Substante chimice periculoase

La scara mondiala stiinta si practica din domeniul protectiei mediului si sanatatii omului s-au confruntat cu un grup de substante chimice, care sunt raspandite pretutindeni, au o toxicitate puternica, sunt compusi chimici persistenti si au proprietati de a se transporta la distante mari si de a se acumula in organisme. Guvernul R. Moldova, prin Hotararea nr. 1155 din 20 octombrie 2004, a aprobat Strategia Nationala cu privire la reducerea emisiilor si neutralizarea poluantilor organici persistenti. Aceasta este o conditie obligatorie pentru obtinerea ajutorului financiar din partea Fondului Ecologic Global, Bancii Mondiale si a altor organizatii financiare internationale. Aceste mijloace financiare sunt necesare Moldovei pentru stocarea pesticidelor neutilizate si a altor poluanti, precum si neutralizarea deseurilor industriale toxice. La ora actuala in republica exista cca. 300 de depozite cu substante daunatoare, care pot prezenta un pericol pentru sanatatea oamenilor si mediului ambiant. Si numai unele corespund cerintelor securitatii ecologice. Daca nu vor fi luate masurile cuvenite acum, apoi peste un an doi poate fi deja tarziu. Si intr-o astfel de stare se afla 1/3 din toate depozitele. Unele din depozitele de pesticide sunt deteriorate si fara acoperis. In toate depozitele R. Moldova se afla mult peste 1712 tone de pesticide inutilizabile si interzise. Cota celor interzise a crescut de la 13% in 1993 pana la 51% in 2002. Pericolul extrem de mare, prezentat de poluantii organici persistenti este determinat de urmatoarele cauze: se mentin in mediul inconjurator un timp foarte indelungat pana la descompunerea partiala sau deplina; se transporta (pe cale hidrica si eoliana) la distante enorme de la surse; se depun in tesuturile organismelor vii, unde nimeresc cu hrana, apa, aerul inspirat; poseda actiune toxica. Principalele consecinte ale actiunii poluantilor organici persistenti asupra organismului uman sunt cresterea morbiditatii prin cancer, dezvoltarea anormala, fertilitatea scazuta, slabirea imunitatii, reducerea capacitatilor intelectuale. Deosebit de grave sunt repercusiunile actiunii acestor substante asupra embrionului, fatului si copiilor mici. In prezent tara noastra este una din cele mai poluate din lume cu poluanti organici persistenti, ca urmare a valorificarii intensive a solurilor, aplicarii nejustificate a pesticidelor, inclusiv a celor interzise. Conditiile pedo-climatice ale Moldovei sunt favorabile pentru cultivarea unui sortiment larg de culturi agricole, totodata si raspandirii multiplelor vatamatori si buruiene. Aceasta

circumstanta determina necesitatea administrarii in agricultura a mijloacelor de protectie a plantelor.

Cele mai mari cantitati pe pesticide in istoria agriculturii R. Moldova au fost aplicate la sfarsitul anilor 1970 si inceputul anilor 1980. Astfel ponderea medie a pesticidelor in republica in anul 1984 a atins 19,7 kg/ha de substanta activa, valoare care de vreo cateva ori depasea nivelul mediu pentru terenurile agricole din fosta URSS. De altfel in Elvetia, desi in aceasta tara se gasea firma producatoare de mijloace chimice de protectie a plantelor, aplicarea anuala a pesticidelor nu depasea in acea perioada 4 kg/ha. Administrarea in acei ani in R. Moldova a volumului anormal, ecologic nejustificat, a mijloacelor chimice a fost conditionata de implementarea in masa a asa-numitor tehnologii industriale de cultivare agricole. Tendinta spre majorarea sortimentului si cantitatii mijloacelor chimice de protectie a plantelor in conditiile economiei administrative de comanda era dictata de planificarea centralizata, adeseori neglijandu-se consecintele posibile privind agravarea situatiei ecologice. Inevitabil, in atare conditii a avut loc poluarea solului si produselor agricole cu reziduuri de pesticide in concentratii periculoase pentru sanatatea omului si animalelor. Astfel in anul 1984 continutul mediu de atrazin in stratul arabil al solurilor agricole din zona de nord depasea limita concentratiei admisibile (LCA) de 5 ori, la sud de 2 ori, iar in centru de 50 ori. Cantitati de acest erbicid ce depaseau limita concentratiei admisibile, aprobata de serviciul fitosanitar, au fost stabilite si in urmatorii 5 ani. In acea perioada de chimizare intensiva a agriculturii au fost stabilite in solurile terenurilor cu culturi anuale si cantitati de simazin care depaseau LCA. In unele cazuri s-a constatat poluare de scurta durata a solului cu treflan si prometrin. In multe livezi si vii au fost inregistrate poluari ale solurilor cu simazin si DDT, cantitatile remanente ale carora depaseau LCA. Un impact deosebit de daunator asupra sanatatii populatiei ii apartine insecticidului DDT. Acest preparat a fost interzis oficial pentru administrare inca in anul 1971, dar fiind stocat in cantitati mari prin depozitele gospodariilor agricole, a fost utilizat in anii urmatori, mai ales la culturile perene, producand o poluare considerabila a mediului inconjurator. Astfel in anul 1992 cantitati de DDT ce depaseau LCA au fost stabilite in solul campurilor cu rosii din s. Niscani, judetul Ungheni, campurile cu diferite culturi din s. Giurgiulesti, judetul Cahul. Acest pesticid se gaseste destul de frecvent in soluri in toate zonele republicii. Ca rezultat al procesului de descompunere si transformare a DDT-ului in

sol apare metabolismul DDE, care in cantitati mari, este nociv. Pe aceste campuri a fost stabilita o concentratie considerabila a acestui compus pana la adancimea de 40 cm. La adancimea 100-150 cm reziduuri de DDT si DDE nu au fost depistate. In anul 2001 controlul asupra poluarii solului cu DDT a fost efectuat in fostele judete Lapusna, Tighina, Ungheni, Soroca, Edinet si UTAG. Nu au fost depistate cantitati care ar depasi limita concentratiei admisibile (LCA). Cea mai mare concentratie in sol a DDT-ului 0,5 LCA - a fost stabilita in judetul Ungheni pe un camp cu floarea-soarelui cu suprafata de 95 ha. Continutul mediu al acestui preparat in sol, in comparatie cu anul 2000, sa redus la toate culturile de la 0,21 la 0,09 LCA. In toate probele de sol prelevate in anul 2002 din diferite zone ale tarii nu au fost inregistrate concentratii evidente de erbicide de tipul SIM-TRIAZIN. Preparatele chimice ce contin cupru sunt larg administrate la protectia livezilor, viilor contra vatamatorilor si bolilor. Se aplica separat si in amestec cu alte preparate organice. Depasiri ale LCA de catre cuprul mobil au fost inregistrate pe terenurile investigate din judetele Soroca in 52% de probe, Lapusna 12 20%, UTAG 3,3 10 7%. Ca urmare al declinului economic, pe parcursul ultimului deceniu cantitatea pesticidelor administrate in republica nu atinge 2 kg/ha. Volumul total al aplicarii pesticidelor s-a micsorat de 5 ori, inclusiv a fungicidelor de 3,5 ori, insecticidelor de 15 ori, erbicidelor de 16 ori. S-au redus si suprafetele tratate cu pesticide de la 4,5 mln. ha in anul 1985, pana la 1,08 mln. ha in 1998. Daca in 1985 in mediu au fost efectuate 1,8 lucrari cu pesticide la o unitate de suprafata de terenuri agricole, apoi in anul 1998 numai 0,29. Ca rezultat al micsorarii considerabile a volumului de administrate a mijloacelor chimice de protectie a plantelor a avut loc o asanare a mediului. De notat ca reducerea cantitatilor reziduurilor de pesticide in sol nu s-a produs proportional cu micsorarea volumului lor de administrare. Fenomenul se explica prin faptul, ca unele pesticide, cum ar fi insecticidele organice cu clor, erbicidele simazin, si atrazin, au o perioada lunga de descompunere, acumulandu-se astfel in sol. Starea agroecotoxica a invelisului de sol al R. Moldova indica necesitatea efectuarii unui sistem de monitoring unic. Pentru asanarea mediului trebuie efectuate un sir de masuri organizationale si agrotehnice, utilizate pe o scara mai larga metodele biologice de protectie a plantelor.
Powered by http://www.referat.ro/ cel mai complet site cu referate