Sunteți pe pagina 1din 26

Istoria_economiei

TRUE/FALSE

1. O posibila explicatie a trecerii la economia de piata in a doua jumatate a secolului al XIX-lea este
urmatoarea: interesele bancar-comercial-industriale occidentale au vizat crearea unui spatiu compatibil
din punct de vedere institutional în Romania precum si în toate celelalte zone atrase în circuitul valorilor
materiale si spirituale occidentale. A

2. În perioada interbelica finantele publice au reflectat fidel linia ascendenta a evolutiei economiei
nationale. F

3. În domeniul finantelor publice, în perioada interbelica, au fost eradicate la cele mai inalte nivele
afacerile ilegale si coruptia. F

4. Prin intermediul finantelor publice, în perioada interbelica, statul a sustinut financiar anumite ramuri ale
economiei, favorizand astfel direct si indirect diferite interese particulare. A

5. În anul 1921 taranii nu au mai primit pasuni, fanete si paduri, terenuri pe care le primisera deja la
reforma agrara din anul 1864. F

6. Sub regimul marii arendasii, în urma Reformei agrare din anul 1864, starea taranilor improprietariti cu
terenuri arabile s-a imbunatatit. F

7. Semnificatia istorica a reformei agrare din anul 1864 a constat în transformarea radicala a regimului
proprietatii agrare, precum si în organizarea celulei de baza a vietii rurale, comuna. A

8. Împroprietarirea majoritatii gospodariilor taranesti prin Reforma agrara din anul 1921 a determinat
imbunatatirea situatiei materiale a taranimii, concretizata in cresterea puterii ei de cumparare pana in
anul 1938. F

9. În anul 1929 comparativ cu perioada 1867-1914 leul a fost devalorizat de 23 de ori. F

10. Constrangerile formale sunt reprezentate de obiceiuri, cutume, traditii. F

11. În anul 1916 populatia Romaniei era de aproape doua ori mai mare decat în anul 1860. A

12. În urma reformei agrare din anul 1921, pana în anul 1938, datorita conditiilor externe favorabile si
comasarii proprietatilor, agricultura Romaniei devine o ramura performanta de mare productivitate. F

13. Reforma agrara din anul 1921 a fost promovata de Partidul National Liberal care urmarea sa
anihileze puterea marilor mosieri si a fortei Partidului Conservator. A

14. În perioada interbelica din sistemul finantelor publice ale Romaniei au fost înlaturate afacerile ilegale
si coruptia, astfel ca, pana în anul 1938, anul cel mai bun din perioada interbelica, se poate vorbi de o
adevarata “asanare” a sistemului. F

15. Datorita îmbunatatirii raportului de schimb în comertul exterior al Romaniei, în perioada interbelica
valoarea exportului a crescut, în vreme ce, cantitativ, volumul exportului s-a redus. F

16. Protectionismul vamal practicat în perioada interbelica a combinat barierele vamale cu cele
netarifare, cele din urma avand preponderenta. F
MULTIPLE CHOICE

1. Importanta relatiilor de proprietate nu poate fi inteleasa fara cunoasterea specificului dreptului de


proprietate in epoca moderna. Precizati care dintre atributele dreptului modern de proprietate este
decisiv:
a. dreptul de posesiune
b. dreptul de folosinta
c. dreptul de dispozitie
d. dreptul de uzufruct

2. Societatile comerciale constand in asocieri de persoane, iar nu de capitaluri, în care fiecare membru
efectua tranzactii separate, încasand totalitatea beneficiilor si suportand singur pierderile erau denumite:
a. în nume colectiv;
b. reglementate;
c. societati pe actiuni;
d. commenda.

3. Societatile comerciale constand în asocieri de capitaluri, ale caror fonduri erau administrate de
functionari numiti sau alesi, investitia asociatilor concentrandu-se treptat sub forma unor parti de capital
transferabile care puteau trece din mana în mana, fara sa distorsioneze structura financiara sau
operatiunile societatii au primit denumirea de:
a. societati în nume colectiv;
b. companii reglementate;
c. societati pe actiuni;
d. commenda.

4. Societatile comerciale in cadrul carora contractele erau încheiate pe termen de trei sau sapte ani,
putand fi reînnoite, iar raspunderea devenea limitata la suma cu care contractantii au contribuit se
numeau:
a. în nume colectiv;
b. reglementate;
c. societatile pe actiuni;
d. in comandita.

5. Asociatiile alcatuite dintr-un grup restrans de persoane care contribuiau cu sume de bani pe termen de
cativa ani, de cele mai multe ori pe cinci ani, în conditii clar prevazute într-un contract au fost denumite:
a. în nume colectiv;
b. vera societas;
c. societas maris;
d. commenda.

6. Printre cauzele generale care au determinat intarzierea introducerii institutiilor moderne ale economiei
de piata au fost urmatoarele:
1. slaba configurare a organelor politice;
2. conditiile proaste de munca ale taranimii;
3. lipsa de uniformitate a legislatiei;
4. insuficienta capacitatilor de productie;
5. caracterul nesigur al vietii economice (frecventele crize economice).

a. 1+2+3+4+5
b. 2+4+5
c. 1+3+5
d. 1+2+4+5
7. Printre cauzele generale care au determinat intarzierea introducerii institutiilor moderne ale economiei
de piata au fost urmatoarele:
1. instabilitatea politica si economica a organizarii statale;
2. absenta unor tehnologii adecvate in secolele XII-XVI;
3. instabilitatea fortei de munca;
4. persistenta mentalitatilor de factura antieconomica;
5. conditiile proaste de munca ale minerilor;
6. desele razboaie generate de conflictele comerciale.

a. 1+3+4+5
b. 2+3+5+6
c. 2+3
d. 1+3+4+6

8. Transformarile tehnologice, alaturi de cele institutionale, au fost decisive pentru evolutia economica si
sociala a Romaniei in epoca moderna. Revolutia industriala a patruns in Romania mai intai in:
a. industrie
b. agricultura
c. comert
d. infrastructura

9. Vreme de 141 de ani, între 1792 - 1933 o uncie de aur fin costa 20 de dolari. Cat cantarea/ cantareste
o uncie de aur fin:
a. 249,237 gr
b. 5,18 gr
c. 31,1035 gr
d. 0,3226 gr

10. Vechiul sistem de credit era incompatibil cu cerintele sistemului modern, deoarece: (Atentie in
alegerea afirmatiilor unilaterale, care nu presupun corelatii!)
A. dobanzile la credite erau mari;
B. ratele dobanzilor excedau adeseori ratele medii ale profitului;
C. împrumuturile erau destinate preponderent consumului neproductiv;
D. rata dobanzii la depozite era prea mica;
E. camataria era dominanta, avand un caracter net speculativ;
F. conditiile „creditului mic” erau descurajante pentru investitii, prin nivelul extrem de ridicat al
ratelor dobanzii;
G. nu oferea conditii minime de mobilizare a economiilor populatiei.

a. A+B+D+F
b. B+C+E+G
c. B+D+E+G+F
d. B+C+E+F+G

11. Paritatea legala a leului în aur în perioada 1867-1914 a fost:


a. 0,1336 gr. aur fin
b. 0,3226 gr. aur cu titlul de 900‰
c. 5,18 gr. aur cu titlul de 835‰
d. 3,226 gr. aur fin

12. Variatiile cursului de schimb reflecta evolutia economiei în ansamblul ei, respectiv puterea de
cumparare a monedei nationale în schimburile internationale. Dupa cum se stie, cursul de schimb al
leului a înregistrat în perioada 1990-2001 o depreciere echivalenta unei prabusiri. În totala opozitie cu
aceasta evolutie, în istoria monedei nationale, în perioada 1867-1914 (numita si a “etalonului aur”) cursul
leului a prezentat o constanta remarcabila.Precizati care din urmatoarele paritati sunt corecte pana în
anul 1914:
a. 1$ = 25,00 lei, 1£ = 40,00 lei, 1 franc elvetian = 3,22 lei
b. 1$ = 4,86 lei, 1£ = 25,00 lei, 1 franc elvetian = 5,18 lei
c. 1$ = 5,18 lei, 1£ = 40,00 lei, 1 franc elvetian = 1,00 leu
d. 1$ = 5,18 lei, 1£ = 25,25 lei, 1 franc elvetian = 1,00 leu

13. Paritatea legala a leului în aur conform definitiei date de Legea de stabilizare monetara din anul 1929
a fost:
a. 0,290 g aur fin
b. 4,3226 g aur fin
c. 5,18 g aur fin
d. 0,009 g aur fin

14. În sistemul etalon aur cursurile de schimb ale monedelor nationale se calculau pe baza paritatilor
teoretice, respectiv a continutului în aur fin, al diferitelor monede. Definitiile principalelor monede erau:
a. 1 dolar = 6,702 g aur fin; 1 lira sterlina = 32,54 g aur fin; 1 franc francez = 3,226 g aur fin;
b. 1 dolar = 5,18 g aur fin; 1 lira sterlina = 25,25 g aur fin; 1 franc francez = 1,504 g aur fin
c. 1 dolar = 1,504 g aur fin; 1 lira sterlina = 7,32 g aur fin; 1 franc francez = 0,29033 g aur fin
d. 1 dolar = 4,86 g aur fin; 1 lira sterlina = 22,54 g aur fin; 1 franc francez = 6,55 g aur fin.

15. Principiul de demarcatie a sistemului politic feudal de cel modern a fost:


a. dreptul de vot universal, direct si secret
b. democratizarea societatii romanesti
c. libertatea de initiativa
d. separatia puterilor în stat

16. Rata dobanzii reprezinta pretul creditului. În conditiile vechiului sistem de credit, nivelul extrem de
ridicat al ratelor dobanzii (în cazul creditului mic ele atingeau chiar 200%) era determinat de (alegeti
varianta corecta din punctul de vedere al unei judecati economice, iar nu etice. Atentie la formulari! In
analiza economica rationamentele se bazeaza pe corelatii cat mai cuprinzatoare, iar nu pe enunturi
unilaterale.):
a. lacomia creditorilor camatari
b. cererea mare de credite
c. oferta mica de credite
d. insuficienta relativa a ofertei în raport cu cererea de credite

17. Vechiul sistem monetar era caracterizat prin:


A. circulatia unor monede fara acoperire;
B. piata monetara era caracterizata de anarhie si instabilitate;
C. cresterea vitezei de circulatie;
D. lipsa unei monede nationale reale;
E. leul era moneda de cont;
F. banii erau considerati simple semne de valoare;
G. banii erau considerati o marfa între celelalte marfuri;
H. piata era dominata de ordine si echilibru monetar.

a. A+C++E
b. B+D+E+G
c. C+E+F+H
d. B+D+F+G

18. Din ansamblul restructurarii institutionale inaugurate de domnitorul Al. I. Cuza, de o importanta
capitala au fost trei legi din anul 1864, deoarece ele au modificat modul de viata al majoritatii populatiei tarii
(taranimea):
A. Legea Rurala
B. Codul Civil
C. Legea consiliilor judetene
D. Legea instructiunii publice
E. Legea comunala
F. Legea de organizare a armatei

a. A+B+F
b. B+C+E
c. A+E+F
d. A+D+E

19. Dupa cum se stie, cursul de schimb al leului a înregistrat în perioada 1990-2001 o depreciere
echivalenta unei prabusiri. În totala opozitie cu aceasta evolutie, în istoria monedei nationale, în perioada
1867-1914 (numita si a “etalonului aur”) cursul leului a prezentat o constanta remarcabila. Declansarea
inflatiei în perioada interbelica, avand ca efect imediat deprecierea leului, s-a reflectat si în modificarea
paritatilor monedei nationale fata de celelalte valute. Care au fost noile paritati stabilite în perioada
interbelica:
a. 1$ = 807,00 lei, 1£ = 39,82 lei, 1 franc elvetian = 1,00 leu
b. 1$ = 167,00 lei, 1£ = 813,00 lei, 1 franc elvetian = 32,00 lei
c. 1$ = 167,00 lei, 1£ = 714,00 lei, 1 franc elvetian = 22,00 lei
d. 1$ = 807,00 lei, 1£ = 813,00 lei, 1 franc elvetian = 39,00 lei

20. Functiile autoritatii monetare au ramas în esenta aceleasi de la data înfiintarii BNR si pana în zilele
noastre. Principalele atributii ale Bancii Nationale a Romaniei, potrivit Statutului la data înfiintarii, erau:
A. acordarea de credite pe termen lung eventualilor investitori si populatiei;
B. constituirea unui depozit de metal pretios cu destinatia de rezerva de acoperire a emisiunii
monetare si asigurare a convertibilitatii monedei nationale;
C. plasarea diferitelor efecte de comert pe piata valorilor mobiliare;
D. primirea de depozite la termen în vederea fructificarii;
E. stabilirea cursului oficial al valutelor straine;
F. rescontarea efectelor de comert prezentate de bancile comerciale;
G. emisiunea de moneda metalica si bancnote acoperita cu metale pretioase în proportie de
100%;
H. stabilirea dobanzii oficiale;
I. derularea comertului cu metale pretioase si valute.

a. A+C+D+F+H
b. C+D+G+H+I
c. B+E+F+H+I
d. A+B+D+E+G

21. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru
evolutia economica a Romaniei. Precizati care din urmatoarele variante sunt corecte:
1. a stimulat crearea retelei bancare a tarii;
2. a stabilit canale de credit si operatiuni bancare cu bancile nationale ale statelor europene si
extraeuropene;
3. in conditiile insuficientei capitalului autohton, a urmarit importul de capital extern pentru
finantarea investitiilor in Romania;
4. a constituit principala stavila expansiunii camatariei;
5. a promovat o politica de credite fara garantii materiale, in vederea cresterii consumului de
bunuri de consum si servicii pe piata interna;
6. a contribuit, cu îndrumari si specialisti, la formarea sistemului bancar modern al tarii.

a. 1+3+4+6
b. 2+4+5+6
c. 1+2+4+6
d. 1+2+3+6

22. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru
evolutia economica a Romaniei. Precizati care din urmatoarele variante sunt corecte:
1. a asigurat piata cu cel mai mare volum de credite autohtone;
2. B.N.R. s-a situat pe pozitii autonome fata de stat, avand o politica proprie, fara interferente cu
politica promovata de partidele politice ajunse la putere;
3. a acordat preferinta debitorilor autohtoni, fiind astfel principalul sprijinitor al capitalului national;
4. a contribuit substantial la formarea capitalului de împrumut stimuland astfel dezvoltarea
economica a tarii;
5. a ieftinit creditul si a stabilizat pretul lui: rata scontului a oscilat între 4-6%;
6. a sprijinit productia agricola printr-o sustinuta politica de avantajare a producatorilor agricoli
(indeosebi mica proprietate taraneasca) prin intermediul ratelor mici ale dobanzii.

a. 1+2+3+5
b. 1+3+4+5
c. 2+3+4+5
d. 1+3+4+6

23. În vreme ce productia materiala a tarii si veniturile populatiei de numai 3-3,5 ori în perioada 1860-
1914, volumul impozitelor
a crescut de:
a. aproximativ 6 ori
b. aproape 24 de ori
c. peste 15 ori
d. 30 de ori

24. Urmare a cheltuielilor uriase ale statului, partea din emisiunea monetara ce revenea acoperirii
datoriilor statului a crescut în anul 1922 fata de 1914:
a. de la aproape 41% anul 1914 la peste 70% în anul 1922
b. de la aproape 6% anul 1914 la peste 56% în anul 1922
c. de la aproape 11% anul 1914 la peste 95% în anul 1922
d. de la aproape 20% anul 1914 la peste 80% în anul 1922

25. Pe fondul crizei economice generale, cauzele crizei financiare a statului au fost:
1. dublarea anuitatii datoriei externe a statului, ce ajunsese la 25% din totalul cheltuielilor
bugetare;
2. cresterea fiscalitatii directe si indirecte a diminuat veniturile populatiei, determinand reducerea
cererii agravand starea de criza a economiei;
3. necesitatea cresterii cheltuielilor bugetare pentru achitarea salariilor functionarilor publici;
4. numeroasele dificultati in colectarea veniturilor bugetare, fiind astfel generate deficite bugetare;
5. politica de ajutorare a taranimii in perioada 1929-1931, anii declansarii marii crize economice.

a. 1+3+4
b. 1+2+4
c. 2+3+5
d. 1+2+5

26. Printre consecintele Reformei agrare din anul 1921 se numara:


1. parcelarea proprietatii taranesti;
2. cointeresarea taranului improprietarit si cresterea veniturilor;
3. pulverizarea exploatatiilor agricole taranesti;
4. cresterea eficientei gospodariilor taranesti;
5. agricultura Romaniei devine o agricultura de inalta productivitate;
6. a crescut gradul de indatorare a micilor producatori agricoli la banci si camatari.

a. 1+3+6
b. 1+2+4+5
c. 2+3+4
d. 1+4+5+6
27. Deschiderea foarfecei preturilor in favoarea produselor indusriale a dus la cresterea puterii de
cumparare a produselor industriale comparativ cu cele agricole. Comparativ cu nivelul din anul de
referinta 1929, indicele preturilor produselor industriale in anul 1934 a fost:
a. 120%
b. 12,4%
c. 82-83%
d. 44,1%

28. Deschiderea foarfecei preturilor in defavoarea produselor agricole a dus la diminuarea drastica a
veniturilor gospodariilor agricole. Comparativ cu anul de referinta 1929, in anul 1934 indicele preturilor
produselor agricole a ajuns la:
a. 122%
b. 12%
c. 87%
d. 44%

29. Printre avantajele aduse de revolutia industriala se numara:


1. expansiunea productiei de bunuri si a serviciilor;
2. creste productivitatea muncii pe mica exploatatie taraneasca;
3. cresterea spectaculoasa a productivitatii muncii;
4. reducerea considerabila a costurilor medii;
5. scade numarul populatiei ocupate in industria romaneasca in perioada 1860-1914;
6. scaderea preturilor si cresterea veniturilor reale.

a. 1+2+4+5
b. 2+3+5+6
c. 1+3+4+6
d. 2+3+4+6

30. Printre avantajele aduse de revolutia industriala se numara:


1. pana in anul 1914 creste productia industriei constructoare de masini in Romania;
2. activitatea industriala devine continua;
3. populatia agricola migreaza masiv in industria romaneasca pana in anul 1938;
4. reducerea considerabila a costurilor medii;
5. scaderea preturilor si cresterea veniturilor reale;
6. dezvoltarea industriei siderurgice romanesti pana in anul 1914.

a. 1+2+4+5
b. 2+4+5
c. 1+3+4+5
d. 1+3+4

31. Cuprinsa în limitele spatiului economic german (austro-ungar), în perioada 1875-1885 Romania a fost
obligata sa aplice în schimburile comerciale externe o politica de liberschimb, reflectata de nivelul taxelor
vamale. În perioada aplicarii tarifului conventiei comerciale cu Austro-Ungaria nivelul taxelor vamale a
fost de:
a. 7-7,5%;
b. 10-20%;
c. 20-30%;
d. 30-50%.

32. Structura comertului exterior al unei tari este un indicator complex, relevant, care reflecta structura pe
ramuri a productiei materiale, structura populatiei ocupate, puterea de cumparare a economiei nationale
etc. Precizati care era ponderea principalelor trei categorii de produse în exportul Romaniei în anul 1914:
a. produse agricole: 42%-43%; produse petroliere: 32%-34%; lemn si derivate: 11-12%;
b. produse agricole: 10%-12%; produse petroliere: 69%-72%; lemn si derivate: 14-19%;
c. produse agricole: 72%-75%; produse petroliere: 14%-20%; lemn si derivate: 4-7%;
d. produse agricole: 30%-35%; produse petroliere: 38%-43%; lemn si derivate: 20-24%;

33. Pe fondul unei capacitati reduse de acumulare interna a capitalului, cresterea datoriei externe
constituie una din trasaturile definitorii ale evolutiei economiei romanesti. Datoria externa pe locuitor s-a
modificat dupa cum urmeaza:
a. 95 de dolari în anul 1938 fata de 30 dolari de anul 1916;
b. 47 de dolari în anul 1938 fata de 75 dolari de anul 1916;
c. 22 de dolari în anul 1938 fata de 50 dolari de anul 1916;
d. 10 de dolari în anul 1938 fata de 75 dolari de anul 1916.

34. În perioada 1860-1914 modernizarea Romaniei a necesitat un efort investitional exceptional,


antrenand importante împrumuturi externe. Mentionati care era suma totala (cu aproximatie) a datoriei
externe, restanta de plata în anul 1914 si care a fost – dintre toate sectoarele economico-sociale -
domeniul cel mai important în care a fost investita:
a. 5 miliarde lei aur; transporturi;
b. 700 milioane lei aur; industrie;
c. 2000 milioane lei aur; modernizarea agriculturii;
d. 2 miliarde lei aur; construirea infrastructurii.

35. Raportul de schimb in comertul exterior al Romaniei în perioada 1913-1938 a evoluat astfel: pentru o
tona de produse importate au fost exportate
a. 10,3 tone în 1913, respectiv 16,1 tone în anul 1938;
b. 25,7 tone în 1913, respectiv 30,0 tone în anul 1938;
c. 3,6 tone în 1913, respectiv 8,0 tone în anul 1938;
d. 22,5 tone în anul 1913, respectiv 5,2 tone în 1938.

36. Suprafata totala a tarii era în anul 1864 de aproximativ 130000 km2 (13 mil. ha), iar în anul 1921 de
aproximativ 295000 km² (29,5 mil. ha). Precizati suprafata atribuita noilor proprietati taranesti în baza
Legii Rurale pana în anul 1889, respectiv în anul 1921 (sub forma loturilor individuale):
a. circa 1,7 mil. ha pana în anul 1889, respectiv 2,5 mil. ha în anul 1921;
b. circa 2,1 mil. ha pana în anul 1889, respectiv 6,3 mil. ha în anul 1921;
c. circa 2,5 mil. ha pana în anul 1889, respectiv 3,5 mil. ha în anul 1921;
d. circa 1,1 mil. ha pana în anul 1889, respectiv 4,8 mil. ha în anul 1921.

37. Pe baza analizei raportului dintre indicii preturilor produselor agricole si cele ale preturilor produselor
industriale cumparate de agricultori, în perioada 1929-1934 se poate afirma ca puterea de cumparare a
taranilor:
a. s-a redus de doua ori;
b. a ramas constanta;
c. a crescut cu putin;
d. a crescut de aproximativ doua ori.

38. Reflectata de deprecierea monedei nationale, inflatia are drept consecinta si modificari ale preturilor.
Principala cauza a declansarii inflatiei interbelice (inceputa in timpul primului razboi mondial) a
constituito:
a. expansiunea masei monetare fara acoperire;
b. scaderea puterii de cumparare a monedelor nationale;
c. cresterea generalizata a preturilor în timpul primului razboi mondial;
d. consumul neproductiv exagerat de mare determinat de economia de razboi.

39. Politica industriala adoptata în perioada 1886-1914 este cunoscuta sub denumirea de:
a. politica liberului schimb;
b. politica „Porti deschise capitalului strain”;
c. politica protectionismului industrial si a încurajarii industriei nationale.
d. politica „Prin noi insine”
40. Prin „foarfeca preturilor” se întelege (atentie la formulari!):
a. scaderea preturilor agricole si cresterea celor industriale;
b. inversarea tendintelor de evolutie a indicilor a doua categorii de preturi;
c. scaderea mai accentuata a preturilor agricole decat a celor industriale,
d. scaderea preturilor industriale si cresterea celor agricole;

41. Structura comertului exterior reflecta structura economiei reale (în general), precum si, în primul rand,
nivelul de dezvoltare al industriei prelucratoare. Prezentati structura importului Romaniei dupa gradul de
prelucrare în anul 1913 (trei grupe de produse):
a. produse primare – 88%; produse intermediare – 6%; produse finite – 6%;
b. produse primare – 64%; produse intermediare – 12%; produse finite – 24%;
c. produse primare – 7%; produse intermediare – 18%; produse finite – 75%;
d. produse primare – 2%; produse intermediare – 28%; produse finite – 70%.

42. Structura comertului exterior reflecta structura economiei reale (în general), precum si, în primul rand,
nivelul de dezvoltare a industriei prelucratoare. Prezentati structura importului Romaniei dupa gradul de
prelucrare în anul 1938 (trei grupe de produse):
a. produse primare – 88%; produse intermediare – 6%; produse finite – 6%;
b. produse primare – 12,4%; produse intermediare – 24%; produse finite – 63,6%;
c. produse primare – 7%; produse intermediare – 18%; produse finite – 75%;
d. produse primare – 54%; produse intermediare – 34%; produse finite – 12%.

43. În urma reformelor agrare din anii 1918-1921 se astepta ca starea taranilor sa se îmbunatateasca.
Masura în care acest obiectiv a fost atins este reflectata si de capacitatea de plata (respectiv de
acumulare în scopul reinvestirii) a gospodariei taranesti. Scaderea acestei capacitati este reflectata de
cresterea datoriilor la banci. Precizati suma totala a datoriilor agricole intrata sub incidenta Legii de
conversiune a datoriilor agricole din anul 1934, respectiv care era suma datorata de gospodariile cu
proprietati pana în 10 hectare:
a. 52 milioane lei, respectiv 37 milioane lei;
b. 2000 milioane lei, respectiv 700 milioane lei;
c. 52 miliarde lei, respectiv 37 miliarde lei;
d. 10 miliarde lei, respectiv 2 miliarde lei.

44. În perioada 1919-1939 datoria externa a înregistrat urmatoarea evolutie:


a. a crescut în permanenta;
b. s-a diminuat în mod constant;
c. a sporit în perioada 1919-1931 si s-a diminuat în perioada 1932-1939;
d. a scazut în perioada 1919-1931, pentru ca, în urma crizei sa creasca în perioada 1932- 1939.

45. Pentru întelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale în ansamblul schimburilor


economice externe, un economist trebuie sa analizeze corelativ o serie de macroindicatori economici. O
astfel de corelatie se poate stabili între datoria publica externa si Venitul national. În anul 1912:
a. datoria publica externa era coplesitoare, cu mult mai mare decat Venitul national;
b. Venitul national era mai mare, putand acoperi datoria publica;
c. datoria publica era egala cu Venitul national, fiind deci acoperita;
d. nivelul datoriei publice externe pe locuitor era aproximativ egal cu nivelul Venitului
national pe locuitor.

46. Pentru întelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale în ansamblul schimburilor


economice externe, un economist trebuie sa analizeze corelativ o serie de macroindicatori economici. O
astfel de corelatie se poate stabili între datoria publica externa si Venitul national. În anul 1912 ponderea
anuitatii datoriei publice externe în Venitul national era:
a. 80% din Venitul national;
b. 67% din Venitul national;
c. 5% din Venitul national;
d. 22% din Venitul national
47. Pentru întelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale în ansamblul schimburilor
economice externe, un economist trebuie sa analizeze corelativ o serie de macroindicatori economici. O
astfel de corelatie se poate stabili între datoria publica externa si cheltuielile bugetului de stat. În anul
1912 ponderea anuitatii datoriei publice externe în cheltuielile bugetare era:
a. 80%;
b. 67%;
c. 5%;
d. 22%.

48. Stadiul de dezvoltare a unei tari este reflectat în mod elocvent si de structura comertului exterior.
Principalele trei grupe de marfuri exportate detineau în anul 1913 urmatoarele ponderi în total export:
a. produse agricole - 11,5%, petrol si derivate – 56,5%, lemn si derivate – 13,6%;
b. produse agricole - 72,3%, petrol si derivate – 19,7%, lemn si derivate – 3,6%;
c. produse agricole - 29,5%, petrol si derivate – 43,3%, lemn si derivate – 11,4%;
d. produse agricole - 45,5%, petrol si derivate – 33,3%, lemn si derivate – 21,3%.

49. Stadiul de dezvoltare a unei tari este reflectat în mod elocvent si de structura comertului exterior.
Principalele trei grupe de marfuri exportate detineau în anul 1938 urmatoarele ponderi în total export:
a. produse agricole - 11,5%, petrol si derivate – 56,5%, lemn si derivate – 13,6%;
b. produse agricole - 72,3%, petrol si derivate – 19,7%, lemn si derivate – 4,7%;
c. produse agricole - 29,5%, petrol si derivate – 43,3%, lemn si derivate – 11,4%;
d. produse agricole - 45,5%, petrol si derivate – 33,3%, lemn si derivate – 21,3%.

50. Printre cauzele cresterii datoriei externe în perioada 1919-1931 se numara:


1. datoria publica externa a Romaniei, precum si investitiile si creditele particulare externe
mostenite dinaintea primului razboi mondial;
2. importurile masive de tehnologii in perioada imediat urmatoare primului razboi mondial;
3. investitiile si creditele straine din provinciile care s-au unit cu Romania în anul 1918;
4. datoria externa de succesiune care a revenit Romaniei prin tratatele de pace;
5. imprumuturile externe contractate in vederea echilibrarii deficitului cronic comercial extern;
6. importul privat de capital în perioada 1919-1931.

a. 1+3+4+6
b. 2+3+4+5
c. 1+2+5+6
d. 3+4+5+6

51. Printre cauzele cresterii datoriei externe în perioada 1919-1931 se numara:


1. datoria publica externa a Romaniei, precum si investitiile si creditele particulare externe
mostenite dinaintea primului razboi mondial;
2. importurile masive de tehnologii in perioada imediat urmatoare primului razboi mondial;
3. investitiile si creditele straine din provinciile care s-au unit cu Romania în anul 1918;
4. datoria externa de succesiune care a revenit Romaniei prin tratatele de pace;
5. datoria externa contractata în timpul razboiului mondial si ulterior pana în anul 1931;
6. importul privat de capital destinat refacerii infrastructurii.

a. 1+2+5+6
b. 2+3+4+5
c. 1+3+4+5
d. 3+4+5+6

52. Printre principalele cauze ale tedintelor de diminuare a datoriei publice externe în perioada 1923-
1939 se numara:
1. necontractarea de noi împrumuturi externe importante;
2. contributia valutara a fortei de munca romanesti angajate in strainatate;
3. achitarea unei parti însemnate din datoria externa;
4. intrari masive de capital extern în timpul crizei economice;
5. trecerea în mainile capitalului autohton a unor societati industriale controlate anterior de firmele
externe;
6. acoperirea unei parti insemnate a datoriilor externe cu exporturile nete realizate in urma
cresterii considerabile a productiei agricole.

a. 1+2+4
b. 2+4+6
c. 2+3+5
d. 1+3+5

53. Pe fondul unei capacitati reduse de acumulare interna a capitalului, acumularea datoriei externe
constituie una din trasaturile definitorii ale evolutiei economiei romanesti. Gradul de îndatorare a unei tari
se poate stabili si prin compararea datoriei externe pe locuitor (D.E.) cu venitul national pe locuitor (V.N.).
Stiind ca in anul 2004 venitul national pe locuitor era de cca 4000 de dolari, iar datoira externa de
aproape 1000 de dolari, precizati care a fost evolutia celor doi indicatori în anul 1938, comparativ cu
perioada 1914-1916:
a. 1938: D.E. = 94 $; VN. = 125 $; 1914 = D.E. = 110 $; V.N. = 115 $;
b. 1938: D.E. = 22 $; VN. = 75 $; 1914 = D.E. = 50 $; V.N. = 59 $;
c. 1938: D.E. = 90 $; VN. = 250 $; 1914 = D.E. = 150 $; V.N. = 160 $;
d. 1938: D.E. = 150 $; VN. = 500 $; 1914 = D.E. = 75 $; V.N. = 180 $.

54. În perioada 1886-1914, pe fondul cresterii economice generale pe plan international, volumul
comertului exterior al Romaniei se majoreaza: valoarea exporturilor creste de aproape trei ori, iar
importurile cresc:
a. de cca. 1,5 ori;
b. de peste trei ori;
c. de aproape doua ori;
d. de 32 de ori.

55. În perioada 1886-1914, pe fondul cresterii economice generale pe plan international, volumul
comertului exterior al Romaniei se majoreaza: valoarea importurilor creste de aproape doua ori, iar
exporturile cresc:
a. de cca. 1,5 ori;
b. de aproape trei ori;
c. de aproape doua ori;
d. de 32 de ori.

56. Pe parcursul a 39 de ani, în intervalul 1950-1989, în perioada socialista, exprimat în valori curente,
volumul comertului exterior al Romaniei a crescut de 40 de ori. În perioada 1886-1914, pe parcursul a 28
de ani, pe fondul cresterii economice generale pe plan international, volumul comertului exterior al
Romaniei a evoluat astfel:
a. valoarea importurilor creste de aproape 15 ori, iar exporturile cresc de aproape 20 de ori;
b. valoarea importurilor creste de aproape zece ori, iar exporturile cresc de aproape opt ori;
c. valoarea importurilor creste de aproape doua ori, iar exporturile cresc de aproape trei
ori;
d. valoarea importurilor creste de aproape trei ori, iar exporturile cresc de aproape sase ori.

57. Evolutia comertului exterior al unei tari reflecta modificarile survenite in valorificarea potentialului sau
economic. Comparativ cu perioada 1886-1914, în perioada interbelica, sub impactul crizei economice,
importul si exportul au cunoscut urmatoarele evolutii:
1. în anul 1936, exportul se diminueaza cantitativ cu 50% fata de anul 1925;
2. în anul 1938, importul a sporit cantitativ cu 64% comparativ cu anul 1929;
3. exportul a sporit cantitativ în 1936 la mai mult decat dublu fata de 1925;
4. importul a crescut valoric în anul 1938 cu 50% fata de 1929;
5. importul s-a redus valoric în anul 1938 cu 36% fata de 1929;
6. în anul 1934 volumul valoric al exportului reprezenta sub 50% comparativ cu anul 1929.
a. 1+2+4
b. 3+5+6
c. 2+3+6
d. 1+3+5

58. In perioada 1859-1885 Romania a practicat o politica comerciala:


a. interventionista;
b. de liber schimb;
c. protectionista;
d. liberala.

59. In perioada 1886-1914 Romania a practicat o politica comerciala:


a. interventionista;
b. de liber schimb;
c. protectionista;
d. liberala.

60. Prin terms of trade se desemneaza:


a. raportul de schimb valutar;
b. raportul de schimb in comertul international;
c. cursul de schimb al monedelor aur ale doua state;
d. termenii relatiilor economice internationale.

NUMERIC RESPONSE

1. În ce an a fost elaborat si promulgat Codul civil francez care sta la baza sistemelor legislative europene
(continentale)? 1804

2. Urmarirea si analiza modificarilor masei (agregatelor) monetare este decisiva pentru depistarea
tendintelor inflationiste ale unei economii. În perioada interbelica în Romania expansiunea numerarului
(M1) ramane una din caile importante ale propagarii inflatiei. Stiind ca în anul 1929 circulatia monetara
(M1) însuma cca. 24 mild. lei, la cate miliarde lei a ajuns masa monetara in circulatie în anul 1938?
(Precizati doar suma, fara introducerea cuvantului “miliarde’ sau a zerourilor!) 35

3. Modificarea fluxurilor financiare europene si mutarea centrelor de putere financiara internationala este
reflectata de insusi anul infiintarii marilor banci. În ce an a fost înfiintata Banca Angliei? 1694

4. Modificarea fluxurilor financiare europene si mutarea centrelor de putere financiara internationala este
reflectata de insusi anul infiintarii marilor banci. În ce an a fost înfiintata Banca Frantei? 1800

5. Potentialul demografic ale unei tari este unul din indicatorii de referinta. Astazi, populatia Romaniei
este de aproape 22 milioane locuitori. De la circa 4 milioane locuitori în Vechiul Regat în anul 1860,
populatia Romaniei a crescut de aproape doua ori pana in anul 1916. Cate milioane de locuitori numara
populatia Romaniei Mari în anul 1940. 20

6. Astazi suprafata Romaniei este de aproape 238000 km2. Comparativ cu 131000 km2 cat reprezenta
suprafata Vechiului Regat în anul 1914, cati km2 avea suprafata Romaniei Mari în anul 1938? 295.000?

7. Populatia ocupata în industrie, respectiv în industria „mecanizata” sau „mare” (în perioada 1860-1938)
a reprezentat si reprezinta un indicator de referinta pentru gradul de dezvoltare a unei tari. Comparativ cu
ponderea populatiei ocupate în industrie (49%) în Anglia (cea mai industrializata tara în secolul 19) în
anul 1860, cate procente reprezenta ponderea populatiei ocupate în industria Romaniei? 6%

8. Care era nivelul de dezvoltare a industriei Romaniei comparativ cu cel al Marii Britanii? Pentru a
evidentia marele decalaj fata de industria occidentala, un indicator de referinta este forta motrice utilizata
(generata, pe parcursul secolului 19, de motoarele cu aburi), exprimata în C.P.. Comparativ cu Anglia
unde forta motrice totala folosita în industrie era de 2580 mii C.P., care era numarul de CP în functiune în
industria romaneasca în jurul anului 1860. 400 CP

9. În ce an a fost adoptata denumirea de dolar? 1785

10. Dolarul a fost una dintre cele mai stabile monede pe parcursul secolului 19 (cu exceptia unor scurte
perioade) si la începutul secolului 20 pana in perioada interbelica. În ce an a fost stabilita paritatea legala
a dolarului, paritate ce a ramas neschimbata vreme de 141 de ani? 1792

11. Vreme de peste 30 de ani (1880-1914) stabilitatea monedei nationale în cadrul sistemului etalon-aur
a fost remarcabila, fluctuatiile fiind nesemnificative. Care era, exprimat în ‰, titlul aurului prin care era
definit leul în temeiul legilor din anii 1867 si 1890 (1 leu = 1 franc francez = 0,3226 gr. aur)? 900 la mie

12. Declansate în timpul primului razboi mondial în economiile tuturor tarilor beligerante, procesele
inflationiste s-au cronicizat pe parcursul perioadei interbelice (1919-1939), revenind cu brutalitate în
perioada tranzitiei la economia de piata (dupa 1990) în fostele state socialiste. Declansarea si agravarea
inflatiei este prompt reflectata de evolutia puterii de cumparare a monedelor nationale. De cate ori s-a
depreciat leul în perioada 1927-1929 fata de anul 1914? 32

13. De cate ori a fost devalorizat leul prin Legea de stabilizare monetara din februarie 1929 fata de perioada
1867-1913? 32

14. Definitia legala a leului data prin legile din anul 1867 si 1890 a fost de 0,3226 g aur cu titlul de 900 ‰.
Cate miligrame de aur cu titlul de 900 ‰ reprezenta un leu definit ca fiind egal cu 9 mg. aur fin prin Legea
de stabilizare monetara din anul 1929? 0,010

15. Conform Legii de stabilizare monetara paritatile valutare s-au modificat. Corespunzator devalorizarii de
aproximativ 32 de ori a leului în anul 1929 fata de 1914, cati lei valora 1 dolar potrivit noului curs de
schimb? 167

16. Conform Legii de stabilizare monetara paritatile valutare s-au modificat. Corespunzator devalorizarii de
aproximativ 32 de ori a leului în anul 1929 fata de 1914, cati lei valora 1 lira sterlina potrivit noului curs de
schimb? 813

17. Conform Legii de stabilizare monetara paritatile valutare s-au modificat. Corespunzator devalorizarii de
aproximativ 32 de ori a leului în anul 1929 fata de 1914, cati lei valora 1 franc elvetian (valoare rotunjita)
potrivit noului curs de schimb? 32

18. Sub impactul crizei economice din perioada 1929-1933, sistemul lirei sterline - principala moneda a
lumii secolului al XIXlea - se prabuseste. Cu cate procente (rotunjit, cu aproximatie) a fost devalorizata
lira sterlina în anul 1934? 40%

19. În perioada 1860-1914 productia materiala a tarii si veniturile populatiei au crescut aproximativ de 3-
3,5 ori. De cate ori a crescut volumul impozitelor în aceeasi perioada? De peste 15 ori

20. Care a fost numarul familiilor împroprietarite în baza legilor din perioada 1864-1889? 600.000

COMPLETION

1. În general, pe masura extinderii pietei mondiale, practicile comerciale, mentalitatile specifice


economiei de piata s-au extins în mod TREPTAT si asupra zonelor „economiilor naturale” (domeniilor
feudale).

2. Comertul la mare distanta practicat de centrele comerciale ale Europei Occidentale a impus o serie de
INOVATII care au generat deosebiri si DECALAJE între structurile si nivelurile de organizare ale
diferitelor societati.
3. COSTURI de TRANZITIE reprezinta totalitatea cheltuielilor - unele incluse, cele mai multe - neincluse
în costurile produsului/serviciului final, suportate de una sau ambele parti ale tranzactiei (sunt cuprinse,
de exemplu, printre altele, diferite taxe notariale, asa-zisele „comisioane”, mita, bacsisul etc.)

4. Sfarsitul secolului al VXII-lea consemneaza introducerea principiului fundamental al


organizarii politice moderne: SEPARAREA PUTERILOR în STAT.

5. Vreme de peste 700 de ani au evoluat, în mod nesistematizat, doua tipuri de legislatii care au generat
cele doua mari sisteme de drept: ROMANO - GERMANIC si de COMMONLAW. (Atentie! Nu mai
introduceti semne diacritice sau cuvinte de legatura!)

6. Sistemului de common law îi este specifica UNITATEA dreptului privat.

7. Sistemelor juridice de traditie romanista le este specifica DUALITATEA dreptului privat.

8. Instituirea dreptului de PROPRIETATE BURGHEZA reprezinta realizarea fundamentala a Codului Civil


de la 1804.

9. Operatia de creare a semnelor banesti si de stocare a lor la emitent în vederea punerii lor în circulatie
poarta numele de EMISIUNE MONETARA.

10. În cazul sistemului etalon-aur, conform Scolii monetare (Currency school) acoperirea emisiunii monetare
se facea numai cu METALE PRETIOASE.

11. În cazul sistemului etalon-aur, conform Scolii bancare (Banking school) acoperirea emisiunii monetare
se facea cu METALE pretioase si EFECTE de COMERT.

12. Cambia reprezinta denumirea generica pentru EFECTELE de comert, titluri NEGOCIABILE care fac
dovada existentei unei creante într-o suma determinata si platibila imediat sau pe termen SCURT (în
genere de 90 de zile).

13. În sistemele etalon aur si etalon aur-devize scontarea reprezenta cumpararea de catre o banca
comerciala – contra unui comision - a unor TITLURI de CREDIT pe termen scurt (maximum trei luni)
înainte de ajungerea acestora la SCADENTA.

14. În sistemele etalon aur si etalon aur-devize rescontarea reprezenta operatiunea efectuata de banca
centrala în vederea aprovizionarii cu LICHIDITATI a bancilor comerciale, pe baza prezentarii de catre
acestea a unui _PORTOFOLIU de cambii scontate de ele.

15. Prima banca moderna este considerata a fi Banca AMSTERDAMULUI înfiintata în anul 1609. (Tastati
cuvantul cu initiala majuscula.)

16. Bancile centrale au fost create în vederea stabilizarii dreptului de MONOPOL al emisiunii
MONETARE.

17. Banca ANGLIEI a fost înfiintata în anul 1694. (Tastati cuvantul cu initiala majuscula.)

18. Banca FRANTEI a fost înfiintata în anul 1800. (Tastati cuvantul cu initiala majuscula.)

19. Una din cauzele înapoierii istorice a Romaniei comparativ cu nivelul de dezvoltare atins de tarile din
Occident la mijlocul secolului 19 a fost SEMIIZOLAREA spatiului sud-est european de FLUXURILE
economice ale Occidentului.

20. Una din cauzele înapoierii istorice a Romaniei comparativ cu nivelul de dezvoltare atins de tarile din
Occident la mijlocul secolului 19 a fost formarea mentalitatii de tip FANARIOTIC, BALCANIC.
21. Institutiile (constrangerile) INFORMALE sunt constituite din normele, regulile determinate de
obiceiuri, cutume etc.

22. În cazul Romaniei, institutiile (constrangerile) FORMALE au fost instituite de elita politica sub
presiunea zonelor de DIFUZIUNE (iradiere).

23. Interesele bancar-comercial-industriale occidentale vizau crearea unui spatiu COMPATIBIL din punct
de vedere formal (institutional) în Romania, precum si în toate celelalte zone ATRASE în circuitul valorilor
materiale si spirituale occidentale.

24. Principalele patru domenii supuse transformarilor institutionale in cadrul economiei romanesti au fost
RELATIILE (DREPTUL) DE PROPRIETATEA, forta de munca, PRODUCTIA, comertul.

25. Potrivit relatiilor moderne de proprietate consacrate de Codul Civil intrat în vigoare la 1 ianuarie 1865
si de Constitutia din anul 1866, dreptul de DISPOZITIE devine atributul fundamental al dreptului de
proprietate moderna .

26. Institutiile moderne ale economiei de piata introduse în Romania în a doua jumatate a secolului 19 nu
au fost receptate în mod efectiv de toata populatia Romaniei. Dintre legile adoptate în anul 1864, doar
trei au influentat efectiv viata majoritatii populatiei tarii (taranimii), si anume: legea RURALA, legea
INSTRUCTIUNII publice si legea COMUNALA.

27. Prima tranzitie de la economia de tip feudal la economia moderna de piata a însemnat transformari
fundamentale ale societatii romanesti. Astfel, una din principalele directii ale tranzitiei în aceasta perioada
a constat în trecerea de la regimul statal FEUDAL la cel DEMOCRATIC - CONSTITUTIONAL al statului
de drept.

28. Prima tranzitie de la economia de tip feudal la economia moderna de piata a însemnat transformari
fundamentale ale societatii romanesti. Astfel, una din principalele directii ale tranzitiei în aceasta perioada
a constat în trecerea de la regimul juridic întemeiat pe PRIVILEGII de clasa la regimul legislativ modern
bazat pe democratie economica, piata LIBERA, constrangere ECONOMICA etc..

29. În perioada 1800-1914 pe plan mondial a functionat sistemul monetar ETALON DE AUR (Tastati
cuvintele cu un singur spatiu intre ele, fara liniuta de legatura!)

30. Sistemul ETALON DE AUR s-a prezentat sub forma monometalismului si bimetalismului. (Tastati
cuvintele cu un singur spatiu intre ele, fara liniuta de legatura!)

31. Sistemul etalon aur s-a prezentat sub forma MONUMENTALISMULUI si bimetalismului.

32. Bimetalismul a fost practicat in majoritatea tarilor în primele TREI SFERTURI ale secolului al XIX-lea.

33. În pofida utilizarii si a argintului ca moneda, secolul al XIX-lea a fost denumit cu titlul generic de secol
al ETALONULUI AUR.

34. Sstemul etalon aur s-a prezentat sub forma monometalismului si BIMETALISMULUI.

35. Sistemul etalon aur era definit prin:


- CIRCULATIA monedelor din aur si/sau argint
- DEFINIREA monedei nationale prin paritati în aur si/sau argint
- ACOPERIREA emisiunii fiduciare cu aur si/sau argint potrivit definitiei date

36. Istoria monetara este decisiva pentru întelegerea evolutiei economiei atat pe plan mondial, cat si
national. Cunoasterea modificarilor paritatilor monedelor la nivel secular dezvaluie evolutia politicilor
privind masa monetara, cursul de schimb si evolutia preturilor. Pe parcursul secolului 19 (denumit secolul
etalonului aur) stabilitatea monetara a fost remarcabila. Astfel, de exemplu, cantitatea de 1,504 gr aur fin
era echivalenta cu 1 DÓLAR AMERICAN.
37. Istoria monetara este decisiva pentru întelegerea evolutiei economiei atat pe plan mondial, cat si
national. Cunoasterea modificarilor paritatilor monedelor la nivel secular reflecta evolutia politicilor privind
masa monetara, cursul de schimb si evolutia preturilor. Pe parcursul secolului 19 (denumit secolul
etalonului aur) stabilitatea monetara a fost remarcabila. Astfel, de exemplu, cantitatea de 7,32 gr aur fin
era echivalenta cu 1 LIRA STERLINA.

38. Istoria monetara este decisiva pentru întelegerea evolutiei economiei la nivel mondial, cat si national.
Cunoasterea modificarilor paritatilor monedelor la nivel secular reflecta evolutia politicilor privind masa
monetara, cursul de schimb si evolutia preturilor. Pe parcursul secolului 19 (denumit secolul etalonului aur)
stabilitatea monetara a fost remarcabila. Astfel, de exemplu, cantitatea de 0,290 gr aur fin (rotunjit) era
echivalenta cu 1 FRANC FRANCEZ.

39. În cadrul Uniunii Monetare Latine (UML) înfiintate în anul 1865 a fost adoptat sistemul monetar
francez. Paritatile monedelor tarilor membre UML erau: 1 franc francez = 1 FRANC elvetian = 1 franc
BELGIAN = 1 LIRA ITALIANA.

40. Uniunea Monetara Latina a fost înfiintata în anul 1865, avand ca membri fondatori: Franta, BELGIA,
Italia, ELVETIA.

41. Denumirea monedei nationale provine de la TALERUL - LEU, moneda din argint, cu o greutate
aproximativa de 27,5 g, avand imprimat un leu rampant pe revers. (Mentionati denumirea în limba
romana.)

42. În vechiul sistem monetar moneda era considerata o MARFA, ca toate celelalte marfuri.

43. Una dintre consecintele adoptarii noului sistem prin Legea din anul 1867 a fost crearea primei
MONEDE nationale REALE cu valoare INTRINSECA (exprimata în metal pretios monetar).

44. În urma adoptarii noului sistem monetar prin Legea din anul 1867 sistemul monetar a devenit sistem
BANESC de STAT.

45. În urma adoptarii noului sistem monetar prin Legea din anul 1867 Romania patrunde pe piata
schimburilor comerciale si VALUTARE internationale cu o organizare monetara STABILA si EFICIENTA.

46. Stabilitatea monetara specifica sistemului etalon aur din perioada 1880-1914 a avut drept efect o
remarcabila stabilitate a PRETURILOR, nemaiîntalnita în urmatorii 90 de ani, exceptand perioada
SOCIALISTA.

47. Dupa anul 1929 se manifesta deschiderea foarfecei preturilor interne în defavoarea produselor
AGRICOLE, scaderea acestei categorii de preturi fiind de aproape doua ori mai mare în anii crizei (1932-
1934) decat a preturilor produselor INDUSTRIALE.

48. În conditiile vechiului sistem de credit existau doua zone (arii) ale creditului: creditul MARE si creditul
MIC.

49. În conditiile vechiului sistem de credit, în cazul creditului mare, datoriile deveneau PERPETUE,
debitorii fiind permanent INDATORATI.

50. În conditiile vechiului sistem de credit, creditul mare comporta RISCURI relativ reduse, GARANTIILE
fiind solide (bunuri imobiliare - mosii, case etc.).

51. În conditiile vechiului sistem de credit, creditul mare avea caracter NEPRODUCTIV fiind destinat
acoperirii cheltuielilor de LUX (calatorii, sejururi în strainatate).
52. În conditiile vechiului sistem de credit, creditul mic se caracteriza prin rate ale dobanzilor de pana la
200%, nivel care reflecta nu numai presiunea cererii, ci si RISCURILE mai mari, determinate de
caracterul garantiilor.

53. În conditiile vechiului sistem de credit, creditul mic avea caracter ANTIPRODUCTIV, ratele dobanzilor
fiind de regula superioare ratelor medii ale PROFITURILE.

54. Constituirea sistemului bancar modern a fost decisiva pentru modernizarea institutiilor economiei de
piata in Romania. Una dintre trasaturile noului sistem de credit a constat in abundenta fata de CERERE a
ofertei de credite.

55. Constituirea sistemului bancar modern a fost decisiva pentru modernizarea institutiilor economiei de
piata in Romania. In conditiile noului sistem de credit, rata medie a DOBANZII pe piata trebuia sa fie
inferioara ratei medii a PROFITULUI.

56. Constituirea sistemului bancar modern a fost decisiva pentru modernizarea institutiilor economiei de
piata in Romania. Noul sistem de credit era SPECIALIZAT pe principalele ramuri ale economiei: comert,
industrie, agricultura.

57. Constituirea sistemului bancar modern a fost decisiva pentru modernizarea institutiilor economiei de
piata in Romania. Noul sistem de credit avea caracter preponderent productiv, destinat INVESTITIILOR
si tranzactiilor economice.

58. Constituirea sistemului bancar modern a fost decisiva pentru modernizarea institutiilor economiei de
piata in Romania. Noul sistem de credit era întemeiat pe GARANTII rezonabile, fiind totodata stimulativ
pentru DEPUNERI.

59. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru
evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, B.N.R. a introdus ordine în CIRCULATIA
BANEASCA, alimentand-o integral cu moneda nationala.

60. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru
evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, B.N.R. a asigurat piata cu cel mai mare volum de
CREDITE AUTOHTONE.

61. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru
evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin activitatea sa, B.N.R. a ieftinit CREDITUL si a
stabilizat pretul lui: rata SCONTULUI a oscilat între 4-6%.

62. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru
evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin activitatea sa, B.N.R. a stimulat crearea retelei
BANCARE a tarii, contribuind cu îndrumari si specialisti la formarea sistemului BANCAR modern al tarii.

63. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru
evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin activitatea sa, B.N.R. a stabilit canale de
CREDIT si operatiuni BANCARE cu bancile NATIONAL ale statelor europene si extraeuropene.

64. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru
evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin activitatea sa, B.N.R. a contribuit substantial la
formarea capitalului de IMPRUMUT stimuland astfel dezvoltarea economica a tarii.

65. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru
evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin activitatea sa, B.N.R. a acordat preferinta
debitorilor AUTOHTONI, fiind astfel principalul sprijinitor al capitalului NATIONAL.
66. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru
evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin activitatea sa, B.N.R. a constituit principala
stavila în calea expansiunii
CAMATARIEI.

67. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru
evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin reglementarea creditelor si dezvoltarea
operatiunilor bancare LEGALE, B.N.R. a instituit un climat de INCREDERE pe piata banilor, premisa
esentiala a proliferarii creditului PARTICULAR.

68. Prin crearea noului sistem de credit modern, reteaua bancara a sprijinit capitalul AUTOHTON,
contribuind la consolidarea marii burghezii FINANCIARE.

69. În cadrul noului sistem de credit modern, politica bancara promovata a avut un pronuntat caracter
INERVENTIONIST.

70. Interventionismul practicat de statul roman in domeniul polticii bancare s-a concretizat in esenta in:
a. PRIVILEGII acordate B.N.R.;
b. participarea capitalului PUBLIC la diferitele institutii bancare;
c. GARANTAREA operatiunilor acestor banci.

71. Inflatia declansata in perioada interbelica s-a facut puternic resimtita si in cadrul sistemului bancar
romanesc, cu consecinte extrem de grave. Evolutia activitatii bancilor este sinusoidala: în perioada 1918-
1929 - HIPERTOFIERE (cresterea numarului bancilor sub influenta inflatiei si a speculatiilor bursiere
din perioada 1919-1926) urmat de un proces de deteriorare si restrangere în perioada 1930 - 1934.

72. Maturizarea sistemului de credit in perioada interbelica a avut drept consecinta ADANCIREA
specializarii creditului (credit industrial, mestesugaresc, pentru functionari etc.).

73. Una din tendintele evolutiei sistemului bancar in perioada interbelica a constat in orientarea marilor
banci spre INDUSTRIA mecanizata si COMERTUL exterior, în vreme ce bancile mici au drept destinatie
comertul intern si AGRICULTURA mica si mijlocie.

74. Una din tendintele evolutiei sistemului bancar in perioada interbelica, mai cu seama dupa criza
economica, a constat in dirijarea celei mai mare parti a creditelor spre marea INDUSTRIE,
AGRICULTURA dispunand de mijloace financiare cu mult sub necesar.

75. In perioada interbelica devin evidente tendintele de CONCENTRARE si centralizare a capitalurilor


bancare, cea mai mare parte a activelor fiind detinuta de cateva banci MARI, avand în centru B.N.R..

76. În deceniul patru, dupa marea recesiune economica (1934-1938), una din tendintele evolutiei
sistemului bancar a constat in accentuarea interventia statului sub forma actiunilor de reglementare si
CONTROL ale activitatii bancare, urmare a dezorganizarii provocate de CRIZA bancara si prabusirea
multor institutii de CREDIT.

77. Printre principiile sistemului modern de finante publice se numara si UNIVERSALITATEA


impozabilitatii, respectiv masa impozabila era constituita de totalitatea cetatenilor, fara discriminari.

78. Printre principiile si functiile sistemului modern de finante publice se numara


PROPORTIONALITATEA impozabilitatii, respectiv marimea impozitelor era proportionala cu marimea
veniturilor – obiectul impozitarii nu îl mai constituia persoana, ci veniturile, bunurile etc..

79. Printre principiile si functiile sistemului modern de finante publice se numara si


RESPONSABILITATEA BUGETARA: institutiile financiare ale statului sunt obligate sa faca dari de
seama asupra executarii bugetului - Ministerul de Finante raspunde în fata Parlamentului.
80. În cadrul sistemului modern de finante publice este înfiintata ADMINISTRATIA FINANCIARA -
institutie publica specializata în conceperea, calcularea, asezarea si colectarea impozitelor.

81. În cadrul sistemului modern de finante publice este organizata EVIDENTA bugetara în scopul
calcularii veniturilor si cheltuielilor statului si administratiilor locale.

82. În cadrul sistemului modern de finante publice este introdus CONTROLUL bugetului de stat - de
catre organele reprezentative ale natiunii - la nivel guvernamental, parlamentar etc..

83. În cadrul sistemului modern de finante publice este introdus CONTROLUL CURENT financiar -
asupra ministerelor, departamentelor etc. asigurat de Curtea de Conturi (1863) pe baza Legii contabilitatii
publice - 1881.

84. Eficienta aplicarii sistemului modern de finante publice (1859-1914) s-a concretizat in asigurarea
fondurilor necesare modernizarii societatii romanesti destinate construirii INFRASTUCTURII, dezvotarii
institutiilor publice, astfel incat in anul 1914 valoarea patrimoniului statului ajunsese la peste 1500
milioane lei aur.

85. Evolutia bugetul de stat reflecta, printre altele, eficienta politicii fiscale a guvernului respectiv, gradul
de efectivitate institutionala si nivelul productivitatii muncii nationale. Prezentati structura veniturilor
bugetului de stat in perioada 1860-1914:
Impozitele DIRECTE au ajuns la 16 % în anul 1914;
impozitele INDIRECTE au ajuns la 84 % în anul 1914.

86. Presiunea fiscala sporita în perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, de nevoile financiare tot
mai mari ale statului determinate de plata DATORIA STATULUI – în special externe – contractate pentru
sustinerea razboiului, precum si a anuitatilor aferente DATORIILOR contractate în perioada antebelica.

87. Presiunea fiscala sporita în perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, de CHELTUIELILE
masive impuse de refacerea mijloacelor de TRANSPORT si COMUNICATIE afectate în perioada
razboiului.

88. Presiunea fiscala sporita în perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, de PLATI externe
pentru marfurile cumparate de particulari peste granita în perioada razboiului si, mai cu seama, în
perioada 1919-1920, garantate de stat cu BONURI de TEZAUR.

89. Presiunea fiscala sporita în perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, de PLATA datoriilor ce
reveneau Romaniei ca stat SUCCESOR, stabilite prin tratatele de pace, cota-parte din DATORIA
EXTERNA a Austro-Ungariei.

90. Presiunea fiscala sporita în perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, si de cheltuielile
generate de UNIFICAREA monetara, proces economic esential rezultat al Marii Uniri din anul 1918.

91. Presiunea fiscala sporita în perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, si de emisiunea de
RENTA (obligatiuni) cuvenita marilor proprietari, expropriati prin legile de REFORMA agrara din anul
1921.

92. Prin plata impusa taranilor de Legea Rurala din anul 1864, conform conceptiilor acceptate, sustinute
îndeosebi de Mihail Kogalniceanu, taranimea clacasa rascumpara SARCINILE FEUDALE si nu
PAMANTUL pe care se împroprietarea.

93. Ceea ce platea taranimea clacasa in urma improprietaririi din anul 1864 reprezenta DESPAGUBIREA
acordata boierilor pentru pierderile pe care le sufereau în urma ANULARII OBLIGATIILOR clacasilor de
a le mai face claca si a le da dijma.
94. În urma Reformei agrare din anul 1864 cadrul institutional a fost radical modificat, facandu-se
trecerea de la regimul marii proprietati de tip LATIFUNDIAR la regimul proprietatii MOSIERESTI
-taranesti, regim de tranzitie catre proprietatea TARANEASCA devenita dominanta în urma reformei
agrare din anul 1921.

95. În urma Reformei agrare din anul 1864 randamentele mici obtinute pe mica exploatatie taraneasca
au generat in perioada 1864-1914 o agricultura de SUBZISTENTA care asigura doar supravietuirea
acestei categorii de gospodarii, fara a furniza o productie semnificativa pentru piata.

96. Nivelul scazut al agriculturii romanesti era cauzat si de investitiile reduse, de mentalitatile si
comportamentele specifice unei agriculturi de subzistenta bazate pe EXTENSIVITATE si
MONOCULTURA (cereale).

97. Promisa de regele Ferdinand pe front, în anul 1917, împroprietarirea taranilor urmarea
CONSOLIDAREA unitatii statului national roman dupa Marea Unire din anul 1918.

98. Reforma agrara din anul 1921 avea printre alte obiective sporirea INTERESULUI micului producator
agricol pentru sporirea productiei agricole: se estima ca taranul, PROPRIETAR al pamantului pe care-l
lucra urma sa obtina rezultate mult mai bune decat în situatia în care ar fi lucrat pamantul altuia sau aflat
în proprietate obsteasca.

99. Promovata de Partidul NATIONAL LIBERAL, Reforma agrara din anul 1921 urmarea anihilarea
puterii marilor mosieri si anihilarea puterii politice a Partidului CONSERVATOR: în anul 1925 Partidul
CONSERVATOR disparea de pe scena politica a tarii.

100. Masa monetara (M1), numerar în circulatie (lei aur) a crescut de la 60 milioane lei aur în anul 1880
la 480 milioane lei aur în anul 1913, respectiv de 8 ori.

101. Potrivit datelor recensamantului din anul 1905, circa trei milioane ha teren arabil reveneau unui
numar de 920 mii de gospodarii, în vreme ce peste 3 milioane ha se aflau în proprietatea a circa 6000 de
familii de mari mosieri.

102. Parcelarea proprietatii funciare prin împroprietarirea taranilor în urma reformei din anul 1921,
corelata cu cresterea demografica în mediul rural în perioada interbelica a determinat PULVERIZAREA
exploatatiilor agricole.

103. Economiei europene din mileniul al doilea îi sunt specifice doua mari procese de uniformizare:
A. raspandirea dreptului FEUDAL, care, pe langa multimea de particularisme locale contine si o serie de
trasaturi comune aproape tuturor regiunilor continentului european;
B. Extinderea treptata a practicilor COMERCIALE si a mentalitatilor specifice si asupra zonelor
„economiilor naturale” (domeniilor feudale) pe masura EXTINDERII pietei mondiale.

104. Uniformizarea modernizarilor institutionale s-a realizat prin interventia statului; unul din obstacolele
modernizarii institutionale l-a constituit slaba configurare a organelor POLITICE abilitate sa introduca si
sa asigure respectarea LEGISLATIEI moderne

105. Unul din obstacolele modernizarii institutionale l-a constituit lipsa de UNIFORMITATE a legislatiei
divizate în cazul zonelor mostenitoare ale dreptului de traditie ROMANISTA în norme de tip feudal si
norme specifice activitatilor urbane, îndeosebi comerciale si mestesugaresti

106. Unul din obstacolele modernizarii institutionale l-a constituit caracterul NESIGUR al vietii economice:
pe fondul intensificarii si expansiunii relatiilor economice crizele erau frecvente determinate de
INSECURITATEA afacerilor si de viteza redusa de transmitere a INFORMATIEI.

107. Unul din principalele obstacole ale modernizarii institutionale l-a constituit INSTABILITATEA politica
si economica a organizarii statale.
108. Un principal obstacol al modernizarii institutionale l-a constituit persistenta mentalitatilor de factura
ANTIECONOMICA perpetuate de catre autoritatile ecleziastice

109. Un obstacol decisiv al modernizarii institutionale l-a constituit caracterul CONSERVATOR al


obiceiurilor si traditiilor, într-un cuvant persistenta CUTUMELOR.

110. Pentru a deveni distincte fata de cele vechi, de factura medievala, noile forme de întreprindere,
societatile comerciale trebuiau sa fie de DURATA, întreprinderile ocazionale neputand fi considerate
drept „CAPITALISTE".

MATCHING

La începutul secolului XX, dupa destinatie, structura cheltuielilor bugetare era aproximativ urmatoarea:
a. administratie, ordine publica si armata
b. economie – cai ferate, întreprinderi etc.
c. datoria publica
d. învatamant, sanatate, cultura

b - 1. 31%
a - 2. 29%
d - 3. 18%
c - 4. 22%

Analiza comparativa a reformelor agrare din anii 1864 si 1921 releva amploarea si caracterul lor.
a. 1,7 milioane gospodarii taranesti au fost improprietarite
b. 2,5 milioane hectare reprezinta
c. 600 mii gospodarii taranesti au fost improprietarite
d. 3,5 milioane hectare reprezinta

b - 5. suprafata trecuta in proprietate taraneasca in urma Legii Rurale din anul 1864 si a unor legi
ulterioare, pana în anul 1889.
d - 6. suprafata ce a revenit taranimii in urma Reformei agrare din anul 1921 sub forma de loturi
individuale.
c - 7. in urma Legii Rurale din anul 1864 si a unor legi ulterioare, pana în anul 1889.
a - 8. prin reforma din anul 1921

1A
2F
3F
4A
5F
6F
7A
8F
9F
10F
11A
12F
13A
14F
15F
16F
17.c
18.b
19.c
20.d
21.b
22.
23.d
24.d
25.c
26.a
27.b
28.d
29.d
30.c
31.
32.
33.b
34.d
35.b
36.c
37.c
38.b
39.c
40.d
41.b
42.a
43.c
44.d
45.c
46.b
47.a
48.c
49.c
50.d
51.c
52.c
53.a
54.a
55.c
56.b
57.c
58.b
59.a
60.c
61.d
62.c
63.d
64.b
65.c
66.a
67.c
68.d
69.b
70.c
71.c
72.c
73.b
74.b
75.c
76.b
Numeric Response
77) 1804
78) 35mild
79)1694
80) 1800
81) 20mil
82) 295000
83) 6
84) 400
85) 1785
86) 1792
87) 900
88) 32
89) 32
90) 0.3226
91) 167
92) 813
93)32
94)40
95) 15
96. 600000
Completion
97.treptat
98.inovatii decalaje
99.costuri tranzactie
100.separarea puterilor stat
101.romano-germanic common law
102.unitatea
103.dualitatea
104. proprietate burgheza
105.emisiune monetara
106.metale pretioase
107.metale efecte comert
108.efectele,negociabile,scurt,90
109.titluri credit scadenta
110.lichiditati portofoliu
111) amsterdamului 1609
112) monopol /monetare
113) Angliei
114) Frantei
115.semiizolarea fluxurile
116.fanariotic balcanic
117.informale
118.formale difuziune
119.compatibil atrase
120.proprietatea productia
121.1865 1866 dispozitie
122.rurala instructiunii comunala
123.feudal democratic-constitutional
124.privilegii libera economica
125.gold standard
126.etalon aur
127.monometalismului
128.trei sferturi
129.etalonului aur
130.bimetalismului
131.circulatia,definirea,acoperirea
132.
133.
134.
135.franc,belgian,lira italiana
136.belgia,elvetia
137.talerul-leu
138.marfa
139.monede reale intrinseca
140.banesc stat
141.valutare stabila eficienta
142.preturilor socialista
143.agricole industriale
144.mare mic
145.perpetue indatorati
146.riscuri garantiile
147.neproductiv lux
148.200 riscurile
149.antiproductiv profiturilor
150.cerere
151.dobanzii profitului
152.specializat
153.investitiilor
154.garantii depuneri
155.circulatia baneasca
156.credite autohtone
157.creditul,scontului
158.bancare,bancar
159.credit,bancare,nationale
160.imprumut
161.autohtoni,national
162.camatariei
163.legale,incredere,particular
164.autohtone,financiar
165.interventionist
166.privilegiile,public,garantarea
167.hipertrofiere,1930-1934
168.adancirea
169.industria,comertul,agricultura
170.industrie,agricultura
171.concentrare,mari
172.control,criza,credit
173.universalitate
174.proportionalitatea
175.responsabilitatea bugetara
176.administratia financiara
177.evidenta
178.controlul
179.controlul curent
180.infrastructurii 1500
181.directe,16,indirecte,84
182.datoiilor statului,datoriilor
183.cheltuieli transport comunicatie
184.plati bonuri tezaur
185.plata succesor datoria externa
186.unificarea
187.renta reforma
188.sarcinile feudale pamantul
189.despagubirea anularii obligatiilor
190.latifundiar mosieresti taraneasca
191.subzistenta
192.extinsivitate monocultura
193. consolidarea
194.interesului proprietar
195.National Liberal Conservator Conservator
196.1880 480 8
197.920 6000
198.pulverizare
199.feudal comerciale extinderii
200.politice legislatiei
201.uniformitate romanista
202.nesigur insecuritate informatiei
203.instabilitatea
204.antieconomica
205.conservator cutumelor
206.durata capitaliste
Matching
207.b
208.a
209.d
210.c
211.b
212.d
213.c
214.a

Felictari, grilele sunt OK


La :22b
31a (7-7,5%)
32c
132 dolar american
133 lira sterlina
134 franc francez
136 atentie! litera mare Belgia, Elvetia
169 agricultura, comertul, industria(mica si mjlocie)
173 universalitatea
198 pulverizarea
202 insecuritatea