P. 1
Carte Plante Medicinale

Carte Plante Medicinale

|Views: 107|Likes:
Published by Alina Filip

More info:

Published by: Alina Filip on Nov 09, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/18/2013

pdf

text

original

Index alfabetic al afectiunilor care se trateaza cu ajutorul plantelor medicinale - partea I Abcese- afin, aloe, banuti, brad, brusture

, ceapa, cerentel, cimbrisor, crin, fenicul, galbenele, grau, iedera, in, limba mielului, lumanarica, macris, macris iepuresc, marul lupului, maslin, morcov, musetel, nalba, nap, nuc, patlagina, patrunjel, patlagea vanata, pecetea lui Solomon, podbal, porumb, sapunarita, sfecla, smochine, soc, splinuta, sulfina, turita mare, urzica moarta alba, usturoita, vita- de-vie. Accident cerebral- ardei iute, arnica, castan salbatec, calin, nuc, vasc. Aciditatea sangelui- telina. Aciditate stomacala- aloe vera, angelica, cartof, coada calului, fenicul, maselarita, telina. Aciditatea urinei- stejar, strugurii ursului Acnee- aloe, arnica, boz, brustur, capsuni, ceapa, cicoare, cimbrisor, coada soricelului, echinaceea, fasole, frasin, fumarita, galbenele, ienupar, macris, marar, menta, mesteacan, nap, nuc, nasturel, orez, orz, papadie, patlagina, patrunjel, patlagea rosie, plop negru, podbal, ridiche, rostopasca, rozmarin, salcam, sapunarita, scaiul dracului, scanteiuta, sfecla, spanac, trandafir, trei frati patati, turita mare, turta, telina, untul pamantului, urechelnita, urzica mica, varza. Acrocianoza- ciubotica cucului, talpa gastei, coacaz negru. Actinomicoze- plop negru. Acufene- aloe vera. Adenita- buberic, busuioc, ceapa, curpen, echinaceea, iedera, in, morcov, nuc, patlagina, praz, salvie, sfecla de zahar, varza. Adenom de prostata- ghimpe, ginseng, mei pasaresc, patrunjel, pufulita cu flori mici, urzica moarta alba, talpa gastei. Adenoviroze- boz, busuioc, ceapa, echinaceea, ienupar. Adinamie- maturice. Aerofagie- cimbru, coriandru, lamai, menta, roinita, salcam, ventrilica. Afectiuni bucale- afin, brustur, busuioc salbatec, catina, cerentel, coacaz negru, musetel, nalba, papadie, paducel, patrunjelul campului, trandafir. Afectiuni cardiace- afin, alun, anghinare, castan comestibil, catina, coacaz rosu, coada soricelului, lacramioare, mazare, maces, maturice, mesteacan, nuc, osul iepurelui, paltin, papadie, paducel, patlagea vanata, pin, porumb, prun, ruscuta de primavara, salba moale, scortisoara, secara, sfecla rosie, soia, spanac, sparanghel, talpa gastei, troscot, telina, vasc, vita de vie, zmeur. Afectiuni circulatorii- alun, castan comestibil, micsunele ruginite, paducel, scrantitoare alba. Afectiuni dermatologice- aloe vera, levantica, limba mielului, mar, molid, mur, nalba, patrunjel, scaiul dracului, sovarf, spanac, trei frati patati, untul pamantului, ventrilica. Afectiuni digestive- calomfir, leustean, mazare, macris, maslin, molid, musetel, nuc, orez, ovaz, patrunjel, praz, rotunjoara, sanisoara, scumpie, silur, sovarf, turta, telina. Afectiuni endocrine- capsun, obligeana, osul iepurelui, troscot. Afectiunile esofagului- mustar alb. Afectiunile gatului- orz, prun. Afectiuni ginecologice- brad, calin, coada racului, cretisoara, marar, strugurii ursului, sunatoare, troscot, zmeur. Afectiuni hepatice si a vezicii biliare- aloe vera, brustur, calomfir, cerentel, isop, lichen de Islanda, linarita, maces, marul lupului, maslin, orz, porumb, prune, pufulita cu flori mici, revent, ridiche neagra, rostopasca, rotunjoara, rozmarin, scanteiuta, schinel, sfecla rosie, siminoc, sparanghel, splinuta, sporis, sunatoare, sofran, tei, trifoi de balta, telina, visin. Afectiuni intestinale- aloe vera, anason, angelica, brustur, ciumafaie, linarita, mazare, matreta bradului, orez, praz, revent, sanisoara, scumpie. Afectiunea maduvei spinarii- coada soricelului, salvie. Afectiuni metabolice- capsun, obligeana, osul iepurelui, troscot, turta. Afectiuni neuro-psihice- macris, obligeana, ovaz, paducel, pelin, sfecla, trifoiste de balta, untul pamantului, ventrilica. Afectiuni oculare- aloe vera, arnica, mataciune, mur, patrunjel, silur, sulfina, telina.

Afectiuni ale ovarelor- marar, mei pasaresc, telina. Afectiuni ale pancreasului- marul lupului. Afectiuni respiratorii- anason, brustur, caltunasi, ceapa, cimbrisor, lemnul Domnului, limba mielului, mar, molid, morcov, mur, ovaz, pin, pir, plamanarica, vinerita, viorea. Afectiuni renale si ale vezici urinare- albastrele, anason, brustur, cartof, cerentel, cimbrisor, ciubotica cucului, coacaz negru, coada calului, lasnicior, ipcarige, leustean, limba mielului, maghiran, mei pasaresc, menta, mesteacan, micsunele ruginite, navalnic, nemtisori de camp, obligeana, papadie, perisor, pir, plamanarica, plop negru, porumb, porumbele, priboi, rotunjoara, scanteiuta, schinduf, schinel, sfecla rosie, siminoc, smochine, soc, sorbestrea, sporis, strugurii ursului, sulfina, 3 frati patati, troscot, untul pamantului, urzica mica, ventrilica, vetrice, vinarita, visin. Afectiuni stomatologice- angelica, brustur, cerentel, ciumafaie, coacaz negru, coada soricelului, mustar alb, obligeana, patrunjelul campului. Afectiunile splinei- armurariu, linarita, ovaz, rostopasca, sporis, telina. Afectiunile urechii- lacramioare, untul pamantului. Afectiuni vasculare- castan comestibil, coada soricelului, maces, papadie, patlagina, patrunjel, patlagea rosie, salvie, secara, traista ciobanului, vasc. Afectiuni tumorale- plop negru. Afonie- brancuta, cais, telina, varza. Afrodiziac- angelica, cuisoare, lemnul domnului, macris. Afte- afin, busuioc, calomfir, cimbrisor, coada calului, coada soricelului, cretisoara, ienupar, lamai, lemn cainesc, levantica, morcov, mur, nalba, naprasnic, nuc, ovaz, patlagina, patrunjelul campului, raculet, rasgoace, salcie, salvie, sclipeti, splinuta, sporis, soparlaita, tataneasa, trandafir, turita mare, telina, untul pamantului. Albuminurie- coada calului, porumb, troscot, telina, vasc. Alcoolism- ardei iute, cimbru, pedicuta, revent, varza. Alergie- brustur, coada calului, coada soricelului, maces, nasturel, nuc, ovaz, pepene galben, ridiche neagra, 3 frati patati, turita mare Algii-ardei iute, vinarita. Alienatie mintala- maselarita. Alopecie- ardei iute, brustur, brustur dulce, calomfir, caltunasi, ceapa, coada calului, coada soricelului, cretusca, ienupar, levantica, lumanarica, maghiran, maselarita, merisor de munte, mesteacan, mutatoare, nasturel, norocel, nuc, obligeana, pedicuta, plop negru, porumb, ricin, rozmarin, salcie, salvie, sapunarita, sporis, stanjenei, urzica mica, urzica moarta alba. Amenoree- coada calului, isop, limba mielului, pelin. Ameteli- angelica, cimbrisor, coacaz negru, lacramioare, levantica, menta, negrilica, nuc, paducel, sanisoara, vasc. Amigdale- brad, buberic, busuioc, cartof, capsun, ceapa, cerentel, coacaz negru, coada calului, cretusca, crin alb, lamai, lichen de Islanda, mar, mur, musetel, naprasnic, nuc, patlagina, patrunjelul campului, porumb, secara, smochine, sorbestrea, tei, toporas, turita mare, zmeur. Anemie- cais, cartof, catina, cicoare, cimbrisor, cimbru, coacaz negru, coada calului, coada racului, cretisoara, lamai, lemnul Domnului, mazare, maces, mar, maslin, mur, nuc, orz, paltin, papadie, patrunjel, patlagea vanata, pelin, prun, revent, roinita, rozmarin, schinduf, sfecla rosie, sorbestrea, spanac, turta, urzica, urzica mica, varza, vita- de-vie, zmeur. Anexite- porumb. Angina- aloe, angelica, anghinare, buberic, ceapa, coacaz negru, ienupar, lamai, lemn cainesc, limba boului, matreata bradului, mur, mustar negru, nap, naprasnic, nuc, obligeana, paducel, pin, priboi, rapita, roinita, rostopasca, secara, smochina, traista ciobanului, turita mare, vinerita. Angiocolite- afin, anghinare, brad, crusin. Angoasa- cimbru, levantica, paducel, roinita. Anorexie- afin, albastrele, aloe, anason, anghinare, busuioc salbatec, busuioc, caltunasi, cicoare, cimbru, coacaz negru, coada soricelului, coriandru, cretisoara, isop, leustean, lichen de Islanda, mesteacan, negrilica, obligeana, orz, paltin, papadie, patrunjel, patrunjelul campului, pelin, pepene galben, podbal, revent, ridiche neagra, roinita, rotunjoara, salvie, sanisoara, scaiul dracului, schinduf, schinel, scumpie, sovarf, sparanghel, sofran, tarhon, trifoiste de balta, troscot, turita mare, telina, unguras.

Antrax- arnica, lasnicior. Anurie- ceapa, pin, schinduf. Anxietate- isop, narcisa alba, talpa gastei, telina, valeriana. Apoplexie- cimbru, ciubotica cucului. Aritmii cardiace- angelica, cicoare, lacrimioara, levantica, maturice, ruscuta de primavara, talpa gastei, unguras. Arsuri- afin, aloe, arnica, cartof, catina, ceapa, cimbrisor, coada racului, coada soricelului, cretusca, crin, in, ienupar, levantica, limba mielului, lumanarica, maces, maslin, musetel, nasturel, norocel, nuc, orez, patlagea vanata, patrunjelul campului, plop negru, salcie, schinel, sclipeti, smochin, sorbestrea, sovarf, spanac, stanjenei, stejar, sunatoare, tataneasa, ulm, untul pamantului, urzica moarta alba, ventrilica, vinerita, volbura. Artrita- agris, anason, angelica, anghinare, ardei iute, bujor, cais, cartof, catina, ceapa, cicoare, coacaz negru, coacaz rosu, coada calului, coada racului, cretusca, lacrimioara, lemnul Domnului, lemn dulce, limba mielului, mar, mesteacan, mustar negru, orz, papadie, patlagea rosie, patlagea vanata, pedicuta, plop negru, porumb, porumbar, ridiche neagra, rozmarin, salata, scai vanat, schinduf, sfecla rosie, sunatoare, telina, usturoita, varza, vasc, visin. Ascarizi- maces, schinduf, secara, vetrice. Ascita- banuti, ceapa, cretusca, isop, lamai, mesteacan, ovaz, patrunjel, patrunjelul campului, pelin, pir, porumb, praz, splinuta, sofranas, tarhon, turta, ulm, varza. Astenii- agris, busuioc, cais, cartof, capsun, ceapa, cicoare, cimbru, coacaz negru, coacaz rosu, coriandru, lamai, limba boului, maces, macris iepuresc, maghiran, mar, marar, menta, morcov, nuc, ovaz, paducel, papadie, patlagea rosie, patrunjel, praz, prun, rozmarin, schinduf, sfecla rosie, smochina, sovarf, spanac, sparanghel, telina, varza, vita de vie, zmeur. Astm- aglica, aloe, amareala, angelica, arnica, banuti, busuioc, caltunasi, carcel, ceapa, cimbrisor, cimbru, ciumafaie, coada soricelului, ipeca, isop, lamai, lasnicior, levantica, limba mielului, lumanarica, maselarita, morcov, musetel, narcisa alba, negrilica, nemtisori de camp, orz, ovaz, patlagina, pin, plop negru, pochivnic, podbal, ridiche neagra, rodul pamantului, rostopasca, rotunjoara, rozmarin, salata, salvie, scanteiuta, sovarf, stanjenei, sulfina, sunatoare, talpa gastei, tataneasa, trandafir, 3 frati patati, trifoi rosu, trifoiste de balta, turita mare, unguras, urzica mica, usturoita, valeriana, vasc, ventrilica, vindecea, vinarita, Atacuri cerebrale- mar. Ateroscleroza- afin, anghinare, capsun, ceapa, coacaz negru, coada soricelului, lacrimioara, lamai, mar, marar, morcov, nuc, papadie, paducel, patlagina, pepene galben, pin, prun, scorus de munte, secara. Atonie digestiva- agris, ardei iute, ceapa, cicoare, coacaz rosu, lichen de Islanda, mataciune, menta, obligeana, orz, patrunjel, patlagea rosie, praz, revent, ridiche neagra, roinita, rozmarin, schinel, siminoc, sunatoare, stevie, talpa gastei, talpa matei, tarhon, turita mare. Atonie musculara- albastrele, cretisoara. Atonia vezicii urinare- spanac, telina. Atrofie musculara- cimbru. Avitaminoze- capsun, catina, coacaz negru, coacaz rosu, maces, macris iepuresc, mesteacan, sfecla rosie, urzica, urzica mica. Avort- vetrice. Azotemie- afin, ceapa, mesteacan, orez, ovaz, orz, patlagea rosie, praz, troscot, vita de vie. Balanite- musetel. Balonari- afin, anason, banuti, brustur, busuioc, chimen, cimbrisor, cimbru, coada soricelului, coriandru, cuisoare, feciorica, maghiran, mataciune, menta, musetel, obligeana, papadie, patrunjel, plop negru, rozmarin, salvie, scaiul dracului, scorus de munte, sofran, tintaura. Bataturi- ceapa, crin, iarba de soaldina, iedera, marar, norocel, paducel, ricin, rostopasca, siminoc, stanjenel, urechelnita. Batranete- castan comestibil, visin. Betie- cimbru, dafin. Blefarita- asmatui, echinaceea, feciorica, patlagina, silur Blenoragie- deditei, feriga, osul iepurelui, scaiul dracului. Blocaj arterial- Ginko- Biloba.

Boli de sange. coada soricelului.frasin.ciubotica cucului. brustur. ghintura. tataneasa.Ginseng. echinaceea.Biloba. patrunjelul campului. cimbrisor. Bolile vezicii urinare. ipcarige. limba mielului. ienupar. mac de gradina. naprasnic. feriga. Boli de gat.fragi. banuti. hamei. Boli de stomac. fragi. marar. naprasnic. fragi.angelica. pepene galben.pin. brad. Boli limfatice. Boli glandulare. turta. Boli de inima.banuti. podbal.busuioc. mur. Boli de ochi. Boli de oase. angelica.dracila. vindecea. armurariu. roua cerului. macris iepuresc. coada calului. lumanarica. coacaz negru. ovaz. mar.anin alb. Ginseng. telina. nalba. Bronsite.pepene galben Boli de splina. Bradicardie. ulm. isop. .cuisoare. tei. macris. morcov. soparlaita. tataneasa.deditei.obligeana. fag. busuioc.albastrele. secara. patlagina. pin. prun. ciubotica cucului. mur. cimbru. orz. sulfina. naprasnic. turta. rasgoace. pedicuta. tarhon. tataneasa.Biloba. soparlaita. vetrice. pin. Bolile vezicii biliare. marar. brancuta. ghimpe. patlageaua rosie.mur. morcov. iarba mare. alun. Boli de ficat. mesteacan. sunatoare. orez. hrean.Ginko. iedera. feciorica. Boli venerice-patrunjelul campului. fragi.corn. visin. dafin.nuc. nasturel. lumanarica. angelica. porumbar. Boli de colagen. tintaura. merisor de munte. aloe. coriandru. coacaz negru.iedera. menta. catina. scumpie. Boli pulmonare. pufulita cu flori mici. albastrele. sovarf. 3 frati patati. ciubotica cucului.afin. sapunarita. zmeur. tei.angelica. rozmarin. Ginko. Boli uterine. pedicuta. sclipeti. plop negru. turta. salata. rapita. corn. fag. mustar negru. scai vanat. nuc. Bolile tubului digestiv. nasturel. iasomie de padure. Ginko-Biloba Boli de buze. musetel. coada soricelului. linarita. chimen. fasole. coada calului. nasturel. naprasnic. nap. calapar. stanjenel. crin. Boli reumatice. plamanarica. capsun. trifoiste de balta. papadie. brad. ipcarige. dracila. fasole. nalba. visin. fasole. limba mielului. ridiche neagra. grau. sofran. ridiche neagra.fasole.pufulita cu flori mici. piper. pedicuta. telina. hamei. limba mielului. hrean. splinuta. Boli infectioase.nasturel Boli renale. zmeur. pelin. patrunjel. Bronhidroza. pochivnic. jneapan. zmeur. tarhon. anason. morcov. sunatoare. Boala Parkinson. dovleac. pepene galben. urzica mica. Boli genitale. 3 frati patati. scorus de munte. calin. salata. busuioc. unguras. Ginko-Biloba. ulm. praz. sorbestrea.(dermatita herpetiforma) porumb. maces. Bufeuri. osul iepurelui. limba mielului.anghinare. papadie. siminoc.coada calului. mar.limba mielului. podbal. turita mare. grausor. ipcarige. urzica moarta alba. sofranas. mac de camp. ceapa. Boli inflamatorii. fasole.aloe. tarhon.coacaz negru Boli de dinti. mei pasaresc. musetel. Boli de piele. vita -de-vie. turita mare. sunatoare. dafin. ridiche neagra. ienupar. Bolile urechii. brad. salvie. Boala Durhing.armurariu. brad. sunatoare. sparanghel. salata. busuioc de camp. negrilica.maselarita.Boala Alzheimer. Bolile creierului.albastrele. turita mare. ulm. Bube. ipeca. hrean. crusin. amareala. Bulimie.lacramioare. rotunjoara. Boli de nervi. pir. nalba. gutui. salvie. mesteacan. 3 frati patati. gutui. ienupar. iarba mare. Ginko-Biloba. nasturel. plop negru. iedera.galbenele.anghinare. turta. ciumafaie. Bolile coloanei vertebrale. coacaz negru. ghiocei. Boli intestinale si rectale. usturoi.anghinare. nuc.

Cangrena. carcel. busuioc. iarba mare. sunatoare Cloruremie. orz. coada calului. jneapan. urzica moarta alba. brustur. lamai. pin. Cisto-pielita. Chisturi. ceapa. coada soricelului. rostopasca. mur. ghimber. omag. plop negru. cimbru.galbenele. piper negru. porumb.naprasnic Chist seboreic. ghimpe. porumb. priboi. coacaz negru. toporas. porumbar. pedicuta. smochine.anghinare. varza. zmeur. molid. patrunjel.albastrele. urechelnita. papadie. marar. coacaz negru. levantica. floarea soarelui. salvie. angelica. cimbru. soc.Ginko. galbenele Cheaguri de sange. rostopasca. macris iepuresc. fasole. paducel. galbenele. catina. fasole.mustar negru Cardiopatii ischemice. telina.Bursite. Cervicite. lemnul Domnului.ciubotica cucului. cimbru. ghimber. ricin Chist ovarian. lemn dulce. echinaceea.arnica. coada racului. rostopasca. Cearcane.albastrele Calozitati. vasc. paducel. telina. pin. banuti. ventrilica. coacaz rosu. schinduf.coada calului. dumbravnic. pufulita cu flori mici. smochine. naprasnic. lamai. scumpie. Calmant iritatii oculare. naprasnic. curcubetica. sorbestrea. menta. ghintura galbena. patrunjel. iedera. naprasnic. obligeana.ceapa. leustean. turita mare.deditei. sfecla rosie. brustur.busuioc. roiba. Celulita. mar. papadie. strasnic. nasturel. armurar. catina. batranis. Ginseng. musetel. norocel. ipeca. zamosita. mesteacan. Candidoze-afin. patlagea vanata. visin. roinita. levantica. morcov.iarba de Soaldina Cancer. pufulita cu flori mici. patrunjel. Calculi renali. naprasnic. turita mare. isop. siminoc . salcie. pir. brancuta. zmeur. vulturica Cataruri respiratorii (bronhice. macris. prun. Cicatrici cheloide.ceapa. toporas. angelica. mur. cimbru. canepe codrului. iarba neagra. mazare. Cherato-dermii. Cataruri intestinale.aloe. turta. coacaz negru. ghimpe. Ciroze. musetel Cefalee. merisor de munte. Ginko-Biloba. orz. maces. galbenele.Biloba Cheilita. in. levantica.cretusca. paducel. turita mare. coada racului. schinduf. armurariu. troscot. telina Cataruri urinare. porumb. in.calomfir. mur. isop. Cicatrizarea ranilor. carpen. orz. orz. tataneasa. cretusca. zmeur.amareala. mustar alb. dovleac. tintaura. rascoage. sfecla. usturoi. roinita. ceapa.hamei Carii. capsun. ridiche neagra.anghinare. isop. grau. porumbar. osul iepurelui. obligeana.ghimpe Climacteriu.pepene galben. ciubotica cucului. iarba de Soaldina.brad. pufulita cu flori mici. merisor de munte. orez. nalba. troscot. praz Colagenoze.brustur.anason. rozmarin. urzica. papadie. marul lupului.spanz Calculi biliari. naprasnic. rozmarin Cardiopatii. urzica mica. ciubotica cucului. limba boului. prun. frag. maces.morcov Cataracte. rotunjoara. marul lupului. schinduf. rasgoace. catina. etc). gutui Chelie. ceapa.limba mielului. patlagina. varza. Cistita. hamei. fenicul. marar. scai magaresc. Chist renal. telina. hrean.limba mielului.hrean. levantica. osul iepurelui. banuti. nuc. micsunele ruginite. salata.busuioc. Calculi vezicali. pedicuta. jneapan. varza.hrean. limba boului. varza. spanac. mar. sunatoare. limba mielului. tataneasa. lemnul Domnului. visin. arnica. ienupar.coada soricelului. coada soricelului. Ciclu neregulat. plamanarica. usturoita Cardialgii. plop negru.coacaz negru. ovaz.afin. salvie. Circulatie periferica deficitara. isop. soia.aloe. pir.afin. carpen. Ginseng. dracila. mur. marul lupului Ciclu abundent. Ginko-Biloba. ipeca. gorun. usturoi. spanac. catina. marul lupului. paducel.coada calului. nap. Ginseng. calin. naprasnic. ghiocei.

fragi. coada soricelului. untul pamantului. dumbravnic.cretusca Congestii. iarba neagra. hamei. smochine. porumb. porumb. angelica.pedicuta. frasin. fasole. sfecla rosie. Colita. maslin. pecetea lui Solomon. isop. patrunjel. visin. coacaz negru. scorus de munte. iarba mare. paltin de camp.cicoare. coada calului. trandafir. busuioc. salvie. pelin. mesteacan. zmeur. mur.salcie Conjunctivita. gutui. coada soricelului. rozmarin Colici intestinale si stomacale. pir. brad. pedicuta Crampe menstruale. varza. coada soricelului. mar. trandafir. praz. visin. galbenele. agris. limba mielului.albastrele. roinita. plop negru. soc. obligeana. Congestie renala. lamai. rostopasca. fenicul. varza. Contractii de natura nervoasa.brancuta. lamai. Colesterol marit. mac. brustur. omag. sunatoare.agris. patlageaua vanata.albastrele. pedicuta. prun.brustur.anghinare.ceapa. ardei. obligeana. salcie. sorbestrea. echinaceea. cicoare. musetel. coada soricelului. ricin. crin alb. in. mataciune. calomfir. coacaz negru. slabanog.ciubotica cucului. coada calului. leustean. armurar.mar. dud. mustar alb. molid.cerentel. orz. stanjenel.cicoare. pepene galben. orez. Contuzii. sofranas. mutatoare. nuc.tei Crampe. papadie. GinkoBiloba. fumarita. limba mielului. hrean. ciubotica cucului. naprasnic. leustean. angelica. patlageaua vanata. salata. fenicul. valeriana. ceapa Congestia ficatului (hepatica). fasole. capsuni.afin. visin. fasole. prun. schinduf. lacramioare. Convalescenta. ventrilica. turita mare. cuisoare. lemn dulce. brustur. capsun. grau.alun. morcov. priboi Congestie genitala.hrean. roua cerului. limba mielului. vita de vie. iarba mare. siminoc. urzica moarta alba. angelica. talpa gastei.Colecistita. busuioc de camp. Comotii cerebrale. isop. papadie. pochivnic. lemnul Domnului.valeriana Crampe musculare. orez.afin. fumarita. untul pamantului. dovleac. spanac. roinita. coacaz negru. echinaceea.pin.aloe. mac de gradina. margareta. zmeur.molid Colorarea parului. schinel. lichen de Islanda. plop negru.banuti.maselarita. Convulsii. trifoi alb. Cosmaruri. dracila. cicoare. stevie. Colici. chimen. mataciune. nasturel. menta. tintaura. coriandru. mur. catina. ardei. Constipatie. ciumafaie. chimen. porumb. sfecla rosie. troscot. maghiran. catina. salata. busuioc de camp. praz. schinel. ulm. paducel. sovarf. iarba neagra. sparanghel.angelica. limba boului. pin Congestie pulmonara. floarea soarelui. schinel. dracila. brustur. nalba. limba mielului. nuc. cimbru. soia. alun. patlageaua rosie. zmeur. maces. smochine. patrunjel. banuti. fenicul. revent. grau. vita de vie Congestia splinei. arnica. cimbru. silur. . curcubetica. patrunjel. hrean. perisor. Colon iritabil. crusin. telina. busuioc. rozmarin. Colici biliare (si hepatice). turita mare. soc. cuisoare. Colici nefritice (renale). musetel. stanjenei. trifoi rosu.maslin. vasc. catina. drobita. turita mare. ceapa. coada racului. mar. rachitan. papadie. tintaura. morcov. brustur. 3 frati patati. coada soricelului. catina. dumbravnic. pepene rosu. Colita de fermentatie. roinita. Colita de putrefactie. turita mare. sunatoare. patrunjel. 3 frati patati. telina. calin. arnica. galbenele. asmatui. volbura. salba moale. frasin. maghiran. ghintura galbena. spanac. paducel. priboi. sfecla rosie. vita de vie. Cosmetica (tratamente). coada calului. Ginseng.afin. calin. castan salbatec. roinita. toporas. menta. negrilica. rozmarin. valeriana. varza. coada racului. talpa gastei. micsunele ruginite. cerentel.afin. roinita. papadie. paducel.brad. dovleac. vita de vie Congestie cerebrala. dracila. musetel. Colibaciloze. maslin. menta. usturoi. patrunjel. castan comestibil.musetel Comedoane. roiba. mar. fragi. ridiche neagra. limba mielului. albastrele. papadie. ovaz. babornic. Ginseng. toporas. sorbestrea. Colici abdominale. secara. patlageaua rosie.anghinare.

nalba. ovaz Decalcifiere.mur Dezintoxicare. fag. scumpie. scortisoara. aloe. galbenele. obligeana. coacaz rosu. albastrele. mar. crusin. sunatoare. ovaz. turita mare. porumb. Dezechilibru nervos. nuc. coada soricelului. asmatui. plamanarica. salvie. maslin. fragi. alun. coada calului. coacaz negru. troscot. carpen. rachitan. salcie. scaiul dracului. deditei. grau. grau. dud. nasturel. splinuta. obligeana Demineralizare.stanjenei Cresterea diurezei. ienupar. hrean. ridiche neagra. musetel. canepa codrului. morcovi. valeriana. visin. castan salbatec. fragi. cretisoara. angelica. iarba mare. matraguna. zmeur. pochivnic. secara. hrean. papadie. salata. capsun. strugurii ursului. cais. macris iepuresc. banuti. Dereglari hormonale. usturoita. Digestie dificila.albastrele Crize dureroase reumatice. galbenele Crapaturile sanilor. iedera. nasturel. ghintura galbena. soia. mesteacan.schinduf. usturoi. nuc(ulei) Cuperoza. sanisoara. cicoare. castan comestibil. brustur dulce. ghintura galbena. Diaree.castan comestibil. orz. aloe. cicoare. morcov. nuc. in. rostopasca. salvie. cicoare.hrean. nalba. aglica. visin. sunatoare Dermatite. calomfir. Dereglari de ritm cardiac. coacaz rosu. navalnic. macris iepuresc. telina. limba mielului. tataneasa. cartof. nasturel. praz. orez. plop negru.afin. fenicul. catina. gorun. spanac. urzica. soia. tintaura. trifoi rosu. porumbar. visin. spanac. ovaz. roinita. roinita. roinita. pir.alun. revent. lemnul Domnului. slabanog. rascoage. ulm. fasole. maces. Dereglari menstruale. fumarita.roinita Dezinfectant intestinal. busuioc. turita mare. Degenerescenta. mataciune. castan comestibil.angelica.telina. menta. porumbar. vita de vie. catina. soparlaita. coacaz negru. molid. salvie. scanteiuta.ardei iute.angelica. lemnul Domnului. Crestere. cerentel. coada calului. papadie. ghintura galbena. Ginko-Biloba. gutui. macris. ciumafaie. sparanghel. telina. sanisoara. rozmarin. toporas. plop negru. papadie. orz. sapunarita. mataciune. cimbrisor. brustur. capsun. maslin. Descuamarea pielii. Deficiente de memorie. rozmarin. cuisoare. cimbru. narcisa alba. Dischinezie biliara. Debilitate. nuc. ovaz. porumbar. ceapa. fenicul. matreata bradului. levantica.anghinare. catina. unguras.Ginko. corn. salba moale. urzica. trandafir. coada calului. cretusca. Delirum tremens. coada calului. turita mare.maselarita Dementa.paducel Dereglari glandulare. rozmarin. hamei. gorun. rotunjoara.alun.angelica. gorun.fasole.Biloba. ceapa. alun. mur. gutui. sorbestrea. sfecla rosie. sorbestrea Crampe uterine. telina. echinaceea. Depresie. fasole.mar.hrean. iarba neagra. ridiche neagra. coriandru. cicoare. raculet. varza. stejar. sapunarita. Diateze. brustur.alun. busuioc salbatec.ceapa. Diabet. osul iepurelui. revent. hrean. musetel. naprasnic. armurariu. cretisoara. in. piper negru. urzica mica. menta. orz. urzica moarta alba. coada racului. salvie. Cresterea dintilor. lemnul Domnului. zmeur. lamai. untul pamantului. talpa matei. vita de vie.hrean. sovarf Crize de nervi. iarba mare. pir. ceapa. drete.floarea soarelui. mustar. schinduf. vulturica. sclipeti. perisor. soia. siminoc. busuioc. obligeana. ienupar.Ginseng Degeraturi. in. anghinare. catina. papadie. patlagina. schinduf. pufulita cu flori mici.afin. . troscot.galbenele.Crampe stomacale. sparanghel. salata. varza. frasin. soparlita. busuioc. urechelnita.mei pasaresc.Ginko-Biloba. sparanghel. visin Crustele scalpului. praz. varza. papadie. Crapaturile pielii. dovleac. spanac. varza. rachitan. tarhon.plumanarica. orez.afin.coriandru. patrunjel. sfecla rosie.afin. turita mare. orz. morcov. unguras. dud. cais. nuc. zmeur. maghiran. merisor de munte. nufar alb. cartof. vasc Crize migrenoase.

nasturel.musetel.nuc. maces. menta. nuc. ghintura galbena. cretusca. cimbrisor. brancuta. aloe. sanisoara. troscot.albastrele Dizenterie. coacaz negru. Distrofia miocardului. papalau. lemnul Domnului. Dispnee. priboi. cartof. marar. Dureri musculare. untul pamantului. navalnic. mataciune. nuc. lasnicior. Disfunctia glandelor sudoripare. Dureri de reumatism. menta. Duodenita. urzica moarta alba.cretusca. coada calului. sovarf. coada racului. pelin. curcubetica.pin Disfunctii hepatice. Dureri de stomac. iarba mare. usturoi. porumbar. pelin.coada soricelului Dureri sciatice. raculet. ghimber. cerentel. dovleac. iarba mare. spanz. patrunjel. . dumbravnic. capsun. orz. fenicul. tarhon. zmeur. tei. ceapa. schinel.cimbru Dureri renale. gutui.albastrele. slabanog. roinita. sunatoare. unguras Dureri de spate si musculare. rachita. pochivnic. rodia. roinita. frasin. Dispepsie. schinduf. in. ienupar. cuisoare. slabanog.brad. dumbravnic.vegetativa.arnica. cicoare. macris iepuresc. patlageaua vanata. schinel. schinduf. pecetea lui Solomon. piper. soia. orz. ghimber. cuisoare Disfunctii sexuale. hrean.anghinare. trifoi rosu. revent. musetel. Disfunctii stomacale. paducel. mar. isop. cerentel. cerentel. obligeana. soparlita. hrean. sovarf. floarea soarelui. mataciune. brustur. lemnul Domnului.deditei. musetel. asmatui. grau.orz. sofran. limba canelui. iasomie de padure. omag. ciubotica cucului. cimbru Dureri uterine. crin alb. scaiul dracului. lemnul Domnului. mutatoare. traista ciobanului. laptele canelui. ceapa. Dureri de urechi. Dureri de hemoroizi.cerentel Dureri menstruale. smochine. obligeana. sunatoare. mac rosu. ceapa.aloe. menta. marul lupului.angelica. nuc.aloe.roinita Dureri articulare. ovaz. ardei iute. mar. praz. echinaceea. frasin. calin. mur.angelica. vasc. gorun. tintaura. corn.arnica. obligeana. hrean. fag. slabanog. talpa gastei. Dureri in zona pelviana. mesteacan. busuioc. tataneasa. frasin. cuisoare. crin alb. Dureri interne. roinita Echimoze. coada soricelului. mustar negru. Ipcarige.porumbar Dureri de ochi. armurariu. naprasnic. lemnul Domnului. maghiran. piciorul cocosului. sanisoara. urechelnita. patrunjel. ciumafaie.afin.paducel Distonie neuro. brad. piper negru. tarhon. cimbrisor.angelica. curcubetica.cerentel Dureri de inima. limba boului. untul pamantului. lumanarica. fasole. nalba. osul iepurelui. brusture. urzica. sofran. patrunjel. fag. coada racului. maslin.cuisoare Disgravidie. nuc. Eczeme. Dureri de cap. Dureri de ficat. aloe. coada racului. unguras. salcie. lemnul Domnului. maghiran. carpen. carpen.cimbrisor. brad. grau. drete.angelica. anason. ceapa.coada racului. fenicul. porumb.ardei iute. lumanarica. angelica. vindecea.cimbrisor. sovarf. Dureri de piept. urzica moarta alba. coada soricelului. orz. Dureri de dinti. urzica moarta alba Dureri diverse .varza Dureri ovariene. ciumafaie. sovarf. Dureri de abdomen. calin.scortisoara. drete.afin. talpa gastei. hrean. brustur dulce. coada racului.ciubotica cucului. Dureri de rinichi. soparlaita. lemnul Domnului. mar. sorbestrea. ghimber. coriandru.cerentel.dud Disurie. deditei. papalau. banuti. zmeur. rostopasca. cartof. anghinare. lemnul Domnului. tintaura.ghimber. rozmarin. levantica. rostopasca Dureri de gat. valeriana. plop negru.Discopatie.ciubotica cucului. ridiche neagra. Dureri de picioare. ridiche neagra. cais. revent. Dismenoree. troscot. gutui. lumanarica. rachitan. pin. dovleac. aglica.ciumafaie. cimbru. limba mielului. porumbar. galbenele.lemnul Domnului.

lemn dulce. spanac. iarba mare.ardei iute. rascoage. mesteacan.angelica. zmeur. salata. varza. osul iepurelui. cimbrisor. scanteiuta. pelin. maces. castan salbatec. splinuta. Eczeme microbiene (infectate). Excitatii sexuale. cretusca. naprasnic.brustur. rostopasca.hamei Eretism nervos. calomfir. pin. ulm. cretusca. curpen. merisor de munte. piperul baltii. crin alb. cretisoara. curcubetica. busuioc. curcubetica. mar.brustur. Eruptii tegumentare. patlagina.salata.busuioc. cimbru. sapunarita. rachitan. sovarf. menta. canepa codrului.brancuta. rozmarin. Escoriatii.brustur. ovaz.papadie. ulm. sclipeti. Eritem.cartof. zmeur. Enurezis. troscot. scumpie. ridiche neagra. mar. cimbru. Febra. porumb. patlagina. stejar. iedera. coada calului. Eczeme uscate. lamai. troscot. rostopasca. cimbru. Epidermofitie.caltunasi. grau. ovaz. zamosita. salvie. patlageaua rosie. rozmarin. brustur. papadie. nap. tataneasa.coada calului. Efelide. brustur. Eliminarea gazelor. soc. coada soricelului. Eliminarea toxinelor. telina. patlageaua vanata. turta. frasin.brustur. grau. cimbrisor. matreata bradului. gorun. Eroziuni bucale. deditei. schinel. soc. molid.brustur. patrunjel. raculet. aloe. frasin. pufulita cu flori mici. brad. sfecla rosie. iedera. ienupar. gutui. 3 frati patati. vita de vie.lacramioare. fenicul. floarea soarelui. maces. jneapan. turita mare.afin. nuc. fasole. Favus. Exantem. talpa gastei.lamai. porumbar. vinerita. coada racului. micsunele ruginite. Extra. Erectii prelungite dureroase. Eczeme zemuinde. menta. spanac. nuc. rozmarin.angelica. pecetea lui Solomon. linarita. brancuta. fenicul. isop. ciubotica cucului. turita mare. sovarf. secara. soc. stejar. coada calului. maslin. cerentel. Eczeme pruriginoase. Eroziuni. molid.carcel. ulm. crin alb. deditei. Ginseng. brad.cartof. lacrimioara. obligeana. lemnul Domnului. Enteroragii. dovleac. Epilepsie. lacramioare. marul lupului.hamei. Endometrite. usturoita. priboi. maselarita. Erizipel. sparanghel. orez. leustean. sorbestrea.nasturel. cretusca. ruscuta de primavara Faringite. musetel. turta. iarba mare. . maturice. banuti. alun. vasc. Edeme. tintaura. urzica. calin.silur. tataneasa. sunatoare. grausor.curcubetica. piciorul cocosului. lamai.afin. cimbru. lemnul Domnului. alun. pecetea lui Solomon. morcov.telina. deditei. cartof. corn.coada soricelului. cartof. sclipeti. tarhon. nalba. coacaz negru. Edemele pleoapelor. nufar alb.albastrele. pir. podbal. varza. grau. usturoi. tataneasa. galbenele. roinita. iarba neagra. Emfizem pulmonar. Ipcarige. sapunarita. musetel.albastrele. Escare. sapunarita. ceapa. porumb. naprasnic. soc. troscot. praz. salvie.crin alb. dracila. cimbru.calin. tei. vulturica. sapunarita. sorbestrea. cretusca. fragi. orez. vasc. marul lupului. capsun.roinita. tataneasa. anason. buberic. mar. Ipcarige. urzica mica. mur. pin. iarba de Soaldina. cerentel. mesteacan. obligeana. turita mare. stanjenei. leustean. brustur dulce. dud. steregoaie. varza.angelica.cimbrisor. pin. crin alb. vita de vie. urzica mica.sistole. coada calului. angelica. scai vanat.brustur. cimbrisor.afin.grau. ghimpe. coada calului. roinita. nuc. lemn cainesc. urzica. musetel. asmatui. scaiul dracului. mac rosu de camp. lichen de prun. corn. Enterite. rapita. Emotivitate. porumbar.crusin. ventrilica. jneapan. coacaz negru. galbenele. fasole. fragi. Eminenta de avort. cartof. vita de vie. podbal. Episclerita. cerentel. carcel. orz. Entorsa. Enterocolite. Epistaxis. Excitatii nervoase.

cartof. gutui. pecetea lui Solomon. nap. soc. iarba neagra.caltunasi Gingii sangerande. lichen. in. curcubetica. paducel. Fistule.schinduf Gaze intestinale. Flebite. lamai. smochine.lemn cainesc. mur. zmeur.carpen. nuc. coada soricelului. ciubotica cucului. praz. ghintura galbena. matreata bradului. cimbrisor.aloe.alun. galbenele. pelin. Gastrita.albastrele.cais.iedera. Gene. smochine. lichen. isop. ceapa. Furuncule. orz. busuioc salbatec. gutui. macris. piperul baltii. nalba. asmatui. macris. pin. pin. tataneasa. coacaz negru.Biloba Gripa. orez. macris iepuresc.coada calului. roinita. scorus de munte.coacaz negru. coada calului. anghinare. roinita. salata. Fisuri. mur. Gastralgii. Glosite. busuioc salbatec. cretusca. echinaceea. brustur. pin.lamai Gonoree-busuioc. castan salbatec. cimbru. mar. Fisuri de piele. Febra tifoida. nuc. levantica. patrunjel. scumpie. tataneasa. Fisuri anale.coada soricelului. coacaz negru. carpen. dracila. raculet. priboi. Fermentatii intestinale. calin. ciubotica cucului. lamai. coada racului. fumarita.ridiche neagra. revent. lasnicior.(crestere). plop . fag. ardei iute. gutui. vulturica. stejar. cicoare. sulfina. 3 frati patati. Fisuri mamelonare (san). coada soricelului. smochine. maces. castan salbatec. usturoi. marar. ghimber. mataciune.banuti. cimbru. plamanarica. maghiran. nuc. sovarf. troscot. Fibrom uterin. lichen. vulturica. mac rosu de camp. rachitan. usturoi. obligeana. Flatulenta. prun. talpa gastei.busuioc. porumb. rotunjoara. brad. volbura. obligeana. marul lupului.aloe. mur. limba boului. maces. roinita. mar.galbenele.orz. Gangrena. schinduf. siminoc. ceapa. dafin. scortisoara.Ginko. lamai. vita de vie. marul lupului. sunatoare. navalnic. obligeana. limba mielului. turita mare.dafin. stejar.arnica. Grefe de organe. calin. vinerita. zamosita.menta.cretusca. isop. pir. Flegmoane. Ganglioni inflamati.albastrele. salcam. lamai. ridiche neagra. naprasnic. brad. marul lupului. fumarita. usturoita. menta. Greata. schinduf. tataneasa. banuti. Ficat. raculet. Glicozurie. maslin.amareala. Friguri. lamai. carpen. urechelnita. scorus de munte. rasgoace. rostopasca. brustur. coada racului. trifoiste de balta. tataneasa.salvie Gingivite.cretisoara. cimbru.angelica. matreata bradului. turta. Ipcarige. telina. echinaceea.plop negru.coada soricelului. mar. menta. coada soricelului. lamai. Fracturi. pochivnic. urzica mica. dud. Furunculoza pleoapelor. tataneasa.ciubotica cucului. sapunarita. roua cerului. mesteacan. calomfir.ciubotica cucului. Glaucom. omag.castan. rostopasca. sovarf. maces. tintaura. molid. patrunjel. scortisoara. iedera. nalba. tintaura. patlagina. marul lupului. dafin.calin. leustean. angelica. cartof.busuioc. cuisoare. Graviditate. coacaz negru. pochivnic. mar. sclipeti. Frigiditate. soc. Galactagog. drete. porumb. lumanarica. Flux menstrual perturbat. ceapa. vita de vie. crin alb. grau. tei. orz. vinarita. roinita. micsunele ruginite. musetel.angelica. patlagina. dumbravnic. Fragilitate capilara. tataneasa. crin alb. Fetor bucal. rapita. Gastroenterite. coriandru. patrunjel.cerentel. Ficat colonial. toporas. lamai. papalau.

afin. rostopasca. anghinare.brebenoc. Herpes. telina. papadie. tataneasa. orz. urzica mica. dracila.schinduf Hiperhidroza. brustur dulce. ienupar. ciubotica cucului.anghinare. salcie. cartof. brad. ciubotica cucului. turta. sofran. cartof. catina. maslin. brustur. strugurii ursului. vinerita. menta. banuti. mesteacan. porumb. sfecla rosie. scanteiuta. praz. vasc. obligeana. telina. crusin. tataneasa. isop. lamai. ruscuta de primavara Hidrosadenite. nalba. plop negru. anghinare. roinita. cartof. pin. soc. stejar. trandafir. mesteacan. varza. coacaz negru. capsun.asmatui. hrean. calin. paltin de camp. busuioc salbatec. pedicuta. piperul baltii. mesteacan. matraguna. marar. tei. stejar. molid.asmatui. Hiperclorhidrie. ceapa. trifoi rosu. castan salbatec. naprasnic. patlageaua vanata. salcie. sunatoare. calomfir. capsuni. fasole. pelin. vasc. traista ciobanului. porumb. telina. cais. naprasnic. asmatui. raculet. agris. capsun. unguras. sapunarita. prun. castan comestibil. aloe. praz. rozmarin. Hiperkeratoze. carpen. lamai. sanisoara. turita mare. armurariu.cerentel. sfecla rosie.brustur dulce. stejar. matreata bradului. plop negru.sclipeti. porumb. tei. trifoiste de balta. salata. Hipertensiune. cretisoara. coacaz negru. nuc. cerentel.matraguna. papadie. lamai. patlageaua vanata. rapita. brustur. usturoi. valeriana Hiperexcitatie sexuala. talpa matei. pir. urzica. sparanghel. brustur. ceapa. anghinare. pir. troscot. pedicuta. coada soricelului. lasnicior. patrunjel. salcie. sanisoara. nuc. coada calului. alun. menta. coada soricelului. vulturica. brad. buberic. patrunjel.corn Guta. brancuta. coriandru. catina. fag. urzica. rapita. vulturica. Hernie de disc. papadie. smochine. scortisoara. Hernie.brustur dulce. pufulita cu flori mici. fragi. ulm. untul pamantului. cretisoara. merisor de munte. coada racului. Hemofilie. pin.afin. cretusca. Hematurie. Hiperemotivitate. usturoi. perisor. merisor de munte. aloe. papadie. vasc. sulfina. nuc. agris. echinaceea. Gusa. sorbestrea. roinita. osul iepurelui. papadie. omag. orz. pelin.brebenoc. linarita. lamai. soia. capsun. Hipercolesterolemie. osul iepurelui. ridiche neagra. lamai. norocel. stanjenel. menta. mur. vindecea. Hemoragii. pufulita cu flori mici. rasgoace. cretusca.aloe. pin. Hemiplegii. Helmintiaze. Hiperglicemie. 3 frati patati. lacramioare. vindecea. mataciune. siminoc. perisor. limba cainelui. ventrilica. Herpes genital. pecetea lui Solomon. urzica mica. sclipeti. salcie. . patlagina. cicoare. Guturai. mar. vasc. maces. papalau.patrunjelul campului. Hiperexcitabilitate. cimbrisor.coada calului. busuioc salbatec. coada calului. cretusca. armurariu. brustur. salcie. patlagina. grau. rapita. anghinare. salcie. salvie. morcov.negru.nufar alb. coada calului.aglica.ardei iute. limba boului. visin. nap. caltunasi. sorbestrea. tarhon. vinerita. tintaura. cimbru. coacaz rosu. musetel. bujor. plop negru.musetel. salcie.lamai Hemoptizie. prun. pecetea lui Solomon. Hepatita. armurariu. ceapa. maslin. limba mielului. patlageaua rosie. slabanog. catina. siminoc. urzica. pelin. naprasnic. mei pasaresc. porumbar. naprasnic. ghimpe. brustur dulce. traista ciobanului. porumbar.afin. troscot. porumb. porumb. albastrele. porumb. coada soricelului. piciorul cocosului. macris. Hemoroizi. lumanarica. strugurii ursului. sfecla. pelin. sorbestrea. hrean. podbal. brandusa de toamna. bujor. rachitan.castan salbatec. ciumafaie. ghintura. prun. lemn canesc. micsunele ruginite. slabanog. patlageaua rosie. coacaz negru. soparlita. frasin. sovarf. turita mare. piperul baltii. tintaura. vita de vie. nemtisori de camp. mur. cicoare. Hipermenoree. tei. Halena. aglica. nasturel Hidropizie. linarita. schinduf. pir. cicoare. cuisoare. ridiche neagra. rachita. varza.marar. schinduf. lamai. cerentel. 3 frati patati. angelica.arnica. scortisoara. cretisoara. urechelnita. iarba mare. cimbrisor.cerentel. nasturel. limba mielului.ienupar. Hiperaciditate.afin aglica. sfecla rosie.

pir.coacaz rosu.coacaz negru. coacaz rosu. nemtisori de camp. corn. ciubotica cucului.ceapa. dafin. visin. patlageaua rosie. ghimpe.orz. fasole. traista ciobanului Hipotonie arteriala. roinita. lamai. ceapa.sunatoare. cartof. Inapetenta. molid. menta. morcov. rozmarin.angelica. Infectii urinare. coacaz negru. sparanghel.valeriana.urzica moarta alba.ceapa. linarita. siminoc.catina. busuioc salbatec. pin. Infectiile gurii. Infectii genito. tataneasa.porumb. levantica. pufulita cu flori mici.fenicul. dumbravnic. marar. lemn dulce. Infectii microbiene si virale. Inflamatia aparatului digestiv. lumanarica. Hipervascozitate sangvina. vasc.armurariu.urinare.turta. spanac. Hipertiroidie. armurariu. cimbru. coada soricelului. secara. marar Icter.catina. cretusca. patlagina. paducel. rozmarin. molid. hrean.urzica moarta alba. Infectiile pielii.dafin. musetel. Hipomagnezie.pin. lamai. grau.anghinare. jneapan. Induratiile pielii. priboi. Indispozitie. calomfir.lacramioare Hipoglicemie. usturoi.Biloba. turita mare. praz. musetel. tei. Imunitate scazuta. priboi. Infarct miocardic. telina. usturoita. pedicuta. busuioc. coacaz rosu. rasgoace. mesteacan. cimbrisor. salcie. Inflamatia ficatului. porumbar. sfecla rosie.brad.isop. lamai. gorun. gutui. Infectii oculare. nuc. splinuta. troscot. patrunjel. papadie. usturoita. lumanarica. merisor de munte. linarita.fenicul. vindecea. molid. porumb. iarba neagra. catina. turta. Infectii virale. mur. orz. zmeur. mar. prun. zmeur. ceapa. naprasnic. Infertilitate. sclipeti. dovleac.roinita. orz. coada soricelului.albastrele. vulturica. Infiltrarea grasa a ficatului. rostopasca. cartof. nuc.albastrele. lemnul Domnului. vasc. salata. Hipomenoree. curcubetica. hrean.aglica. silur. schinel. nalba. turta. isop. patrunjel. orz. scai vanat. ridiche neagra.catina. patrunjel. cicoare. ridiche neagra.scorus de munte Hirsutism. gorun. naprasnic. isop. Induratia splinei. coacaz negru. gutui.brad. orez. Hipovitaminoza. morcov. mar. Hipotensiune. papalau. nuc. merisor de munte. scai vanat. fenicul.arnica. morcov. ruscuta de primavara. Ginko-Biloba. echinaceea. . vinerita.iarba de Soaldina.nuc.albastrele. hamei. coacaz negru. Impetigo. vita de vie. nuc. salvie.catina. rozmarin. Infectii respiratorii. mur. talpa gastei. mar. turta. cimbru. fasole. grau. papadie.pir. leustean. vasc. Ginko. nuc.lamai.angelica. Indigestii. pin. sulfina. paducel . fasole. Ginseng. ghintura galbena. Hipoaciditate. Incontinenta urinara. lasnicior. musetel. angelica. Infectii. usturoi. salba moale. telina. papadie. turta. morcov. varza. mataciune. pelin. galbenele.castan salbatec. frasin. carcel. maslin. macris. pochivnic. lamai. capsun. negrilica.afin. rozmarin. Infectii intestinale. Induratia ficatului. strugurii ursului. secara. in. Infectii hepatice. usturoi. nasturel. plop negru.lacramioare. curcubetica. Ginseng. ovaz. praz. telina. Infectiile ginecologice. coada calului.coacaz negru. usturoi. rachita.busuioc.echinaceea. roinita. Hipodinamie circulatorie. rostopasca. Hipertrofia prostatei. Incapacitatea de concentrare. scumpie. sorbestrea. Impotenta. tintaura. traista ciobanului. Ihtioza.

sunatoare. splinuta. rozmarin. Insatisfactii sexuale. Inflamatii vezicale. schinduf. orz.ovaz. galbenele. zmeur. telina. busuioc. Ginseng. secara. orz. 3 frati patati. cartof. praz. lichen de islanda.aloe. mustar negru.coada soricelului. sparanghel.telina. iarba mare. sparanghel.rotunjoara. roinita. maghiran.hrean. sunatoare. dumbravnic. cretusca.morcov. ciubotica cucului. orz. Insuficienta cardiaca. Inflamatii mamelonare.anason. Inflamatia urechii. sclipeti. merisor de munte Inima.silur. naprasnic. Inflamatii articulare.cais.catina Insuficienta pancreatica.rozmarin.zmeur. smochin. telina. nuc.obligeana. schinduf. musetel. Inflamatiile mucoaselor. lichen.roinita. cartof. Inflamatia ochilor.sunatoare. lemn cainesc. Inflamatii intestinale. Inflamatii. Inflamatii oculare. hrean. dovleac. nufar alb. macris. Iritatii. marar. lemn canesc. Insuficienta secretiei salivare. musetel.schinduf. calin. turta.cimbrisor. mustar negru. Insuficienta renala. Insuficienta biliara. cicoare. smochine. jneapan. crusin. papadie. Inflamatia cailor respiratorii. roinita. arnica. tataneasa. brustur. telina. vinarita.crin alb. sanisoara. papadie. patlageaua rosie. sfecla rosie. Insuficienta corticosuprarenala. cartof. morcov. Insuficienta circulatiei sangelui. Inflamatii venoase. talpa gastei. Insolatie. ciubotica cucului. pecetea lui Solomon.mar.ulm. plamanarica. plop negru. Insomnie. toporas. Inflamatii genitale. Insuficienta hepatica.armurariu. nuc.iarba mare.anghinare. fasole. troscot.angelica.mar. ghintura galbena. mar. gutui. nasturel.morcov.hamei.coacaz rosu.naprasnic. dalac. levantica. Insuficienta lactatiei. carcel.cimbrisor. Intoxicatia sangelui. . pufulita cu flori mici. orz. capsun. nufar alb. crin alb. cretusca. iedera. pir. lichen. Insuficienta transpiratiei. paducel. limba boului. trifoi rosu.afin. Insuficienta vederii. strugurii ursului. Insuficienta tiroidiana. cais. fenicul. salcam. salcie. jneapan. Inflamatii ganglionare si glandulare. limba boului. rachita. papalau.brustur. obligeana.hamei. secara.galbenele. schinduf. menta. turita mare. hamei. salcie.strugurii ursului. osul iepurelui. prun. pin. valeriana.anghinare.iarba mare. Inflamatia nervilor. virnant. trifoi rosu.anason. toporas. cretusca. stejar. telina. Inflamatia mucoasei bucale. sovarf. salata. mesteacan. urzica moarta alba. banuti. lamai. floarea soarelui. Intoxicatii. Intertrigo. armurariu. Iradiatii.rozmarin. iedera. plop. vasc. drete. sunatoare. hamei.cartof. rachitan.in. tataneasa. Insuficienta ovariana. floarea soarelui. Inflamatiile pleoapelor. lamai.pepene galben. roinita. angelica.banuti. paducel. siminoc. ovaz.lamai.castan salbatec. Instabilitate emotionala. Inflamatia vezicii urinare. Ipohondrie. dalac. Iritare nervoasa. rostopasca. Insuficienta respiratorie. levantica. sunatoare. Inflamatia pielii.in. orz.Inflamatia aparatului genital. schinduf. mur. Inflamatii urinare si renale. slabanog. Inflamatia splinei. mazare. schinduf. prun. sofran. coacaz negru.

masline. Leziuni tuberculoase. Iritatii vaginale. nasturel. sorbestrea. galbenele. patlageaua rosie. secara. praz. sorbestrea. cretisoara. crin alb. brancuta. patrunjel. limba boului. coacaz negru. mac rosu de camp. pochivnic. galbenele. ceapa. lemn dulce. lacramioare. sfecla.(scaderea numarului de globule albe). sporis. curcubetica. fenicul. paducel. vasc. rostopasca.pin. stejar. vinarita. mar. vindecea. trifoiste de balta. naprasnic. Lactatie (pentru marirea cantitativa).lamai. trifoiste de balta. sparanghel. dovleac. mur.cretusca. gutui. rachitel. ovaz. grau. Intretinerea pielii. floarea soarelui.catina.catina. scaiul dracului. trifoi rosu.arnica. pedicuta. telina. vinerita. grau. praz. coacaz rosu. lamai. levantica.armurariu. Isterie. maces. Lipsa poftei de mancare. Iritatia ochilor. Limfoame. Leziuni stomacale.vasc. busuioc. fasole. soparlaita. salata. levantica. obligeana. sfecla rosie. Ginko. isop. Imbatranirea prematura.anghinare. hrean. arnica. papadie. Intepaturi de insecte.busuioc. trandafir. prun. hamei. slabanog.Biloba. urzica moarta alba. ceapa. menta. varza. Intarzierea cresterii. Inrosirea mainilor. ulm. patlagina. ghiocei.coada soricelului. papalau.maces. asmatui. sunatoare.lacrimioara. lamai. busuioc. Leziuni zemuinde. visin. Litiaze. crin de padure. gorun.cais. hrean. Iritatia pielii.angelica. unguras. pin.nalba. nemtisori de camp. busuioc de camp. musetel. ciubotica cucului. Iritatia aparatului renal si urinar. coada calului. Inrosirea (iritarea) pleoapelor. coada racului.ienupar. patrunjelul campului.Iritatia aparatului digestiv.busuioc. strugurii ursului. turita mare. nuc. cicoare. ciubotica cucului. feciorica.banuti.asmatui. cretisoara. Leziuni iritante. lichen de islanda.angelica. Junghi.angelica.ceapa. nalba. 3 frati patati. tataneasa. vasc.pin.batranis. sorbestrea. papadie. patrunjelul campului.sfecla. Litiaze biliare. paducel. ridiche neagra.limba boului. gutui. Ischemie cardiaca. slabanog. cerentel.iasomie de padure. ghimpe.cerentel. sunatoare.telina. tintaura. Leucopenie. ienupar. isop. marar. Iritatia gatului. Intarzierea dezvoltarii mentale. rotunjoara. Leziuni bucale.angelica. plop negru. patlagina. Leucemie. Leziuni vegetante. Ginseng. Iritatia mucoaselor. porumb. capsun.nalba. vita de vie. Iritatia sanului. salcam. patrunjel. sorbestrea. fenicul. pin. musetel. ceapa. Lacrimarea ochilor. crin alb. telina. salvie. naprasnic. ventrilica. isop. visin. Limfatism. salcie. nuc. merisor de munte. maces. nuc. Leziuni cutanate. sfecla. coada soricelului. coada racului. Limbrici. calapar. splinuta. ovaz.angelica.angelica. maghiran. coriandru. porumb. hrean. morcov.3 frati patati. brustur. calapar.albastrele. arnica. jneapan. plumanarica. iarba mare. vindecea. Leziuni cardiace. frasin. sfecla.albastrele. cimbru.anason. roinita. perisor.anin negru. podbal.lamai. lemnul Domnului. ghintura. . Lipsa menstrelor. patlageaua rosie. sclipeti. lumanarica. cartof. Laringita. scaiul dracului. orez.brustur. cuisoare. iarba neagra. prun. catina. orez. lemn cainesc. Ingrijirea corporala. cimbru de gradina. iasomie de padure. 3 frati patati. trifoi alb. iarba mare. patlageaua rosie. cretusca. silur. Leucoree. cimbrisor. pepene galben. smochin. feciorica. Leziuni intestinale. grau.

catina. salcie. splinuta. lemnul Domnului.brustur. in. banuti. porumb. Memorie deficitara. sunatoare.cerentel. paducel. Lupus. lichen de Islanda. orz. Luxatii. capsun. nuc. Matreata. Malarie. patlageaua rosie. Ginseng. ghimber. schinduf. brustur. roiba. zamosita. coacaz negru. ciubotica cucului. trandafir. iarba mare. roinita. piciorul cocosului. vetrice. telina. trifoiste de balta. sfecla rosie. salata. ruscuta de primavara. Micoze. porumb. limba canelui. Nefrite.coada racului. valeriana.ceapa. deditei. vasc. salvie.iedera. frasin. Menstruatii reduse. orz. Menstre abundente. coacaz negru. Mamopatii premenstruale. ceapa. Menstruatii perturbate.arnica. busuioc. Miocardita. porumbar. roinita. coada soricelului. coada calului. Mialgii. Menoragii. Meningita. pedicuta. brustur. rozmarin. iasomie de padure. lichen de prun. sorbestrea. urzica moarta alba. soparlaita. cretusca. anghinare. patlagina. crusin. merisor de munte. Migrene. ventrilica.catina. anghinare. porumb. schinduf. lamai. ghimpe.ghiocei. lamai. patlageaua vanata. busuioc de camp. frasin. limba mielului. limba mielului. grau. fenicul. vindecea. Metroanexita. trandafir. vasc. zamosita. Memorie. stejar. busuioc. patrunjel. maces. pufulita cu flori mici.catina. piperul baltii. marar. cretisoara.sunatoare. unguras. scai magaresc. sparanghel. ridichea neagra. Maladii infectioase. rachitan. sfecla rosie. iarba neagra. capsun. turita mare. traista ciobanului. tataneasa. usturoi. varza. ridiche neagra. Ginko. galbenele. fenicul. coada soricelului.afin. nuc. banuti. mesteacan. salcie. Miopie. stejar.brustur. Melena. secara. obligeana.brustur. tei. porumb.cimbru de gradina. patlagina. Menstre dureroase. Menstruatii intarziate. Metrite. scorus. coada racului. hrean. ovaz.afin. Ginseng. tataneasa. limba mielului. trifoiste de balta. hrean. trifoiste de balta. splinuta. porumb. ceapa. lemn dulce. obligeana. nuc.coada racului. Micsorarea fluxului menstrual.ardei. Miopatie. fag. rozmarin.curcubetica. levantica. Metroragii.armurar. roinita. trifoi rosu. urzica mica. trifoi rosu. porumb. feciorica. salvie. curpen. cimbrisor. scanteiuta. roinita. ceapa. porumb. Muscatura de sarpe. lemnul Domnului. lemn dulce. busuioc. fag. traista ciobanului. corn. schinduf. Nastere.coada calului. osul iepurelui.iedera. rostopasca. rotunjoara. Miastenii.coada calului. ghimpe. roinita. Mancarimi de piele.ceapa. pelin. hamei. coada soricelului. mac de gradina. mar. plumanarica. morcov. sunatoare. iarba rosie. brancuta. nuc. slabanog.angelica. rozmarin. coada soricelului.afine.angelica. mataciune. curcubetica. salcam. soparlita. piperul baltii. pir. porumb. Ginko-Biloba.alun. crin de padure. carpen. Mastoidita. maghiran.maselarita. nap. ceapa. scorus de munte. coada calului. maces. sclipeti. cimbru de gradina. iarba mare.menta. secara.angelica. mesteacan. pir. coada calului. pepene galben. lamai.Biloba. cretisoara. Ginseng. banuti. secara.angelica. patrunjel.fenicul.gorun. echinaceea. pufulita cu flori mici. Menopauza.Litiaze urinare. musetel. mar. lamai. maces. batranis. rozmarin. Lumbago. stejar. .angelica. Lovituri.calapar. urzica moarta alba. lemn dulce. spanz. Maladii cardiace. iedera. roinita. rozmarin. ciubotica cucului. salata.afine. plop negru.ghiocei.aloe. vulturica. arnica. coacaz negru. lacrimioara. marar. lemn cainesc. Meteorism. unguras. coacaz negru. schinduf.

prun. hrean. zamosita.ceapa.anason.buberic.curcubetica. levantica. vita de vie. ricin. crin. papadie. coacaz negru. urzica. iarba mare. lamai. lamai. roinita. pin. fenicul. carpen. pochivnic. coada soricelului. pecetea lui Solomon. Ovare. salcie. coada calului. mesteacan.coada calului. fragi. dalac. crin. secara. salvie. ciumafaie. norocel. siminoc. patlagina. frasin. visin. sofran. Paralizie faciala. usturoi.anin alb.busuioc. morcov. ciubotica cucului. Paraziti capilari.smochin. levantica. hrean. Negi. valeriana Opareli. schinduf. limba boului. Paraziti intestinali. plop negru. galbenele. coacaz rosu. echinaceea.ceapa. orez. rozmarin. ghintura. fragi. Ochi inflamati. brustur. papadie. soc. spanz. paducel. lacramioare.afin. fenicul. vasc. coacaz negru. sunatoare. Obezitate.afin. patlageaua rosie. ghintura. Ginko-Biloba. scanteiuta. dalac. mustar negru. Osteoporoza. cretusca. ceapa. maselarita. nalba. sclipeti. sparanghel. trifoiste de balta. praz. vasc. sunatoare. stejar. Orjelet. ulm. cicoare. rotunjoara. agris. ovaz. Ginseng. crusin. fag. soia. cretisoara. coada racului.cimbru de gradina. telina. magheran.cicoare. levantica. vasc. Oboseala cronica. isop. sunatoare.banuti. alun. schinel. Nervi. ridiche neagra. capsun. iarba mare. paducel.cicoare. Neurodermite.dalac. vita-de-vie.dalac. soc. lichen.brad. lamaie. visin. marar. Oprirea secretiei de lapte. patlageaua vanata. Paludism. mataciune. Oligomenoree. iarba neagra. mar. prun. vasc. maces. dafin. Otalgii. norocel. cimbru de gradina. coacaz negru. morcov. salvie.lacramioare. maslin. cimbru de gradina. macris. crin de padure.curcubetica. cuisoare. ceapa. lamai. vulturica.mar. cimbru de gradina. crusin. ghimber. maturice. piciorul cocosului. musetel. maslin. patlagina. brad. fragi. Panaritiu. vulturica.dalac. salba moale. sanisoara. patlageaua vanata. osul iepurelui. mesteacan. lamai. orz. ghiocei. telina. angelica. maselarita. capsun. buberic. fenicul. lemn dulce. iedera.angelica. iarba neagra. maselarita. Neurastenie. praz. ciubotica cucului. cimbru de gradina. varza. scortisoara. Ginseng. pufulita cu flori mici. praz. spanac. cretisoara. carpen. varza. cretusca. iarba mare. brad. patlageaua rosie. sunatoare. usturoi. ridiche neagra.dafin. Nervozitate. hrean. Osteomielita. porumb. sparanghel. nuc. usturoi. marar. ricin. schinduf. fasole. varza. crin de padure. Nevralgii diverse. cimbrisor. anghinare. negrilica. narcisa alba. corn. ghimber. usturoi.aloe. ghintura. mar. nufar alb.grau. talpa gastei. ventrilica. Pancreatita.afin. smochin. Otraviri. . omag. patlageaua rosie. coada soricelului. rostopasca. echinaceea. hamei. 3 frati patati. coada soricelului.coriandru. roinita. menta.arnica. tei. porumbar. Onanie. usturoi. pelin. salata. Noduli scrofulosi. dumbravnic. Otita. dumbravnic. priboi. grau. valeriana. usturoi. unguras. ciumafaie. coada calului. coacaz negru. crin de padure. dumbravnic. nuc. zmeur.ceapa.castan comestibil. spanac. cimbru de gradina. praz. ceapa. lumanarica. coacaz negru. Palpitatii. arnica. patlagina. dalac. floarea soarelui. nuc. Oxiuraza. galbenele. tataneasa. Ipcarige. musetel. iedera. frasin. ceapa. papadie. coada calului. fumarita. mar. Nevroze. Orhita. coada calului. Papiloame. talpa gastei. crin alb. anghinare. ceapa. orz.aloe.ceapa.busuioc. Parazitoze. marar. laptele canelui. grau. aloe. varza. rozmarin.curcubetica. coacaz negru. coada racului. roinita.hamei. tei. coada soricelului. toporas.hrean. limba mielului.echinaceea. maslin. Paraplegii. lamai. splinuta. varza. Paralizii. rostopasca. cretusca. coacaz negru. sporis. maslin. Oftalmologie. Oligurie.

coada soricelului. hrean. iarba de Soaldina. sorbestrea. hrean. cretisoara. cimbrisor. mesteacan. nasturel.ghimpe. macris. ceapa. hrean. dumbravnic. Pelada. roinita. mesteacan. papadie.ceapa. soc.lamai.hamei. pepene galben. Ginko-Biloba. Parodontoza. Pemfigus.asmatui.limba boului. laptele canelui. macris. vasc. scaiul dracului. bobornic. angelica. piperul baltii. Picioare reci.asmatui. nuc. iedera. carpen. ceapa. strugurii ursului. babornic.echinaceea. coacaz negru.angelica.afin. visin. Prurigo. visin. patlageaua rosie. levantica. Periflebite. nasturel. turta. mac rosu de camp. smochin. hrean. patlagina. Pletora. grau. Polutii nocturne. praz. hrean. Pericardita. Pelagra.batranis. Pleoape cazute. coada soricelului. anghinare. porumb. Plagi. tataneasa. schinduf. lamai. Ginko-Biloba. angelica. osul iepurelui. sovarf. batranis. mar. Pleurite.afin. salba moale. roiba.cimbru de gradina. Podagra. stejar. coada calului. fasole. scai magaresc. Pilo. lamai. urechelnita. Porfirie. ruscuta de primavara. lemnul Domnului. telina. Presbitie. coacaz negru. dovleac.ceapa. coacaz negru. vita de vie. plop negru. Pecingine. Pigmentatii diverse.cerentel. menta. pufulita cu flori mici.maslin. sclipeti. dalac. curpen. frasin. pir. iedera. Pierderea memoriei. pepene galben. micsunele ruginite. dalac. marar. ciubotica cucului. ciubotica cucului. naprasnic. brusture. rasgoace. cerentel. prun. lamai. fasole. anghinare. coacaz negru. mustar negru.catina. Polinevrite. vindecea. spanac. ulm. obligeana. pin. turta. nuc. Periartrite.coada calului. naprasnic. Pareza nervilor periferici. maces. Polipi uretrali.pecetea lui Solomon. pelin. lumanarica.arnica. sparanghel. arnica. nuc. Pielite. pin. Picioare sensibile. maslin. Pioree. vasc. porumb. salata. sunatoare.cuisoare. Ginseng. spanac. marar. usturoi. cimbru de gradina. scai vanat.lamai. ghimpe. echinaceea. mesteacan. strugurii ursului. urechelnita. silur. asmatui. maces. castan comestibil. iarba neaga.praz. Prevenirea ridurilor.aloe. mac rosu de camp. babornic. castan comestibil. cerentel. gutui. lichen.lamai. nalba. fragi. hrean. ricin. stanjenei. nuc. trandafir. omag. zamosita. musetel.castan salbatec. Polipi. Pleoape inrosite. calapar.gorun. coada calului. pecetea lui Solomon.catina. patlagina. mar. lemn dulce. iarba mare. ovaz. Prolaps rectal. iedera. nufar alb.mustar negru. Pete pe piele. bostan. crusin. curcubetica.jneapan. Pneumonie. scai magaresc. plamanarica. curcubetica. Parkinson. cretisoara.dumbravnic. hrean. merisor de munte. usturoi. cimbru de gradina. smochin. masline. patlageaua rosie.lamai.asmatui. trifoiste de balta.alun. curcubetica.Parestezii. ceapa. varza.ghiocei.ceapa. morcov. Pierderi seminale. sapunarita. Poliomielita. norocel. coada soricelului. echinaceea.brad. hrean. lamai. spanz. pecetea lui Solomon. ghiocei. mustar negru. mesteacan. Piodermita.alun. ghiocei. ventrilica. Prostata. dalac.asmatui. maces. galbenele. iarba neagra. mar. lacrimioara. jneapan. Prevenirea racelilor. Pistrui. Pediculoza. urechelnita. Prevenirea senescentei. morcov. Ginko-Biloba. prun. spanac. pareze.nefrite. Prevenirea cancerului. cretusca.lamai. piciorul .albastrele.hrean. naprasnic. feciorica. nalba. telina. mesteacan. patrunjel.castravete.anghinare.hrean. Pojar. vinerita. nufar alb.

agris. trifoi rosu. sanisoara. fragi. Ipcarige. salvie de camp. limba mielului. stejar. lemn dulce. jneapan. maces. visin. papalau. canepa codrului. marar. scorus. cerentel. sfecla. arnica. Retentia apei. Reumatism. patlagina. fasole. urzica mica. smochine. spanac. angelica. sporis. scai magaresc. turta. levantica. ventrilica. limba boului. ciubotica cucului. grau. Reglarea ciclului menstrual. urzica mica. patrunjelul campului. papadie. scai vanat. pir. Rani ale colului uterin. morcov. ceapa. coacaz negru. rasgoace.anghinare. pin. dafin. lumanarica. nuc. limba boului. pin. pecetea lui Solomon. dafin. nuc. salvie de camp. ceapa. buberic. lasnicior. dalac. musetel. sofranas. scortisoara. corn.leustean. plop negru. spanz. soc. pin.albastrele. steregoaie. ventrilica. obligeana. praz. usturoi.lichen.crusin.catina. lemn cainesc. stanjenei. patlagina. cretisoara. unguras.calapar. Rani. trifoiste de balta. sapunarita. telina. cimbru de gradina. patlagina. sovarf. pelin. patrunjelul campului. brancuta. galbenele. drobita. telina. carpen. pin. ciubotica cucului. schinduf. catina. cimbru de gradina. turta. Rani purulente. coacaz negru. pedicuta. varza. brad. splinuta.asmatui. mustar negru.afin.brad. coacaz negru. arnica. praz. galbenele. plop negru. fenicul. schinel. rozmarin. rodul pamantului. Remineralizare. iarba neagra. pepene galben. rachitan.aloe. ciumafaie. porumb. frasin. osul iepurelui. tei. iarba mare. orz. cimbru de gradina. molid. Psihoze. ceapa. schinel. osul iepurelui. ridiche neagra. vindecea. telina. usturoita. levantica. patlageaua rosie. cicoare. coacaz rosu. brad. lamai. orez. Retentie azotata. anghinare. 3 frati patati. roinita. nuc. paltin de camp. catina. volbura.ceapa. turita mare. sclipeti. mar. gorun. Regurgitari. crin de padure. strugurii ursului. coriandru. lichen de Islanda. pedicuta. iarba mare. hrean. ventrilica. sunatoare. telina. obligeana. cimbrisor. mataciune. anghinare. Ipcarige.arnica. mur. trifoiste de balta. Rani anale. ghintura. lemn cainesc. cretisoara. isop. osul iepurelui. mar. marul lupului. lemn cainesc. iedera. Rectocolite. busuioc. anin alb. limba mielului. aloe. podbal. podbal. untul pamantului. merisor de munte. patrunjelul campului. pin. galbenele. lichen. angelica. frasin. iedera. cicoare. prun. soc. limba mielului. mesteacan. molid. hamei. merisor de munte. tarhon. ulm. rostopasca.obligeana. schinduf. salvie. gorun.aloe. limba mielului. Raceli. soc. hrean. coada calului. levantica. piperul baltii. pin. brustur. coada calului. Raguseala. angelica. scumpie. musetel. telina. roinita. menta. agris. plamanarica. nuc. coada calului. iarba rosie. trifoiste de balta. mustar negru. ridiche neagra. asmatui. ciumafaie. lasnicior. orz. fag. alun. silur. limba boului. limba canelui. plamanarica. carpen. sunatoare. lichen. sorbestrea. rotunjoara. podbal. scorus de munte. calin. cuisoare. Purpura. galbenele. anghinare. ghimber. ceapa. turita mare. naprasnic. busuioc de camp.brad. stejar. troscot. patlageaua vanata. nalba moale. perisor. salvie. urzica. vita de vie. pir. morcov. talpa gastei. brustur. Ginko-Biloba. plamanarica.albastrele. nasturel. cimbrisor. calapar. mei pasaresc. ienupar. urzica mica. obligeana. mutatoare. strasnic. gutui. Regenerarea tesuturilor. coacaz negru. scaiul dracului. telina. brad. in.afin. trifoi alb. rozmarin. valeriana. talpa matei. spanac. priboi. Rau de mare. rachitan. echinaceea. fasole. Rani zemuinde. toporas. piciorul cocosului. menta. vita de vie. anason. salcie. cretusca. Retentie urinara. ghimber. urzica. sfecla. roinita. crin alb. tintaura. nalba. splinuta.cretisoara. . salata. Radiatii. coacaz negru. rachita. salcie. Ginseng. Psoriazis. papadie. soc.afin. Ramolisment.catina.anghinare. gutui. Raie. brustur. toporas.cocosului. pir. isop. siminoc. drete. stevie. Retinopatii. rostopasca. naprasnic. splinuta. canepa codrului. vinerita. 3 frati patati. lumanarica.brad. babornic. Rahitism. orez. sofranas. busuioc. sparanghel. grau. rasgoace. matreata bradului. capsun. buberic. nuc. maghiran. curcubetea. coada calului. asmatui. coada racului. cimbrisor. drete. dalac.lemn cainesc.

Rezistenta la frig scazuta. Sindrom azotermic. aloe.albastrele. sfecla rosie. Scurgeri de sange. Rinichi.brustur. lamai. Sindrom Raynoud. 3 frati patati. Scorbut. ciubotica cucului. talpa gastei.anghinare. vasc.arnica. varza. tataneasa. Slabiciune musculara. busuioc de camp. 3 frati patati. pepene galben.curcubetica. Scarlatina.deditei.mar.pochivnic. lasnicior.angelica. Sechele dupa fracturi. hrean. valeriana. ghiocei. Rinite. telina. Rupturi si intinderi musculare.lacramioare. Sangerari uterine. hrean. maces. Scleroza in placi. cimbru de gradina. Secretii salivare. scorus de munte. Sani durerosi.coada calului. Slabiciunea muschiului inimii.busuioc. mustar alb.Biloba. coada soricelului.cimbru de gradina. limba boului. coada soricelului.Ginseng. hamei. urechelnita. varza.coada racului. 3 frati patati. sunatoare.brancuta. Rino-sinuzite.cretisoara. lamai.ceapa.limba mielului. Sani atoni. Sedentarism. rostopasca. Sifilis. iedera. ridiche neagra. orz. Sindrom dispeptic. Sangerari menstruale puternice.ceapa. coada calului.lamaie. coada soricelului.marar. Sida. coacaz rosu. iedera. papadie. nuc. Scleroza vaselor de sange din creier. cretisoara.menta. varza. lamai. patrunjel. usturoi. roinita. Sinuzita.Ginko-Biloba.ceapa. Sincope.pir. varza. limba boului. Ginseng. spanac. coacaz negru.limba mielului. Sindrom premenstrual. zmeur. podbal. vasc. Silicoza pulmonara. Ginko. echinaceea. echinaceea. deditei.angelica. mar. roinita.capsun. hrean.galbenele. macris iepuresc. patlageaua vanata. castan salbatec. silur. ridiche neagra. gutui. cimbru de gradina. cimbru de gradina. talpa gastei.hrean. sunatoare.coada racului. usturoi. echinaceea. Sarcina. Sangerarea gingiilor. turta.floarea soarelui.coada soricelului. spanac. 3 frati patati. . nuc. Scrofuloza. podbal. lamai. pin. porumb. tintaura. coada calului. iedera. menta.mar. 3 frati patati.galbenele. nuc. urzica moarta alba. Riduri. Slabiciune generala. nalba.ardei iute.cretisoara. vestejiti. scorus de munte. Senectute. Somnolenta.salcie.mar. mustar negru. macris iepuresc. Sciatica.fragi. Sarcoame. Scurgeri vaginale. urzica. urzica moarta alba.lacramioare. zmeur. hrean. iedera.castan salbatec. trandafir. Septicemie.busuioc.arnica. menta. stejar. maces. stejar.hrean. salcie. catina. Scurgeri ale urechilor.busuioc. visin. nuc. lamai. Sedativ cardiac. Secretie vaginala insuficienta. Ginseng. Scleroza. Rinite alergice. pir. piper. Scabie (raie). marar. patlageaua rosie. tataneasa. Sangerari nazale. ridiche neagra. macris iepuresc. hrean. obligeana. Scleroza renala. schinduf.cerentel. echinaceea. coriandru. turita mare.catina. turita mare Sindrom de malabsorbtie. stejar. Sedativ nervos. coada racului. Seboree. ciubotica cucului.angelica. Scurgeri ale ochilor. zmeura.carcel.

grau. salvie.morcov. coada soricelului.dovleac. fasole. vasc. dracila.coada calului. lichen.angelica. angelica.ceapa. nuc.caise. scorus de munte. talpa gastei. echinaceea. mataciune. catina. cimbrisor.paducel. Spasme musculare. soc.lumanarica. roinita. Splina.anason.anason. naprasnic.marar. paducel. dud. Spasme vaginale. tei. ovaz. soparlaita.ardei iute.angelica.drobita. usturoi. orz. catina. Stari nervoase. prun.busuioc de camp. cuisoare. zmeur. zmeur. lumanarica. Stari febrile. telina. Supuratii. gorun.afin. cretisoara. Stimularea functiei sexuale. talpa gastei. ceapa. scumpie. crin alb. Sterilitate masculina.brustur. coada calului. telina. pedicuta.castan salbatec. vasc. grau.alun. salata. usturoi. coada racului.schinduf. pelin. sclipeti. streptococi. Socul sindromului toxic. Stomatite. telina. naprasnic. lemn dulce. levantica. ovaz. Stimularea ficatului. hrean.dafin. salvie. saschiu. urechelnita.lamaie.cuisoare. roinita. smochine. sovarf. Stimularea sistemului nervos. nalba. fumarita. sunatoare. margareta. . nasturel. salvie. dud. Stimularea secretiei de lapte. tei. cimbrisor. jneapan. anin alb. leustean. tei. menta. Ginseng. hrean.brustur. dalac.anghinare. coacaz negru. scortisoara. scortisoara. ruscuta de primavara. sunatoare. levantica. cimbru. catina. obligeana. patlageaua rosie. leustean. micsunele ruginite. Stafilococi. ovaz.Ginko. ciumafaie. pedicuta. coacaz negru. Tensiune oscilanta. coacaz negru.Biloba. paducel. nuc. cimbru de gradina.Spasme.curpen Sughit. maturice. Striuri uretrale. smochine.hamei.albastrele. plop negru. ovaz. nemtisori de camp. orz. raculet.leustean. Stari congestive.steregoaie. Toxicoza gravidelor.sunatoare. orez. vasc.alun. usturoi. licheni. nalba. ovaz. angelica. priboi. Ginko.pedicuta. stanjenei. fasole. lamaie. maslin. Spermatoree. narcisa alba. Stari spastice a vezicii biliare.coada racului. Ten iritat.angelica. floarea soarelui. tataneasa. valeriana. talpa gastei. levantica. sovarf. Spondiloza. Sterilitate feminina. Ten uscat. patlageaua rosie.anghinare. nuc. nalba.levantica. turita mare. curcubetica.busuioc de camp. Spasme digestive. Stari de iritabilitate. asmatui. musetel. gutui. Stari depresive. nuc. nuc.sunatoare. vasc. naprasnic. lamai. menta. pir. anin negru. nalba. aloe. Tabagism. coada racului. busuioc. iarba mare. Ten seboreic. orez. mur. busuioc. urzica. ienupar. mataciune.cerentel.deditei. iarba mare. Spasm piloric.feciorica. cerentel. Traheite. Taieturi. trandafir. pin. nuc. Stimularea circulatiei periferice. tataneasa. anin alb. salata.Biloba. crin de padure. Tensiune cerebrala. osul iepurelui. macris iepuresc. Stari gripale. nasturel. matreata bradului. musetel. Tenie. Stari de oboseala. salcie. Spasm sanguin cerebral. grau. Toxiinfectii alimentare.coada calului. Spasmofilie.coada soricelului. orz. mar. telina. secara. turte. lemnul Domnului. Stimulent general. coada soricelului.brustur. Surmenaj.crin alb. patlagina. salata. unguras. ceapa. pochivnic. sunatoare. plop negru. musetel. calapar. musetel. curcubetica. Stari inflamatorii digestive. ceapa. Tahicardie. capsun. cicoare. Stres. lichen.

brustur. salcie. nap. turta. ciubotica cucului. ventrilica. scai vanat. iasomie de padure. frasin. frasin. pin. telina. talpa matei.brustur. ienupar. angelica. Traheobronsite. cimbru de gradina. salcie. Tulburari dispeptice. talpa gastei. unguras. rozmarin. usturoi.musetel. anin negru. coacaz negru. praz. vasc. stanjenei. porumb.grau.cimbru de gradina. galbenele. ridiche neagra. catina.lichen. paducel. papadie. hamei. nalba. pecetea lui Solomon. Tumorile tubului digestiv. salcam. stejar. vasc. lamai.castan.purulente. Tumori maligne. obligeana. rostopasca. iarba de Soaldina. ovaz.fragi. papadie.canepa codrului. limba boului. Ginseng. pin.Ginko-Biloba. porumb. cimbru de gradina. talpa gastei.brustur. catina. rozmarin. . stanjenei. isop. Tulburari de echilibru. vasc. cretusca. unguras. ardei. zmeur. banuti. patrunjel. pelin. schinduf. pepene rosu. curpen. roinita. salcam.ghintura. hrean. troscot. porumbar. soc. coriandru. prun. scai magaresc. nufar alb. ridiche neagra. marul lupului. ghimber. coada soricelului. Tulburari de crestere la copii. siminoc. grau. calin. gorun. rostopasca. salvie. cervana. Tulburari ovariene. Tricomonas. marul lupului. navalnic. turta. ceapa.ceapa. salcam. sunatoare. salcie. usturoi. brad. salvie. plop negru. musetel. capsun. Tuse. mac rosu de camp. trandafir.limba mielului. porumb. marar. fragi. lamaie. obligeana.galbenele. capsun. coada calului. ghiocei.paducel. mar. Tulburari mentale. naprasnic. sovarf. zmeur. podbal. merisor de munte. salvie de camp. patlagina. lemn dulce. caise.ciubotica cucului. leustean. dalac. tei. volbura. lemnul Domnului. rostopasca. cretisoara. dalac.angelica. brustur. coada soricelului. tataneasa. ghimber. coacaz rosu.pelin. fragi. Tulburari ale sistemului nervos. sofran. brancuta. fasole. zmeur. vasc. Tulburari ale secretiei biliare. usturoita. Tulburari nervoase. levantica. limba boului.aloe. Tumorile vaginului. sofranas. hamei. coada calului. Ginseng. frasin. usturoi. in. Transpiratie excesiva.aloe.mustar negru. Tumori. molid. valeriana. vita de vie. roinita. hrean. busuioc de camp. Tulburari digestive. zmeur. Tricofitie. coacaz rosu. macris. limba cainelui. calin. 3 frati patati. menta. ceapa. tataneasa. scorus de munte. canepa codrului. roinita. crin de padure. urzica moarta alba. ruscuta de primavara.ceapa. merisor de munte. Trigliceride in exces. amareala. telina. Tuse astmatica. roinita. nuc.cretusca. carcel. Tulburari de apetit. Tuse convulsiva. Ginseng. Ginseng. deditei. Tumorile anusului.patlagina. toporas. pir. vasc. hrean. salvie.coacaz negru. lamai. alun. Tulburari de menopauza. vasc. roinita. tataneasa. turita mare.marar. omag. plamanarica.afin. patrunjel. mesteacan. lichen. roinita. aloe. soia.angelica. varza. Tristete.intestinale. schinduf. castan salbatec.anason. schinduf. dracila. ridiche neagra. gutui. Tuse cu secretii muco. Tulburari neuro vegetative. sovarf. smochine. tarhon. usturoi. plop negru. levantica. grau. hrean. Tulburari hormonale. scai vanat.Ginseng. sovarf. rozmarin.Ginko-Biloba. Tulburari endocrine. navalnic. salata.afin. jneapan. Tulburari ale permeabilitatii capilare. grausor. salvie. limba mielului. iedera. pepene galben. varza. tataneasa. sfecla rosie. pir. talpa gastei.cimbrisor. smochine. Tulburari de circulatie.brad. telina.roinita. echinaceea. pepene galben. talpa gastei. Tromboflebita. zmeur. feciorica. banuti. carpen. Tuberculoza. Traumatisme. iarba mare. turita mare. Tulburari cardiace. Tulburari gastro. plamanarica. arnica. nuc. coacaz negru. salcie. porumb. vinerita. scai vanat. usturoi. podbal. Tulburari de ciclu menstrual. dalac.anin alb. tataneasa. Ipcarige. lumanarica. catina. toporas. obligeana. Tulburari de memorie. salata. Ginko-Biloba.crin alb. podbal. urzica moarta alba. cicoare. marar. orz. plamanarica. Tromboze. gutui.marul lupului. talpa gastei. praz.arnica. cretusca.

lamai. patrunjel. arnica. crin de padure. rodul pamantului. Ulcer varicos. scanteiuta. levantica. paducel. tintaura. porumb. nalba. sunatoare. pin. maslin. pelin. cretisoara. grau. levantica. pin. lemn dulce. smochine. unguras. Ulceratii atone. jneapan. porumb. gutui. telina. fag. ienupar. busuioc. Urticarie. smochine. plamanarica.albastrele. Umflaturi diverse. Vergeturi. sclipeti. lamai. castan comestibil. tataneasa. coada calului. cerentel. salcie.anason. deditei. mesteacan. spanac. iarba neagra. soc. coada soricelului. patlagina. cimbrisor.busuioc. prun. fag. rozmarin. patlagina. piciorul cocosului. feciorica. marul lupului.(de gamba). laptele canelui. dovleac. sapunarita. rostopasca. dumbravnic. plamanarica. Veruci. frasin.cimbru de gradina. roinita. urzica. Tiuituri in urechi. maces. usturoita. Vanatai. turta. catina. echinaceea. rostopasca. soc. roinita. usturoi. salcie. marul lupului.anason. coacaz negru. patlagina. curcubetica. brad. vindecea. calapar.Tuse pe baze nervoase. coada soricelului. urzica moarta alba. in.afin. unguras. urzica mica.ceapa. coada calului.angelica. sfecla rosie. iarba rosie. porumb. aloe. Varsaturi (voma). valeriana. rachita.ceapa. rapita. Vopsirea parului. gorun. Tuse uscata. anason.afin. podbal. siminoc. salcie. floarea soarelui.grau. ridiche neagra. coada calului. fragi. ciubotica cucului. marul lupului. leustean. maselarita. vita de vie. urzica moarta alba. urzica mica. fumarita. salvie. schinduf. paducel. ridiche neagra. feciorica. morcov. varza. ienupar. lamai. Ulceratii. Vitiligo. scanteiuta. urzica moarta alba. menta. salata. vinarita. dalac.aloe. rostopasca.brad. vetrice. iedera. Ulceratii infectate. salcam.afin. tataneasa. Usurarea durerilor la nastere. coada calului. nuc. smochine. musetel. musetel. limba mielului. valeriana. jneapan. revent. canepa codrului.aloe. talpa gastei. Viroze. Vaginite. usturoi. Uricemie. sunatoare. sclipeti. coada soricelului. orz.arnica. Viermi intestinali. pelin. pochivnic. saschiu. brustur. ciubotica cucului. salvie. alun. nalba.coada calului. nalba. armurar. ceapa. vasc. menta. urechelnita. rachitan. galbenele. sunatoare. turita mare. Ulceratii stomacale sau duodenale. trifoi rosu. coriandru.afin.anason. lemnul Domnului. lemn cainesc. tintaura. ventrilica. macris. anin negru. armurar.deditei. coacaz negru. priboi. tataneasa. lumanarica. galbenele. musetel. anin alb.catina. Ginko-Biloba.albastrele. mar. cretusca. drete. morcov. supurate. musetel. mesteacan. maces. corn. coada soricelului. papadie. coada soricelului. pir. catina. canepa codrului. troscot. iarba mare. pelin. catina. capsun. roinita. ricin. angelica.anason. turita mare. varza. limba cainelui. papadie. praz. coriandru. crin alb. busuioc. . brustur. Xeroze. isop. lemn dulce. cerentel. ciubotica cucului. crusin. roinita. scumpie. lamai. cuisoare. ciubotica cucului. coada soricelului. gutui. crin de padure. scai magaresc. pir. slabanog. telina. cretusca. pufulita cu flori mici. coada calului. iedera. mataciune. sapunarita. rachitan. Urinari dificile. soparlaita. salata. coacaz negru. catina. hrean. strugurii ursului. sorbestrea.brustur. orz. telina. rachitan. Zgomote in urechi. cretisoara. curcubetica. nasturel. castan salbatec. rostopasca. coriandru. tintaura. ovaz. anason. urechelnita. calapar. spanac. urzica. tataneasa. coada racului.brustur. Tuse spastica. Ulceratii ale pielii. asmatui.busuioc. tintaura. brustur. mur. salvie. hamei. Vascozitate sangvina. scaiul dracului.alun. galbenele. nasturel. dracila. telina. naprasnic. hamei. pufulita cu flori mici. siminoc. turita mare. grausor. turita mare. coada calului. busuioc. zmeur. castan salbatec. grau. cimbru de gradina. ceapa. sparanghel. ciubotica cucului.anason. schinel. arnica. ovaz. usturoi.lamai. obligeana. visin. frasin. calapar. masline. varza. plamanarica. cimbrisor. brad. pelin. pecetea lui Solomon. nalba. frasin. scumpie. grau. nuc. Vitalitate scazuta. dracila. ceapa. Vertij. Ulceratii zemuinde. sporis.hrean.patrunjel. telina. vulturica.lemnul Domnului. pelin. urzica moarta alba. troscot. aloe.afine. Varice. 3 frati patati. brustur.drobita. Ulceratii canceroase. turta. orz. linarita. prun. salcie. patlagina. mesteacan. coada soricelului. Vicii ale sangelui. angelica. tataneasa. maces. gorun. Uscaciunea tegumentelor. patlagina. roinita. nuc. vasc.

edeme. vitamina B1. malic. se foloseau contra diabetului. Din afine se prepara bauturi racoritoare si alcoolice (sirop si afinata) si produse alimentare (gem. coaca. anorexie. AFINUL . adjuvant in tratarea diabetului. antiseptic urinar. metroragii. lactic. laur (Datura stramonium) si traista ciobanului. -Fructe uscate se vor transforma in praf cu ajutorul rasnitei de cafea. cistite. Se tine 15 zile. derivati antocianici. Se va bea caldut in decursul unei zile. cosmetica (tratamente). antiseptic urinar. Se lasa timp de 8 zile la temperatura camerei agitand des. Se tin timp de 30 minute. prurigo. imunitate scazuta. mirtilina. Se iau cate o lingurita de 3 ori pe zi. -2 lingurite de fructe uscate se vor pune la 250 ml apa. varice. hemoroizi. se folosesc in multe parti piepteni speciali.o parte de fructe zdrobite si 5 parti alcool alimentar de 70?. antihelintic. -1 kg de afine zdrobite se vor pune cu 1 kg de zahar la fiert.2 lingurite de fructe se vor pune la 500 ml apa. principii bacteriostatice. Se va fierbe la foc mic 30 minute. asine. -2 lingurite de frunze maruntite se vor pune la 250 ml apa si se fierb apoi timp de 15 minute. dizenterie. afinghi. se bea in cursul unei zile. hepatita. colibaciloza.la 1 litru de vin de struguri de buna calitate se vor pune 50 g de fructe proaspete zdrobite. E.2 lingurite de frunze maruntite se vor pune la 250 ml apa clocotita. creste acuitatea vizuala. are proprietati astringente. tuberculoza pulmonara. uretrite. afine -negre. guta. diabet. convalescenta. antiseptic intestinal. adjuvant al diabetului. Se inchid bine si se pot folosi in tot cursul anului. ulceratii cronice. Fructele . ateroscleroza. cancer (preventiv). tulburari de circulatie. pomisoare In traditia populara: este pretuit pentru fructele sale dulci-acrisoare. scade zaharul din sange. zaharuri. uremie. -Tinctura (se poate face si din frunze la diabetici) se folosesc fructele proaspete. enterocolite de fermentatie si putrefactie. care se dadeau bolnavului sa le manance. In zonele montane. malic. Se fierb timp de 10 minute. Se va lua un varf de cutit de 3 ori pe zi sub limba. dupa care se pun in sticle cu gura mai larga. hidrochinona. marmelada) Sucul din fructe se folosea la colorarea vinurilor. obezitate. uneori in amestec cu alte plante. apoi se vor strecura. tartric. Se folosesc la tratarea diareei. bacteriostatice. Se fierb apoi pana se leaga siropul. antiseptice. neomirtilina. colesterol marit. iar in trecut se folosea la vopsitul firelor si tesaturilor. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. creste acuitatea vizuala. A doua zi se va bea in decursul zilei. In timpul celor 15 zile se va agita des si se tine la temperatura camerei. B2.. -Gemuri si dulceturi se pot face conform retetelor traditionale.afectiuni buco-faringiene. Se pot folosi in tot cursul anului la diferite bauturi racoritoare. retinopatii. candidoze. afin de munte. C. dureri de stomac. faringite. dermatite (diverse). la culesul carora in iunie-iulie. lasate sa se usuce. succinic. bronsite. derivati flavonici. diuretic. insuficienta biliara. balonari. Se pot folosi la urmatoarele afectiuni: Fructele. acizi: citric. cicatrizarea ranilor. provitamina A. Compozitie chimica: frunzele contin arbutina. viroze. tanin. se preparau ceaiuri nu numai pentru diaree. stomatite. azotemie. pectine.Proprietatile terapeutice ale afinului Denumire stiintifica: Vaccinum myrtillus Fam. cuperoza. reumatism. oxalic. Preparare: Frunze . -2 lingurite de fructe zdrobite se vor pune la 500 ml de apa de seara pana dimineata la temperatura camerei. rectocolite. diaree. Actiune farmaceutica. afte. fructele uscate sau plamadite in rachiu se intrebuintau in mod curent contra diareei. oxiuraza. Du aceia se va strecura si se complecteaza lichidul obtinut tot cu . Se va tine timp de 10 minute. mirtilina.tanin. dupa care se inghite. afectiuni coronariene. Din ramurile cu frunze. fierte in amestec cu frunze de mesteacan. -Vin. Se strecoara si se pot consuma 3 cani pe zi. oftalmologie. Se va lua cate 20 picaturi-o lingurita de 3 ori pe zi diluata cu putina apa. hipertensiune. cucuzie. -1 litru de suc de afine se va pune cu 700 g de zahar.1. ericolina. etc. PP. antidiareic. crampe ci si in boli de piept si de inima. fructele. eczeme. febra tifoida. Fructele antidiareice. antiseptic urinar si usor diareic. micoze. benzoic. infectii urinare. arsuri. Ericaceae Denumiri populare: afene. In unele parti contra diareei se faceau turte din afine si faina din samburi de masline.

mai ales daca se face cu toata seriozitatea. rozmarin. pelin. Ateroscleroza: aceasta afectiune este foarte greu de tratat fara un regim alimentar adecvat. vasc. se va incerca si aplicarea unui tratament naturist care s-ar putea foarte bine sa aduca o imbunatatire a starii de sanatate sau chiar vindecarea. -Afinata. Administrare pe afectiuni. Lichidul rezultat va fi pus in sticle ermetic inchise. Indiferent de tipul afectiunii este foarte util consumul fructelor proaspete sub forma de cura. roinita. Combinatia aceasta de plante poate sa faca inutila folosirea altor medicamente sintetice. acesta se poate pastra foarte mult si cu cat trece timpul va primi o savoare mai deosebita. (15-30 zile). roinita. Se prefera maceratul sau infuziile care sunt foarte utile. Este foarte eficient. etc. Arsuri: principiile active atat din frunze cat si din fructe sunt astringente si antiseptice. valeriana. Se poate in afara sezonului sa se foloseasca insa tinctura sau chiar afinata. Se va pune dupa 8 zile 1 litru de alcool alimentar de 80. Plante care ajuta sistemul nervos: talpa gastei. Afinele insa sub orice forma. vasc. In toate cazurile cand este vorba despre o afectiune cronica. Se leaga la gura doar un tifon pentru a nu intra mustele sau alte insecte. Se poate lua si in diferite combinatii cu alte plante. sau pulbere care se va obtine din fructe. Afinele sunt renumite pentru faptul ca scad zaharul din sange.(nu se va consuma de diabetici) peste fructele de afine zdrobite se va pune zahar. Se va putea consuma cate un paharel (50 ml) de 3 ori pe zi. Se va agita vasul zilnic de 2-3 ori. Afectiuni coronariene. lucru foarte util in toate afectiunile coronare. etc) din urmatoarele plante: traista ciobanului. Inseamna ca ajuta la strangerea tesuturilor. Afectiuni buco-faringiene: Avand in vedere faptul ca in aceste afectiuni apar de obicei leziuni foarte dureroase si cu alte produse de asemenea se produc dureri. La 1 kg de afine se va pune 1 kg de zahar. avand in vedere ca fac acest lucru fara dureri. care pe langa faptul ca vindeca afectiunea pot si sa intareasca imunitatea organismului. dupa care se va scurge sucul dar nu in totalitate. Lichidul. Se va consuma pentru aceasta cate 100 g de fructe de 3 ori pe zi. Se poate face un tratament de lunga durata in functie de tipul afectiunii si de vechimea bolii. La aceasta afectiune este foarte utila mierea care se va consuma cat mai des in cursul zilei luata sub diferite forme. Peste fructele lasate se mai poate pune votca la 40? si se mai lasa timp de 20 de zile dupa care se poate filtra si se pune in sticle inchise ermetic. Se mai lasa apoi cu alcool timp de 10 zile. se va face o cura cu fructe proaspete. dar si de medicamentele care se consuma. praf. Plante cu actiuni cardiotonice: traista ciobanului. Pentru uz extern se vor folosi cantitati duble la ceaiuri in comparatie cu tratamentul intern. se pot administra pentru ajutorul pe care-l pot da in reusita unui tratament si implicit pentru vindecare. tintaura. Anorexie: fructele consumate crude o perioada cat mai lunga ajuta la refacerea poftei de mancare. iar adulti pana la un paharel de 50 ml de 3 ori pe zi. Se mai poate folosi-dar rezultatele sunt mai modeste. paducel. paducel. Se va cauta ca in aceste cazuri sa se tina ceaiul cat mai mult in gura. foarte util in toate afectiunile inimii. Scad de asemenea nivelul . Se mai poate asocia insa la aceasta afectiune si o serie de plante amare din plante ca : gentiana. -Lichior. Se va putea consuma copii cate o lingurita de vin. sunatoare. Se poate folosi cate un paharel la nevoie de 3 ori pe zi. Afte: vezi afectiunile bucale (are acelasi tratament). Este un protector al vaselor capilare. lacramioare. pudra din fructe sau frunze. Tinctura se poate dilua cu apa in functie de sensibilitate. Se tin in damigeana sau o sticla mai mare timp de 7-8 zile. Se mai poate combina cu ceaiul de busuioc si se indulci cu miere poliflora. Infuzia din frunze se va bea fractionat cate 500 ml pe zi.ceaiul.vin la un litru. contribuind la vindecare si cu atat mai mult avand si principii antibiotice fac sa se distruga o serie de microbi. Cu acestea se vor face ceaiuri care vor ajuta la o mai puternica eliminare de sucuri gastrice si biliare si prin aceasta vor mari pofta de mancare. Antocianinele din fructele de afine se folosesc in industria de medicamente pentru obtinerea medicamentelor care au actiune venotonica si mai ales de reglare a permeabilitatii capilare. La fel se va proceda si cu praful (din frunze sau fructe). Se poate folosi si diluat.la 500 ml de votca de 40? se va pune 50-100 ml tinctura de afine. Se pot combina in aceste cazuri cu ceaiuri sau alte forme (tincturi. Se prefera sa se consume inainte de mese cu 15 minute.

Toate acestea sunt utile in cazul balonarilor. sirop. s-a descoperit ca planta poate fi utilizata si in alte afectiuni.apar frecvent la cei care au facut perioade lungi de tratament cu antibiotice. lucru ce va face ca locul afectat sa fie mai bine irigat cu sange si in acest fel contribuind la o vindecare mai rapida. este bine sa consume fructe de afine sub forma de cura timp de 20 de zile pe an. apoi strecurat. Se mai pot folosi de asemenea ovule de propolis de la Apicola) se de asemenea se va feri de frig si umiditate. Se va intari de asemenea imunitatea organismului. Notam de asemenea foarte util ceaiul de scai vanat. caz in care va trebui sa fie strecurata deoarece rasina de brad poate sa aiba impuritati. ciubotica cucului sau lichenul de Islanda cu care se vor face ceaiuri indulcite cu miere si se consuma calde. Notam aici combinatia care se poate face cu flori de galbenele sau cu flori de coada soricelului. Tot ele mai ajuta la curatirea arterelor si venelor sau al capilarelor. etc. Se va face o cura de 30 de zile timp in care se va lua concomitent si tratamentul instituit de medicul curant. Balonari: in acest caz fructele sub orice forma. afinata in cantitati de cate 2 ceaiuri pe zi sau cate o lingurita de sirop sau dulceata sau cate 10 ml de tinctura luat de 3 ori pe zi in functie de ce aveti la indemana. Bronsite: in aceste afectiuni se folosesc fructele pentru ca sunt bactericide si antiseptice. apoi sa se inghita cu apa. sulfina. In lipsa fructelor proaspete se pot lua infuzii din frunze sau decocturi din fructe. Tot mierea in combinatie cu suc de lamaie si apa este indicata. brusture. Mentionam faptul ca afinele sub orice forma sunt un bun antibiotic pentru agentii patogeni de la nivelul renal. menta. vasc. Aici notam faptul ca din 10 g de praf care se vor amesteca cu 50 g de grasime ( unt fiert clarificat. Candidozele. Cistite: se pot face infuzii sau alte forme galenice din frunze cu concentratie dubla. Atentie insa la constipatie pentru ca toate acestea sunt constipante si ar fi foarte bine sa va alimentati in timpul acestui tratament cu o alimentatie laxativa. dulceata. sucul de la o jumatate de lamaie cu miere. Indiferent ca avem o afectiune acuta sau chiar cronica ea va trece cu aceasta planta. Curele in special de fructe nu strica nimanui. Intr-adevar aceasta afectiune trece relativ repede (10 zile) cu oricare din tratamentele cu afin. Praful din fructe uscate se poate lua cate o lingurita de 3 ori pe zi. In acest caz se va consuma cate 100 g de 3 ori pe zi. Abia dupa ce s-a analizat cu atentie compozitia chimica. pentru a marii cantitatea de vitamina C care poate ajuta la aceste afectiuni.colesterolului �rau�. sau chiar sunt suspectati de anumite forme de cancer. ori daca vom analiza folosirea acestei plante. Intern se va consuma de asemenea ceai de cel putin 2 ori pe zi. decocturi. Se vor folosi sub diferite forme care va sunt la indemana. De fapt prima actiune este la nivelul stomacului si intestinelor. Azotemie: infuzii. Daca nu aveti puteti sa faceti infuzii si din frunze. Bine-nteles ca este indicat .caz in caz in care se pot lua intern si sa se foloseasca si in spalaturi. mai ales daca aveti posibilitatea sa puneti in ea si putin propolis brut (se incalzeste apoi pe baia de apa) sau rasina de brad. Se poate de asemenea lua praf de fructe dupa masa sa se tina in gura pentru 10 minute. busuioc. proaspete sau praf sunt foarte utile. Se pot consuma in orice cantitate si sub orice forma. lucru care trebuie cunoscut de cei care fac tratament cu acest produs. Fructele contin foarte mult potasiu si au foarte putine calorii. Pe abdomen se pot pune in acest caz comprese calde pentru calmarea durerilor.toti cei care au in familie pe cineva suferind de cancer. fenicul. da o buna alifie care este mai eficienta daca se aplica de 2 ori pe zi. Aceste afectiuni trec cu ajutorul curei de fructe de 100 g de 3 ori pe zi. Cancer: -preventiv. cu o lingurita de tinctura de afine. suc. untura. Restul se poate folosi oricat de mult. cate un ceai de 3 ori pe zi. in afara de cele cu alcool care nu se vor lua in cantitati mari. Colesterol marit: pe langa faptul ca fructele curata peretii arterelor ajuta si la eliminarea colesterolului �rau� din organism. in istoricul ei vom constata ca prima data a fost folosita pentru actiunea ei asupra stomacului si intestinelor. In cazul fructelor proaspete se vor consuma 100 g de fructe de 3 ori pe zi. De asemenea ceaiuri de castan. combinatia fiind mai eficienta.se va tine aceasta timp de 30 de zile. Se pot bea 3 astfel de ceaiuri pe zi alternand intre ele insa este preferabil sa se consume inainte de mese. etc) fiert pe baia de apa timp de 3 ore. Cicatrizarea ranilor: ceaiul din frunze sau chiar frunzele cu care s-a facut ceai (cataplasme) ajuta la o mai rapida cicatrizare a ranilor. etc. Se mai poate folosi si ardeiul iute sub forma de frectii in dureri pentru intensificarea circulatiei sangelui. Se mai poate sa va fie de ajutor ceaiuri de: cimbru. Colibaciloza: ori care din preparatele din fructe sau chiar din frunze sunt utile la combaterea acestei afectiuni. Se mai pot face inhalatii sau bai cu esente de brad. Mai mentionam si alte ceaiuri care se pot face din : chimion. Cu acestea se vor face spalaturi vaginale de 2 ori pe zi. paducel pot ajuta si ele.

laptisor de matca. Edeme: datorita faptului ca afinele si preparatele din afine curata arterele si capilarele sunt foarte indicate. Tratamentele acestea cosmetice se vor putea face atat la centrele specializate cat si la domiciliu. Se va face tratament pana la deplina vindecare indiferent ca este vorba despre o afectiune cronica sau una acuta. miere. Dizenterie: in aceasta afectiune sucul din afine sau tinctura sunt foarte utile. se strecoara. De fapt afinul este denumit insulina vegetala. in functie de afectiune sau de tipul tenului. frunze de . Tratamentul extern se poate face cu cataplasme de frunze de afine sau de brusture. frunze de mesteacan. Notam doar faptul ca se poate folosi absolut orice forma de preparat care nu contine zahar sau miere. se tine o parte pe fata timp de 20 de minute. Primul pentru efectul antibiotic si al doilea pentru efectul emolient. Enterite. apoi se va spala cu apa calda. Se pot face creme care sa ajute la o serie de eczeme sau alte afectiuni dermatologice (50 g grasime cu 10 g de planta maruntita indiferent ca sunt fructe sau frunze) se fierb pe baie de apa. Este foarte eficient in special pentru riduri. Se poate combina foarte bine cu afinele. Se vor putea de asemenea face bai sau inhalatii cu esenta de brad si comprese sau cataplasme din frunze de afin. comprese. Diaree: cu ajutorul fructelor sau al frunzelor se poate scapa foarte usor de acest simptom destul de frecvent. este foarte util sa se faca un tratament cu fructe de afine care vor contribui la disparitia a o serie de efecte secundare care pot sa fie dupa tratamentele aplicate cu medicamente. Se amesteca in functie de tipul de ten cu smantana. Fara aceasta planta nu se poate efectua un tratament corect al diabetului. Guta: oricare din preparatele din afin ajuta. de 2 ori pe zi. Notam doar faptul ca si in cazul in care este vorba despre o infectie sau chiar o toxiinfectie alimentara este util tratamentul cu afin deoarece acesta poate sa distruga eventualii germeni patogeni. Se poate combina la aceasta afectiune cu ceaiuri de lichen de Islanda si nalba. se va face un tratament de mai lunga durata. Tinctura este insa foarte potrivita la tenurile grase. Se va face o cura de minimum 10 zile cu oricare din preparatele din fructe pe care le aveti la indemana. Eczeme: in acest caz compresele cu frunze fierte sau chiar cu fructe sunt de mare ajutor. o parte de plante cu 2 parti din acestea din urma. etc. apilarnil. Se va folosi insa ceai de lamaie. mesteacan si alte plante care pot contribui la diminuarea zaharului din sange si la o mai buna functionare a pancreasului. Se vor combina insa si cu ceaiuri de: cozi de cirese. care contribuie foarte mult la refacerea florei microbiene utile intestinelor si in acest fel boala va trece mai repede. argila. Suplimentar mai putem spune ca aceste fructe contin mult potasiu si deci sunt indicate in tratarea oricaror edeme. pastai de fasole. Se mai poate combina cu tarate. Diabet: se recunoaste ca aceasta planta este indispensabila celor care sufere de aceasta afectiune. sulfina. In cazurile in care este perturbata grav flora sau exista o serie de agenti patogeni mai puternici. Faringita: ceai din frunze sau fructe se va consuma caldut cu inghitituri mici. De asemenea se mai pot folosi cu mare succes o serie de ceaiuri din: vasc. Convalescenta: dupa orice afectiune indiferent de natura localizarii sau de alte considerente. spalaturi. Se va lua doar cu aprobarea medicului curant care trateaza aceasta afectiune. Se fierbe 15 minute) este foarte util atat intern cat si extern. In cazul diareei.indiferent ca sunt de fermentatie sau de putrefactie se pot vindeca prin folosirea afinelor sub orice forma. paducel. brusture. Este foarte utila in acest caz aplicarea uleiului de Ricin cald local. Notam si la aceasta afectiune ca in cazul folosirii si a preparatelor din farmacia stupului (propolis. Remarcam de asemenea ca scoarta de soc (ceai din 2 lingurite de coaja maruntita la 250 ml apa. lapte. dupa strecurare se vor pune comprese pe locurile afectate. caz in care este indicat sa se foloseasca si tinctura de propolis si de asemenea se poate consuma iaurt care ajuta la refacerea florei microbiene utile a aparatului digestiv. se aplica de 2 ori pe zi dupa o prealabila spalare. Cosmetica: se pot folosi atat frunzele cat si fructele sub diverse forme (masti. caolin. etc) aceasta afectiune va trece mult mai repede si in plus se va intarii imunitatea organismului. pana se restabileste normalizarea scaunului. Se va folosi orice forma de preparat aveti la indemana.sa se consume in timpul tratamentului si iaurt. atat timp. In cazul tenului uscat insa nu se va folosi in nici un caz tinctura care usuca si mai tare tenul. pastura. Cuperoza: in acest caz se vor folosi frunzele din care se va face un ceai (4 lingurite maruntite la 250 ml apa clocotita). etc) in special pentru efectul astringent si antibacterian la toate tipurile de ten. de foarte multe ori o singura lingurita de tinctura poate sa rezolve rapid acest simptom atat de neplacut. cataplasme.

Oftalmologie: mirtilina este responsabila de o mai buna functionare a muschiului ocular. Este foarte util ca sa se combine aceste ceaiuri cu coaja de stejar sau cretusca. Rectocolite: indiferent de forma sub care se prezinta sunt indicate fructele de afine sub orice forma. in cure de mai multe zile la rand constituie cea mai usoara metoda de a scapa de oxiuri. Metroragii: se vor consuma ceaiuri din afine cate 3 ceaiuri din afin pe zi. In trecut cand nu erau atatea medicamente puternice se baza tratamentul doar pe odihna si hrana. care poate fi tratata la spital insa se pot folosi si fructele de afine sub orice forma. Se mai pot insa folosi si alte preparate sau solutii. Retinopatii: vezi oftalmologie. Hepatita: afectiunile hepatice de orice natura sunt influentate in bine deoarece actiunea acestei plante este una de curatire a sistemului sanguin si prin aceasta implicit una de curatire a ficatului. plus odihna care este foarte importanta la aceasta afectiune. Tuberculoza pulmonara: consumul fructelor cate 150-200 g de 3 ori pe zi o perioada mai lunga contribuie la o mai rapida vindecare. Se lasa acoperit pentru 8 zile apoi se strecoara. Se pot consuma cruzi. . Se poate combina cu clisme facute cu pelin. Se mai poate adauga insa si o serie de plante care au actiune puternica asupra sistemului sanguin: arnica. Aceasta planta este foarte utila la vindecarea acestei afectiuni. Ei bine exista si cazuri cand este perturbat grav sau mai putin grav tranzitul intestinal. ori majoritatea obezilor sunt mari consumatori de dulciuri. La 1 litru de otet preferabil de mere si miere. cataplasme sau chiar luat intern. pentru a nu intra fructe in rana. Uretrite: acelasi tratament ca in cistite Viroze: se va face tratament cu fructe de afine timp de 30 de zile zilnic fie fructe fie ceai sau sirop. Hemoroizi: o cura cu produse din afin sub orice forma. Intern ajuta pentru ca regleaza activitatea venelor contribuind la curatirea lor. in aceasta afectiune. Afinele sunt cele care refac cel mai rapid traficul intestinal reglandu-l atat in constipatie cat si in cazul diareei. mai ales daca ranile sunt mari. De asemenea se vor face bai locale cu ceai concentrat don frunze de 2 ori pe zi. fiind cea mai utila. Tulburari de circulatie: se va face o cura cu fructe de afine sub orice forma ar fi de minimum 30 de zile. frunze de frasin. etc. In cazurile de afectiuni ale pleoapelor se vor pune comprese cu ceaiuri caldute pe ochii inchisi de 3 ori pe zi. sub forma de suc sau rasi. se vor pune 50 g de frunze maruntite de afine. In plus afinele reduc zaharul din sange. Deci consumul fructelor de afine care contin aceasta substanta pot ajuta prin aceasta si alte substante care le contin la foarte multe afectiuni oculare. Se va consuma in aceste cazuri cu cat mai multi morcovi consumati impreuna cu afine. pentru ca distrug microbii si refac flora intestinala. Oxiuraza: fructele de afine consumate pe stomacul gol cate 100 g pe zi. Prurigo (mancarimi): In toate cazurile se va face un macerat in otet. Stomatita: vezi afectiunile buco-faringiene. Febra tifoida: aici este vorba despre o afectiune foarte grava. Acestea se zdrobesc. Indiferent insa daca se vor folosi sub forma de tinctura sau alta forma toate sunt utile mai ales daca se va combina si cu Echinaceea si cu o serie de produse ale stupului. Pentru dureri se va folosi ardeiul iute. Se vor schimba o data pe zi dupa o temeinica spalare cu apa calduta din ceaiuri medicinale. In cazul leziunilor trebuie totusi sa se puna o fasa intre fructe si rana. sau cel putin dupa fiecare scaun obligatoriu. sulfina. Imunitate scazuta: o cura cu fructe de 20 de zile este foarte indicata. Se poate folosi chiar tinctura. Se pot face insa si bai cu infuzii din frunze de afine care sunt foarte utile atat in bai cat mai ales in clisme. lucru care ajuta foarte mult celor cu aceasta afectiune. De asemenea afinele sunt un bun antibiotic natural. daca se face concomitent cu tratamentul medicamentos si cu o hranire corespunzatoare a organismului.fragute. etc. Hipertensiune: potasiul din fructe mentine echilibrul fluidelor din organism. Intradevar afinele pot sa constipe si se cunoaste ca in majoritatea cazurilor pentru obezitate se dau tocmai tratamente laxative. castan. Se vor tampona zonele cu mancarimi cu o vata imbibata in acest otet asa cum este sau in cazul in care ustura se va aplica diluat. Obezitate: unii vor crede ca glumim recomandand afine in obezitate. Se pot face bai. Insuficienta biliara: in acest caz este indicata cura de 20 de zile cu afine proaspete cate 100 g de trei ori pe zi. se aplica local apoi se panseaza peste aceste fructe. Ulceratii cronice: in cazul ulceratiilor cronice se poate folosi foarte bine cataplasma din fructe proaspete. Reumatism: ceaiul din frunze de 2 ori pe zi cate o cana se bea intern. Micoze: fructe sau frunze si sub orice forma este util oricare din produsele cu afine.

pectine. Este un mijloc rapid de redresare a organismului. Se pot de asemenea folosi sub forma de suc. Preparare: se foloseste radacina. din tulpinile uscate se facea un ceai contra diareei. Compositae. nadufului si varsaturilor de sange. dupa care se strecoara. B1. anghinare. clopotel. corcobetica. Denumiri populare: buruiana-mnerie. P. hidropizie. Se pot folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni hepatice. Vitaminele A. tataisa. Radacina plamadita in rachiu se dadea femeilor. In traditia populara: la taieturi se puneau flori crude. . floare-vanata. care aveau dureri si umflaturi de testicule. fiertura plantei se lua contra constipatiei si a durerilor de stomac. Radacinile se plamadeau in vinars. AGRISUL .Proprietatile terapeutice ale albastrelelor Denumire stiintifica: Centaurea cyanus Fam. In Muntii Apuseni.500 g la fiecare masa. substante grase. artritism. In afectiunile hepatice in afara de consumul fructelor se mai poate adauga o serie de ceaiuri din: armurariu. slavoc. potroaca. celuloza. vanata. inflamarea cailor urinare. iar ceaiul din flori contra bolilor de rinichi. rostopasca. Rosaceae. Acei care doresc sa slabeasca sau care doresc sa-si dezintoxice organismul. dimineata. rani. floare de grau. constipatie. corobatica-albastra. Denumiri populare: teisor In traditia populara: in podisul Tarnavelor. Cei care au guta le ajuta foarte mult aceasta cura. Se va fierbe apoi timp de 5 minute. atonie digestiva. calciu. care aveau dureri dupa nastere si barbatilor. sodiu. obezitate. litiaze. iar pisata se lua ca purgativ. in timpul secerisului. In satele din jurul Careilor. Denumire populara: coacaz In traditia populara: se folosesc in alimentatie. Este util apoi sa se continue cu cate 100. Cu decoctul din flori se faceau spalaturi pentru dureri de ochi. Se credea in unele zone.Proprietatile terapeutice ale agrisului Denumire stiintifica: Ribes grosularia Fam Saxifragaceae. Ceaiul din flori se bea contra tusei. convalescenta. hipertensiune. fiind un leac la indemana. se faceau cu ea abureli contra frigurilor. ca fiertura de albastrele vindeca totdeauna ochii albastri. diaree. unul dimineata si unul seara. fier. Compozitie chimica: contin amidon si tanin. Este unul din fructele cu care se poate face cel mai rapid dezintoxicarea in primavara. Se plamadea in vin sau bere pentru cei care nu puteau urina.din acestea se vor consuma cate 2 ceaiuri pe zi. acid malic. iarba-frigurilor. ALBASTRELELE .2. cernute si amestecate cu untura se facea o alifie pentru eczeme. din radacinile uscate. Se mai folosea contra bolilor de piele fiertura din radacini. zaharuri. Compozitia chimica a fructelor de agris: acid citric. ghioc. AGLICA Denumire stiintifica: Filipendula hexapetala Fam. potasiu. Administrare: in toate cazurile se pot consuma fructe proaspete cate 100. caz in care se va consuma intr-o zi doar fructe din acestea fara nimic altceva. fosfor. floarea-paiului. vinetea. B2. hemoroizi. remineralizare. astenii. pisate. 2 lingurite de radacina maruntita se pune la 250 ml apa. acid tartric. guta. C. droc. Se foloseste la urmatoarele afectiuni: astm. saruri minerale. preparandu-se cu ele sosuri si supe. dioc. Florile se intrebuintau la prepararea apei de obraz si pentru cresterea parului. dizenterie. din care se lua cate un paharel. Ceaiul se folosea pentru raceli si boli de piept. vor putea face o cura de fructe.500 g la masa impreuna cu alte alimente si o data pe saptamana sa se consume doar aceste fructe in acea zi. floaremnerie. Se pot consuma pana la 3 ceaiuri pe zi. hemoragii. maturica. reumatism. vinetele. La Maguri.

Tulpinile florifere se fierbeau si decoctul ajuta la spalarea ranilor si raia. ori numai in apa si se dadea contra frigurilor. antidiareic. albumina. hemoroizi. creste diureza. rinichi. dupa care se strecoara. Una din ele sau mai multe pentru ca vor avea un efect mai puternic. Se va face o cura cu aceasta tinctura.Proprietatile terapeutice ale aliorului Denumire stiintifica: Euphorbia amygdaloides Denumirea populara: alior. dar usor si da bune rezultate. Latexul plantei se folosea contra pecinginei. Se acopere pentru 10 minute. tanin. La aceste afectiuni cel mai bun rezultat se obtine daca se va spala local cu solutie din 10 ml tinctura de arnica la 1 litru de apa. Se bea caldut inainte de mesele principale -Florile proaspete se pot folosi zdrobite pe o bucata de lemn. brad. La fel se va proceda in psoriazis si la uscaciunea tegumentelor. Actiune farmaceutica: astringent. colici intestinale si stomacale la sugari. anorexie. buruiana de raie magareasca. iar cu vrejul se faceau oblojeli la trup. negilor si buretilor sau pistruilor. Se agita apoi se va folosi extern. Planta fiarta se punea in legaturi contra durerilor de cap. In zona Branului se punea in urechi contra durerilor de masele. Era folosit si la dureri reumatice. taieturi. creste diureza. hidrocarburi si substante terpenoide. -Praf: se va face praf din planta uscata care se va macina cu rasnita de cafea. lichen de islanda. cicorina. Tot din flori proaspete sau uscate se poate face tinctura. Proprietati: are efecte contra distrugerii micozelor si este foarte util in tratarea eczemelor. Se mai poate lua intern cate o lingurita diluata in apa de 3 ori pe zi. -Extern se poate pune tot din ceaiul de mai sus cataplasme sau comprese. Galactagog: ceai de albastrele impreuna cu fenicul (macinat) 1\1. Eczeme zemuinde: praf de albastrele in combinatie cu praf de aloe 1\1 aplicat local. laptele canelui. Se va acoperi pentru 10 minute dupa care se strecoara. Se vor face pentru aceasta 2 ceaiuri. pleoape cazute. psoriazis. Retete combinate: Boli de piept: se poate face ceai de albastrele impreuna cu: patlagina. Pentru aceasta se vor pune 50 g de flori maruntite la 250 ml alcool alimentar de 70?. unul dimineata si unul seara. nalba. la rani sau intern se va bea in loc de apa de baut. Nu se mai foloseste ca planta medicinala fiind abandonata deoarece s-au descoperit altele cu efecte mai puternice in afectiunile la care se folosea si care pe deasupra nu mai sunt toxice. uleiuri grase si eterice. Eczeme pruriginoase: se va amesteca cu ceai si suc de lamaie la o cana de ceai de albastrele. dozat cu grija de batranele mestere. Dupa 15 zile se strecoara si se va pune in recipiente mai mici la rece. eczeme zemuinde. laptic. apoi se vor aplica sub forma de cataplasme in cazurile in care se folosesc extern. Se bea cu apa calda ca purgativ. pentru vopsitul oualor in galben sau a firelor si tesaturilor. galactagog (creste cantitatea de lapte la femeile care alapteaza). pigment antocianic: cianina. bronsite. rasini. etc. furunculoza pleoapelor. buruiana de negi. la 1 litru de apa. Se vor tine intr-un recipient inchis timp de 15 zile la temperatura camerei agitand des. disurie. iar in cazul diareei se va face un ceai de albastrele cu frunze de afin. afectiuni oculare. boli de piept. Se poate lua si tinctura cu aloe. Se fierbea aliorul cu apa si cu zeama obtinuta se spalau. calmant Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni renale si ale vezicii urinare. infectii intestinale. antocianide. Se va lua un varf de cutit. . saruri de potasiu si magneziu. indigestii. inrosirea pleoapelor. substante amare. Se fierbe in lapte dulce. dupa care se va spala si se unge local cu ulei de masline. Se pot adauga si comprese cu zer. se lua pentru dureri de stomac. iar in hapuri. guma. Intern se va lua din aceasta pasta cate o lingurita de 3 ori pe zi in afectiunile de mai sus. sau rani pe trupul bolnavilor. diaree. Ihtioza: se amesteca ceai de albastrele cu faina de in 1\1 si se aplica local timp de 8-12 ore. a avut multe intrebuintari in medicina atat in cea umana cat si veterinara. Se tine sub limba timp de 10 minute dupa care se inghite cu putina apa. mucilagii. Constipatie: se pot combina albastrelele cu aloe caz in care da rezultate absolut uimitoare. Florile contin tanin. calmant in iritatii oculare. cearcane.Compozitie chimica: contine mici cantitati de alcaloizi. lilinar. ALIOR . ihtioza. cu faina de grau. buruiana de friguri. La ochi poate sa produca orbirea. constipatie. dispepsie. uscaciunea tegumentelor. eczeme pruriginoase. pana la o lingurita de praf o data si se va lua de 3 ori. 2 lingurite din amestec la 500 ml apa clocotita. boli intestinale (reface flora intestinala). Semintele pot chiar sa omoare un om. Se pot consuma 3 cani pe zi. se vor pune doar 10 ml de tinctura. iritatii oculare. laptele lupului. Compozitie chimica: latex. raceli.o lingurita de flori se va pune la 200 ml apa clocotita. laur. glucozid: centaurina. conjunctivite. Se mai poate folosi de asemenea la tratarea viermilor intestinali si ca revulsiv extern. Preparare: . ulceratii supurate. In traditia populara: plantele bine dezvoltate si inflorite se foloseau in multe sate. Toxicologie! Planta este otravitoare asa ca se va lua intern cu mare atentie. atonie musculara. Aliorul. Boli intestinale: pe langa ceaiul de albastrele se recomanda consumarea si a iaurtului. Este un tratament de durata.

gangrena. diabet. prostata. alte minerale. Se tine timp de 15 zile. Denumire stiintifica: Din ambele se poate face o tinctura. daca nu est vorba si despre diabet. aciditate stomacala. regenerarea tesuturilor. Compozitie chimica : se poate folosi oricare din aceste specii contin : 0. Se pune in capsule de medicamente cate 0. obezitate. Se obtine din planta proaspata. taieturi. dupa care se inghite cu putina apa. Mai contine de asemenea si alti derivati antracenici in parte liberi. Se acopere pentru 10 minute dupa care se filtreaza si se consuma. afectiuni dermatologice. la cei cu nefrite. -Se extrage sucul care se pune la uscat formandu-se praful. afectiuni hepatice. ulcere la picioare. aloina sau barbolina. Se va face ceai din 1 lingurita de praf pus la 250 ml apa clocotita. tuse. magneziu. pecingine.25 g % aloe-emodol in stare libera si 40% sub forma de aloina. Dupa aceasta perioada se vor taia frunzele. Liliaceae. rottlerina. Se evita in acest fel ca bolnavii sensibili cu hemoroizi sa aiba neplaceri. rar dupa 24 ore. dispepsie. fisuri anale. astm bronhic. femei cu metroragii.Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: negi. Nu se foloseste reziduul de pe fundul sticlei. tromboflebita. arsuri. afectiuni oculare. Se taie in felii punandu-se partea taiata pe rana sau pe piele. cataracte. Se vor folosi doar plantele care sunt trecute de 3 ani ca varsta de vegetatie. rani vechi sau supurate. Se pune o parte de planta si 5 parti de alcool de 70°. neurastenie. Unii le interzic categoric. la bolnavii cu hemoroizi. dureri diverse. acid citric si rezinotanol (hidroliza alcalina) Rezinotanolul prin hidroliza da aglicon tanolic. Proprietati: digestiv 5-15 picaturi. Praf se presara pe rani externe. dureri de stomac. Se prefera sticlele de culoare inchisa. etc. Se tine la rece. eczeme. cancer. dermatite. Totusi cei cu hemoroizi. herpes genital. cefalee. hipertensiune arteriala. viroze respiratorii. artrite. . in parte combinati sub forma glicozidica. bronsite. Aloe Barbadensis. hemoroizi (extern). atonie. edeme. tuberculoza pulmonara. Folosire: se utilizeaza latexul care se aplica local. sulf. prin marirea peristaltismului intestinal ca urmare a iritatiei nervoase determinate local in peretii intestinali. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni : abcese. rezine care prin hidroliza pot da acid cumaric. constipatie. eupeptic dar si ca un bun antitoxic in special pentru ficat. anorexie. Se ia dupa mese. Se interzice la gravide. colita. Mai actioneaza si ca purgativ. Doza purgativa se poate administra de 2-3 ori in decursul unei zile. Produsul este valabil 2 ani. etc cuprinde peste 100 de specii.10-0. deoarece trece in lapte. Aloe Vulgaris. viermi intestinali. Contine acid salicilic. iar lichidul obtinut se pune in sticle de capacitate mica. Administrare: • • • • Un varf de cutit de praf se va pune sub limba pentru 10 minute. Exista mai multe procedee: -Se pun la uscat pentru obtinerea prafului din toata planta taiata felii subtiri. preferabil indulcit cu miere. ar fi foarte bine sa nu ia preparate cu aloe. tonic amar (anorexie). Femeile care alapteaza vor trebui de asemenea sa nu consume aloe. afectiuni ale gurii. Acesta va fi indepartat. afectiuni intestinale.5 g la capsula si se iau intern de 3 ori pe zi inainte de mese. renale. Aloe ca purgativ:1 lingurita de tinctura luata cu 100 l apa sau ceai.plantele de aloe se tin fara apa si la intuneric o perioada de 5 zile. Glicozidele oximetil-antrachinonice sunt absorbite de intestinul subtire si eliminate prin intestinul gros la nivelul caruia scindeaza enzimele. inainte de mese diluate in ceai. mastoidita. reumatism. Aloe Perryi. crampe.Proprietatile terapeutice ale Aloei Vera Aloe Ferox. boli de nervi. ulcer stomacal sau duodenal. Fam. Actiunea se manifesta dupa 8-12 ore. ermetic inchise. alergie. alcoolism. Este foarte amar si din aceasta cauza se ia foarte greu. Planta proaspata se va folosi doar la aplicatii externe. inflamatii. Mod de preparare : . angina. dupa care se filtreaza. ALOE VERA . varice. paralizii.

dar datorita ultimelor cercetari s-a descoperit ca aceasta planta.10-0. Se poate aplica in strat subtire. . Glicozidele oxi-metil-antrachinonicele sunt absorbite de intestinul subtire si eliminate prin intestinul gros la nivelul caruia scindeaza enzimele. Inainte de folosire se agita sticla pentru ca are tendinta de a se sedimenta.un litru de vin rosu si 10 g de praf de aloe. Se va lua cate 10 picaturi-1 lingurita de 3 ori pe zi. Totusi cei cu hemoroizi ar fi foarte bine sa nu ia preparate cu aloe decat extern sub forma de unguente unde sunt foarte activi. Aloe cu ulei de masline. Pansamentul se va schimba la 24 ore. cicatrizare celulara. Aceasta poate fi.L. Mai sunt foarte multe posibilitati de folosire a acestei plante insa ne oprim aici pentru a lasa loc si fanteziei cititorilor sau celor care doresc sa foloseasca aceasta planta. Se evita in acest fel ca bolnavii sensibili cu hemoroizi sa aiba neplaceri. grasime diferita (unt. Este de remarcat ca aceste efecte au fost sesizate totusi de foarte mult timp de catre populatia localnica care folosea aceste plante la aceste afectiuni de sute de ani. dupa care se foloseste.o lingurita de praf de aloe la 50 ml ulei. untura de porc.o lingurita de 3 ori pe zi diluata in putina apa. vaselina.10-0. apoi se panseaza pentru 24 ore. in anorexie. eupeptic dar si ca un bun antitoxic in special pentru ficat. dupa care se va aplica un pansament. tonic amar. chiar si dupa operatii. etc. Tinctura.untura. angina .praf de aloe si miere cat cuprinde. Aloe cu miere. vaselina) transformandu-se in creme sau unguente care se vor aplica extern. Vin cu aloe. psoriazis. Se indica la toate afectiunile dermatologice sau in cosmetica atat pentru vindecare cat si pentru intretinere. antibiotic.100 ml de tinctura de aloe se pun impreuna cu 30 ml de tinctura de propolis 30 %. Se tine timp de 15 zile agitand des sticla. Doza purgativa se poate administra de 2-3 ori in cursul unei zile.anghina. Actiunea se manifesta dupa 8-12 ore. in special in bolile cronice. Se filtreaza si se pune in sticlute de capacitate mai mica la rece. lanolina. ulei (se pune si ceara de albine). Planta proaspata se taie si se pune cu taietura pe rana. Este foarte indicata atat intern cat si extern avand rol de refacere celulara. Anghinarea Cynara Scolynmis. Posologie.30 g ca purgativ. regenerare. ihtioza. Este unul dintre cele mai eficiente antibiotice folosite la foarte multe afectiuni.se va pune 50 g de praf la 250 ml alcool alimentar de 70?. se foloseste intern o lingurita de 3 ori pe zi sau extern in aplicatii locale. Nu de mult aloe era considerat util doar pentru efectul laxativ. etc.se foloseste o lingurita de praf de aloe si 50 g de materie grasa. Mai actioneaza si ca purgativ.se vor pune la 100 ml tinctura de aloe 30 ml ulei de catina. dar si in eczeme. Se va agita foarte bine inainte de intrebuintare. Retete cu aloe si combinatii Aloe cu propolis. Este utila chiar la cancer sau ulceratii atat la piele cat si in interiorul organismului la diferite rani. Aloe ca purgativ. Se pune 1 parte planta praf si 3 parti grasime. Praful se va lua cate 0. unt. Creme cu aloe.• • • Praf in amestec cu ulei.20 g ca digestiv si 0. Nu este nevoie sa se filtreze. Aloe cu ulei de catina. Se poate folosi intern pentru toate afectiunile in care se indica actiunea de curatire a organismului. rar dupa 24 ore. prin marirea peristaltismului intestinal ca urmare a iritatiei nervoase determinata local in peretii intestinali. smantana. Este util in toate afectiunile pielii cand se constata uscaciunea exagerata a tegumentelor. lanolina. smantana. Se ia dupa mese. Recent abia s-a descoperit ca toate aceste credinte au un suport stiintific.o lingurita de tinctura diluata in 100 ml apa sau ceai. Se va tine la macerat o perioada de 8 zile. Se poate face tinctura si din planta proaspata tot in acest fel. care se gaseste in cantitati foarte mari in special in Africa este foarte utila in restul de afectiuni descrise mai inainte.

Ca diuretic. ateroscleroza si angina pectorala. hipercolesterolemie. angina Ecologia si raspandirea: creste in toate zonele. de aceia se face doar un ceai dintr-o lingurita de planta la 500 ml apa clocotita. pentru ca ficatul nu se poate debarasa asa de repede de toxinele acumulate. inainte de principalele mese. Este bine ca acest ceai sa se bea cu lingurita si sa nu se bea cantitatea de planta indicata. angicolite. Bune rezultate da ceaiul de anghinare si in bolile tubului digestiv. Aceste substante au o actiune de excitare a secretiei biliare. dupa care se va relua. Datorita eliminarii de toxine. . In cazul in care se supra dozeaza. Eficacitatea ei se datoreaza continutului bogat de cinarina. saruri de potasiu si magneziu. Cercetarile mai noi atribuie anghinarei proprietati antimicrobiene. Se ia inainte de mesele principale. care apoi sa creasca treptat. urmat de o luna pauza. dupa consumul lor. Exista mai multe modalitati dar cea mai eficienta in tratament pare aceia care indica ca la fiecare 2 saptamani sa se mai adauge o lingurita la acest ceai si sa se faca asa 3 luni. Se va acoperi apoi timp de 10 minute dupa care se strecoara. ceaiul din aceasta planta se recomanda in nefritele acute si cronice. regland in acelasi timp procesul de formare a colesterolului. se bea in inghitituri rare cate o cana inainte cu jumatate de ora. deoarece mareste volumul de urina si favorizeaza in acelasi timp eliminarea ureei si a substantelor toxice ce se formeaza la nivelul ficatului si rinichilor. Ceaiul de anghinare mai este un bun adjuvant in unele afectiuni ale inimii care se manifesta prin hipertensiune. poate da senzatii de intoxicare cu varsaturi si colici hepatice. Pentru a prepara ceaiul de anghinare se va proceda in felul urmator: intr-un vas se pune o lingura de frunze maruntite care se oparesc cu 500 g apa clocotita. mai utilizate sunt frunzele cand ating lungimea de aproximativ 30-35 cm. fermentatii intestinale. Paralel cu acest efect.) Denumiri populare: anghina. flavone. dupa care bolnavul va sta culcat o jumatate de ora pe partea dreapta. se utilizeaza in tratarea unor boli ca nefrite cronice. Dupa racire se strecoara lichidul si se indulceste cu zahar. fermentatii intestinale. manifestate prin constipatie. Infuzie: 2 lingurite cu virf de planta la cantitatea de 300 ml apa clocotita.Denumirea plantei: Anghinarie (Cynara Scolynmis. hemoroizi. Perioada de vegetatie: infloreste din luna mai. incepand cu doze mici.L. Din punct de vedere terapeutic. Tratamentul va dura 20-30 zile. ajuta la scaderea zaharului in sange. se utilizeaza in cazul lipsei poftei de mancare. frunzele de anghinare se caracaterizeaza prin efecte sigure asupra bolilor de ficat si rinichi. Bolile in care poate fi utilizata: Are un spectru extrem de vast de actiune. Se va strecura apoi si se va lua intre 5 picaturi pana la 15 picaturi de 3 ori pe zi. mai des intalnita in sudul tarii. varsaturi. in dilutie cu un ceai sau apa. colestite. varsaturi. O parte din ceai se bea dimineata pe stomacul gol. regenereaza celulele hepatice. la poalele padurilor. polifenoli. enterite. Preparare: -Este una dintre plantele care actioneaza foarte puternic. Restul cantitatii de ceai se va bea in cursul zilei cu o jumatate ora inaintea meselor principale. apoi o pauza de 10 zile dupa care se va repeta. Se va tine timp de 10 minute dupa care se inghite cu putina apa. hipertensiune. constipatii. Actiunea antidiabetica s-ar datora unei oxidaze. colite. insulina. E bine ca tratamentul cu anghinare sa se faca progresiv. Dupa fiecare cana de ceai se va culca timp de 30 minute pe partea dreapta. se tine timp de 15 zile agitand des recipientul care trebuie sa fie inchis etans pentru a nu se evapora alcoolul. se observa efecte favorabile in tratamentul urticariilor si a diferitelor forme de prurit (mancarime). Este bine ca intotdeauna cand se consuma aceste ceaiuri sa se stea culcat pe partea dreapta timp de 30 minute. Se bea inaintea meselor principale. Perioada de recoltare e din luna iunie pana in septembrie. e un bun colagog. ceaiul de anghiare are si insusirea de a diminua zaharul din sange dand bune rezultate in unele forme de diabet. avand proprietatea de a mari secretia biliara si diureza. -Praf de anghinare: se va macina cu rasnita de cafea si se pune apoi sub limba o cantitate de un varf de cutit. Tinctura de anghinare Se va pune 50 g de planta maruntita la 250 ml alcool alimentar de 70°.2 lingurite de planta maruntita se va pune la 250 ml apa clocotita. Perioada si organul de recoltare: Se recolteaza intreaga planta. in primele zile. enterite. hemoroizi si lipsa poftei de mancare. oxidanti. . sfarsitul lunii si pana la sfarsitul lunii septembrie.

Extern se va dubla cantitatea de planta. Preparare: 1 lingurita de frunze maruntite. apoi se strecoara. Ceaiul din muguri se lua contra durerilor de stomac. Betulaceea. antiseptice. Se poate folosi la diferite hemoragii punand praf de planta macinata fin cu rasnita de cafea. Se fierb timp de 5 minute. transpiratie excesiva. besica. Coaja arinului alb sau negru se folosea la vopsit in negru. rani. chiparus. iar decoctul ametilor contra diareei. cicatrizant. in contra oparelilor si transpiratiei picioarelor. cu cele palite in foc se oblojeau ranile. antidiareic. chiper lung. ardei lung. Sunt un tonic amar. stomatite. poprica. fire pentru alte tesaturi. dupa care se strecoara. etc. dezinfectante. frunzele. Denumiri populare: ardei borcanos. ardei capia. In cazul in care optati pentru acest preparat este foarte simplu. Se strecoara. Se foloseste extrem de rar si doar in sate tot pentru afectiunile folosite traditional Actiune farmaceutica: se folosesc scoarta. ardei iute. obtinandu-se boia dulce sau iute condiment obisnuit la colorarea mancarurilor. In traditia populara: lemn usor moale. Frunzele se puneau la rani si taieturi. Scoarta se folosea peste tot pentru colorare in negru. Exista gata preparata in orice magazin de produse naturiste si este foarte eficienta. Se fierbe apoi timp de 5 minute. hemoragii usoare. Folosire: se foloseste foarte rar doar in diaree cand se ia o lingura de coaja care se fierbe la 250 ml apa timp de 15 minute. In traditia populara: . Solanacee. in ziua de vinerea seaca. piperul bulgarului. eczeme zemuinde. . slaninilor si a altor preparate din carne. chiparca. transpiratii abundente. reumatism. Scoarta de arin negru se punea pisata cu faina pe bube rele. sudorific. chiparus iute. pe care va trebui sa le respectati. Tinctura din muguri. Frunzele crude se puneau pe taieturi.Contraindicatii: afectiuni acute renale si hepato-biliare. tiuper dulce. In unele parti se puneau in pat ca sa doarma bolnavul de reumatism pe ele. boli de piele. pentru ca aceasta firma va ofera si detaliile de administrare. stomatite. poprica dulce. diaree. care se consuma proaspete sau uscate si servesc la condimentarea alimentelor. boia. Se mai faceau bai contra transpiratiei picioarelor si a reumatismului.o lingurita de 3 ori pe zi. ulcere cronice de piele. ardei rosu. Anin alb Denumire stiintifica: Anus incata Fam. piper rosu. gingivite. oprirea secretiei de lapte. La tratamentele interne se pot lua 2 ceaiuri pe zi. leucoree. In traditia populara: lemn usor si moale cu aceleasi intrebuintari ca si cel negru. Se pune pe rana direct. iar pisate si amestecate cu sare se puneau pe paducei. Se vor lua cate 10 picaturi . piper turcesc.Cluj-Napoca. Se utilizeaza la: amigdalita. febra. diaree. ulceratii. Se mai poate de asemenea folosi extern tot un decoct mai concentrat. In Banat batranele spuneau ca scapa de friguri bolnavul care bea dintro data un pahar de vin rosu. dureri stomacale. putin durabil pretuit pentru furnire si constructii sub apa. hemostatic. se schimbau mereu.se cultiva soiuri dulci de ardei care se consuma proaspete. in care s-a pus o lingura de ardei ori hrean. tiuper amar. erizipel. popivnic. In tinutul Sucevei trei bolnavi de gusa rodeau imprejur coaja de pe trei arini. coaja sau muguri zdrobiti se pun la 250 ml apa. timp de cateva saptamani. Ardei Denumire stiintifica: Capsicum annum Fam. Compozitie chimica: contine mai ales in coaja tanin si coloranti. piparca. Se foloseste la urmatoarele afectiuni: afectiuni gastrice cu hemoragii chiar. Se pot consuma 2--3 cani pe zi. afectiuni dermatologice. Pentru extern se va folosi cantitate dubla de planta. Anin negru Denumire stiintifica: Alnus glutinoasa Fam. Este preparata de catre Plantextract. ardei verde. taieturi. Se folosea la prelucrarea pieilor de opinci. sub forma de salate sau diferite preparate si soiuri iuti. enterite. Betulaceea. astringent. mugurii. Se mai intrebuinta coaja contra durerilor de masele. lana si panura. Fructele se usuca si se macina. poprica iute. Preparare: 1 lingurita de frunze sau coaja se pun la 250 ml apa. arsuri.

tuse. Este util in caz de hemoragie urinara. dizenterie. Notam faptul ca cei care au diverse afectiuni ale stomacului. amidon. PP. .30 g o data si luata de 3 ori pe zi. Actiune farmacologica: . reface vasele de sange. Ardeiul gras stimuleaza secretia gastrica util in dispepsie atonica. Ardeiul iute determina la nivelul pielii o congestie si intensifica circulatia. La inceput s-a crezut ca aceasta planta contine doar silimarina.10. Se foloseste apoi la frectii reumatice. fortifica vasele de sange si este antihemoragic. In Vrancea la Nereju. cailor urinare sau au hemoroizi. lucru care duce la refacerea rapida a vocii.cultivata prin gradinile taranesti. pelada. pus in spirt si tinut 9 zile la caldura. Nu putem insa sa nu accentuam faptul ca acesta este foarte util in foarte multe dureri. etc. de multe ori trebuie sa se procedeze la spalarea tegumentelor preferabil cu apa calda. torticolis. torticolis. samanta "ursita" se punea in rachiu de tescovina si se lua pentru argint. E. gripa. fructoza. Tinctura de ardei iute este utila celor care doresc sa se lase de viciul betiei. ar trebui sa nu consume ardei iuti. Se foloseste in diferite preparate: Ardei iute maruntit sau chiar macinat in amestec cu putina sare.0. dizenterie. Radacinile. Se va da apoi sa-l consume fara sa i se spuna nimeni ce consuma.stimulent rubefiant. Dupa ce se obtine calmarea durerii. sau pentru calmarea durerilor. hemoragie urinara. Nu se aplica pe tegumente lezate. artrita. Armurar Denumire stiintifica: Silybum marianum Fam. paraziti intestinali.In cazul in care aveti o disfonie (sau o oboseala a corzilor vocale). afectiuni ale corzilor vocale. nevralgii diverse. lumbago. varice. atonie digestiva. pentru a intensifica circulatia sangelui. lipide. irigand mai bine pielea capului. apoi se va pune peste pulbere de 5 ori mai mult alcool sanitar. enzime. Cu o siringa cu mare atentie fara sa se deterioreze dopul sticlei se va introduce fara stirea celui care va consuma o cantitate de 5 ml de tinctura de ardei la o sticla de 500 ml. Se mai poate dilua cu apa daca nu se suporta concentratia respectiva. Se tine o perioada de 15 zile agitand des si se poate apoi folosi la frectii care au rostul de a restabili circulatia sangelui perturbata. carotenoide. zeaxantina. dar ulterior s-a descoperit ca aceasta substanta este compusa din derivati flavonoidici ai coniferolului. crampe musculare. C. constipatie.Ardeiul pisat cu samanta de ciumafaie. criptoxantina si urme de beta. Se taie un ardei iute si se va fierbe timp de 15 minute in 250 ml apa. durerilor de maini. Pulbere de ardei luata progresiv incepand cu 0. guta. si lubrifiant. nevralgii. P. hemoroizi. alcaloidul capsaicina care este o substanta iritanta revulsiva in special in cel iute.carorotena) substante minerale. De asemenea se remarca o decongestionare in profunzime ca urmare a activarii circulatiei. zaharoza. A fost un leac obisnuit pentru armurare (sifilis). luteina. raceli. ficatului. Se va face acest lucru mai multe zile la rand eventual chiar marind treptat doza de tinctura de ardei iute introdusa in sticle. care pot agrava aceste afectiuni. lumbago. revulsiv. se va face un decoct de ardei iute. peste care se pune putin alcool sanitar si un pic de otet. alopecie. Se macina ardeiul. pectine. In doze mici este eupeptic iar in doze mari este purgativ.glucoza. Este un excitant digestiv energic si sialogog. dureri reumatice. de aceia se cultiva in gradinile taranesti din multe zone. Aceasta tinctura se poate aplica pe o bucata de vata si apoi cu aceasta vata numita termogena. se strecura incetisor si apoi se faceau cu el frectii contra junghiurilor. paralizii. Extern ca rubefiant si revulsiv in dureri reumatice. frunzele si fructele s-au folosit in medicina populara in boli de ficat si splina. capsantina. Compozitie chimica: . Compositae In traditia populara: . sau pentru a ajuta la alopecii. entorse. Dupa strecurare se va face gargara. Se mai foloseste la urmatoarele afectiuni: algii. dureri de gat. Aceasta face ca circulatia sangvina la nivelul gatului sa se intensifice. Se va pune doar atata tinctura cat poate suporta fiecare in functie de sensibilitatea locala. precum si ulei eteric. B2.contine substante amare. bogat in vitamina A si mai ales B1. amine. se fac aplicatii locale. Se va face acest lucru pana cand omul nu va mai suporta alcoolul si se va lasa de baut. Tinctura de ardei iute. angina pectorala. Compozitie chimica: . Actiune farmaceutica: . de picioare. dispepsie atonica. substante colorate de natura carotenoidica (capsorubina. guturai. tanin.

Ceaiul facut din parti aeriene se lua contra racelii. insuficienta hepatica. inulina. digestii dificile. Compositae Denumiri populare: carul-padurilor. astragalina.Este o planta care nu trebuie sa fie neglijata atunci cand exista o afectiune a ficatului. omoara ciupercile patogene. Frunza cruda sau decoctul plantei se folosea extern. materii tanante. coloranti de natura carotidiana. arsuri. Impiedica inmultirea bacteriilor.Este indicat sa nu se supra dozeze si sa se faca o pauza dupa 20 de zile de tratament. Este foarte important sa se macine doar in momentul in care se prepara pentru a nu se oxida. hepatitelor. varsaturi. Se poate de asemenea incerca in afectiunile splinei si pancreasului. cujda.o lingurita care se vor lua cu 15 minute inainte de mesele principale. dispepsie. roit. infectii hepatice. Este bine ca prima sa fie consumata dimineata la trezire. bacteriostatice.hepato-protectoare.se macina semintele (50 g) si se vor pune intr--o sticla care se poate inchide ermetic impreuna cu 250 ml alcool alimentar de 70°. antrax. hipertensiune arteriala. dupa care se strecoara. colina. Se tine la temperatura camerei agitand des.intrucat vorbim doar de semintele care se comercializeaza le centrele plafar. iar cel din floare. dupa care puteti sa va continuati activitatea de peste zi. Frunzele se pot consuma in salate fiind un stimulator al stomacului si totodata un calmant. iar cu decoctul plantei se spalau ranile obrintite din cauza frigului. carul zanelor. Ceaiul din frunze si flori se lua contra diareei si dizenteriei. boli ale ficatului foarte diverse. Se ia de 3 ori pe zi . Se strecoara apoi si se filtreaza. acid cafeic. Compozitie chimica: florile si rizomul contin ulei eteric. Preparare: . favorabila in tratamentul cirozei. iarba-soarelui. Praf: se macina fin semintele si se va pune un varf de cutit de praf sub limba. Se pune in sticle mai mici la rece unde se pot tine timp de 2 ani. anti-fungice. tata-oilor. Actiune farmaceutica: antiseptic. Tinctura-. Se acopere pentru 10 minute. bolile vezicii biliare. inainte de micul dejun. Cealalta cana se bea in doua reprize inaintea meselor cu 15 minute. La 20 de zile se face de asemenea o pauza de 15 zile. arnisterina. substante minerale. tanin. insuficientei hepatice. varice. ciroze. vom spune doar prepararea acestora. mai ales daca se ia pentru ficat. acid galic. alopecie.5g o data. rasina. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: acnee. apoi se va face o pauza de 15 zile si se poate relua. Se pot consuma 2 cani pe zi. Radacinile plamadite in rachiu se foloseau contra vatamaturii. Este foarte bine ca dupa ce se ia sa se stea culcat pe partea dreapta. Arnica Denumire stiintifica: Arnica montana Fam. cat si in intoxicatiile cu ciuperci (alfa-amanitina si faloidina) substante existente in ciupercile otravitoare. podbal. Este util la urmatoarele afectiuni: afectiunile splinei. dupa care se va inghiti cu putina apa. in boli de ficat. alcooli triterpenici. Se pot lua intre 10 picaturi. . ipohondrie. Cura cu acest ceai dureaza 15-20 zile. fitosterine. In traditia populara: . decongestiv. apoi se va sta culcat pe partea dreapta timp de 30 minute. iar cu decoctul se facea gargara prelungita. Se mai folosea contra inflamatiilor gurii si gatului. Frunzele se pot consuma verzi la salate fiind foarte utile in afectiunile digestive sau cele interne. cancer (diminueaza efectele secundare in cazul tratamentului chimioterapica). arnicina. Fiertura din planta se folosea la bai contra reumatismului. precum si in bolile neuropsihice. constipatie. hepatite cronice. dupa care se poate relua. Dupa 20 zile de tratament se va face o pauza de 15 zile si apoi se poate relua. ciuda.. tabacu-campului. La 250 ml apa clocotita se va pune doar o lingurita de seminte proaspat macinate. cancerul pielii. Administrare: se poate lua singura sau in diferite asociatii cu alte tincturi in functie de afectiunile care le are omul. antiinflamatorii. arnidiol. menoragii. Se tine timp de 10 minute. hemoroizi. litiaza biliara (cu turita mare si ulei). In cazurile in care nu se poate indica tinctura (din cauza alcoolului) se vor folosi sub forma de praf aceste seminte. podbal de munte. Extern este un foarte bun vulnerar si intern se poate folosi cu atentie ca stimulent nervos ]n doze de 0. afectiunile pielii.frunzele se puneau crude pe taieturi si rani. cicatrizant. icter.

asmatile. pentru afectiunile interne. -Se va pune o mana de frunze la un litru de vin de buna calitate si se fierbe la foc mic timp de 30 minute. guta. Se va tine apoi 15 zile agitand de cateva ori pe zi. diareei sau se folosea decoctul scoartei sau chiar plamadita in rachiu. Actiune farmacologica: calmeaza in cazul gutei durerile.se strivesc frunzele proaspete si se aplica pe locurile dureroase. asmatuc. Preparare: -Frunze proaspete se aplica pe locurile dureroase sub forma de cataplasme si se tin pana la trecerea durerii. purpura. rani. turburea. Pentru a preveni aceste fenomene se va lua intotdeauna tinctura diluata. In cazul supra dozarii vor aparea fenomene de intoxicatie. intepaturi de insecte. Umbelliferae. insomnii. palpitatii. C. se foloseste atat intern cat si extern. Compozitie chimica: ulei eteric 0. nevralgii. Se strecoara. Mod de folosire: . disgravidie. plagi. cosmetica. Se foloseste extern. In unele parti "fluturii de artar" (fructele cu aripi divergente). fierti in apa se foloseau contra dizenteriei. Ceaiul din lastari floriferi se ia ca stimulent. • Artar Denumire stiintifica: Acer platanoides Fam. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: dureri diverse aplicat extern sau intern. timp de 2 ore. dupa care se strecoara si se va complecta cu vin pana la 1 litru. metilcavicol. asmatuchi.03% compus din glicozidul apiina. uleiuri grase. . Se folosea la confectionarea mobilierului. Daca se doreste se poate pune si putina ceara de albine. atmatuchi. dureri abdominale (comprese). asmarizol. substante amare. Se agita bine apoi se foloseste ca cicatrizant si antiseptic la rani. hasmatuchi. furunculoza. abundenta primavara era forte cautata de copii. • Tinctura 50 g de flori se pun in 250 ml alcool de 70°. micoze.intestinale si hipertensiune arteriala. edeme dureroase. Asmatui Denumire stiintifica: Anthricus cerefolium Fam. inflamatii articulare. slabiciuni ale muschiului inimii. Se acopere pana ajunge la temperatura corpului. Seva dulce. reumatism. diuretic. alb cu nuante galbui. La folosire se va pune 15 ml de tinctura la 100 ml apa distilata. Se mai lua pentru hemoragii uterine. • Unguent: 2 lingurite de flori se umezesc cu putin alcool apoi se pun in 50 ml ulei si se fierb pe baie de apa. ulcer varicos. umflaturi diverse. In traditia populara: Cultivata pe alocuri pentru cerinte culinare. leziuni zemuinde. vitamine B. Se va strecura apoi si se pune in sticlute de capacitate mai mica. entorse (cu apa de plumb). Preparare: in cazul laringitei se va face cu 2 lingurite de flori puse la 250 ml apa clocotita. hiasma. cherval. • 1 lingurita de flori se pun la 250 ml apa clocotita. eroziuni infectate. raguseala (gargara). eczeme varicoase. leucoree. tulburea. Lastarii se foloseau contra bolilor de piele. Aceracee Denumiri populare: paltin In traditia populara: este pretuit pentru lemnul sau matasos . Contraindicatii: nu se utilizeaza intern putand provoca deranjamente gastro. Se foloseste la comprese externe pe diferite afectiuni. osmorizol. iar ceaiul este bine sa fie facut numai in combinatii cu alte plante medicinale. In doze mai mari poate provoca paralizia centrilor nervosi. contuzii. Pentru "dor de inima" se fierbeau flori de artar si se bea dimineata si seara. Frunzele. ulcer stomacal. hipermenoree. Se va acorda o mare atentie cantitatilor ne avand voie sa fie depasite. etc. tulburari de circulatie sangvina. escare. se strecoara.o lingura de supa de 3 ori pe zi. si mai ales scoarta se folosea pentru colorarea in negru. frunzele se foloseau la salata sau condiment.cicatrice cheloide. piodermita. Se obtinea prin crestarea scoartei. incontinenta urinara. iar extern este iritant. Se mai intrebuinta contra ranilor. hasmaciuc. Se strecoara si se vor face gargara de mai multe ori pe zi. laringita acuta (gargara). Denumiri populare: asmatuc. Saruri minerale. hasmaciuca. Se foloseste la cataplasme externe sau intern se va consuma cate 10 ml . tulburari nervoase (5-10 picaturi o data si se poate lua de 3 ori pe zi). Se acopere 15 minute.

Se acopere apoi timp de 15 minute. inflamarea pleoapelor. eczeme. constipatie. In multe zone s-a folosit contra lingorii. dimineata pe nemancate. etc) se va fierbe pe baia de apa 50 g de planta maruntita timp de 3 ore. intepaturi de insecte. iar fierte cu calaian. Mod de preparare: M. constipatie.contine mai ales in radacina flavonozide si saponozide. Se pot consuma 2 cani pe zi. ulceratii faringiene si bucale. se fierbea planta decoct. se dadea putin bolnavului sa bea. clocotita. Se strecoara si se poate consuma cate 2 cani pe zi. Plamadita in rachiu. cu radacina de patlagina si izma. blefarita. afectiuni oculare. herpes. Extern se poate folosi o cantitate dubla de planta. Se poate folosi durate lungi fara efecte secundare nedorite. caderea parului. restul se spala sau se scalda. faringite. In Vrancea radacina pisata si plamadita in rachiu se lua contra vatamaturilor. il imbracau apoi cu ea. In cazul in care se va folosi extern se va folosi cantitate dubla de planta. Mai puneau planta la capatai. Sucul proaspat este bun pentru afectiuni oculare. Preparare: -1 lingurita de planta maruntita se va pune la 250 ml apa. Fructele se folosesc si ele la boli de piele. Se poate face si crema in care in 100 g grasime (untura de porc. se lua in bolile de stomac. E strecoara si in cazul in care se doreste ca sa fie mai consistenta se va mai adauga si ceara de albine 20 g sau chiar mai mult daca se va dori o crema mai consistenta. rani. o coloreaza verde. cuperoza. vaselina. Leguminoase. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni oftalmologice (comprese caldute pe ochii inchisi). Asudul calului Denumire stiintifica: Ononis hircina Fam. Se poate folosi si in combinatii cu alte plante medicinale. Compozitie chimica: . hidropizie.se va face un cei din 2 lingurite de planta care se vor pune la 250 ml apa clocotita. ulceratii. Denumiri populare: lungoare In traditia populara: . lanolina. amenoree. Se foloseste foarte rar azi. iar vinul in care se fierbea tulpinile florifere se bea ca afrodiziac. unt. leziuni iritante. dureri de stomac. dupa care se strecoara. cuperoza. litiaze. stomatite.Actiune farmaceutica: antiinflamator tonic cicatrizant rezolutiv. retentii urinare. prurit. cand se facea mai mult.florile fierte cu piatra acra coloreaza in galben. Uneori batranele muiau in el camasa bolnavului. dureri de abdomen. galactagog (creste cantitatea de lapte la tinerele mame). Se acopere pentru 10 minute. hemoroizi. Se poate folosi la: alopecie. punandu--se direct in ochi. . il asezau in pat si il inveleau bine.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->