuioc, caltunasi, carcel, ceapa, cimbrisor, cimbru, ciumafaie, coada soricelului, ipeca, isop, lamai, lasnicior, levantica, limba mielului, lumanarica, maselarita, morcov, musetel, narcisa alba, negrilica, nemtisori de camp, orz, ovaz, patlagina, pin, plop negru, pochivnic, podbal, ridiche neagra, rodul pamantului, rostopasca, rotunjoara, rozmarin, salata, salvie, scanteiuta, sovarf, stanjenei, sulfina, sunatoare, talpa gastei, tataneasa, trandafir, 3 frati patati, trifoi rosu, trifoiste de balta, turita mare, unguras, urzica mica, usturoita, valeriana, vasc, ventrilica, vindecea, vinarita, Atacuri cerebrale- mar. Ateroscleroza- afin, anghinare, capsun, ceapa, coacaz negru, coada soricelului, lacrimioara, lamai, mar, marar, morcov, nuc, papadie, paducel, patlagina, pepene galben, pin, prun, scorus de munte, secara. Atonie digestiva- agris, ardei iute, ceapa, cicoare, coacaz rosu, lichen de Islanda, mataciune, menta, obligeana, orz, patrunjel, patlagea rosie, praz, revent, ridiche neagra, roinita, rozmarin, schinel, siminoc, sunatoare, stevie, talpa gastei, talpa matei, tarhon, turita mare. Atonie musculara- albastrele, cretisoara. Atonia vezicii urinare- spanac, telina. Atrofie musculara- cimbru. Avitaminoze- capsun, catina, coacaz negru, coacaz rosu, maces, macris iepuresc, mesteacan, sfecla rosie, urzica, urzica mica. Avort- vetrice. Azotemie- afin, ceapa, mesteacan, orez, ovaz, orz, patlagea rosie, praz, troscot, vita de vie. Balanite- musetel. Balonari- afin, anason, banuti, brustur, busuioc, chimen, cimbrisor, cimbru, coada soricelului, coriandru, cuisoare, feciorica, maghiran, mataciune, menta, musetel, obligeana, papadie, patrunjel, plop negru, rozmarin, salvie, scaiul dracului, scorus de munte, sofran, tintaura. Bataturi- ceapa, crin, iarba de soaldina, iedera, marar, norocel, paducel, ricin, rostopasca, siminoc, stanjenel, urechelnita. Batranete- castan comestibil, visin. Betie- cimbru, dafin. Blefarita- asmatui, echinaceea, feciorica, patlagina, silur Blenoragie- deditei, feriga, osul iepurelui, scaiul dracului. Blocaj arterial- Ginko- Biloba.

ipcarige.Biloba.anghinare. sunatoare.lacramioare.deditei. osul iepurelui. podbal. grau. Boli de gat.ciubotica cucului. prun. Boala Parkinson. hrean. patrunjel. dracila. maces. salata. scumpie. ghintura. papadie. ipeca.aloe. calin. pufulita cu flori mici. iasomie de padure. Boli pulmonare. grausor. gutui. Bolile coloanei vertebrale. salvie. pepene galben. tei. Bolile tubului digestiv. coriandru. brad.cuisoare.maselarita. Ginko-Biloba. Ginko-Biloba.albastrele. hamei. visin. sunatoare. Boli inflamatorii. tataneasa.iedera. ridiche neagra. nalba. vita -de-vie. brad. secara. capsun. naprasnic. cimbrisor. feriga. turta. Boli de nervi. scorus de munte. ciubotica cucului.corn. mar. turta. coacaz negru. marar.frasin. coada calului. brad. iedera. Ginseng. Boli glandulare. mesteacan. brancuta. praz. nuc. plop negru. angelica. salata. telina. Boli infectioase.dracila. turita mare. mesteacan. Boli de oase. ulm.limba mielului. ciumafaie. Ginko-Biloba Boli de buze. turita mare. 3 frati patati. negrilica. nasturel. Boli limfatice. fragi. lumanarica. mur.busuioc. calapar. coada soricelului. sulfina. sclipeti. dafin. papadie.mur. ghiocei. patlageaua rosie. amareala. pedicuta. limba mielului. Bronsite. sapunarita. iarba mare.fragi. sofran. Bube. linarita. Bolile creierului. brad. Boli venerice-patrunjelul campului. mac de camp. macris. Boli de piele. feciorica. mac de gradina. unguras.fasole. marar. siminoc.nasturel Boli renale. catina. splinuta. fag. ghimpe. ienupar. busuioc de camp. .armurariu. sorbestrea. pin. naprasnic. piper. stanjenel. fragi. trifoiste de balta. ridiche neagra. mar. fragi. nasturel. pin. sovarf. 3 frati patati.Boala Alzheimer. nalba. armurariu. Boli de sange. naprasnic. merisor de munte. salata. Bufeuri. Bronhidroza. iarba mare. ienupar.banuti. ridiche neagra. Boli intestinale si rectale. Boli de colagen. urzica mica. fasole. pedicuta.Ginko. sunatoare. nasturel. tintaura. dafin.pin. limba mielului. lumanarica.afin. podbal. crin. plamanarica.angelica. telina. pelin. Boli de stomac. pedicuta. iedera. Bradicardie. vindecea. ulm. porumbar. Boli genitale. usturoi. pochivnic. 3 frati patati. jneapan. Bolile urechii. orez. zmeur. mustar negru.Ginseng. fasole. rapita.(dermatita herpetiforma) porumb. naprasnic.Biloba. scai vanat. urzica moarta alba. sunatoare. coada calului. rozmarin. busuioc. fasole. nasturel. albastrele. plop negru. coacaz negru. aloe. hrean.galbenele. orz. Boli reumatice.coada calului.pufulita cu flori mici. busuioc. Bolile vezicii biliare. morcov. nap. nuc. rotunjoara. zmeur. Bulimie. morcov. hrean.angelica. ulm. musetel. banuti.nuc. pir. corn. Boli de inima. patrunjelul campului.anghinare. Bolile vezicii urinare. anason. angelica. coacaz negru. sofranas. Boli de ficat.pepene galben Boli de splina. ipcarige. limba mielului. isop. ienupar. dovleac.obligeana. tataneasa. Ginko. coada soricelului. zmeur. menta. hamei. soparlaita. pepene galben. tarhon. ipcarige. ovaz. echinaceea. tataneasa. patlagina. tei. tarhon. fasole. gutui. soparlaita. musetel. nalba. turta. salvie. mei pasaresc. turita mare. chimen. ciubotica cucului.anin alb. cimbru. alun. sparanghel. crusin. fag. turta.coacaz negru Boli de dinti. rasgoace. mur. Boli de ochi. ceapa. macris iepuresc.anghinare. vetrice. brustur. roua cerului. Boala Durhing.albastrele. limba mielului. visin. Boli uterine. tarhon. morcov.

scumpie. pir. rostopasca. Cicatrizarea ranilor.busuioc. levantica. limba boului. paducel. prun. carpen. coada soricelului.Ginko. rotunjoara. carpen. coada racului. lemnul Domnului. lemn dulce. mur. echinaceea. spanac. dracila. fasole. hamei. Cataruri intestinale. soia. priboi. iedera.ceapa. ciubotica cucului. nasturel. mesteacan. armurar. ceapa. salvie.limba mielului.coada calului. patrunjel. coacaz negru. Ginseng. menta. varza. telina Cataruri urinare. paducel. catina. ghiocei. papadie. obligeana. angelica. fenicul. visin. mar. vulturica Cataruri respiratorii (bronhice. urechelnita. angelica. urzica. lemnul Domnului. naprasnic. carcel.aloe.amareala. roiba. salvie. canepe codrului. turta. curcubetica. mar. zmeur. macris iepuresc. gutui Chelie. Chisturi. maces. ciubotica cucului. brancuta. papadie. orz. spanac. ghintura galbena. micsunele ruginite. turita mare. Cearcane. galbenele Cheaguri de sange. zmeur. calin. ceapa. turita mare. ceapa. cimbru. papadie.mustar negru Cardiopatii ischemice. naprasnic. Cherato-dermii. soc. sfecla rosie. urzica moarta alba. patrunjel. rostopasca. Celulita. nuc.afin. lamai. merisor de munte. batranis. marul lupului. smochine.aloe.brustur.cretusca. lamai. ricin Chist ovarian. usturoi. arnica. catina. schinduf.ghimpe Climacteriu. mur. iarba mare. macris. iarba neagra. musetel. siminoc . scai magaresc. schinduf. hrean. gorun. tintaura.deditei. cimbru. patrunjel. isop. schinduf. galbenele. floarea soarelui. marul lupului Ciclu abundent. marul lupului. naprasnic. Cervicite. roinita. sunatoare. cimbru. cretusca. ienupar. varza. tataneasa. piper negru. in. coada racului. marar. marar. levantica. Ciclu neregulat. vasc. omag. pedicuta. nap. isop.ceapa.ciubotica cucului. ghimber. strasnic. molid. plop negru. Calculi vezicali. coada calului. mustar alb. brustur. armurariu. osul iepurelui. pedicuta. visin. patlagea vanata.galbenele.spanz Calculi biliari.pepene galben. roinita.albastrele.busuioc. orez. coada soricelului.afin. naprasnic.hrean. orz.anason. orz.albastrele Calozitati. levantica. Calculi renali. dumbravnic. toporas.anghinare.coacaz negru. paducel. grau. troscot. nalba. rozmarin Cardiopatii. iarba de Soaldina. naprasnic.coada calului. Circulatie periferica deficitara. sunatoare Cloruremie. pin. telina. zmeur. prun. varza. coacaz negru.hamei Carii. porumb. mazare. catina.Biloba Cheilita. ipeca.arnica. usturoita Cardialgii. galbenele. jneapan. rascoage. banuti. mur. naprasnic. brustur. Ciroze. coacaz rosu. varza. troscot. Cisto-pielita. marul lupului. rozmarin. porumbar. isop. toporas. patlagina. rasgoace. pufulita cu flori mici. orz. Calmant iritatii oculare. jneapan.coada soricelului. usturoi. dovleac. rostopasca. fasole. pufulita cu flori mici. cimbru. etc). pufulita cu flori mici. levantica. maces. praz Colagenoze.Bursite. coacaz negru. frag. catina. tataneasa. norocel. ventrilica. plop negru. morcov. Cistita. ovaz. plamanarica. obligeana. urzica mica.hrean. capsun. zamosita. Cangrena. smochine. osul iepurelui. Ginko-Biloba. salcie.calomfir. sfecla. Ginseng. Chist renal. pin. ridiche neagra. turita mare. ipeca. busuioc. paducel. salata.naprasnic Chist seboreic. limba boului. banuti. sorbestrea. telina. pir. Ginseng.iarba de Soaldina Cancer. isop. musetel Cefalee. ghimber. Candidoze-afin. in. merisor de munte.anghinare.brad. Cicatrici cheloide. Ginko-Biloba. mur. ghimpe. porumb. ghimpe. telina. porumb. porumbar.limba mielului.morcov Cataracte. limba mielului. leustean.

schinel. fragi. talpa gastei. orz. Comotii cerebrale. brustur. frasin. roinita. ceapa Congestia ficatului (hepatica). mac. turita mare. ricin. Colon iritabil. ovaz. fumarita. vita de vie Congestie cerebrala. Convulsii. roinita. pelin. catina. nuc. untul pamantului. cuisoare. lichen de Islanda. dumbravnic. papadie. patlageaua rosie. porumb. Congestie renala. dracila. mesteacan.tei Crampe. turita mare. zmeur. orez.afin. limba mielului. isop. sofranas. orez.angelica.cerentel. tintaura. soc. salvie. trifoi rosu. chimen. margareta. pepene rosu. capsun. zmeur. in. Ginseng. Contuzii. schinel. fasole. morcov. menta. siminoc.ceapa. fenicul. castan salbatec. valeriana. naprasnic. perisor. mac de gradina. porumb. lacramioare. dovleac. rozmarin. brustur. coada racului. salba moale. lamai. cimbru.albastrele. cuisoare. maslin. cicoare.Colecistita. nuc. sfecla rosie. maslin. praz. fasole. patrunjel. scorus de munte. catina. roinita. coada calului. plop negru. visin. armurar. stanjenel.cretusca Congestii. Colita de putrefactie. prun. crin alb. agris. nasturel. pedicuta. coada soricelului. musetel. mar. vita de vie. smochine. trandafir. usturoi. curcubetica. mar. sfecla rosie. cimbru. coacaz negru. paducel. arnica. grau. sfecla rosie. stanjenei. Contractii de natura nervoasa. pin Congestie pulmonara. sunatoare. valeriana. porumb. patrunjel. menta. smochine. dracila. coada soricelului. limba mielului. schinduf. hrean.anghinare. roua cerului. telina. ardei. ulm.afin.alun. calin. paducel. visin. maces. pepene galben. Convalescenta. angelica. leustean. varza. busuioc de camp. soia. dumbravnic. spanac. micsunele ruginite. limba mielului. maghiran. coada racului. busuioc de camp. rozmarin Colici intestinale si stomacale.pin.pedicuta.brancuta. zmeur. revent. ridiche neagra. Cosmetica (tratamente).banuti. slabanog. GinkoBiloba. babornic. dracila. grau. capsuni. stevie. mutatoare. roiba. papadie. ardei. limba boului. echinaceea. paltin de camp. patrunjel. negrilica. frasin. iarba neagra. Ginseng. salata. pochivnic. arnica. Colesterol marit. molid. pedicuta Crampe menstruale.salcie Conjunctivita. Colici nefritice (renale).afin. Colita.hrean. turita mare. mar. catina. silur. sorbestrea. lemn dulce. fenicul. castan comestibil. papadie. Colibaciloze. 3 frati patati.anghinare. brad. untul pamantului. isop. Cosmaruri. cicoare. leustean. vasc.musetel Comedoane. mur. sunatoare. pecetea lui Solomon. iarba mare.brustur. pir. lemnul Domnului.molid Colorarea parului. morcov. praz. secara. lamai. calin. albastrele. coada soricelului. dovleac. priboi Congestie genitala. coada calului. musetel. gutui. Colici. menta. Colita de fermentatie. toporas. paducel. fasole. iarba mare. coada soricelului. ciubotica cucului. roinita. mur.afin. papadie. coada soricelului. echinaceea.aloe.mar. rostopasca. maghiran. prun. vita de vie Congestia splinei. coriandru. obligeana. priboi. salcie. dud. fumarita. galbenele. varza. . 3 frati patati.brad. Colici biliare (si hepatice). alun. catina. mustar alb. volbura. chimen. rachitan. toporas. obligeana. calomfir. patlageaua vanata. sorbestrea.maselarita. ghintura galbena. floarea soarelui. coada calului.valeriana Crampe musculare. musetel. coacaz negru.cicoare. rozmarin. hamei. trandafir.agris. ceapa. asmatui. tintaura. salata. ciumafaie. ventrilica. vita de vie. trifoi alb. limba mielului. roinita. busuioc. busuioc. angelica. galbenele. patlageaua vanata.ciubotica cucului. Constipatie. troscot. schinel. visin. patrunjel. urzica moarta alba. sovarf.albastrele.cicoare. omag. mataciune. nalba. drobita. brustur. hrean. telina. turita mare. talpa gastei. cerentel. brustur. plop negru. mataciune. limba mielului. sparanghel. iarba neagra. papadie. patrunjel. fragi. coacaz negru. crusin. banuti. angelica.maslin. soc. Colici abdominale. fenicul. patlageaua rosie. spanac. varza.

salba moale.Ginko-Biloba. crusin. grau. salvie. zmeur. plop negru. Diaree.hrean. ridiche neagra. sparanghel. sfecla rosie.hrean. Dereglari hormonale. urzica mica. .mar. musetel. trandafir. visin. Depresie. urechelnita. ulm. ovaz. strugurii ursului. coada racului.albastrele Crize dureroase reumatice. cais. soparlita. maghiran. drete. plop negru. matreata bradului. albastrele. Delirum tremens. sapunarita. ciumafaie. angelica. vasc Crize migrenoase. orz. dud. rascoage. fragi. valeriana. macris.floarea soarelui. schinduf. soia. visin. porumb. macris iepuresc. narcisa alba. roinita. nasturel. capsun. Crestere. catina. praz. orez. anghinare. praz. orz. gutui. cuisoare.coriandru. varza. coacaz rosu. cicoare. maslin. hrean. menta. obligeana.stanjenei Cresterea diurezei. coriandru. turita mare. molid. Diateze. maslin. scumpie. lamai. ghintura galbena.alun. orez. cais.Biloba. turita mare. coacaz negru. galbenele Crapaturile sanilor. iedera. sunatoare Dermatite. urzica. obligeana Demineralizare. zmeur. sorbestrea. vita de vie. pufulita cu flori mici. pochivnic. papadie. maces. revent.afin. limba mielului. sorbestrea Crampe uterine. roinita. unguras. cicoare. ovaz Decalcifiere. capsun. aloe. cretusca. fenicul. alun. visin. cretisoara. cimbrisor. turita mare. banuti. coada calului. fumarita. cicoare. usturoi. hamei. Ginko-Biloba. galbenele. siminoc. salata. corn. catina. naprasnic. levantica. salata. sparanghel.Ginko.castan comestibil. urzica. aloe. cretisoara. untul pamantului. piper negru. lemnul Domnului. salvie. secara. Cresterea dintilor. hrean. Dischinezie biliara.galbenele. deditei. tintaura. iarba mare. rozmarin. sanisoara. busuioc. talpa matei. ridiche neagra. dovleac.hrean. in. urzica moarta alba. lemnul Domnului. morcov. zmeur. pir. gutui. Dereglari de ritm cardiac. varza.afin. toporas. salcie. rotunjoara. rachitan. aglica. fag. porumbar. spanac. sfecla rosie. nufar alb. troscot. tarhon. orz. scanteiuta. osul iepurelui. matraguna. sanisoara. iarba mare.telina. castan salbatec. rozmarin. nuc. telina. fragi. turita mare. in. nuc.fasole. castan comestibil. gorun. porumbar. mesteacan. nalba. scaiul dracului. grau. Degenerescenta. coada calului.schinduf. sapunarita. alun. spanac. ovaz. asmatui. salvie. sclipeti. slabanog.alun. scortisoara. coacaz rosu.angelica. cicoare. mar. morcov. soparlaita.alun.angelica. navalnic. usturoita. armurariu. carpen. dud. busuioc. merisor de munte.ceapa. mustar. telina. coacaz negru. menta. gorun. porumbar.ardei iute. ghintura galbena. patlagina. catina. trifoi rosu. cartof. varza. coada calului. coada soricelului. busuioc. fasole.Ginseng Degeraturi. fasole. cartof.angelica. Diabet. Descuamarea pielii. busuioc salbatec. nasturel. revent. ghintura galbena. papadie. gorun. coada calului. splinuta. rostopasca. ceapa. ienupar. nasturel. ovaz.roinita Dezinfectant intestinal. plamanarica. castan comestibil. musetel. catina.afin. soia. papadie.Crampe stomacale.plumanarica. rachitan. macris iepuresc. tataneasa.afin.anghinare. cerentel. soia. brustur.mur Dezintoxicare. schinduf. echinaceea. sparanghel. Deficiente de memorie. lemnul Domnului. obligeana. nalba. Debilitate. in. roinita. patrunjel. raculet. morcovi. brustur dulce. vita de vie. rozmarin. Dezechilibru nervos. nuc(ulei) Cuperoza. ceapa. unguras.maselarita Dementa. iarba neagra. calomfir. Crapaturile pielii. orz. fenicul. papadie. mataciune.paducel Dereglari glandulare. pir.mei pasaresc. hrean. mur. varza. brustur. nuc. vulturica. frasin. perisor. Dereglari menstruale. troscot. mataciune. canepa codrului. ienupar. salvie. cimbru. telina. Digestie dificila. ceapa. sovarf Crize de nervi. papadie. sunatoare. stejar. visin Crustele scalpului. nuc. spanac.

cerentel. deditei. sanisoara. brusture. coada racului. nasturel. omag.pin Disfunctii hepatice. urzica. asmatui. crin alb.cimbrisor. traista ciobanului. ridiche neagra. pin.cretusca.cuisoare Disgravidie. slabanog. brad. iarba mare. brustur dulce. Dureri de abdomen. echinaceea. cuisoare. lemnul Domnului. lemnul Domnului. iarba mare. pochivnic.varza Dureri ovariene. limba canelui. mar. plop negru. smochine. brad. nuc. macris iepuresc. ceapa. ghimber. vindecea. Dureri de piept. orz. Dureri de cap. cuisoare.vegetativa. cimbrisor. tarhon. ciumafaie. nuc. tintaura. maghiran. talpa gastei. sunatoare. Dureri de hemoroizi.angelica.anghinare. patrunjel. sunatoare. cerentel. maces. osul iepurelui. isop. Dispnee. tintaura. mar. pelin. schinel. gutui. dovleac. coada racului. coada racului. tei.afin. dumbravnic. ghimber. ardei iute. Dureri musculare. valeriana. schinduf. musetel. coada soricelului. slabanog. Disfunctii stomacale. Dureri de reumatism.ciubotica cucului. Dispepsie. urzica moarta alba. mur. roinita.coada racului. urzica moarta alba Dureri diverse . mustar negru. nuc. untul pamantului. coada calului. pecetea lui Solomon. schinel.albastrele.dud Disurie. slabanog. pelin. nuc. cretusca. piper. soparlita. carpen. ghimber.angelica. patlageaua vanata.arnica. ciumafaie. raculet. sovarf. talpa gastei. grau. capsun. marul lupului. ienupar. scaiul dracului.cimbrisor. praz. naprasnic.ciumafaie. cimbrisor. sanisoara. piper negru. floarea soarelui. menta. paducel. maghiran. soia. maslin.albastrele Dizenterie. coada soricelului. musetel. dovleac. lemnul Domnului.coada soricelului Dureri sciatice. sovarf. corn. coada racului. Dureri in zona pelviana. orz. sorbestrea. limba mielului. hrean. urzica moarta alba.roinita Dureri articulare. unguras. busuioc. lemnul Domnului. usturoi. rozmarin.aloe. mar. gutui. lumanarica.brad. menta.Discopatie. rachita. hrean. curcubetica. Ipcarige. mataciune. anason. schinduf. trifoi rosu. ceapa. fasole. patrunjel. carpen. Dureri de picioare. zmeur. grau. frasin. ceapa. porumb. rostopasca Dureri de gat. cicoare. aloe. porumbar. Duodenita. sovarf. Dureri de urechi.scortisoara. Dureri interne.deditei. untul pamantului.ardei iute. fenicul. lemnul Domnului. aloe. cais. brustur. rachitan. calin. Distrofia miocardului.angelica. galbenele. revent. tataneasa.cerentel. Eczeme. rodia. troscot. calin.cerentel Dureri de inima.aloe. navalnic. unguras Dureri de spate si musculare.cimbru Dureri renale. coacaz negru. fag. fenicul. aglica. curcubetica. piciorul cocosului. orz. patrunjel. vasc. limba boului. Disfunctia glandelor sudoripare.angelica.lemnul Domnului. . hrean. priboi. mesteacan. porumbar. tarhon. ceapa. Dureri de dinti. urechelnita.ghimber. papalau. mac rosu. coriandru. sofran. dumbravnic.afin. mataciune. papalau. drete. frasin. Dureri de ficat. lumanarica. iasomie de padure. obligeana. sofran. ridiche neagra.ciubotica cucului.paducel Distonie neuro. roinita Echimoze. crin alb. fag. lasnicior. drete. Dureri de rinichi. cartof. ghintura galbena. obligeana. armurariu. sovarf. Dureri de stomac. laptele canelui. lumanarica. lemnul Domnului. cimbru.porumbar Dureri de ochi. obligeana. troscot. roinita. salcie. banuti.orz. brancuta. marar. lemnul Domnului. gorun. nalba. cartof. anghinare. rostopasca. mutatoare. menta.cerentel Dureri menstruale.nuc. cimbru Dureri uterine.musetel. soparlaita. frasin. ovaz. revent. in. ciubotica cucului. zmeur. angelica. levantica. cerentel. cuisoare Disfunctii sexuale. spanz.arnica. hrean. Dismenoree.

afin.brancuta. iarba de Soaldina. Episclerita. ghimpe. cimbru.nasturel. Enteroragii.brustur. cimbrisor. Ipcarige.albastrele.crin alb. merisor de munte. marul lupului. sorbestrea. soc. lemnul Domnului. fasole. frasin. cimbru. brustur. Emotivitate. gutui. varza. vinerita. porumb.grau. osul iepurelui. alun. jneapan. spanac. Eczeme zemuinde. patlageaua rosie.salata. zmeur. aloe. calin. Extra. isop.angelica. Eliminarea toxinelor. coada calului.curcubetica. turta. salvie. orz. marul lupului. curcubetica. troscot.afin. pelin. fragi. cartof.brustur. sovarf. Escare. varza. mesteacan. ovaz.sistole. deditei. coada racului. lemn cainesc. Eminenta de avort. rascoage. pir. floarea soarelui. mur. porumb. banuti. nap. vita de vie. galbenele. soc. soc. sapunarita. pin.calin. grau. stejar. scai vanat. Eroziuni bucale. piperul baltii. sfecla rosie. Eczeme pruriginoase.hamei. brustur. iedera. patrunjel. sovarf. patlagina. Epidermofitie. nuc. lacramioare. iarba neagra. podbal. nuc. secara. brad. coacaz negru. jneapan. roinita. urzica. usturoita. Febra. calomfir. gorun. maces. rostopasca. troscot. linarita. naprasnic. Enterocolite. vasc. asmatui. cartof.roinita. dovleac. dracila. maselarita.coada calului. Ipcarige.papadie. musetel. stejar. sunatoare.cimbrisor. menta.caltunasi. troscot. iarba mare. varza. cretisoara. raculet. mar. leustean. brustur dulce.cartof. deditei. cimbru. talpa gastei. brad. pin.albastrele. lamai. orez. Eritem. castan salbatec. turta. Edemele pleoapelor. Excitatii nervoase. anason.brustur. cretusca. Eczeme microbiene (infectate). soc. urzica mica. orez. nufar alb.lamai. maturice. Entorsa. lacrimioara. ienupar. Erectii prelungite dureroase. 3 frati patati. corn. ulm. pecetea lui Solomon. porumbar. ulm. usturoi. cerentel. coada soricelului. Escoriatii. nuc.crusin. Enterite. ciubotica cucului. nalba. ceapa. Favus. sclipeti. urzica. Endometrite. scaiul dracului. turita mare.silur. mac rosu de camp. Enurezis. ovaz. matreata bradului. splinuta. tataneasa. cerentel. curcubetica. coada calului. fenicul. galbenele. pufulita cu flori mici. busuioc. lemn dulce. alun. salvie. sorbestrea. fasole. cretusca. obligeana. leustean. iarba mare. tataneasa. mar. fragi. naprasnic.cartof. ulm. molid. stanjenei. cerentel. turita mare. morcov. rachitan. Efelide. Excitatii sexuale. sapunarita. steregoaie. crin alb. cimbrisor. crin alb. zamosita. vita de vie. papadie. podbal. spanac.busuioc. iedera. micsunele ruginite. cretusca. dud. lamai. sparanghel. deditei. tei.lacramioare. tataneasa. coada calului. Epistaxis. urzica mica. rozmarin.brustur. mesteacan. cimbru. patlagina.angelica. canepa codrului. patlageaua vanata. frasin. lemnul Domnului. coacaz negru. cretusca. telina. zmeur. crin alb. musetel. priboi. rostopasca. curpen. sapunarita. rozmarin. Epilepsie. schinel. vulturica. tataneasa. roinita.hamei Eretism nervos. Eruptii tegumentare. grau. tintaura. salata. sapunarita. molid. sclipeti.ardei iute. mar. .afin. Exantem. rozmarin. rapita. cimbrisor.angelica. porumbar. brancuta. musetel.brustur. buberic.carcel. maslin. ruscuta de primavara Faringite. scumpie. scanteiuta. angelica. ridiche neagra. Eczeme uscate.coada soricelului. Edeme.brustur. pin. lichen de prun. Emfizem pulmonar. coada calului.telina. turita mare. grau. ventrilica. capsun. Ginseng. tarhon. Erizipel. corn. Eliminarea gazelor. pecetea lui Solomon. menta. obligeana. vasc. piciorul cocosului. fenicul. vita de vie. grausor. carcel. maces. cimbru. Eroziuni. cartof. praz.

marul lupului. drete. turta. lamai. praz.carpen. macris. lamai. obligeana. macris. scortisoara. ceapa.cartof. tintaura.plop negru.busuioc. scorus de munte. orz. lichen.arnica. cretusca. ceapa. mur. raculet. usturoita.ridiche neagra. zamosita. micsunele ruginite. Gastralgii. nap. vulturica. tintaura.coada soricelului. usturoi. cartof. marul lupului. dracila. toporas. Greata. sulfina.alun. asmatui. omag. echinaceea. Frigiditate. obligeana. lamai. mac rosu de camp. raculet. salata. salcam. Flegmoane. brad. urzica mica. musetel. limba boului. cimbrisor. telina. mur. coacaz negru. Gastroenterite. patlagina. cimbru. marar. piperul baltii. vita de vie. rachitan. nuc. soc. lamai.Biloba Gripa.dafin. brustur. rotunjoara. lumanarica.cretusca.iedera. obligeana. roinita. nalba. echinaceea. Fibrom uterin.coacaz negru. pin. sapunarita. maces. Ganglioni inflamati. galbenele. maslin. pecetea lui Solomon. Glicozurie. cicoare. zmeur. iarba neagra. volbura.aloe.(crestere).salvie Gingivite. coada racului. vinarita. trifoiste de balta. revent. dumbravnic. roinita. porumb. 3 frati patati. grau. calomfir. mesteacan.amareala. Fermentatii intestinale. brad.ciubotica cucului. marul lupului. ciubotica cucului. coada calului.albastrele. banuti. coada racului. cimbru. sclipeti. limba mielului. Graviditate. roinita. lichen. patrunjel. castan salbatec. roinita. tataneasa. Fracturi. coada soricelului. Fetor bucal.schinduf Gaze intestinale. Grefe de organe. angelica. smochine. nuc. soc. vita de vie. lasnicior.castan. fumarita. troscot. plop . nuc.galbenele. porumb. gutui. ghimber. pin. menta. molid. marul lupului. navalnic. matreata bradului. coriandru.calin. Flebite. smochine. busuioc salbatec. dafin. maces. mar. carpen. talpa gastei.banuti. tataneasa. lamai. pelin. lamai. rasgoace. maghiran. sovarf. tataneasa. ceapa.coada calului. pochivnic. Gangrena. orez. matreata bradului.angelica. tataneasa. scumpie. orz.lamai Gonoree-busuioc. fumarita. ciubotica cucului.Ginko.lemn cainesc. vinerita. calin.cretisoara. pir. lamai. Galactagog. prun. carpen. mar.ciubotica cucului. mur. calin. Furuncule. Flatulenta. Fisuri de piele. roua cerului. macris iepuresc. coacaz negru. patrunjel. brustur.orz. isop. schinduf. tataneasa. mataciune. maces. Fistule. dud. gutui. tei. curcubetica. Gastrita.angelica. Flux menstrual perturbat. scorus de munte. smochine. plamanarica. naprasnic. leustean. sovarf. paducel. sunatoare. fag.aloe. Fisuri anale. patrunjel. patlagina.cais. rostopasca. crin alb. ghintura galbena. crin alb. Febra tifoida. papalau. mar.coada soricelului. castan salbatec.cerentel.busuioc. priboi. siminoc. coada soricelului. usturoi. Ipcarige. levantica. cimbru. menta.menta. Fragilitate capilara. cuisoare. schinduf. in. nalba. isop. lichen. ridiche neagra. ardei iute. pochivnic. dafin. vulturica. mar. Fisuri. Furunculoza pleoapelor. anghinare. gutui. scortisoara. Glaucom. urechelnita. turita mare. tataneasa. iedera. stejar. Ficat. rostopasca. Gene. Ficat colonial. stejar.albastrele. coacaz negru. busuioc salbatec. coada soricelului. pin.caltunasi Gingii sangerande. Fisuri mamelonare (san). rapita. Glosite. Friguri.

ceapa. coriandru. stanjenel. Hemofilie. papadie. soc. cais.schinduf Hiperhidroza. sfecla. schinduf. cicoare. rachita. sfecla rosie. coacaz negru. tataneasa. siminoc. ciumafaie.patrunjelul campului. ruscuta de primavara Hidrosadenite.cerentel. fasole. cartof. frasin. pelin. cretisoara. nap. turita mare. pir. maslin. catina. asmatui. omag.brebenoc. ciubotica cucului. untul pamantului. limba cainelui. . porumb.brustur dulce. vasc. roinita. Hiperclorhidrie.marar.asmatui. bujor. tarhon. cimbrisor. menta. scortisoara. naprasnic. mesteacan. nuc. anghinare. vulturica. banuti. calin. papalau. salvie. grau. pedicuta. vinerita. anghinare. stejar. brad.castan salbatec. hrean. salcie. coacaz rosu.arnica. vasc. Hiperkeratoze. lamai. lumanarica. porumb. castan salbatec. slabanog.nufar alb. cerentel. ridiche neagra. lamai. vindecea. ciubotica cucului. ridiche neagra.musetel. brustur. cimbru. maces. Hernie de disc. busuioc salbatec. cretusca. agris. matraguna. Hiperaciditate. ienupar. capsun. sorbestrea. limba boului. mesteacan. rozmarin. catina. mar. catina. tintaura. sanisoara. traista ciobanului. porumb. urzica mica. piperul baltii. brustur dulce. capsun. plop negru. usturoi. pufulita cu flori mici. traista ciobanului.coada calului. pir.afin. usturoi. pufulita cu flori mici. stejar. soia. osul iepurelui. brad. troscot. pin.afin aglica. brancuta. Hemiplegii. coada soricelului. vinerita. pecetea lui Solomon. vulturica. cretusca. porumb. Hipertensiune. cretusca. lamai.negru. orz. urzica. nemtisori de camp. varza.aglica.cerentel.brustur dulce. Herpes. Halena. vasc. mur. sclipeti. cerentel. siminoc. capsun. telina. nuc. sanisoara. armurariu. naprasnic. sparanghel. patlageaua vanata. podbal. coada soricelului. prun. calomfir. cretisoara. trandafir. troscot. papadie. sulfina. anghinare. talpa matei. urzica. morcov. Hernie. visin.afin. schinduf. salcie. pir. menta. capsuni. norocel. soparlita. Hipermenoree. castan comestibil. cuisoare. ghimpe.sclipeti. salcie. sunatoare. ventrilica. valeriana Hiperexcitatie sexuala. Hematurie. trifoiste de balta. rostopasca. urzica mica. smochine. lamai. salata. coada racului. sorbestrea. cartof. scortisoara. mataciune. piperul baltii. Hemoroizi. ulm. isop. tintaura. raculet. salcie. salcie. pelin. aloe. linarita. anghinare. Hipercolesterolemie. porumbar. brustur dulce. lacramioare. armurariu. fragi. bujor. iarba mare. marar. prun. patrunjel. matreata bradului. salcie. ceapa. limba mielului. nasturel Hidropizie. nalba. coada calului. busuioc salbatec. urechelnita. Herpes genital. lemn canesc. telina. pin. coacaz negru. porumbar.lamai Hemoptizie. Hiperemotivitate. sfecla rosie. echinaceea. nasturel. brandusa de toamna. coada calului. menta. caltunasi. obligeana.aloe. 3 frati patati. fag. porumb. sovarf. plop negru. tei. ghintura. cartof. cretisoara. macris. papadie. pedicuta. brustur. micsunele ruginite. 3 frati patati. tataneasa. sfecla rosie. Hiperglicemie. agris. papadie. rasgoace. papadie. perisor. varza. urzica. strugurii ursului. musetel. strugurii ursului. ceapa. Helmintiaze. Guturai. lasnicior. salcie.brebenoc. sapunarita. cimbrisor. patlageaua rosie. Hepatita. osul iepurelui. patlageaua rosie. mei pasaresc. rachitan. lamai.afin. coada soricelului. paltin de camp. turita mare. nuc.matraguna. rapita. slabanog. pelin. crusin. trifoi rosu. Gusa. tei. scanteiuta. carpen. aloe. vasc. cicoare. brustur. roinita. alun. sofran. coacaz negru. mur. patrunjel. pecetea lui Solomon. dracila. linarita. prun. mesteacan. naprasnic. orz. patlageaua vanata. limba mielului. albastrele. porumb. angelica. coada calului. tei.asmatui. hrean. lamai. praz. merisor de munte. piciorul cocosului.corn Guta. sorbestrea. pin. aglica. vindecea. plop negru.anghinare. rapita. buberic. cicoare. molid. pelin. stejar. rapita. Hiperexcitabilitate. unguras.ienupar. vita de vie. merisor de munte. naprasnic. maslin. turta. armurariu. patlagina.ardei iute. praz. telina. patlagina. perisor. Hemoragii. brustur.

Infectii virale. coacaz negru. ceapa. secara. Impetigo. lumanarica. scai vanat. Incontinenta urinara. vasc.dafin. rostopasca. scai vanat. gorun. patlageaua rosie. Ginko. Hipervascozitate sangvina. vulturica.porumb. ciubotica cucului. papadie. gutui. spanac.nuc. pin. Inflamatia aparatului digestiv. Inflamatia ficatului. Imunitate scazuta. Impotenta. Hipodinamie circulatorie.scorus de munte Hirsutism.urinare.catina.pin. molid. siminoc.castan salbatec. angelica. lamai. ghintura galbena. tintaura. sorbestrea. usturoi. tataneasa. Infertilitate. naprasnic. orz. marar. mesteacan.coacaz negru. Infectii microbiene si virale. curcubetica.fenicul. morcov. orz. maslin. menta.Biloba. roinita. roinita. priboi. cimbrisor. grau. mur. isop. splinuta. Infectii respiratorii. Infectii hepatice. usturoita. merisor de munte. porumb. rozmarin. Induratia ficatului. ruscuta de primavara. troscot. nemtisori de camp. Ginseng. negrilica. in. salba moale. pin.isop. salcie.armurariu. lasnicior. busuioc.aglica. telina. musetel. patrunjel. Hipovitaminoza.albastrele. turta. turta. mar. Induratiile pielii. telina. ridiche neagra. coacaz negru. praz. Ginko-Biloba. Ihtioza. usturoi.angelica. rachita. fasole. Hipotensiune. sclipeti.sunatoare. fasole. Hipoaciditate. nuc. echinaceea. musetel. hrean. coada soricelului. patlagina. coacaz rosu. Infiltrarea grasa a ficatului. usturoita.iarba de Soaldina. dumbravnic. Incapacitatea de concentrare. Infarct miocardic. sulfina. Infectii. cimbru. varza.lacramioare. tei. armurariu.orz. cartof. salvie. coacaz rosu. Hipertrofia prostatei. . nuc. dovleac.catina. lumanarica. molid.echinaceea. talpa gastei. rasgoace. cicoare. sfecla rosie. Infectiile pielii. dafin. turita mare.brad. levantica. lamai. turta. ovaz. morcov. Infectiile ginecologice. musetel.angelica. lemn dulce. hamei. rostopasca. papadie. usturoi. sparanghel. rozmarin. coada soricelului. carcel. gutui.ceapa. morcov. patrunjel. leustean.urzica moarta alba.urzica moarta alba. iarba neagra. mataciune. Indigestii.afin.coacaz rosu. Infectii urinare. ghimpe. salata. cretusca. fenicul.albastrele. orez. nalba. paducel . isop. gorun. capsun. Hipomagnezie. schinel. molid. mar. priboi. praz. galbenele.catina. linarita. silur. calomfir. Hipomenoree.catina. vinerita.valeriana. rozmarin. lemnul Domnului. zmeur. Indispozitie. Infectii intestinale. vindecea.lacramioare Hipoglicemie. cartof. linarita. traista ciobanului. nuc.busuioc. Infectii oculare. visin. nasturel. traista ciobanului Hipotonie arteriala. orz. coacaz negru. ceapa. Hipertiroidie. mur.arnica. turta. grau. Induratia splinei. cimbru. paducel. vasc. prun. lamai. curcubetica. naprasnic. coada calului. nuc. macris. telina. patrunjel. Inapetenta.fenicul. morcov. secara. Ginseng. mar. nuc. corn. vita de vie. scumpie.turta. ridiche neagra.albastrele. strugurii ursului. lamai. marar Icter.ceapa. pedicuta. plop negru. catina.roinita. merisor de munte. jneapan. papalau. papadie. pelin. fasole.brad. Infectiile gurii. porumbar. vasc. pir. busuioc salbatec.coacaz negru.lamai. Infectii genito. rozmarin. pochivnic. frasin. hrean. pufulita cu flori mici. zmeur.pir. usturoi.anghinare.

obligeana.ulm. pufulita cu flori mici. coacaz negru. vasc. hamei. paducel. crusin. limba boului. Ginseng. 3 frati patati.cartof. turta.iarba mare. pir. sunatoare. orz. Inflamatia pielii. prun. vinarita. Insuficienta cardiaca. smochine.hrean. carcel. dovleac.cimbrisor. strugurii ursului. arnica. marar.castan salbatec. orz. tataneasa. Intoxicatii.in. Insuficienta secretiei salivare. Insuficienta hepatica. sparanghel.telina. naprasnic. drete. Inflamatii intestinale.crin alb. iarba mare. smochin. sclipeti. talpa gastei.ovaz. Inflamatii mamelonare.coacaz rosu. cretusca. secara. musetel. Ipohondrie. schinduf. papadie. roinita. iedera. Inflamatia cailor respiratorii. Insuficienta respiratorie. plop negru. capsun. jneapan. fenicul. rostopasca. mazare. ovaz. lemn cainesc. banuti. nuc. slabanog. pin. lichen. nufar alb. cais. Inflamatiile mucoaselor. sparanghel. toporas. plamanarica. papalau. levantica. Insuficienta corticosuprarenala. fasole. trifoi rosu. salata. nuc. Insuficienta vederii. Iritatii. pecetea lui Solomon.schinduf. Instabilitate emotionala.brustur. cartof. Insuficienta tiroidiana. Insolatie. valeriana.catina Insuficienta pancreatica.naprasnic. hrean. jneapan.rozmarin. siminoc. armurariu.armurariu.anghinare. Insuficienta ovariana.Inflamatia aparatului genital. tataneasa. lichen. Inflamatia nervilor. Inflamatia vezicii urinare. Inflamatii. patlageaua rosie. Inflamatia ochilor.pepene galben. cartof. Iradiatii.lamai. osul iepurelui. plop. turita mare. sofran.galbenele. cretusca. schinduf. sunatoare. ghintura galbena. dalac. cretusca. mar.coada soricelului. Insuficienta lactatiei. Insuficienta biliara.iarba mare.roinita. telina. prun.in. busuioc.mar.cais. nasturel.silur. Inflamatii genitale. merisor de munte Inima. cartof. paducel.hamei.aloe.obligeana. Inflamatiile pleoapelor. Inflamatii vezicale. crin alb. Inflamatia splinei.strugurii ursului. Inflamatia mucoasei bucale. angelica.anason. lamai. menta. schinduf. sfecla rosie. Insuficienta renala. Insuficienta transpiratiei. floarea soarelui. toporas. dalac. lichen de islanda. galbenele. Intoxicatia sangelui. stejar.anghinare. Inflamatii urinare si renale. rozmarin. Insuficienta circulatiei sangelui. orz. trifoi rosu. sovarf. Inflamatia urechii. schinduf.anason. praz.rotunjoara. dumbravnic. ciubotica cucului. mustar negru. roinita. gutui. hamei.rozmarin. limba boului.mar. salcie. sunatoare. mesteacan. secara. lemn canesc.angelica. roinita. brustur. Inflamatii oculare. orz.cimbrisor. Inflamatii ganglionare si glandulare. macris. musetel.zmeur.afin. rachita. zmeur. schinduf. telina. urzica moarta alba. levantica. rachitan. iedera. salcam. Insatisfactii sexuale. calin.sunatoare. sanisoara. morcov. Insomnie. cicoare. . telina. sunatoare. salcie.hamei. Intertrigo. mur. telina. troscot. papadie. mustar negru. lamai. nufar alb. Iritare nervoasa.banuti. orz.morcov. maghiran. ciubotica cucului. splinuta.morcov. virnant. Inflamatii articulare. floarea soarelui. Inflamatii venoase.

3 frati patati. Intarzierea dezvoltarii mentale.nalba. mar. naprasnic. patlageaua rosie. salata. telina. slabanog. busuioc. rostopasca.Iritatia aparatului digestiv.busuioc.anin negru. dovleac. vasc. porumb. sclipeti. lamai. lichen de islanda. sporis. coacaz negru.angelica. pin. Iritatii vaginale. pedicuta. Leucopenie. coada racului. Iritatia sanului.nalba. calapar. turita mare. Inrosirea (iritarea) pleoapelor. limba boului. scaiul dracului. Junghi. vita de vie.maces.lamai. ceapa. Leziuni stomacale. grau. slabanog. iarba mare. tataneasa. orez. Isterie.pin. nemtisori de camp. Lipsa poftei de mancare. Leziuni cardiace. Ischemie cardiaca. vinerita. cerentel. sunatoare. crin alb. patrunjelul campului. Imbatranirea prematura. visin. sfecla. vindecea. maces. coada calului. salvie. Iritatia aparatului renal si urinar. coacaz rosu. levantica.brustur. nasturel. unguras. cretisoara. ciubotica cucului. galbenele. sfecla. mur. coada soricelului. sorbestrea. prun. Leziuni iritante.cretusca. Lactatie (pentru marirea cantitativa). Leziuni vegetante. prun. crin alb.iasomie de padure. Limbrici. iarba neagra. sfecla. menta. Intepaturi de insecte. brustur. papadie. paducel.armurariu. Iritatia gatului. paducel. galbenele. Ginseng. iarba mare. Iritatia ochilor. patrunjel.angelica. catina. orez. Lacrimarea ochilor. plop negru. sfecla rosie. marar. nuc. lamai.angelica.albastrele. floarea soarelui. sparanghel. pochivnic.vasc. Leziuni zemuinde. fasole. urzica moarta alba. Leziuni cutanate. Laringita. morcov. sunatoare. coriandru. maghiran.asmatui. ceapa. rotunjoara. trifoiste de balta. grau.banuti.3 frati patati. trandafir. cimbru. trifoiste de balta. porumb. papalau.coada soricelului. trifoi rosu. tintaura.anghinare. busuioc. frasin.angelica. Litiaze. patlageaua rosie. isop. . hrean. gutui. pepene galben. perisor. sorbestrea. ovaz. pin.pin. sorbestrea. sorbestrea.angelica. nuc. cretusca. ridiche neagra. vasc. Litiaze biliare. ventrilica. musetel. isop. busuioc de camp. cicoare.busuioc. asmatui. Leziuni tuberculoase. soparlaita. musetel. crin de padure. splinuta. cuisoare.ceapa. lemn dulce. strugurii ursului. hrean. stejar. ghimpe. praz. calapar. feciorica. ghiocei. naprasnic. lacramioare. jneapan.telina. patrunjelul campului. roinita. secara.(scaderea numarului de globule albe). merisor de munte. arnica. visin. Leucemie. ceapa. Ginko. vindecea. Limfatism. Iritatia mucoaselor. ovaz. Inrosirea mainilor. Leziuni bucale. plumanarica. cimbru de gradina. silur. Limfoame.sfecla. patrunjel.limba boului.catina. rachitel. gorun. iasomie de padure. ienupar.ienupar. capsun.anason. nalba. obligeana. cimbrisor. grau. varza.albastrele. gutui. cretisoara. hrean. ghintura. curcubetica.cais. Intarzierea cresterii. praz. coada racului. fenicul. patlagina.batranis. nuc. salcie. salcam.cerentel. smochin. masline. cartof.lamai. Leucoree. Lipsa menstrelor. arnica. maces. Leziuni intestinale. Ingrijirea corporala. patlagina. lumanarica. Intretinerea pielii. hamei. feciorica. telina. Iritatia pielii. podbal. vinarita. 3 frati patati.catina.arnica. lemn cainesc.Biloba. fenicul.lacrimioara. ulm. trifoi alb. isop. ciubotica cucului. mac rosu de camp. patlageaua rosie. papadie. levantica. lemnul Domnului. scaiul dracului.angelica. brancuta.

coada calului.brustur. secara.gorun. lemn dulce. Maladii infectioase.maselarita. schinduf. capsun. Mancarimi de piele. secara. banuti.menta. vindecea. porumb. scanteiuta. Miopie. mesteacan. splinuta. ventrilica. coacaz negru. pelin. lamai. turita mare. fag. ghimber. galbenele. paducel. sunatoare. roinita.brustur. salata. orz. Melena. coada calului. fag. busuioc de camp. ceapa.afin.Litiaze urinare. porumb. telina. trifoi rosu. rozmarin. ceapa. Lupus. nuc. slabanog. musetel. hamei.iedera. coada soricelului. rozmarin. Menstruatii perturbate. Micsorarea fluxului menstrual. unguras. ruscuta de primavara. ceapa. lichen de prun. Metroanexita. porumb. maghiran. coada calului. mac de gradina. frasin. vetrice. sclipeti. Miastenii.afin. vasc. Menoragii.cerentel. pepene galben. roinita. pir.arnica. ceapa. lemn dulce.iedera. Malarie. feciorica.catina. anghinare. mesteacan. nuc. Memorie. in. roinita. Mastoidita. traista ciobanului. Mialgii. Metrite.sunatoare. nap. ciubotica cucului.alun. iarba mare. coacaz negru. iasomie de padure. coada soricelului. ovaz. salcie. rozmarin. . orz. vulturica. vasc. schinduf. urzica moarta alba. Lumbago. porumbar. iedera. crin de padure. ridiche neagra. traista ciobanului. limba canelui. salcam. rozmarin. trifoiste de balta. Muscatura de sarpe. coada soricelului. anghinare. unguras.ghiocei. Menstruatii reduse. Meningita. levantica. ghimpe. Ginko.angelica. spanz. Miocardita. Menstre abundente. zamosita. cimbru de gradina.calapar. roinita. marar. ciubotica cucului. scai magaresc. lichen de Islanda.afine. arnica. morcov. secara. sfecla rosie. cretisoara. rachitan. obligeana. lemn dulce. Menstruatii intarziate. iarba neagra.ardei. Metroragii. soparlaita. ridichea neagra. batranis. limba mielului.angelica. urzica moarta alba. tataneasa. valeriana. brancuta. urzica mica. mar.ceapa. sorbestrea. cretisoara.aloe. cretusca. busuioc. osul iepurelui. maces. mar. salvie. patlageaua rosie. crusin. tei. pedicuta. porumb. limba mielului.coada racului. schinduf. patlagina. rozmarin.ceapa. coacaz negru.fenicul. stejar. scorus. Menopauza. lamai. lacrimioara. pir. Ginko-Biloba. banuti. patlagina. porumb. Migrene. corn. coada calului. iarba mare. sparanghel.catina. Nastere. echinaceea.ghiocei. marar. salvie. Maladii cardiace. porumb. banuti. porumb. curpen. trandafir. brustur. salcie. rotunjoara. pufulita cu flori mici. Micoze. lemn cainesc. roiba. merisor de munte. coada racului. fenicul.brustur. deditei. Meteorism. scorus de munte.armurar. fenicul. Miopatie. limba mielului. trifoi rosu. cimbrisor. sfecla rosie. Menstre dureroase. roinita. lamai. Memorie deficitara. Mamopatii premenstruale. Nefrite. plop negru. nuc. obligeana. pufulita cu flori mici. ghimpe. Matreata. splinuta. coada soricelului.angelica. capsun. Ginseng. Luxatii. lemnul Domnului. stejar. schinduf.curcubetica. busuioc. mataciune. piperul baltii. busuioc. Ginseng. trifoiste de balta. usturoi.coada calului. lamai. patrunjel. maces. salata.angelica. patlageaua vanata. hrean. nuc. rostopasca. soparlita. tataneasa. carpen. Ginseng. coacaz negru. maces.cimbru de gradina. trandafir. brustur. iarba rosie. plumanarica. roinita. porumb. trifoiste de balta. zamosita. sunatoare.angelica. lemnul Domnului. piperul baltii. hrean. curcubetica. catina. varza. Lovituri.afine. frasin.coada racului. patrunjel. stejar.Biloba. piciorul cocosului. grau.

frasin. plop negru. carpen. fag.banuti. levantica. angelica. roinita. dalac. usturoi. sparanghel. coacaz rosu. fragi. Ipcarige. nalba. stejar. Oprirea secretiei de lapte.curcubetica. lamai. dalac.aloe. tataneasa. praz. orez. coacaz negru. dumbravnic. coada soricelului. rozmarin. iarba mare. paducel. schinduf. roinita. coacaz negru. coada calului. cretusca. dafin. iarba mare. praz.ceapa. alun. Ginko-Biloba. mesteacan. maselarita. mar. crin. crin alb. Oligurie. usturoi. limba mielului.coriandru.ceapa. paducel.dafin. fasole.busuioc. Oxiuraza. negrilica. Palpitatii. anghinare. sanisoara. corn. crin de padure. iedera. Neurodermite. mar. pecetea lui Solomon. coada soricelului.aloe. anghinare. nuc. papadie. Paludism. maces. patlageaua vanata. levantica. Noduli scrofulosi. mataciune. aloe. isop.hrean.coada calului. galbenele. vasc. grau. lamaie.busuioc. Nervozitate. grau. patlagina. coacaz negru. soia. 3 frati patati. ghimber. cretisoara. dalac. Ochi inflamati. rozmarin. valeriana Opareli. maselarita. crin de padure. limba boului. splinuta. visin. ghintura. rotunjoara. Osteoporoza.cicoare. brustur. ghimber. iarba neagra. buberic. Orjelet. sclipeti. lamai. sunatoare. frasin. cimbru de gradina. Nervi. maturice. levantica. patlagina. cimbru de gradina. lemn dulce. cuisoare. papadie.arnica. coada soricelului. porumb. vulturica. mesteacan. patlageaua vanata. vasc. ciubotica cucului. vasc. cretusca. vasc. ciumafaie. secara. talpa gastei. vita de vie. lumanarica. lamai. siminoc. varza. valeriana.afin.ceapa. sporis.dalac. sunatoare.curcubetica. Paraziti capilari. Otita. marar. arnica. salcie. hrean. praz. hrean. omag. salba moale. ventrilica. vita-de-vie. iarba neagra. ulm. varza. porumbar. spanac. ghiocei. priboi. Oftalmologie. laptele canelui. Panaritiu. ghintura.cicoare. visin. musetel. cretusca. osul iepurelui. magheran. coada calului.castan comestibil.hamei. coacaz negru. maslin. coacaz negru. Nevroze. brad.dalac. coada calului. fragi. capsun.angelica. varza. schinel. Ovare.anin alb. galbenele. morcov. dumbravnic. pufulita cu flori mici. Oboseala cronica. Obezitate. cimbru de gradina. patlageaua rosie. Oligomenoree. marar. lamai.dalac. orz. usturoi. toporas. prun. zmeur. salvie. tei. orz. coada soricelului. spanz. ceapa.cimbru de gradina. ceapa. praz. mar. talpa gastei. ricin. ceapa.grau. prun.anason.curcubetica. fumarita. lichen. Negi. Paraziti intestinali. pelin. crusin. echinaceea. coacaz negru. maslin. rostopasca. mustar negru. urzica. Orhita. Parazitoze. brad. ciumafaie. coada racului.ceapa. fenicul. agris. sunatoare. lamai. dumbravnic. telina. marar. varza. cimbru de gradina. salata. iarba mare. Onanie. musetel. maslin. tei. soc. cretisoara. ceapa. ricin. pin. echinaceea. floarea soarelui. Otraviri. norocel. ridiche neagra. telina. scanteiuta. iedera. usturoi. Ginseng. Nevralgii diverse. usturoi. nuc. fenicul.brad. carpen. papadie. narcisa alba. coada racului. ciubotica cucului. capsun. crusin. Ginseng. fenicul. zamosita. Osteomielita. varza. sofran. ghintura. usturoi. spanac. morcov. nufar alb. sparanghel. Papiloame. vulturica. . salvie. macris. maslin. crin. maselarita. scortisoara. hamei.lacramioare. patlagina. unguras. Pancreatita. sunatoare. Otalgii. pochivnic. lacramioare. cicoare. ridiche neagra. nuc. rostopasca. patlageaua rosie. Neurastenie. hrean. piciorul cocosului. patlageaua rosie. Paralizie faciala. ceapa. fragi. trifoiste de balta. cimbrisor.buberic.afin. Paralizii. cimbru de gradina. soc. norocel. schinduf. roinita. smochin.afin.smochin. coacaz negru. ovaz.mar. coada calului.echinaceea. crin de padure. Paraplegii. menta.

nuc. praz. Polutii nocturne.lamai. nuc. pecetea lui Solomon. coacaz negru. Pete pe piele. roinita. cretisoara. Pletora. patlagina. Pneumonie. hrean. mac rosu de camp.lamai. telina. iarba de Soaldina. Pleoape cazute. menta. marar. pepene galben.ceapa. Pioree.asmatui. babornic. visin. Polinevrite. maces. lamai.mustar negru. gutui. telina. trifoiste de balta. dalac. nufar alb. mesteacan. carpen. Pelada. maslin.praz. pelin. fragi. vasc. osul iepurelui. grau.jneapan. pecetea lui Solomon. iarba mare. sapunarita.hrean. Picioare sensibile. macris. varza. Prolaps rectal. lamai. hrean. pareze. cretusca.albastrele. mustar negru. obligeana. rasgoace. smochin. spanac.ghimpe. Pediculoza. marar.alun.angelica. naprasnic. curpen. jneapan. masline. ciubotica cucului. Pareza nervilor periferici. piperul baltii. cimbru de gradina. feciorica. Periartrite.aloe. cerentel.hamei. iarba neaga. arnica. Parodontoza. coada soricelului. Prevenirea ridurilor.gorun. anghinare. nasturel. mesteacan.lamai. Periflebite. Poliomielita. ricin.lamai. nalba. roiba. Pleurite. naprasnic. bostan. tataneasa. papadie. echinaceea. mesteacan. pin. trandafir.ceapa. spanz. laptele canelui.echinaceea. mar.anghinare. hrean. iedera.brad. vindecea. sclipeti. Piodermita. soc. plop negru. Picioare reci. angelica. piciorul . Pielite. maces. vasc. nufar alb. Prevenirea cancerului. sorbestrea.castravete. asmatui. pepene galben. macris.ghiocei. batranis. anghinare. ulm. zamosita.catina. omag. coada soricelului. micsunele ruginite. Prevenirea senescentei. iedera. lamai. fasole. cimbru de gradina. patlageaua rosie. vinerita. sparanghel. ciubotica cucului. plamanarica. nalba. usturoi. Ginseng. prun. hrean. Pericardita. ventrilica. mar. echinaceea. Pigmentatii diverse. coacaz negru. maces. naprasnic. silur. porumb. coacaz negru.asmatui. angelica. Pelagra. Pistrui. Pecingine. Prurigo. curcubetica. Polipi uretrali.cuisoare. cerentel. spanac.asmatui.catina. musetel. vita de vie. cretisoara.arnica. coacaz negru. crusin. lamai. Prevenirea racelilor. ovaz. pufulita cu flori mici. frasin. nuc. Pojar. castan comestibil. norocel.lamai.nefrite. brusture. prun. strugurii ursului. mar. curcubetica.asmatui.pecetea lui Solomon. iarba neagra. lemnul Domnului. Porfirie. mesteacan. mac rosu de camp. strugurii ursului. hrean. ruscuta de primavara. Ginko-Biloba. scai vanat.hrean. urechelnita. galbenele.Parestezii. usturoi. lacrimioara. pir. babornic. mesteacan. iedera. Pleoape inrosite. smochin. turta. dumbravnic. coada soricelului. Pierderi seminale. Prostata. dovleac.alun.coada calului. urechelnita.batranis.cerentel. salba moale. visin. Pilo. Pierderea memoriei. morcov. pin. Parkinson. dalac. sunatoare. Polipi. ceapa. hrean.maslin. Ginko-Biloba. Ginko-Biloba.ceapa. patrunjel. lichen. hrean. scaiul dracului. curcubetica. urechelnita. ceapa. ceapa. porumb. ghiocei. coada calului. ghiocei. scai magaresc. coada calului. cimbrisor. morcov. merisor de munte. Plagi.castan salbatec. Pemfigus. levantica. patlageaua rosie. stanjenei. schinduf. lemn dulce. dalac. bobornic. stejar. turta.afin. lumanarica. nasturel. patlagina.afin. hrean. Presbitie. salata. fasole. mustar negru.dumbravnic. nuc. ghimpe. castan comestibil. Podagra. scai magaresc.cimbru de gradina. calapar.limba boului. spanac. sovarf.

nasturel. ulm. roinita. toporas. dalac. catina. rostopasca. podbal. coacaz negru. lemn dulce. brad. mataciune. mustar negru. salcie. merisor de munte. pin. soc. maces. orez. patrunjelul campului. patlageaua vanata. ventrilica. pin. ienupar. telina. hrean. sorbestrea.brad. varza.lemn cainesc. Retentie azotata. dafin. nuc. Raie. sunatoare. pin. lasnicior. perisor. stevie. praz. jneapan. in. spanac. sovarf. urzica mica. tarhon. osul iepurelui. strasnic. pedicuta. plop negru. lemn cainesc. agris. cretusca. . podbal. carpen. plop negru. pir. patrunjelul campului. coada calului. spanz. splinuta. brad. calin. Rau de mare. cretisoara. ceapa. coacaz negru. patlagina. papadie. cicoare. scaiul dracului. Raceli. vinerita. rodul pamantului. scortisoara. rachita. calapar. cimbrisor. piciorul cocosului. orz. nuc. busuioc de camp. Retentia apei. cimbru de gradina. maghiran. fasole.arnica. merisor de munte. sanisoara. turta. urzica. lichen. troscot. rozmarin. Reumatism. roinita. ceapa. rasgoace. iedera. usturoita. orez. sofranas. rotunjoara. gorun. scumpie. Ginseng. turita mare.obligeana.afin. fragi.albastrele.afin. ciubotica cucului. scorus de munte. trifoi alb. molid. limba mielului.anghinare. usturoi. patlagina. obligeana. sapunarita. asmatui. frasin. cimbrisor. anghinare. coriandru. iarba mare. hrean. gutui. mutatoare. unguras. carpen. iarba rosie. Retinopatii. ceapa. drete. Ipcarige. levantica. urzica. echinaceea. molid. Reglarea ciclului menstrual.leustean. soc. cuisoare. lichen de Islanda. babornic. menta. vita de vie. limba boului. scai magaresc. pecetea lui Solomon. trifoiste de balta. pelin. brustur. dafin. Rahitism. osul iepurelui. galbenele. buberic. obligeana. Rani zemuinde. alun.ceapa. valeriana. capsun. mar. Ramolisment. telina. anghinare. salvie de camp. nalba moale. salvie de camp. asmatui. vita de vie. porumb. nuc.lichen. vindecea. patlageaua rosie. cimbrisor. schinduf. ghimber. nalba. aloe. curcubetea. mar. salata.anghinare. spanac. pin. coada calului. plamanarica. scai vanat. iarba mare. galbenele. soc. telina. salvie. Regurgitari. angelica. orz. Remineralizare. lumanarica. ghimber. rachitan. gorun. pir.crusin. fasole. Purpura. trifoi rosu. mesteacan. mustar negru. marar.calapar. stanjenei. coacaz negru. roinita. anin alb. patrunjelul campului. Rani anale. cicoare. limba mielului. ciubotica cucului. pin. plamanarica. musetel. rasgoace. urzica mica. ghintura. cimbru de gradina. Rani. scorus. fenicul. pedicuta.catina. angelica. Ginko-Biloba. lichen. sunatoare. corn. cerentel. rachitan. Psihoze. osul iepurelui. levantica.brad. stejar. naprasnic. telina. pin. anason. smochine. schinel.afin. piperul baltii. paltin de camp. galbenele. rostopasca. schinel. Retentie urinara. angelica. canepa codrului. untul pamantului. limba boului. tei. trifoiste de balta. galbenele. arnica. mur. schinduf. volbura. isop. lemn cainesc.cretisoara. mei pasaresc.brad. nuc. siminoc. ridiche neagra. Raguseala. ciumafaie. catina.catina. limba boului. busuioc. ciumafaie. musetel. Rani purulente. limba mielului. sclipeti. ventrilica. limba canelui. toporas. lemn cainesc. Psoriazis. talpa gastei. morcov. isop. buberic.aloe. prun. 3 frati patati. pepene galben. Radiatii. iarba neagra. drobita. praz. Rani ale colului uterin. iedera. obligeana. brancuta. pir. coada racului. morcov. drete. patlagina. Regenerarea tesuturilor. frasin. brad. limba mielului. cimbru de gradina. ventrilica. priboi. coacaz rosu. papalau. salvie. strugurii ursului. turita mare. lasnicior. sparanghel. tintaura. nuc. coacaz negru. splinuta. sfecla. coada calului.asmatui. grau. podbal. 3 frati patati. coacaz negru. Ipcarige.aloe. ceapa. splinuta. cretisoara. ridiche neagra. naprasnic. matreata bradului. brustur. silur. lamai. coada calului. crin de padure. papadie. crin alb. soc. turta. brustur. sfecla. hamei. telina. marul lupului.albastrele. sporis. visin. talpa matei. arnica. urzica mica. telina. anghinare. busuioc. grau. dalac. fag.cocosului. lumanarica. Rectocolite. levantica. stejar. steregoaie. rozmarin. plamanarica. canepa codrului.agris. menta. sofranas. salcie. gutui. trifoiste de balta.

nuc. echinaceea.galbenele. varza. Ginseng. tintaura. Sifilis.coada racului. coada calului. Scrofuloza. Scleroza. Scabie (raie). macris iepuresc.coada soricelului. cretisoara. mar. Sedativ nervos. Slabiciune generala.angelica. Sindrom dispeptic. Sedativ cardiac.coada calului. . deditei. sunatoare. turta. usturoi.lacramioare. Slabiciune musculara. cimbru de gradina. gutui. Scarlatina.deditei. Ginseng.galbenele. schinduf. Scleroza vaselor de sange din creier. patlageaua vanata.angelica. ridiche neagra. lamai.lacramioare.menta. Ginko. 3 frati patati. Sincope. patrunjel. limba boului. urzica moarta alba. lamai. vasc.hrean.busuioc. maces. Sida. Sani durerosi. tataneasa. vasc. Seboree. Sangerari menstruale puternice.coada racului.marar. iedera. 3 frati patati. urzica moarta alba. Sindrom Raynoud. aloe. cimbru de gradina. nuc.Biloba. spanac.floarea soarelui.limba mielului. Secretii salivare. coacaz negru. Scorbut. Sciatica. Sangerari nazale.mar.busuioc. coada soricelului.curcubetica. 3 frati patati. coada calului. papadie. varza.brustur. hrean.mar. zmeur. Sarcoame. Rinichi. zmeur. trandafir.pochivnic. urechelnita. hrean.cretisoara. Scurgeri ale ochilor.pir. ghiocei. coacaz rosu. echinaceea. lasnicior.ardei iute. macris iepuresc. usturoi. varza. echinaceea. hrean. porumb.ceapa. Senectute. Scurgeri de sange. marar.catina. podbal. Sechele dupa fracturi. rostopasca. coada soricelului.brancuta. Scleroza in placi. castan salbatec. Rino-sinuzite. mustar negru. iedera. busuioc de camp. turita mare Sindrom de malabsorbtie. echinaceea. limba boului. Scurgeri vaginale. Rinite.fragi. patlageaua rosie.arnica. Sarcina. ciubotica cucului. sunatoare. Secretie vaginala insuficienta. urzica. pin. tataneasa. lamai. scorus de munte. Silicoza pulmonara. coada soricelului. spanac. stejar. mustar alb.cerentel. stejar. pepene galben. salcie. podbal.mar. scorus de munte. roinita. maces.angelica. Rupturi si intinderi musculare. stejar.castan salbatec. 3 frati patati. Sedentarism. iedera. Septicemie.arnica. valeriana. menta. lamai.Ginko-Biloba.carcel. hrean. talpa gastei. catina. 3 frati patati. Riduri.hrean.ceapa. roinita. lamai. telina.busuioc. Sani atoni. Sangerari uterine.limba mielului. Rinite alergice. Sindrom premenstrual. zmeura. Sangerarea gingiilor. iedera.ceapa. cimbru de gradina. orz.capsun. piper. ridiche neagra. silur. nuc. ridiche neagra. Somnolenta. nalba.anghinare.Ginseng.cimbru de gradina. nuc. obligeana. vestejiti. macris iepuresc.cretisoara. Sindrom azotermic. coriandru. ciubotica cucului. varza. hrean. Sinuzita. Scleroza renala.lamaie. hamei. Slabiciunea muschiului inimii. pir. visin.salcie. coada racului.Rezistenta la frig scazuta. sfecla rosie. menta. turita mare. Scurgeri ale urechilor.albastrele. talpa gastei.

drobita. nuc. Stari de oboseala. anin alb. Supuratii.brustur. Stafilococi. naprasnic. licheni.crin alb. hrean. leustean.deditei. echinaceea.busuioc de camp. salvie. coacaz negru. cimbru. ciumafaie. grau. Ten iritat. menta. cuisoare. Stari de iritabilitate. cerentel. patlageaua rosie. Ginko. angelica. Stari gripale. urechelnita. nuc. ovaz. Stimularea functiei sexuale. sunatoare. urzica. lichen. angelica. mur. musetel. ruscuta de primavara. unguras. salcie. zmeur. dracila. Stari nervoase. Ten uscat. tei. Stimularea ficatului. lemnul Domnului. plop negru. scortisoara. lumanarica. Tensiune cerebrala. Stimularea circulatiei periferice. usturoi. curcubetica. crin alb. calapar. secara. Stimularea secretiei de lapte. pochivnic. salata. Tahicardie. cimbru de gradina. scumpie. curcubetica. osul iepurelui. Stomatite. roinita. Spasme digestive.hamei. musetel. patlageaua rosie. pedicuta. pin. coada soricelului. Ten seboreic. maturice. ovaz. trandafir. tei. raculet. musetel. levantica. levantica. sovarf. catina.angelica. leustean. Stari congestive. Spasmofilie. vasc. salvie. matreata bradului.alun.angelica.curpen Sughit. scortisoara. salvie. busuioc. sclipeti.pedicuta.busuioc de camp. nemtisori de camp. micsunele ruginite. Surmenaj. Splina. smochine. aloe. levantica. naprasnic. plop negru. dud.steregoaie.sunatoare.schinduf. Toxiinfectii alimentare. obligeana. patlagina.Ginko.alun. dalac. coada racului.paducel. Stari inflamatorii digestive. telina. Toxicoza gravidelor. pir.Biloba. ienupar. Tabagism.marar. Spondiloza. naprasnic. orez. orez. . macris iepuresc. Traheite. orz. mataciune. usturoi. menta.lamaie.cuisoare. anin negru. catina.ceapa.caise. fasole. turita mare. ceapa. lemn dulce. Spasme vaginale.anason. cimbrisor. pedicuta.dovleac. coacaz negru.Biloba. gutui. mataciune. iarba mare. ovaz. prun. coada calului. Stari depresive. Spasm piloric. narcisa alba.coada racului. Sterilitate feminina.anghinare. vasc. turte. Stari spastice a vezicii biliare.morcov.coada soricelului. nuc.levantica. tataneasa. hrean. usturoi. Striuri uretrale. nuc. Stimularea sistemului nervos. Tenie. fumarita. streptococi. stanjenei.dafin. salata. nasturel. telina. ovaz. fasole. sovarf. coacaz negru.anghinare. asmatui.cerentel. crin de padure. orz. ceapa. orz. smochine.ardei iute. coada racului. nalba. roinita.anason. coada soricelului. Spasme musculare. iarba mare. busuioc.sunatoare. priboi. pelin. cicoare. Socul sindromului toxic. dud. Spasm sanguin cerebral. Sterilitate masculina. capsun. vasc. lamaie. saschiu.castan salbatec. Tensiune oscilanta. nalba. catina. ceapa.brustur. tataneasa. Stari febrile.lumanarica.coada calului. Spermatoree. talpa gastei. nuc. ovaz.afin. lamai. zmeur. anin alb. talpa gastei.leustean.brustur. nalba. Ginseng. Stres. vasc. margareta. grau. paducel.feciorica.Spasme. telina. paducel. tei. cimbrisor. Stimulent general. valeriana. floarea soarelui. scorus de munte. sunatoare.coada calului. musetel. nalba. jneapan. Taieturi.albastrele. grau. salata. mar. cretisoara. nuc. sunatoare. soparlaita. soc. nasturel. talpa gastei. gorun. telina.angelica. lichen. maslin.

cretusca. vinerita. alun. ardei. siminoc. usturoita. nap. usturoi. marul lupului. plamanarica. rostopasca. carcel. pepene rosu. plop negru. urzica moarta alba. Ginseng. hrean. soc. tataneasa.coacaz negru. limba mielului.ghintura. pin. tataneasa. smochine. ceapa. telina. lamaie. ridiche neagra. mar. usturoi. pir. obligeana. banuti. Tricomonas. in. Tumorile anusului. capsun. Tumori maligne. lumanarica. brad. prun. . vasc. obligeana. talpa gastei. plop negru. dalac.marar. aloe.marul lupului. toporas. iarba mare. Tuse convulsiva. roinita. deditei. fragi. Ipcarige. pelin. Tromboze.Ginko-Biloba. Tulburari ale permeabilitatii capilare. Tulburari de circulatie. rozmarin. salcam.ceapa. salvie de camp. tataneasa. patlagina. salcie. busuioc de camp. praz. tataneasa.Ginseng. Tulburari ovariene.limba mielului. Tuberculoza. gorun. lamai. navalnic.intestinale. scai vanat. roinita. nufar alb. jneapan. Tumorile vaginului.cimbru de gradina. omag. salcam. levantica. pecetea lui Solomon. fragi. scai vanat. salcie. salcie. varza.lichen. menta. ghimber. salcie. mesteacan. turta. Transpiratie excesiva.crin alb. Tulburari dispeptice. nuc. banuti. vasc. crin de padure. Tulburari de menopauza. mac rosu de camp. echinaceea. naprasnic. coacaz negru. schinduf. smochine. volbura. usturoi. levantica. coada calului. Tulburari de crestere la copii. ienupar. hrean. macris. Ginko-Biloba. salvie. coada calului. talpa gastei. pin. hamei. dalac. ghimber. canepa codrului.brustur. limba cainelui.grau. papadie. dalac. marar. ventrilica. ridiche neagra. urzica moarta alba. patrunjel. nuc. cimbru de gradina. soia.ceapa. podbal. ghiocei. coriandru. paducel. Trigliceride in exces.musetel. merisor de munte. lemn dulce. musetel. grausor. schinduf. iedera. Tulburari de echilibru. pir. tataneasa. ceapa. vita de vie. Tuse astmatica. usturoi.patlagina. roinita. molid. rostopasca. Ginseng. sofranas. lemnul Domnului. stejar. ovaz. feciorica. scai vanat. Tulburari gastro. scai magaresc. isop.purulente.afin. sfecla rosie.roinita. zmeur. angelica. pepene galben. anin negru. curpen. coacaz rosu. Traheobronsite. roinita. stanjenei. ruscuta de primavara. catina. capsun. sovarf. limba boului. coacaz negru.angelica. plamanarica. Tulburari endocrine. troscot. vasc. brustur. Tulburari mentale.canepa codrului. zmeur. pepene galben. salvie. hrean. porumb. usturoi. Tulburari cardiace. galbenele. Tulburari ale sistemului nervos. cretusca. gutui. rostopasca. nalba.brustur. rozmarin. Tulburari de memorie. Tulburari nervoase. vasc. toporas.castan. salvie. Traumatisme. frasin. porumb. varza. Tristete. trandafir.brad. hamei.anason. valeriana. sunatoare.pelin.cretusca. gutui.cimbrisor. Tulburari hormonale. sofran. talpa matei. obligeana. Tumorile tubului digestiv. Tulburari de apetit. unguras. salata. marul lupului.afin. catina. fasole. turita mare. lamai.ciubotica cucului. Ginseng. zmeur. vasc. 3 frati patati. stanjenei. dracila.Ginko-Biloba. unguras. coada soricelului. caise. porumbar.anin alb. Tuse. porumb. carpen. vasc. Tuse cu secretii muco. talpa gastei. coacaz rosu. orz. marar. sovarf. porumb. calin. frasin.mustar negru. Tulburari neuro vegetative. turta. tarhon. telina. ciubotica cucului. talpa gastei. amareala. telina. sovarf. cervana. leustean. podbal. Tumori. salcam. iasomie de padure. coada soricelului. lichen. merisor de munte. plamanarica. turita mare. patrunjel. papadie. Ginseng. arnica. roinita.galbenele. rozmarin. cicoare. zmeur. calin. tei. iarba de Soaldina. salata. castan salbatec. Tulburari digestive. brancuta.fragi.arnica. talpa gastei. roinita.aloe.angelica. grau. podbal. scorus de munte. ridiche neagra. hrean. cimbru de gradina.aloe.paducel. frasin. grau. schinduf. limba boului. zmeur. Tromboflebita. Tulburari de ciclu menstrual. Tricofitie. praz. cretisoara. catina. navalnic.brustur. Tulburari ale secretiei biliare. salvie.

arnica. telina. pochivnic. musetel. deditei. frasin. Ulceratii atone. naprasnic. alun. nalba. jneapan. gorun. plamanarica. corn. turita mare. sapunarita. turta. Ulceratii infectate. soc. nalba. feciorica. coacaz negru. marul lupului. coada calului. scanteiuta. usturoi. ricin. soparlaita. coada calului. dovleac. jneapan. Ulceratii ale pielii. laptele canelui. roinita. ciubotica cucului. cimbrisor. urzica mica. castan salbatec. tintaura. menta. mesteacan. masline. telina. nuc. spanac. dracila. Ulceratii canceroase. salcie. anin alb. valeriana. valeriana. cretusca.brad. musetel.albastrele. smochine. urzica moarta alba. iarba mare. varza. Xeroze. Uscaciunea tegumentelor. schinel. Varice. nasturel. ienupar. pir. limba cainelui. scai magaresc. catina. asmatui.afine. praz. frasin. hamei. sapunarita.aloe. porumb.anason. nasturel. cerentel. Ulceratii zemuinde. cimbrisor. Urticarie.albastrele. saschiu. sunatoare. vasc. Ulceratii. rachitan. linarita. fag. urzica moarta alba. in. podbal. urzica. schinduf. coada soricelului. vindecea. vulturica. salcie. hamei. grau. marul lupului. sorbestrea. cretisoara. Zgomote in urechi.drobita. nalba.(de gamba). pufulita cu flori mici. Tiuituri in urechi. coada soricelului. Vergeturi. pelin. unguras. varza.Tuse pe baze nervoase. nuc. roinita. plamanarica. sclipeti. Vascozitate sangvina. iedera. coada soricelului. ventrilica. salata. ceapa. roinita. coacaz negru. lemn dulce. slabanog. paducel. urzica mica. ceapa.hrean. talpa gastei. armurar. roinita. anason. coriandru. rostopasca.ceapa.brustur. dalac. pelin. crin alb. rostopasca. pin. grausor. ciubotica cucului. salata. lamai.busuioc. mataciune. pelin. aloe. usturoita. patrunjel. 3 frati patati. coriandru. orz. turita mare. hrean. lamai. paducel. ciubotica cucului. plamanarica. dumbravnic. coacaz negru. cimbru de gradina. salcie. limba mielului. porumb. brustur.aloe. scanteiuta. ienupar. turta. sunatoare.coada calului. catina. Tuse uscata. pin. prun. Veruci. nalba. coada calului. crin de padure. frasin. rostopasca. papadie. scaiul dracului. anason. galbenele.busuioc. mur.catina. musetel. patlagina. tataneasa. castan comestibil. urechelnita. roinita. calapar. catina. soc. tataneasa. Uricemie. salcie. Ginko-Biloba. vita de vie. porumb. Tuse spastica. angelica. coada racului. salvie. busuioc. sparanghel. leustean. prun. varza. fumarita. vetrice. patlagina. ridiche neagra. Vicii ale sangelui. rapita. orz. Vitiligo. telina. Viroze. cretusca. unguras. mesteacan. lumanarica. iedera. calapar. morcov. Umflaturi diverse. ciubotica cucului. Viermi intestinali. grau. ceapa. maselarita. anin negru. patlagina. urzica. revent. tataneasa. fragi. ridiche neagra. urzica moarta alba.patrunjel.lemnul Domnului. zmeur. fag.ceapa.afin. brustur. Ulcer varicos. rachitan. busuioc. feciorica.anason. busuioc. brustur. sunatoare. tataneasa. isop. Vitalitate scazuta.grau. turita mare. marul lupului. patlagina. dracila. arnica. tintaura. capsun. urechelnita. gutui. maces. telina. lemnul Domnului. grau. lemn dulce.afin. strugurii ursului. canepa codrului. musetel. macris. brustur. piciorul cocosului. spanac. trifoi rosu. galbenele. vasc. armurar. gorun. floarea soarelui. tintaura. orz. menta. visin. salvie. coriandru. Vaginite.brustur. curcubetica. cerentel. salcam. salvie. Urinari dificile. crin de padure.afin. ovaz. drete. maces. coada calului. supurate. rachitan. cretisoara. morcov. tataneasa. usturoi. pecetea lui Solomon. Usurarea durerilor la nastere. mar. pufulita cu flori mici. coada calului. iarba neagra. rachita. smochine. gutui. telina.deditei. lamai. maslin. rozmarin. scumpie. smochine.anason. Ulceratii stomacale sau duodenale. scumpie. curcubetica. catina. . ciubotica cucului. siminoc.cimbru de gradina. maces.angelica. crusin. pelin. urzica moarta alba. troscot. obligeana. lemn cainesc. calapar. patlagina. ovaz. Vanatai. sfecla rosie. rostopasca.lamai. brad. siminoc. coada soricelului. canepa codrului. Vopsirea parului. cuisoare. coada soricelului. pir. papadie. tintaura. levantica. castan salbatec. coada soricelului.alun. brad. echinaceea.anason. lamai. nuc. usturoi. angelica. rodul pamantului. arnica. Varsaturi (voma). vinarita. troscot. galbenele. coada soricelului.anason. pelin. coada calului. turita mare. priboi. levantica. aloe. Vertij. iarba rosie.afin. sclipeti. sporis. mesteacan.

adjuvant in tratarea diabetului. cistite. tanin. viroze. pomisoare In traditia populara: este pretuit pentru fructele sale dulci-acrisoare. care se dadeau bolnavului sa le manance. PP. uneori in amestec cu alte plante. neomirtilina. tulburari de circulatie. marmelada) Sucul din fructe se folosea la colorarea vinurilor. azotemie. se folosesc in multe parti piepteni speciali. mirtilina. scade zaharul din sange. varice. obezitate. Se fierb apoi pana se leaga siropul. are proprietati astringente. C. rectocolite. crampe ci si in boli de piept si de inima. Actiune farmaceutica. -1 litru de suc de afine se va pune cu 700 g de zahar. Du aceia se va strecura si se complecteaza lichidul obtinut tot cu . colibaciloza. etc. apoi se vor strecura. diaree. antiseptic urinar. Se folosesc la tratarea diareei. A doua zi se va bea in decursul zilei.afectiuni buco-faringiene. ulceratii cronice. febra tifoida. hepatita. Se va fierbe la foc mic 30 minute. uretrite. cancer (preventiv). principii bacteriostatice. Ericaceae Denumiri populare: afene. retinopatii. malic. Se pot folosi la urmatoarele afectiuni: Fructele. creste acuitatea vizuala. faringite. E. laur (Datura stramonium) si traista ciobanului. se preparau ceaiuri nu numai pentru diaree. reumatism. Din afine se prepara bauturi racoritoare si alcoolice (sirop si afinata) si produse alimentare (gem. antiseptic intestinal. In zonele montane. Se tin timp de 30 minute. Se pot folosi in tot cursul anului la diferite bauturi racoritoare. oxalic. -Vin. derivati antocianici. -Fructe uscate se vor transforma in praf cu ajutorul rasnitei de cafea. Se va lua cate 20 picaturi-o lingurita de 3 ori pe zi diluata cu putina apa. -2 lingurite de fructe uscate se vor pune la 250 ml apa. ericolina. imunitate scazuta. afin de munte. Compozitie chimica: frunzele contin arbutina. afte.2 lingurite de fructe se vor pune la 500 ml apa. -2 lingurite de fructe zdrobite se vor pune la 500 ml de apa de seara pana dimineata la temperatura camerei. afectiuni coronariene. bacteriostatice. eczeme. oftalmologie. Se lasa timp de 8 zile la temperatura camerei agitand des. candidoze. Se tine 15 zile. cosmetica (tratamente). antiseptice. Fructele antidiareice. convalescenta. malic. bronsite. dizenterie. hemoroizi. arsuri. -1 kg de afine zdrobite se vor pune cu 1 kg de zahar la fiert. anorexie. antiseptic urinar.Proprietatile terapeutice ale afinului Denumire stiintifica: Vaccinum myrtillus Fam. guta.o parte de fructe zdrobite si 5 parti alcool alimentar de 70?. -Gemuri si dulceturi se pot face conform retetelor traditionale. Preparare: Frunze . dermatite (diverse). Se fierb timp de 10 minute. lactic. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. afinghi. enterocolite de fermentatie si putrefactie. tuberculoza pulmonara. iar in trecut se folosea la vopsitul firelor si tesaturilor. Se va lua un varf de cutit de 3 ori pe zi sub limba. zaharuri. pectine. hipertensiune. adjuvant al diabetului. antiseptic urinar si usor diareic.1. cucuzie. balonari. cuperoza. -Tinctura (se poate face si din frunze la diabetici) se folosesc fructele proaspete. Din ramurile cu frunze. infectii urinare. metroragii. la culesul carora in iunie-iulie. colesterol marit. Se strecoara si se pot consuma 3 cani pe zi. Fructele . diabet. diuretic. In timpul celor 15 zile se va agita des si se tine la temperatura camerei. -2 lingurite de frunze maruntite se vor pune la 250 ml apa si se fierb apoi timp de 15 minute. vitamina B1.2 lingurite de frunze maruntite se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se iau cate o lingurita de 3 ori pe zi. B2. asine. provitamina A. dureri de stomac. afine -negre. tartric.. cicatrizarea ranilor. fructele uscate sau plamadite in rachiu se intrebuintau in mod curent contra diareei. fierte in amestec cu frunze de mesteacan. dupa care se pun in sticle cu gura mai larga. AFINUL . oxiuraza. hidrochinona. edeme. se bea in cursul unei zile. se foloseau contra diabetului. prurigo. In unele parti contra diareei se faceau turte din afine si faina din samburi de masline. dupa care se inghite. stomatite. mirtilina. antidiareic. lasate sa se usuce. insuficienta biliara. Se inchid bine si se pot folosi in tot cursul anului. fructele. ateroscleroza. antihelintic. benzoic. coaca.tanin. succinic. acizi: citric. uremie. derivati flavonici. micoze. Se va bea caldut in decursul unei zile. creste acuitatea vizuala. Se va tine timp de 10 minute.la 1 litru de vin de struguri de buna calitate se vor pune 50 g de fructe proaspete zdrobite.

care pe langa faptul ca vindeca afectiunea pot si sa intareasca imunitatea organismului. Cu acestea se vor face ceaiuri care vor ajuta la o mai puternica eliminare de sucuri gastrice si biliare si prin aceasta vor mari pofta de mancare. Plante care ajuta sistemul nervos: talpa gastei. roinita. Se va cauta ca in aceste cazuri sa se tina ceaiul cat mai mult in gura. La aceasta afectiune este foarte utila mierea care se va consuma cat mai des in cursul zilei luata sub diferite forme. Pentru uz extern se vor folosi cantitati duble la ceaiuri in comparatie cu tratamentul intern. Afectiuni coronariene. Arsuri: principiile active atat din frunze cat si din fructe sunt astringente si antiseptice. Se poate in afara sezonului sa se foloseasca insa tinctura sau chiar afinata. Este foarte eficient. Se poate folosi cate un paharel la nevoie de 3 ori pe zi. foarte util in toate afectiunile inimii. Se pot combina in aceste cazuri cu ceaiuri sau alte forme (tincturi. rozmarin. se va face o cura cu fructe proaspete. Se leaga la gura doar un tifon pentru a nu intra mustele sau alte insecte. Anorexie: fructele consumate crude o perioada cat mai lunga ajuta la refacerea poftei de mancare. vasc.ceaiul. pelin. Se va agita vasul zilnic de 2-3 ori. Afte: vezi afectiunile bucale (are acelasi tratament). tintaura.vin la un litru. Se mai poate combina cu ceaiul de busuioc si se indulci cu miere poliflora. Scad de asemenea nivelul . Tinctura se poate dilua cu apa in functie de sensibilitate. iar adulti pana la un paharel de 50 ml de 3 ori pe zi. Infuzia din frunze se va bea fractionat cate 500 ml pe zi. Ateroscleroza: aceasta afectiune este foarte greu de tratat fara un regim alimentar adecvat.la 500 ml de votca de 40? se va pune 50-100 ml tinctura de afine. dupa care se va scurge sucul dar nu in totalitate. Combinatia aceasta de plante poate sa faca inutila folosirea altor medicamente sintetice. Indiferent de tipul afectiunii este foarte util consumul fructelor proaspete sub forma de cura. pudra din fructe sau frunze. lucru foarte util in toate afectiunile coronare. valeriana. paducel. Se poate face un tratament de lunga durata in functie de tipul afectiunii si de vechimea bolii. Se va putea consuma cate un paharel (50 ml) de 3 ori pe zi. Se tin in damigeana sau o sticla mai mare timp de 7-8 zile.(nu se va consuma de diabetici) peste fructele de afine zdrobite se va pune zahar. mai ales daca se face cu toata seriozitatea. Se mai lasa apoi cu alcool timp de 10 zile. dar si de medicamentele care se consuma. sunatoare. praf. Inseamna ca ajuta la strangerea tesuturilor. -Lichior. Este un protector al vaselor capilare. Administrare pe afectiuni. Plante cu actiuni cardiotonice: traista ciobanului. Se mai poate folosi-dar rezultatele sunt mai modeste. paducel. Afectiuni buco-faringiene: Avand in vedere faptul ca in aceste afectiuni apar de obicei leziuni foarte dureroase si cu alte produse de asemenea se produc dureri. Afinele sunt renumite pentru faptul ca scad zaharul din sange. acesta se poate pastra foarte mult si cu cat trece timpul va primi o savoare mai deosebita. vasc. Se poate folosi si diluat. In toate cazurile cand este vorba despre o afectiune cronica. lacramioare. Se va putea consuma copii cate o lingurita de vin. contribuind la vindecare si cu atat mai mult avand si principii antibiotice fac sa se distruga o serie de microbi. Se prefera maceratul sau infuziile care sunt foarte utile. se pot administra pentru ajutorul pe care-l pot da in reusita unui tratament si implicit pentru vindecare. Se poate lua si in diferite combinatii cu alte plante. La fel se va proceda si cu praful (din frunze sau fructe). etc) din urmatoarele plante: traista ciobanului. Antocianinele din fructele de afine se folosesc in industria de medicamente pentru obtinerea medicamentelor care au actiune venotonica si mai ales de reglare a permeabilitatii capilare. avand in vedere ca fac acest lucru fara dureri. sau pulbere care se va obtine din fructe. Lichidul. (15-30 zile). Peste fructele lasate se mai poate pune votca la 40? si se mai lasa timp de 20 de zile dupa care se poate filtra si se pune in sticle inchise ermetic. Se va pune dupa 8 zile 1 litru de alcool alimentar de 80. La 1 kg de afine se va pune 1 kg de zahar. se va incerca si aplicarea unui tratament naturist care s-ar putea foarte bine sa aduca o imbunatatire a starii de sanatate sau chiar vindecarea. etc. -Afinata. Se mai poate asocia insa la aceasta afectiune si o serie de plante amare din plante ca : gentiana. Afinele insa sub orice forma. Se va consuma pentru aceasta cate 100 g de fructe de 3 ori pe zi. roinita. Se prefera sa se consume inainte de mese cu 15 minute. Lichidul rezultat va fi pus in sticle ermetic inchise.

Indiferent ca avem o afectiune acuta sau chiar cronica ea va trece cu aceasta planta. menta. caz in care va trebui sa fie strecurata deoarece rasina de brad poate sa aiba impuritati. Se poate de asemenea lua praf de fructe dupa masa sa se tina in gura pentru 10 minute. Fructele contin foarte mult potasiu si au foarte putine calorii. paducel pot ajuta si ele. Bronsite: in aceste afectiuni se folosesc fructele pentru ca sunt bactericide si antiseptice. suc. vasc. cate un ceai de 3 ori pe zi. Balonari: in acest caz fructele sub orice forma. fenicul. cu o lingurita de tinctura de afine. untura. mai ales daca aveti posibilitatea sa puneti in ea si putin propolis brut (se incalzeste apoi pe baia de apa) sau rasina de brad. Toate acestea sunt utile in cazul balonarilor. Se pot consuma in orice cantitate si sub orice forma. Candidozele.apar frecvent la cei care au facut perioade lungi de tratament cu antibiotice. brusture. Tot ele mai ajuta la curatirea arterelor si venelor sau al capilarelor. Bine-nteles ca este indicat . Pe abdomen se pot pune in acest caz comprese calde pentru calmarea durerilor.se va tine aceasta timp de 30 de zile. Azotemie: infuzii. Daca nu aveti puteti sa faceti infuzii si din frunze. da o buna alifie care este mai eficienta daca se aplica de 2 ori pe zi. s-a descoperit ca planta poate fi utilizata si in alte afectiuni. Se mai pot face inhalatii sau bai cu esente de brad. sulfina. Mentionam faptul ca afinele sub orice forma sunt un bun antibiotic pentru agentii patogeni de la nivelul renal. Cancer: -preventiv.colesterolului �rau�. etc. combinatia fiind mai eficienta. Intern se va consuma de asemenea ceai de cel putin 2 ori pe zi. Se mai poate folosi si ardeiul iute sub forma de frectii in dureri pentru intensificarea circulatiei sangelui. Notam aici combinatia care se poate face cu flori de galbenele sau cu flori de coada soricelului. afinata in cantitati de cate 2 ceaiuri pe zi sau cate o lingurita de sirop sau dulceata sau cate 10 ml de tinctura luat de 3 ori pe zi in functie de ce aveti la indemana. Cistite: se pot face infuzii sau alte forme galenice din frunze cu concentratie dubla. este bine sa consume fructe de afine sub forma de cura timp de 20 de zile pe an. Cu acestea se vor face spalaturi vaginale de 2 ori pe zi. in afara de cele cu alcool care nu se vor lua in cantitati mari. Praful din fructe uscate se poate lua cate o lingurita de 3 ori pe zi. ciubotica cucului sau lichenul de Islanda cu care se vor face ceaiuri indulcite cu miere si se consuma calde. apoi sa se inghita cu apa. Abia dupa ce s-a analizat cu atentie compozitia chimica. Se va intari de asemenea imunitatea organismului. Restul se poate folosi oricat de mult. apoi strecurat. pentru a marii cantitatea de vitamina C care poate ajuta la aceste afectiuni.toti cei care au in familie pe cineva suferind de cancer. In acest caz se va consuma cate 100 g de 3 ori pe zi. lucru ce va face ca locul afectat sa fie mai bine irigat cu sange si in acest fel contribuind la o vindecare mai rapida. Aceste afectiuni trec cu ajutorul curei de fructe de 100 g de 3 ori pe zi. Colesterol marit: pe langa faptul ca fructele curata peretii arterelor ajuta si la eliminarea colesterolului �rau� din organism. ori daca vom analiza folosirea acestei plante. Se vor folosi sub diferite forme care va sunt la indemana. De fapt prima actiune este la nivelul stomacului si intestinelor. In lipsa fructelor proaspete se pot lua infuzii din frunze sau decocturi din fructe. proaspete sau praf sunt foarte utile. Se mai poate sa va fie de ajutor ceaiuri de: cimbru. dulceata. Se mai pot folosi de asemenea ovule de propolis de la Apicola) se de asemenea se va feri de frig si umiditate. Intr-adevar aceasta afectiune trece relativ repede (10 zile) cu oricare din tratamentele cu afin. Se va face o cura de 30 de zile timp in care se va lua concomitent si tratamentul instituit de medicul curant. sucul de la o jumatate de lamaie cu miere. sirop. lucru care trebuie cunoscut de cei care fac tratament cu acest produs. busuioc. Notam de asemenea foarte util ceaiul de scai vanat. Se pot bea 3 astfel de ceaiuri pe zi alternand intre ele insa este preferabil sa se consume inainte de mese. Tot mierea in combinatie cu suc de lamaie si apa este indicata. Colibaciloza: ori care din preparatele din fructe sau chiar din frunze sunt utile la combaterea acestei afectiuni. Mai mentionam si alte ceaiuri care se pot face din : chimion. De asemenea ceaiuri de castan. Cicatrizarea ranilor: ceaiul din frunze sau chiar frunzele cu care s-a facut ceai (cataplasme) ajuta la o mai rapida cicatrizare a ranilor. In cazul fructelor proaspete se vor consuma 100 g de fructe de 3 ori pe zi.caz in caz in care se pot lua intern si sa se foloseasca si in spalaturi. Curele in special de fructe nu strica nimanui. Atentie insa la constipatie pentru ca toate acestea sunt constipante si ar fi foarte bine sa va alimentati in timpul acestui tratament cu o alimentatie laxativa. decocturi. etc. Aici notam faptul ca din 10 g de praf care se vor amesteca cu 50 g de grasime ( unt fiert clarificat. in istoricul ei vom constata ca prima data a fost folosita pentru actiunea ei asupra stomacului si intestinelor. sau chiar sunt suspectati de anumite forme de cancer. etc) fiert pe baia de apa timp de 3 ore.

etc. Faringita: ceai din frunze sau fructe se va consuma caldut cu inghitituri mici. Diaree: cu ajutorul fructelor sau al frunzelor se poate scapa foarte usor de acest simptom destul de frecvent. Notam si la aceasta afectiune ca in cazul folosirii si a preparatelor din farmacia stupului (propolis. sulfina. Convalescenta: dupa orice afectiune indiferent de natura localizarii sau de alte considerente. Edeme: datorita faptului ca afinele si preparatele din afine curata arterele si capilarele sunt foarte indicate. apoi se va spala cu apa calda. Se va lua doar cu aprobarea medicului curant care trateaza aceasta afectiune. Se va folosi insa ceai de lamaie. In cazul diareei. In cazul tenului uscat insa nu se va folosi in nici un caz tinctura care usuca si mai tare tenul. brusture. Tratamentul extern se poate face cu cataplasme de frunze de afine sau de brusture. dupa strecurare se vor pune comprese pe locurile afectate. etc) in special pentru efectul astringent si antibacterian la toate tipurile de ten. De fapt afinul este denumit insulina vegetala.indiferent ca sunt de fermentatie sau de putrefactie se pot vindeca prin folosirea afinelor sub orice forma. De asemenea se mai pot folosi cu mare succes o serie de ceaiuri din: vasc. Primul pentru efectul antibiotic si al doilea pentru efectul emolient. Se pot face creme care sa ajute la o serie de eczeme sau alte afectiuni dermatologice (50 g grasime cu 10 g de planta maruntita indiferent ca sunt fructe sau frunze) se fierb pe baie de apa. Se amesteca in functie de tipul de ten cu smantana. se strecoara. In cazurile in care este perturbata grav flora sau exista o serie de agenti patogeni mai puternici. Dizenterie: in aceasta afectiune sucul din afine sau tinctura sunt foarte utile. comprese. frunze de mesteacan. Notam doar faptul ca si in cazul in care este vorba despre o infectie sau chiar o toxiinfectie alimentara este util tratamentul cu afin deoarece acesta poate sa distruga eventualii germeni patogeni. laptisor de matca. cataplasme. se tine o parte pe fata timp de 20 de minute. miere. o parte de plante cu 2 parti din acestea din urma. mesteacan si alte plante care pot contribui la diminuarea zaharului din sange si la o mai buna functionare a pancreasului.sa se consume in timpul tratamentului si iaurt. pastai de fasole. Fara aceasta planta nu se poate efectua un tratament corect al diabetului. Se va face o cura de minimum 10 zile cu oricare din preparatele din fructe pe care le aveti la indemana. Cuperoza: in acest caz se vor folosi frunzele din care se va face un ceai (4 lingurite maruntite la 250 ml apa clocotita). spalaturi. Tratamentele acestea cosmetice se vor putea face atat la centrele specializate cat si la domiciliu. de foarte multe ori o singura lingurita de tinctura poate sa rezolve rapid acest simptom atat de neplacut. Suplimentar mai putem spune ca aceste fructe contin mult potasiu si deci sunt indicate in tratarea oricaror edeme. apilarnil. se va face un tratament de mai lunga durata. Se va folosi orice forma de preparat aveti la indemana. Se mai poate combina cu tarate. argila. Este foarte eficient in special pentru riduri. Guta: oricare din preparatele din afin ajuta. Se va face tratament pana la deplina vindecare indiferent ca este vorba despre o afectiune cronica sau una acuta. Notam doar faptul ca se poate folosi absolut orice forma de preparat care nu contine zahar sau miere. Se vor putea de asemenea face bai sau inhalatii cu esenta de brad si comprese sau cataplasme din frunze de afin. etc) aceasta afectiune va trece mult mai repede si in plus se va intarii imunitatea organismului. paducel. Cosmetica: se pot folosi atat frunzele cat si fructele sub diverse forme (masti. caz in care este indicat sa se foloseasca si tinctura de propolis si de asemenea se poate consuma iaurt care ajuta la refacerea florei microbiene utile a aparatului digestiv. in functie de afectiune sau de tipul tenului. Se fierbe 15 minute) este foarte util atat intern cat si extern. atat timp. Diabet: se recunoaste ca aceasta planta este indispensabila celor care sufere de aceasta afectiune. care contribuie foarte mult la refacerea florei microbiene utile intestinelor si in acest fel boala va trece mai repede. caolin. Tinctura este insa foarte potrivita la tenurile grase. se aplica de 2 ori pe zi dupa o prealabila spalare. de 2 ori pe zi. frunze de . Se vor combina insa si cu ceaiuri de: cozi de cirese. Se poate combina foarte bine cu afinele. Este foarte utila in acest caz aplicarea uleiului de Ricin cald local. este foarte util sa se faca un tratament cu fructe de afine care vor contribui la disparitia a o serie de efecte secundare care pot sa fie dupa tratamentele aplicate cu medicamente. pana se restabileste normalizarea scaunului. lapte. Remarcam de asemenea ca scoarta de soc (ceai din 2 lingurite de coaja maruntita la 250 ml apa. Se poate combina la aceasta afectiune cu ceaiuri de lichen de Islanda si nalba. Eczeme: in acest caz compresele cu frunze fierte sau chiar cu fructe sunt de mare ajutor. pastura. Enterite.

frunze de frasin. Se vor schimba o data pe zi dupa o temeinica spalare cu apa calduta din ceaiuri medicinale. . pentru a nu intra fructe in rana. lucru care ajuta foarte mult celor cu aceasta afectiune. Ei bine exista si cazuri cand este perturbat grav sau mai putin grav tranzitul intestinal. In cazul leziunilor trebuie totusi sa se puna o fasa intre fructe si rana. Se poate folosi chiar tinctura. care poate fi tratata la spital insa se pot folosi si fructele de afine sub orice forma. In trecut cand nu erau atatea medicamente puternice se baza tratamentul doar pe odihna si hrana. Se pot face insa si bai cu infuzii din frunze de afine care sunt foarte utile atat in bai cat mai ales in clisme. Indiferent insa daca se vor folosi sub forma de tinctura sau alta forma toate sunt utile mai ales daca se va combina si cu Echinaceea si cu o serie de produse ale stupului. Intradevar afinele pot sa constipe si se cunoaste ca in majoritatea cazurilor pentru obezitate se dau tocmai tratamente laxative. Tulburari de circulatie: se va face o cura cu fructe de afine sub orice forma ar fi de minimum 30 de zile. Hipertensiune: potasiul din fructe mentine echilibrul fluidelor din organism. etc. Se poate combina cu clisme facute cu pelin. Se pot consuma cruzi. Metroragii: se vor consuma ceaiuri din afine cate 3 ceaiuri din afin pe zi. Acestea se zdrobesc. Stomatita: vezi afectiunile buco-faringiene. In cazurile de afectiuni ale pleoapelor se vor pune comprese cu ceaiuri caldute pe ochii inchisi de 3 ori pe zi. Imunitate scazuta: o cura cu fructe de 20 de zile este foarte indicata. Aceasta planta este foarte utila la vindecarea acestei afectiuni. Este foarte util ca sa se combine aceste ceaiuri cu coaja de stejar sau cretusca. se aplica local apoi se panseaza peste aceste fructe. Febra tifoida: aici este vorba despre o afectiune foarte grava. cataplasme sau chiar luat intern. Retinopatii: vezi oftalmologie. Uretrite: acelasi tratament ca in cistite Viroze: se va face tratament cu fructe de afine timp de 30 de zile zilnic fie fructe fie ceai sau sirop. Tuberculoza pulmonara: consumul fructelor cate 150-200 g de 3 ori pe zi o perioada mai lunga contribuie la o mai rapida vindecare. Reumatism: ceaiul din frunze de 2 ori pe zi cate o cana se bea intern. sub forma de suc sau rasi. Se mai poate adauga insa si o serie de plante care au actiune puternica asupra sistemului sanguin: arnica. De asemenea se vor face bai locale cu ceai concentrat don frunze de 2 ori pe zi. Se mai pot insa folosi si alte preparate sau solutii. Se va consuma in aceste cazuri cu cat mai multi morcovi consumati impreuna cu afine. se vor pune 50 g de frunze maruntite de afine. Micoze: fructe sau frunze si sub orice forma este util oricare din produsele cu afine. Intern ajuta pentru ca regleaza activitatea venelor contribuind la curatirea lor. In plus afinele reduc zaharul din sange. Se vor tampona zonele cu mancarimi cu o vata imbibata in acest otet asa cum este sau in cazul in care ustura se va aplica diluat. pentru ca distrug microbii si refac flora intestinala. Deci consumul fructelor de afine care contin aceasta substanta pot ajuta prin aceasta si alte substante care le contin la foarte multe afectiuni oculare. Afinele sunt cele care refac cel mai rapid traficul intestinal reglandu-l atat in constipatie cat si in cazul diareei. Insuficienta biliara: in acest caz este indicata cura de 20 de zile cu afine proaspete cate 100 g de trei ori pe zi. Hemoroizi: o cura cu produse din afin sub orice forma. Rectocolite: indiferent de forma sub care se prezinta sunt indicate fructele de afine sub orice forma. etc. Oftalmologie: mirtilina este responsabila de o mai buna functionare a muschiului ocular. sulfina. Se lasa acoperit pentru 8 zile apoi se strecoara. fiind cea mai utila. in cure de mai multe zile la rand constituie cea mai usoara metoda de a scapa de oxiuri. Ulceratii cronice: in cazul ulceratiilor cronice se poate folosi foarte bine cataplasma din fructe proaspete. De asemenea afinele sunt un bun antibiotic natural. plus odihna care este foarte importanta la aceasta afectiune. sau cel putin dupa fiecare scaun obligatoriu. Obezitate: unii vor crede ca glumim recomandand afine in obezitate. castan. Prurigo (mancarimi): In toate cazurile se va face un macerat in otet. in aceasta afectiune. mai ales daca ranile sunt mari. daca se face concomitent cu tratamentul medicamentos si cu o hranire corespunzatoare a organismului. ori majoritatea obezilor sunt mari consumatori de dulciuri. Oxiuraza: fructele de afine consumate pe stomacul gol cate 100 g pe zi.fragute. La 1 litru de otet preferabil de mere si miere. Se pot face bai. Hepatita: afectiunile hepatice de orice natura sunt influentate in bine deoarece actiunea acestei plante este una de curatire a sistemului sanguin si prin aceasta implicit una de curatire a ficatului. Pentru dureri se va folosi ardeiul iute.

Se plamadea in vin sau bere pentru cei care nu puteau urina. Se foloseste la urmatoarele afectiuni: astm. Ceaiul se folosea pentru raceli si boli de piept. Cei care au guta le ajuta foarte mult aceasta cura. . B2. Preparare: se foloseste radacina. In satele din jurul Careilor. zaharuri.din acestea se vor consuma cate 2 ceaiuri pe zi. C. constipatie. anghinare. in timpul secerisului. vinetea. Denumire populara: coacaz In traditia populara: se folosesc in alimentatie.500 g la masa impreuna cu alte alimente si o data pe saptamana sa se consume doar aceste fructe in acea zi. maturica.2. Vitaminele A. iar ceaiul din flori contra bolilor de rinichi. din radacinile uscate. fiind un leac la indemana. Compozitie chimica: contin amidon si tanin. corcobetica. se faceau cu ea abureli contra frigurilor. iarba-frigurilor. Florile se intrebuintau la prepararea apei de obraz si pentru cresterea parului. Radacinile se plamadeau in vinars. saruri minerale. Se pot consuma pana la 3 ceaiuri pe zi. vanata. Radacina plamadita in rachiu se dadea femeilor. convalescenta. potroaca. Se mai folosea contra bolilor de piele fiertura din radacini. celuloza. corobatica-albastra.500 g la fiecare masa. Compozitia chimica a fructelor de agris: acid citric. Denumiri populare: buruiana-mnerie. sodiu.Proprietatile terapeutice ale agrisului Denumire stiintifica: Ribes grosularia Fam Saxifragaceae. floaremnerie.Proprietatile terapeutice ale albastrelelor Denumire stiintifica: Centaurea cyanus Fam. Se credea in unele zone. astenii. dizenterie. In afectiunile hepatice in afara de consumul fructelor se mai poate adauga o serie de ceaiuri din: armurariu. hemoroizi. obezitate. din care se lua cate un paharel. Acei care doresc sa slabeasca sau care doresc sa-si dezintoxice organismul. litiaze. La Maguri. care aveau dureri si umflaturi de testicule. Denumiri populare: teisor In traditia populara: in podisul Tarnavelor. Ceaiul din flori se bea contra tusei. Administrare: in toate cazurile se pot consuma fructe proaspete cate 100. pisate. clopotel. dioc. vinetele. In traditia populara: la taieturi se puneau flori crude. Compositae. floare-vanata. Se va fierbe apoi timp de 5 minute. ca fiertura de albastrele vindeca totdeauna ochii albastri. hemoragii. fosfor. atonie digestiva. unul dimineata si unul seara. Este util apoi sa se continue cu cate 100. hipertensiune. fiertura plantei se lua contra constipatiei si a durerilor de stomac. pectine. floarea-paiului. acid tartric. ghioc. calciu. din tulpinile uscate se facea un ceai contra diareei. preparandu-se cu ele sosuri si supe. care aveau dureri dupa nastere si barbatilor. floare de grau. iar pisata se lua ca purgativ. ALBASTRELELE . caz in care se va consuma intr-o zi doar fructe din acestea fara nimic altceva. substante grase. nadufului si varsaturilor de sange. Este un mijloc rapid de redresare a organismului. Rosaceae. cernute si amestecate cu untura se facea o alifie pentru eczeme. Este unul din fructele cu care se poate face cel mai rapid dezintoxicarea in primavara. AGLICA Denumire stiintifica: Filipendula hexapetala Fam. Se pot folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni hepatice. acid malic. tataisa. Se pot de asemenea folosi sub forma de suc. hidropizie. remineralizare. inflamarea cailor urinare. dupa care se strecoara. fier. dimineata. artritism. In Muntii Apuseni. vor putea face o cura de fructe. droc. rostopasca. diaree. 2 lingurite de radacina maruntita se pune la 250 ml apa. guta. AGRISUL . slavoc. rani. B1. potasiu. reumatism. Cu decoctul din flori se faceau spalaturi pentru dureri de ochi. P.

Este un tratament de durata. colici intestinale si stomacale la sugari. galactagog (creste cantitatea de lapte la femeile care alapteaza). Aliorul. dozat cu grija de batranele mestere. conjunctivite. Galactagog: ceai de albastrele impreuna cu fenicul (macinat) 1\1. mucilagii. Semintele pot chiar sa omoare un om. Se pot adauga si comprese cu zer.Proprietatile terapeutice ale aliorului Denumire stiintifica: Euphorbia amygdaloides Denumirea populara: alior. Se vor tine intr-un recipient inchis timp de 15 zile la temperatura camerei agitand des. sau rani pe trupul bolnavilor. atonie musculara. Era folosit si la dureri reumatice. buruiana de raie magareasca. buruiana de negi. Tulpinile florifere se fierbeau si decoctul ajuta la spalarea ranilor si raia. dispepsie. constipatie. Latexul plantei se folosea contra pecinginei. La fel se va proceda in psoriazis si la uscaciunea tegumentelor. dupa care se strecoara. lichen de islanda. albumina. dupa care se va spala si se unge local cu ulei de masline. La ochi poate sa produca orbirea. lilinar. guma. Se mai poate lua intern cate o lingurita diluata in apa de 3 ori pe zi. Toxicologie! Planta este otravitoare asa ca se va lua intern cu mare atentie. glucozid: centaurina. Se bea caldut inainte de mesele principale -Florile proaspete se pot folosi zdrobite pe o bucata de lemn. laur. Eczeme zemuinde: praf de albastrele in combinatie cu praf de aloe 1\1 aplicat local. ALIOR . substante amare. -Extern se poate pune tot din ceaiul de mai sus cataplasme sau comprese. disurie. Se va lua un varf de cutit. ori numai in apa si se dadea contra frigurilor. . Se bea cu apa calda ca purgativ. La aceste afectiuni cel mai bun rezultat se obtine daca se va spala local cu solutie din 10 ml tinctura de arnica la 1 litru de apa. Planta fiarta se punea in legaturi contra durerilor de cap. dar usor si da bune rezultate. boli intestinale (reface flora intestinala). pleoape cazute. uscaciunea tegumentelor. iar cu vrejul se faceau oblojeli la trup. Constipatie: se pot combina albastrelele cu aloe caz in care da rezultate absolut uimitoare. rasini. psoriazis. In traditia populara: plantele bine dezvoltate si inflorite se foloseau in multe sate. buruiana de friguri. uleiuri grase si eterice. cu faina de grau. hidrocarburi si substante terpenoide. laptele lupului. taieturi. antocianide. tanin. Se fierbea aliorul cu apa si cu zeama obtinuta se spalau. iar in hapuri. Se va face o cura cu aceasta tinctura. Preparare: . laptele canelui. unul dimineata si unul seara. Actiune farmaceutica: astringent. brad. anorexie. indigestii. infectii intestinale. afectiuni oculare. eczeme zemuinde. iritatii oculare. boli de piept. Dupa 15 zile se strecoara si se va pune in recipiente mai mici la rece. Se mai poate folosi de asemenea la tratarea viermilor intestinali si ca revulsiv extern. Tot din flori proaspete sau uscate se poate face tinctura. ihtioza. Florile contin tanin. se vor pune doar 10 ml de tinctura. a avut multe intrebuintari in medicina atat in cea umana cat si veterinara. inrosirea pleoapelor. rinichi. Se agita apoi se va folosi extern. Se poate lua si tinctura cu aloe. saruri de potasiu si magneziu. -Praf: se va face praf din planta uscata care se va macina cu rasnita de cafea. cearcane. negilor si buretilor sau pistruilor. In zona Branului se punea in urechi contra durerilor de masele. pentru vopsitul oualor in galben sau a firelor si tesaturilor. bronsite. 2 lingurite din amestec la 500 ml apa clocotita. etc. pana la o lingurita de praf o data si se va lua de 3 ori. Una din ele sau mai multe pentru ca vor avea un efect mai puternic. iar in cazul diareei se va face un ceai de albastrele cu frunze de afin. calmant Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni renale si ale vezicii urinare. Boli intestinale: pe langa ceaiul de albastrele se recomanda consumarea si a iaurtului. antidiareic. Intern se va lua din aceasta pasta cate o lingurita de 3 ori pe zi in afectiunile de mai sus.o lingurita de flori se va pune la 200 ml apa clocotita. la 1 litru de apa. Se acopere pentru 10 minute. cicorina. Se pot consuma 3 cani pe zi. Ihtioza: se amesteca ceai de albastrele cu faina de in 1\1 si se aplica local timp de 8-12 ore. creste diureza. Se tine sub limba timp de 10 minute dupa care se inghite cu putina apa. Retete combinate: Boli de piept: se poate face ceai de albastrele impreuna cu: patlagina. diaree. nalba. Se va acoperi pentru 10 minute dupa care se strecoara. ulceratii supurate. hemoroizi. eczeme pruriginoase. Se vor face pentru aceasta 2 ceaiuri. Nu se mai foloseste ca planta medicinala fiind abandonata deoarece s-au descoperit altele cu efecte mai puternice in afectiunile la care se folosea si care pe deasupra nu mai sunt toxice. raceli. apoi se vor aplica sub forma de cataplasme in cazurile in care se folosesc extern. Proprietati: are efecte contra distrugerii micozelor si este foarte util in tratarea eczemelor. laptic. Compozitie chimica: latex. furunculoza pleoapelor. la rani sau intern se va bea in loc de apa de baut.Compozitie chimica: contine mici cantitati de alcaloizi. creste diureza. Pentru aceasta se vor pune 50 g de flori maruntite la 250 ml alcool alimentar de 70?. Se fierbe in lapte dulce. se lua pentru dureri de stomac. pigment antocianic: cianina. calmant in iritatii oculare. Eczeme pruriginoase: se va amesteca cu ceai si suc de lamaie la o cana de ceai de albastrele.

Se obtine din planta proaspata. afectiuni ale gurii. Femeile care alapteaza vor trebui de asemenea sa nu consume aloe. Aloe Perryi. iar lichidul obtinut se pune in sticle de capacitate mica. dupa care se inghite cu putina apa. Nu se foloseste reziduul de pe fundul sticlei. arsuri. herpes genital. la bolnavii cu hemoroizi. alte minerale. sulf. edeme. viroze respiratorii. afectiuni hepatice. Se ia dupa mese. ulcere la picioare. alcoolism. Se pune o parte de planta si 5 parti de alcool de 70°. Administrare: • • • • Un varf de cutit de praf se va pune sub limba pentru 10 minute. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni : abcese. Doza purgativa se poate administra de 2-3 ori in decursul unei zile. cataracte. renale. inflamatii. obezitate. cancer. Se acopere pentru 10 minute dupa care se filtreaza si se consuma. dermatite. prostata. paralizii. Totusi cei cu hemoroizi. Se tine la rece. dureri de stomac. constipatie. tonic amar (anorexie). in parte combinati sub forma glicozidica. alergie. hemoroizi (extern). atonie. angina. Liliaceae. Mod de preparare : .Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: negi.plantele de aloe se tin fara apa si la intuneric o perioada de 5 zile. diabet. Se va face ceai din 1 lingurita de praf pus la 250 ml apa clocotita. Fam.10-0. ar fi foarte bine sa nu ia preparate cu aloe. etc. Produsul este valabil 2 ani. Aloe ca purgativ:1 lingurita de tinctura luata cu 100 l apa sau ceai. la cei cu nefrite. Mai actioneaza si ca purgativ.Proprietatile terapeutice ale Aloei Vera Aloe Ferox. fisuri anale. aciditate stomacala. Proprietati: digestiv 5-15 picaturi. acid citric si rezinotanol (hidroliza alcalina) Rezinotanolul prin hidroliza da aglicon tanolic. rar dupa 24 ore. Este foarte amar si din aceasta cauza se ia foarte greu.25 g % aloe-emodol in stare libera si 40% sub forma de aloina. gangrena. Unii le interzic categoric. Mai contine de asemenea si alti derivati antracenici in parte liberi. Actiunea se manifesta dupa 8-12 ore. tuberculoza pulmonara. Se tine timp de 15 zile. Contine acid salicilic. reumatism. Se taie in felii punandu-se partea taiata pe rana sau pe piele. . preferabil indulcit cu miere. etc cuprinde peste 100 de specii. dupa care se filtreaza. colita. Se vor folosi doar plantele care sunt trecute de 3 ani ca varsta de vegetatie. bronsite. neurastenie. tromboflebita. Aloe Barbadensis. ermetic inchise. anorexie. cefalee. ulcer stomacal sau duodenal. Compozitie chimica : se poate folosi oricare din aceste specii contin : 0. Denumire stiintifica: Din ambele se poate face o tinctura. Se prefera sticlele de culoare inchisa. dispepsie. Se pune in capsule de medicamente cate 0. Praf se presara pe rani externe. rani vechi sau supurate. taieturi. Glicozidele oximetil-antrachinonice sunt absorbite de intestinul subtire si eliminate prin intestinul gros la nivelul caruia scindeaza enzimele. inainte de mese diluate in ceai. varice. -Se extrage sucul care se pune la uscat formandu-se praful. daca nu est vorba si despre diabet. regenerarea tesuturilor. astm bronhic. tuse. Folosire: se utilizeaza latexul care se aplica local. ALOE VERA . afectiuni intestinale. aloina sau barbolina. artrite. dureri diverse. Aloe Vulgaris. Dupa aceasta perioada se vor taia frunzele. rezine care prin hidroliza pot da acid cumaric. crampe. viermi intestinali. magneziu. hipertensiune arteriala. eupeptic dar si ca un bun antitoxic in special pentru ficat. eczeme. Exista mai multe procedee: -Se pun la uscat pentru obtinerea prafului din toata planta taiata felii subtiri. femei cu metroragii. rottlerina. afectiuni dermatologice. Acesta va fi indepartat. pecingine. mastoidita. deoarece trece in lapte. Se evita in acest fel ca bolnavii sensibili cu hemoroizi sa aiba neplaceri. Planta proaspata se va folosi doar la aplicatii externe. Se interzice la gravide.5 g la capsula si se iau intern de 3 ori pe zi inainte de mese. afectiuni oculare. boli de nervi. prin marirea peristaltismului intestinal ca urmare a iritatiei nervoase determinate local in peretii intestinali.

regenerare. Glicozidele oxi-metil-antrachinonicele sunt absorbite de intestinul subtire si eliminate prin intestinul gros la nivelul caruia scindeaza enzimele. Planta proaspata se taie si se pune cu taietura pe rana. dupa care se va aplica un pansament. eupeptic dar si ca un bun antitoxic in special pentru ficat. Actiunea se manifesta dupa 8-12 ore. Se poate folosi intern pentru toate afectiunile in care se indica actiunea de curatire a organismului. Se filtreaza si se pune in sticlute de capacitate mai mica la rece. vaselina. psoriazis. Se poate aplica in strat subtire.se vor pune la 100 ml tinctura de aloe 30 ml ulei de catina. Retete cu aloe si combinatii Aloe cu propolis. dar datorita ultimelor cercetari s-a descoperit ca aceasta planta. Este foarte indicata atat intern cat si extern avand rol de refacere celulara.10-0. grasime diferita (unt. Este utila chiar la cancer sau ulceratii atat la piele cat si in interiorul organismului la diferite rani.100 ml de tinctura de aloe se pun impreuna cu 30 ml de tinctura de propolis 30 %. chiar si dupa operatii. Aloe cu ulei de catina. Este util in toate afectiunile pielii cand se constata uscaciunea exagerata a tegumentelor. smantana. dupa care se foloseste. Se pune 1 parte planta praf si 3 parti grasime. Mai actioneaza si ca purgativ. Posologie.30 g ca purgativ. care se gaseste in cantitati foarte mari in special in Africa este foarte utila in restul de afectiuni descrise mai inainte. Se poate face tinctura si din planta proaspata tot in acest fel. lanolina. lanolina. Anghinarea Cynara Scolynmis. vaselina) transformandu-se in creme sau unguente care se vor aplica extern. dar si in eczeme. Inainte de folosire se agita sticla pentru ca are tendinta de a se sedimenta. Pansamentul se va schimba la 24 ore. unt. Este de remarcat ca aceste efecte au fost sesizate totusi de foarte mult timp de catre populatia localnica care folosea aceste plante la aceste afectiuni de sute de ani. Se tine timp de 15 zile agitand des sticla.anghina. tonic amar.10-0. Recent abia s-a descoperit ca toate aceste credinte au un suport stiintific. in anorexie. Aloe ca purgativ.L. in special in bolile cronice. Aloe cu miere. cicatrizare celulara. Mai sunt foarte multe posibilitati de folosire a acestei plante insa ne oprim aici pentru a lasa loc si fanteziei cititorilor sau celor care doresc sa foloseasca aceasta planta. . smantana.20 g ca digestiv si 0. Creme cu aloe.un litru de vin rosu si 10 g de praf de aloe. prin marirea peristaltismului intestinal ca urmare a iritatiei nervoase determinata local in peretii intestinali. Aceasta poate fi. ihtioza.o lingurita de 3 ori pe zi diluata in putina apa. Totusi cei cu hemoroizi ar fi foarte bine sa nu ia preparate cu aloe decat extern sub forma de unguente unde sunt foarte activi. Se ia dupa mese.o lingurita de praf de aloe la 50 ml ulei.se va pune 50 g de praf la 250 ml alcool alimentar de 70?.• • • Praf in amestec cu ulei.praf de aloe si miere cat cuprinde. se foloseste intern o lingurita de 3 ori pe zi sau extern in aplicatii locale. Se va agita foarte bine inainte de intrebuintare. Vin cu aloe. angina . Doza purgativa se poate administra de 2-3 ori in cursul unei zile. rar dupa 24 ore.o lingurita de tinctura diluata in 100 ml apa sau ceai. Se evita in acest fel ca bolnavii sensibili cu hemoroizi sa aiba neplaceri. etc. Aloe cu ulei de masline. Este unul dintre cele mai eficiente antibiotice folosite la foarte multe afectiuni. Se indica la toate afectiunile dermatologice sau in cosmetica atat pentru vindecare cat si pentru intretinere. antibiotic.se foloseste o lingurita de praf de aloe si 50 g de materie grasa. apoi se panseaza pentru 24 ore. untura de porc. Se va tine la macerat o perioada de 8 zile. Nu de mult aloe era considerat util doar pentru efectul laxativ. etc. ulei (se pune si ceara de albine). Se va lua cate 10 picaturi-1 lingurita de 3 ori pe zi. Tinctura.untura. Nu este nevoie sa se filtreze. Praful se va lua cate 0.

Se bea inaintea meselor principale. de aceia se face doar un ceai dintr-o lingurita de planta la 500 ml apa clocotita. . pentru ca ficatul nu se poate debarasa asa de repede de toxinele acumulate. flavone. inainte de principalele mese. la poalele padurilor. Actiunea antidiabetica s-ar datora unei oxidaze. e un bun colagog. mai utilizate sunt frunzele cand ating lungimea de aproximativ 30-35 cm.) Denumiri populare: anghina. varsaturi. Tratamentul va dura 20-30 zile. angicolite. colite. deoarece mareste volumul de urina si favorizeaza in acelasi timp eliminarea ureei si a substantelor toxice ce se formeaza la nivelul ficatului si rinichilor. Paralel cu acest efect. ateroscleroza si angina pectorala. Se va tine timp de 10 minute dupa care se inghite cu putina apa. sfarsitul lunii si pana la sfarsitul lunii septembrie. Infuzie: 2 lingurite cu virf de planta la cantitatea de 300 ml apa clocotita. mai des intalnita in sudul tarii. hemoroizi. colestite. constipatii. E bine ca tratamentul cu anghinare sa se faca progresiv. Este bine ca intotdeauna cand se consuma aceste ceaiuri sa se stea culcat pe partea dreapta timp de 30 minute. hipertensiune. ceaiul din aceasta planta se recomanda in nefritele acute si cronice.L. se tine timp de 15 zile agitand des recipientul care trebuie sa fie inchis etans pentru a nu se evapora alcoolul. Ca diuretic. dupa consumul lor. Cercetarile mai noi atribuie anghinarei proprietati antimicrobiene. Preparare: -Este una dintre plantele care actioneaza foarte puternic. Pentru a prepara ceaiul de anghinare se va proceda in felul urmator: intr-un vas se pune o lingura de frunze maruntite care se oparesc cu 500 g apa clocotita. Eficacitatea ei se datoreaza continutului bogat de cinarina. Este bine ca acest ceai sa se bea cu lingurita si sa nu se bea cantitatea de planta indicata. polifenoli. enterite. hipercolesterolemie.2 lingurite de planta maruntita se va pune la 250 ml apa clocotita. avand proprietatea de a mari secretia biliara si diureza. se observa efecte favorabile in tratamentul urticariilor si a diferitelor forme de prurit (mancarime). saruri de potasiu si magneziu. Restul cantitatii de ceai se va bea in cursul zilei cu o jumatate ora inaintea meselor principale. incepand cu doze mici. Bune rezultate da ceaiul de anghinare si in bolile tubului digestiv. In cazul in care se supra dozeaza. urmat de o luna pauza. in primele zile. Perioada si organul de recoltare: Se recolteaza intreaga planta. hemoroizi si lipsa poftei de mancare. poate da senzatii de intoxicare cu varsaturi si colici hepatice. Datorita eliminarii de toxine. . Perioada de recoltare e din luna iunie pana in septembrie. Dupa fiecare cana de ceai se va culca timp de 30 minute pe partea dreapta. apoi o pauza de 10 zile dupa care se va repeta. Bolile in care poate fi utilizata: Are un spectru extrem de vast de actiune. Perioada de vegetatie: infloreste din luna mai. se utilizeaza in cazul lipsei poftei de mancare. ceaiul de anghiare are si insusirea de a diminua zaharul din sange dand bune rezultate in unele forme de diabet. Dupa racire se strecoara lichidul si se indulceste cu zahar. O parte din ceai se bea dimineata pe stomacul gol. Se va strecura apoi si se va lua intre 5 picaturi pana la 15 picaturi de 3 ori pe zi. Se ia inainte de mesele principale. varsaturi. Exista mai multe modalitati dar cea mai eficienta in tratament pare aceia care indica ca la fiecare 2 saptamani sa se mai adauge o lingurita la acest ceai si sa se faca asa 3 luni. fermentatii intestinale. -Praf de anghinare: se va macina cu rasnita de cafea si se pune apoi sub limba o cantitate de un varf de cutit. insulina.Denumirea plantei: Anghinarie (Cynara Scolynmis. manifestate prin constipatie. fermentatii intestinale. Tinctura de anghinare Se va pune 50 g de planta maruntita la 250 ml alcool alimentar de 70°. regenereaza celulele hepatice. regland in acelasi timp procesul de formare a colesterolului. Aceste substante au o actiune de excitare a secretiei biliare. Din punct de vedere terapeutic. Se va acoperi apoi timp de 10 minute dupa care se strecoara. in dilutie cu un ceai sau apa. se bea in inghitituri rare cate o cana inainte cu jumatate de ora. Ceaiul de anghinare mai este un bun adjuvant in unele afectiuni ale inimii care se manifesta prin hipertensiune. se utilizeaza in tratarea unor boli ca nefrite cronice. dupa care se va relua. oxidanti. care apoi sa creasca treptat. dupa care bolnavul va sta culcat o jumatate de ora pe partea dreapta. frunzele de anghinare se caracaterizeaza prin efecte sigure asupra bolilor de ficat si rinichi. enterite. angina Ecologia si raspandirea: creste in toate zonele. ajuta la scaderea zaharului in sange.

diaree. Se mai poate de asemenea folosi extern tot un decoct mai concentrat. Exista gata preparata in orice magazin de produse naturiste si este foarte eficienta. chiparus iute. taieturi. piparca. Sunt un tonic amar. in care s-a pus o lingura de ardei ori hrean. Betulaceea. ardei capia. arsuri. In traditia populara: lemn usor moale. coaja sau muguri zdrobiti se pun la 250 ml apa. In cazul in care optati pentru acest preparat este foarte simplu. ardei verde. lana si panura. boli de piele. Anin negru Denumire stiintifica: Alnus glutinoasa Fam. obtinandu-se boia dulce sau iute condiment obisnuit la colorarea mancarurilor. Preparare: 1 lingurita de frunze maruntite. In traditia populara: . mugurii. Se folosea la prelucrarea pieilor de opinci. astringent. Denumiri populare: ardei borcanos. Se foloseste la urmatoarele afectiuni: afectiuni gastrice cu hemoragii chiar. Preparare: 1 lingurita de frunze sau coaja se pun la 250 ml apa. dezinfectante. poprica dulce. Se poate folosi la diferite hemoragii punand praf de planta macinata fin cu rasnita de cafea. Se pune pe rana direct. chiparus. transpiratie excesiva. sudorific. in contra oparelilor si transpiratiei picioarelor. dureri stomacale. Se pot consuma 2--3 cani pe zi. ardei rosu. tiuper dulce. ulceratii. besica. reumatism. Fructele se usuca si se macina. leucoree. in ziua de vinerea seaca. Se utilizeaza la: amigdalita. rani. Se mai faceau bai contra transpiratiei picioarelor si a reumatismului.Contraindicatii: afectiuni acute renale si hepato-biliare. poprica iute. hemoragii usoare. boia. pe care va trebui sa le respectati. Ceaiul din muguri se lua contra durerilor de stomac. Anin alb Denumire stiintifica: Anus incata Fam. timp de cateva saptamani. diaree.Cluj-Napoca. ardei iute. Compozitie chimica: contine mai ales in coaja tanin si coloranti. piperul bulgarului. apoi se strecoara. putin durabil pretuit pentru furnire si constructii sub apa. stomatite. Frunzele crude se puneau pe taieturi. piper turcesc. eczeme zemuinde. Se mai intrebuinta coaja contra durerilor de masele.o lingurita de 3 ori pe zi. Este preparata de catre Plantextract. Se strecoara. care se consuma proaspete sau uscate si servesc la condimentarea alimentelor. Ardei Denumire stiintifica: Capsicum annum Fam. erizipel. cu cele palite in foc se oblojeau ranile. Se vor lua cate 10 picaturi . Se fierb timp de 5 minute. ardei lung. transpiratii abundente. popivnic. Se fierbe apoi timp de 5 minute. slaninilor si a altor preparate din carne. hemostatic. afectiuni dermatologice. iar pisate si amestecate cu sare se puneau pe paducei. febra. enterite. . Pentru extern se va folosi cantitate dubla de planta. stomatite. oprirea secretiei de lapte. frunzele. etc. In unele parti se puneau in pat ca sa doarma bolnavul de reumatism pe ele. antiseptice. La tratamentele interne se pot lua 2 ceaiuri pe zi. pentru ca aceasta firma va ofera si detaliile de administrare. antidiareic. Extern se va dubla cantitatea de planta. In Banat batranele spuneau ca scapa de friguri bolnavul care bea dintro data un pahar de vin rosu. Tinctura din muguri. Scoarta se folosea peste tot pentru colorare in negru. fire pentru alte tesaturi. Betulaceea. Scoarta de arin negru se punea pisata cu faina pe bube rele. Coaja arinului alb sau negru se folosea la vopsit in negru. tiuper amar. Se foloseste extrem de rar si doar in sate tot pentru afectiunile folosite traditional Actiune farmaceutica: se folosesc scoarta. sub forma de salate sau diferite preparate si soiuri iuti. piper rosu. Folosire: se foloseste foarte rar doar in diaree cand se ia o lingura de coaja care se fierbe la 250 ml apa timp de 15 minute.se cultiva soiuri dulci de ardei care se consuma proaspete. In traditia populara: lemn usor si moale cu aceleasi intrebuintari ca si cel negru. gingivite. Frunzele se puneau la rani si taieturi. In tinutul Sucevei trei bolnavi de gusa rodeau imprejur coaja de pe trei arini. Solanacee. chiparca. iar decoctul ametilor contra diareei. dupa care se strecoara. cicatrizant. ulcere cronice de piele. se schimbau mereu. poprica. chiper lung.

Compozitie chimica: . frunzele si fructele s-au folosit in medicina populara in boli de ficat si splina. torticolis. zeaxantina. paralizii. pentru a intensifica circulatia sangelui. Este un excitant digestiv energic si sialogog.Ardeiul pisat cu samanta de ciumafaie. dar ulterior s-a descoperit ca aceasta substanta este compusa din derivati flavonoidici ai coniferolului. De asemenea se remarca o decongestionare in profunzime ca urmare a activarii circulatiei. Notam faptul ca cei care au diverse afectiuni ale stomacului. Actiune farmacologica: .30 g o data si luata de 3 ori pe zi. Este util in caz de hemoragie urinara. C. tuse. Se foloseste in diferite preparate: Ardei iute maruntit sau chiar macinat in amestec cu putina sare. de picioare. Radacinile. B2. Se macina ardeiul. tanin. paraziti intestinali. lipide. si lubrifiant. A fost un leac obisnuit pentru armurare (sifilis). Extern ca rubefiant si revulsiv in dureri reumatice. constipatie. Nu putem insa sa nu accentuam faptul ca acesta este foarte util in foarte multe dureri. angina pectorala. torticolis. irigand mai bine pielea capului. alopecie. Aceasta face ca circulatia sangvina la nivelul gatului sa se intensifice. . dizenterie. samanta "ursita" se punea in rachiu de tescovina si se lua pentru argint. lumbago. Pulbere de ardei luata progresiv incepand cu 0. se strecura incetisor si apoi se faceau cu el frectii contra junghiurilor. guturai. Armurar Denumire stiintifica: Silybum marianum Fam. hemoroizi. varice. E. pelada. Se foloseste apoi la frectii reumatice. lumbago. Actiune farmaceutica: . durerilor de maini. cailor urinare sau au hemoroizi. se fac aplicatii locale. substante colorate de natura carotenoidica (capsorubina.cultivata prin gradinile taranesti. de multe ori trebuie sa se procedeze la spalarea tegumentelor preferabil cu apa calda. artrita. dureri reumatice.glucoza. Ardeiul gras stimuleaza secretia gastrica util in dispepsie atonica. Compositae In traditia populara: . amidon.In cazul in care aveti o disfonie (sau o oboseala a corzilor vocale). entorse. criptoxantina si urme de beta. crampe musculare. reface vasele de sange. In Vrancea la Nereju. Se va face acest lucru pana cand omul nu va mai suporta alcoolul si se va lasa de baut. revulsiv. fortifica vasele de sange si este antihemoragic. sau pentru a ajuta la alopecii. nevralgii diverse. Se va face acest lucru mai multe zile la rand eventual chiar marind treptat doza de tinctura de ardei iute introdusa in sticle. raceli. afectiuni ale corzilor vocale. Se va pune doar atata tinctura cat poate suporta fiecare in functie de sensibilitatea locala. Ardeiul iute determina la nivelul pielii o congestie si intensifica circulatia. La inceput s-a crezut ca aceasta planta contine doar silimarina. dureri de gat. gripa. Se mai foloseste la urmatoarele afectiuni: algii. Se mai poate dilua cu apa daca nu se suporta concentratia respectiva. precum si ulei eteric. enzime. Cu o siringa cu mare atentie fara sa se deterioreze dopul sticlei se va introduce fara stirea celui care va consuma o cantitate de 5 ml de tinctura de ardei la o sticla de 500 ml. In doze mici este eupeptic iar in doze mari este purgativ. apoi se va pune peste pulbere de 5 ori mai mult alcool sanitar. guta.contine substante amare. Tinctura de ardei iute. PP. Compozitie chimica: . alcaloidul capsaicina care este o substanta iritanta revulsiva in special in cel iute. dispepsie atonica. capsantina. Tinctura de ardei iute este utila celor care doresc sa se lase de viciul betiei. carotenoide. ar trebui sa nu consume ardei iuti. pectine. Dupa ce se obtine calmarea durerii. peste care se pune putin alcool sanitar si un pic de otet. bogat in vitamina A si mai ales B1. Se va da apoi sa-l consume fara sa i se spuna nimeni ce consuma.stimulent rubefiant.carorotena) substante minerale. de aceia se cultiva in gradinile taranesti din multe zone. dizenterie. amine. Se tine o perioada de 15 zile agitand des si se poate apoi folosi la frectii care au rostul de a restabili circulatia sangelui perturbata. etc. Nu se aplica pe tegumente lezate. Se taie un ardei iute si se va fierbe timp de 15 minute in 250 ml apa. pus in spirt si tinut 9 zile la caldura. Aceasta tinctura se poate aplica pe o bucata de vata si apoi cu aceasta vata numita termogena. fructoza. P. hemoragie urinara. care pot agrava aceste afectiuni. Dupa strecurare se va face gargara.0. luteina. atonie digestiva. zaharoza.10. sau pentru calmarea durerilor. nevralgii. ficatului. lucru care duce la refacerea rapida a vocii. se va face un decoct de ardei iute.

astragalina. bacteriostatice. Extern este un foarte bun vulnerar si intern se poate folosi cu atentie ca stimulent nervos ]n doze de 0. Impiedica inmultirea bacteriilor.Este o planta care nu trebuie sa fie neglijata atunci cand exista o afectiune a ficatului. acid galic. apoi se va sta culcat pe partea dreapta timp de 30 minute. vom spune doar prepararea acestora. Cura cu acest ceai dureaza 15-20 zile. Compozitie chimica: florile si rizomul contin ulei eteric.se macina semintele (50 g) si se vor pune intr--o sticla care se poate inchide ermetic impreuna cu 250 ml alcool alimentar de 70°. Cealalta cana se bea in doua reprize inaintea meselor cu 15 minute. . roit. hemoroizi. Se pune in sticle mai mici la rece unde se pot tine timp de 2 ani. substante minerale. arnidiol. Preparare: . fitosterine. dupa care puteti sa va continuati activitatea de peste zi. Se acopere pentru 10 minute. dupa care se va inghiti cu putina apa. Dupa 20 zile de tratament se va face o pauza de 15 zile si apoi se poate relua. Administrare: se poate lua singura sau in diferite asociatii cu alte tincturi in functie de afectiunile care le are omul. La 20 de zile se face de asemenea o pauza de 15 zile. iar cel din floare. boli ale ficatului foarte diverse. varice. Se poate de asemenea incerca in afectiunile splinei si pancreasului. cancerul pielii. materii tanante. In cazurile in care nu se poate indica tinctura (din cauza alcoolului) se vor folosi sub forma de praf aceste seminte. podbal de munte. Frunza cruda sau decoctul plantei se folosea extern. cujda. dupa care se strecoara. cicatrizant. arsuri. coloranti de natura carotidiana.o lingurita care se vor lua cu 15 minute inainte de mesele principale. Compositae Denumiri populare: carul-padurilor. iar cu decoctul se facea gargara prelungita. iar cu decoctul plantei se spalau ranile obrintite din cauza frigului. varsaturi. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: acnee. favorabila in tratamentul cirozei. alcooli triterpenici. hipertensiune arteriala. colina. tanin. Se mai folosea contra inflamatiilor gurii si gatului.frunzele se puneau crude pe taieturi si rani. acid cafeic. anti-fungice. dupa care se poate relua. Frunzele se pot consuma verzi la salate fiind foarte utile in afectiunile digestive sau cele interne. rasina. mai ales daca se ia pentru ficat. in boli de ficat. alopecie. cat si in intoxicatiile cu ciuperci (alfa-amanitina si faloidina) substante existente in ciupercile otravitoare. insuficientei hepatice. Este bine ca prima sa fie consumata dimineata la trezire. antiinflamatorii.5g o data. Se pot consuma 2 cani pe zi. hepatitelor. Ceaiul din frunze si flori se lua contra diareei si dizenteriei. omoara ciupercile patogene. afectiunile pielii. Praf: se macina fin semintele si se va pune un varf de cutit de praf sub limba. apoi se va face o pauza de 15 zile si se poate relua. menoragii. Actiune farmaceutica: antiseptic. hepatite cronice. Frunzele se pot consuma in salate fiind un stimulator al stomacului si totodata un calmant.. dispepsie. tata-oilor. Arnica Denumire stiintifica: Arnica montana Fam. Ceaiul facut din parti aeriene se lua contra racelii. icter. Se strecoara apoi si se filtreaza. constipatie. digestii dificile. Radacinile plamadite in rachiu se foloseau contra vatamaturii. inulina. podbal. Tinctura-. Se ia de 3 ori pe zi . Se tine la temperatura camerei agitand des. arnisterina. Se pot lua intre 10 picaturi. Este util la urmatoarele afectiuni: afectiunile splinei. In traditia populara: . bolile vezicii biliare.Este indicat sa nu se supra dozeze si sa se faca o pauza dupa 20 de zile de tratament. ipohondrie. Este foarte bine ca dupa ce se ia sa se stea culcat pe partea dreapta. ciroze.intrucat vorbim doar de semintele care se comercializeaza le centrele plafar. Fiertura din planta se folosea la bai contra reumatismului. Se tine timp de 10 minute. La 250 ml apa clocotita se va pune doar o lingurita de seminte proaspat macinate. carul zanelor. Este foarte important sa se macine doar in momentul in care se prepara pentru a nu se oxida. arnicina. iarba-soarelui. cancer (diminueaza efectele secundare in cazul tratamentului chimioterapica). antrax. tabacu-campului. litiaza biliara (cu turita mare si ulei). decongestiv. inainte de micul dejun.hepato-protectoare. infectii hepatice. ciuda. insuficienta hepatica. precum si in bolile neuropsihice.

Denumiri populare: asmatuc. dureri abdominale (comprese). asmatuchi. tulburea. Se va acorda o mare atentie cantitatilor ne avand voie sa fie depasite. vitamine B. reumatism. pentru afectiunile interne. -Se va pune o mana de frunze la un litru de vin de buna calitate si se fierbe la foc mic timp de 30 minute. timp de 2 ore. incontinenta urinara. Se acopere pana ajunge la temperatura corpului. dupa care se strecoara si se va complecta cu vin pana la 1 litru. se foloseste atat intern cat si extern. Actiune farmacologica: calmeaza in cazul gutei durerile.cicatrice cheloide. abundenta primavara era forte cautata de copii. In unele parti "fluturii de artar" (fructele cu aripi divergente). • Tinctura 50 g de flori se pun in 250 ml alcool de 70°. Daca se doreste se poate pune si putina ceara de albine. hasmaciuc. rani. contuzii. Se agita bine apoi se foloseste ca cicatrizant si antiseptic la rani. eczeme varicoase. osmorizol.intestinale si hipertensiune arteriala. Se mai lua pentru hemoragii uterine. disgravidie. laringita acuta (gargara). si mai ales scoarta se folosea pentru colorarea in negru. se strecoara. In traditia populara: Cultivata pe alocuri pentru cerinte culinare. Compozitie chimica: ulei eteric 0. C. Preparare: in cazul laringitei se va face cu 2 lingurite de flori puse la 250 ml apa clocotita. hiasma. Pentru a preveni aceste fenomene se va lua intotdeauna tinctura diluata. raguseala (gargara). iar extern este iritant. alb cu nuante galbui. • Artar Denumire stiintifica: Acer platanoides Fam. etc. hipermenoree.03% compus din glicozidul apiina. asmatile. Se strecoara si se vor face gargara de mai multe ori pe zi. Umbelliferae. Preparare: -Frunze proaspete se aplica pe locurile dureroase sub forma de cataplasme si se tin pana la trecerea durerii. turburea. cherval. inflamatii articulare. piodermita. Seva dulce. atmatuchi. Saruri minerale. nevralgii. Se foloseste la cataplasme externe sau intern se va consuma cate 10 ml . cosmetica. slabiciuni ale muschiului inimii. Se va tine apoi 15 zile agitand de cateva ori pe zi. In doze mai mari poate provoca paralizia centrilor nervosi. furunculoza. intepaturi de insecte. umflaturi diverse. • 1 lingurita de flori se pun la 250 ml apa clocotita.se strivesc frunzele proaspete si se aplica pe locurile dureroase. tulburari de circulatie sangvina. entorse (cu apa de plumb). leziuni zemuinde. asmarizol. Se mai intrebuinta contra ranilor. palpitatii. Pentru "dor de inima" se fierbeau flori de artar si se bea dimineata si seara. hasmaciuca. fierti in apa se foloseau contra dizenteriei. Se folosea la confectionarea mobilierului. diareei sau se folosea decoctul scoartei sau chiar plamadita in rachiu. Se obtinea prin crestarea scoartei. Contraindicatii: nu se utilizeaza intern putand provoca deranjamente gastro.o lingura de supa de 3 ori pe zi. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: dureri diverse aplicat extern sau intern. Lastarii se foloseau contra bolilor de piele. micoze. Se foloseste extern. hasmatuchi. insomnii. In cazul supra dozarii vor aparea fenomene de intoxicatie. • Unguent: 2 lingurite de flori se umezesc cu putin alcool apoi se pun in 50 ml ulei si se fierb pe baie de apa. edeme dureroase. eroziuni infectate. tulburari nervoase (5-10 picaturi o data si se poate lua de 3 ori pe zi). ulcer stomacal. Asmatui Denumire stiintifica: Anthricus cerefolium Fam. asmatuc. Se va strecura apoi si se pune in sticlute de capacitate mai mica. ulcer varicos. Mod de folosire: . Se foloseste la comprese externe pe diferite afectiuni. plagi. Frunzele. Se acopere 15 minute. La folosire se va pune 15 ml de tinctura la 100 ml apa distilata. Aceracee Denumiri populare: paltin In traditia populara: este pretuit pentru lemnul sau matasos . frunzele se foloseau la salata sau condiment. Ceaiul din lastari floriferi se ia ca stimulent. uleiuri grase. iar ceaiul este bine sa fie facut numai in combinatii cu alte plante medicinale. guta. diuretic. purpura. . substante amare. Se strecoara. escare. metilcavicol. leucoree.

rani. blefarita. etc) se va fierbe pe baia de apa 50 g de planta maruntita timp de 3 ore. herpes. In multe zone s-a folosit contra lingorii. cu radacina de patlagina si izma.se va face un cei din 2 lingurite de planta care se vor pune la 250 ml apa clocotita. cuperoza. Mai puneau planta la capatai. eczeme. Mod de preparare: M. Se poate folosi la: alopecie. se lua in bolile de stomac. Se acopere apoi timp de 15 minute. vaselina. il imbracau apoi cu ea. Sucul proaspat este bun pentru afectiuni oculare. dimineata pe nemancate. dureri de abdomen. il asezau in pat si il inveleau bine. ulceratii faringiene si bucale.Actiune farmaceutica: antiinflamator tonic cicatrizant rezolutiv. lanolina. Extern se poate folosi o cantitate dubla de planta. restul se spala sau se scalda. Se poate folosi si in combinatii cu alte plante medicinale. dureri de stomac. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni oftalmologice (comprese caldute pe ochii inchisi). Fructele se folosesc si ele la boli de piele. Preparare: -1 lingurita de planta maruntita se va pune la 250 ml apa. galactagog (creste cantitatea de lapte la tinerele mame). Se strecoara si se poate consuma cate 2 cani pe zi. retentii urinare. punandu--se direct in ochi. Compozitie chimica: . Se acopere pentru 10 minute. Denumiri populare: lungoare In traditia populara: . In Vrancea radacina pisata si plamadita in rachiu se lua contra vatamaturilor.florile fierte cu piatra acra coloreaza in galben. Se poate folosi durate lungi fara efecte secundare nedorite. intepaturi de insecte. constipatie. hidropizie. se dadea putin bolnavului sa bea. prurit. Se pot consuma 2 cani pe zi. Leguminoase. ulceratii. inflamarea pleoapelor. In cazul in care se va folosi extern se va folosi cantitate dubla de planta. clocotita. se fierbea planta decoct. stomatite. Se poate face si crema in care in 100 g grasime (untura de porc. caderea parului. E strecoara si in cazul in care se doreste ca sa fie mai consistenta se va mai adauga si ceara de albine 20 g sau chiar mai mult daca se va dori o crema mai consistenta. faringite. afectiuni oculare. leziuni iritante. o coloreaza verde. . Uneori batranele muiau in el camasa bolnavului. Se foloseste foarte rar azi. unt. cuperoza. iar vinul in care se fierbea tulpinile florifere se bea ca afrodiziac. litiaze. constipatie. Plamadita in rachiu. amenoree. hemoroizi. dupa care se strecoara. cand se facea mai mult. Asudul calului Denumire stiintifica: Ononis hircina Fam. iar fierte cu calaian.contine mai ales in radacina flavonozide si saponozide.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful