P. 1
Epilepsie

Epilepsie

|Views: 190|Likes:
Published by baronul81
epilepsie
epilepsie

More info:

Published by: baronul81 on Nov 12, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/12/2012

pdf

text

original

Ingrijirea bolnavilor cu epilepsie

Capitolul I.
MOTIVATIE Bolnavii epileptici ridica si în prezent probleme de reabilitare, de reîncadrare în familie, societate, comparativ cu bolnavii cu alte infirmitati corporale. Daca în Evul Mediu bolnavul epileptic era total marginat social, fiind considerat "demonizat", în prezent acesta este înca frustrat la alegerea profesiei, la alegerea si primirea functiilor, la încadrare, etc, fata de cei valizi si cu aceeasi pregatire; în acceasi masura epilepticului îi sunt limitate posibilitatile de participare la activitati culturale, sportive, artistice, jocuri distractive, etc. Toate acestea, ca si tendinta de izolare cauzata de anxietate, de tema de a nu face criza, fac din epileptic un om retras, singuratic, care se simte excomunicat din multe satisfactii si bucurii ale vietii. Dupa unii autori numeroasele influente stresante si de frustrare pe care le întâmpina bolnavul de epilepsie se exercita asupra lui mult mai sever si mai nefavorabil, în formarea unei personalitatii si a unui comportament vicios, decât boala însasi. Aceasta situatie poate si trebuie sa fie combatuta eficient prin educatia sanitara, care se adreseaza în aceeasi masura bolnavului cât si anturajului acestuia. În special o instruire adecvata anturajului ar duce la popularizarea ideii ca epilepsia, departe de a fi o boala rusinoasa, este o afectiune ca oricare alta; ar face mai eficienta supravegherea bolnavului privind respectarea dietei si a regimului de viata prescris; ar duce, nu în ultimul rând, la înlaturarea sentimentului de condamnare, de marginalizare resimtit de bolnav si în consecinta, la cresterea calitatii vietii bolnavului.

CAPITOLUL II.
Istoric Epilepsia reprezinta una din bolile cunoscute înca din trecutul îndepartat al omenirii. Acum 4000 de ani intâlnim prima prevedere legislativa provind statutul bolnavului epileptic – codul lui Hammurabi care interzicea vânzarea sclavilor epileptici. Hipocrate si scoala sa au facut primele tentative de a gasi o explicatie naturala a fenomenelor convulsive, aratând ca raul sacru nu este cu nimic mai divin decât celelalte boli. În aceasta epoca se invoca la originea epilepsiei forte supranaturale, substante toxice, mentinându-se totodata ideea origini satanice a acesteia.

2

Paracelsus realizeaza un important pas în demistificarea bolii, stabilind un raport direct între traumatismele craniene si epilepsie. La sfârsitul secolului al XVIII-lea epilepticii încep sa fie considerati bolnavi, iar la sfârsitul secolului al XIX-lea se fac primele încercari chimioterapeutice. Huglings Jackson face prima recunoastere a mecanismului descarcarii epileptice. El considera toate crizele ca având punct de plecare leziunea. Definitie Epilepsia este un sindrom de diverse etiologii, determinat de descarcari neuronale excesive, cu caracter paroxistic, tranzitor, intermitent si interactiv, manifestat prin crize brusce cu tulburarea intermitenta a unor functii cerebrale, cele mai adesea însotite de alterarea constiintei. Epilepsia este o stare patologica care a fost cunoscuta înca în perioadele îndepartate ale istoriei omenirii, fiind atestata identificarea ei în preistorie. Este o tulburare paroxistica si trecatoare în activitatea creierului, cu aparitie brusca, disparitie spontana si tendinta la repetabilitate ce se caracterizeaza prin descarcarea unui grup sau a totalitatii neuronilor cerebrali afectati la un moment dat de un sincronism excesiv prin manifestari convulsive si prin tulburari de constiinta si de personalitate, asociate crizelor sau în raport cu acestea. Epidemiologie Prelevatia epilepsiei este de cel putin 4 -6 ‰. Rata de debut, mai mare în prima copilarie si exista vârfuri ulterioare la adolescenta si peste varsta de 65 de ani. În putine cazuri din cele cu debut în copilarie, epilepsia este asociata cu handicapul mintal. Etiologie Sunt cunoscute multe cazuri de epilepsie si frecventa lor variaza cu vârsta. La nou nascut cuazele cele mai frecvente sunt traumatismele abstreticale, malformatiile congenitale, tulburari metabolice si injectiile. La adulti si vârstnici cauzele cele mai frecvente sunt boala aminomusculara, Tcc, si tulburarea aminala degenerativa, tumori cerebrale, droguri si intoxicatii. La cel putin jumatate dintre pacienti nu se gaseste vreo cauza dupa

3

investigatii detaliate; în asemenea cazuri factorii genetici par a avea o semnificatie mai mare decât cei cu patologie demonstrabila. Etio-patologie I. Epilepsia idiopatica - nu se cunoaste cauza. II. Epilepsia simptomatica -se crede ca ar fi cauzata de un factor ereditar indispozant. Factori: -prenatali -natali -postnatali Factori prenatali -factori exogeni ce actioneaza asupra mamei în timpul sarcinii: -traumatisme abdominale -infectii ale mamei -factori toxici (alcool, noxe profesionale) Factori natali: -distacii de nastere -traumatismele fatului în timpul nasterii -incompatibilitate Rh Factori postnatali: -traumatisme cranio-cerebrale -infectii la cap -factori alergici -tulburari în metabolismul calciului, glucozei,glucidelor Clasificare Liga Internationala Împotriva Epilepsiei a redactat versiunea clasificarii crizelor convulsive (Gastaut 1969), care este acum în utilizare generala într-o versiune usor reviziuta (Dreifuss 1981).

4

Clasificarea crizelor convulsive I. Crize partiale sau cu debut focal 1.cu simptomatologie elementara (fara tulburari de constiinta) -motorii -vegetative 2. cu simptomatologie complexa -secundar generalizate -cu tulburari de constiinta -psihomotorii -intelectuale -ideationale -afective -exclusiv alterarea constiintei 3. cu simptomatologie compusa (simptome elementare si complexe) II. Crize generalizate - fara debut focal 1. Neconvulsive (PM) -crize astatice -absente tipice sau atipice -crize epileptice comotoase, fara convulsii 2. Convulsive -miclonice -clonice -tonice -tonico-clonice (convulsii majore) -absente III. Crize unilaterale sau predominant unilaterale -clonice -tonice -tonico-clonice IV. Crize eratice ale nou-nascutului (convulsii variabile tonice, clonice sau tonico-clonice, unilaterale, alternante sau generalizate)

5

V. Starile de rau epileptic Criza partial simpla, include criza motorie jacksoniana si o varietate de criza senzoriala în care fenomenele sunt limitate,constiinta nu este afectata. Criza epileptica tip absenta: Semne şi simptome crize epileptice de tip absenţă Scurte momente de pierdere a conştiinţei, prezenţa de mişcări rapide ale pleoapelor în timpul momentelor de absenţa, recăpătarea completă a stării de conştienţă după aceste momente de absenţă. Durata fiecărei absenţe este de numai câteva secunde, dar frecvenţa lor poate varia de la zeci, la sute de crize zilnic. În timpul unei absenţe există o scurtă suspendare a stării de conştienţă însoţită de mişcări rapide ale pleoapelor sau de tresăriri ale mâinilor. Conştienţa este pe deplin restabilită imediat după terminarea absenţei, fără nici un pic de confuzie. De obicei, persoana care a prezentat criza de absenţă nu-şi aminteşte ce sa întâmplat. Absenţele apar, în mod tipic, la copii cu vârstă cuprinsă între 6 şi 12 ani şi rareori după 20 de ani. După debut pot trece săptămâni sau chiar luni până ce un adult să le observe deoarece sunt, de obicei, foarte scurte şi cu puţine mişcări anormale. Copilul poate prezenta iniţial dificultăţi de învăţare înainte ca dumneavoastră sau un profesor să observaţi crizele de absenţă. Mai puţin de 10% din cei cu crize epileptice prezintă crize tip absenţă. Uneori, ele apar în combinaţie cu alte crize. De obicei, cauza crizelor rămâne necunoscută, iar copilul nu mai prezintă alte probleme neurologice. Crizele tip absenţă atipice sunt însă asociate unor tulburări neurologice de tipul malformaţiilor cerebrale congenitale, tulburărilor metabolice de origine renală sau hepatică sau cicatricelor corticale posttraumatice sau postpartum. Faţă de o criză de absenţă tipică, o absenţă atipică este mai lungă şi are mai multe mişcări anormale. Diagnostic crize epileptice de tip absenţă În general, pentru evidenţierea unei activităţi electrice anormale corespunzătoare unei epilepsii tip absenţa se efectuează o ectroencefalograma (EEG), care măsoară activitatea undelor corticale. în unele cazuri, medicul poate recomanda teste de sânge, o tomografie

6

computerizată (CT) sau o rezonanţă magnetică nucleară (RMN) pentru a determina alte posibile cauze ale crizelor epileptice. Cât de gravă este epilepsia tip absentă - Majoritatea copiilor cu epilepsie tip absenţă prezintă semnificativ mai puţine sau chiar nu mai prezintă crize după introducerea tratamentului medicamentos. Până la 70% dintre copiii cu crize tip petit mal nu mai prezintă aceste crize până la vârstă adolescenţei. La această vârstă majoritatea adolescenţilor pot să întrerupă tratamentul sub controlul medicului. Tratament crize epileptice de tip absenţă Majoritatea copiilor cu crize de absenţă tipice pot avea un regim normal de viaţă şi trebuie încurajaţi să o facă. Medicul va recomanda copilului practicarea sportului şi a altor activităţi şcolare cu câteva mici restricţii. Restricţiile pentru condus sau pentru manipularea anumitor echipamente în cazul înaintării în vârstă a copilului depind de gradul de control al crizelor. Crizele peţit mâl sunt, de regulă, foarte sensibile la tratament. Este necesară o evaluare medicală pentru a alege medicamentul şi dozele potrivite pentru copilul dumneavoastră. Posibilele efecte adverse ale medicamentelor pot fi: ameţeală, iritaţie gastrică şi letargie.

Criza partial complexa - “epilepsie de lob temporal”.Este adesea precedata de o criza partiala simpla ce dureaza câtevasecunde si care poate lua forma unor halucinatii olfactive,gustative, vizuale, auditive sau a unor senzatii corporale. Pacientulpoate prezenta modificari de gândire, perceptie sau emotie, constiinta, tulburari. Statusul epileptic parţial complex trebuie diferenţiat de celelalte forme ale statusului epileptic non-convulsiv, de stările post-ictale, dar şi de alte condiţii neuologice şi psihiatrice. Electroencefalograma poate să ne ajute, dar modificările EEG înregistrate la nivelul scalpului sunt deseori nespecifice, iar diagnosticul se stabileşte de obicei pe baza aspectului clinic. Definiţia acestei condiţii clinice ca şi un „episod epileptic prelungit asociat cu descărcări epileptice focale variabile sau recurente frecvente cu originea în regiunile temporale sau extratemporale, care produce o stare confuză cu simptome clinice variabile” este destul de imprecis şi necesită accentuarea faptului că statusul epileptic parţial complex poate să aibă originea în toate regiunile corticale şi poate să prezinte caracteristici clinice fluctuante. Un alt factor important care trebuie inclus în definiţie este absenţa comei, deoarece statusul epileptic care se instalează în timpul comei este considerat o entitate clinică separată, parţial din cauza prognosticului lui sumbru.

7

Cât de agresiv trebuie tratat statusul epileptic parţial complex, depinde de prognosticul condiţiei clinice şi de posibilitatea îmbunătăţirii prognosticului prin tratament. Ca în cazul tuturor epilepsiilor, prognosticul este dependent de etiologia crizei şi de toate condiţiile medicale concomitente. Statusul epileptic parţial complex la un pacient cu epilepsie este probabil o condiţie mult mai benignă decât statusul epileptic acut precipitat şi ar trebui tratat ca atare. Medicaţia folosită în tratamentul statusului epileptic nu este lipsită de efecte adverse şi poate duce la hipotensiune, detresă respiratorie şi în cazuri rare la stop cardiorespirator. Acestea sunt valabile mai ales în cazul administrării intravenoase. Cea mai acceptată recomandare pentru abordarea stausului epileptic parţial complex este recunoşterea lui precoce, urmată de administrarea benzodiazepinelor pe cale orală sau intrarectală. Clobazamul p.o. este un tratament eficient. La pacienţii care prezintă crize epileptice parţiale complexe repetitive, administrarea orală precoce a clobazamului într-o doză de 10-20 mg/zi pe o perioadă de 2-3/zile, chiar la domiciliu, de obicei întrerupe statusul epileptic. Recunoaşterea precoce este un pas critic, deoarece întârzierea administrării tratamentului este în primul rând rezultatul incapacităţii de a stabili diagnosticul. Un status epileptic parţial complex mult mai persistent sau rezistent trebuie tratat cu medicaţie intravenoasă; drogurile de elecţie sunt lorazepamul urmat de fenitoină. În contrast cu statusul epileptic petit mal, răspunsul la benzodiazepine poate fi nefavorabil şi de multe ori constatăm dispariţia fenomenelor EEG fără îmbunătăţirea tabloului clinic (probabil din cauza efectului post-ictal). Întrebarea dacă anestezia generală este justificată la unii pacienţi rămâne în continuare subiectul unor dezbateri, pentru că cele mai multe cazuri de status epileptic parţial complex sunt autolimitate, deseori fără nici o sechelă neurologică importantă. Astfel, dacă este posibil, tratamentul agresiv trebuie evitat. Nu în ultimul rând trebuie menţionat, că tratamentul factorului care a precipitat criza (encefalită, tulburări metabolice, etc) este deosebit de important, având în vedere că astfel deseori se rezolvă şi statusul epileptic.

Criza tonico-clanica generalizata. este criza epileptica obisnuita, cu instalare brusca, fazele tonica si clanica si o perioada privata de mai multe minute, în timpul carora pacientul nu poate fi trezit. Criza mioclanica, atonica. este criza cu contractii mioclanice extinse sau atacuri de cadere si care nu pune probleme psihiatrului. Este tipul clinic ce cere ca trasatura cardinala tulburarea de constiinta. Atacurile încep brusc, fara aura, au o durata de ordinul secundelor si se termina brusc.

8

Simptomatologia Forme clinice epilepsia generalizata: -criza majora (Grand-mal) -criza minora (Petit-mal) epilepsie localizata: motorie senzitiva vegetativa forme particulare Criza paroxistica majora are mai multe faze: prodomul aura epileptica accesul convulsivant faza stertoroasa Prodomul De obicei precede cu câteva ore sau zile instalarea crizei. Apar manifestari de tip motor, senzitiv, vegetativ, tulburari psihice. Bolnavii sunt constienti de aceste simptome. Simptomele care apar în prodom, de tip motor-mioclonii localizate într-un anumit segment, de tip vegetativ (cascat, stranut, mestecat involuntar), de tip senzitiv (amorteli), tulburari de auz (acufene), tulburari de vedere (puncte stralucitoare), gust, miros neplacut, tulburari psihice, depresie, indispozitie, anxietate, euforie, neliniste. Aura Aura epileptica are o durata foarte scurta si prezinta particularitati individuale. Bolnavul poate sa-si ia primele masuri de precautie. Manifestari: tulburari ale analizatorului olfactiv, gustativ, senzitiv, motor. Aura nu apare întotdeauna. Debutul este în general

9

brutal, cu paloare brusca, strigat si pierderea cunostintei precum si prabusirea bolnavului. Accesul convulsivant Accesul convulsivant are doua faze: una tonica, scurta, care dureaza 20-30 de secunde cu contractura generalizata, ochii imobili, pupile midriatice, abolirea reflexului fotomotor si a reflexului cornean, cianoza, apnee – prin contractura diafragmului, emisiuni involuntare de urina si materii fecale, si o faza clonica. Faza clonica – bolnavul prezinta contracturi succesive si ritmice de scurta durata, generalizate, urmate de muscarea limbii si aparitia la nivelul gurii a unei spume abundente si uneori sangvinolente. Faza clonica dureaza 1-2 minute. Faza stertoroasa Dureaza de la câteva minute pâna la câteva ore. Bolnavul se afla într-un somn profund (comatos), musculatura este relaxata, reflexele fotomotor cornean si reflexele osteondioase sunt abolite. Poate exista reflexul Babinski lateral. Uneori crizele se repeta la nesfârsit – crize “subinrante”, instalându-se starea de rau comitial, care constituie o urgenta medicala – exitusul putându-se produce prin edem pulmonar acut, edem cerebral sau hemoragii cerebrale.

Criza paroxixtica minora (petit mal, absente) Accesul este de scurta durata (câteva secunde), suprimarea constiintei nu este urmata de cadere si convulsii. Bolnavul îsi întrerupe brusc activitatea, devine palid, scapa obiectele din mâini, sta împietrit, apoi îsi reia activitatea fara a avea cunostinta crizei. La copil se pot întâlni frecvente crize de genul absentelor, chiar pâna la 50-100/zi – pienolopsia. Epilepsia motorie – paroxisme convulsive localizate la nivelul unui segment al corpului (fata, membre). Bolnavul este consient de aceste crize (secuse motorii de contractura – crize Jacksoniene, urmate sau nu de o criza majora). Epilepsia senzitiva – crize jacksoniene senzitive: amorteala, raceala, fierbinteala, cu posibilitate de extindere. Criza dureaza putin (pâna la

10

un minut), bolnavul este constient. Epilepsia vegetativa – localizata la nivelul hipotalamusului, este manifestata prin tulburari sub forma de accese vasomotorii: caldura, raceala, tulburari de culoare: paloare, roseata, cianoza, crize de salivatie, epigastrologii, crize ambulatorii motorii, chiar complexe, cu deplasarea bolnavului. Echivalenta comitiala – localizata la nivelul unui lob temporal. Bolnavul prezinta stari de vis, halucinatii, crize ambulatorii motorii, chiar complexe cu deplasarea bolnavului. Forme particulare Mioclonii – crize de tip motor (focale) Kacksoniene. Sunt crize localizate la un anumit segment. Generalizarea este foarte rara, deschisa mai ales la copil. Epilepsia reflexa – criza este declansata de anumiti factori: auditivi (zgomote, muzica), vizuali (lumina prea puternica, vizionarea TV). Epilepsia catameniala – la femei, în perioada premenstruala. Diagnosticul pozitiv Diagnosticul pozitiv se precizeaza pe baza: -aspectului clinic -traseului EEG -pneumoencefalogramei gazoase (vizualizarea sistemului intraventricular prin introducere de aer) -arteriografiei selective -echografiei -radiografiei craniene simple (pentru localizare)

Evolutia si prognosticul Depind de gravitatea leziunilor cerebrale, aplicarea corecta a tratamentului si conditiile de asistenta medico-sociala aplicata bolnavului. Evolutia, desi de durata sau cronica, este puternic influentata de aplicarea

11

judicioasa a tratamentului si corecta folosire a complexului de masuri recuperatorii. Diagnosticul diferential Diagnosticul diferential se face cu: Convulsiile febrile – frecvente la copilul de 1-3 ani. În primel ore de la declansarea febrei, puseul febril este mare: 40-41 grade C. Copilul prezinta o singura criza, nu respecta succesiunea fazelor din criza epileptica. Crize de spasmofilie (tetanie) – se pot însoti de pierderea cunostintei, cadere, dar nu respecta succesiunea fazelor din criza epileptica, nu prezinta faza stertoroasa, nu are semne neurologice. Crize dismetabolice – are tablou semnificativ: bolnavul este flamând înainte de cadere, este anxios, nelinistit, are transpiratii reci. Glicemia este scazuta. EEG normal. Crize uremice – ureea este crescuta, bolnavul prezinta antecedente renale. Crizele sunt tipice, nu respecta succesiunea din criza epileptica, nu prezinta amnezia crizei. EEG normal. Crize de pierdere a cunostintei cu contracturi tonico-clonice dupa actiunea unor factori: electrosocm cu electrocutie, insolatie (edem cerebral). Criza nu prezinta toate fazele din criza epileptica, factorii care actioneaza se cunosc. Epilepsia alcoolica. Crizele de isterie – prezente mai frecvente la femei, sunt declarati de factori psihici, în prezenta anturajului pentru a impresiona. Îsi alege locul pentru cadere. Poate fi scoasa din criza prin excitanti puternici (udare cu apa, ciupire, palmuire, compresiune pe oase). Nu are semne neurologice, nici modificari EEG. Profilaxie. Tratament Prin tratarea epilepsiei se urmareste obtinerea încetarii crizelor epileptice, fara afecrtarea functiilor de relatie si vegetativi ai organismului. Mijloace de tratament folosite: igieno – dietetice (profilactice) medicale chirurgicale

12

Conduita igieno-dietetica: - abtinerea totala de la consumul de bauturi alcoolice care genereaza si favorizeaza aparitia manifestarilor epileptice, precum si substante si droguri epileptogene. - evitarea consumului excesiv de lichide si sare – favorizeaza aparitia dezechilibrelor hidro-electrolitice. - alimentatie obisnuita fara excluderea grasimilor, regimul cetogen este considerat anticonvulsivant. - evitarea atmosferei combinate si expunerea îndelungata la temperaturi ridicate (accentueaza hipoxia cerebrala). - îndepartarea factorilor care scad pragul de excitabilitate encefalica, mai ales la copii (vegetatii adenoidiene, focare septice, parazitoze intestinale, corectarea dezechilibrelor endocrino-umorale). - supravegherea proceselor febrile la copiii cu predispozitie convulsivanta. Tratamentul medicamentos Tratamentul medicamentos este diferentiat pentru fiecare bolnav, este administrat fara întrerupere ani de zile si dupa disparitia fenomenelor paroxistice. Tratamentul de electie în paroxismele de tip “grand mal” Fenobarbitalul (luminalul) – anticonvulsivant – în doza mica 0,10 g seara (daca crizele sunt nocturne) sau dimineata (daca crizele sunt diverse) sau fractionat în 2-3 prize – doza este mai mare: 0,20 – 0,30 g/24 Dezavantajul terapiei cu fenobarbital – somnolenta – se corecteaza cu doze mici de amfetamina, efedrina. Efecte secundare: edeme ale fetei, dermatita, eritematoasa, leziuni cutanate buloase (fenomene alergice). Hidantoina (fenitoina) doza la adult este de 0,30 – 0,50 g/24 h. Primidona – doza de 1,50 – 2 g/24 h. Potenteaza efectele fenobarbitalului, de aceea nu se asociaza cu aceasta. Fenurona (fenilacetiluree) – doza de 1,50 – 2 g/24h. Efecte toxice: deprimarea functiilor hematogene. Se asociaza cu fenobarbitalul si hidantoina, pentru reducerea riscului toxic (doza de 0,60 g/zi).

13

Tratamentul de electie în crizele “petit mal” Trimetadiona: 0,90 – 2 g/zi în doze fractionate. Stimuleaza apetitul si creste capacitatea de munca. Criza dispare în decurs de 72 h. Nu se asociaza cu hidantoina. Se mai recomanda: Diazepamul (doxepine), Carbomazepinul, Temezon (atalactamida). Medicatia discontinua Saruri de brom (0,50 – 1 g/zi), 3 – 6 zile/luna în mod discontinuu. Acetazalamida (0,50 – 3 g/zi), 3 – 6 zile/luna Sulfat de magneziu – inhiba excitabilitatea neuronala, efect antiedematos. Se administreaza I.V. 3 – 6 zile/luna în solutie de 25%, 10, 20 ml. Pneumoterapia cerebrala – se extrage 30 – 70 ml LCR si se introduce aceeasi cantitate de aer, de 2 – 3 ori în 3 – 6 luni. Neuroleptice minore sau majore. Neuleptil în cazul tulburarilor psihice. Tratamentul starii de rau epileptic Consta în: asigurarea unui microclimat confortabil (imobilizarea în decubit lateral cu capul în extensie, aspirarea secretiilor). Se administreaza I.V. 1 – 2 fiole Diazepam sau Haloperidol si se continua cu fenobarbital I.M. 0,80 f în doua prize la interval de 4 h, apoi (dupa 4 h) se administreaza Procaina 1% asociat cu 25 mg Levomepromazina în perfuzie endovenoasa glucozata 45% sau perfuzie cu barbiturice. Se mai poate folosi sulfatul de magneziu sau calciu bromat I.V., clisma de cloral hidrat 1%, 4 – 6 f, refrigeratie cu punga de gheata pe vasele mari, punctie rahidiana decompresiva. La nevoie, aspiratia secretiilor bronhice, cort de oxigen, combaterea edemului pulmonar cu Strofantina, vitamine, Acth. Trartament chirurgical Tratamentul cauzat de înlaturare a unui focar lezionar abordabil chirurgical, se aplica numai daca tratamentul simptomatic medicamentos aplicat corect este nesatisfacator.

14

Tulburari psihice în epilepsie Formele clinice în boala epileptica comporta o ampla variabilitate a tulburarilor psihice interparoxistice, care nu pot fi corelate cu frecventa sau vârsta de aparitie a manifestarilor critice. Modificari psihice limita sau “caracter epileptic” în care se remarca tendinta la detaliere si perseverenta ideatorie, oscilatii afective disforice, suspiciozitate, exaltarea sentimentului religios. Epilepsia psihopatiforma – bolnavii prezinta tulburari de comportament, cu pastrarea discernamântului asupra interventiilor sociale, dar cu insuficienta capacitate de frânare asupra pornirilor instinctiv – emotionale. Psihoza epileptica – cu tulburari, manifestari ale discernamântului asupra propriei persoane si ale interrelatiilor sociale. Se constata accentuarea si a vâscozitatii ideatorii, a iritabilitatii explozive, un deficit accentuat al functiilor de cunoastere (tulburari de diferite grade ale perceptiei, atentiei, memoriei, rationamentului). Dementa epileptica – involutie progresiva a functiilor de cunoastere si afective, datorita deteriorarii ireversibile a substratului morfo-functional encefalic. Coeficientul cel mai ridicat de stari dementiale se întâlneste în populatia copiilor epileptici. Aspecte socio-familiale si de recuperare a bolnavilor epileptici Alegerea profesiei În dirijarea epilepticilor spre anumite profesii, “scara de risc permisibil”, elaborata de GOODELASS, împarte diferite tipuri de preocupari în 5 categorii, dupa cum urmeaza: Grupa de risc minim (epilepticii care prezinta crizele cele mai severe) – pot efectua diferite munci la domiciliu: pot lucra în ateliere (cu masuri de protectie), pot folosi unelte, dar nu pot lucra la diferite masini sau dispozitive care pot genera accidente. Categoria riscului minor permisibil - efectuarea diferitelor munci de birou sau de miscare de marfuri (dar numai cu mecanizare protejata), munci care nu pericliteaza epilepticul într-o eventuala criza. Categoria riscului moderat permisibil – munci care nu necesita o

15

supraveghere permanenta, diferite prestari, activitati, care nu prezinta diferite responsabilitati privitor la activitatea altora. Categoria riscului mare permisibil – se permit aproape fara restrictii mai toate activitatile, inclusiv conducerea autovehiculelor. Categoria riscului maxim permisibil – nu cunoaste restrictii la încadrare. Activitati care se contraindica epilepticilor: -munci fizice intelectuale grele (suprasolicitante) -munci în subteran -munca la înaltime, în apropierea focurilor si apelor -conducerea diferitelor vehicule mecanizate -munci cu expunere la diferite noxe -munca în ture de noapte.

Dispenzarizarea bolnavilor epileptici Dispensarizarea teritoriala a epilepticilor la nivelul unor servicii de specialitate este cea mai eficienta metoda de asistenta ambulatorie a bolnavilor. Dispensarizarea trebuie sa înceapa cu întocmirea unei evidente teritoriale exhaustive a bolnavilor. Bolnavii ajunsi la tratament conservator vor fi dirijati terapeutic de un medic specialist neurolog si psihiatru. Asistenta medicala aduce indicatii si sfaturi la cunostinta bolnavului si a persoanelor care ajung în contact zi de zi cu bolnavul, sfaturi în ceea ce priveste modul de viata al acestuia. Atât bolnavul cât si apartinatorii trebuie sa cunoasca si sa respecte disciplina tratamentului, modul de viata ce se cere realizat precum si locurile periculoase care trebuiesc evitate: foc, ape, înaltime. Se insista asupra pericolului de consumare a bauturilor alcoolice si asupra evitarii stressurilor si a suprasolicitarilor. Dispensarizarea se face conform unui program periodic, si anume: In cazul unei evolutii favorabile a bolii, acestia vor fi chemati la serviciul de specialitate cam la 6 luni interval, si mai frecvent în cazul unor evolutii nefavorabile. O deosebita însemnatate trebuie sa aiba în dispensare acordarea unui sprijin posibil, rezonabil si competent si organizarea vietii sociale a bolnavuluii epileptic în probleme deosebite, ca: utilizarea timpului liber

16

al epilepticului, practicarea sportului, sexualitatea, casatoria, problema descendentilor, alaptarea, divortul, etc. Epilepsia si casatoria Casatoria pentru multi epileptici este o adevarata dilema, framântarile îndelungate, care se finalizeaza pâna la urma în situatii nerezolvate, tentative falimentare si frustrari. Complexul de inferioritate în care traiesc majoritatea epilepticilor, neîncrederea si inhibitia lor, precum si încadrarea într-o anumita categorie de handicapati ai societatii îngreuneaza întemeierea unei casatorii. De aceea se impune imperativul social-moral, ca epilepsia nu poate fi tainuita între partenerii care vor sa se casatoreasca. Descoperirea ulterioara a bolii de catre partenerul celalalt, poate duce la o scindare ireparabila între parteneri. Epilepsia si sarcina Epilepsia nu este o boala ereditara, dar tine cont de o predispozitie convulsivanta crescuta. Actualmente se estimeaza transmiterea genetica la o frecventa de 2 – 3%. Viata sexuala echilibrata nu dauneaza epilepticului. Statisticile arata ca dintre femeile epileptice, în perioada de gestatie au nascut feti vii, în vreme ce 100% dintre barbatii epileptici au avut descendenti vii. S-a constata deasemeni ca paroxismele epileptice nu exercita influenta nociva asupra sarcinii. Chiar aparitia crizei în timpul travaliului poate permite decurgerea nasterii per vias naturales. Alte probleme medico-sociale la epileptici Conducerea autovehiculelor de catre bolnavii epileptici a suscitat discutii foarte aprinse. Traficul rutier devine din ce în ce mai crescut, iar circulatia un act de mare complexitate , ce solicita sub aspect fizic si pshic din ce în ce mai mult si pe omul sanatos. Intrarea epilepticului în acest flux reprezinta un mare hazard, fiind unanim admis ca oboseala, tensiunea, caldura, stresurile, sunt factori favorizanti ai aparitiei paroxismelor, momentele cele mai neasteptate. Problema criminalitatii printre epileptici. Frecventa criminalitatii la epilepticii fara tulburari psihice nu difera de cea a populatiei generale. Formele de epilepsie cu tulburari psihice mari pot fi legate de unele delicte, crime sexuale, efectuate în timpul acceselor.

17

Asigurarile pe viata împotriva accidentelor. Din acest punct de vedere un bolnav epileptic prezinta o crestere a riscului la accidente cam de opt ori mai mare decât în cazul populatiei generale. Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu epilepsie Persoana cu epilepsie este adesea dezavantajata total. Unele studii pe pacientii epileptici arata ca acestia au dificultati serioase cu serviciul. Numerosi pacienti sufera mai mult datorita conceptiilor gresite si prejudecatilor altor persoane în legatura cu epilepsia, decît afectiunii ca atare. Problemela apar la scoala, la locul de munca si în viata de familie. Pot fi afectate perspectivele de casatorie. În cadrul îngrijirii persoanelor cu epilepsie este important a se încerca reducerea acestor neîntelegeri si a sustine pacientul si familia sa. În îngrijirea pacientului cu epilepsie se va tine seama de faptul ca acesta este adesea pus în situatii dificile cauzate de declansarea crizelor în cele mai diferite locuri. Vom discuta cu pacientul pentru a-l face sa înteleaga reactia celor din jur, si sa o accepte pe cât posibil. Pacientul va trebui sa-si accepte suferinta si esecurile cauzate de boala, sa înteleaga ca în afara perioadelor de rau sunt normali, la fel ca ceilalti, ca aceasta problema nu-I face infimi. Va primi explicatii referitoare la tratament, la boala, la necesitatea de a se prezinta periodic la medic. Importante sunt discutiile cu familia, care va fi învatata cum sa se poarte cu ei în cazurile de declansare a crizelor si dupa. Pacientii cu epilepsie au mare nevoie de suprotul familiei. Împreuna, familia si pacientul, vor trebui sa depaseasca aceasta situatie, sa o accepte, sa nu se culpabilizeze. Faptul ca se culpabilizezaza îi face sa aiba un comprtament forate grijului si supraprotectiv. În îngrijirea bolnavului epileptic se tine seama de faptul ca aceasta boala creeaza anxietate, tema de a nu face crize. Din aceasta cauza exista tendinta de izolare, modificându-si comportamentul, devenind rautaciosi. Pacientul cu epilepsie va fi sustinut si integrat în grupuri, unde este acceptat, tinându-se seama si de indicatiile medicale, forma de epilepsie, vârsta. Se urmareste diminuarea reactivitatii convulsivante a creierului si o încadrare sociala corespunzatoare. Tratamentul medicamentos trebuie sa fie accesibil si eficient, inofensiv pentru organism, inofensiv pentru organism.

18

Capitolul III CAZ CLINIC I Numele: C Prenumele: S Sex: masculin Vârsta: 37 ani Domiciliu: Buzau,Jud. Buzau, str.Unirii, bl B17 Starea civila: Casatorit Cultura: 12 clase Nu prezinta proteze, instrumente ajutatoare, alergiii. Elemente fizice: I=1, 74 m; H=72 kg; Relatii familiale armonioase Antecedente personale: casatorit, un copil sanatos, sotia aparent sanatoasa. Neaga TBC si afectiuni infecto-contagioase. Stagiul militar nesatisfacut. Lucreaza ca gestionar la “BOROMIR”. Antecedente heredo-colateraleale: tatal decedat în urma unui accident. Mama aparent sanatoasa. Analiza medicala: bolnavul vine la internare pentru cresterea frecventei crizelor caracterizate prin cadere cu pierderea cunostintei, contracturi tonico-cronice, spuma roz la gura (îsi musca limba), pierdere involuntara de urina. Acuza: cefalee, insomnie, irascibilitate,. Recunoaste consumul de bauturi alcoolice. Nu prezinta diaree, varsaturi sau pierderi sangvinolente. Stabilirea initiala a nevoilor fundamentale O.L. Respiratia: se situeaza în limite normale. Odihna si somn: insomnie Eliminare: normala Igiena: respecta regulile de igienacorporala, vestimentara si a mediului. Miscare si mobilizare: hiperactivitate, necoordonarea miscarilor Informare si educatie: dezinteres de a învata Asigurare: probabilitate de atingere a integritatii fizice Spirit: nu participa la activitatile religioase Lucru: dificultate de a-si asuma rosturile sociale Temperatura: se situeaza în limite normale Recreere: dezinteres în participarea la activitati recreative Comunicare: ineficace la nivel intelectual si afectiv Mâncare si bautura: consumator de etanol, bulimie Îmbracaminte: corespunzatoare

19

Prescriptii medicale O.L. TRATAMENT DATA EFECTUARII OBSERVATII Carbomazepina 06.03 – 11.03 12.03 – 18.03 Oral 2 cp/zi Oral 3 cp/zi Fenobarbital 06.03 – 15.03 IM 1 f/zi Haloperidol 07.03 – 18.03 Oral 3x50 pic/zi Romparkin 07.03 – 18.03 Oral 3 cp/zi Napoton 08.03 – 18.03 Oral 2 cp/zi Diazepam 06.03 – 18.03 IM 2 f/zi Vitamina B1 06.03 – 12.03 IM 1 f/zi Vitamina B6 06.03 – 12.03 IM 1 f/zi Examene de laborator – diverse 06.03 – Recoltarea sângelui pentru: uree = 18 mg% glicemie = 137 mg% Hb = 12,26 g% USH = 31/46 mm Calcemie = 8,6 mg% L = 10.800 mc Probe hepatice: Tymol = 4 UML ZnSO4 = 14 USH 8 III – Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ 6 III – Recoltarea urinii pentru examenul de urina: albumina/absent glucoza/absent sediment: rare epitelii plate rari cilindri hialino granulosi Examen psihiatric Pacient cunoscut spitalului de psihiatrie prin internari anterioare, revine la internare cu trimitere de triaj pentru cresterea frecventei crizelor si a intensitatii acestora. La internare este agitat pshihomotor, prezinta tremuraturi ale extremitatilor si semne de împregnare etanolica. Este orientat temporo-spatial. Acuza cefalee, amorteli, hipopraxie voluntara.

20

Prezinta tulburari de perceptie. Continutul gândirii este redus(bradilalie,bradipsihie).Imaginatie saraca. Tratament O.L. Medicamente administrate per/os ORAL 6,00 12,00 18,00 24,00 Carbomazepina 1 cp 1 cp 1 cp Romparkin 1 cp 1 cp 1 cp Haloperidol 50 pic 50 pic 50 pic Napoton 1 cp -1 cp Medicamente administrate IM ORAL 6,00 12,00 18,00 24,00 Fenobarbital --1 f Diazepam --1 f Vitamina B1 -1 f -Vitamina B6 -1 f -Îngrijiri diverse: Masurarea si notarea în FO a functiilor vitale TA, puls, temperatura, respiratie. Administrarea medicamentelor. Schimbarea lenjeriei de corp si de pat. Regim alimentar: -interzicerea consumului de alcool -evitarea consumului excesiv de lichide si sare -regim alimentar obisnuit, fara excluderea grasimilor Medicamentul Modul de prezentare Actiune Efecte adverse Fenobarbital Comprimate -15 mg -100 mg Fiole -40 mg -200 mg Anticonvulsivant

21

Antiepileptic. hipnotic Oboseala, somnolenta, agitatie, confuzie Haloperidol Sol. uz intern 2 mg/ml flacon de 10 ml, Neuroleptic Antipsihatic Sedativ Indomnie, stare depresiva, sdr. Parkinsonian Romparkin Comprimate 2 mg Antiparkinsonian Uscaciunea gurii, tulburari de vedere, constipatie. Napoton Drageuri 10 mg Tranchilizant Somnolenta, oboseala, cefalee, apatie. Diazepam Comprimate -2 mg -10 mg Fiole -10 mg Tranchilizant, miorelaxant, anticonvulsivant Somnolenta, oboseala, ameteli, uscaciunea gurii Carbomazepina Comprimate 200 mg Antiepileptic, hipnotic Somnolenta, greata, vomaa, tremuraturi ale mâinilor, astenie Vitamina B1 Comprimate -2 mg -10 mg Fiole -10 mg Substitutiv în starile de deficit de tiamina Vitamina B6 Comprimate 250 mg Substitutiv în starile de deficit de piridoxina Consum de etanol Nu poate sa-si controleze miscarile Pericol de alterare a fizicului Dificultate de a dormi Transpira Incapacitate de a-si controla miscarile Posibilitate de atingere a integritatii fizicului Insomnie Dioforeza Prevenirea crizelor epileptice Prevenirea crizelor comitiale Sedare Combaterea transpiratiilor 09:03 – 11.03 Criza epileptica Hiperactivitate, Sedare,

22

Recreere Agitatie psihomotorie Nu desfasoara activitati recreative Dezinteres de a practica activitati recreative Convingerea pacientului sa desfasoare activitati recreative Informare, Educatie Hiperactivitatea Lipsa de interes în achizitionarea de noi cunostinte. Dezinteres de a învata Convingerea pacientului sa desfasoare activitati informative Nevoia fundamentala Sursa de dificultate Problema Diagnostic de nursing Obiective 16.03 – 18.03 20:00 Stare depresiva Nu comunica Comunicare ineficace la nivel afectiv Combaterea mutismului Odihna si somn Efecte adverse ale medicamentelor Oboseala, senzatie de somn Somnolenta Combaterea somnolentei Izolare Neputinta Dificultatea de a-si asuma rolurile sociale Combaterea izolarii pacientului, psihoterapie 18.12.2011 Pacient cunoscut spitalului prin internari anterioare, revine cu trimitere pentru cresterea frecventei crizelor cu suspendare a cunostintei si cresterea în intensiate a acestora si a simptomatologiei exprimata clinic prin: cefalee difuza, ameteli, iritabilitate exploziva, tulburari neurovegetative, frecvente decompensari narcofilice etanolice. Se externeaza cu recomandarile: -continuarea tratamentului cu : Clorpromazina, Fenobarbital, Diazepam -evitarea locurilor cu risc pentru viata bolnavului (sursa de foc, apa) -C.M. pe perioada internarii

23

CAZ CLINIC II Numele: L Prenumele: R Sex: masculin Vârsta: 35 ani Domiciliu: Nicseni, jud. Botosani Starea civila: necasatorit Cultura: 8 clase Nu prezinta proteze, instrumente ajutatoare, alergiii. Elemente fizice: I=1, 62 m; H=60 kg; Relatii familiale armonioase Antecedente personale: repetate internari la spitalul Socola – Iasi, TBC pulmonar (1986) – internat în spitalul Fiziologic, neaga afectiuni infecto-contagioase, poliomelita la vârsta de 4 luni. Antecedente heredo-colaterale: Bolnavul vine la internare cu bilet de trimitere din DMC pentru o noua decompensare caracterizata clinic prin: cefalee, insomnii, tulburari de comportament, cresterea frecventei crizelor comitiale. Nu prezinta diaree, varsaturi sau pierderi sangvinolente. Stabilirea initiala a nevoilor fundamentale I.P. Respiratia: se situeaza în limite normale. Odihna si somn: insomnie Mâncare si bautura: bulimie Îmbracaminte: tinuta neîngrijita. Miscare si mobilizare: hiperactivitate, necoordonarea miscarilor Temperatura: se situeaza în limitele normale. Asigurare: prezinta crize comitiale grand mal Informare si educatie: dezinteres de a învata Lucru: neputinta Spirit: incapacitate de a participa la activitati religioase Recreere: incapacitate de a desfasura activitati recreative Comunicare: ineficace la nivel intelectual (limbaj incoerent, logoree) si afectiv (mutenie) Prescriptii medicale O.L. TRATAMENT DATA EFECTUARII OBSERVATII Haloperidol 60 pic/zi 22.01 – 3.02.2012 Oral 20 pic de trei ori pe zi.

24

Fenobarbital 2 cp/zi 1 f/zi 22.01 – 03.02.2000 24.01.2000 Oral 1 cp x 2/zi IM 1 f/zi Clordelazin 3 cp/zi 22.01 – 03.02 2012 Oral 1 cp x 2/zi Romparkin 3 cp/zi 22.01 – 03.02.2012 Oral 1 cp x 3/zi Examene de laborator – diverse 21.I.2012 – Recoltarea sângelui pentru: uree = 18 mg% glicemie = 95 mg% Hb = 13,86 g% VSH = 7/16 mm Calcemie = 8,7 mg% L = 6600 mc Probe hepatice: Tymol = 4 UML ZnSO4 = 14 USH Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ 22.I.2012 – Recoltarea urinii pentru examenul de urina: albumina/absent glucoza/absent sediment: rare epitelii plate 23.I.2000 – QI = 59 oligofrenie gr. I Examen psihiatric La vârsta de 4 luni bolnavul a suferit de poliomelita. A fost spitalizat la spitalul de copii. Chiar în timpul spitalizarii a prezentat crize comitiale. Frecventa actuala a crizelor afirmata de mama: “face 3 zile la rând crize multe apoi se mai opreste; are timpuri când vorbeste si timpuri când nu vorbeste. Treaba nu face defel. Câteodata e rau, strica, sparge, sare la noi”. Se constata un deficit psihic global la nivel de oligofrenie gradul I. Relativ orientat global. Discernamânt critic diminuat.

25

Tratament I.P. Medicamente administrate per os ORAR 6,00 12,00 18,00 Fenobarbital 1 cp -1 cp Romparkin 1 cp 1 cp 1 cp Haloperidol 20 pic 20 pic 20 pic Clordelazin 1 cp 1 cp 1 cp Medicamente administrate IM ORAL 6,00 12,00 18,00 24,00 Fenobarbital -1 f -Îngrijiri diverse: Masurarea si notarea în FO a functiilor vitale TA, puls,temperatura, respiratie. Administrarea medicamentelor. Schimbarea lenjeriei de corp si de pat. Regim alimentar: -interzicerea consumului de alcool si bauturi alcoolice -evitarea consumului excesiv de lichide si sare -regim alimentar obisnuit, fara excluderea grasimilor -evitarea expunerii îndelungate la temperaturi ridicate Medicamentul Modul de prezentare Actiune Efecte adverse Fenobarbital Comprimate -15 mg -100 mg Anticonvulsivant, antiepileptic, hypnotic de lunga durata -Oboseala, somnolenta, agitatie,confuzie,eruptii cutanatealergice Haloperidol Sol. uz intern 2 mg/ml flacon de 10 ml Fiole de 5 mg/ml

26

Neuroleptic Antipsihatic Sedativ Insomnie, stare depresiva, sdr. Parkinsonian, tulburari extrapiramidale Romparkin Comprimate 2 mg Antiparkinsonian Uscaciunea gurii, tulburari de vedere, constipatie, greata, voma, greutati de mictiune Clordelazin Drajeuri 25 mg neuroleptic, antipsihotic, sedativ Sedare, somnolenta, tulburari de vedere, uscaciunea gurii Nevoia fundamentala Sursa de dificultate Problema Diagnostic de nursing Obiective 22.01 – 24.01 Boala psihica Foame Alimentatie Combaterea 2000 Exagerata bulimie A mânca si a bea cantitativ Miscare si mobilizare Asigurare odihna si somn Criza comitiala Pierderea cunostintei Agitatie psihomotorie Nu poate sa-si controleze miscarile Pericol de alterare a fizicului Dificultate de a dormi Incapacitate de a-si controla miscarile Posibilitate de atingere a integritatii fizicului Insomnie Prevenirea crizelor comitiale Sedare

27

Miscare si Agitatie. Nu si Hiperactivitate Igiena –incapacitateade a-si acorda educatie sanitara siîngrijiri de curatenie. Ajutarea bolnavului în efectuarea toaletei Îmbracaminte Ajutarea bolnavului în alegerea hainelor Comunicare- Boala psihica Dificultate de a întelege ceea ce i se spune Comunicare la nivel intelectual Ajutarea bolnavului sa înteleaga ceea ce I se comunica 28.I.2012 Mediu necorespunzator Oboseala, somnolenta Alimentatie - Combaterea bulimiei Incapacitatea de a desfasura activitati- Ajutarea pacientului în a desfasura o activitate

28

Recreere Incapacitate de a efectua activitate recreativa Imposibilitatea de a se amuzav- stimularea bolnavului, convingerea acestuia sa participe la activitati recreative 2.II.2012 Se externeaza în prezenta familiei, cu urmatoarele recomandari: -Tratament cu: Carbomazepin 2 cp/zi Fenobarbital 20 cp/zi Diazepam 2 cp/zi -supravegehere din partea familiei -va evita locuinte cu risc pentru vârsta bolnavului, va evita sursele de foc, apa -dispensarizare prin dispensarul medical comunal si prin cabinetul de psihiatrie

29

CAZ CLINIC III Numele: C Prenumele: C Sex: feminin Vârsta: 64 ani Domiciliu: Vladeni, jud. Botosani Starea civila: divortata Cultura: 4 clase Nu prezinta proteze, instrumente ajutatoare, alergiii. Elemente fizice: I=1, 58 m; G=66 kg; Antecedente personale: doi frati aparent sanatosi, casatorita, . Prima menstruatie – 13 ani, ultima menstruatie 37 ani. A fost internata la spitalul Judetean de Urgenta Buzau. A lucrat cadrul CAP. Studii – patru clase (rezultate scolare slabe). Pensionara. Antecedente heredo-colaterale: parinti decedati. Are un nepot cu antecedente psihiatrice. Anamneza medicala: Bolnava vine la internare cu autosanitara cu bilet de trimitere din policlinica judeteana pentru cresterea frecventei crizelor comitiale. Acuza cefalee, insomnie, tulburari de comportament, irascibilitate. Orientata temporo-spatial si la propria persoana. Nu prezinta diaree, varsaturi sau pierderi sangvinolente. Tinuta vestimentara neordonata, igiena corporala necorespunzatoare. Stabilirea initiala a nevoilor fundamentale C.A. Respiratia: dispune Odihna si somn: insomnie Mâncare si bautura: bulimie Îmbracaminte: tinuta vestimentara neordonata Miscare si mobilizare: imobilizare Temperatura: afebrila Asigurare: probabilitate de atingere a integritatii fizice Informare si educatie: incapacitate de a învata Lucru: neputinta Spirit: incapacitate de a participa la activitati religioase Recreere: nu desfasoara activitati recreative Comunicare: ineficace la nivel intelectual si afectiv Eliminare (constipatie) Igiena: necorespunzatoare

30

Prescriptii medicale C.A. TRATAMENT DATA EFECTUARII OBSERVATII Fenobarbital 16.11 – 26.11.2011 Oral 1 cp/zi Sulfat de magneziu 16.11 – 24.11.2011 In 1 f/zi Glucoza 33% 16.11 – 26.11.2011 In 1 f/zi Fenilopina 16.11 – 25.11 Oral 2 cp/zi Furosemid 16.11 – 25.11 In 1 f la 2 zile Multivitamin 16.11 – 26.11 Oral 6 cp/zi Brofimen 16.11 – 22.11 Oral 3 cp/zi Diazepam 16.11 – 25.11 Oral 3 cp/zi Clorpromazin 16.11 – 25.11 Oral 4 cp/zi Supozitoare cu glicerina 22.11 Rectal 1 sup/zi

31

Examene de laborator – diverse 16.11 – Recoltarea sângelui pentru: uree = 26 mg% glicemie = 79 mg% Calcemie = 9,6 mg% L = 7900 mc Probe hepatice: Tymol = 4 UML ZnSO4 = 12 USH 17.11 – Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ 18.11 – Recoltarea urinii pentru examenul de urina: albumina/absent glucoza/absent sediment: rare epitelii plate Examen psihiatric Bolnava în evidenta spitalului de psihiatrie este internata pentru marirea frecventei crizelor comitiale. Acuza cefalee, insomnie, ameteli. Tinuta neîngrijita, mimica anxioasa, privire imobila. Atentie involuntara, inhibitie psihomotorie. Orientata temporo-spatial. Se considera bolnava psihic. Nu declara implicatii judiciare.

32

Tratament C.A. Medicamente administrate per os ORAR 6,00 12,00 18,00 24,00 Fenobarbital -1 cp Fenilopina 1 cp -1 cp Clorpromazin 1 cp 2 cp 1 cp Brofimen 1 cp 1 cp 1 cp Diazepam 1 cp -1 cp Multivitamin 2 cp 2 cp 2 cp Medicamente administrate IM ORAL 6,00 12,00 18,00 24,00 Glucoza 33% -1 f -Sulfat de magneziu -1 f -Ferosemid -1 f -Medicamente administrate rectal ORAL 6,00 12,00 18,00 24,00 Supozitoare cu glicerina -1 sup -Îngrijiri diverse: Masurarea si notarea în FO a functiilor vitale TA, puls, temperatura, respiratie. Administrarea medicamentelor. Schimbarea lenjeriei de corp si de pat. Asigurarea confortului fizic si psihic necesar Regim alimentar: -Abtinerea de la consumul de alcool si bauturi alcoolice -evitarea consumului excesiv de lichide si sare -regim alimentar obisnuit, fara excluderea grasimilor

33

Medicamentul Modul de prezentare Actiune Efecte adverse Fenobarbital Comprimate -15 mg -100 mg Anticonvulsivant, antiepileptic, hipnotic de lunga durata Oboseala,somnolenta,agitatie,confuzie, eruptiicutanate alergice Clorpromazin Drajeuri 25 mg Neuroleptic Antipsihatic Sedativ Antivomitiv Somnolenta,potentarea bauturilor alcoolice, tulburari de vedere Diazepam Comprimate -2 mg -10 mg Fiole 10 mg Tranchilizant, miorelaxant, anticonvulsivant Somnolenta, oboseala, ameteli, uscaciunea gurii Brofimen Comprimate a 8 mg (flacon cu 20 buc), solutie pentru uz intern Expectorant Fluidifiant Mucolitic Rareori greata Multivitamin Drajeuri Asociatie polivitaminica echilibrata, care actioneaza în carentele vitaminice Nu se administreaza la parkinsonieni în timpul tratamentului cu Levadope Sulfat de Fiole 2 g/10 ml - deprimant central Infectarea rapida magneziu - anticonvulsivant Poate provoca congestia fetei, hipotensiune, colaps Supozitoare cu glicerina Supozitoare 2,13 g 1,39 g Actiune laxativa mcanica

34

Nevoia fundamentala Sursa de dificultate Problema Diagnostic de nursing Obiective 16.11 – 18.11.2011 Boala psihica Foame exagerata Alimentatie exagerata Combaterea bulimiei A mânca si a bea cantitativ Miscare si mobilizare Asigurare Odihna si somn Criza comitiala Criza epileptica Agitatie psihomotorie Nu poate sa-si controleze miscarile Pericol de alterare a fizicului Dificultate de a dormi Incapacitate de a-si coordona miscarile Posibilitate de atingere a integritatii fizice Insomnii

35

Prevenirea crizelor epileptice Prevenirea crizelor comitiale Combaterea insomniei

36

Nevoia fundamentala Sursa de Dificultate Problema Diagnostic de nursing Obiective 18.11 – 21.11 - Tulburari de gândire Tinuta neîngrijita Dezinteres fata de tinuta sa vestimentara Ajutarea bolnavului în alegerea hainelor Igiena-Incapacitatea efectuarii îngrijirilor de curatenie Incapacitatea de a-si acorda îngrijiri de igiena Ajutarea pacientului în efectuarea toaletei Respiratia : Prezenta de secretii pe caile respiratorii Senzatia de sufocare c Dezobstructionarea cailor respiratorii. 22.11 – 24.11 Comunicare Boala psihica Dificultatea de a întelege ceea ce I se spune Comunicare, implicare la nivel intelectual Ajutarea pacientei sa înteleaga ceea ce I se comunica Nevoia fundamentala Sursa de dificultate Problema Diagnostic de nursing Obiective Eliminare: Pacienta prezinta scaune normale Odihna si somn -efecte adverse Oboseala, Somnolenta Combaterea somnolentei 25.11 – 26.11 Stare depresiva Comunicare: Nu comunica Combaterea mutismului

37

Igiena Boala psihica Incapacitatea de a-si efectua îngrijiri de curatenie Igiena necorespunzatoare Ajutarea pacientei în efectuarea toaletei Recreere Tulburari de gândire Imposibilitatea de a se amuza în activitati recreative Încapacitatea de a desfasura activitati recreative Convingerea pacientei sa participe la activitati recreative 26.11.2011 Bolnava în evidenta Spitalului de Psihiatrie Sapoca, a fost internata pentru cresterea frecventei crizelor comitiale, cefalee, ameteli, agitatie psihomotorie. A fost tratata în stare anticonvulsivant, tranchilizant, sedativ, diuretic, vitamine. Se externeaza în stare ameliorata la solicitarea bolnavei. Se recomanda: -tratament conform Rp -interzicerea consumului de alcool -dispensarizare prin dispensarul medical -reinternare la nevoie

38

CAPITOLUL IV Concluzii Un loc aparte în tratarea pacientului cu epilepsie îl ocupa psihoterapia. De puterea de convingere a asistentului/asitentei medicale depinde ca pacientul sa accepte necesitatea tratamentului si sa-l urmeze cu permanenta. Atmosfera de calm si simpatie pe care va sti sa o creeze în jurul pacientului, îl vor face pe acesta sa-si recapete optimismul si încrederea în viata. Astfel asistentul medical discuta permanent cu pacientul, pentru a nu-I confirma sentimentele de respingere, da relatii despre tratament, modul de administrare, îl ajuta în gasirea unor activitati prin care sa se simta valoros, în comunicarea cu familia. Raspunde la întrebarile familiei, stimulând-o sa ramâna în contact cu bolnavul, sa nu-l respinga, sa-l accepte asa cum este. Totodata asistentul medical va informa medicul despre starea pacientului, daca este agitat sau linistit, daca se alimenteaza suficient, daca întretine relatii si contacte cu cei din jurul lui, daca doarme noaptea. De asemenea va avea grija ca pacientul sa fie supravegheat permanent, deoarece crizele epileptice se pot declansa oricând. Bolnavul de epilepsie e un bolnav cu risc, de aceea el va fi îngrijit si observat nu numai în timpul crizelor, cât si în afara acestora. Asistentulmedical va urmari ca bolnavul sa pastreze regimul igieno-dietetic impus pe tot cursul spitalizarii. Fara consum de cafea, alcool, sare, lichide în exces, deoarece consumul acestora poate precipita aparitia crizelor. Asistentul medical va comunica zilnic la vizita medicului, eventualele modificari survenite în evolutia si prognosticul bolii. Urmareste evolutia bolii sub tratamentul anticonvulsivant si sedativ.

39

La externare, bolnavului I se explica necesitatea de a urma tratamentul anticonvulsivant permanent, sa mearga la control periodic. El va cunoaste împrejurarile periculoase ce trebuie evitate la locul de munca, cât si în viata particulara, cum ar fi primejdia focului, a apelor libere, a înaltimii, conducerii autovehiculelor. Se va insista asupra pericolului de a consuma bauturi alcoolice, cafea si asupra importantei evitarii stresurilor si suprasolicitarilor. Datoria asistentului medical este sa-l convinga pe pacient ca poate sa duca o viata normala sau cel putin apropiata de normal.

40

Cuprins I. MOTIVATIE II. EPIDEMIOLOGIE, ETIOLOGIE, ETIO-PATOLOGIE II.1 ISTORIC II.2 DEFINITIE II.3 EPIDEMIOLOGIE II.4 ETIOLOGIE II.5 ETIO-PATOLOGIE II.6 CLASIFICARE II.7 SIMPTOMATOLOGIA II.8 FORME PARTICULARE II.9 EVOLUTIA SI PROGNOSTICUL II.10 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL II.11 PROFILAXIE. TRATAMENT II.12 TRATAMENTUL MEDICAMENTOS II.13 TRATAMENTUL DE ELECTIE IN CRIZELE "PETIT MAL" II.14 MEDICATIA DISCONTINUA II.15 TRATAMENTUL STARII DE RAU EPILEPTIC II.16 TRARTAMENT CHIRURGICAL II.17 TULBURARI PSIHICE IN EPILEPSIE II.18 ASPECTE SOCIO-FAMILIALE SI DE RECUPERARE A BOLNAVILOR EPILEPTICI III. CAZURI CLINICE III.1 CAZ CLINIC I III.1.1 STABILIREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE III.1.2 PRESCRIPTII MEDICALE III.1.3 EXAMENE DE LABORATOR - DIVERSE III.1.4 EXAMEN PSIHIATRIC III.1.5 TRATAMENT III.2 CAZ CLINIC II III.2.1 STABILIREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE III.2.2 PRESCRIPTII MEDICALE III.2.3 EXAMENE DE LABORATOR - DIVERSE III.2.4 EXAMEN PSIHIATRIC III.2.5 TRATAMENT III.3 CAZ CLINIC III III.3.1 STABILIREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE III.3.2 PRESCRIPTII MEDICALE III.3.3 EXAMENE DE LABORATOR - DIVERSE III.3.4 EXAMEN PSIHIATRIC III.3.5 TRATAMENT IV. CONCLUZII V. BIBLIOGRAFIE

41

42

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->