Sunteți pe pagina 1din 9

Cuprins:

1. Introducere 2. Structura lemnului 3. Proprieti fizice


Rezisten la trac iune i comprimare ,solicitari mecanice Rezilien Duritate Durabilitate Compresiune Intindere Forfecare Incovoiere Curgere lenta Deformatie Curbare

4. Proprieti izolatoare. 5. Proprieti optice 6. Proprieti higroscopice 7. Proprieti acustice 8. Proprieti termice 9. Proprietati chimice(Compoziia) 10. Bibliografie

Lemn este numele unui material natural care provine din plantele lemnoase, arbori, arbuti, copacii, etc, fiind compus n majoritate din celuloz i lignin i n mic parte din gume i rini, materii tanante, materii colorante, ca material de constructie, are multe calitati, care il fac sa fie folosit pe scara larga in constructii, dar in acelasi timp are si o serie de inconveniente, care nu trebuie sa fie scapate din vedere la proiecatarea si exploatarea constructiilor din lemn.Acestea trebuie facute astfel incat proprietatile positive ale materialului lemons sa fie folosite la maximum, iar influenta neajunsurilor daca nu poate fi exclusa complet, sa fie redusa la minimum. Fiind o materie de origine organic, este produs de plantele lemnoase care fac parte din grupa vegetalelor superioare cormofite - plante vasculare care sunt formate din esutul lemnos xilen i esutul liberian - floem. Structura lemnului 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Mduv; Inele anuale; Canal de rin; Raze primare; Raze secundare; Cambiu; Razele bastului; Felogen; Bast; Scoar

Macroscopic lemnul este diferit privit, n funcie de planul n care este secionat. Lemnul este alctuit din mai multe tipuri de esuturi vegetale: esutul vascular, fibre, parenchimul de rezerv. Fibre: fascicule de celule rezistente, dispuse ntr-un sens axial, care asigur rigiditatea si rezistena mecanic a lemnului. Sunt constituite dintr-un amestec de celuloz, hemiceluloz i lignin. esutul vascular: este compus din vase, celule tubulare prin care se conduce seva brut de la rdcini la frunze. La conifere aceste vase sunt numite traheide. Vasele conductoare sunt adesea asociate cu celulele parenchimatice (numite i parenchim), care contribuie la transportul de nutrieni n arbore.

Celulele de rezerv parenchimatice, cu pereti ngroai i lignificati, care nsoesc esutul vascular. Aceste celule particip la funcia de sustinere. Orientarea lor este transversal i radial pornind de la axa longitudinal a arborelui.

Lemnul are o structur anatomic specific fiecrei specii de arbore, astfel nct acestea pot fi recunoscute n funcie de diferenele structurale. Descrierea tiinific a structurilor lemnului i de determinarea speciilor de arbori ine de anatomia lemnului.

Propriet i fizice Rezisten la trac iune i comprimare ,solicitari mecanice; Structura caracteristica, gruparea fibrelor in fascicule orientate in acelasi sens, determina modul de comportare a lemnului fata de diferite solicitari mecanice

Rezilien ; reprezint rezistena la ncovoiere prin oc i caracterizeaz tenacitatea sau fragilitatea lemnului, ea depinznd de densitatea aparent i direcia aplicrii solicitrii. Duritate: lemnului reprezint marimea forei lemnului n plan transversal, dup care lemnul se clasific n: dur (stejarul), mijlociu de moale (fagul) i moale (molidul). Durabilitate Lemnul depinde de putrescibilitatea si combustibilitatea acestuia, n funcie de care distingem: lemn foarte putin durabil (plopul),
3

putin durabil (molidul), durabil (salcamul) si foarte durabil (stejarul). mpotriva putrezirii lemnului se folosesc substane antiseptice i fungicide, iar mpotriva inflamabilitii se utilizeaz soluii ignifuge.

Compresiune:

esente moi (salcie , plop): 250 daN / cm2 esente tari (stejar , frasin): 400-700 daN /cm2 esente dure (abanos , gaiac) : 800-1000 daN / cm2

Intindere Rezistenta lemnului la intindere axiala este de 2-3 ori mai mare decat la compresiune axiala si constituie cea mai ridicata rezistenta a lemnului Forfecare Cand solicitarea se exercita in lungul lemnului se produce forfecarea longitudinala Distrugerea lemnului se produce fie prin alunecarea straturilor de cellule intr-un plan tangential paralel cu cercurile anuale ( fig.1), fie prin alunecarea lor intr-un plan radial (fig.2) Incovoiere Lemnul supus la incovoiere suporta intindere de-a lungul fibrelor din partea convexa a piesei , in timp ce fibrele din partea cocava sunt supuse la compresiune Curgere lenta Este un process de deformare lenta a lemnului sub actiunea indelungata a unei incovoieri Deformatie Structura lemnului si comportarea sa in timp sub diferite sarcini la o anumita umiditate si temperatura , ii confera conditia de material elasto-plastic. Pentru marerialele elastro-plastice diagrama caracteristica nu exprima toate aspestele deformarii . Observatiile practice au aratat ca procesul de deformare a lemnului si a unor
4

produse pe baza de lemn nu se reduce la o modificare instantanee de forma care apare imediat, dupa aplicarea sarcinilor ce exista in proces continu de deformare sub sarcina denumit curgere lenta . In anumite conditii de umiditate si temperatura , sub actiunea sarcinilor care se exercita indenlungat deformatiile cresc continuu ajungand sa produca ruperea . In practica pentru ca aceasta rupere sa nu aiba loc sarcinile trebuie sa actioneze o perioada de timp necesara producerii unor deformatii permanente . Aceasta perioada corect calculata permite stabilirea duratei minime de presare curbare sau mulare astfel incat formele pieselor sa se pastreze si dupa incetarea aplicarii sarcinii . Caracteristuc pentru materialele elasto-plastice este fenomenul de istereza elastica respectiv pierderea de energie la un ciclu de incarcare descarcare . Studiul acestor deformatii in timp constituie obiectul reologiei . Asupra reologiei lemnului s-au efectuat numeroase cercetari prin care s-au stabilit influentele pe care le-au basupra rezistentei si deformatiilor acestuia numerosi factori printre care specia umiditate, temperatura modul de variatie in timp timpul de solicitare viteza de incarcare, natura ciclului de solicitare . Urmarind modul de variatie a deformatiei in timp a unei piese de lemn supusa la compresiune tractiune sau incovoiere sub sarcina constanta , aceasta se prezinta sub forma unei diagrame de felul celei din figura . In practica marimea elasticitatii si plasticitati respectiv reducerea valorii modulelor de elasticitate ale lemnului se realizeaza prin diferite tratamente termice si chimice .Proprietatile elastice ale materialelor pe baza de lemn ca furnie placaje , placi din aschii si fibre de lemn sunt dependente de dimensiunile acestora de structura lor de natura speciei lemnoase precum si de cantitatea si proprietatile adezivului utilizat. Curbare Curbarea, ca de alt fel si mularea lemnului in diferite forme geometrice prezinta o serie de avantaje cum sunt : - economie de material lemnos ; - deformarea sub anumite forme relativ simpla si cu un consum redus la energie ; - didpozitivede de incovoiere putin costisitoare; Dezavantajele prelucrarii lemnului prin curbare se refera la cerintele ridicate privind calitatea materiei primei cat si la cantitatea mare de rebuturi in cazul respectarii regimului de tratare termica si a valorilor razei limita de curbare . Sectoarele care utilizeaza elemente curbate ca industria de mobila curbata , industria de avioane de articole sportive , de butoaie de instrumente muzicale , industria navala au cunoscut o dezvoltare ascendenta prin volumul produselor prin gradul de inzestrare tehnica prin tehnologiile de fabricatie moderne aplicate prin utlizarea optima a materialelor si energiei cat si prin calitatea produselor obtinute . Ponderea cea mai mare a elementelor curbate de lemn o are injdustria mobilei curbate care are o indelungata traditie in tara noastra . Inceputurile romanesti de mobile curbata dateaza din anul 1879 cand s-a construit la sighet cea dintai fabrica destinata produselor curbate . Ca urmare a procesului de plastifiere si curbare-presare in lemn se produc importante modificari ale valorilor proprietatilor fizico mecanice si de structura . Totodata prin curbare
5

se realizeaza si o crestere a densitatii aparente a lemnul;ui in special ain zona comprimata . In medie densitatea lemnului curbat si presat este cu circa 50 % mai mare decat cea a lemnului natural . Ca urmare a complexului fenomen de curbare care dupa cum s-a aratat depinde de timpul speciei lemnoase de densitatea aparenta , umiditate de grosime , de raza de curbare de compozitia chimica a lemnului .Proprietatile lemnului cunosc o modificare substantiala influenta curbarii asupra rezistentei la incovoiere asupra modului de elasticitate E si asupra lucrului mecanic de rupere prin soc ale lemnului de fag curbat . Un fenomen asemanator se poroduce si in cazul lemnului curbat de stejar si frasin . Trebuie remarcat s faptul ca in urma curbarii si mai ales datorita procesului complex de plastifiere se produc schimbari si valorile proprietatilor tehnologice fenomen care trebuie luat in considerare la stabilirea parametrilor diferitelor operatii de prelucrare ulterioara a lemnului curbat . Cu trecerea timpului lemnu; curbat a inceput sa fie utilizat in constructiile navale la obezi pentru roti , doage pentru butoaie . Incepand cu secolul al XIX lea odata cu avantul industriei lemnul curbat a inceput sa fie folosit si in industria de fabricare a scaunelor curbate . Mai tarziu si alte industriei a cunoscut o puternica dezvoltare ca industria de fabricare a butoaielor , industria articolelor de sport (schiuri,rachete, saniute) a ambarcatiunilor barci ,vasesi a caroseriilor de automobile de avioane si a planoarelor. Dupa aparitia pe la mijlocul secolului al XIX-lea a industriei de mobila curbata care a realizat primele scaune , avantul si dezvoltarea acestei industrii s-au datorat faptului ca a reusit sa realizeze produse in proportie de masa ieftine de calitate superioara si cu un consum mai mic de materie prima . Propriet i izolatoare. n construcii, pentru evitarea unor fenomene negative cauzate de deformaii de contracie mari trebuie ca lemnul i produsele de lemn s fie puse n oper cu o umiditate ct mai redus posibil. Valoarea normal a umiditii lemnului la punerea n oper se coreleaz cu domeniul de utilizare. Normele germane DIN 1052 recomand urmtoarele valori pentru umiditatea lemnului la punerea n oper: - 9%3%), la construcii nchise, nclzite; - 12%3%, la construcii nchise, nenclzite ; - 15%3%, la construcii deschise dar acoperite ; - 18%, la construcii supuse intemperiilor

Propriet i optice Anizotropie

Aproape toate proprietile structurale ale lemnului sunt diferite n cele trei direcii principale (axial, radial, tangenial). Aceasta cauzeaz contracii inegale a lemnului n timpul uscrii. La unele specii de lemn, contracia axial maxim este de de 0,3%, radial de 5% i tangenial de 10%. Propriet i higroscopice

Proprietile higroscopice a lemnului cauzeaza o stabilitate dimensional relativ sczuta n diferite umiditi ambientale. Lemnul uscat este mai higroscopic decat cel umed, iar calitatea lemnului depinde de umiditatea climei. Variaia concentratiei de ap sub punctul de saturare determin schimbri ale structurii lemnului. Unele tipuri de lemn, precum cel de tec, au o contracie sczut de umiditate din cauza substanelor hidrofobe prezente. Pentru a micora caracterul higroscopic al lemnului, acesta este acoperit cu un strat subtire de vopsea. Propriet i acustice

Viteza sunetului n lemn de-a lungul fibrelor lemnoase are o valoare de 4000 pana la 6000 m/s, pe cnd n cereale este de doar 400 - 2000 m/s. Parametrii care influeneaz viteza sunetului sunt densitatea, elasticitatea, lungimea fibrelor, unghi, coninutul de umiditate, fisuri. Datorit proprietilor sale acustice excelente, lemnul este utilizat la fabricarea instrumentelor muzicale. Dar lemnul poate fi utilizat si ca material de izolare fonica. Placa cu o densitate de suprafa de 15 - 20 kg/m2 realizeaza o izolare fonica de 24 - 26 dB. Propriet i termice Proprietile termice ale lemnului sunt: - dilatarea termic , difer pe direciile longitudinal, radial i tangenial deoarece lemnul este un material anizotrop (cea mai mare dilatare termic este pe longitudine); - conductivitatea termic este redus deoarece lemnul este un material termoizolant; Datorita porozitii sale, lemnul este un conductor slab de cldur, prin urmare este foarte potrivit ca izolare termic. Molidul are o conductivitate termica de 0.22 W / mK (pentru comparaie betonul are 0,69 W / mK), iar placile izolatoare - 0.14 W / mK sau mai mic. Plcile aglomerate poroase ajung la 0.05 W / mK. Conductibilitate termic crete cu coninutul de umiditate i densitatea materialului.

Capacitatea termic este la lemn de aproximativ 4 ori mai mare dect la fier. Expansiunea termic poate fi neglijat n practic la lemn, deoarece aceasta va fi compensat de contracie la uscare.

Descompunere termic a lemnului ncepe la temperaturi de peste 105 C; la 200 C este foarte mult accelerata i atinge cota maxim la 275 C. O degradare termica a lemnului poate s apar n timpul expunerii prelungite la temperaturi mai mici de 100 C. Punctul de aprindere de lemn este intre 200 si 275 C. n absena oxigenului duce la piroliz. Proprietati chimice(Compozi ia) Lemnul const n principal din substante organice, precum i din substante anorganice (1 pn la 1,5%). De asemenea, poate avea umiditate variabila. Celuloza (40 - 50%), Lignina (20 pn la 30%) Hemiceluloz (15 la 25%), Alte substane organice: polizaharide, pentozani, hexozani, rini, taninuri, colorani, cear, alcaloizi... Apa:

Exist trei tipuri de ap n lemn: Apa liber este apa prezent n lemnul verde. Apa legat este apa care intr n compoziia fibrelor. Ea este cea care cauzeaz contracii n timpul uscrii. Apa de compozitie este apa care intr n compoziia moleculelor. Eliminarea acesteia duce la distrugerea lemnului (de exemplu, n incendii). Umiditatea relativ (ur) sau absolut (ua) a lemnului se determin prin metoda uscrii epruvetelor i se exprim prin raportul ntre cantitatea de ap i masa lemnului n stare natural respectiv uscat (mas constant dup o uscare la o temperatur de 1032oC) folosind-se relaiile: Determinarea umiditii se poate face i cu metoda extraciei de ap (STAS 83-89) sau cu ajutorul unor instrumente de msurtoare electrice