Index alfabetic al afectiunilor care se trateaza cu ajutorul plantelor medicinale - partea I Abcese- afin, aloe, banuti, brad, brusture

, ceapa, cerentel, cimbrisor, crin, fenicul, galbenele, grau, iedera, in, limba mielului, lumanarica, macris, macris iepuresc, marul lupului, maslin, morcov, musetel, nalba, nap, nuc, patlagina, patrunjel, patlagea vanata, pecetea lui Solomon, podbal, porumb, sapunarita, sfecla, smochine, soc, splinuta, sulfina, turita mare, urzica moarta alba, usturoita, vita- de-vie. Accident cerebral- ardei iute, arnica, castan salbatec, calin, nuc, vasc. Aciditatea sangelui- telina. Aciditate stomacala- aloe vera, angelica, cartof, coada calului, fenicul, maselarita, telina. Aciditatea urinei- stejar, strugurii ursului Acnee- aloe, arnica, boz, brustur, capsuni, ceapa, cicoare, cimbrisor, coada soricelului, echinaceea, fasole, frasin, fumarita, galbenele, ienupar, macris, marar, menta, mesteacan, nap, nuc, nasturel, orez, orz, papadie, patlagina, patrunjel, patlagea rosie, plop negru, podbal, ridiche, rostopasca, rozmarin, salcam, sapunarita, scaiul dracului, scanteiuta, sfecla, spanac, trandafir, trei frati patati, turita mare, turta, telina, untul pamantului, urechelnita, urzica mica, varza. Acrocianoza- ciubotica cucului, talpa gastei, coacaz negru. Actinomicoze- plop negru. Acufene- aloe vera. Adenita- buberic, busuioc, ceapa, curpen, echinaceea, iedera, in, morcov, nuc, patlagina, praz, salvie, sfecla de zahar, varza. Adenom de prostata- ghimpe, ginseng, mei pasaresc, patrunjel, pufulita cu flori mici, urzica moarta alba, talpa gastei. Adenoviroze- boz, busuioc, ceapa, echinaceea, ienupar. Adinamie- maturice. Aerofagie- cimbru, coriandru, lamai, menta, roinita, salcam, ventrilica. Afectiuni bucale- afin, brustur, busuioc salbatec, catina, cerentel, coacaz negru, musetel, nalba, papadie, paducel, patrunjelul campului, trandafir. Afectiuni cardiace- afin, alun, anghinare, castan comestibil, catina, coacaz rosu, coada soricelului, lacramioare, mazare, maces, maturice, mesteacan, nuc, osul iepurelui, paltin, papadie, paducel, patlagea vanata, pin, porumb, prun, ruscuta de primavara, salba moale, scortisoara, secara, sfecla rosie, soia, spanac, sparanghel, talpa gastei, troscot, telina, vasc, vita de vie, zmeur. Afectiuni circulatorii- alun, castan comestibil, micsunele ruginite, paducel, scrantitoare alba. Afectiuni dermatologice- aloe vera, levantica, limba mielului, mar, molid, mur, nalba, patrunjel, scaiul dracului, sovarf, spanac, trei frati patati, untul pamantului, ventrilica. Afectiuni digestive- calomfir, leustean, mazare, macris, maslin, molid, musetel, nuc, orez, ovaz, patrunjel, praz, rotunjoara, sanisoara, scumpie, silur, sovarf, turta, telina. Afectiuni endocrine- capsun, obligeana, osul iepurelui, troscot. Afectiunile esofagului- mustar alb. Afectiunile gatului- orz, prun. Afectiuni ginecologice- brad, calin, coada racului, cretisoara, marar, strugurii ursului, sunatoare, troscot, zmeur. Afectiuni hepatice si a vezicii biliare- aloe vera, brustur, calomfir, cerentel, isop, lichen de Islanda, linarita, maces, marul lupului, maslin, orz, porumb, prune, pufulita cu flori mici, revent, ridiche neagra, rostopasca, rotunjoara, rozmarin, scanteiuta, schinel, sfecla rosie, siminoc, sparanghel, splinuta, sporis, sunatoare, sofran, tei, trifoi de balta, telina, visin. Afectiuni intestinale- aloe vera, anason, angelica, brustur, ciumafaie, linarita, mazare, matreta bradului, orez, praz, revent, sanisoara, scumpie. Afectiunea maduvei spinarii- coada soricelului, salvie. Afectiuni metabolice- capsun, obligeana, osul iepurelui, troscot, turta. Afectiuni neuro-psihice- macris, obligeana, ovaz, paducel, pelin, sfecla, trifoiste de balta, untul pamantului, ventrilica. Afectiuni oculare- aloe vera, arnica, mataciune, mur, patrunjel, silur, sulfina, telina.

Afectiuni ale ovarelor- marar, mei pasaresc, telina. Afectiuni ale pancreasului- marul lupului. Afectiuni respiratorii- anason, brustur, caltunasi, ceapa, cimbrisor, lemnul Domnului, limba mielului, mar, molid, morcov, mur, ovaz, pin, pir, plamanarica, vinerita, viorea. Afectiuni renale si ale vezici urinare- albastrele, anason, brustur, cartof, cerentel, cimbrisor, ciubotica cucului, coacaz negru, coada calului, lasnicior, ipcarige, leustean, limba mielului, maghiran, mei pasaresc, menta, mesteacan, micsunele ruginite, navalnic, nemtisori de camp, obligeana, papadie, perisor, pir, plamanarica, plop negru, porumb, porumbele, priboi, rotunjoara, scanteiuta, schinduf, schinel, sfecla rosie, siminoc, smochine, soc, sorbestrea, sporis, strugurii ursului, sulfina, 3 frati patati, troscot, untul pamantului, urzica mica, ventrilica, vetrice, vinarita, visin. Afectiuni stomatologice- angelica, brustur, cerentel, ciumafaie, coacaz negru, coada soricelului, mustar alb, obligeana, patrunjelul campului. Afectiunile splinei- armurariu, linarita, ovaz, rostopasca, sporis, telina. Afectiunile urechii- lacramioare, untul pamantului. Afectiuni vasculare- castan comestibil, coada soricelului, maces, papadie, patlagina, patrunjel, patlagea rosie, salvie, secara, traista ciobanului, vasc. Afectiuni tumorale- plop negru. Afonie- brancuta, cais, telina, varza. Afrodiziac- angelica, cuisoare, lemnul domnului, macris. Afte- afin, busuioc, calomfir, cimbrisor, coada calului, coada soricelului, cretisoara, ienupar, lamai, lemn cainesc, levantica, morcov, mur, nalba, naprasnic, nuc, ovaz, patlagina, patrunjelul campului, raculet, rasgoace, salcie, salvie, sclipeti, splinuta, sporis, soparlaita, tataneasa, trandafir, turita mare, telina, untul pamantului. Albuminurie- coada calului, porumb, troscot, telina, vasc. Alcoolism- ardei iute, cimbru, pedicuta, revent, varza. Alergie- brustur, coada calului, coada soricelului, maces, nasturel, nuc, ovaz, pepene galben, ridiche neagra, 3 frati patati, turita mare Algii-ardei iute, vinarita. Alienatie mintala- maselarita. Alopecie- ardei iute, brustur, brustur dulce, calomfir, caltunasi, ceapa, coada calului, coada soricelului, cretusca, ienupar, levantica, lumanarica, maghiran, maselarita, merisor de munte, mesteacan, mutatoare, nasturel, norocel, nuc, obligeana, pedicuta, plop negru, porumb, ricin, rozmarin, salcie, salvie, sapunarita, sporis, stanjenei, urzica mica, urzica moarta alba. Amenoree- coada calului, isop, limba mielului, pelin. Ameteli- angelica, cimbrisor, coacaz negru, lacramioare, levantica, menta, negrilica, nuc, paducel, sanisoara, vasc. Amigdale- brad, buberic, busuioc, cartof, capsun, ceapa, cerentel, coacaz negru, coada calului, cretusca, crin alb, lamai, lichen de Islanda, mar, mur, musetel, naprasnic, nuc, patlagina, patrunjelul campului, porumb, secara, smochine, sorbestrea, tei, toporas, turita mare, zmeur. Anemie- cais, cartof, catina, cicoare, cimbrisor, cimbru, coacaz negru, coada calului, coada racului, cretisoara, lamai, lemnul Domnului, mazare, maces, mar, maslin, mur, nuc, orz, paltin, papadie, patrunjel, patlagea vanata, pelin, prun, revent, roinita, rozmarin, schinduf, sfecla rosie, sorbestrea, spanac, turta, urzica, urzica mica, varza, vita- de-vie, zmeur. Anexite- porumb. Angina- aloe, angelica, anghinare, buberic, ceapa, coacaz negru, ienupar, lamai, lemn cainesc, limba boului, matreata bradului, mur, mustar negru, nap, naprasnic, nuc, obligeana, paducel, pin, priboi, rapita, roinita, rostopasca, secara, smochina, traista ciobanului, turita mare, vinerita. Angiocolite- afin, anghinare, brad, crusin. Angoasa- cimbru, levantica, paducel, roinita. Anorexie- afin, albastrele, aloe, anason, anghinare, busuioc salbatec, busuioc, caltunasi, cicoare, cimbru, coacaz negru, coada soricelului, coriandru, cretisoara, isop, leustean, lichen de Islanda, mesteacan, negrilica, obligeana, orz, paltin, papadie, patrunjel, patrunjelul campului, pelin, pepene galben, podbal, revent, ridiche neagra, roinita, rotunjoara, salvie, sanisoara, scaiul dracului, schinduf, schinel, scumpie, sovarf, sparanghel, sofran, tarhon, trifoiste de balta, troscot, turita mare, telina, unguras.

Antrax- arnica, lasnicior. Anurie- ceapa, pin, schinduf. Anxietate- isop, narcisa alba, talpa gastei, telina, valeriana. Apoplexie- cimbru, ciubotica cucului. Aritmii cardiace- angelica, cicoare, lacrimioara, levantica, maturice, ruscuta de primavara, talpa gastei, unguras. Arsuri- afin, aloe, arnica, cartof, catina, ceapa, cimbrisor, coada racului, coada soricelului, cretusca, crin, in, ienupar, levantica, limba mielului, lumanarica, maces, maslin, musetel, nasturel, norocel, nuc, orez, patlagea vanata, patrunjelul campului, plop negru, salcie, schinel, sclipeti, smochin, sorbestrea, sovarf, spanac, stanjenei, stejar, sunatoare, tataneasa, ulm, untul pamantului, urzica moarta alba, ventrilica, vinerita, volbura. Artrita- agris, anason, angelica, anghinare, ardei iute, bujor, cais, cartof, catina, ceapa, cicoare, coacaz negru, coacaz rosu, coada calului, coada racului, cretusca, lacrimioara, lemnul Domnului, lemn dulce, limba mielului, mar, mesteacan, mustar negru, orz, papadie, patlagea rosie, patlagea vanata, pedicuta, plop negru, porumb, porumbar, ridiche neagra, rozmarin, salata, scai vanat, schinduf, sfecla rosie, sunatoare, telina, usturoita, varza, vasc, visin. Ascarizi- maces, schinduf, secara, vetrice. Ascita- banuti, ceapa, cretusca, isop, lamai, mesteacan, ovaz, patrunjel, patrunjelul campului, pelin, pir, porumb, praz, splinuta, sofranas, tarhon, turta, ulm, varza. Astenii- agris, busuioc, cais, cartof, capsun, ceapa, cicoare, cimbru, coacaz negru, coacaz rosu, coriandru, lamai, limba boului, maces, macris iepuresc, maghiran, mar, marar, menta, morcov, nuc, ovaz, paducel, papadie, patlagea rosie, patrunjel, praz, prun, rozmarin, schinduf, sfecla rosie, smochina, sovarf, spanac, sparanghel, telina, varza, vita de vie, zmeur. Astm- aglica, aloe, amareala, angelica, arnica, banuti, busuioc, caltunasi, carcel, ceapa, cimbrisor, cimbru, ciumafaie, coada soricelului, ipeca, isop, lamai, lasnicior, levantica, limba mielului, lumanarica, maselarita, morcov, musetel, narcisa alba, negrilica, nemtisori de camp, orz, ovaz, patlagina, pin, plop negru, pochivnic, podbal, ridiche neagra, rodul pamantului, rostopasca, rotunjoara, rozmarin, salata, salvie, scanteiuta, sovarf, stanjenei, sulfina, sunatoare, talpa gastei, tataneasa, trandafir, 3 frati patati, trifoi rosu, trifoiste de balta, turita mare, unguras, urzica mica, usturoita, valeriana, vasc, ventrilica, vindecea, vinarita, Atacuri cerebrale- mar. Ateroscleroza- afin, anghinare, capsun, ceapa, coacaz negru, coada soricelului, lacrimioara, lamai, mar, marar, morcov, nuc, papadie, paducel, patlagina, pepene galben, pin, prun, scorus de munte, secara. Atonie digestiva- agris, ardei iute, ceapa, cicoare, coacaz rosu, lichen de Islanda, mataciune, menta, obligeana, orz, patrunjel, patlagea rosie, praz, revent, ridiche neagra, roinita, rozmarin, schinel, siminoc, sunatoare, stevie, talpa gastei, talpa matei, tarhon, turita mare. Atonie musculara- albastrele, cretisoara. Atonia vezicii urinare- spanac, telina. Atrofie musculara- cimbru. Avitaminoze- capsun, catina, coacaz negru, coacaz rosu, maces, macris iepuresc, mesteacan, sfecla rosie, urzica, urzica mica. Avort- vetrice. Azotemie- afin, ceapa, mesteacan, orez, ovaz, orz, patlagea rosie, praz, troscot, vita de vie. Balanite- musetel. Balonari- afin, anason, banuti, brustur, busuioc, chimen, cimbrisor, cimbru, coada soricelului, coriandru, cuisoare, feciorica, maghiran, mataciune, menta, musetel, obligeana, papadie, patrunjel, plop negru, rozmarin, salvie, scaiul dracului, scorus de munte, sofran, tintaura. Bataturi- ceapa, crin, iarba de soaldina, iedera, marar, norocel, paducel, ricin, rostopasca, siminoc, stanjenel, urechelnita. Batranete- castan comestibil, visin. Betie- cimbru, dafin. Blefarita- asmatui, echinaceea, feciorica, patlagina, silur Blenoragie- deditei, feriga, osul iepurelui, scaiul dracului. Blocaj arterial- Ginko- Biloba.

hamei. crusin. sofranas. 3 frati patati. gutui. naprasnic. fasole. coada soricelului. macris iepuresc. papadie. mac de gradina. brancuta. prun. brustur. vita -de-vie. ciubotica cucului. zmeur. mei pasaresc. splinuta. ciumafaie. sorbestrea. Boli de piele. busuioc de camp. salata. praz.dracila. patlageaua rosie. iasomie de padure. morcov. turita mare. brad. busuioc. tataneasa. mac de camp. ienupar. pedicuta. nalba. turta. zmeur. salata. sunatoare. mesteacan. turta. turta. dovleac. coada soricelului. fasole. musetel. feciorica.aloe. corn. fag. Boli infectioase. fag.limba mielului. Boli inflamatorii. scumpie.albastrele. ceapa. angelica. naprasnic. Ginseng. roua cerului. Boli de stomac. lumanarica. plop negru.banuti.lacramioare. visin. dracila. fragi. piper. papadie. isop.frasin. nasturel. naprasnic. morcov. Boli de gat. rapita. Bolile vezicii biliare.fragi. secara.Biloba.iedera. busuioc.nuc. morcov. podbal. Boala Durhing. feriga. Bolile creierului. plamanarica. mur. rasgoace. coacaz negru. vindecea. ghiocei. usturoi.maselarita. Bulimie.pin. fragi. patrunjelul campului. Boli de colagen. Boli pulmonare.albastrele. tarhon. Boli de ochi. Boli de nervi. tintaura. patlagina. catina. Bufeuri. sclipeti. cimbru. Bube. iarba mare. maces. linarita. mar. echinaceea. sunatoare. grausor. negrilica. Bolile tubului digestiv.anin alb.pufulita cu flori mici.Boala Alzheimer. coriandru. Boala Parkinson. urzica mica. ipcarige. salvie.pepene galben Boli de splina.angelica. pepene galben. lumanarica. Boli reumatice. musetel. nalba. pedicuta. dafin. mustar negru. osul iepurelui. turta. zmeur. calapar. Boli venerice-patrunjelul campului. nalba. cimbrisor. ghimpe. urzica moarta alba. scai vanat. limba mielului. Ginko-Biloba Boli de buze. jneapan. salata.corn. nuc. Ginko-Biloba. Bronsite.deditei. sapunarita. anason. ulm. tataneasa. alun. grau.mur. fasole. angelica. Boli de inima. brad. ridiche neagra. limba mielului. telina. menta. Boli glandulare. mur. coacaz negru. ghintura. trifoiste de balta. armurariu. 3 frati patati. Bradicardie. banuti. macris. fasole.anghinare. crin.coada calului. hamei. albastrele. hrean. Boli de ficat. brad. pin. limba mielului. coada calului. chimen. Bolile urechii.Ginko. nasturel. ulm.(dermatita herpetiforma) porumb.galbenele. dafin.anghinare. calin. Boli limfatice. gutui.ciubotica cucului. 3 frati patati. nasturel. tarhon.angelica. ovaz. ciubotica cucului. tarhon. brad. aloe.Biloba. sulfina. soparlaita. porumbar. ipcarige.Ginseng. vetrice. iedera. naprasnic. tataneasa.coacaz negru Boli de dinti. amareala. . stanjenel. Bronhidroza. turita mare. Boli genitale. mesteacan. salvie. nap. pedicuta. coacaz negru. pelin. ridiche neagra. Ginko-Biloba. fragi. sovarf. tei. capsun. siminoc.anghinare. rotunjoara.nasturel Boli renale. Boli de oase. nuc. ienupar. pin. Boli de sange. orz. coada calului. sofran.fasole. Boli uterine. pufulita cu flori mici. Bolile vezicii urinare. ulm. hrean. ridiche neagra. tei. limba mielului. nasturel. patrunjel. mar. ienupar. plop negru. ipeca. pir. sunatoare. Bolile coloanei vertebrale.obligeana. telina.cuisoare. sparanghel. ipcarige. orez. iarba mare. scorus de munte. soparlaita. marar. sunatoare. unguras. Boli intestinale si rectale. marar.afin. merisor de munte.armurariu. hrean. rozmarin. iedera. turita mare.busuioc. pepene galben. visin. pochivnic. podbal. Ginko.

plamanarica. mustar alb. iedera. coacaz negru.deditei. mur. Cicatrici cheloide. ricin Chist ovarian. canepe codrului. pir. armurar. rozmarin.amareala. naprasnic. coacaz rosu. soc. varza. mar. toporas. cimbru. porumbar. limba mielului. Cherato-dermii. macris. sorbestrea. isop. galbenele Cheaguri de sange. morcov. mur. salvie. naprasnic.anghinare. limba boului. turta.arnica. catina. visin. in.morcov Cataracte. banuti. naprasnic. usturoi. jneapan.anason. ipeca. vulturica Cataruri respiratorii (bronhice. Cearcane. spanac. catina. visin. paducel. marul lupului Ciclu abundent. coacaz negru. frag. patrunjel. orz. nasturel. omag. batranis. catina. carpen. usturoita Cardialgii. fasole. leustean. orz. musetel.coada soricelului. sunatoare. Cataruri intestinale. roiba. hrean.calomfir. floarea soarelui. zamosita. smochine. ovaz. coada racului. Candidoze-afin. salata. marar. dovleac. Ciclu neregulat. dumbravnic. fasole. plop negru.naprasnic Chist seboreic. ciubotica cucului. coada calului. paducel.coada calului. plop negru. paducel. pedicuta. nap. rostopasca. tataneasa. levantica. porumb. tataneasa. rostopasca. orez. Ginko-Biloba. etc). levantica. patlagea vanata. pin. Cistita. Ginko-Biloba. roinita. marar.coacaz negru. telina. praz Colagenoze. Ginseng.mustar negru Cardiopatii ischemice. carcel. arnica. maces. jneapan. priboi. marul lupului. orz.Bursite. gorun.aloe.pepene galben. hamei. mesteacan. rotunjoara. porumbar. ghimber. lemnul Domnului. strasnic. porumb. iarba neagra. telina Cataruri urinare. levantica. brustur. schinduf. levantica. ventrilica. papadie. prun. Cangrena. rostopasca. pir. patlagina. urzica. porumb. lemn dulce. Ciroze. naprasnic. urzica mica. coada soricelului. micsunele ruginite. rozmarin Cardiopatii.limba mielului.busuioc. galbenele. Calculi renali. papadie. ceapa. patrunjel.spanz Calculi biliari.ciubotica cucului. pin. telina. galbenele. cimbru. grau. rascoage. lamai. in. busuioc.hamei Carii. cimbru. turita mare. zmeur. spanac. soia. urechelnita. coada racului. turita mare.brustur. zmeur.busuioc. cimbru. scai magaresc. varza. turita mare. ienupar. schinduf. echinaceea. curcubetica. piper negru.hrean. carpen. pufulita cu flori mici. roinita. mur. ghimpe. Chisturi. prun. Celulita. ghintura galbena. marul lupului. brustur. schinduf. dracila. zmeur. lamai. Chist renal. troscot. patrunjel. ghiocei.cretusca. ceapa.ghimpe Climacteriu. papadie. iarba mare.iarba de Soaldina Cancer. sfecla. fenicul. urzica moarta alba. calin. pufulita cu flori mici.galbenele. usturoi.ceapa. Circulatie periferica deficitara.afin. mar. coada soricelului. tintaura. smochine. ghimber. pufulita cu flori mici. vasc. cretusca.aloe.limba mielului. naprasnic. orz. merisor de munte. ghimpe. salvie. nuc. rasgoace.coada calului. iarba de Soaldina. obligeana. mazare. angelica.ceapa. scumpie. sfecla rosie. limba boului.Biloba Cheilita. sunatoare Cloruremie. nalba. osul iepurelui. naprasnic.afin. armurariu. coacaz negru. isop. ceapa. gutui Chelie.hrean. Ginseng. salcie. isop. musetel Cefalee. angelica. osul iepurelui. lemnul Domnului. marul lupului. Calculi vezicali.Ginko. ipeca. catina. maces. Ginseng. ridiche neagra. obligeana. molid. Cisto-pielita.anghinare.albastrele. troscot. paducel. mur. siminoc . Cicatrizarea ranilor. toporas. macris iepuresc. Calmant iritatii oculare. capsun.albastrele Calozitati. brancuta. banuti.brad. varza. menta. pedicuta. Cervicite. norocel. varza. telina. merisor de munte. ciubotica cucului. isop.

fragi.angelica. salata. mataciune. perisor.afin. fumarita. stanjenei. nasturel. maghiran.pin.ciubotica cucului. trifoi rosu.afin. trandafir. mesteacan. coriandru. catina. coacaz negru. siminoc. ridiche neagra.albastrele. mar. silur. cuisoare. menta. fasole.alun. prun. Colici abdominale. dumbravnic. usturoi.albastrele. vita de vie. capsun. paducel. prun. ricin. lemn dulce. sorbestrea. turita mare. nuc. in.Colecistita. stevie. Colici biliare (si hepatice). stanjenel.maselarita. 3 frati patati. nalba. patrunjel. ciubotica cucului. paltin de camp. echinaceea. tintaura.cerentel. coada soricelului. coada racului. Colita de fermentatie.salcie Conjunctivita. trandafir. ovaz. agris. sparanghel.afin. praz. sunatoare. papadie. telina. schinel.aloe. smochine. turita mare. dovleac.anghinare. menta. patlageaua rosie. cuisoare. mac. roinita. crin alb. coacaz negru. varza. toporas. priboi. porumb. spanac. Ginseng. galbenele. vita de vie Congestie cerebrala. valeriana. patrunjel. paducel. leustean. ciumafaie.brad. dracila. pepene galben. papadie. sorbestrea. arnica. castan comestibil. sfecla rosie. nuc. varza. catina. orz. fumarita. patlageaua vanata.molid Colorarea parului.brancuta. musetel. visin. busuioc.brustur.ceapa.anghinare. rostopasca. calomfir.tei Crampe. dracila. Colita. rozmarin Colici intestinale si stomacale. smochine. plop negru. orez. porumb. plop negru. zmeur.agris. hrean. turita mare. echinaceea. musetel. negrilica. alun. ardei. maces. catina. spanac. talpa gastei. iarba mare. obligeana. varza. coacaz negru. maslin. mataciune.cicoare. morcov. roinita.maslin. Convalescenta. lichen de Islanda. dracila. rozmarin.hrean. musetel. morcov. cicoare. naprasnic. arnica. castan salbatec. Constipatie. iarba neagra. revent. angelica. lemnul Domnului. urzica moarta alba. crusin. rachitan. roinita. Colici. Ginseng. brustur. ulm. dud. roinita. untul pamantului. asmatui. pochivnic. curcubetica. maslin. pin Congestie pulmonara. chimen. coada calului. priboi Congestie genitala. sfecla rosie. Colita de putrefactie.pedicuta. orez. roiba. hamei. Comotii cerebrale. capsuni. sunatoare. papadie. brustur. cerentel. Congestie renala.banuti. Cosmetica (tratamente). mutatoare. sfecla rosie. Cosmaruri. vita de vie. fragi. iarba mare. salba moale. toporas. praz.cretusca Congestii. lamai. leustean. catina. patlageaua rosie. fasole. galbenele. limba mielului. brustur. sovarf. mac de gradina. Contractii de natura nervoasa. dumbravnic. albastrele. calin. lamai. cimbru. Colon iritabil. limba mielului. Colesterol marit. angelica. isop. angelica. zmeur. frasin. brad.musetel Comedoane. rozmarin. porumb. grau. untul pamantului. patrunjel. troscot. iarba neagra. scorus de munte. salvie. . mur.cicoare. fenicul. cimbru. busuioc. soc. limba mielului. vasc.mar. patrunjel. zmeur.valeriana Crampe musculare. secara. frasin. pedicuta Crampe menstruale. tintaura. turita mare. schinel. chimen. grau. coada calului. babornic. coada soricelului. gutui. limba mielului. coada soricelului. pepene rosu. ventrilica. floarea soarelui. dovleac. ardei. ceapa Congestia ficatului (hepatica). Convulsii. busuioc de camp. trifoi alb. busuioc de camp. limba boului. fenicul. obligeana. limba mielului. menta. valeriana. roinita.afin. fasole. slabanog. patlageaua vanata. roua cerului. schinel. mar. mur. vita de vie Congestia splinei. pelin. papadie. micsunele ruginite. telina. paducel. ceapa. sofranas. armurar. brustur. pedicuta. Colici nefritice (renale). omag. salata. pecetea lui Solomon. fenicul. talpa gastei. coada soricelului. visin. coada soricelului. papadie. mar. mustar alb. lacramioare. salcie. soc. isop. coada calului. coada racului. visin. patrunjel. ghintura galbena. banuti. volbura. margareta. drobita. cicoare. Contuzii. soia. molid. calin. schinduf. hrean. maghiran. Colibaciloze. pir. GinkoBiloba. 3 frati patati.

busuioc. sorbestrea. sunatoare Dermatite. nuc. banuti. sunatoare. troscot.afin. perisor. nalba. morcov. busuioc. fag. praz. patrunjel. sclipeti. cuisoare. narcisa alba. hrean. limba mielului. gutui. . ienupar. cerentel. echinaceea. orez. turita mare. ienupar. scumpie. orz. cretisoara. fenicul. castan comestibil. aglica.afin. Dereglari hormonale. Diateze. ceapa. trifoi rosu. angelica.castan comestibil. Dischinezie biliara.albastrele Crize dureroase reumatice. menta. ceapa. rozmarin. rascoage. salvie.galbenele. Debilitate. iedera. Crestere. ridiche neagra.mur Dezintoxicare. albastrele. cais. rozmarin. cretusca.hrean. piper negru. pufulita cu flori mici. iarba mare. carpen.Ginko. usturoita. unguras. sanisoara. capsun. valeriana. navalnic. porumbar. turita mare.schinduf.ardei iute. soparlita. secara. tarhon. matraguna. brustur dulce. cartof. castan salbatec. menta. ovaz Decalcifiere. catina. zmeur. tataneasa. stejar. Degenerescenta. armurariu. orez. scaiul dracului. slabanog. soia. brustur. morcovi.stanjenei Cresterea diurezei. obligeana. nuc(ulei) Cuperoza. plop negru. sapunarita. hamei. nuc. cartof. musetel. coacaz rosu.angelica. catina. urzica mica. mur. busuioc salbatec. vita de vie.angelica.angelica. anghinare. salba moale. Dereglari menstruale. cicoare. galbenele Crapaturile sanilor. rozmarin. zmeur. corn. mustar. grau. lemnul Domnului. maslin. fumarita. trandafir. orz.mei pasaresc. aloe. dovleac. macris iepuresc.mar. hrean. spanac. coacaz negru. sfecla rosie.hrean. troscot. papadie. Diabet. gorun. turita mare. papadie. grau.coriandru. ovaz. urzica. coacaz negru. untul pamantului. vasc Crize migrenoase. sparanghel. plop negru. ulm. dud. strugurii ursului. in. Delirum tremens. ovaz.paducel Dereglari glandulare. drete.alun. urzica moarta alba. gutui.roinita Dezinfectant intestinal. nuc. cais.fasole. soparlaita. maghiran. varza.afin. porumbar. obligeana. fasole. plamanarica. sparanghel. nasturel. Depresie. lamai. macris. cicoare. ceapa. telina. alun. salata. alun. Diaree. fragi. turita mare. dud. soia. hrean. siminoc. porumb. telina. naprasnic. castan comestibil. sanisoara. salvie. vulturica. zmeur. visin. urzica. Deficiente de memorie. matreata bradului. salata.Crampe stomacale. spanac. cicoare. splinuta. scortisoara. gorun. praz. visin. varza. roinita. iarba neagra. coada racului. nasturel. pir. pir. ciumafaie. in.plumanarica. coada calului. catina. coada soricelului. usturoi. molid. orz. deditei. sovarf Crize de nervi. Dereglari de ritm cardiac. rachitan. coacaz rosu.Ginko-Biloba. canepa codrului. roinita. orz. capsun. toporas. nufar alb. urechelnita. lemnul Domnului. sapunarita. aloe. Descuamarea pielii. nasturel. salvie. rostopasca. frasin. coriandru.afin. lemnul Domnului. Crapaturile pielii. catina. rachitan. salcie. nalba. Ginko-Biloba. patlagina. varza. obligeana Demineralizare. levantica. cimbru. visin. ridiche neagra. mataciune. telina.floarea soarelui. gorun.Biloba. cimbrisor. papadie. mar. sorbestrea Crampe uterine. revent. in. talpa matei.hrean. nuc. maslin. ghintura galbena. Cresterea dintilor. merisor de munte. vita de vie. musetel. coada calului. fenicul. maces. revent.maselarita Dementa.ceapa. papadie.alun. schinduf. brustur.alun. scanteiuta. spanac. fragi. pochivnic. cretisoara. coada calului. ghintura galbena. morcov. porumbar. soia. galbenele. unguras.anghinare. asmatui. mesteacan. salvie. iarba mare. raculet.telina. calomfir. sparanghel. visin Crustele scalpului. Dezechilibru nervos. papadie. macris iepuresc. Digestie dificila. busuioc. roinita. ghintura galbena. mataciune. sfecla rosie. fasole. varza. coada calului. osul iepurelui. schinduf.Ginseng Degeraturi. crusin. rotunjoara. ovaz. cicoare. tintaura.

arnica. macris iepuresc.angelica.ciubotica cucului.scortisoara. cartof. mesteacan. ceapa.lemnul Domnului. lemnul Domnului. gorun. cimbru Dureri uterine. rostopasca. drete. orz. mur. dovleac. priboi. aloe. talpa gastei. cretusca. trifoi rosu. anghinare. cais. Dureri de rinichi. brustur. dumbravnic. mac rosu. tarhon. deditei. curcubetica. scaiul dracului. nuc. piper negru. valeriana. mar. sofran. Dureri de piept. Dispepsie. porumbar. nuc.aloe. sanisoara. Dismenoree. rodia. lemnul Domnului. anason.roinita Dureri articulare. smochine. aglica. ceapa. maces. lemnul Domnului. porumb. ghimber. salcie.cerentel Dureri menstruale. slabanog. sovarf. Dureri de dinti. papalau. limba mielului. rachita. marar. lemnul Domnului. frasin. mar. menta. tei. osul iepurelui. mar. traista ciobanului. lumanarica. Disfunctii stomacale. piper. iarba mare. lumanarica. pecetea lui Solomon. untul pamantului.musetel. sovarf. troscot. schinduf. ridiche neagra. roinita. coada racului. mataciune. revent. nalba. hrean.dud Disurie.afin. cimbru. omag. frasin.cimbru Dureri renale. ovaz. ceapa. in. . patrunjel. patrunjel. soparlita. Dureri de cap. fag. obligeana.albastrele Dizenterie. sofran. cuisoare Disfunctii sexuale. maslin. raculet.arnica. ciubotica cucului. praz. cimbrisor. coada calului. limba boului. Dureri in zona pelviana. troscot. urzica moarta alba.cerentel. naprasnic. Dureri de urechi.brad.ciumafaie. patrunjel. echinaceea. mutatoare. tataneasa. ghimber. nuc.ghimber. unguras. Dureri de picioare. hrean. maghiran. fag. ceapa. schinel. asmatui.porumbar Dureri de ochi. fenicul. orz. coada racului. Dispnee. lemnul Domnului. grau. hrean. urzica. untul pamantului. dovleac.cimbrisor. usturoi. porumbar. urzica moarta alba Dureri diverse . slabanog.ardei iute. calin. galbenele.cretusca. curcubetica. ghimber.cuisoare Disgravidie.coada soricelului Dureri sciatice. plop negru. angelica. gutui. slabanog. revent. cimbrisor. obligeana. brustur dulce.coada racului. menta. Disfunctia glandelor sudoripare. iasomie de padure. coacaz negru. rachitan. musetel. tintaura. rozmarin. limba canelui. banuti. lemnul Domnului. ciumafaie. zmeur. Distrofia miocardului. ghintura galbena. schinel. dumbravnic. unguras Dureri de spate si musculare. musetel. Duodenita. brusture. tintaura. sorbestrea. brad. lemnul Domnului. Eczeme.angelica. cartof. coada racului. brancuta. sunatoare. papalau. cerentel. Dureri de hemoroizi. nuc. navalnic. coada racului. Dureri de reumatism. mustar negru. cerentel. vindecea.Discopatie. roinita. aloe. isop. sovarf. hrean. urzica moarta alba. zmeur. floarea soarelui. cerentel. maghiran. spanz.ciubotica cucului.paducel Distonie neuro. pelin. mataciune. fasole. urechelnita.deditei. laptele canelui. capsun.varza Dureri ovariene. soia. sunatoare. gutui.angelica. rostopasca Dureri de gat. menta.afin. carpen. paducel. frasin. ciumafaie. nasturel.aloe. grau. schinduf.cimbrisor. Dureri de stomac. crin alb. piciorul cocosului. fenicul. pochivnic. coriandru. lumanarica.pin Disfunctii hepatice. coada soricelului. Dureri interne. roinita Echimoze. carpen. Ipcarige. brad. crin alb. patlageaua vanata. coada soricelului. armurariu. orz. cuisoare. pelin. obligeana. busuioc. levantica. corn. drete. marul lupului.anghinare.cerentel Dureri de inima. iarba mare.nuc. ienupar. tarhon.albastrele. Dureri de abdomen.orz. calin. cicoare. sanisoara. ardei iute. talpa gastei. soparlaita.vegetativa.angelica. cuisoare. sovarf. lasnicior. pin. vasc. ridiche neagra. Dureri de ficat. Dureri musculare.

rachitan. porumbar. aloe. curcubetica. rostopasca. nuc. Episclerita. matreata bradului. sorbestrea. brad. ovaz. sapunarita. rostopasca. tintaura. rascoage. salvie. micsunele ruginite. steregoaie. turta. mar. brad. Entorsa. sorbestrea. cimbru. cimbrisor. banuti. ciubotica cucului. roinita. naprasnic. pin.brustur. cretusca. Ipcarige. osul iepurelui. salvie. brancuta. marul lupului.carcel. lemnul Domnului. lacrimioara. nufar alb. musetel. crin alb. secara. stejar. maslin. tataneasa. praz.grau. soc. troscot. carcel. pin. fasole. alun. Eczeme uscate. tataneasa. brustur. mar. turita mare. linarita. ulm. Erizipel.coada calului. coada racului. mesteacan. Eczeme pruriginoase. curcubetica. Efelide. menta.sistole. lemn cainesc. usturoita. busuioc. orez. maturice.afin.brustur. marul lupului.afin.telina. Eczeme zemuinde. Escoriatii. sfecla rosie. Epistaxis. merisor de munte. usturoi. molid. lamai. soc. iarba mare. zamosita. pin. mesteacan. frasin. pecetea lui Solomon. isop.roinita. brustur. ventrilica. grau. patlageaua vanata. asmatui. 3 frati patati. talpa gastei. rozmarin.brustur. nuc. deditei. Epilepsie. floarea soarelui. orez.lamai. papadie. crin alb. cimbru. iedera. vinerita.lacramioare. fenicul. varza. vasc.ardei iute. splinuta. Excitatii nervoase. tataneasa. Endometrite. anason. calin. nap. Extra. urzica. corn. urzica mica. zmeur. soc. pecetea lui Solomon. cartof. tarhon. leustean. cimbrisor. mur. Favus. Eruptii tegumentare. coacaz negru. cartof. dovleac. fragi. sclipeti. vasc.calin. leustean. buberic. Enterite. cretusca. Emotivitate. podbal.hamei Eretism nervos. fragi. cretisoara. varza. alun. cimbru. cerentel. urzica. cretusca. Eminenta de avort. sapunarita. Escare. menta. crin alb. frasin. grau. scaiul dracului. rozmarin. rapita. sunatoare. Excitatii sexuale. schinel. coada calului. porumb. priboi. tataneasa. turita mare. piciorul cocosului.albastrele. orz. lemn dulce. sovarf. zmeur. stanjenei.cartof. canepa codrului.brustur. iarba neagra. maselarita. Edeme.crin alb. deditei.caltunasi. coada calului. Exantem. scai vanat.cartof. cretusca. deditei. ulm. cimbrisor.angelica.cimbrisor. troscot. Eliminarea gazelor. ovaz. salata. mac rosu de camp. urzica mica. varza. tei. ridiche neagra.crusin. maces. ulm.silur. grausor. patlageaua rosie. corn.curcubetica. coacaz negru. ruscuta de primavara Faringite. ienupar. spanac. coada calului. troscot. Eritem. dud.coada soricelului. sparanghel. Eroziuni bucale. Enteroragii. sapunarita. rozmarin. scumpie. morcov.brancuta. lichen de prun. Enterocolite. lamai. Ipcarige. vita de vie. maces. cimbru. cerentel. naprasnic. brustur dulce. musetel. Edemele pleoapelor. curpen. fenicul. Ginseng. calomfir. capsun.angelica. sapunarita. grau. Emfizem pulmonar. gutui. ceapa. vita de vie. molid. pufulita cu flori mici. obligeana. Erectii prelungite dureroase. patlagina. Eroziuni. Febra. cerentel. sclipeti. Enurezis. turta.hamei. sovarf. galbenele.papadie. soc. raculet. vulturica. galbenele.nasturel. stejar. pir. mar. iarba de Soaldina. turita mare. cimbru. lemnul Domnului. Eczeme microbiene (infectate). porumbar. scanteiuta. porumb. patrunjel.albastrele. piperul baltii. podbal.afin. telina. . vita de vie. musetel.salata. obligeana. ghimpe. Epidermofitie. coada soricelului.brustur. angelica. iedera. iarba mare. dracila. pelin. cartof. gorun.busuioc. nuc. jneapan. lacramioare. castan salbatec. fasole. nalba. roinita. patlagina. jneapan. Eliminarea toxinelor. coada calului.brustur. spanac.angelica.

tataneasa. brustur. mar.albastrele.castan. lasnicior. Furuncule. coacaz negru. Flebite. soc. raculet. scortisoara. busuioc salbatec. Gene. Fisuri de piele. plamanarica. maghiran. tintaura. Febra tifoida. Greata. castan salbatec.salvie Gingivite. porumb. coriandru. raculet.banuti. calin. coacaz negru. banuti. 3 frati patati. Fistule. telina. brad. trifoiste de balta. ceapa. tataneasa. matreata bradului. vinarita. dud. troscot.coada soricelului. iedera. curcubetica. mar. dracila. turta. carpen. cimbru. maces. echinaceea. patlagina. volbura.lemn cainesc. plop . salcam. dumbravnic.busuioc. mur. Fisuri anale. sunatoare. Ficat colonial. smochine. ceapa. scortisoara. roua cerului. Glaucom. naprasnic.aloe. siminoc. cuisoare. scumpie. urechelnita. pochivnic. lamai. usturoita.alun. coada calului. maslin. cartof. isop. fag. piperul baltii. lamai.calin. busuioc salbatec. usturoi.caltunasi Gingii sangerande.coacaz negru. micsunele ruginite. obligeana. sapunarita. marul lupului. macris. orez. asmatui.amareala. patrunjel. lichen. Fisuri. menta. galbenele. isop. Graviditate. tei. coada racului. tintaura.carpen. nuc. tataneasa. mesteacan. pin. pin. dafin. Ipcarige. patlagina. sovarf. lamai. nuc. leustean.aloe. scorus de munte.schinduf Gaze intestinale. maces. smochine. in.angelica. calin. cicoare. omag. carpen. nuc. ridiche neagra. molid.ridiche neagra. coada soricelului. pir. obligeana. coada soricelului. gutui. angelica. crin alb. salata. cretusca. pin. coacaz negru. macris. patrunjel. Fisuri mamelonare (san).cerentel. vulturica.busuioc. Flatulenta. navalnic. patrunjel.menta. turita mare. macris iepuresc. matreata bradului. roinita.ciubotica cucului. lamai. limba mielului. ciubotica cucului. porumb. Gastroenterite. ardei iute. pelin. Frigiditate. zmeur.coada calului. tataneasa. drete. roinita. Glosite. nalba.albastrele. zamosita. rasgoace. roinita. sclipeti. mur. Gastralgii.coada soricelului. dafin. mur. Gangrena. stejar. rapita. sulfina. Galactagog. Furunculoza pleoapelor. Ganglioni inflamati. tataneasa. ghimber. lumanarica.arnica. Flux menstrual perturbat. iarba neagra. nap. coada racului. pochivnic. nalba. ceapa. menta.iedera. Gastrita. sovarf. limba boului. priboi. mac rosu de camp. prun. mar. lamai. anghinare. mar. cimbru.Biloba Gripa. fumarita.orz.cais. lichen. grau. Fragilitate capilara.(crestere). crin alb. gutui. cimbrisor. pecetea lui Solomon. marar. marul lupului. orz. musetel. soc.dafin. tataneasa. ciubotica cucului. rotunjoara. Fibrom uterin. levantica.cretusca. vita de vie. marul lupului. revent. calomfir. gutui. rachitan. lamai. coada soricelului.ciubotica cucului.lamai Gonoree-busuioc. Friguri. vulturica. maces. brad.galbenele. marul lupului. Fetor bucal.plop negru. roinita. echinaceea. ghintura galbena. vita de vie. mataciune. Fracturi. paducel. vinerita. scorus de munte. cimbru. stejar. obligeana. urzica mica.Ginko. Fermentatii intestinale. usturoi. castan salbatec. Grefe de organe. fumarita.angelica. toporas. lamai. schinduf. papalau. rostopasca. brustur. smochine. lichen. Ficat. rostopasca. praz. orz. schinduf.cartof. Glicozurie. Flegmoane.cretisoara. talpa gastei.

trifoiste de balta. sovarf. untul pamantului. Hipercolesterolemie. patlagina.lamai Hemoptizie. mur. ridiche neagra. Hiperglicemie. rapita. podbal. patlageaua rosie. Herpes genital. scortisoara. pir. porumbar. marar. urzica mica. catina. porumb. ghimpe. lamai. perisor. mur. sorbestrea. tintaura. hrean. lamai. papadie. rapita. mar. Halena. sfecla rosie. strugurii ursului. brancuta. turita mare. rostopasca. vulturica. maslin. pufulita cu flori mici. crusin. nuc. mesteacan. anghinare.afin.asmatui.brustur dulce. Hernie. 3 frati patati. pelin. piperul baltii. papalau. naprasnic. Gusa. salcie. matraguna. turita mare. aloe. Hipertensiune. brustur. perisor. orz. nuc.negru. angelica. capsun. vasc. macris. troscot. porumb. roinita. porumb. pecetea lui Solomon. cerentel. ienupar. vindecea. papadie. rachita. coacaz negru. merisor de munte. urechelnita. vulturica. Hiperexcitabilitate. cretusca. morcov. sanisoara. siminoc. Helmintiaze.ienupar. plop negru. Hemofilie. armurariu. isop. pir. urzica. linarita. brad. stejar. valeriana Hiperexcitatie sexuala. vasc. vita de vie. lemn canesc. ceapa. nap. smochine. cretisoara. anghinare. pelin. raculet. hrean. capsun. papadie. coacaz negru. rozmarin. urzica. papadie. sulfina. praz.cerentel. porumb. stejar. menta. sclipeti. tataneasa. Hemiplegii. catina. limba mielului. pufulita cu flori mici. coacaz rosu. piciorul cocosului. papadie. patrunjel. catina. patlageaua vanata. Hemoragii. 3 frati patati. cicoare. limba mielului. vasc.aglica. ridiche neagra. pin. coada calului. cretisoara. ciubotica cucului. frasin. maces. paltin de camp. calomfir. vinerita. capsuni. fag. grau. sfecla rosie. telina. patlageaua rosie.anghinare. cretusca. Hiperclorhidrie. tei. lacramioare. coriandru. cartof. traista ciobanului. sofran. salcie. fasole. prun.afin. dracila. Hernie de disc. bujor. porumbar. pelin. nuc. usturoi.asmatui. coada soricelului. cretusca. pin. telina. maslin. salata. Hiperemotivitate.marar. armurariu.matraguna. nasturel. Hepatita. praz. nasturel Hidropizie. matreata bradului. brustur. pedicuta. salcie. brad.nufar alb. siminoc. agris. traista ciobanului. scanteiuta. Hemoroizi. turta. sorbestrea. schinduf. echinaceea. mei pasaresc. coada soricelului. limba boului. iarba mare.brebenoc. ciumafaie. schinduf.coada calului. omag.arnica. porumb. musetel. urzica. castan salbatec. sanisoara. anghinare. calin. cais. cimbrisor. Hipermenoree.brustur dulce. sunatoare. lamai. coada soricelului. mataciune.afin. usturoi. ceapa. brustur. trandafir. salcie. caltunasi. soparlita. cimbru. cretisoara. rachitan. osul iepurelui.schinduf Hiperhidroza. pelin. porumb. ruscuta de primavara Hidrosadenite. mesteacan. brandusa de toamna. cartof. molid. naprasnic. cicoare. Guturai. lumanarica. slabanog. merisor de munte. capsun. tataneasa.cerentel. varza. cartof. urzica mica. soc. coada calului. brustur. orz. buberic. norocel. pir. vasc. osul iepurelui. ghintura. prun. coacaz negru. prun. tei. ulm. stejar. cimbrisor. vinerita. sapunarita. busuioc salbatec. salcie. lamai. roinita.sclipeti. brustur dulce. salvie. nalba. strugurii ursului. anghinare. cicoare.castan salbatec. linarita. pedicuta. nemtisori de camp. sfecla. Hiperkeratoze. coada racului. cuisoare. soia. sfecla rosie. . alun.ardei iute. piperul baltii. Herpes. sparanghel. pin. carpen.musetel. visin.patrunjelul campului.afin aglica. micsunele ruginite. troscot. fragi. rapita. patlageaua vanata. patrunjel. tarhon. tintaura. plop negru. salcie. castan comestibil. slabanog. aglica. patlagina. tei. asmatui. mesteacan. agris. telina. lamai. ciubotica cucului. vindecea. limba cainelui. Hiperaciditate. rasgoace.aloe. lamai. coada calului. armurariu. menta. ceapa. talpa matei. menta. aloe. obligeana. unguras. naprasnic. brustur dulce.brebenoc. lasnicior. ventrilica. varza. scortisoara. Hematurie. sorbestrea. busuioc salbatec. albastrele. plop negru. stanjenel. naprasnic. banuti. pecetea lui Solomon. trifoi rosu. bujor.corn Guta. cerentel. salcie.

cartof. capsun. troscot.pir. ceapa. frasin. Incontinenta urinara. rozmarin. salvie. busuioc salbatec.angelica.orz. Incapacitatea de concentrare. orz. nasturel.coacaz negru. dafin. Ginko-Biloba. cretusca. telina. naprasnic. pin. scai vanat. usturoi. Infectii virale. mar. catina. pin. Ginko. coacaz negru. Hipertrofia prostatei. salcie. rachita.coacaz negru. Hipoaciditate.lamai. dumbravnic. coacaz negru. echinaceea. nalba. nemtisori de camp. salba moale. ciubotica cucului. Ginseng. maslin. sclipeti. angelica. papadie. patlagina. telina. isop. hamei. coacaz rosu. coada calului.angelica. coada soricelului.fenicul. gutui. negrilica. curcubetica. mar.brad. lamai. cimbrisor. porumb. usturoita. cicoare. mesteacan. priboi. Induratia splinei.sunatoare. armurariu. vasc. traista ciobanului Hipotonie arteriala.roinita. nuc. sulfina.coacaz rosu. fasole. fasole. tintaura. Ginseng. mur. Ihtioza. Impotenta. cimbru. coacaz rosu. Infectiile pielii. dovleac. grau.ceapa. mar.lacramioare. Infiltrarea grasa a ficatului. ghintura galbena. coada soricelului. Induratia ficatului.valeriana. Infertilitate. Impetigo. ridiche neagra. zmeur. nuc. turta. Infectii genito. curcubetica. musetel. Hipomenoree. musetel. lamai. merisor de munte. coacaz negru. calomfir. vasc. lumanarica. vindecea. patrunjel. lemnul Domnului. papadie.albastrele. ceapa. Infectii intestinale.turta. tataneasa.urzica moarta alba. Infectii oculare. galbenele. Hipovitaminoza. Inflamatia aparatului digestiv. orz. morcov. secara. plop negru. talpa gastei. lemn dulce. usturoi. Inflamatia ficatului. splinuta. patlageaua rosie. nuc. roinita. usturoita. zmeur. Hipotensiune. ridiche neagra.brad.arnica. priboi. Imunitate scazuta. patrunjel. turita mare. vita de vie. sorbestrea.Biloba. telina. Infectiile ginecologice. grau. praz.iarba de Soaldina.dafin. molid. linarita. scai vanat.urinare.afin. Infectii urinare. pelin. jneapan. papalau. gorun. gutui. mur. morcov.isop. busuioc. prun. levantica. Hipomagnezie.echinaceea. pir. visin. rostopasca.catina. morcov. siminoc. paducel. menta. porumbar. marar. rozmarin. musetel. sfecla rosie.aglica. orez.busuioc. marar Icter. praz.castan salbatec. iarba neagra.anghinare. pufulita cu flori mici. rozmarin. papadie. lasnicior. Induratiile pielii. traista ciobanului. ruscuta de primavara. fasole. merisor de munte. morcov. in. . usturoi. macris. leustean. molid. fenicul.urzica moarta alba. ghimpe. salata.albastrele.catina.albastrele.catina. hrean. orz.lacramioare Hipoglicemie. roinita. usturoi. cartof. Infectii microbiene si virale. pedicuta. corn. tei. carcel.nuc. rozmarin. strugurii ursului. silur. Infectiile gurii. Indispozitie. vinerita. Inapetenta. isop. lamai. mataciune. Hipertiroidie. Hipervascozitate sangvina. varza. vasc. linarita. secara. spanac. sparanghel. turta. pochivnic.fenicul. cimbru.catina. patrunjel. rostopasca.armurariu. Infectii respiratorii.ceapa. turta. scumpie. Infectii hepatice.pin. hrean. ovaz.scorus de munte Hirsutism. molid. Indigestii. gorun. Hipodinamie circulatorie. paducel . schinel. lamai. turta. nuc. nuc. Infarct miocardic. naprasnic. lumanarica. vulturica. Infectii.porumb. rasgoace.

nasturel. calin. naprasnic.roinita.hrean. orz. pufulita cu flori mici. Inflamatii urinare si renale. rachitan. paducel. Insuficienta respiratorie.Inflamatia aparatului genital. iedera. Inflamatia mucoasei bucale.silur. macris. Inflamatia pielii. Intoxicatii.hamei. Insuficienta secretiei salivare. papalau. Inflamatii ganglionare si glandulare. secara. jneapan. obligeana.anason. cartof.angelica. fenicul.anghinare. mustar negru. maghiran. rostopasca. limba boului. schinduf.lamai. praz. plop negru. carcel. Inflamatii oculare.cimbrisor. cartof. Instabilitate emotionala. cretusca.aloe. toporas. lichen.iarba mare. sfecla rosie. Inflamatia ochilor. splinuta.in. trifoi rosu. orz.cartof. banuti. jneapan. lichen. floarea soarelui. salcam.brustur. dalac.castan salbatec. galbenele. schinduf. vinarita. rachita. turita mare. Inflamatia splinei. sunatoare. ovaz.naprasnic. Iritatii. levantica. salcie. plop. Insuficienta hepatica. sunatoare. musetel. mustar negru.afin. dalac. pir. sunatoare. marar. salcie. Iritare nervoasa. lichen de islanda.mar. hamei. lemn canesc. telina. iedera. tataneasa. schinduf. Insuficienta tiroidiana.iarba mare. Inflamatii. schinduf. osul iepurelui. Inflamatii articulare. Inflamatii genitale. Inflamatii vezicale. orz. papadie. talpa gastei.hamei. Inflamatii venoase.banuti. cretusca. Ipohondrie. cicoare.catina Insuficienta pancreatica. dovleac. strugurii ursului.morcov. prun. sunatoare. rozmarin.crin alb. sofran. Inflamatii intestinale. plamanarica. brustur. paducel. crusin. drete.anason. Insuficienta circulatiei sangelui. sclipeti. orz.obligeana. Ginseng. tataneasa. roinita.cimbrisor.coada soricelului. sovarf. smochine. dumbravnic. sparanghel. mazare. limba boului. slabanog.mar.rozmarin. Inflamatia cailor respiratorii. siminoc. telina. toporas.strugurii ursului. telina. roinita. hamei.anghinare. ghintura galbena. merisor de munte Inima. menta. prun. mesteacan. iarba mare. angelica.sunatoare. Insuficienta corticosuprarenala. pecetea lui Solomon. lamai. nufar alb. Intertrigo. Inflamatia urechii. Intoxicatia sangelui.rozmarin. Insuficienta ovariana. secara.coacaz rosu. cais. coacaz negru.ovaz. salata. ciubotica cucului.armurariu. Inflamatia nervilor. morcov. Iradiatii. Inflamatia vezicii urinare. pin.ulm. smochin. turta. hrean. troscot. sanisoara. . papadie. floarea soarelui. schinduf. lamai. vasc. Insuficienta lactatiei. gutui. roinita.pepene galben. armurariu. fasole.morcov. urzica moarta alba. Insuficienta transpiratiei.telina. musetel.galbenele. cretusca. orz. mar. valeriana. sparanghel. Inflamatii mamelonare. nuc. stejar. Inflamatiile mucoaselor. ciubotica cucului. busuioc. Insatisfactii sexuale.cais.schinduf. zmeur. Insomnie. crin alb. capsun. trifoi rosu. levantica. nuc. telina. Insuficienta biliara.in. Insolatie.zmeur.rotunjoara. cartof. patlageaua rosie. Insuficienta cardiaca. Insuficienta renala. 3 frati patati. mur. Insuficienta vederii. arnica. Inflamatiile pleoapelor. virnant. nufar alb. lemn cainesc.

busuioc.ceapa. frasin.ienupar. prun. ciubotica cucului. visin. ceapa. Intarzierea cresterii. coada soricelului. Iritatia ochilor. sorbestrea. Leucemie.busuioc. ovaz. mar.nalba. hrean. salcam. Litiaze biliare.catina. tataneasa. lemn cainesc. patrunjel.nalba. slabanog. Leziuni bucale. vindecea. cimbru de gradina. jneapan. ienupar. crin alb. ovaz. Junghi. lemn dulce. Limfoame. Leziuni cardiace. catina. isop. Leziuni tuberculoase. Leziuni zemuinde. maghiran. turita mare. patrunjelul campului. telina. lacramioare. patlageaua rosie. iarba mare. praz. salcie. silur. hrean. grau.sfecla. ventrilica. ciubotica cucului. calapar. Ginko. vinerita. plop negru. marar. lemnul Domnului. patlagina. levantica. sfecla. vinarita.cerentel. galbenele. menta. tintaura. scaiul dracului. papalau. brancuta.anason. feciorica. Leziuni vegetante. rostopasca. coriandru. Iritatii vaginale. trifoi rosu. gorun. 3 frati patati. splinuta. ghimpe. Leucoree. patlageaua rosie. ceapa. Iritatia gatului.banuti. Limbrici. Isterie.anin negru. patrunjelul campului.Biloba. levantica. trifoiste de balta. sorbestrea. trifoi alb. curcubetica.(scaderea numarului de globule albe). sfecla. mac rosu de camp. masline. pepene galben. coada racului. pin. Litiaze. Lactatie (pentru marirea cantitativa). morcov.pin. sclipeti. coacaz rosu. musetel. busuioc. gutui. Ischemie cardiaca. ceapa. cuisoare.arnica. grau.asmatui. 3 frati patati.cretusca. asmatui. capsun.angelica. visin. strugurii ursului. stejar. Iritatia pielii. perisor. merisor de munte.angelica.anghinare.lacrimioara. slabanog. patlageaua rosie. coada calului. Leziuni cutanate.armurariu. fasole. patlagina. obligeana. Limfatism. cimbrisor. musetel. busuioc de camp.3 frati patati. sunatoare.albastrele. trandafir. Ginseng. isop. iarba neagra. Ingrijirea corporala. rotunjoara. telina. cretisoara. nalba. Leziuni stomacale. paducel.vasc. papadie. coada racului. orez.limba boului.catina. gutui. crin de padure. papadie. salvie. coacaz negru. Iritatia mucoaselor. ulm. Intepaturi de insecte. sorbestrea. Leziuni intestinale. cartof. porumb.batranis. isop. . nasturel. dovleac. urzica moarta alba. podbal. salata. fenicul. nemtisori de camp. Leucopenie. arnica. soparlaita. patrunjel. ghintura. nuc.maces. Laringita. Leziuni iritante.pin.Iritatia aparatului digestiv.coada soricelului. pedicuta. sorbestrea. galbenele. trifoiste de balta. Intarzierea dezvoltarii mentale. maces. sfecla. sfecla rosie. Iritatia sanului. sporis. brustur. hrean. Inrosirea mainilor. naprasnic. vasc. grau. rachitel.albastrele.angelica.cais. lichen de islanda. praz. maces. ghiocei. vasc. iarba mare. nuc. nuc. feciorica. paducel.lamai.brustur. cerentel. unguras.angelica. plumanarica. fenicul. Intretinerea pielii. pin. Imbatranirea prematura. Lacrimarea ochilor. cretusca. lamai. sunatoare.angelica. ridiche neagra. varza.lamai. arnica. calapar. busuioc.angelica. smochin. roinita. porumb. Lipsa poftei de mancare. mur. vindecea. prun. scaiul dracului. crin alb. lamai. vita de vie. hamei. cretisoara. cimbru. iasomie de padure. secara. naprasnic. orez. limba boului.iasomie de padure.telina. sparanghel. cicoare. Iritatia aparatului renal si urinar. lumanarica. pochivnic. Inrosirea (iritarea) pleoapelor. Lipsa menstrelor. floarea soarelui.

banuti. piciorul cocosului. ventrilica. ridiche neagra.curcubetica. porumb. Micsorarea fluxului menstrual. banuti. osul iepurelui. coada soricelului.iedera. Mastoidita. Menstruatii intarziate. Miastenii. porumb. Maladii cardiace. coada soricelului. capsun. slabanog. Matreata. nuc. iarba mare. trandafir. lemn dulce. hamei.afin. tataneasa. ghimpe. salcie. rotunjoara. mesteacan.ceapa. plop negru. rachitan. lamai. mar. pir. ceapa. Metroanexita.cerentel. deditei. schinduf.maselarita. coacaz negru.angelica.ghiocei. lemnul Domnului. unguras.gorun. maces. Memorie deficitara. crin de padure.afine. ceapa. catina. limba mielului. lemnul Domnului.coada racului. patlagina. patlagina.menta. marar. scanteiuta. plumanarica.ardei. vasc. Miopatie. traista ciobanului. pelin. maces. patrunjel. trifoiste de balta. iarba neagra.coada calului. coacaz negru. secara. pepene galben.brustur. obligeana.alun. sfecla rosie. cretisoara. lamai. paducel. coada calului. Ginko-Biloba. frasin.brustur. in. porumb.afine. ovaz. scorus. brustur. trifoiste de balta. galbenele. rozmarin. sorbestrea. ciubotica cucului. Migrene. trifoiste de balta. rozmarin.angelica. tei. soparlita. secara. piperul baltii. frasin. unguras. iasomie de padure. vulturica. ghimber. iedera. ruscuta de primavara. lemn dulce. salcie. Lumbago. lemn cainesc. musetel. coada racului. capsun. porumb. coada soricelului. merisor de munte.catina.iedera. curcubetica. cimbrisor. Ginko. usturoi. Menstruatii reduse. feciorica. orz. pedicuta. vasc. roinita.afin. porumb. limba mielului. scorus de munte. brustur. zamosita. soparlaita.fenicul. porumb. mar. fenicul. roinita. lemn dulce. vetrice. ghimpe. rozmarin. urzica moarta alba. traista ciobanului. sfecla rosie. fenicul. Menoragii. Menstruatii perturbate. splinuta. batranis. corn. porumb. vindecea. salvie. porumb. stejar.ceapa.ghiocei. Meteorism. obligeana. splinuta. Menstre dureroase. mac de gradina. ceapa. salvie.armurar. curpen. Malarie. Luxatii. banuti. coada calului. fag. patlageaua rosie. Ginseng. schinduf. Nefrite.angelica. patrunjel. roinita. maghiran. busuioc. Menstre abundente. lacrimioara. scai magaresc. telina. pir. secara. Mialgii. trifoi rosu. salata. cretisoara. spanz. Ginseng.brustur. rozmarin. urzica moarta alba. mesteacan. lichen de Islanda.Litiaze urinare. rostopasca.sunatoare. Micoze. coada calului. Nastere. nap. valeriana. limba mielului. Meningita. roinita. marar. anghinare. stejar. tataneasa.calapar. coacaz negru.angelica. maces. orz. busuioc de camp. Lupus. nuc. brancuta. carpen. Metroragii. Menopauza. zamosita. sclipeti. busuioc. cretusca. Metrite. ceapa. ciubotica cucului. mataciune. salcam.aloe. . hrean. lichen de prun. iarba rosie. Mancarimi de piele. trifoi rosu.catina. schinduf. crusin. fag.angelica. ridichea neagra. patlageaua vanata. pufulita cu flori mici. turita mare. varza. sparanghel. Melena. arnica. roinita. Miopie. stejar. levantica. iarba mare. Lovituri. limba canelui.Biloba.arnica. grau. lamai. sunatoare. schinduf. anghinare. morcov. cimbru de gradina. roinita. coacaz negru. Memorie. nuc. lamai. Miocardita. porumbar. sunatoare. trandafir. coada soricelului. Ginseng. urzica mica. hrean. Maladii infectioase. echinaceea.cimbru de gradina. nuc. roiba. pufulita cu flori mici. rozmarin.coada racului. busuioc.coada calului. Mamopatii premenstruale. piperul baltii. Muscatura de sarpe. salata.

iarba neagra.cicoare. brad. crin alb. musetel. Oboseala cronica. vulturica. grau. sanisoara. nuc. orz. visin.buberic. hrean. Orhita. spanz. Ginseng. buberic. Noduli scrofulosi. brad. ceapa. Ginseng. Obezitate. ciubotica cucului. iedera. Otraviri. echinaceea. mesteacan. sparanghel. nalba. osul iepurelui. ceapa. smochin. menta. iedera. Neurodermite. pin. coada racului. usturoi. omag. aloe. Paludism. ghintura. Ipcarige. Orjelet. anghinare. paducel. patlageaua vanata. coada calului. fag. schinduf. laptele canelui. capsun. Nevroze. coacaz negru. patlageaua rosie. papadie. salata.dalac. roinita. telina. orez. iarba mare. prun.smochin. lamai. vita de vie. spanac. roinita. mar. fragi.hrean. Otita. sunatoare. rostopasca. cimbrisor. limba mielului. cimbru de gradina. Paralizii. rostopasca. frasin. piciorul cocosului. varza. telina. coada soricelului. ghimber.hamei. maslin.aloe. priboi.arnica. dalac. ricin. norocel.ceapa. crin de padure. maturice. musetel. morcov. galbenele. tei. coacaz negru. scortisoara. magheran. vasc.dafin. mesteacan. coada calului. levantica. toporas. ghintura.aloe. cicoare. papadie. ceapa. sporis. varza. Onanie. crin de padure. Paraziti intestinali. secara. lemn dulce. coacaz negru. coacaz rosu.cicoare.mar. sofran. soc. paducel.busuioc. praz. ventrilica. ciumafaie. rozmarin. schinel. lamai.dalac. zamosita. usturoi.curcubetica.echinaceea. Oftalmologie. unguras. praz. papadie. ricin. pecetea lui Solomon. fragi. ciumafaie. hrean. Oxiuraza. norocel. coacaz negru. rozmarin. maslin. patlageaua rosie.grau. maselarita. macris. Paralizie faciala. mataciune. patlagina. cimbru de gradina. dafin. siminoc. capsun. morcov. Nervi. coada racului. Palpitatii. maslin. ulm. salvie. sunatoare. hrean. 3 frati patati. Panaritiu. Nevralgii diverse. Oligomenoree. crin. zmeur. mustar negru.coada calului. splinuta. tei. Ovare. cuisoare. Parazitoze. anghinare. crusin. alun. spanac. corn. marar. coacaz negru. isop. narcisa alba. coada soricelului.ceapa. visin. maces. lamai. floarea soarelui. Negi. fragi.anason. ridiche neagra. valeriana Opareli. cretusca. crin. grau. talpa gastei.lacramioare. tataneasa. ridiche neagra. nufar alb. dalac. vasc. vasc. talpa gastei.afin. mar. lamai. fenicul. maslin. varza. Osteomielita. plop negru. ciubotica cucului. cretusca. orz. lumanarica. levantica. lacramioare. urzica. ghiocei. lamaie. hamei. Papiloame. ghintura. fenicul. rotunjoara. patlagina. ovaz. cimbru de gradina. brustur. Paraplegii. soc. coada calului.ceapa. usturoi. limba boului. prun. galbenele. salvie. marar. vasc. pufulita cu flori mici. sclipeti. cretisoara. scanteiuta.busuioc. Osteoporoza. carpen.brad. arnica. pelin. crusin. angelica.cimbru de gradina. varza. levantica. Ginko-Biloba.banuti. negrilica. varza. sunatoare. coada calului. stejar. nuc. patlageaua rosie. crin de padure. usturoi.anin alb. Oligurie. ceapa. schinduf. cretisoara. praz. dumbravnic. coada soricelului. soia. vulturica. roinita. Paraziti capilari. ghimber. iarba mare. vita-de-vie. frasin.coriandru. cimbru de gradina.afin.afin. lichen.ceapa. iarba neagra. iarba mare. Oprirea secretiei de lapte. pochivnic. Otalgii. trifoiste de balta. lamai. coada soricelului. ceapa.castan comestibil. echinaceea. coacaz negru. Pancreatita. fasole.curcubetica. carpen. Nervozitate. sparanghel. valeriana. fumarita. Ochi inflamati. salcie. dalac. Neurastenie. mar. sunatoare.angelica. cretusca. nuc. fenicul. salba moale. dumbravnic. patlagina. dumbravnic. cimbru de gradina. porumb. porumbar.dalac.curcubetica. . maselarita. praz. coacaz negru. agris. usturoi. maselarita. marar. usturoi. patlageaua vanata.

brusture. ceapa. Pilo. mac rosu de camp. Prolaps rectal. musetel. Picioare sensibile. porumb. turta. scai magaresc. iedera. jneapan. mar.Parestezii. zamosita. hrean. iarba mare. mesteacan. sorbestrea. mesteacan. iarba de Soaldina. patrunjel. macris. iarba neagra. hrean. gutui. Porfirie. lumanarica. curcubetica. sunatoare. Ginko-Biloba. telina. obligeana.catina. nalba. Picioare reci.coada calului. pecetea lui Solomon.angelica.brad. crusin. Poliomielita. babornic. menta. ciubotica cucului. Polinevrite. batranis. salba moale. plamanarica. vasc. cimbrisor. pepene galben. nuc. roinita. cimbru de gradina. mar.cuisoare. Piodermita. ovaz. naprasnic.batranis. ulm. pin. roiba. lamai. cretisoara. stanjenei. trandafir. scaiul dracului. calapar. Ginseng. omag.hrean. Prurigo. patlagina. grau. Presbitie. pufulita cu flori mici. frasin.limba boului. dalac. sclipeti. cimbru de gradina. vinerita. echinaceea.nefrite. pir. Prevenirea cancerului.ceapa. spanac. maces.hrean. angelica.dumbravnic. curcubetica. curpen. Pierderi seminale. scai magaresc. spanz. tataneasa. coacaz negru. hrean. Periflebite. Pletora. sovarf. varza. fasole. osul iepurelui.asmatui. Pericardita. visin. mar. iedera. dumbravnic. mesteacan.ghimpe. usturoi. macris.asmatui.asmatui. schinduf. ricin. ruscuta de primavara. Pelagra. merisor de munte. angelica. galbenele. fragi. urechelnita.asmatui. prun. strugurii ursului. levantica.afin.anghinare. vindecea. Pareza nervilor periferici. lemnul Domnului. anghinare. Pistrui. mesteacan. coada calului. smochin. Pioree. telina. sparanghel. ciubotica cucului.afin.lamai. laptele canelui.lamai. curcubetica. pepene galben.aloe.ceapa. visin. maslin. mac rosu de camp. cretisoara. praz.castravete. Pielite. coada soricelului. nuc. lamai. Ginko-Biloba. piperul baltii. Plagi. Periartrite. coacaz negru. norocel.gorun. hrean. prun. coada soricelului. salata. coada soricelului.alun. Polipi.albastrele. nuc. sapunarita. carpen.maslin. silur. dalac. Pete pe piele. lichen.lamai. Pleoape cazute. Parodontoza. lacrimioara. soc. dovleac. Podagra. Prevenirea senescentei. hrean. Pecingine.praz. iarba neaga. vita de vie. castan comestibil. naprasnic. ventrilica. Pigmentatii diverse. piciorul . lemn dulce. pareze. Pojar.catina. maces.ceapa. bostan. turta. coacaz negru. porumb. nasturel. rasgoace. naprasnic. spanac. lamai. nuc. Pelada. cretusca. stejar.cerentel. ceapa.lamai. smochin.jneapan. ghiocei. dalac.mustar negru. morcov. Pleoape inrosite. cerentel. Pierderea memoriei. pelin.hamei. pecetea lui Solomon. castan comestibil. feciorica. arnica. mesteacan. bobornic. ghiocei. maces. spanac. hrean. usturoi. nufar alb. hrean. fasole.arnica. ghimpe.castan salbatec. iedera. mustar negru. urechelnita.lamai. urechelnita. Polutii nocturne.echinaceea. patlagina. micsunele ruginite. Prevenirea ridurilor.ghiocei. Pleurite. nasturel.pecetea lui Solomon. babornic. Prostata. plop negru.alun. echinaceea. Pemfigus. Polipi uretrali. marar. Prevenirea racelilor. anghinare. lamai. strugurii ursului. coacaz negru. masline. vasc. patlageaua rosie. cerentel. scai vanat. asmatui. morcov. papadie. Parkinson. ceapa. nufar alb. marar. Pneumonie.cimbru de gradina. trifoiste de balta. coada calului. hrean. nalba. patlageaua rosie. pin. Ginko-Biloba. mustar negru. Pediculoza.

levantica. lasnicior. scorus. 3 frati patati. patlagina. ceapa. scorus de munte. dalac. galbenele. matreata bradului. piperul baltii. crin alb. mustar negru. schinel. fragi. mur. coacaz negru. toporas. sanisoara.afin. corn. cretusca. canepa codrului. sunatoare. ventrilica. cicoare. cimbru de gradina. frasin. ventrilica. troscot. salata. cimbrisor. limba mielului. stejar. isop. Psoriazis. grau. musetel. usturoi. galbenele. iarba rosie. brustur. coada calului. ceapa. stejar.cocosului. catina. sorbestrea. cimbrisor. busuioc. rodul pamantului. coacaz negru. telina. ciubotica cucului. siminoc. scaiul dracului. podbal. mei pasaresc. nuc. anghinare. telina. Retentie urinara. coada calului. coada calului.brad. molid. orez. hrean. patlagina. nuc. levantica. volbura. obligeana. strasnic. . busuioc de camp. Rani. pedicuta. Retentie azotata. spanac. molid. Remineralizare. patrunjelul campului. telina. mataciune. podbal. Psihoze. gorun. angelica. galbenele. cimbrisor. angelica. tei. lemn dulce. sapunarita. pecetea lui Solomon. arnica. piciorul cocosului. splinuta. coada calului. mesteacan.crusin. cicoare. asmatui. rotunjoara. Rani zemuinde. iedera. Ipcarige. sunatoare. roinita. splinuta. obligeana. limba canelui. lichen.lemn cainesc. scai magaresc. cretisoara. catina. curcubetea. anason. ghimber. cimbru de gradina. orz. pir. salvie. rachitan. gutui. limba mielului. levantica. pir. iedera. orz. plamanarica.brad. tintaura. schinel. stevie. morcov. rostopasca. silur. patlagina. trifoiste de balta. scortisoara. cimbru de gradina. brad.agris. Rau de mare. in. sfecla. busuioc. pin. frasin. Raguseala.cretisoara. rasgoace. vita de vie.leustean. Rectocolite. ceapa. buberic. lumanarica. Rani ale colului uterin. limba mielului. Reglarea ciclului menstrual. obligeana. pin. scumpie. galbenele. limba boului. sovarf. stanjenei. ulm. Ginko-Biloba. lichen. salvie de camp. Rahitism.ceapa. lamai. lemn cainesc. lichen de Islanda. canepa codrului. pin. strugurii ursului. nalba moale. anghinare. ventrilica. carpen. talpa matei. asmatui. telina. trifoiste de balta. patrunjelul campului. menta. marul lupului. ghintura. plop negru. rachitan. isop. brustur. pin. pin.anghinare. plamanarica. ghimber. ridiche neagra.afin. orez. dafin. urzica mica. coada racului. urzica. nalba. mutatoare. babornic. sofranas. nuc. hamei. osul iepurelui. coacaz negru.anghinare. rasgoace. brustur. naprasnic. jneapan. sofranas. pir. cretisoara. Purpura. rachita. salvie. dafin. brad. anin alb. podbal. roinita. lemn cainesc. Regurgitari. soc. ienupar. papadie. iarba neagra. rozmarin. turita mare. pelin. echinaceea. coacaz negru. maghiran. ciubotica cucului. ciumafaie. Retentia apei. urzica mica. scai vanat. fenicul. lasnicior. aloe.lichen. smochine. hrean. splinuta. sfecla. merisor de munte. drete. salcie. perisor.calapar. priboi. pepene galben. lemn cainesc. limba boului. musetel. mar.albastrele. cerentel. salvie de camp. agris. limba boului. arnica. urzica. vinerita.aloe. sclipeti. vindecea. alun.brad. untul pamantului. cuisoare. grau. drete. Ipcarige. praz. plamanarica. carpen. soc. 3 frati patati. talpa gastei.obligeana. fasole. varza. telina. coacaz negru. Radiatii. plop negru.aloe. mar. turita mare. tarhon. paltin de camp. marar. roinita. Ginseng. gorun. steregoaie. buberic. gutui. papalau. nuc. Rani anale. fag. naprasnic.catina. schinduf. trifoiste de balta. nuc. soc. salcie. telina. ciumafaie.albastrele. schinduf. osul iepurelui. Retinopatii. brancuta. crin de padure. spanz.asmatui. pin. rozmarin. mustar negru. brad. pedicuta. lumanarica. fasole. porumb. morcov. patlageaua vanata. sparanghel. angelica. turta. Reumatism. rostopasca. drobita. soc. calin. praz. Ramolisment. sporis. iarba mare. visin. trifoi alb. coriandru. patrunjelul campului.afin. iarba mare. prun. menta. osul iepurelui. unguras. valeriana. spanac. vita de vie. patlageaua rosie. anghinare. usturoita. calapar. ridiche neagra. toporas. dalac. Rani purulente. merisor de munte. trifoi rosu. limba mielului. ceapa. urzica mica.arnica. coacaz rosu. Raie. papadie. Raceli. turta. nasturel. maces. capsun. Regenerarea tesuturilor.catina.

castan salbatec. Sindrom azotermic. Ginseng. roinita. zmeura. maces. busuioc de camp. Rinite.deditei.ceapa. echinaceea. urzica moarta alba. varza. Sindrom premenstrual. coada calului. Ginseng. stejar. podbal. iedera.curcubetica. spanac. urzica moarta alba. hrean. Sani durerosi. 3 frati patati. pepene galben. hrean.pir. Sifilis. ciubotica cucului. Scrofuloza. echinaceea. cimbru de gradina. nuc. ghiocei. patlageaua vanata.capsun. lamai. hrean.cretisoara. coriandru. Scarlatina. .carcel. turta. maces. sunatoare. urechelnita. visin. hrean. valeriana.limba mielului.brustur. nuc. Slabiciunea muschiului inimii. lamai.hrean.marar. Scorbut. sfecla rosie.Ginko-Biloba. lamai. 3 frati patati. coada soricelului. Sedativ cardiac.Rezistenta la frig scazuta. Scurgeri ale ochilor. nalba. pin.catina. sunatoare. Sangerari uterine. Scleroza vaselor de sange din creier. lamai.cimbru de gradina. pir.coada soricelului. patlageaua rosie. Sechele dupa fracturi.lacramioare. stejar. Somnolenta.mar. stejar.busuioc.cretisoara. tataneasa. podbal.lamaie.mar. Sincope. urzica. vasc. Sindrom Raynoud. tataneasa.galbenele.arnica. coada calului. Sarcoame. tintaura. talpa gastei. Sangerari menstruale puternice.angelica. limba boului. lasnicior.arnica. macris iepuresc.ardei iute. Sangerari nazale. Rinichi.coada calului.salcie. varza. porumb. echinaceea. vestejiti. spanac.ceapa. hrean. menta. cimbru de gradina. Septicemie. Scurgeri de sange. hamei. Sciatica.ceapa.coada racului. deditei.albastrele. Slabiciune generala. Sangerarea gingiilor. coada soricelului. nuc. Sedentarism. coacaz rosu.busuioc. menta.fragi. piper. roinita. Secretii salivare. limba boului. Rinite alergice. Sarcina.galbenele.pochivnic. Sindrom dispeptic. ridiche neagra. Seboree. trandafir. scorus de munte. silur. Sinuzita. Scurgeri vaginale. papadie. gutui. nuc.floarea soarelui. mar.coada racului. vasc. patrunjel. salcie.lacramioare. telina. coada soricelului.Biloba. echinaceea.hrean. Scurgeri ale urechilor. ridiche neagra.anghinare. iedera. mustar negru. iedera.angelica. mustar alb. cretisoara. Senectute. turita mare. cimbru de gradina. Ginko.Ginseng. Scleroza. 3 frati patati. Scleroza renala. 3 frati patati.busuioc. usturoi. lamai. usturoi.angelica. zmeur. macris iepuresc. ciubotica cucului.cerentel. Silicoza pulmonara. schinduf. 3 frati patati. zmeur. aloe. Sedativ nervos. Rupturi si intinderi musculare. coada racului. marar.brancuta. Sani atoni. Riduri. Secretie vaginala insuficienta. turita mare Sindrom de malabsorbtie. castan salbatec. catina. orz. iedera. Sida. Slabiciune musculara. Rino-sinuzite. ridiche neagra.mar. talpa gastei. macris iepuresc. Scleroza in placi. varza.limba mielului. obligeana. rostopasca.menta. scorus de munte. coacaz negru. Scabie (raie). varza.

Stari congestive. Spasme digestive. prun. lemn dulce. busuioc. talpa gastei. busuioc. Surmenaj. patlagina. Stari depresive. nuc. lichen.deditei. vasc. hrean. angelica. Ginseng.coada soricelului.busuioc de camp. soparlaita.afin.curpen Sughit. Stres. paducel. musetel. scortisoara. ceapa. iarba mare. nuc. grau. angelica. catina. nalba. patlageaua rosie.caise. margareta. asmatui. musetel. sovarf. matreata bradului. crin de padure. Stari spastice a vezicii biliare.morcov. coada soricelului. cimbrisor. dracila. salata. Stimularea secretiei de lapte. Spasme musculare.coada calului. ruscuta de primavara. Stomatite. levantica. levantica. leustean. telina. nalba. micsunele ruginite.cerentel. Traheite.leustean. sclipeti.hamei. lamai. capsun. usturoi.brustur.lumanarica. ovaz. nalba. salvie. orz. levantica. pin.anason. gorun. scortisoara. naprasnic. coacaz negru. gutui. mataciune.paducel. mataciune. Stimulent general. vasc. maturice. coada racului. orez.coada racului.cuisoare. fasole. sunatoare. Toxicoza gravidelor.dafin. Stari nervoase. maslin. tei. Spasme vaginale.marar. roinita. tataneasa. telina. Tahicardie. pochivnic. cicoare. musetel.Spasme.crin alb. sunatoare.pedicuta. tataneasa. salvie. smochine. nasturel. talpa gastei. trandafir. nasturel.feciorica.angelica. pir. floarea soarelui. ovaz. catina. stanjenei. ovaz. Ten seboreic. dud.Ginko. unguras.anghinare. scorus de munte. Spasmofilie. licheni. cuisoare. secara. naprasnic. zmeur.albastrele. Stari de iritabilitate. Splina. tei. macris iepuresc. nemtisori de camp. ovaz. Spondiloza. cerentel. usturoi. soc. salvie.ceapa.drobita. catina. Ten uscat. Stari febrile. Spermatoree. paducel. cimbru de gradina. cimbru.sunatoare.Biloba. Sterilitate feminina. telina. echinaceea. turte. jneapan. leustean. naprasnic. urzica. salcie. plop negru. ciumafaie. tei.dovleac. coada calului.angelica.angelica. Sterilitate masculina.Biloba.busuioc de camp. vasc. anin alb. curcubetica. anin negru. Spasm sanguin cerebral. menta. . nuc.brustur. ceapa. Stimularea ficatului. mar. nalba.coada calului. cimbrisor. pedicuta. osul iepurelui.alun. Tensiune cerebrala. orz. aloe. Stimularea functiei sexuale. sunatoare. Stimularea circulatiei periferice. nuc. Socul sindromului toxic. ovaz. musetel. cretisoara. valeriana. Ginko. urechelnita. menta. smochine. Stari inflamatorii digestive.anghinare. fumarita. dud. lichen. Tenie. saschiu. lemnul Domnului. zmeur.alun. Taieturi. orz. usturoi. scumpie. coacaz negru. iarba mare. roinita. coada soricelului.ardei iute. nuc.steregoaie. Spasm piloric. salata. Supuratii.anason. mur. dalac. raculet. Stari gripale.sunatoare. orez. Ten iritat.lamaie. grau. calapar. Stimularea sistemului nervos. Stafilococi. pedicuta.levantica. telina. Striuri uretrale. grau.castan salbatec. salata. Toxiinfectii alimentare. streptococi. obligeana. Tabagism. coacaz negru. Stari de oboseala. nuc. fasole. anin alb. crin alb. plop negru. ceapa.schinduf. hrean. lamaie. vasc. narcisa alba. ienupar. priboi. sovarf. lumanarica. talpa gastei. pelin.brustur. Tensiune oscilanta. curcubetica. patlageaua rosie. coada racului. turita mare.

coacaz negru. Ginko-Biloba. talpa gastei. pepene galben. pepene galben. busuioc de camp. toporas. salata. Tulburari de menopauza. salcie. frasin. castan salbatec. Tumori maligne. Tuberculoza. turta. gutui. limba mielului. dalac. lemn dulce. sofranas. turta.patlagina. coacaz rosu. ridiche neagra. Tulburari de echilibru. navalnic.cimbrisor. zmeur.grau. naprasnic. musetel. papadie.Ginseng. Tulburari neuro vegetative.ceapa. feciorica. lamaie. coada soricelului.roinita. rostopasca. rostopasca. ceapa. canepa codrului.anin alb.mustar negru. deditei. vasc. amareala.fragi.ghintura. isop. zmeur. cimbru de gradina.lichen. roinita.anason. salcie. carpen. coada calului. grausor. hrean. obligeana. rostopasca. porumb.aloe. tataneasa. Tulburari hormonale.brustur. stanjenei. brancuta. fragi.cimbru de gradina. coacaz negru. frasin. podbal. orz. marul lupului. vita de vie.Ginko-Biloba. roinita. salvie. cimbru de gradina. . Tuse cu secretii muco. salcam. salata. Tricomonas. Tromboze. talpa gastei. ghimber. merisor de munte. ciubotica cucului. scai vanat. ienupar. calin. talpa gastei. Tromboflebita. zmeur. usturoi. Tricofitie. alun.pelin. caise. ghiocei. banuti.crin alb. nufar alb.brustur. sovarf. patrunjel. mesteacan. scorus de munte.marar. porumb. pir. sunatoare. dalac. rozmarin. Tuse convulsiva. Ginseng. Ginseng. unguras. Tulburari endocrine. Tulburari digestive. lamai. capsun. Tulburari dispeptice. navalnic. Tulburari de crestere la copii.ciubotica cucului. soia. vasc. scai vanat. schinduf. roinita. rozmarin. valeriana.brustur. Traheobronsite. Tulburari mentale. frasin. Tulburari de ciclu menstrual. scai magaresc. plop negru. catina. salvie. levantica. nalba. schinduf. hrean. catina. dalac. hrean. varza. hamei. obligeana. brustur. capsun. arnica.afin. turita mare. usturoi. ovaz. zmeur.brad. in. pin. iarba de Soaldina. usturoi. Tuse astmatica. coacaz rosu. roinita. troscot. Ipcarige. Tumorile vaginului. toporas. telina. marar. tataneasa. angelica. salvie. telina. menta.angelica. leustean. vinerita. ventrilica. calin. pin. ridiche neagra. Tulburari de apetit.arnica.cretusca. lichen. Tumorile anusului. ghimber. Ginseng. ruscuta de primavara. tataneasa. cretusca. salcam. plop negru. patlagina.angelica.intestinale. vasc. Tulburari de circulatie. catina. ridiche neagra. Tumori. jneapan. nap. levantica. usturoi. cicoare. limba cainelui. Traumatisme.purulente. porumbar. hamei. papadie.afin. fasole. scai vanat. smochine. salvie. dracila.marul lupului.musetel. paducel. Tulburari ale secretiei biliare. cretusca. salvie de camp. tataneasa.aloe. usturoita. tataneasa. urzica moarta alba. telina. trandafir. Tulburari ale permeabilitatii capilare. grau.coacaz negru. Tulburari nervoase. carcel. porumb. pir. Trigliceride in exces. aloe. limba boului. lumanarica. siminoc. cretisoara. Transpiratie excesiva. sfecla rosie. obligeana. plamanarica. Tristete. grau.canepa codrului. sofran. vasc. brad. nuc. pecetea lui Solomon. roinita. podbal. fragi. Tulburari ale sistemului nervos. salcam. gutui. praz. talpa gastei. crin de padure. banuti.limba mielului. iedera. rozmarin.castan.Ginko-Biloba. porumb. zmeur. lamai. coada calului. talpa matei. iarba mare. stanjenei. hrean. ceapa. roinita. anin negru. Tuse. plamanarica. merisor de munte. varza. cervana. Tumorile tubului digestiv. macris. omag. prun. nuc. sovarf. podbal. 3 frati patati.galbenele. pepene rosu. ardei. Tulburari gastro. salcie. marar. iasomie de padure. Tulburari de memorie. soc. smochine. mac rosu de camp. Tulburari ovariene. limba boului. galbenele. usturoi. gorun. volbura. molid. pelin. echinaceea. stejar. Tulburari cardiace. lemnul Domnului. tei. sovarf. plamanarica. vasc. mar. coriandru. coada soricelului. praz. tarhon. curpen. marul lupului. Ginseng. talpa gastei. urzica moarta alba.ceapa. schinduf. unguras. patrunjel. vasc. salcie.paducel. turita mare.

salcie. turita mare. usturoi. sclipeti. Ulceratii infectate. tataneasa. cuisoare. Varice. coada soricelului. nalba. . iedera.coada calului.cimbru de gradina. fag. mesteacan. brustur. calapar. coacaz negru. prun. Vicii ale sangelui. soc. calapar. armurar. Vitiligo. frasin. mesteacan. salata. Urticarie. tataneasa. busuioc. frasin. catina. lamai.anason. cretusca. Xeroze. galbenele. revent. patlagina. scumpie.lamai. echinaceea. rozmarin. catina. catina. curcubetica. supurate. masline. rachitan. pelin. coacaz negru. musetel. patlagina. hamei. ciubotica cucului. Uricemie. urzica. telina. sporis. nalba. urzica moarta alba.anason. ienupar. tintaura. rodul pamantului. Viermi intestinali. maslin. ridiche neagra. Vopsirea parului. laptele canelui. salvie. crin de padure. coada soricelului. coada soricelului. castan salbatec. usturoita. limba cainelui. vita de vie. pir. soparlaita. Ulceratii zemuinde. hamei. turita mare. coriandru. morcov. levantica. sunatoare. cimbrisor.angelica. musetel. ceapa. coada calului. rachita. turta. Ulceratii.drobita. tintaura. scumpie. isop. Viroze.afin. dovleac. pochivnic. sunatoare. Urinari dificile. hrean. smochine. paducel. iedera. angelica. sapunarita. sparanghel. pelin.afin. valeriana. scai magaresc. pin. pecetea lui Solomon.brustur. patlagina. nasturel. pelin. jneapan. saschiu. canepa codrului. busuioc. jneapan.afin. urzica mica. musetel. dalac. lemn dulce. catina. scanteiuta. nuc. castan comestibil. aloe. ienupar. ventrilica. frasin. corn. cimbru de gradina. scaiul dracului. urechelnita. unguras. mesteacan. coada soricelului. ricin. coada soricelului.Tuse pe baze nervoase. varza. Vergeturi.busuioc. Ginko-Biloba. lamai. orz. rostopasca.aloe. levantica. visin. coada racului. nuc. siminoc. roinita. troscot. crusin. pufulita cu flori mici. valeriana. turita mare. arnica. praz. pelin.anason. tintaura. calapar. papadie. busuioc. maces. maces. vasc. nalba. grausor. Vitalitate scazuta. sclipeti. lumanarica. coada calului. crin alb. ciubotica cucului. salvie. maselarita. rostopasca. capsun. mar. naprasnic. Vertij. Ulceratii ale pielii. tataneasa. telina. galbenele. scanteiuta. sapunarita. iarba rosie. Ulceratii stomacale sau duodenale. varza.afin. brad. turta. urzica mica. grau. nuc. smochine. orz. sorbestrea. Vaginite. salata. tataneasa. nasturel. rostopasca. cerentel. macris.lemnul Domnului. tintaura. zmeur. slabanog. vulturica. plamanarica. roinita. galbenele. rachitan. fragi. sunatoare. grau. angelica. Vascozitate sangvina. Tuse spastica.grau. coriandru. mataciune. Zgomote in urechi. brustur. paducel.arnica.ceapa. iarba mare. spanac. salcie. alun. patrunjel. turita mare. Ulcer varicos. rapita. orz. Tuse uscata. coada calului. Umflaturi diverse. obligeana. morcov. curcubetica. salcie. dracila. Usurarea durerilor la nastere. talpa gastei. urzica. asmatui. marul lupului. crin de padure. sfecla rosie. priboi. Ulceratii atone. piciorul cocosului. vasc. floarea soarelui. coada calului.brad. lemn dulce. spanac. unguras. roinita. urechelnita. feciorica. vinarita. rachitan. brustur. ciubotica cucului. Ulceratii canceroase. limba mielului.anason. telina. patlagina. salvie.alun. ovaz. patlagina. ceapa. cretisoara. fag. lemnul Domnului.anason. gutui. vetrice. lamai. troscot. maces. deditei. pelin.afine. dracila. ridiche neagra. lemn cainesc. cretisoara. vindecea. salcam. salcie. telina.brustur. roinita. coacaz negru. armurar. porumb. ciubotica cucului. ciubotica cucului. gorun. dumbravnic. pin. cretusca. urzica moarta alba. varza. marul lupului. arnica. feciorica. ceapa. mur. usturoi. prun. lamai. castan salbatec.albastrele. iarba neagra. Uscaciunea tegumentelor. pir.catina. leustean. in. Vanatai. nalba. schinduf. fumarita. coriandru. grau. brad. menta.(de gamba). rostopasca. menta. coada soricelului. porumb. plamanarica. linarita. siminoc. musetel.hrean. marul lupului. telina. podbal. urzica moarta alba. 3 frati patati. canepa codrului.patrunjel. strugurii ursului.ceapa.deditei. coada calului. anin alb. Veruci. smochine. roinita. Tiuituri in urechi. porumb. trifoi rosu. usturoi. urzica moarta alba. gorun. pufulita cu flori mici. soc. anin negru. aloe. gutui.aloe. drete. Varsaturi (voma). ovaz. tataneasa. cerentel. coada calului. anason. anason.busuioc. cimbrisor. coada soricelului. papadie. plamanarica.albastrele. brustur. schinel.

uretrite. vitamina B1. se bea in cursul unei zile. prurigo. ulceratii cronice. -2 lingurite de fructe uscate se vor pune la 250 ml apa. B2. infectii urinare. adjuvant in tratarea diabetului. iar in trecut se folosea la vopsitul firelor si tesaturilor. oftalmologie. cuperoza. ateroscleroza. adjuvant al diabetului. A doua zi se va bea in decursul zilei. anorexie. enterocolite de fermentatie si putrefactie. convalescenta. fierte in amestec cu frunze de mesteacan. antiseptic urinar. derivati antocianici. azotemie. Fructele antidiareice. afinghi. afectiuni coronariene. oxalic. retinopatii.la 1 litru de vin de struguri de buna calitate se vor pune 50 g de fructe proaspete zdrobite. edeme. febra tifoida. varice.tanin. mirtilina. Se va lua un varf de cutit de 3 ori pe zi sub limba. Ericaceae Denumiri populare: afene. lactic. antiseptic intestinal. Preparare: Frunze . zaharuri. lasate sa se usuce. apoi se vor strecura. -Vin. marmelada) Sucul din fructe se folosea la colorarea vinurilor. succinic. -2 lingurite de frunze maruntite se vor pune la 250 ml apa si se fierb apoi timp de 15 minute. eczeme. bronsite. dureri de stomac. Se strecoara si se pot consuma 3 cani pe zi. obezitate. Se va fierbe la foc mic 30 minute. derivati flavonici. stomatite. In zonele montane. Din afine se prepara bauturi racoritoare si alcoolice (sirop si afinata) si produse alimentare (gem. hepatita. reumatism.o parte de fructe zdrobite si 5 parti alcool alimentar de 70?. cancer (preventiv). Fructele . cosmetica (tratamente). mirtilina. antidiareic. Actiune farmaceutica. Se va lua cate 20 picaturi-o lingurita de 3 ori pe zi diluata cu putina apa. uneori in amestec cu alte plante. asine. antiseptic urinar. rectocolite. afte. -Gemuri si dulceturi se pot face conform retetelor traditionale. Se fierb apoi pana se leaga siropul. tartric. benzoic.2 lingurite de frunze maruntite se vor pune la 250 ml apa clocotita. Du aceia se va strecura si se complecteaza lichidul obtinut tot cu . Se folosesc la tratarea diareei. hipertensiune.1. insuficienta biliara. C. dupa care se pun in sticle cu gura mai larga. coaca. In unele parti contra diareei se faceau turte din afine si faina din samburi de masline. principii bacteriostatice.. balonari. are proprietati astringente. dermatite (diverse). dupa care se inghite. neomirtilina. fructele uscate sau plamadite in rachiu se intrebuintau in mod curent contra diareei. viroze. antihelintic. crampe ci si in boli de piept si de inima. cucuzie. Compozitie chimica: frunzele contin arbutina. Se pot folosi la urmatoarele afectiuni: Fructele. malic. provitamina A. colibaciloza. imunitate scazuta. Se lasa timp de 8 zile la temperatura camerei agitand des.afectiuni buco-faringiene. oxiuraza. se folosesc in multe parti piepteni speciali. -1 litru de suc de afine se va pune cu 700 g de zahar. tanin. metroragii. E. -2 lingurite de fructe zdrobite se vor pune la 500 ml de apa de seara pana dimineata la temperatura camerei. uremie. Se va tine timp de 10 minute. Se fierb timp de 10 minute.Proprietatile terapeutice ale afinului Denumire stiintifica: Vaccinum myrtillus Fam. colesterol marit. Se iau cate o lingurita de 3 ori pe zi. se preparau ceaiuri nu numai pentru diaree. diaree. AFINUL . PP. la culesul carora in iunie-iulie. afin de munte.2 lingurite de fructe se vor pune la 500 ml apa. laur (Datura stramonium) si traista ciobanului. pectine. hemoroizi. arsuri. antiseptice. cistite. creste acuitatea vizuala. guta. -Fructe uscate se vor transforma in praf cu ajutorul rasnitei de cafea. Din ramurile cu frunze. In timpul celor 15 zile se va agita des si se tine la temperatura camerei. afine -negre. -Tinctura (se poate face si din frunze la diabetici) se folosesc fructele proaspete. Se tine 15 zile. tuberculoza pulmonara. creste acuitatea vizuala. scade zaharul din sange. ericolina. Se va bea caldut in decursul unei zile. Se inchid bine si se pot folosi in tot cursul anului. care se dadeau bolnavului sa le manance. faringite. diuretic. Se tin timp de 30 minute. antiseptic urinar si usor diareic. -1 kg de afine zdrobite se vor pune cu 1 kg de zahar la fiert. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. malic. bacteriostatice. cicatrizarea ranilor. micoze. hidrochinona. pomisoare In traditia populara: este pretuit pentru fructele sale dulci-acrisoare. Se pot folosi in tot cursul anului la diferite bauturi racoritoare. se foloseau contra diabetului. etc. fructele. diabet. candidoze. tulburari de circulatie. acizi: citric. dizenterie.

Se va agita vasul zilnic de 2-3 ori. care pe langa faptul ca vindeca afectiunea pot si sa intareasca imunitatea organismului. Ateroscleroza: aceasta afectiune este foarte greu de tratat fara un regim alimentar adecvat. Se prefera maceratul sau infuziile care sunt foarte utile. iar adulti pana la un paharel de 50 ml de 3 ori pe zi. Administrare pe afectiuni. Se mai poate asocia insa la aceasta afectiune si o serie de plante amare din plante ca : gentiana. Plante care ajuta sistemul nervos: talpa gastei. vasc. Se va consuma pentru aceasta cate 100 g de fructe de 3 ori pe zi. Se tin in damigeana sau o sticla mai mare timp de 7-8 zile. Infuzia din frunze se va bea fractionat cate 500 ml pe zi. dar si de medicamentele care se consuma. etc) din urmatoarele plante: traista ciobanului. La aceasta afectiune este foarte utila mierea care se va consuma cat mai des in cursul zilei luata sub diferite forme.(nu se va consuma de diabetici) peste fructele de afine zdrobite se va pune zahar. valeriana. Se poate lua si in diferite combinatii cu alte plante. Anorexie: fructele consumate crude o perioada cat mai lunga ajuta la refacerea poftei de mancare. Inseamna ca ajuta la strangerea tesuturilor. sunatoare. Afinele insa sub orice forma. Se va putea consuma copii cate o lingurita de vin. Este foarte eficient. Se va putea consuma cate un paharel (50 ml) de 3 ori pe zi.la 500 ml de votca de 40? se va pune 50-100 ml tinctura de afine. Se poate in afara sezonului sa se foloseasca insa tinctura sau chiar afinata. Se pot combina in aceste cazuri cu ceaiuri sau alte forme (tincturi. paducel.vin la un litru. (15-30 zile). Se mai lasa apoi cu alcool timp de 10 zile. -Afinata. Arsuri: principiile active atat din frunze cat si din fructe sunt astringente si antiseptice. roinita. sau pulbere care se va obtine din fructe. Se leaga la gura doar un tifon pentru a nu intra mustele sau alte insecte. Afte: vezi afectiunile bucale (are acelasi tratament). Se prefera sa se consume inainte de mese cu 15 minute. Se poate folosi si diluat. Se mai poate combina cu ceaiul de busuioc si se indulci cu miere poliflora. se va face o cura cu fructe proaspete. Afectiuni coronariene. pudra din fructe sau frunze. tintaura. La 1 kg de afine se va pune 1 kg de zahar. lucru foarte util in toate afectiunile coronare. Afinele sunt renumite pentru faptul ca scad zaharul din sange. La fel se va proceda si cu praful (din frunze sau fructe). Tinctura se poate dilua cu apa in functie de sensibilitate. mai ales daca se face cu toata seriozitatea. foarte util in toate afectiunile inimii. avand in vedere ca fac acest lucru fara dureri. se pot administra pentru ajutorul pe care-l pot da in reusita unui tratament si implicit pentru vindecare. Scad de asemenea nivelul . Lichidul. -Lichior. Antocianinele din fructele de afine se folosesc in industria de medicamente pentru obtinerea medicamentelor care au actiune venotonica si mai ales de reglare a permeabilitatii capilare. contribuind la vindecare si cu atat mai mult avand si principii antibiotice fac sa se distruga o serie de microbi. acesta se poate pastra foarte mult si cu cat trece timpul va primi o savoare mai deosebita. Indiferent de tipul afectiunii este foarte util consumul fructelor proaspete sub forma de cura. Plante cu actiuni cardiotonice: traista ciobanului. Lichidul rezultat va fi pus in sticle ermetic inchise.ceaiul. dupa care se va scurge sucul dar nu in totalitate. Se mai poate folosi-dar rezultatele sunt mai modeste. Combinatia aceasta de plante poate sa faca inutila folosirea altor medicamente sintetice. pelin. Se va cauta ca in aceste cazuri sa se tina ceaiul cat mai mult in gura. Peste fructele lasate se mai poate pune votca la 40? si se mai lasa timp de 20 de zile dupa care se poate filtra si se pune in sticle inchise ermetic. roinita. rozmarin. In toate cazurile cand este vorba despre o afectiune cronica. Pentru uz extern se vor folosi cantitati duble la ceaiuri in comparatie cu tratamentul intern. praf. Este un protector al vaselor capilare. Cu acestea se vor face ceaiuri care vor ajuta la o mai puternica eliminare de sucuri gastrice si biliare si prin aceasta vor mari pofta de mancare. Afectiuni buco-faringiene: Avand in vedere faptul ca in aceste afectiuni apar de obicei leziuni foarte dureroase si cu alte produse de asemenea se produc dureri. vasc. paducel. se va incerca si aplicarea unui tratament naturist care s-ar putea foarte bine sa aduca o imbunatatire a starii de sanatate sau chiar vindecarea. Se poate face un tratament de lunga durata in functie de tipul afectiunii si de vechimea bolii. lacramioare. etc. Se poate folosi cate un paharel la nevoie de 3 ori pe zi. Se va pune dupa 8 zile 1 litru de alcool alimentar de 80.

De asemenea ceaiuri de castan. Se vor folosi sub diferite forme care va sunt la indemana. Bronsite: in aceste afectiuni se folosesc fructele pentru ca sunt bactericide si antiseptice. Aceste afectiuni trec cu ajutorul curei de fructe de 100 g de 3 ori pe zi. cate un ceai de 3 ori pe zi. In acest caz se va consuma cate 100 g de 3 ori pe zi. pentru a marii cantitatea de vitamina C care poate ajuta la aceste afectiuni.colesterolului �rau�.apar frecvent la cei care au facut perioade lungi de tratament cu antibiotice. Se pot bea 3 astfel de ceaiuri pe zi alternand intre ele insa este preferabil sa se consume inainte de mese. Candidozele. caz in care va trebui sa fie strecurata deoarece rasina de brad poate sa aiba impuritati. Se va intari de asemenea imunitatea organismului. Restul se poate folosi oricat de mult. Abia dupa ce s-a analizat cu atentie compozitia chimica. Mai mentionam si alte ceaiuri care se pot face din : chimion. De fapt prima actiune este la nivelul stomacului si intestinelor. in istoricul ei vom constata ca prima data a fost folosita pentru actiunea ei asupra stomacului si intestinelor. Balonari: in acest caz fructele sub orice forma. Se mai pot folosi de asemenea ovule de propolis de la Apicola) se de asemenea se va feri de frig si umiditate. cu o lingurita de tinctura de afine. Notam de asemenea foarte util ceaiul de scai vanat. In lipsa fructelor proaspete se pot lua infuzii din frunze sau decocturi din fructe. sulfina. este bine sa consume fructe de afine sub forma de cura timp de 20 de zile pe an. Fructele contin foarte mult potasiu si au foarte putine calorii. Bine-nteles ca este indicat . lucru care trebuie cunoscut de cei care fac tratament cu acest produs. sau chiar sunt suspectati de anumite forme de cancer. etc. Pe abdomen se pot pune in acest caz comprese calde pentru calmarea durerilor. dulceata. paducel pot ajuta si ele. fenicul. combinatia fiind mai eficienta. s-a descoperit ca planta poate fi utilizata si in alte afectiuni. Aici notam faptul ca din 10 g de praf care se vor amesteca cu 50 g de grasime ( unt fiert clarificat. untura. In cazul fructelor proaspete se vor consuma 100 g de fructe de 3 ori pe zi. ori daca vom analiza folosirea acestei plante. Cu acestea se vor face spalaturi vaginale de 2 ori pe zi. Se mai poate folosi si ardeiul iute sub forma de frectii in dureri pentru intensificarea circulatiei sangelui. in afara de cele cu alcool care nu se vor lua in cantitati mari. Se poate de asemenea lua praf de fructe dupa masa sa se tina in gura pentru 10 minute. Intr-adevar aceasta afectiune trece relativ repede (10 zile) cu oricare din tratamentele cu afin. Cistite: se pot face infuzii sau alte forme galenice din frunze cu concentratie dubla. brusture. etc) fiert pe baia de apa timp de 3 ore.se va tine aceasta timp de 30 de zile. Colesterol marit: pe langa faptul ca fructele curata peretii arterelor ajuta si la eliminarea colesterolului �rau� din organism.toti cei care au in familie pe cineva suferind de cancer. Tot mierea in combinatie cu suc de lamaie si apa este indicata. Se va face o cura de 30 de zile timp in care se va lua concomitent si tratamentul instituit de medicul curant. decocturi. Curele in special de fructe nu strica nimanui. sirop. busuioc. afinata in cantitati de cate 2 ceaiuri pe zi sau cate o lingurita de sirop sau dulceata sau cate 10 ml de tinctura luat de 3 ori pe zi in functie de ce aveti la indemana. Colibaciloza: ori care din preparatele din fructe sau chiar din frunze sunt utile la combaterea acestei afectiuni. ciubotica cucului sau lichenul de Islanda cu care se vor face ceaiuri indulcite cu miere si se consuma calde. da o buna alifie care este mai eficienta daca se aplica de 2 ori pe zi. Praful din fructe uscate se poate lua cate o lingurita de 3 ori pe zi. apoi strecurat. Mentionam faptul ca afinele sub orice forma sunt un bun antibiotic pentru agentii patogeni de la nivelul renal. proaspete sau praf sunt foarte utile. lucru ce va face ca locul afectat sa fie mai bine irigat cu sange si in acest fel contribuind la o vindecare mai rapida. Tot ele mai ajuta la curatirea arterelor si venelor sau al capilarelor. Cancer: -preventiv. Cicatrizarea ranilor: ceaiul din frunze sau chiar frunzele cu care s-a facut ceai (cataplasme) ajuta la o mai rapida cicatrizare a ranilor. suc. Se mai pot face inhalatii sau bai cu esente de brad. Se pot consuma in orice cantitate si sub orice forma. Atentie insa la constipatie pentru ca toate acestea sunt constipante si ar fi foarte bine sa va alimentati in timpul acestui tratament cu o alimentatie laxativa.caz in caz in care se pot lua intern si sa se foloseasca si in spalaturi. Azotemie: infuzii. sucul de la o jumatate de lamaie cu miere. vasc. menta. mai ales daca aveti posibilitatea sa puneti in ea si putin propolis brut (se incalzeste apoi pe baia de apa) sau rasina de brad. Notam aici combinatia care se poate face cu flori de galbenele sau cu flori de coada soricelului. Intern se va consuma de asemenea ceai de cel putin 2 ori pe zi. Toate acestea sunt utile in cazul balonarilor. apoi sa se inghita cu apa. etc. Indiferent ca avem o afectiune acuta sau chiar cronica ea va trece cu aceasta planta. Se mai poate sa va fie de ajutor ceaiuri de: cimbru. Daca nu aveti puteti sa faceti infuzii si din frunze.

Cosmetica: se pot folosi atat frunzele cat si fructele sub diverse forme (masti. paducel. Se poate combina foarte bine cu afinele. dupa strecurare se vor pune comprese pe locurile afectate. frunze de mesteacan. caz in care este indicat sa se foloseasca si tinctura de propolis si de asemenea se poate consuma iaurt care ajuta la refacerea florei microbiene utile a aparatului digestiv. Se fierbe 15 minute) este foarte util atat intern cat si extern. apoi se va spala cu apa calda. mesteacan si alte plante care pot contribui la diminuarea zaharului din sange si la o mai buna functionare a pancreasului. Se mai poate combina cu tarate. In cazul tenului uscat insa nu se va folosi in nici un caz tinctura care usuca si mai tare tenul. Guta: oricare din preparatele din afin ajuta. spalaturi. de 2 ori pe zi. De fapt afinul este denumit insulina vegetala. este foarte util sa se faca un tratament cu fructe de afine care vor contribui la disparitia a o serie de efecte secundare care pot sa fie dupa tratamentele aplicate cu medicamente. Eczeme: in acest caz compresele cu frunze fierte sau chiar cu fructe sunt de mare ajutor. etc) aceasta afectiune va trece mult mai repede si in plus se va intarii imunitatea organismului. Notam si la aceasta afectiune ca in cazul folosirii si a preparatelor din farmacia stupului (propolis. In cazurile in care este perturbata grav flora sau exista o serie de agenti patogeni mai puternici. Tratamentul extern se poate face cu cataplasme de frunze de afine sau de brusture. frunze de . argila. miere. Diaree: cu ajutorul fructelor sau al frunzelor se poate scapa foarte usor de acest simptom destul de frecvent.sa se consume in timpul tratamentului si iaurt. pana se restabileste normalizarea scaunului. Se va face tratament pana la deplina vindecare indiferent ca este vorba despre o afectiune cronica sau una acuta. Se poate combina la aceasta afectiune cu ceaiuri de lichen de Islanda si nalba. Este foarte eficient in special pentru riduri. Faringita: ceai din frunze sau fructe se va consuma caldut cu inghitituri mici. laptisor de matca. care contribuie foarte mult la refacerea florei microbiene utile intestinelor si in acest fel boala va trece mai repede. comprese. de foarte multe ori o singura lingurita de tinctura poate sa rezolve rapid acest simptom atat de neplacut. Este foarte utila in acest caz aplicarea uleiului de Ricin cald local. Se vor combina insa si cu ceaiuri de: cozi de cirese. Convalescenta: dupa orice afectiune indiferent de natura localizarii sau de alte considerente. cataplasme. Suplimentar mai putem spune ca aceste fructe contin mult potasiu si deci sunt indicate in tratarea oricaror edeme. Se va folosi insa ceai de lamaie. Edeme: datorita faptului ca afinele si preparatele din afine curata arterele si capilarele sunt foarte indicate. Se vor putea de asemenea face bai sau inhalatii cu esenta de brad si comprese sau cataplasme din frunze de afin. atat timp. pastai de fasole. Dizenterie: in aceasta afectiune sucul din afine sau tinctura sunt foarte utile. Fara aceasta planta nu se poate efectua un tratament corect al diabetului. Enterite. lapte. Se amesteca in functie de tipul de ten cu smantana. etc) in special pentru efectul astringent si antibacterian la toate tipurile de ten. brusture. Tinctura este insa foarte potrivita la tenurile grase. Diabet: se recunoaste ca aceasta planta este indispensabila celor care sufere de aceasta afectiune. se aplica de 2 ori pe zi dupa o prealabila spalare. pastura. se va face un tratament de mai lunga durata. Se va face o cura de minimum 10 zile cu oricare din preparatele din fructe pe care le aveti la indemana. Se va folosi orice forma de preparat aveti la indemana. Notam doar faptul ca se poate folosi absolut orice forma de preparat care nu contine zahar sau miere. In cazul diareei. in functie de afectiune sau de tipul tenului. Remarcam de asemenea ca scoarta de soc (ceai din 2 lingurite de coaja maruntita la 250 ml apa. etc. Notam doar faptul ca si in cazul in care este vorba despre o infectie sau chiar o toxiinfectie alimentara este util tratamentul cu afin deoarece acesta poate sa distruga eventualii germeni patogeni. De asemenea se mai pot folosi cu mare succes o serie de ceaiuri din: vasc. Tratamentele acestea cosmetice se vor putea face atat la centrele specializate cat si la domiciliu. se tine o parte pe fata timp de 20 de minute. sulfina. Se va lua doar cu aprobarea medicului curant care trateaza aceasta afectiune. caolin. se strecoara. apilarnil.indiferent ca sunt de fermentatie sau de putrefactie se pot vindeca prin folosirea afinelor sub orice forma. Cuperoza: in acest caz se vor folosi frunzele din care se va face un ceai (4 lingurite maruntite la 250 ml apa clocotita). o parte de plante cu 2 parti din acestea din urma. Se pot face creme care sa ajute la o serie de eczeme sau alte afectiuni dermatologice (50 g grasime cu 10 g de planta maruntita indiferent ca sunt fructe sau frunze) se fierb pe baie de apa. Primul pentru efectul antibiotic si al doilea pentru efectul emolient.

Intern ajuta pentru ca regleaza activitatea venelor contribuind la curatirea lor. sau cel putin dupa fiecare scaun obligatoriu. Se poate combina cu clisme facute cu pelin. Pentru dureri se va folosi ardeiul iute. Prurigo (mancarimi): In toate cazurile se va face un macerat in otet. Hepatita: afectiunile hepatice de orice natura sunt influentate in bine deoarece actiunea acestei plante este una de curatire a sistemului sanguin si prin aceasta implicit una de curatire a ficatului. daca se face concomitent cu tratamentul medicamentos si cu o hranire corespunzatoare a organismului. . Hipertensiune: potasiul din fructe mentine echilibrul fluidelor din organism. Se mai poate adauga insa si o serie de plante care au actiune puternica asupra sistemului sanguin: arnica. Se pot face bai. Ulceratii cronice: in cazul ulceratiilor cronice se poate folosi foarte bine cataplasma din fructe proaspete. in cure de mai multe zile la rand constituie cea mai usoara metoda de a scapa de oxiuri. plus odihna care este foarte importanta la aceasta afectiune. Tulburari de circulatie: se va face o cura cu fructe de afine sub orice forma ar fi de minimum 30 de zile. Indiferent insa daca se vor folosi sub forma de tinctura sau alta forma toate sunt utile mai ales daca se va combina si cu Echinaceea si cu o serie de produse ale stupului. mai ales daca ranile sunt mari. La 1 litru de otet preferabil de mere si miere. Se lasa acoperit pentru 8 zile apoi se strecoara.fragute. Retinopatii: vezi oftalmologie. In trecut cand nu erau atatea medicamente puternice se baza tratamentul doar pe odihna si hrana. pentru ca distrug microbii si refac flora intestinala. Micoze: fructe sau frunze si sub orice forma este util oricare din produsele cu afine. Hemoroizi: o cura cu produse din afin sub orice forma. Afinele sunt cele care refac cel mai rapid traficul intestinal reglandu-l atat in constipatie cat si in cazul diareei. Aceasta planta este foarte utila la vindecarea acestei afectiuni. Metroragii: se vor consuma ceaiuri din afine cate 3 ceaiuri din afin pe zi. Se vor tampona zonele cu mancarimi cu o vata imbibata in acest otet asa cum este sau in cazul in care ustura se va aplica diluat. Se mai pot insa folosi si alte preparate sau solutii. Oxiuraza: fructele de afine consumate pe stomacul gol cate 100 g pe zi. Deci consumul fructelor de afine care contin aceasta substanta pot ajuta prin aceasta si alte substante care le contin la foarte multe afectiuni oculare. pentru a nu intra fructe in rana. sulfina. etc. castan. Se pot consuma cruzi. Acestea se zdrobesc. Oftalmologie: mirtilina este responsabila de o mai buna functionare a muschiului ocular. Este foarte util ca sa se combine aceste ceaiuri cu coaja de stejar sau cretusca. frunze de frasin. Stomatita: vezi afectiunile buco-faringiene. In cazurile de afectiuni ale pleoapelor se vor pune comprese cu ceaiuri caldute pe ochii inchisi de 3 ori pe zi. De asemenea se vor face bai locale cu ceai concentrat don frunze de 2 ori pe zi. Obezitate: unii vor crede ca glumim recomandand afine in obezitate. cataplasme sau chiar luat intern. Intradevar afinele pot sa constipe si se cunoaste ca in majoritatea cazurilor pentru obezitate se dau tocmai tratamente laxative. Reumatism: ceaiul din frunze de 2 ori pe zi cate o cana se bea intern. Se poate folosi chiar tinctura. Se pot face insa si bai cu infuzii din frunze de afine care sunt foarte utile atat in bai cat mai ales in clisme. Febra tifoida: aici este vorba despre o afectiune foarte grava. sub forma de suc sau rasi. Ei bine exista si cazuri cand este perturbat grav sau mai putin grav tranzitul intestinal. Uretrite: acelasi tratament ca in cistite Viroze: se va face tratament cu fructe de afine timp de 30 de zile zilnic fie fructe fie ceai sau sirop. ori majoritatea obezilor sunt mari consumatori de dulciuri. in aceasta afectiune. care poate fi tratata la spital insa se pot folosi si fructele de afine sub orice forma. Se va consuma in aceste cazuri cu cat mai multi morcovi consumati impreuna cu afine. lucru care ajuta foarte mult celor cu aceasta afectiune. etc. Rectocolite: indiferent de forma sub care se prezinta sunt indicate fructele de afine sub orice forma. Insuficienta biliara: in acest caz este indicata cura de 20 de zile cu afine proaspete cate 100 g de trei ori pe zi. Tuberculoza pulmonara: consumul fructelor cate 150-200 g de 3 ori pe zi o perioada mai lunga contribuie la o mai rapida vindecare. se aplica local apoi se panseaza peste aceste fructe. In cazul leziunilor trebuie totusi sa se puna o fasa intre fructe si rana. Se vor schimba o data pe zi dupa o temeinica spalare cu apa calduta din ceaiuri medicinale. Imunitate scazuta: o cura cu fructe de 20 de zile este foarte indicata. De asemenea afinele sunt un bun antibiotic natural. In plus afinele reduc zaharul din sange. se vor pune 50 g de frunze maruntite de afine. fiind cea mai utila.

AGLICA Denumire stiintifica: Filipendula hexapetala Fam. se faceau cu ea abureli contra frigurilor. rostopasca. Radacinile se plamadeau in vinars. anghinare. rani. potroaca. Se foloseste la urmatoarele afectiuni: astm. Compozitia chimica a fructelor de agris: acid citric. vinetele. dizenterie. 2 lingurite de radacina maruntita se pune la 250 ml apa. Se va fierbe apoi timp de 5 minute. nadufului si varsaturilor de sange. In afectiunile hepatice in afara de consumul fructelor se mai poate adauga o serie de ceaiuri din: armurariu. artritism. pectine. zaharuri. pisate. ghioc. fier. Este unul din fructele cu care se poate face cel mai rapid dezintoxicarea in primavara. Cu decoctul din flori se faceau spalaturi pentru dureri de ochi. Radacina plamadita in rachiu se dadea femeilor.500 g la masa impreuna cu alte alimente si o data pe saptamana sa se consume doar aceste fructe in acea zi. corobatica-albastra. calciu. fosfor. In Muntii Apuseni. Denumiri populare: teisor In traditia populara: in podisul Tarnavelor. obezitate. Denumire populara: coacaz In traditia populara: se folosesc in alimentatie. Se plamadea in vin sau bere pentru cei care nu puteau urina. Cei care au guta le ajuta foarte mult aceasta cura. vinetea. B2. din care se lua cate un paharel. hipertensiune. care aveau dureri dupa nastere si barbatilor. vor putea face o cura de fructe. remineralizare. In satele din jurul Careilor. iar pisata se lua ca purgativ. dimineata. C. AGRISUL . clopotel. in timpul secerisului. fiertura plantei se lua contra constipatiei si a durerilor de stomac. La Maguri. Se pot folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni hepatice. ALBASTRELELE . hemoragii. sodiu. B1. caz in care se va consuma intr-o zi doar fructe din acestea fara nimic altceva. Vitaminele A. Este un mijloc rapid de redresare a organismului. Se mai folosea contra bolilor de piele fiertura din radacini. unul dimineata si unul seara. convalescenta. Compozitie chimica: contin amidon si tanin. Florile se intrebuintau la prepararea apei de obraz si pentru cresterea parului. ca fiertura de albastrele vindeca totdeauna ochii albastri. acid malic. cernute si amestecate cu untura se facea o alifie pentru eczeme. droc. din tulpinile uscate se facea un ceai contra diareei.din acestea se vor consuma cate 2 ceaiuri pe zi. floarea-paiului. astenii. care aveau dureri si umflaturi de testicule. Compositae. Se pot de asemenea folosi sub forma de suc. acid tartric. vanata.2. celuloza. Ceaiul se folosea pentru raceli si boli de piept. constipatie. atonie digestiva. saruri minerale. Rosaceae. Acei care doresc sa slabeasca sau care doresc sa-si dezintoxice organismul. iarba-frigurilor. dioc.Proprietatile terapeutice ale albastrelelor Denumire stiintifica: Centaurea cyanus Fam. hemoroizi. Denumiri populare: buruiana-mnerie. potasiu. reumatism. iar ceaiul din flori contra bolilor de rinichi. din radacinile uscate. corcobetica. slavoc. P. tataisa. Este util apoi sa se continue cu cate 100. fiind un leac la indemana. Ceaiul din flori se bea contra tusei. preparandu-se cu ele sosuri si supe. Se credea in unele zone. substante grase. inflamarea cailor urinare. litiaze. Preparare: se foloseste radacina. . dupa care se strecoara. maturica. Se pot consuma pana la 3 ceaiuri pe zi. Administrare: in toate cazurile se pot consuma fructe proaspete cate 100. guta. diaree. floare de grau.500 g la fiecare masa. floaremnerie. floare-vanata. In traditia populara: la taieturi se puneau flori crude. hidropizie.Proprietatile terapeutice ale agrisului Denumire stiintifica: Ribes grosularia Fam Saxifragaceae.

Pentru aceasta se vor pune 50 g de flori maruntite la 250 ml alcool alimentar de 70?. -Extern se poate pune tot din ceaiul de mai sus cataplasme sau comprese.Compozitie chimica: contine mici cantitati de alcaloizi. Este un tratament de durata. Se pot adauga si comprese cu zer. Se va face o cura cu aceasta tinctura. diaree. iritatii oculare. hidrocarburi si substante terpenoide. iar in hapuri. La aceste afectiuni cel mai bun rezultat se obtine daca se va spala local cu solutie din 10 ml tinctura de arnica la 1 litru de apa. Se vor face pentru aceasta 2 ceaiuri. bronsite. eczeme zemuinde. etc. la rani sau intern se va bea in loc de apa de baut. Dupa 15 zile se strecoara si se va pune in recipiente mai mici la rece. galactagog (creste cantitatea de lapte la femeile care alapteaza). Era folosit si la dureri reumatice. laptele lupului. afectiuni oculare. a avut multe intrebuintari in medicina atat in cea umana cat si veterinara. calmant in iritatii oculare. hemoroizi. Retete combinate: Boli de piept: se poate face ceai de albastrele impreuna cu: patlagina. Se poate lua si tinctura cu aloe. La fel se va proceda in psoriazis si la uscaciunea tegumentelor. La ochi poate sa produca orbirea. Se tine sub limba timp de 10 minute dupa care se inghite cu putina apa. Planta fiarta se punea in legaturi contra durerilor de cap. Se agita apoi se va folosi extern. Boli intestinale: pe langa ceaiul de albastrele se recomanda consumarea si a iaurtului. Se va lua un varf de cutit. Toxicologie! Planta este otravitoare asa ca se va lua intern cu mare atentie. Semintele pot chiar sa omoare un om. Compozitie chimica: latex. atonie musculara. lilinar. Latexul plantei se folosea contra pecinginei. lichen de islanda. uscaciunea tegumentelor. Proprietati: are efecte contra distrugerii micozelor si este foarte util in tratarea eczemelor. ALIOR . Se vor tine intr-un recipient inchis timp de 15 zile la temperatura camerei agitand des. guma. 2 lingurite din amestec la 500 ml apa clocotita. dozat cu grija de batranele mestere. taieturi. laptic. anorexie. laptele canelui. substante amare. Preparare: . laur. Se va acoperi pentru 10 minute dupa care se strecoara. nalba. tanin. conjunctivite. rinichi. la 1 litru de apa. In traditia populara: plantele bine dezvoltate si inflorite se foloseau in multe sate. pleoape cazute. antocianide.o lingurita de flori se va pune la 200 ml apa clocotita. iar in cazul diareei se va face un ceai de albastrele cu frunze de afin. colici intestinale si stomacale la sugari. buruiana de negi. Galactagog: ceai de albastrele impreuna cu fenicul (macinat) 1\1. pigment antocianic: cianina. negilor si buretilor sau pistruilor. Se mai poate lua intern cate o lingurita diluata in apa de 3 ori pe zi. Eczeme zemuinde: praf de albastrele in combinatie cu praf de aloe 1\1 aplicat local. cearcane. ori numai in apa si se dadea contra frigurilor. furunculoza pleoapelor. Nu se mai foloseste ca planta medicinala fiind abandonata deoarece s-au descoperit altele cu efecte mai puternice in afectiunile la care se folosea si care pe deasupra nu mai sunt toxice. ulceratii supurate. Tot din flori proaspete sau uscate se poate face tinctura. boli de piept. buruiana de raie magareasca. rasini. Se fierbea aliorul cu apa si cu zeama obtinuta se spalau. dar usor si da bune rezultate. Aliorul. brad. dupa care se strecoara. buruiana de friguri. Se pot consuma 3 cani pe zi. Se fierbe in lapte dulce. creste diureza. constipatie.Proprietatile terapeutice ale aliorului Denumire stiintifica: Euphorbia amygdaloides Denumirea populara: alior. albumina. saruri de potasiu si magneziu. Se bea caldut inainte de mesele principale -Florile proaspete se pot folosi zdrobite pe o bucata de lemn. se lua pentru dureri de stomac. Se mai poate folosi de asemenea la tratarea viermilor intestinali si ca revulsiv extern. apoi se vor aplica sub forma de cataplasme in cazurile in care se folosesc extern. Tulpinile florifere se fierbeau si decoctul ajuta la spalarea ranilor si raia. Eczeme pruriginoase: se va amesteca cu ceai si suc de lamaie la o cana de ceai de albastrele. Se bea cu apa calda ca purgativ. Una din ele sau mai multe pentru ca vor avea un efect mai puternic. pentru vopsitul oualor in galben sau a firelor si tesaturilor. se vor pune doar 10 ml de tinctura. . indigestii. calmant Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni renale si ale vezicii urinare. ihtioza. Florile contin tanin. iar cu vrejul se faceau oblojeli la trup. unul dimineata si unul seara. sau rani pe trupul bolnavilor. dupa care se va spala si se unge local cu ulei de masline. Ihtioza: se amesteca ceai de albastrele cu faina de in 1\1 si se aplica local timp de 8-12 ore. inrosirea pleoapelor. dispepsie. antidiareic. raceli. -Praf: se va face praf din planta uscata care se va macina cu rasnita de cafea. psoriazis. Intern se va lua din aceasta pasta cate o lingurita de 3 ori pe zi in afectiunile de mai sus. boli intestinale (reface flora intestinala). glucozid: centaurina. cicorina. creste diureza. cu faina de grau. disurie. infectii intestinale. Actiune farmaceutica: astringent. Constipatie: se pot combina albastrelele cu aloe caz in care da rezultate absolut uimitoare. Se acopere pentru 10 minute. uleiuri grase si eterice. In zona Branului se punea in urechi contra durerilor de masele. eczeme pruriginoase. mucilagii. pana la o lingurita de praf o data si se va lua de 3 ori.

cancer. Se taie in felii punandu-se partea taiata pe rana sau pe piele. alergie. Mai actioneaza si ca purgativ. Contine acid salicilic. Denumire stiintifica: Din ambele se poate face o tinctura. angina. atonie. dupa care se inghite cu putina apa. Actiunea se manifesta dupa 8-12 ore. Aloe ca purgativ:1 lingurita de tinctura luata cu 100 l apa sau ceai. cefalee. Praf se presara pe rani externe. rottlerina.plantele de aloe se tin fara apa si la intuneric o perioada de 5 zile. constipatie. crampe. Se pune o parte de planta si 5 parti de alcool de 70°. Doza purgativa se poate administra de 2-3 ori in decursul unei zile. ulcer stomacal sau duodenal. etc. Se obtine din planta proaspata. Proprietati: digestiv 5-15 picaturi. . Se tine la rece. deoarece trece in lapte. aloina sau barbolina. ermetic inchise. colita. tuberculoza pulmonara. dermatite. tuse. afectiuni oculare. tromboflebita. Exista mai multe procedee: -Se pun la uscat pentru obtinerea prafului din toata planta taiata felii subtiri. Se va face ceai din 1 lingurita de praf pus la 250 ml apa clocotita. Se prefera sticlele de culoare inchisa. la bolnavii cu hemoroizi. Folosire: se utilizeaza latexul care se aplica local. fisuri anale. ALOE VERA . preferabil indulcit cu miere. bronsite. taieturi. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni : abcese. Se tine timp de 15 zile. ulcere la picioare. viroze respiratorii. Se ia dupa mese. acid citric si rezinotanol (hidroliza alcalina) Rezinotanolul prin hidroliza da aglicon tanolic. Se acopere pentru 10 minute dupa care se filtreaza si se consuma. paralizii. rezine care prin hidroliza pot da acid cumaric. Este foarte amar si din aceasta cauza se ia foarte greu. prostata. renale. Femeile care alapteaza vor trebui de asemenea sa nu consume aloe. prin marirea peristaltismului intestinal ca urmare a iritatiei nervoase determinate local in peretii intestinali. dureri diverse. anorexie. inainte de mese diluate in ceai. sulf. daca nu est vorba si despre diabet. la cei cu nefrite. hemoroizi (extern). boli de nervi. afectiuni intestinale. artrite. femei cu metroragii. varice. Fam. edeme. astm bronhic. eupeptic dar si ca un bun antitoxic in special pentru ficat. alcoolism. gangrena. regenerarea tesuturilor. dureri de stomac. diabet. arsuri. obezitate. Mod de preparare : . Dupa aceasta perioada se vor taia frunzele. mastoidita. rar dupa 24 ore. Se evita in acest fel ca bolnavii sensibili cu hemoroizi sa aiba neplaceri. Se vor folosi doar plantele care sunt trecute de 3 ani ca varsta de vegetatie. Aloe Perryi. ar fi foarte bine sa nu ia preparate cu aloe. Administrare: • • • • Un varf de cutit de praf se va pune sub limba pentru 10 minute. hipertensiune arteriala. aciditate stomacala. viermi intestinali. Planta proaspata se va folosi doar la aplicatii externe. reumatism. Acesta va fi indepartat. Unii le interzic categoric. cataracte. rani vechi sau supurate. -Se extrage sucul care se pune la uscat formandu-se praful. dupa care se filtreaza. Glicozidele oximetil-antrachinonice sunt absorbite de intestinul subtire si eliminate prin intestinul gros la nivelul caruia scindeaza enzimele. eczeme. dispepsie. in parte combinati sub forma glicozidica. Aloe Vulgaris.Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: negi.Proprietatile terapeutice ale Aloei Vera Aloe Ferox. afectiuni dermatologice. magneziu.5 g la capsula si se iau intern de 3 ori pe zi inainte de mese. Se pune in capsule de medicamente cate 0. etc cuprinde peste 100 de specii. Mai contine de asemenea si alti derivati antracenici in parte liberi. Aloe Barbadensis. Totusi cei cu hemoroizi. afectiuni ale gurii. pecingine. herpes genital. afectiuni hepatice.25 g % aloe-emodol in stare libera si 40% sub forma de aloina. Nu se foloseste reziduul de pe fundul sticlei. neurastenie. Compozitie chimica : se poate folosi oricare din aceste specii contin : 0. Se interzice la gravide. Liliaceae. iar lichidul obtinut se pune in sticle de capacitate mica. tonic amar (anorexie). alte minerale.10-0. inflamatii. Produsul este valabil 2 ani.

smantana. Se va agita foarte bine inainte de intrebuintare. Totusi cei cu hemoroizi ar fi foarte bine sa nu ia preparate cu aloe decat extern sub forma de unguente unde sunt foarte activi. lanolina. antibiotic. Se evita in acest fel ca bolnavii sensibili cu hemoroizi sa aiba neplaceri. chiar si dupa operatii. Tinctura.se va pune 50 g de praf la 250 ml alcool alimentar de 70?. apoi se panseaza pentru 24 ore.untura. dar si in eczeme. angina . Mai actioneaza si ca purgativ. eupeptic dar si ca un bun antitoxic in special pentru ficat. prin marirea peristaltismului intestinal ca urmare a iritatiei nervoase determinata local in peretii intestinali.100 ml de tinctura de aloe se pun impreuna cu 30 ml de tinctura de propolis 30 %. Nu de mult aloe era considerat util doar pentru efectul laxativ. Creme cu aloe. Planta proaspata se taie si se pune cu taietura pe rana. rar dupa 24 ore.30 g ca purgativ.10-0.o lingurita de 3 ori pe zi diluata in putina apa. tonic amar.10-0. Recent abia s-a descoperit ca toate aceste credinte au un suport stiintific. etc. care se gaseste in cantitati foarte mari in special in Africa este foarte utila in restul de afectiuni descrise mai inainte. psoriazis. vaselina.L. se foloseste intern o lingurita de 3 ori pe zi sau extern in aplicatii locale. Se tine timp de 15 zile agitand des sticla. lanolina. Posologie. Se ia dupa mese.o lingurita de praf de aloe la 50 ml ulei. Se poate face tinctura si din planta proaspata tot in acest fel. Glicozidele oxi-metil-antrachinonicele sunt absorbite de intestinul subtire si eliminate prin intestinul gros la nivelul caruia scindeaza enzimele.20 g ca digestiv si 0. Nu este nevoie sa se filtreze.se foloseste o lingurita de praf de aloe si 50 g de materie grasa. Se poate folosi intern pentru toate afectiunile in care se indica actiunea de curatire a organismului.se vor pune la 100 ml tinctura de aloe 30 ml ulei de catina. etc. Pansamentul se va schimba la 24 ore. cicatrizare celulara. Se indica la toate afectiunile dermatologice sau in cosmetica atat pentru vindecare cat si pentru intretinere. Mai sunt foarte multe posibilitati de folosire a acestei plante insa ne oprim aici pentru a lasa loc si fanteziei cititorilor sau celor care doresc sa foloseasca aceasta planta. Se va tine la macerat o perioada de 8 zile. unt.• • • Praf in amestec cu ulei. Aloe cu ulei de masline. Este unul dintre cele mai eficiente antibiotice folosite la foarte multe afectiuni. Aloe cu ulei de catina. Aloe cu miere.anghina. dupa care se va aplica un pansament. dar datorita ultimelor cercetari s-a descoperit ca aceasta planta.praf de aloe si miere cat cuprinde. in special in bolile cronice. Aceasta poate fi. dupa care se foloseste. Este foarte indicata atat intern cat si extern avand rol de refacere celulara. ulei (se pune si ceara de albine). Praful se va lua cate 0. Este util in toate afectiunile pielii cand se constata uscaciunea exagerata a tegumentelor. regenerare. smantana. Vin cu aloe. in anorexie. Aloe ca purgativ. Se va lua cate 10 picaturi-1 lingurita de 3 ori pe zi. Anghinarea Cynara Scolynmis. Se pune 1 parte planta praf si 3 parti grasime. . untura de porc. Se poate aplica in strat subtire. vaselina) transformandu-se in creme sau unguente care se vor aplica extern. ihtioza.o lingurita de tinctura diluata in 100 ml apa sau ceai. Este utila chiar la cancer sau ulceratii atat la piele cat si in interiorul organismului la diferite rani. Se filtreaza si se pune in sticlute de capacitate mai mica la rece. grasime diferita (unt.un litru de vin rosu si 10 g de praf de aloe. Actiunea se manifesta dupa 8-12 ore. Este de remarcat ca aceste efecte au fost sesizate totusi de foarte mult timp de catre populatia localnica care folosea aceste plante la aceste afectiuni de sute de ani. Retete cu aloe si combinatii Aloe cu propolis. Doza purgativa se poate administra de 2-3 ori in cursul unei zile. Inainte de folosire se agita sticla pentru ca are tendinta de a se sedimenta.

Se ia inainte de mesele principale. dupa care se va relua. ceaiul din aceasta planta se recomanda in nefritele acute si cronice. enterite. Dupa fiecare cana de ceai se va culca timp de 30 minute pe partea dreapta. mai des intalnita in sudul tarii. ajuta la scaderea zaharului in sange. Tinctura de anghinare Se va pune 50 g de planta maruntita la 250 ml alcool alimentar de 70°. Perioada si organul de recoltare: Se recolteaza intreaga planta. insulina. saruri de potasiu si magneziu. manifestate prin constipatie. oxidanti. flavone. regland in acelasi timp procesul de formare a colesterolului. apoi o pauza de 10 zile dupa care se va repeta. sfarsitul lunii si pana la sfarsitul lunii septembrie. Bune rezultate da ceaiul de anghinare si in bolile tubului digestiv. Datorita eliminarii de toxine. colite. Paralel cu acest efect. in primele zile. hipercolesterolemie. pentru ca ficatul nu se poate debarasa asa de repede de toxinele acumulate. angina Ecologia si raspandirea: creste in toate zonele. hipertensiune. In cazul in care se supra dozeaza. Preparare: -Este una dintre plantele care actioneaza foarte puternic. Ca diuretic. deoarece mareste volumul de urina si favorizeaza in acelasi timp eliminarea ureei si a substantelor toxice ce se formeaza la nivelul ficatului si rinichilor. fermentatii intestinale. Din punct de vedere terapeutic. angicolite. mai utilizate sunt frunzele cand ating lungimea de aproximativ 30-35 cm. regenereaza celulele hepatice. E bine ca tratamentul cu anghinare sa se faca progresiv.Denumirea plantei: Anghinarie (Cynara Scolynmis. Perioada de recoltare e din luna iunie pana in septembrie. se utilizeaza in tratarea unor boli ca nefrite cronice.L. Actiunea antidiabetica s-ar datora unei oxidaze. Pentru a prepara ceaiul de anghinare se va proceda in felul urmator: intr-un vas se pune o lingura de frunze maruntite care se oparesc cu 500 g apa clocotita. -Praf de anghinare: se va macina cu rasnita de cafea si se pune apoi sub limba o cantitate de un varf de cutit. inainte de principalele mese. Tratamentul va dura 20-30 zile. dupa consumul lor. Perioada de vegetatie: infloreste din luna mai. colestite. hemoroizi. Este bine ca intotdeauna cand se consuma aceste ceaiuri sa se stea culcat pe partea dreapta timp de 30 minute. Exista mai multe modalitati dar cea mai eficienta in tratament pare aceia care indica ca la fiecare 2 saptamani sa se mai adauge o lingurita la acest ceai si sa se faca asa 3 luni. Se va strecura apoi si se va lua intre 5 picaturi pana la 15 picaturi de 3 ori pe zi. constipatii. urmat de o luna pauza. Restul cantitatii de ceai se va bea in cursul zilei cu o jumatate ora inaintea meselor principale. ceaiul de anghiare are si insusirea de a diminua zaharul din sange dand bune rezultate in unele forme de diabet. Infuzie: 2 lingurite cu virf de planta la cantitatea de 300 ml apa clocotita. care apoi sa creasca treptat. ateroscleroza si angina pectorala. se observa efecte favorabile in tratamentul urticariilor si a diferitelor forme de prurit (mancarime). Se va acoperi apoi timp de 10 minute dupa care se strecoara. in dilutie cu un ceai sau apa. se bea in inghitituri rare cate o cana inainte cu jumatate de ora. poate da senzatii de intoxicare cu varsaturi si colici hepatice. O parte din ceai se bea dimineata pe stomacul gol. enterite. frunzele de anghinare se caracaterizeaza prin efecte sigure asupra bolilor de ficat si rinichi. hemoroizi si lipsa poftei de mancare. de aceia se face doar un ceai dintr-o lingurita de planta la 500 ml apa clocotita. Se va tine timp de 10 minute dupa care se inghite cu putina apa. la poalele padurilor. varsaturi. e un bun colagog. . Bolile in care poate fi utilizata: Are un spectru extrem de vast de actiune. Ceaiul de anghinare mai este un bun adjuvant in unele afectiuni ale inimii care se manifesta prin hipertensiune. Eficacitatea ei se datoreaza continutului bogat de cinarina. . fermentatii intestinale. varsaturi. se tine timp de 15 zile agitand des recipientul care trebuie sa fie inchis etans pentru a nu se evapora alcoolul. Se bea inaintea meselor principale. avand proprietatea de a mari secretia biliara si diureza. incepand cu doze mici.) Denumiri populare: anghina. Dupa racire se strecoara lichidul si se indulceste cu zahar. Aceste substante au o actiune de excitare a secretiei biliare. Cercetarile mai noi atribuie anghinarei proprietati antimicrobiene. se utilizeaza in cazul lipsei poftei de mancare.2 lingurite de planta maruntita se va pune la 250 ml apa clocotita. dupa care bolnavul va sta culcat o jumatate de ora pe partea dreapta. Este bine ca acest ceai sa se bea cu lingurita si sa nu se bea cantitatea de planta indicata. polifenoli.

Sunt un tonic amar. Se pot consuma 2--3 cani pe zi. febra. dureri stomacale. oprirea secretiei de lapte. Anin negru Denumire stiintifica: Alnus glutinoasa Fam. ardei rosu. sudorific. Scoarta se folosea peste tot pentru colorare in negru. transpiratie excesiva. Se fierb timp de 5 minute. pentru ca aceasta firma va ofera si detaliile de administrare. timp de cateva saptamani.o lingurita de 3 ori pe zi.se cultiva soiuri dulci de ardei care se consuma proaspete. lana si panura. ardei lung. Se utilizeaza la: amigdalita. ardei capia. gingivite. mugurii. Ceaiul din muguri se lua contra durerilor de stomac. Se mai faceau bai contra transpiratiei picioarelor si a reumatismului. In Banat batranele spuneau ca scapa de friguri bolnavul care bea dintro data un pahar de vin rosu. arsuri. obtinandu-se boia dulce sau iute condiment obisnuit la colorarea mancarurilor. stomatite. dezinfectante.Contraindicatii: afectiuni acute renale si hepato-biliare. Frunzele se puneau la rani si taieturi. in contra oparelilor si transpiratiei picioarelor. Se strecoara. Se mai poate de asemenea folosi extern tot un decoct mai concentrat. astringent. poprica iute. Anin alb Denumire stiintifica: Anus incata Fam. diaree. cu cele palite in foc se oblojeau ranile. Compozitie chimica: contine mai ales in coaja tanin si coloranti. ardei verde. Se poate folosi la diferite hemoragii punand praf de planta macinata fin cu rasnita de cafea. erizipel. frunzele. reumatism. Se foloseste extrem de rar si doar in sate tot pentru afectiunile folosite traditional Actiune farmaceutica: se folosesc scoarta. boli de piele. piparca. In traditia populara: lemn usor moale. cicatrizant. Coaja arinului alb sau negru se folosea la vopsit in negru. etc. pe care va trebui sa le respectati. In cazul in care optati pentru acest preparat este foarte simplu. poprica. afectiuni dermatologice. Betulaceea. antidiareic. tiuper dulce. care se consuma proaspete sau uscate si servesc la condimentarea alimentelor.Cluj-Napoca. tiuper amar. coaja sau muguri zdrobiti se pun la 250 ml apa. se schimbau mereu. Tinctura din muguri. hemoragii usoare. La tratamentele interne se pot lua 2 ceaiuri pe zi. piperul bulgarului. In unele parti se puneau in pat ca sa doarma bolnavul de reumatism pe ele. transpiratii abundente. boia. poprica dulce. In traditia populara: . Ardei Denumire stiintifica: Capsicum annum Fam. popivnic. iar decoctul ametilor contra diareei. fire pentru alte tesaturi. iar pisate si amestecate cu sare se puneau pe paducei. Solanacee. Se folosea la prelucrarea pieilor de opinci. hemostatic. rani. stomatite. Se vor lua cate 10 picaturi . dupa care se strecoara. apoi se strecoara. Exista gata preparata in orice magazin de produse naturiste si este foarte eficienta. antiseptice. Este preparata de catre Plantextract. In tinutul Sucevei trei bolnavi de gusa rodeau imprejur coaja de pe trei arini. chiparus iute. slaninilor si a altor preparate din carne. Extern se va dubla cantitatea de planta. chiparca. sub forma de salate sau diferite preparate si soiuri iuti. piper rosu. Se fierbe apoi timp de 5 minute. Preparare: 1 lingurita de frunze maruntite. leucoree. chiper lung. ulcere cronice de piele. putin durabil pretuit pentru furnire si constructii sub apa. taieturi. Betulaceea. ardei iute. besica. in care s-a pus o lingura de ardei ori hrean. Frunzele crude se puneau pe taieturi. eczeme zemuinde. In traditia populara: lemn usor si moale cu aceleasi intrebuintari ca si cel negru. Scoarta de arin negru se punea pisata cu faina pe bube rele. Se mai intrebuinta coaja contra durerilor de masele. Pentru extern se va folosi cantitate dubla de planta. . Denumiri populare: ardei borcanos. piper turcesc. Folosire: se foloseste foarte rar doar in diaree cand se ia o lingura de coaja care se fierbe la 250 ml apa timp de 15 minute. ulceratii. Fructele se usuca si se macina. diaree. Preparare: 1 lingurita de frunze sau coaja se pun la 250 ml apa. Se pune pe rana direct. Se foloseste la urmatoarele afectiuni: afectiuni gastrice cu hemoragii chiar. in ziua de vinerea seaca. chiparus. enterite.

lumbago. pentru a intensifica circulatia sangelui. PP. Se tine o perioada de 15 zile agitand des si se poate apoi folosi la frectii care au rostul de a restabili circulatia sangelui perturbata. etc. nevralgii diverse. Se taie un ardei iute si se va fierbe timp de 15 minute in 250 ml apa. dizenterie.0. cailor urinare sau au hemoroizi. constipatie.contine substante amare.In cazul in care aveti o disfonie (sau o oboseala a corzilor vocale). fructoza. amidon. paralizii. Compozitie chimica: . Dupa strecurare se va face gargara. crampe musculare. entorse. Aceasta face ca circulatia sangvina la nivelul gatului sa se intensifice. ar trebui sa nu consume ardei iuti. lipide. In doze mici este eupeptic iar in doze mari este purgativ. artrita. Se mai poate dilua cu apa daca nu se suporta concentratia respectiva. Se foloseste apoi la frectii reumatice. A fost un leac obisnuit pentru armurare (sifilis). E. Nu putem insa sa nu accentuam faptul ca acesta este foarte util in foarte multe dureri. Se va face acest lucru mai multe zile la rand eventual chiar marind treptat doza de tinctura de ardei iute introdusa in sticle. Tinctura de ardei iute este utila celor care doresc sa se lase de viciul betiei. luteina. revulsiv. dureri reumatice. Se mai foloseste la urmatoarele afectiuni: algii. frunzele si fructele s-au folosit in medicina populara in boli de ficat si splina. . irigand mai bine pielea capului. Radacinile. sau pentru calmarea durerilor. Este un excitant digestiv energic si sialogog. In Vrancea la Nereju. de picioare. Se macina ardeiul. guturai. samanta "ursita" se punea in rachiu de tescovina si se lua pentru argint.cultivata prin gradinile taranesti. se va face un decoct de ardei iute. hemoragie urinara. alcaloidul capsaicina care este o substanta iritanta revulsiva in special in cel iute. enzime. paraziti intestinali.glucoza. nevralgii. C. sau pentru a ajuta la alopecii. precum si ulei eteric. alopecie. reface vasele de sange. Armurar Denumire stiintifica: Silybum marianum Fam. se strecura incetisor si apoi se faceau cu el frectii contra junghiurilor. lumbago. de aceia se cultiva in gradinile taranesti din multe zone. fortifica vasele de sange si este antihemoragic. amine. Aceasta tinctura se poate aplica pe o bucata de vata si apoi cu aceasta vata numita termogena. Nu se aplica pe tegumente lezate. Se va face acest lucru pana cand omul nu va mai suporta alcoolul si se va lasa de baut. capsantina. pectine. Se va da apoi sa-l consume fara sa i se spuna nimeni ce consuma. lucru care duce la refacerea rapida a vocii. De asemenea se remarca o decongestionare in profunzime ca urmare a activarii circulatiei. de multe ori trebuie sa se procedeze la spalarea tegumentelor preferabil cu apa calda. Se foloseste in diferite preparate: Ardei iute maruntit sau chiar macinat in amestec cu putina sare.stimulent rubefiant. tanin. Compozitie chimica: . pus in spirt si tinut 9 zile la caldura. Cu o siringa cu mare atentie fara sa se deterioreze dopul sticlei se va introduce fara stirea celui care va consuma o cantitate de 5 ml de tinctura de ardei la o sticla de 500 ml. hemoroizi. Compositae In traditia populara: . guta. Pulbere de ardei luata progresiv incepand cu 0. carotenoide. zaharoza. dar ulterior s-a descoperit ca aceasta substanta este compusa din derivati flavonoidici ai coniferolului. substante colorate de natura carotenoidica (capsorubina. raceli. dispepsie atonica. ficatului. varice. se fac aplicatii locale. pelada. si lubrifiant. torticolis. apoi se va pune peste pulbere de 5 ori mai mult alcool sanitar. care pot agrava aceste afectiuni. Se va pune doar atata tinctura cat poate suporta fiecare in functie de sensibilitatea locala. Tinctura de ardei iute. afectiuni ale corzilor vocale. peste care se pune putin alcool sanitar si un pic de otet.Ardeiul pisat cu samanta de ciumafaie.30 g o data si luata de 3 ori pe zi. torticolis. dizenterie. tuse. angina pectorala. P. criptoxantina si urme de beta. bogat in vitamina A si mai ales B1. Extern ca rubefiant si revulsiv in dureri reumatice.10. Actiune farmacologica: .carorotena) substante minerale. La inceput s-a crezut ca aceasta planta contine doar silimarina. dureri de gat. Este util in caz de hemoragie urinara. gripa. Actiune farmaceutica: . Notam faptul ca cei care au diverse afectiuni ale stomacului. Ardeiul iute determina la nivelul pielii o congestie si intensifica circulatia. durerilor de maini. Ardeiul gras stimuleaza secretia gastrica util in dispepsie atonica. Dupa ce se obtine calmarea durerii. B2. zeaxantina. atonie digestiva.

Compozitie chimica: florile si rizomul contin ulei eteric. In traditia populara: . La 20 de zile se face de asemenea o pauza de 15 zile. Praf: se macina fin semintele si se va pune un varf de cutit de praf sub limba. litiaza biliara (cu turita mare si ulei). antrax. tabacu-campului. dupa care se va inghiti cu putina apa. roit. acid galic. in boli de ficat. infectii hepatice. Se tine timp de 10 minute. omoara ciupercile patogene. Se strecoara apoi si se filtreaza. Arnica Denumire stiintifica: Arnica montana Fam. Fiertura din planta se folosea la bai contra reumatismului. antiinflamatorii. cujda. alcooli triterpenici. bolile vezicii biliare. inulina. hipertensiune arteriala. Cura cu acest ceai dureaza 15-20 zile. hepatitelor. alopecie. arnidiol. Radacinile plamadite in rachiu se foloseau contra vatamaturii. apoi se va sta culcat pe partea dreapta timp de 30 minute. Se acopere pentru 10 minute.Este o planta care nu trebuie sa fie neglijata atunci cand exista o afectiune a ficatului. Se mai folosea contra inflamatiilor gurii si gatului. dupa care se strecoara. coloranti de natura carotidiana. mai ales daca se ia pentru ficat.frunzele se puneau crude pe taieturi si rani. acid cafeic. varice. tata-oilor. Tinctura-. . menoragii. carul zanelor.o lingurita care se vor lua cu 15 minute inainte de mesele principale. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: acnee. Ceaiul facut din parti aeriene se lua contra racelii. Ceaiul din frunze si flori se lua contra diareei si dizenteriei. Impiedica inmultirea bacteriilor. apoi se va face o pauza de 15 zile si se poate relua. Se pune in sticle mai mici la rece unde se pot tine timp de 2 ani. cat si in intoxicatiile cu ciuperci (alfa-amanitina si faloidina) substante existente in ciupercile otravitoare. favorabila in tratamentul cirozei. ipohondrie. boli ale ficatului foarte diverse.hepato-protectoare. substante minerale. podbal de munte. colina. arnisterina. ciuda. insuficienta hepatica. iarba-soarelui. arsuri. iar cel din floare. vom spune doar prepararea acestora. materii tanante. La 250 ml apa clocotita se va pune doar o lingurita de seminte proaspat macinate. Extern este un foarte bun vulnerar si intern se poate folosi cu atentie ca stimulent nervos ]n doze de 0. Este foarte important sa se macine doar in momentul in care se prepara pentru a nu se oxida. iar cu decoctul plantei se spalau ranile obrintite din cauza frigului. ciroze.Este indicat sa nu se supra dozeze si sa se faca o pauza dupa 20 de zile de tratament. Frunza cruda sau decoctul plantei se folosea extern. Actiune farmaceutica: antiseptic. cancer (diminueaza efectele secundare in cazul tratamentului chimioterapica). inainte de micul dejun. anti-fungice..5g o data. hemoroizi. rasina. Se tine la temperatura camerei agitand des. Se ia de 3 ori pe zi . Este bine ca prima sa fie consumata dimineata la trezire.intrucat vorbim doar de semintele care se comercializeaza le centrele plafar. Se pot lua intre 10 picaturi. Cealalta cana se bea in doua reprize inaintea meselor cu 15 minute. cancerul pielii. dupa care se poate relua. tanin. icter. dupa care puteti sa va continuati activitatea de peste zi. Preparare: . astragalina. Se poate de asemenea incerca in afectiunile splinei si pancreasului. insuficientei hepatice. Este foarte bine ca dupa ce se ia sa se stea culcat pe partea dreapta. Frunzele se pot consuma in salate fiind un stimulator al stomacului si totodata un calmant. Compositae Denumiri populare: carul-padurilor. Dupa 20 zile de tratament se va face o pauza de 15 zile si apoi se poate relua. decongestiv. iar cu decoctul se facea gargara prelungita. Este util la urmatoarele afectiuni: afectiunile splinei. podbal.se macina semintele (50 g) si se vor pune intr--o sticla care se poate inchide ermetic impreuna cu 250 ml alcool alimentar de 70°. dispepsie. Administrare: se poate lua singura sau in diferite asociatii cu alte tincturi in functie de afectiunile care le are omul. Se pot consuma 2 cani pe zi. constipatie. In cazurile in care nu se poate indica tinctura (din cauza alcoolului) se vor folosi sub forma de praf aceste seminte. varsaturi. precum si in bolile neuropsihice. afectiunile pielii. hepatite cronice. arnicina. cicatrizant. bacteriostatice. digestii dificile. fitosterine. Frunzele se pot consuma verzi la salate fiind foarte utile in afectiunile digestive sau cele interne.

contuzii. Se mai intrebuinta contra ranilor. Se strecoara. Se foloseste la cataplasme externe sau intern se va consuma cate 10 ml . hasmaciuca. Se foloseste extern. leziuni zemuinde. hipermenoree. eczeme varicoase. hiasma. diuretic. Se agita bine apoi se foloseste ca cicatrizant si antiseptic la rani. vitamine B. osmorizol. Daca se doreste se poate pune si putina ceara de albine. • 1 lingurita de flori se pun la 250 ml apa clocotita. Se strecoara si se vor face gargara de mai multe ori pe zi. umflaturi diverse. Aceracee Denumiri populare: paltin In traditia populara: este pretuit pentru lemnul sau matasos . iar ceaiul este bine sa fie facut numai in combinatii cu alte plante medicinale. .03% compus din glicozidul apiina. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: dureri diverse aplicat extern sau intern. escare. atmatuchi. • Artar Denumire stiintifica: Acer platanoides Fam. Se va acorda o mare atentie cantitatilor ne avand voie sa fie depasite. Lastarii se foloseau contra bolilor de piele. dupa care se strecoara si se va complecta cu vin pana la 1 litru. metilcavicol. hasmaciuc. cherval. guta. reumatism. purpura. laringita acuta (gargara). frunzele se foloseau la salata sau condiment. • Tinctura 50 g de flori se pun in 250 ml alcool de 70°. se strecoara. Se acopere 15 minute. diareei sau se folosea decoctul scoartei sau chiar plamadita in rachiu. si mai ales scoarta se folosea pentru colorarea in negru. Se folosea la confectionarea mobilierului. furunculoza. -Se va pune o mana de frunze la un litru de vin de buna calitate si se fierbe la foc mic timp de 30 minute. Preparare: -Frunze proaspete se aplica pe locurile dureroase sub forma de cataplasme si se tin pana la trecerea durerii. etc. dureri abdominale (comprese). insomnii.se strivesc frunzele proaspete si se aplica pe locurile dureroase. raguseala (gargara). Asmatui Denumire stiintifica: Anthricus cerefolium Fam. Seva dulce. C.o lingura de supa de 3 ori pe zi. Pentru a preveni aceste fenomene se va lua intotdeauna tinctura diluata. micoze. • Unguent: 2 lingurite de flori se umezesc cu putin alcool apoi se pun in 50 ml ulei si se fierb pe baie de apa. Saruri minerale. asmatile. alb cu nuante galbui. pentru afectiunile interne. Se obtinea prin crestarea scoartei. Se va tine apoi 15 zile agitand de cateva ori pe zi. abundenta primavara era forte cautata de copii. slabiciuni ale muschiului inimii. cosmetica. Ceaiul din lastari floriferi se ia ca stimulent. turburea. Preparare: in cazul laringitei se va face cu 2 lingurite de flori puse la 250 ml apa clocotita. piodermita. Se mai lua pentru hemoragii uterine. nevralgii. incontinenta urinara. rani. ulcer stomacal. entorse (cu apa de plumb). Se acopere pana ajunge la temperatura corpului. tulburari de circulatie sangvina. Pentru "dor de inima" se fierbeau flori de artar si se bea dimineata si seara. In unele parti "fluturii de artar" (fructele cu aripi divergente). tulburea. inflamatii articulare. Se va strecura apoi si se pune in sticlute de capacitate mai mica. Umbelliferae. se foloseste atat intern cat si extern. hasmatuchi. disgravidie. In traditia populara: Cultivata pe alocuri pentru cerinte culinare. Mod de folosire: . eroziuni infectate. plagi. substante amare. Contraindicatii: nu se utilizeaza intern putand provoca deranjamente gastro. fierti in apa se foloseau contra dizenteriei. Compozitie chimica: ulei eteric 0. uleiuri grase. tulburari nervoase (5-10 picaturi o data si se poate lua de 3 ori pe zi). asmarizol. asmatuc. ulcer varicos.cicatrice cheloide. Frunzele. edeme dureroase. Actiune farmacologica: calmeaza in cazul gutei durerile. Se foloseste la comprese externe pe diferite afectiuni. In cazul supra dozarii vor aparea fenomene de intoxicatie. In doze mai mari poate provoca paralizia centrilor nervosi. leucoree. asmatuchi. intepaturi de insecte. La folosire se va pune 15 ml de tinctura la 100 ml apa distilata. timp de 2 ore. Denumiri populare: asmatuc. palpitatii. iar extern este iritant.intestinale si hipertensiune arteriala.

Se poate folosi durate lungi fara efecte secundare nedorite.contine mai ales in radacina flavonozide si saponozide. constipatie. punandu--se direct in ochi. ulceratii faringiene si bucale. intepaturi de insecte. clocotita. Se foloseste foarte rar azi. In cazul in care se va folosi extern se va folosi cantitate dubla de planta. Extern se poate folosi o cantitate dubla de planta. hemoroizi. blefarita. litiaze. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni oftalmologice (comprese caldute pe ochii inchisi).florile fierte cu piatra acra coloreaza in galben. Asudul calului Denumire stiintifica: Ononis hircina Fam. cuperoza. o coloreaza verde. prurit. etc) se va fierbe pe baia de apa 50 g de planta maruntita timp de 3 ore. cu radacina de patlagina si izma. Sucul proaspat este bun pentru afectiuni oculare. dimineata pe nemancate. galactagog (creste cantitatea de lapte la tinerele mame). faringite. Se pot consuma 2 cani pe zi. restul se spala sau se scalda. retentii urinare. Se acopere pentru 10 minute. In multe zone s-a folosit contra lingorii. eczeme. se lua in bolile de stomac. In Vrancea radacina pisata si plamadita in rachiu se lua contra vatamaturilor. Denumiri populare: lungoare In traditia populara: . se dadea putin bolnavului sa bea.Actiune farmaceutica: antiinflamator tonic cicatrizant rezolutiv. herpes. Compozitie chimica: . ulceratii. hidropizie. constipatie.se va face un cei din 2 lingurite de planta care se vor pune la 250 ml apa clocotita. rani. Se strecoara si se poate consuma cate 2 cani pe zi. Se acopere apoi timp de 15 minute. amenoree. dureri de stomac. cuperoza. lanolina. Preparare: -1 lingurita de planta maruntita se va pune la 250 ml apa. se fierbea planta decoct. caderea parului. afectiuni oculare. iar fierte cu calaian. Mai puneau planta la capatai. iar vinul in care se fierbea tulpinile florifere se bea ca afrodiziac. stomatite. . dureri de abdomen. il imbracau apoi cu ea. Plamadita in rachiu. unt. Fructele se folosesc si ele la boli de piele. Se poate folosi si in combinatii cu alte plante medicinale. inflamarea pleoapelor. Mod de preparare: M. Uneori batranele muiau in el camasa bolnavului. Se poate face si crema in care in 100 g grasime (untura de porc. Leguminoase. il asezau in pat si il inveleau bine. vaselina. E strecoara si in cazul in care se doreste ca sa fie mai consistenta se va mai adauga si ceara de albine 20 g sau chiar mai mult daca se va dori o crema mai consistenta. Se poate folosi la: alopecie. leziuni iritante. cand se facea mai mult. dupa care se strecoara.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful