P. 1
Proiect Cercetare - Strategii de Dezvoltare Prin Joc a Psihomotricitatii La Copii Cu Dizabilitati

Proiect Cercetare - Strategii de Dezvoltare Prin Joc a Psihomotricitatii La Copii Cu Dizabilitati

|Views: 717|Likes:
Published by Andrea Hetea

More info:

Published by: Andrea Hetea on Nov 10, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/19/2015

pdf

text

original

UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI SECTIA PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA

PROIECT DE CERCETARE

Hetea Andrea Ioana

Cluj Napoca 2009

Strategii de dezvoltare prin joc a psihomotricitatii la copii cu disabilitati intelectuale

CUPRINS

Strategii de dezvoltare prin joc a psihomotricitatii la copii cu disabilitati intelectuale
Introducere 1. Capitolul 1 Metodologia cercetarii 1.1. Obiective 1.2. Ipoteza 1.3. Participantii la studiu 1.4. Desfasurarea experimentului 1.5. Teste de evaluare a deprinderilor motrice 1.6. Examenul psihomotor 1.7. Activitati terapeutice si recuperatorii 1.8. Recuperarea psihomotrica 1.9. Program de activite si recuperarea psihomotricitatii 1.10. Concluzii 1.11. Studii de caz 2. Capitolul 2 Recomandari 2.1. Rolul programului distractiv in viata copilului cu disabilitate intelectuala 2.2. Anexa 1 - Descrierea jocurilor introduse 2.3. Anexa 2 - Teste 3. Bibliografie

pag. 1 4 4 4 5 6 6 15 16 19 21 24 24 51 51 53 56 59

“Toată cunoasterea noastră îşi are originea din percepţiile noastre” Leonardo da Vinci

INTRODUCERE

Pentru formarea personalitatii omului, educatia este decisiva. Potrivit principiului interventiei precoce educatia trebuie inceputa cat mai timpuriu. Practic, asupra individului uman se exercita influente educative inca din primele zile de nastere. Dar este vorba despre influente spontane predominant de catre familie. La varsta scolara, dezvoltarea copilului cunoaste o adevarata eruptie, atat din punct de vedere fizic cat si psihic. Aceasta este o varsta de mare susceptibilitate, cand dezvoltarea copilului poate fi influentata in mod pozitiv. Este necesar ca asupra lui sa se exercxite influente educative sistematizate, intr-un cadru organizat, avandu-se in vedere obiectivele educationale specifice varstei scolare. Aceasta influentare formativa benefica este posibila in cadrul scolii. Pregatirea psiho-fizica a copiilor din scolile speciale constituie un proces complex, conceput si realizat pe baza datelor furnizate de psihopedagogie, anatomie si fiziologie. Integrarea sociala a deficientilor mintali, implica organizarea unor actiuni complexe de educare si recuperare a caror deficienta depind de caracterul lor continuu, ca si de modul de cuprindere si solutionare a problemelor legate de starea de deficienta. In invatamantul special, organizarea procesului instructiv-educativ se face in functie de natura, gradul si consecintele deficientei mintale. Se pune problema adaptarii modalitatilor de educatie, dupa posibilitatile deficientilor mintali, de a descoperii procedee si tehnici specifice, care sa permita dezvoltarea normala a personalitatii copilului. De aici deriva o serie de particularitati ale procesului de invatamant. , nesistematizate, exercitate

1

Caracteristica esentiala a copilului cu deficienta mintala este izolarea lui culturala si sociala . Posibilitatile de dobandire a culturii sunt nealterate dar este suprimata calea de acces la invatatura. Este necesara particularizarea si adaptarea invatamantului si a obiectivelor sale la posibilitatile deficientilor mintali. Pentru organizarea procesului de invatamant este necesara selectia copiilor si diferentierea conditiilor de invatamant. De asemenea, cu toata selectia se pastreaza diferente in privinta ritmului invatarii, ceea ce obliga la o individualizare a procesului de instruire. Copiii pot avea ritmuri diferite de dezvoltare, in functie de potentialitatile innascute cat si de calitatea conditiilor instructiv educative, de gradul adecvarii activitatilor formative desfasurate de copii. Se impune individualizarea predariiinvatarii, creandu-se conditii ca fiecare copil sa se dezvolte in ritmul sau propriu, activizandu-i potentialitatile reale si valorificandu-le la maximum. Pe fondul luarii in considerare a particularitatilor de varsta si a celor individuale, se vopr ingemana activitatile si strategiile didactice realizate cu intreaga clasa de elevi, cu activitati si strategii diferentiate- pe grupe de nivel- si cu cele individualizate, toate vizand mai ales aspectul formativ al invatamintului. Activitatile diferentiate si mai ales cele individualizate, personalizate sunt utilizate cel mai frecvent pentru atingerea obiectivelor corectiv-compensatorii si reabilitarea/ recuperarea unor copii cu anumite deficiente. Diferentierea si individualizarea predarii-invatarii are la baza si principiul accesibilitatilor cunostintelor si deprinderilor. Acesta se realizeaza prin selectionarea si gradarea informatiilor stiintifice si a exercitiilor care conduc la formarea unor deprinderi. Prin efort gradat, cu ajutorul si sub indrumarea profesorului, cunostintele si deprinderile stabilite a fi dobandite prin obiective operationale devin accesibile pentru elevii clasei respective, daca li se activeaza potentialul intelectual real. Conditiile optime de mediu socio-cultural, de instructie si educatie familiala si scolara, utilizarea unor metode activizante precum si a instruirii diferentiate pot accelera mersul dezvoltarii intelectuale, pot grabii trecerea in urmatorul stadiu psihogenetic, dupa cum conditiile nefavorabile socio-culturale, socio-afective si o instuire defectuosa pot incetinii dezvoltarea intelectuala. Dar o invatare prematura, fortata poate fi sterila si chiar daunatoare sub aspectul cerintelor igienei mintale. O alta particularitate a invatamantului special este necesitastea stimularii, profesorul este obligat sa-l incurajeze permanent pe copilul cu deficienta mintala sa-si 2

invinga, sa-si corecteze dificultatile. Pentru optimizarea procesului de predareinvatare , invatatorii si profesorii trebuie sa cunoasca trasaturile esentiale ale structurii si functionalitatii inteligentei in cadrul diferitelor stadii psihogenetice, precum si faptul ca este posibila grabirea trecerii dintr-un stadiu psihogenetic in cel urmator daca se apeleaza la metodee si procedee didactice activizate, formative.in acelasi timp este bine sa se cunoasca faptul ca modificarea structurilor mintaleale copilului necesita un timp optim antrenament cognitiv fundamental stiintific , psihopedagogic si metodic, , apelandu-se la metode activizante, formative, prin punerea in lucru a tipurilor de invatare care domina la o anumita perioada de varsta, avand o maxima functionalitate si eficienta, si realizand activitati didactice diferentiate care vizeaza “zona dezvoltarii proxime” (Vigotski) Gardner considera ca exista sapte forme a inteligentei care acopera prin specificul nuantele lor ansamblul capacitatilor umane: inteligenta verbala, spatiala, corporala si kinestezica, muzicala, interpersonala si intrapersonala. In continutul invatamantului special sunt introduse acele cunostinte si deprinderi de cultura generala, care vin in sprijinul realizarii autonomiei copilului in vederea integrarii cat mai eficient in viata sociala.

3

1. Metodologia cercetarii
1.1. Obiective
evaluarea caracteristicilor cognitive, socio-emotionale si comportamentale a copilului cu disabilitati intelectuale; utilizarea adaptata a observatiei sistematice, a metodelor si tehnicilor de evaluare specifice copiilor cu disabilitate intelectuala; elaborarea planului de interventie personalizat, prin compararea observatiei de ordin cognitiv,socio-emotional si comportamental obtinute prin tehnici diverse de evaluare.

1.2. Ipoteza
Eficienta elaborarii si aplicarii planului de interventie personalizat fiind conditionata de evaluarea psihopedagogica 1.2.1. Posibilitati de optimizare a activitatii de educatie corporala in invatamantul special pentru copiii cu disabilitati intelectuale Programa scolara pentru educatie corporala ( expresie corporala ) satisface in mai mica masura nevoia de miscare a copiilor cu deficienta mintala. In dorinta de a grabi procesul de instructie mi-am propus sa fac o ameliorare a programei, introducand un sistem de jocuri de miscare in programul copiilor, care sa imbunatateasca deprinderile motrice ale acestora.

1.2.2. Analiza succinta a programei pentru educatie corporala la deficientii mintali Programa pentru copiii deficienti mintali contine obiective generale referitoare la deprinderile motrice si calitati fizice ce trebuie insusite si dezvoltate, in functie de varsta. Aici apar orientativ exercitii, forme de miscare ce se predau copiilor cu deficienta mintala.

4

In aceasta programa nu apar deloc sau se regasesc in foarte mica masura jocurile de miscare. In elaborarea unei activitati de educatie corporala, in prima parte, dupa exercitiile de incalzire a organismului, se preda sau se consolideaza un element de miscare, un exercitiu prevazut in planificare.In a doua parte se recurge la jocuri de miscare, care se fixeaza ceea ce s-a predat intr-un mod placut si in acelasi timp, dau satisfactie copilului. Sper sa vin in sprijinul copiilor cu deficienta mintala precum si a profesorilor, prin setul de jocuri ales de mine.

1.3. Participanti la studiu
M.R. eleva la Scoala Speciala C.R.D.E.I.I. din Cluj Napoca in varsta de noua ani, diagnosticata cu deficienta mintala usoara, avand un Q.I.=68. Face parte dintr-o familie dezorganizata, fiind ultimul copil dintre cei trei, mama casnica intretinandu-si familia din alocatiile copiilor, tata nu are. R.B.N., elev la Scoala Speciala C.R.D.E.I.I. din Cluj Napoca in varsta de opt ani, domiciliat in Cluj Napoca str. Coastei nr. 18, diagnosticat cu intelect de limita, Q.I.=88. Provine dintr-o familie organizata cu multi copii (11), subiectul fiind al 8-lea copil al familiei. Ambii parinti muncesc ocazional. Climatul afectiv al familiei este distorsionat de comportamentul parintilor pe fondul consumului excesiv de alcool. R.A.C. locuieste la Complexul de Servicii pentru Recuperarea Copiilor cu Handicap Neuro-Psihic Usor si Mediu nr.9 “Tandarica”, str. Sunatoarei, nr.8, ClujNapoca. Clasa I a urmat-o la liceul”Waldorf”, reluand-o la Scoala Speciala C.R.D.E.I.I. din Cluj Napoca. Provine dintr-o familie dezorganizata, este al doilea copil din cei trei ai familiei.Diagnosticat cu intelect de limita Q.I.=73, tulburare hiperkinetica cu deficit atentional, retard al limbajului expresiv. B.A. elev la Scoala Speciala C.R.D.E.I.I. din Cluj Napoca in varsta de 10 ani, diagnosticat cu deficienta mintala usoara, Q.I.=66. Locuieste impreuna cu familia in

5

Cluj Napoca str. Byron nr. 15 ap. 6. Parintii sunt divortati, familia nu are un venit stabil, mama intretinand copii din alocatii. Rlatiile familiare sunt precare, copilul osciland intre mama si tata. P.G.C. eleva la Scoala Speciala C.R.D.E.I.I. din Cluj Napoca in varsta de 12 ani. locuieste impreuna cu familia, fiind unicul copil. Climatul afectiv al familiei este propice pentru o dezvoltare adecvata. Este diagnosticata cu deficienta mintala usoara, Q.I.=68. Bugetul familiei este stabil.

1.4. Desfasurarea experimentului

Pentru a-mi intari convingerile legate de eficienta sistemului de jocuri pe care i-l voi elabora, am introdus un test la care supun toti copiii, pentru a le verifica deprinderile motrice si calitatile fizice. Vreau sa efectuez o testare initiala a copiilor pentru a sesiza posibilitatile fizice de la care pornim.

1.5. Teste de evaluare a deprinderilor motrice

Prezentarea probelor folosite la testare: a) probele de mers: se efectueaza in sala de joaca, pe o distanta de 20 metri. Traseul se deseneaza cu creta pentru fiecare proba. Se face o demonstratie urmata de executarea probelor de catre fiecare copil. Copiii au posibilitatea de a parcurge traseul de 3ori. A treia oara se noteaza cu calificative de la “Suficient” la “Foarte bine”.

6

b) Probele de alergare: se realizeaza la fel ca si continut pe o distanta de 30 metri. c) Aruncarea la tinta: se desfasoara in sala de joaca, pe o tabla se deseneaza tinta cu creta. De la distanta accesibila tuturor copiilor ( aproximativ 4m )se tinteste cu o minge mica ( de tenis ). Dupa demonstratie copiii executa aruncarea. Au dreptul la 5 incercari. Se noteaza totalul celor corecte. In fiecare saptamana sunt planificate 2 activitati de educatie psihomotrica: una de predare si una de consolidare a notiunilor ( elementelor ) deja invatate. La fiecare activitate se aplica unul din cele doua jocuri redate saptamanal.

Saptamana I: Scop: evaluare de preinvatare Exercitii: test de evaluare initiala a deprinderilor motrice Jocuri: 1. “Ultimul alearga in fata” 2. “oul in lingura”

Scop: formarea conduitei perceptiv motrice de orientare spatiala Exercitii: formatii si actiuni de deplasare Jocuri: 1. “Mingea calatoare” 2. “Al treilea n-are loc” Exercitii: mers si alergat spre o directie indicata, ocolire si pasire peste obstacole joase, oprire din mers si alergare, ocolire din mers si alergare

7

Jocuri: 1. ” Care se aseaza mai repede” 2. ” Ultimul alearga in fata” 3. ” Doborarea popicelor”- aruncare la tinta.

Saptamana II: Scop: dezvoltarea motricitatii generale a corpului Exercitii pentru brate:     Jocuri: 1. “ Intrecerea pe cutii”- mers in echilibru, indemnare si atentie; 2. “Al treilea n-are loc”- alergare, dezvoltarea spiritului de observatie Exercitii pentru trunchi:    Jocuri: 1. “Stafeta-intoarcere”- alergare cu ocolire; 2. “Oul in lingura”- mers in echilibru, coordonare oculo-motorie. Exercitii pentru abdomen:  ridicarea alternativa a genunchilor la piept; 8 aplecari; indoiri si intinderi; rasuciri. indoirea si intinderea bratelor la piept, la umeri etc. ridicarea si ducerea bratelor inainte, sus lateral; balansarea bratelor inainte, inapoi; rotiri, rasucirea mainilor.

  Jocuri:

forfecarea picioarelor; jocuri-exercitii: “foarfeca”, “greierele”.

1. ”fereste capul”-prindere, arucare, 2. ”ultimul alearga in fata”- alergare. Exercitii pentru picioare:    Jocuri: 1. ”cursa de perechi”-alergare; 2. ”care se aseaza mai repede”- dezvoltarea mobilitatii si indemnarii. indoiri, intinderi, ridicari pe varfuri balansari, pendulari; sarituri.

Saptamana III: Tema: formele naturale ale miscarii. Exercitii pentru mers:   exercitii de mers in ritmuri diferite, asociate cu semnale sonore; mers pe loc, pe varfuri, cu pasire peste obstacole, cu oprire la semnal, spre o anumita directie. Jocuri: 1. ”cursa cocosilor”- echibibru,forta, indemnare; 2. ”stafeta-intoarcere” – alergare cu ocolire. Exercitii de alergare:

9

  Jocuri:

alergare pe loc; alergare cu pasire peste obstacole.

1. “apuca-ti nasul si alearga”- mers alergare si echilibru; 2. “mingea prin tunel”- indemanare, viteza de reactie. Exercitii de alergare:    Jocuri: 1. “Traseul buclucas”- mers serpuit printre obstacole, varianta legat la ochi printre obstacole; 2. “mingea la tinta” – aruncare la tinta. Exercitii de saritura:   Jocuri: 1. “Batul azvarlit”- aruncare, alergare, precizie in aruncare; 2. “Cursa cocosilor”- echilibru, forta. Exercitii de saritura – saritura in adancime cu aterizare in sprijin ghemuit. Jocuri: 1. ”Stafeta cu sarituri”-precizie, viteza; 2. ”Fereste capul”- prindere, arucare. Exercitii de aruncare si prindere: 10 sarituri libere cu desprindere de pe ambele picioare; sarituri de pe loc cu depladare inainte. alergare cu oprire la semnal; alergare cu ocolire; alergare spre o anumita directie.

   Jocuri:

aruncare cu ambele maini; aruncare cu o sinsura mana; prindere cu ambele maini.

1. “Ochirea cu inelul” – aruncare, precizie, viteza, indemanare; 2. “Scoate mingea” – forta, indemanare. Exercitii de tarare: - jocurii, exercitii. Jocuri: 1. ”Tunelul” – dezvoltarea vitezei de reactie, deplasare; 2. “Mingea la perete”- arucare si prondere, indenamare si viteza de reactie. Exercitii:   Jocuri: 1. “Iepurasul si gradinarul”- aruncare cu ambele maini de jos; 2. “Pisica si vrabiile” –alergare cu ocolire de obstacole. Exercitii de tarare Jocuri: 1. “Pisica la panda”- saritura cu desprindere de pe ambele picioare, tarare pe genunchi si palme; 2. “La vanatoare” – alergare obisnuita si tarare. Exercitii pentru echilibru:   mers pe o suprafata redusa de sprijin; mers in echilibru intre doua linii paralele. 11 aruncare cu o mana; prindere cu ambele maini;

Jocuri: 1. “Fluturii pe campie”- mers in echilibrupe o suprafata ridicata de la sol, alergare. 2. “Sportivii” – tarare pe genunchi si pe palme, mers pe o linie dreapta, alergare. Exercitii de mers pe varfuri si pe calcaie; Jocurii: 1. “Transporta sacul” – mers in echilibru si transportarea unor obiecte; 2. “Concursul”

Saptamana IV: Tema: formarea calitatilor motrice Exercitii pentru viteza - jocuri care necesita reactii motrice rapide la diverse semnale: “Cine este primul”, “Alearga repede” Jocuri: 1. “Postasii padurii”- mers cu ocolirea obstacolelor si catararea pe suprafete ridicate; 2. ”Vulpea si puisorii”- alergare cu oprire la semnal. Exercitii pentru forta Jocuri: 1. ”S-o cautam pe Lizuca” 2. ”Iepurii si gradinarul”- mers obisnuit, aruncare cu ambele maini de jos. Exercitii pentru indemanare; Jocuri:

12

1. ” Stafeta” Exercitii pentru rezistenta Jocuri: 2. ”Ridichea uriasa”- alergare cu pasire peste obstacole; 3. “Pisica si vrabiile”- alergare cu pasire peste obstacole. Saptamana V Tema: gimnastica ritmica si dans. Exercitii:- combinatii de mers cu intoarcere, cu sarituri. Jocuri: 1. ”La antrenament”- cumpana pe un genunchi si palme; 2. “Sportivii” –tarare mers pe linie dreapta. Exercitii:- jocuri cu cerculete, flori combinand elemente din activitatile anterioare. Jocuri: 1. ”S-o cautam pe Lizuca”; 2. ”Transporta sacul” Exercitii:- elemente de dans. Jocuri: “Mos Martin iese la vanat”- alergare; Exercitii:- dansul cercurilor. Jocuri: ”Sari si arunca”-aruncare cu o mana din umar, saritura in lungime de pe loc; Exercitii:- dansul Jocuri:

13

1. ”Goana dupa minge prin tunel”-dezvoltarea vitezei si indemanarii; 2. “Ridichea uriasa”. 3. “Sus genunchii”-dezvoltarea vitezei de reactie; 4. “Copiii si ursul”- aruncare si prindere la piept cu ambele maini.

Saptamana VI: Tema: evaluare finala obiective: abilitatea de deplasare in sir si in coloana,     test pentru nivelul deprinderilor motrice privind mersul (mers obisnuit, in zigzag, serpuit, in echilibru); test pentru nivelul deprinderilor motrice de alergare (obisnuita, in zigzag, cu ocolire de obstacole); test pentru nivelul deprinderilor motrice privind aruncarea si prinderea de obiecte, saritura; test de verificare a deprinderilor motrice de mers, alergare, echilibru, aruncare la tinta. Jocuri: 1. ”Mingea rosie si cea galbena”-dezvoltarea atentiei si indemanarii; 2. “Trenul de marfa”- alergare cu ocolire de obstacole, oprire la semnal, aruncare cu ambele maini de la piept; 3. “Mingea pe sub pod”- dezvoltarea mobilitatii, fortei; 4. “Noul cartier” – mers cu schimbari de directie si aruncarea mingii cu ambele maini de jos.

14

1.6. Examenul psihomotor

1) Motricitate facială a. relaxare musculară b. sinkinezii c. mimici-reacţii de prestanţă d. morfologie 2) Motricitate globală a. echilibru: piciorul stâng şi drept b. coordonare c. disociere d. impuls muscular e. imobilitate f. relaxare g. sinkinezii 3) Motricitate manuală a. Coordonare b. Disociere c. abilitate manuală d. rapiditate e. forţă musculară manuală f. grafism: organizare, orientare, comportament de ansamblu. 4) Lateralizare a. Ochi b. Ureche c. membre (mână, picior) 5) Orientare spaţială a. legată de propria persoană b. legată de altcineva c. legată de obiecte d. reproducerea de atitudini 6) Structurare spaţială şi motricitate vizuală

15

a. aplicarea testelor Bender, Rey, Kohs 7) Ritm şi structurare temporală a. Tempo b. reproducerea structurilor ritmice c. adaptarea la ritmuri

CONCLUZIA EXAMENULUI tipologie ... comportament de ansamblu ... control emoţional ... nivel psihomotor ...

1.7. Activitati terapeutice si recuperatorii
1.7.1. STIMULAREA COOPERĂRII *captarea atenţiei, trezirea curiozităţii *focalizarea vizuală *imitaţia motorie şi gestuală 1.7.2. DIMINUAREA INSTABILITĂŢII PSIHOMOTORII *creşterea capacităţii de menţinere a atenţiei în raport cu un obiectiv determinat *diminuarea impulsivităţii şi antrenarea relaxării 1.7.3. ANTRENAREA ŞI AMELIORAREA CAPACITĂŢII PERCEPTIVE *identificarea de obiecte cu aceleaşi însuşiri (culoare, formă, dimensiune) *identificarea obiectelor persoanelor, denumite în contexte diferite

16

*identificarea obiectelor după sunetul auzit *identificarea obiectelor prin informaţii tactile *identificarea schemei corporale *senzaţii şi percepţii ale propriului corp 1.7.4. MOBILIZAREA ŞI EDUCAREA a) Atenţiei: *sortarea de jucării asemănătoare *sesizarea părţii care lipseşte dintr-un obiect *sesizarea părţii care lipseşte dintr-o jucărie *sesizarea părţii care lipseşte dintr-o imagine a obiectului *sesizarea nepotrivirilor onomatopee-imagine/jucărie b) Memoriei: *imitare de gesturi şi mişcări într-o anumită ordine *reţinerea/memorarea/ ultimului obiect atins, luminat *memorarea locului unui obiect în serie *sesizarea absenţei unui obiect dintr-o serie *recunoaşterea animalelor după sunet *repetarea denumirii unor obiecte, imagini într-o anumită ordine *găsirea obiectului văzut între alte obiecte c) Reprezentărilor:

17

*sesizarea obiectului care lipseşte *sesizarea părţilor care lipsesc dintr-un obiect, din figuri lacunare *stabilirea de deosebiri *stabilirea de asemănări d) Gândirii (antrenarea operaţiilor gândirii): *realizarea întregului din părţi *triere în funcţie de un criteriu *grupare în funcţie de un criteriu *seriere * succesiune cronologică *clasificare *ordonare temporală *anticiparea unor evenimente legate de situaţii concrete *noţiuni opuse 1.7.5. ANTRENAREA ACTIVITĂŢII VOLUNTARE/VOINŢEI PRIN

ANTRENAMENTUL AUTOINSTRUCTAJULUI *verbalizarea cu voce tare a sarcinii de efectuat *anticiparea verbală a etapelor succesive ce trebuie respectate *verbalizarea demersului acţionai, trecând succesiv de la un discurs interior verbalizat cu voce tare la verbalizarea cu voce şoptită 1.7.6. ANTRENAREA MOTIVAŢIONALĂ ŞI AFECTIVĂ

18

* stimularea emoţiilor cognitive, morale şi estetice *jocuri de rol *executarea de sarcini cu finalitate precisă în cadrul unor concursuri *descifrarea expresiilor care exprimă emoţii şi sentimente *antrenarea capacităţii de "citire" de pe faţa diverselor persoane a unor emoţii şi sentimente 1.7.7. ANTRENAREA IMAGINAŢIEI *completarea unor desene neterminate, lacunare *asociere liberă de cuvinte şi de imagini *completarea unor propoziţii începute *completarea de povestiri cu început dat

1.8. Recuperarea psihomotrica

19

Tabel nr.8

20

1.9. Program de activite si recuperarea psihomotricitatii
1. Stimularea posibilităţilor de învăţare motrică şi de reglare a acţiunilor psihomotrice 1.1. manipularea individuală, spontană a unor obiecte şi jucării - mingi - cuburi - păpuşi l.2. imitaţie motorie - mişcări ale capului: aplecare, rotire - mişcări ale trunchiului: aplecare, îndoire, răsucire - mişcări ale membrelor: rotire, îndoire 1.3. exersarea respiraţiei prin joc l.4. educarea capacităţii de relaxare şi inhibiţie 2. Exersarea psiho-loco-motricitătii şi dezvoltarea simţului ritmic 2.1. mersul 2.2. alergarea 2.3. săritura 2.4. rostogolirea 3. Educarea echilibrului static şi dinamic 3.1. executarea unor poziţii

21

3.2. mers pe culoar trasat: înainte şi înapoi 3.3. exerciţii de trecere peste obstacole 3.4. exerciţii de mişcare a braţelor 4. Dezvoltarea capacităţii de percepţie, orientare şi organizare spaţiotemporală 4.l. formarea deprinderii de orientare în mers, de respectare a unor comenzi verbale 4.2. exerciţii pentru perceperea corectă a poziţiei ocupate de obiecte în spaţiu prin raportare 4.3. localizări spaţio-temporale: momentele zilei, zilele săptămânii, etc. 5. Dezvoltarea psihomotricităţii fine a mâinii 5.1. exerciţii de apucare a unor obiecte de mărimi şi forme diferite 5.2. exerciţii de aruncare şi prindere a unor jucării de la distanţe diferite 5.3. exerciţii de aruncare la punct fix 5.4. exerciţii de imitare a gesturilor mâinii 5.5. închiderea şi deschiderea sticlelor 5.6. trierea unor bile, nasturi, mărgele prin orificii de dimensiuni diferite 6. Organizarea schemei corporale 6.l. exerciţii de identificare a diferitelor segmente ale corpului 6.2. exerciţii pentru recunoaşterea segmentelor propriului corp în oglindă 6.3. imitarea mişcărilor diferitelor segmente ale corpului

22

6.4. efectuarea mişcărilor denumite 6.5. cunoaşterea corpului unei păpuşi 6.6. desenarea corpului 6.7. asamblarea părţilor corpului 6.8. desen incomplet 6.9. exerciţii de raportare a propriei persoane la obiectele din mediul ambiant şi recunoaşterea segmentelor dreapta-stânga 7. Exersarea dominantei laterale - mâini - ochi - picior

23

1.10. Concluzii
Avand in vedere rezultatele finale se poate spune ca experimental a fost o reusita. Ipoteza s-a confirmat. Sistemul de jocuri introdus in planificarea activitatilor de educatie corporala a fost bina ales si binevenit. Deprinderile motrice ale copiilor s-au imbunatatit vizibil in raport cu startul de la care au pornit. Trebuie subliniat faptul ca optimizarea activitatilor de educatie corporala s-a realizat remarcabil si s-a facut prim modalitati atractive care au antrenat copiii fara ca acestia sa resimta in mod negativ, obositor efortul depus. Astfel s-a reusit dezvoltarea si imbunatatirea deprinderilor motrice si corectarea acolo unde a fost cazul a unor deprinderi gresite: de mers, tinuta, aruncarea la tinta, etc.

1.11. Studii de caz

a.Date personale: Nume si prenume: M. R. Data nasterii: 29.05.1999 Domiciliu: Cluj-Napoca, Pata Rat, jud. Cluj Scoala: Speciala CRDEII Diagnostic: deficienta mintala usoara,dislexo-disgrafie, Q.I.=68

b.Date familiale:

24

Numele si prenumele parintilor:   tata:-----mama: Susana

Ocupatia parintilor:   tata:-----------mama: casnica

Bugetul familiei: sarac, alocatii Structura familiei: dezorganizata,nu exista tata Componenta familiei: 3 copii, Roxana este ultimul copil Relatii familiale: in general bune

c.Date medicale: Nastere: normala Sarcina: fara probleme Dezvoltare fizica: buna

d.Nivel de dezvoltare Perceptie: lacunara Atentie: mediocra, instabila, se concentreaza mai greu in activitate Memoria: predominant mecanica si de scurta durata. Intiparirea relativ buna, iar pastrarea medie. Recunoasterea si reproducerea relativ bune.

25

Gandirea: functionalitatea gandirii este specifica stadiului operatiilor concrete, de un nivel mediocru. Limbajul: 1) verbal: Volumul vocabularului: mediocru Pronuntia: corecta Exprimare verbala: constructia de propozitii relativ buna, acordul gramatical nu este bine format. 2) scris: Lectura: lenta cu poticniri in curs de structurare, dislexie. Scrierea: disgrafie Psihomotricitate:        brutale Stil de munca: sub supraveghere educativa se mobilizeaza mai usor in activitate Temperament: sangvinic Comportament socio-afectiv:      instabilitate emotiva rezistenta la efort de nivel mediu rezistenta la frustrare scazuta gradul de sociabilitate este mediu comunicarea adecvata nivelului de dezvoltare 26 coordonare motrica generala: buna motricitate fina: mediocra schema corporala: formata lateralitate: dreapta orientare in spatiu: mediocra orientare in timp: mediocru gesturi: forta si dozarea de intensitate normala, dar capabila de gesturi

 

coopereaza bine in activitati instructiv-educative jocul se integreaza mai greu in regulile de joc

Deprinderi de autonomie personala si sociala: destul de bine insusite ( corespunzator gradului de disabilitate intelectuala si varstei cronologice)

e.Activitati terapeutice mai importante in care este inclus copilul:     terapie ludica terapie psiho-motrica terapie cognitiv-comportamentala terapia tulburarilor de limbaj

f.Interpretarea rezultatelor: Performantele subiectului la testele: Raven, proba Bender-Santucci,ghidul Portage se incadreaza intr-un nivel mediu. Subiectul s-a implicat destul de bine in rezolvarea itemilor testului.La modelele mai complexe analiza modelului a fost mai dificila si obositoare pentru subiect si din aceasta cauza raspunsurile au fost alese la intamplare. Testele au fost aplicate cu pauze pentru a evita oboseala, plictiseala, refuzul de a continua efortul de concentrare a atentiei. Gestul motor este lipsit de abilitate, miscarile sunt grosiere si conduc la unghiuri imperfecte si la gresirea realizarii unor figuri care contin linii oblice.Perceptia spatiala se afla la un nivel mediu.Identifica formele si marimile uzuale prezentand dificultati majore in proiectarea relatiilor virtuale.Atentia fetitei este slab dezvoltata nereusind sa se concentreze mult timp asupra sarcinilor, activitatilor propuse.In ceea ce priveste cooperarea si receptivitatea subiectul are nevoie de incurajare, suport, sprijin.

g.Prognostic:

27

Rezultatele slabe obtinute de Michi Roxana la probele de diagnosticare respective conduc la prefigurarea unor probleme care necesita sprijin psihopedagogic specializat si un program de stimulare cognitiv-comportamentala.

h.Concluzii si recomandari: Se recomanda:         program de stimulare cognitiva terapie logopedica activitati ludice de psihoterapie comportamentala, jocuri jocuri de formare a structurilor perceptiv-motrice jocuri de orientare si organizare a spatiului grafic exersarea atentiei exersarea abilitatii manuale jocuri grafice: unirea unor puncte pentru construirea unei figuri,

desenarea dupa contur, desenarea pe spatii mari a unor ovale, patrate pentru formarea amplitudinii gestului.   social: suport informational acordat membrilor familiei la nevoie medical: control medical periodic

28

PROIECT DE ACTIVITATE INDIVIDUALA

Nume elev: M. R. Scoala: Speciala C.R.D.E.I.I. Clasa: II A

OBIECTUL: Terapie psihomotrica

OBIECTIVE: formarea si dezvoltarea functiei perceptiv motrice si dezvoltarea dezvoltarea capacitatii reprezentarii grafice si formarea si consolidarea

orientarii spatiale; notiunilor de forma, culoare, marime;

TERAPIE PSIHOMOTRICA: Jocuri de manipulare a materialelor didactice: construirea libera a unor grupuri de materiale; integrarea in cadrul jocurilor senzoriale a unor materiale didactice in executarea ritmica a unor miscari , cu ajutorul materialelor didactice;

scopul familiarizarii cu acestea;

29

Jocuri de invatare a unor notiuni primare privind proprietatile diverselor obiecte: identificarea proprietatilor fundamentale ale unor obiecte familiare; descrierea unor obiecte din mediul inconjurator; gruparea obiectelor dupa un criteriu dat; asocierea unor obiecte dupa criteriul contrastului;

Jocuri de formare a structurilor perceptiv-motrice de culoare, forma, oriemtare-organizare spatio-temporala: Culoarea sublinierea unor litere din cuvinte sau propozitii date mai intai o litera scrierea literelor peste sabloane; formarea si consolidarea constantei perceptuale prin exercitii de diferentierea dreapta-stanga prin exercitii de identificare prin apoi doua litere, cu introducerea a doua semne grafice distincte; copierea unor aranjamente de cuburi sau materiale de constructii; desenarea unor modele figurative cu schimbarea criteriului initial ex.

identificare a aceleasi forme, de scriere dipa criteriul formei; suprapunerea mainii peste un desen care arata o anumita pozitie a mainilor privite din fata sau din spate; acestora; conservarea cantitatilor continue prin probele cu papusi, plastelina, bile, creioane, folosirea operatiilor de cantitate “mai mult” , “mai putin” , “la fel” , folosirea unor termeni diferentiali; lipirea si rularea unei serii de bile din plastelina care sa fie identica ca lungime cu o alta serie de bile egala cantitativ cu cea transformata, compararea

CONDUITA SI STRUCTURA PERCEPTIV-MOTRICA DE CULOARE cunoasterea si identificarea culorilor primare si secundare; 30

-

activitati de identificare cromatica: “obiect-culoare” (mar-rosu, lamaie-

galbena, frunza-verde) cu denumirea corecta a culorilor

CONDUITA SI STRUCTURA PERCEPTIV-MOTRICA DE FORMA - cunoasterea formelor simple: patrat, dreptunghi, rotund, triunghi, romb; - identificarea formelor obiectelor: denumirea corecta a obiectelor de o anumita forma prezente in campul perceptiv; - stabilirea de asociatii simbolice intre obiect-forma (cerc-rotund, geamdreptunghi, bila-sfera, tub-cilindru); - formarea notiunilor de forme plane - identificarea formelor geometrice ; - clasare si grupare dupa criteriile: forma, forma-culoare,forma-culoaremarime, forma-culoare-orientare-pozitie; ORIENTAREA-ORGANIZAREA SI STRUCTURAREA SPATIALA - prezenta spatiala a obiectelor, localizarea lor in spatiu si miscare; - observarea si verbalizarea locului concret unde se afla anumite obiecte; - achizitia si exprimarea verbala corecta a notiunilor spatiale: - notiuni de situatii spatiale: stanga-dreapta, sus-jos, inainteinapoi, departe-aproape; notiuni de pozitie: in picioare, culcat, aplecat, drept, fata in fata; - notiuni de forma: forme plane si volum; - notiuni de cantitate: mult-putin, jumatate-intreg, plin-gol; - activitati de manipulare si grupare de obiecte cu localizare spatiala - consolidarea notiunilor spatiale; - structurare spatiala: activitati de reorganizare a spatiului in raport cu schema corporala si a altuia, obiectele stabile sau mobile, gesturile si miscarile impuse de adaptare la situatii diverse; -

31

- dezvoltarea conduitei perceptiv-motrice de spatiu in campul lexic si grafic - recunoasterea pozitiei si locului ocupat de obiectele in pagina caietului si a cartii; - exercitii de trasare si reproducere a desenului in spatiu grafic si limitat;

ORIENTAREA-ORGANIZAREA SI STRUCTURAREA TEMPORALA: - ordinea si succesiunea cronologica, durata, timp - observarea si verbalizarea actiunilor desfasurate zilnic cu localizarea in timp: dimineata, pranz, seara; - achizitia si folosirea corecta a notiunilor: ziua, noaptea, azi, maine, ieri, acum; - exercitii de stabilire a ordinii cronologice, a gesturilor si activitatilor din viata cotidiana; - cunoasterea celor patru anotimpuri cu particularitatile lor definitorii; - recunoasterea si ordonarea imaginilor si peisajelor corespunzatoare celor patru anotimpuri;

JOCURI CU ROLURI PSIHOMOTRICE: - imitarea unor activitati uzuale sau curente: La spalator. Cum facem curatenie. Cosasul si fluturasul. Tamplarul si cizmarul. - construirea unor machete sau situatii dupa model: casa ursuletilor, cat de repede facem gradina.

32

- Studiu de caz: a.Date personale: Nume si prenume: R. B. N. Data nasterii: 29.06.2000 Domiciliu: Cluj-napoca, str. Coastei, nr.18, ap.7, jud. Cluj Scoala: Speciala C.R.D.E.I.I. Diagnostic: intelect de limita, Q.I.=88 b.Date familiale: Numele si prenumele parintilor:   tata: Rozsa Ioan mama: Matei Violeta

Ocupatia parintilor: tata: muncitor ocazitional, strange cartoane mama: muncitor ocazitional Bugetul familiei: scazut Structura familiei: organizata, parintii mari consumatori de bauturi alcoolice Componenta familiei: 11 copii,R.B.N. fiind al optelea copil Relatii familiale: climatul afectiv al familiei este distorsionat de comportamentelor parintilor pe fondul consumului excesiv de alcool c.Date medicale: Nastere: normala

33

Sarcina: fara probleme Dezvoltare fizica: buna

d.Nivel de dezvoltare: Perceptie: echilibrat; Atentie: gradul de concentrare se afla la un nivel bun prezentand stabilitate,distributivitatea si mobilitatea inregistrandu-se la un nivel mediocru; Memorie: predomina memoria mecanica, memoria de lunga durata,de lucru si cea logica sunt situate la un nivel mediu; Gandire: functionalitatea gandirii este specifica stadiului operatiilor concrete; Limbaj: 1)verbal: Volumul vocabularului: mediocru; Pronuntia: corecta; Expresia verbala: constructia propozitiilor este buna acordul gramatical fiind bine format 2)scris: Lectura: corecta, in curs de structurare Scrierea: in curs de structurare Psihomotricitate:       coordonare motrica generala: normala, buna motricitate fina: medie schema corporala: formata orientare in spatiu: medie orientare in timp: medie gesturi forta si intensitate normala;

34

Stil de munca: sub supraveghere se mobilizeaza foarte bine in activitate si in sarcinile propuse; Temperament: sangvin Comportament socio-afectiv:       echilibru emotional rezistenta la efort gradul de sociabilitate: mediu comunicare adecvata nivelului de dezvoltare coopereaza foarte bine in activitatile instructiv-educative jocul: se integreaza usor in regulile jocului

Deprinderi de autonomie personala si sociala: bine insusite corespunzatoare varstei cronologice;

e.Activitati terapeutice mai importante in care este inclus copilul:  Terapie cognitiva

f.Interpretarea rezultatelor: Instrumentele folosite in evaluare: proba Bender-Santucci, ghidul Portage au evidentiat performantele susiectului inregistrand un Q.I.=88. Subiectul s-a implicat bine in rezolvarea sarcinilor date. Testele au fost aplicate cu pauze pentru a evita oboseala, plictiseala, refuzul subiectului de a finaliza sarcinile date.Capacitatea de executie a gesturilor fundamentale este plina de abilitate. Perceptia spatio-temporala se afla la un nivel mediu. Identifica formele si marimile neprezentand nici o dificultate. Atentia subiectului este buna caracterizata printr-un grad bun de concentrare insa nu reuseste sa aiba o atentie distributiva optima.

35

g.Prognostic: Rozsa Bobi Nicusor la probele de diagnosticare a obtinut rezultate destul de bune dar prezinta unele probleme care necesita un suport psihopedagogic specializat si un program de stimulare cognitiva.

h.Concluzii si recomandari: Se recomanda:     Program de stimulare cognitiva Activitati ludice social: suport informational acordat membrilor familiei la nevoie medical: control medical periodic

36

Studiu de caz: a.Date personale: Nume si prenume: R. A. C. Data nasterii: 9.12.1998 Domiciliu: Complexul de Servicii pentru Recuperarea Copiilor cu Handicap Neuro-psihic Usor si Mediu nr.9 “Tandarica”, str. Sunatoarei, nr.8, jud. Cluj Scoala: Clasa I Liceul “Waldorf” reluand clasa I la Sc. Speciala C.R.D.E.I.I. Diagnostic: intelect de limita, Q.I.=73, tulburare hiperkinetica cu deficit atentional, tulburari de conduita, retard al limbajului expresiv

b.Date familiale: Numele si prenumele parintilor:   tata: Cornel mama: Adinuta Adriana

Ocupatia parintilor: tata: fara ocupatie mama: fara ocupatie Bugetul familiei: sarac Structura familiei: dezorganizata Componenta familiei: 3 copii, R.A.C. fiind al doilea copil

37

Relatii familiale: nu exista

c.Date medicale: Nastere: normala Sarcina: fara probleme Dezvoltare fizica: buna

d.Nivel de dezvoltare: Perceptie: lenta,inerta,modalitatea senzoriala preferata este cea vizuala Atentie:deficitara, nu de poate concentra asupra sarcinilor date Memorie: buna Gandire: medie Limbaj: 1) verbal: Volumul vocabularului: limitat Pronuntie: deficitara dislalie polimorfa Exprimarea verbala: greoaie, greseli gramaticale, disgramatism 2) scris: Lectura: in curs de structurare Scrierea: in curs de structurare

Psihomotricitate: functiile perceptiv motrice slab dezvoltate  orientarea spatio-temporala: structurata

38

Stil de munca: necesita supraveghere educationala, suport, sprijin in special datorita tulburarilor de comportament Temperament: sangvin Comportament socio-afectiv:       labilitate emotionala rezistenta scazuta la frustrare cooperarea, receptivitatea, comunicarea la nivel mediu se integreaza cu dicicultate in regulile jocului precizia si acuratetea in comunicarea raspunsurilor sunt deficitare comportament impulsiv

e.Activitati terapeutice mai importante in care este inclus copilul:      terapie cognitiva-comportamentala terapia tulburarilor de limbaj oral si scris programe de stimulare cognitiva terapie psiho-motrica terapie ludica

f.Interpretarea rezultatelor: Realizand o sinteza a factorilor de risc prezentati in aceasta perioada a copilariei cu datele relevate in urma aplicarii testelor psihologice si informatiile obtinute pe parcursul aplicarii probelor se contureaza profilul unui subiect cu tulburari de comportament.Efectele negative ale situatiilor traumatizante (abandonat de catre familie) se reflecta in comportamentul extrem de agresiv al subiectului orientata asupra colegilor din centru, colegilor din scoala, profesorilor tuturor celor care nu I se conformeaza sau considera ca nu ii fac pe plac.Desi obtine un scor potrivit in sfera sociabilitatii, acesta se refera mai mult la dorinta de a relationa, atitudinea lui fata de

39

ceilalti fiind una agresiva. La proba Bender-Santucci subiectul ibtine o performanta slaba fapt care evidentiaza atat deficientele capacitatii intelectuale cat si un nivel scazut de dezvoltare al functiei perceptiv-motric. Are un vocabular saracacios, limitat repetandu-se si de cele mai multe ori articuland incorect cuvintele. Pentru a intelege sarcinile este nevoie sa I se explice foarte clar si pe inteles. Atentia este foarte slab dezvoltata, nereusind sa se concentreze mult timp asupra sarcinilor. Acest lucru determina performantele slabe din orice domeniu. subiectul prezinta A.D.H.D.

g.Prognostic: Rezultatele slabe obtinute de subiect la probele psihologice aplicate conduc la necesitatea implicarii acestuia in programe terapeutice de natura cognitiva, logopedica,comportamentala si stimulare psihomotrica.

h.Concluzii si recomandari: Se recomanda:          terapie cognitiv-comportamentala terapie psihomotrica si abilitarea manuala terapie logopedica ludoterapie meloterapie ergoterapie terapie art-vizuala kinetoterapie medical: control medical periodic

40

Studii de caz: a.Date personale: Nume si prenume: B. A. Data nasterii: 12.03.1998 Domiciliu:Cluj-Napoca, str.G.G.Byron, nr.15, ap.6, jud.Cluj Scoala: Sc. Speciala C.R.D.E.I.I Diagnostic: deficienta mintala usoara,Q.I.=66

b.Date familiale: Numele si prenumele parintilor:   tata: Bunaci Alexandru mama: Kalai Elisabeta

Ocupatia parintilor: tata: fara ocupatie mama: casnica Bugetul familiei: sarac, alocatii Structura familiei: dezorganizata, parinti divortati Componenta familiei: 5 copii, B.A. fiind al treilea copil Relatii familiale: precare

c.Date medicale: 41

Nastere: normala Sarcina:fara probleme majore Dezvoltare fizica: buna

d.Nivel de dezvoltare: Perceptie: in stil lent, inert Atentie: nivel mediu Memorie: buna, pedominand memoria mecanica,retinerea si reproducerea datelor inadecvata Gandire: rigiditate Limbaj: 1) verbal: Volumul vocabularului: redus Pronuntia: deficitara Exprimarea verbala: lenta, incorect gramatical 2) scris: Lectura: lenta cu opriri dese Scrierea: in curs de formare Psihomotricitate:    functia perceptiv motrica este slab dezvoltata in raport cu varsta orientarea spatiala: buna orientarea temporala: in curs de structurare functionalitatea gandirii specifica mediocritatii, prezentand

Stil de munca: sub indrumare si supraveghere instructiv educationala Temperament: sangvin

42

Comportament socio-afectiv:       labilitate emotionala rezistenta scazuta la frustrare cooperarea, receptivitatea, comunicarea slab dezvoltata se integreaza cu dicicultate in regulile jocului precizia si acuratetea in comunicarea raspunsurilor sunt deficitare prezinta blocaje in raspunsuri

e.Activitati terapeutice mai importante in care este inclus copilul:   terapia cognitiva terapia tulburarilor de limbaj

f.Interpretarea rezultatelor: La testul Raven Color obtine 11 puncte ceea ce corespunde unui

Q.I.=66.Percepere distorsionata a stimulilor complecti, imagine perceptiva difuza, ingustarea campului perceptiv. La evaluarea testului Bender-Santucci obtine un punctaj slab. Modalitatea senzoriala preferata o prezinta cea vizuala.Comunicarea raspunsurilor este deficitara, prezinta blocaje in raspunsuri.Subiectul are o memorie deficitara, capacitatea de mentinere a atentiei este la un nivel scazut, neputandu-se concentra asupra instructiunilor. Are lacune de ordin educativ (nu au asimilitate notiunile legate de timp, nu recunoaste figurile geometrice).In urma evaluarii cu ajutorul ghidului Portage, susiectul obtine o performanta medie, autoservirea fiind satisfacatoare, prezinta dificultati in ceea ce priveste lateralitatea, calcule (adunari si scaderi),pozitionarea obiectelor.Perceptia obiectului dupa forma, marime, culoare, cantitate se caracterizeaza pune subiectul in dificultate.Nu poate sa reproduca din memorie figuri geometrice cunoscute.Trebuie exersata folosirea mainii drepte prin activitati de decupaj,taiere, lipire totodata si construirea libera a unor grupuri de materiale, integrarea in cadrul jocurilor senzoriale a unor materiale didactice in scopul 43

familiarizarii cu acestea, executarea ritmica a unor miscari cu ajutorul materialelor didactice.Este nevoie de stimularea si dezvoltarea atentiei, a proceselor memoriei, formarea si dezvoltarea functiei perceptiv motrice si dezvoltarea orientarii spatiale, formarea si educarea psihomotrica a elementelor ce conditioneaza intregul proces de invatare scolara.

g.Prognostic: Performantele slabe la testele de diagnosticare te ghideaza la existenta unei probleme serioase care necesita suport psihopedagogic specializat, achizitionarea cunostintelor si deprinderilor conform programei scolare, proiecxt de activitate individuala.

h.Concluzii si recomandari: Se recomanda:           terapie cognitiv-comportamentala terapie psihomotrica si abilitarea manuala terapie logopedica ludoterapie meloterapie ergoterapie terapie art-vizuala medical: control medical periodic suport informational acordat la nevoie tuturor membrilor din familie program de interventie personalizata cu ajutorul echipei de interventie:

profesor psihopedagog, logoped, psiholog, medic, educator

44

Studiu de caz: a.Date personale: Nume si prenume: P. G. C. Data nasterii: 16.03.1996 Domiciliu:Cluj-Napoca, str.Dunarii,nr. 59, ap. 16, jud. Cluj Scoala: Sc. Speciala C.R.D.E.I.I Diagnostic: deficienta mintala usoara,Q.I.=69

b.Date familiale: Numele si prenumele parintilor:    tata: Vasile mama:Augustina Ocupatia parintilor:

tata: Asociatie familiala mama: Asociatie familiala Bugetul familiei: moderat Structura familiei: organizata Componenta familiei: unicul copil Relatii familiale: impecabile

c.Date medicale:

45

Nastere: normala Sarcina:fara probleme majore Dezvoltare fizica: buna

d.Nivel de dezvoltare: Perceptie: in stil lent, inert, analiza perceptiva fiind relativ nesistematica Atentie: nivel mediu, prezentand un grad slab de concentrare, distributivitatea atentiei la un nivel scazut Memorie: viteza de memorare lenta, pedominand memoriade lunga

durata,retinerea, fixarea si reproducerea datelor prezinta o rigiditate, durata pastrarii de durata medie evocarea imprecisa, greoaie, memoria logica insuficient dezvoltata, memoria de lucru si memoria mecanica aflandu-se la un stadiu mediu Gandire: functionalitatea gandirii specifica este sub nivelul mediocritatii, prezentand rigiditate, aflandu-se in stadiu operatiilor concrete, opereaza cu notiuni simple, operatiile de analiza si sinteza fiind la un nivel scazut Limbaj: 1) verbal: Volumul vocabularului:mediu, limitat

Pronuntia: dislalie simpla Exprimarea utilizate gresit, balbaiala 2) scris: Lectura: lenta cu opriri dese Scrierea: in curs de formare Psihomotricitate:  culoare: in curs de structurare verbala: lenta, incorect

gramatical,disgramatism, propozitii simple, notiunile de singular si plural sunt

46

        de 4 ani)

forma: nu cunoaste decat cercul marime: in curs de structurare greutate/volum: fara probleme lateralitate: dreapta schema corporala: consolidata orientare spatiala: consolidata partial orientare temporala: partial structurata functia perceptiv motrica este slab dezvoltata in raport cu varsta (nivel

Stil de munca: lent, necesita sprijin, sub indrumare si supraveghere instructiv educationala, neincredere in fortele proprii Temperament: sangvin si flegmatic Comportament socio-afectiv:        labilitate afectiva rezistenta scazuta la frustrare cooperarea, receptivitatea, comunicarea dezvoltata se integreaza cu dicicultate in regulile jocului precizia si acuratetea in comunicarea raspunsurilor sunt deficitare prezinta blocaje in raspunsuri comportament adecvat la scoala

e.Activitati terapeutice mai importante in care este inclus copilul:   terapia cognitiva terapia tulburarilor de limbaj

f.Interpretarea rezultatelor: La testul Raven color obtine 13 puncte ceea ce corespunde unui Q.I.=69.La modelele mai complexe analiza modelului a fost superficiala si raspunsurile la intamplare, intelegerea deosebirii, identitatii in cele mai multe cazuri neputandu-se 47

realiza.Proba Bender-Santucci a demonstrat incapacitatea subiectului de a copia figuri geometrice.Configuratiile spatiale sunt concepute inexact, gestul motor fiind lipsit de abilitate, miscarile fiind grosiere si inexacte.Subiectul obtine punctaj slab, care evidentiaza atat deficientele capacitatii intelectuale cat si un nivel scazut de dezvoltare al functiei perceptiv motorii. Potor Georgiana coopereaza destul de bine, se implica in activitate daca i se cere, dar necesita ajutor suplimentar. Trebuie stimulat tot timpul pentru a nu se inchide in sine, iar activitatile, sarcinile trebuie sa fie cat mai variate si atractive. Din punct de vedere comportamental se poate spune ca este un copil cuminte, ascultator si care in general nu creeaza probleme. Memoreaza cu mare dificultate si inexact informatiile prezentate, iar evocarea este lacunara, legata strict de situatia prezenta. Numara pe suport pana la patru dar cu ajutor si bazat pe materiale concrete. Nu are formata notiunea cantitate-numar.Sinteza nu se realizeaza deloc, nu poate sa spuna cuvantul , sa lege litera cu litera.Nu cunoaste literele, daca I se cere sa spuna cuvinte cu o anumita litera nu stie. Se implica afectiv si motivational in sarcinile practice care ii plac sa fie cat mai diverse si viu colorate. Ii place sa deseneze, sa construiasca cu cuburi. g.Prognostic: Rezultatele slabe obtinute de Potor Georgiana la probele care implica factori de natura perceptiv motorie, de orientare si structurare spatiala, pe fondul unei disabilitati intelectuale conduc la prefigurarea necesitatii unui sprijin psihopedagogic specialiuzat. h.Concluzii si recomandari: Se recomanda:     asigurarea unui climat stimulativ echilibrat; terapie cognitiva prin sarcini gradate ca dificultate si care sa ii permita terapie logopedica; exercitii pentru dezvoltarea motricitatii fine (insiruire de margele,

subiectului obtinerea unor rezultate pozitive in ritmul sau propriu de achizitie;

colorare, desenare dupa sabloane, puzzle)

48

 

suport afectiv motivational pentru o mobilizare adecvata in rezolvarea ludoterapie care consta injocuri pentru formarea operatiilor prelogice si

problemelor de integrare in mediu scolar si familiarizarea acestuia cu scoala; logice la nivelul operatiilor concrete (comparare, asociere, ordonare, clasificare, seriere); jocuri de manipulare, de constructii, de asamblare,grafice de culoare si forma;     jocuri de formare a structurilor si conduitelor perceptiv-motrice de activitati ludice pentru dezvoltarea operatiilor gandirii; exercitii pentru dezvoltarea atentiei memoriei; program educational vizand controlarea copilului cu deficit atentional. culoare, forma, orientare-organizare-structurare spatio temporala;

Acest program cuprinde urmatoarele sugestii: o o evitarea abordarii negative: inceteaza!, opreste-te! orice sarcina noua, dificila trebuie demonstrata practic, insotind faptele

cu instructiuni clare, scurte si date pe ton linistit, se repeta daca este nevoie, pana ce copilul o insuseste. Aceasta metoda va stimula perceptiile audio vizuale si senzoriale, lucru util in formarea deprinderilor; o recunoasterea si incurajarea imediata la orice comportament pozitiv, oricat de neinsemnat ar fi; trebuie sa se insiste in descoperirea catorva lucruri bune pe care le are copilul; o o consecventa in stabilirea regulilor de disciplina; incredintarea unor responsabilitati, sarcina oe care o primeste sa se pastrarea unei vocii linistite si evitarea maniei; stabilirea unui program zilnic foarte clar si respectarea cu flexibilitate a

situeze in limita posibilitatilor lui; o o acestuia.  exercitii de atentie centrate pe campul perceptiv, ex. de aranjare a

nuantelor de culoare dupa criterii date, exersarea reactiilor de miscare prin manipularea unor cuburi, jetoane dupa un model dat: cubul culorilor; exersarea capacitatii de comparare, clasare fara manipularea materialelor; desenarea unor semne grafice cu respectarea alternativei coloristice “unul asa, altul altfel”; dezvoltarea

49

   

formarea, dezvoltarea abilitatilor motrice fine ex. insiruire de margele, formarea conduitei si structurii perceptiv motrice de forma: stabilirea de asociatii simbolistice intre obiect-forma: cercul de formarea comportamentului de operare cu obiecte, forme si imagini

incastrari, desenari, copiere dupa sabloane, puzzle etc. cunoasterea formelor simple: patrat, dreptunghi, rotund etc. gimnastica-rotund, tub-cilindru, bila-sfera, zar-cub etc. respectand una sau mai multe di insusirile: de forma (patrat, dreptunghi, cerc); de culoare; de marime; de grosime (gros-subtire);  activitati de grupare si clasare dupa criteriile: forma, forma-culoare, forma-culoare-orientare, pozitie.

50

2. Recomandari
In spijinul activitatilor de dezvoltare corporala, in vederea unor actiuni mai complexe, cu scopul dezvoltarii psihomotrice armonioase si in deplina concordanta cu particularitatile de varsta si individuale ale copiilor cu disabilitati intelectuale, am propus organizarea unui cerc si intalnirea copiilor in timpul liber. In orele destinate activitatilor ludice, in programul de dupa-masa al copiilor, se pot planifica anumite activitati atractive, in cadrul unui cerc special format, cu scopul destinderii copiilor dar si al dezvoltarii acestora atat pe plan fizic cat si pe plan psihic.

2.1. Rolul programului distractiv in viata copilului cu disabilitate intelectuala
In scoala,o forma speciala de activitate este programul distractiv.El are drept scop destinderea copiilor, crearea bunei dispozitii. Programul distractiv, sub orice forma ar fi organizat, are un efect pozitiv asupora copiilor (dans, spectacol, vizionare de film, pregatire de serbare). In afara de faptul ca ii organizeaza intr-o actiune comuna placuta si-ii ferteste de plictiseala si timpi morti, programul distractiv da posibilitatea copiilor sa-si verifice diferite aptitudini (spectacol), sa-si largeasca orizontul de cunoastere sau sa si-l aprofundeze atunci cand se organizeaza o excursie, vizionare de film etc. Forma atractiva a repetarii si in unele cazuri, chiar a introducerii unor noi cunostinte influenteaza in mod favorabil asupra insusirii cunostintelor.Valoarea artistica a materialului utilizat in acest fel de activitati formeaza gustul artistic si obisnuieste treptat copii cu frumosul autentic, ajutandui sa-l diferentieze de ceeea ce este inestetic. Modalitatile folosite in programul distractiv prezinta avantajul ca invioreaza copiii, le provoaca o stare avansata de veselie si buna dispozitie care influenteaza in bine starea organismului, tonusul vital, metabolismul.Valoarea educativa rezida din

51

faptul ca emotiile de bucurie comuna contribuie la integrarea colectivului de copii, la intarirea relatiilor de prietenie.De asemenea, buna dispozitie obtinuta, relaxarea copiilor, da posibilitatea refacerii energiei nervoase printr-o forma activa. Toate acestea au consecinte pozitive in disciplina copiilor, in modul de adaptare al acestora la viata scolara. Influenta favorabila a programului distractiv asupra copiilor a determinat introducerea unor forme cat mai variate de activitati distractive in scolile special.

52

Anexa 1 - Descrierea jocurilor introduse

1. Mingea la perete. a. Scopul jocului: dezvoltarea fortei si preciziei in aruncarea, prinderea si pastrarea mingii, a indemanarii si vitezei de reactie. b. Locul de desfasurare: sala, curte. c. Materiale didactice: mingi de burete. d. Organizarea si desfasurarea jocului. In fata unui perete, la distanta de 4-5 m se traseaza o linie paralela cu acesta. Deasemenea, pe perete, la o inaltime de 2-3 m se traseaza vizibil o linie orizontala de 3-4 m lungime. Se imparte colectivul in doua echipe egale si se aseaza in colocna cate unul in spatele liniei. Primii din fiecare echipa primesc cate o minge. La semnalul conducatorului de joc, primii din fiecare echipa arunca mingea in perete deasupra liniei, in asa fel ca sa ricoseze in spatele liniei trasate pe sol. Jucatorii urmatori trebuie sa prinda mingea inainte ca aceasta sa cada pe sol si executa aceeasi aruncare. Jocul se desfasoara in acest fel pana cand arunca toti copii. Mingea nu are voie sa cada jos. Orice gresala se penalizeaza cu un punct. Castiga echipa care termina primasi are mai putine puncte de penalizare. Dupa aruncare, jucatorul poate depasi linia. Jocul se poate repeta de 4-5 ori. e. Indicatiile metodice. Distanta de aruncare se poate mari sau micsora in functie de gradul de pregatire si varsta copiilor. Se vor evita aruncarile in forta iar aruncarea mingii se va face numai din spatele liniei. 2. Doborarea popicelor. a. Scopul jocului: dezvoltarea indemanarii si preciziei in aruncare. b. Locul de desfasurare: sala, teren, curte. c. Materiale didactice: 15 maciuci (popice) si 15 mingi de oina sau medicinale. d. Organizarea si desfasurarea jocului. Grupa se imparte in doua echipe egale asezate fiecare in sir indian, in spatele unei linii. In fata fiecarei echipe, la o distanta de 8-10 m se aseaza 5-7 maciuci in forma de romb, pe pozitii ce au fost marcate dinainte. Primul copil de la fiecare echipa primeste cate 5 mingi. La semnalul profesorului acestia vor lansa pe rand

53

e. Indicatii metodice. Se pot folosi si mingi medicinale sau alte tipuri de mingi care au o greutate suficient de mare pentru a putea rasturna maciucile prin rostogolire. 3. Traseul buclucas. a. Scopul jocului: dezvoltarea indemanarii, atentiei si a memoriei vizuale. b. Locul de desfasurare: sala. c. Materiale didactice: 4-5 sticle de plastic si o esarfa. d. Organizarea si desfasurarea jocului. Copii sunt asezati in formatie de semicerc. In fata lor se marcheaza un traseu cu 4-5 stcle, la o distanta de 70-80 cm una de alta. Jucatorul trebuie sa urmareasca traseul trecand peste sticle legat la ochi, fara sa le rastoarne. Inainte de a fi legat la ochi, jucatorul parcurge o data sau de doua ori traseul pentru a incerca sa-l memoreze. e. Indicatiile metodice. Pozitia sticlelor se va marca pentru a le pastra distanta in cazul rasturnarii. 4. Ochirea cu inelul a. Scopul jocului: dezvoltarea indemanarii si preciziei. b. Locul de desfasurare: curte, sala. c. Materiale didactice: 10 cercuri din placaj cu diametrul de 15-20 cm, maciuca sau taburet. d. Organizarea si desfasurarea jocului. Copii se impart in doua echipe, asezate de o parte si de alta a locului de joc. Se traseaza linia de aruncare, iar la 3-4 m in fata acesteia se aseaza maciuca. Copii aruca cate cinci cercuri fiecare, alternativ, cate unul de la fiecare echipa. Pentru fiecare aruncare reusita echipa primeste un punct. Aruncare reusita se considera atunci cand cercul este introdus pe maciuca. Castiga echipa care are mai multe puncte dupa ce au arucat toti jucatorii. e. Indicatiile metodice. Se respecta pozitia de aruncare, nu se permite calcarea liniei. 5. Apuca-ti nasul si alearga. a. Scopul jocului: dezvoltarea indemanarii si a mobilitatii. b. Locul de desfasurare: sala, curte. c. Materiale didactice: d. Organizarea si desfasurarea jocului. Se traseaza o linie la distanta de 8-10 m de un peret sau de gard. Copii se impart in doua echipe si se aseaza in sir indian la linia de start cu fata spre perete. Jucatorii vor trebui sa sara intr-un picior pana la gard si inpoi, unde ii da startul

54

e. Indicatiile metodice. Se urmareste respectarea pozitiei de plecare si a momentului de start la fiecare jucator. 6. Mingea la tinta. a. Scopul jocului: dezvoltarea preciziei in aruncarea la tinta. b. Locul de desfasurare: sala, curte. c. Materiale didactice: mingi de oina. d. Organizarea si desfasurarea jocului. Se traseaza un cerc cu raza de 1 m pe perete si linia de aruncare la o distanta de 5-10 m. Copii se impart in doua echipe egale si arunca cate trei mingi fiecare, alternativ, cate un jucator de la fiecare echipa. Se considera aruncare buna cand mingea loveste peretele in interiorul cercului, inclusiv pe linia acestuia si se marcheaza cu un punct. Castiga echipa care aduna cele mai multe puncte. e. Indicatiile metodice. Se urmareste a nu se depasi linia de aruncare. Gradul de dificultate se poate modifica prin apropierea sau departarea liniei de aruncare sau prin marirea ori micsorarea cercului de tinta. 7. Batul azvarlit. a. Scopul jocului: dezvoltarea fortei, indemanarii si preciziei de aruncare. b. Locul de desfasurare: curte, teren. c. Materiale didactice: doua bastoane de 40-50 cm lungime de culori diferite. d. Organizarea si desfasurarea jocului. Se traseaza doua linii de aruncare, in prelungire la 5-6 m distanta, in asa fel incat in fata lor sa ramana cat mai mult spatiu pe directia de aruncare e. Indicatiile metodice. 8. Apuca-ti nasul si alearga. a. Scopul jocului: b. Locul de desfasurare: c. Materiale didactice: d. Organizarea si desfasurarea jocului. e. Indicatiile metodice.

55

Anexa 2 Teste

56

57

58

Bibliografie

Preda, V., (1995), Psihomotricitatae – structura si caracteristica, Ed. Alma Mater, Cluj Napoca Preda ,V., (1995), Revista învăţământului preşcolar, UBB, Cluj Napoca Nicolae, R.G., Bogdanescu, I., (2003) 110 Jocuri pentru copii, Ed. Alma Mater, Cluj Napoca Picioroagă, A., Zotta, D., (2003) Educaţie psihomotrică prin joc, Ed. PIM, Iaşi Barbu, H., Popescu, E., Şerban, F., (1994), Activităţi de joc şi recreativ distractive, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti Druţu, I. (1995), Psihopedagogia deficienţilor mintali. (Lecţii),UBB, Cluj Napoca Dragomir, G., (1976), Program de exerciţii pentru gimnastică recuperatorie, M.E.I., Bucureşti Zazzo, R., (1979), Debilităţi mintale, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti Bratu, I., (1977), Gimnastica pentru prevenirea şi corectarea deficienţelor fizice, Ed. Sport-Turism, Bucureşti Montessori, M., (1977), Descoperirea copilului, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti Păunescu, C., Muşu, I., (1990), Recuperarea medico-pedagogică a copilului handicapat mintal, Ed. Medicală, Bucureşti Piaget, J., Inhelder, B., (1975), Psihologia copilului, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti Roşca, M., (1967), Psihologia deficienţilor mintali, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti Preda, V., (1999) Orientari teoretico-praxiologige in psihopedagogia speciala, Ed. Presa Univ. Clujana, Cluj Napoca Rosan, A., Marcu, S., (2006) Sa invatam impreuna! Repere metodologice in educatia incluziva, Ed. Alma Mater, Cluj Napoca Ghergut, A., (2007) Sinteze de psihopedagogie speciala, Ed. Polirom, Iasi

59

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->