Sunteți pe pagina 1din 125

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Statistica
1

Variabile de selecie t Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple Teoria estimaiei t Metoda momentelor t Metoda verosimilitaii maxime Intervale de ncredere Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie Teste de concordana t
Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Selecii t

Colectivitatea statistica este o multime de obiecte (indivizi) la care se studiaza o caracteristica ce poate evaluata numeric. Aceasta marime supusa ntmplarii este o variabila aleatoare notata X pe care o vom numi variabila teoretica. Selecia (e antion, sondaj) este o colectivitate pariala. t s t Numarul de elemente ale seleciei se nume te volumul t s seleciei. t Selecia repetata ( cu repunere) presupune repunerea ecarui t individ in colectivitate, nainte de extragerea urmatorului; selecia nerepetata in caz contrar. t

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Selecii t

Colectivitatea statistica este o multime de obiecte (indivizi) la care se studiaza o caracteristica ce poate evaluata numeric. Aceasta marime supusa ntmplarii este o variabila aleatoare notata X pe care o vom numi variabila teoretica. Selecia (e antion, sondaj) este o colectivitate pariala. t s t Numarul de elemente ale seleciei se nume te volumul t s seleciei. t Selecia repetata ( cu repunere) presupune repunerea ecarui t individ in colectivitate, nainte de extragerea urmatorului; selecia nerepetata in caz contrar. t

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Selecii t

Colectivitatea statistica este o multime de obiecte (indivizi) la care se studiaza o caracteristica ce poate evaluata numeric. Aceasta marime supusa ntmplarii este o variabila aleatoare notata X pe care o vom numi variabila teoretica. Selecia (e antion, sondaj) este o colectivitate pariala. t s t Numarul de elemente ale seleciei se nume te volumul t s seleciei. t Selecia repetata ( cu repunere) presupune repunerea ecarui t individ in colectivitate, nainte de extragerea urmatorului; selecia nerepetata in caz contrar. t

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Selecii t

Colectivitatea statistica este o multime de obiecte (indivizi) la care se studiaza o caracteristica ce poate evaluata numeric. Aceasta marime supusa ntmplarii este o variabila aleatoare notata X pe care o vom numi variabila teoretica. Selecia (e antion, sondaj) este o colectivitate pariala. t s t Numarul de elemente ale seleciei se nume te volumul t s seleciei. t Selecia repetata ( cu repunere) presupune repunerea ecarui t individ in colectivitate, nainte de extragerea urmatorului; selecia nerepetata in caz contrar. t

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Serii statistice
Mulimea datelor de selecie t t x1 , x2 , x3 , , xn formeaza o serie statistica. Acestor date li se asociaza variabilele aleatoare, notate Xi , cu acea i repartiie data de variabila aleatoare teoretica. s t Daca selecia este repetata atunci variabilele asociate sunt t independente. Rezultatele experientelor sunt considerate ca repetate, deci variabilele Xi sunt independente si presupuse cu aceea i repartiie. s t

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Serii statistice
Mulimea datelor de selecie t t x1 , x2 , x3 , , xn formeaza o serie statistica. Acestor date li se asociaza variabilele aleatoare, notate Xi , cu acea i repartiie data de variabila aleatoare teoretica. s t Daca selecia este repetata atunci variabilele asociate sunt t independente. Rezultatele experientelor sunt considerate ca repetate, deci variabilele Xi sunt independente si presupuse cu aceea i repartiie. s t

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Serii statistice
Mulimea datelor de selecie t t x1 , x2 , x3 , , xn formeaza o serie statistica. Acestor date li se asociaza variabilele aleatoare, notate Xi , cu acea i repartiie data de variabila aleatoare teoretica. s t Daca selecia este repetata atunci variabilele asociate sunt t independente. Rezultatele experientelor sunt considerate ca repetate, deci variabilele Xi sunt independente si presupuse cu aceea i repartiie. s t

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Frecvene t
Fie k numarul datelor distincte ale seleciei. Notam cu ni t frecvena absoluta a datei t
k

xi , i = 1, k (n =
i=1

ni ).

Numarul ni fi = , ( n se nume te frecvena relativa. s t

fi = 1)
i=1

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Frecvene t
Fie k numarul datelor distincte ale seleciei. Notam cu ni t frecvena absoluta a datei t
k

xi , i = 1, k (n =
i=1

ni ).

Numarul ni fi = , ( n se nume te frecvena relativa. s t

fi = 1)
i=1

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Variabila aleatore de selecie t


Repartiia este repartiia t t Xs : xi fi , i = 1, 2, . . . k . (1)

Aceasta se mai nume te variabila simpla. s Daca volumul seleciei este mare se aleg k intervale t (l0 , l1 ], (l1 , l2 ], , (lk 1 , lk ] n care se repartizeaza datele. Fie li + li1 , i = 1, , k (2) 2 iar frecvena relativa este numarul de date cuprinse n interval. t xi =
Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Variabila aleatore de selecie t


Repartiia este repartiia t t Xs : xi fi , i = 1, 2, . . . k . (1)

Aceasta se mai nume te variabila simpla. s Daca volumul seleciei este mare se aleg k intervale t (l0 , l1 ], (l1 , l2 ], , (lk 1 , lk ] n care se repartizeaza datele. Fie li + li1 , i = 1, , k (2) 2 iar frecvena relativa este numarul de date cuprinse n interval. t xi =
Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Variabila aleatore de selecie t


Repartiia este repartiia t t Xs : xi fi , i = 1, 2, . . . k . (1)

Aceasta se mai nume te variabila simpla. s Daca volumul seleciei este mare se aleg k intervale t (l0 , l1 ], (l1 , l2 ], , (lk 1 , lk ] n care se repartizeaza datele. Fie li + li1 , i = 1, , k (2) 2 iar frecvena relativa este numarul de date cuprinse n interval. t xi =
Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Variabila aleatore de selecie t


Repartiia este repartiia t t Xs : xi fi , i = 1, 2, . . . k . (1)

Aceasta se mai nume te variabila simpla. s Daca volumul seleciei este mare se aleg k intervale t (l0 , l1 ], (l1 , l2 ], , (lk 1 , lk ] n care se repartizeaza datele. Fie li + li1 , i = 1, , k (2) 2 iar frecvena relativa este numarul de date cuprinse n interval. t xi =
Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Funcia frecvenelor cumulate t t

Expresia funciei frecvenelor cumulate (1) este t t 0, x < x1 ... i fj , xi1 x < xi , i = 2, . . . k . Fs (x) = j=1 ... 1, x xk

(3)

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Funcia frecvenelor cumulate t t

Expresia funciei frecvenelor cumulate (1) este t t 0, x < x1 ... i fj , xi1 x < xi , i = 2, . . . k . Fs (x) = j=1 ... 1, x xk

(3)

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Funcia frecvenelor cumulate ata ata repartiiei (1) unde t t s t valorile variabilei sunt date de (2) este 0, ... i j=1 ... 1, x < l0 fj + x li fi+1 , li x < li+1 , i = 1, 2, . . . k 1. li+1 li x lk (4)

F (x) =

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Valori caracteristice
Parametrii tendinei centrale t media moda mediana t Parametrii variabilitaii: dispersia de selecie t asimetria excesul

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Valori caracteristice
Parametrii tendinei centrale t media moda mediana t Parametrii variabilitaii: dispersia de selecie t asimetria excesul

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Valori caracteristice
Parametrii tendinei centrale t media moda mediana t Parametrii variabilitaii: dispersia de selecie t asimetria excesul

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Valori caracteristice
Parametrii tendinei centrale t media moda mediana t Parametrii variabilitaii: dispersia de selecie t asimetria excesul

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Valori caracteristice
Parametrii tendinei centrale t media moda mediana t Parametrii variabilitaii: dispersia de selecie t asimetria excesul

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Valori caracteristice
Parametrii tendinei centrale t media moda mediana t Parametrii variabilitaii: dispersia de selecie t asimetria excesul

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Valori caracteristice
Parametrii tendinei centrale t media moda mediana t Parametrii variabilitaii: dispersia de selecie t asimetria excesul

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Momente statistice
Momentul iniial de selecie de ordinul r t t
r mr = M[Xs ] =

1 n

ni xir =
i=1 i=1

fi xir

(5)

Media de selecie este t 1 x = m1 = n


k k

ni xi =
i=1 i=1

fi xi

(6)

Mediana mparte volumul de selecie n doua pari egale. Se t t obi nuie te s s me = xk +1 n = 2k + 1 . xk sau xk +1 n = 2k (7)

Moda este valoarea cu frecvena maxima. t Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Momente statistice
Momentul iniial de selecie de ordinul r t t
r mr = M[Xs ] =

1 n

ni xir =
i=1 i=1

fi xir

(5)

Media de selecie este t 1 x = m1 = n


k k

ni xi =
i=1 i=1

fi xi

(6)

Mediana mparte volumul de selecie n doua pari egale. Se t t obi nuie te s s me = xk +1 n = 2k + 1 . xk sau xk +1 n = 2k (7)

Moda este valoarea cu frecvena maxima. t Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Momente statistice
Momentul iniial de selecie de ordinul r t t
r mr = M[Xs ] =

1 n

ni xir =
i=1 i=1

fi xir

(5)

Media de selecie este t 1 x = m1 = n


k k

ni xi =
i=1 i=1

fi xi

(6)

Mediana mparte volumul de selecie n doua pari egale. Se t t obi nuie te s s me = xk +1 n = 2k + 1 . xk sau xk +1 n = 2k (7)

Moda este valoarea cu frecvena maxima. t Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Momente statistice
Momentul iniial de selecie de ordinul r t t
r mr = M[Xs ] =

1 n

ni xir =
i=1 i=1

fi xir

(5)

Media de selecie este t 1 x = m1 = n


k k

ni xi =
i=1 i=1

fi xi

(6)

Mediana mparte volumul de selecie n doua pari egale. Se t t obi nuie te s s me = xk +1 n = 2k + 1 . xk sau xk +1 n = 2k (7)

Moda este valoarea cu frecvena maxima. t Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Dispersia
Momentul centrat de selecie de ordin r este t 1 r = M[(Xs M[Xs ]) ] = n
r k k

ni (xi x) =
i=1 i=1

fi (xi x)r (8)

Dispersia de selecie este t 1 s = 2 = n


2 k k

ni (xi x) =
i=1 i=1

fi (xi x)2

(9)

Dispersia modicata este (s )2 = 1 n1


k

ni (xi x)2
i=1
Statistica

(10)

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Dispersia
Momentul centrat de selecie de ordin r este t 1 r = M[(Xs M[Xs ]) ] = n
r k k

ni (xi x) =
i=1 i=1

fi (xi x)r (8)

Dispersia de selecie este t 1 s = 2 = n


2 k k

ni (xi x) =
i=1 i=1

fi (xi x)2

(9)

Dispersia modicata este (s )2 = 1 n1


k

ni (xi x)2
i=1
Statistica

(10)

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Dispersia
Momentul centrat de selecie de ordin r este t 1 r = M[(Xs M[Xs ]) ] = n
r k k

ni (xi x) =
i=1 i=1

fi (xi x)r (8)

Dispersia de selecie este t 1 s = 2 = n


2 k k

ni (xi x) =
i=1 i=1

fi (xi x)2

(9)

Dispersia modicata este (s )2 = 1 n1


k

ni (xi x)2
i=1
Statistica

(10)

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

ntre cele doua dispersii are loc (n 1)(s )2 = ns2 . (11)

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Exces; asimetrie
Excesul este dat de formula E= 4 3. s4 (12)

- Daca E > 0 poligonul frecvenelor este mai ascuit dect cel t t corespunzator repartiiei normale. t - Daca E < 0, curba este mai turtita dect cea normala. - Daca E = 0 curba poate considerata normaa. Asimetria este data de 3 . s3 - Daca A > 0 repartiia are asimetrie pozitiva. t - Daca A < 0 repartiia are asimetrie negativa. t A=
Statistica

(13)

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Exces; asimetrie
Excesul este dat de formula E= 4 3. s4 (12)

- Daca E > 0 poligonul frecvenelor este mai ascuit dect cel t t corespunzator repartiiei normale. t - Daca E < 0, curba este mai turtita dect cea normala. - Daca E = 0 curba poate considerata normaa. Asimetria este data de 3 . s3 - Daca A > 0 repartiia are asimetrie pozitiva. t - Daca A < 0 repartiia are asimetrie negativa. t A=
Statistica

(13)

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Exces; asimetrie
Excesul este dat de formula E= 4 3. s4 (12)

- Daca E > 0 poligonul frecvenelor este mai ascuit dect cel t t corespunzator repartiiei normale. t - Daca E < 0, curba este mai turtita dect cea normala. - Daca E = 0 curba poate considerata normaa. Asimetria este data de 3 . s3 - Daca A > 0 repartiia are asimetrie pozitiva. t - Daca A < 0 repartiia are asimetrie negativa. t A=
Statistica

(13)

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Exces; asimetrie
Excesul este dat de formula E= 4 3. s4 (12)

- Daca E > 0 poligonul frecvenelor este mai ascuit dect cel t t corespunzator repartiiei normale. t - Daca E < 0, curba este mai turtita dect cea normala. - Daca E = 0 curba poate considerata normaa. Asimetria este data de 3 . s3 - Daca A > 0 repartiia are asimetrie pozitiva. t - Daca A < 0 repartiia are asimetrie negativa. t A=
Statistica

(13)

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Reprezentari grace

- Reprezentarea n batoane se folose te daca variabila este s data sub forma (1). - Histograma se folose te atunci cnd valorile se grupeaza n s date.

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Reprezentari grace

- Reprezentarea n batoane se folose te daca variabila este s data sub forma (1). - Histograma se folose te atunci cnd valorile se grupeaza n s date.

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Exemplu
La un examen 200 de studeni au obinut urmatoarele note: t t Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Numar de studenti 1 7 15 18 24 50 35 30 17 t Determinai variabila aleatoare de selecie cu reprezentare t t graca n batoane, funcia de repartiie de selecie cu t t t reprezentare graca, asimetria si excesul. Variabila aleatoare asociata este 1 2 3 4 5 6 1/200 7/200 15/200 18/200 24/200 50/200 7 8 9 10 35/200 30/200 17/200 3/200
Statistica

10 3

Xs =

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Exemplu
La un examen 200 de studeni au obinut urmatoarele note: t t Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Numar de studenti 1 7 15 18 24 50 35 30 17 t Determinai variabila aleatoare de selecie cu reprezentare t t graca n batoane, funcia de repartiie de selecie cu t t t reprezentare graca, asimetria si excesul. Variabila aleatoare asociata este 1 2 3 4 5 6 1/200 7/200 15/200 18/200 24/200 50/200 7 8 9 10 35/200 30/200 17/200 3/200
Statistica

10 3

Xs =

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Valorile caracteristice sunt x = 6, 1, s2 = 2, 91, 3 = 2, 23, 4 = 33, 75, E = 0, 98, A = 0, 4. Determinam expresia analitica a funciei de repartiie. t t 0 x <1 1/200 1 x2 8/200 2x <3 23/200 3 x < 4 41/200 4 x < 5 65/200 5 x < 6 Fs (x) = 115/200 6 x < 7 150/200 7 x < 8 180/200 8 x < 9 197/200 0 x < 10 1 x 10
Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Exemplu
O caracteristica numerica este masurata printr-o metoda de precizie. Abaterile de la valoarea nominala sunt 1, 75/1, 1/1, 3/ 0, 2/ 1, 7/ 0, 75/0, 77/0, 9/ 0, 8/ 0, 9/ 0/0, 3/ 0, 3/ 0, 4/0, 4/ 0, 3/0, 1/0, 75/0, 8/1, 2 1, 7/0, 9/1/ 0, 6/ 1, 4/ 1/1, 6/1, 8/0, 25/0, 3/. t Formai variabila de selecie prin mparirea datelor n 5 clase t t (2, 5; 1, 5], (1, 5; 0, 5], (0, 5; 0, 5], (0, 5; 1, 5], (1, 5; 2, 5]. si reprezentai histograma. Calculai media, mediana, dispersia t t de selecie, momentele centrate de ordin 3 si 4, asimetria si t excesul. Reprezentai funcia frecvenelor cumulate. t t t
Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Exemplu
O caracteristica numerica este masurata printr-o metoda de precizie. Abaterile de la valoarea nominala sunt 1, 75/1, 1/1, 3/ 0, 2/ 1, 7/ 0, 75/0, 77/0, 9/ 0, 8/ 0, 9/ 0/0, 3/ 0, 3/ 0, 4/0, 4/ 0, 3/0, 1/0, 75/0, 8/1, 2 1, 7/0, 9/1/ 0, 6/ 1, 4/ 1/1, 6/1, 8/0, 25/0, 3/. t Formai variabila de selecie prin mparirea datelor n 5 clase t t (2, 5; 1, 5], (1, 5; 0, 5], (0, 5; 0, 5], (0, 5; 1, 5], (1, 5; 2, 5]. si reprezentai histograma. Calculai media, mediana, dispersia t t de selecie, momentele centrate de ordin 3 si 4, asimetria si t excesul. Reprezentai funcia frecvenelor cumulate. t t t
Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Variabila de selecie este t Xs = 2 1 0 1 2 2/30 7/30 10/30 8/30 3/30

Obinem urmatoarele valori t 2 = 1, 02, x = 0, 1, s 3 = 0, 39, 4 = 2, 31 Pentru funcia frecvenelor cumulate folosim formula (4). t t x < 2, 5 0 (x + 2, 5)2/30 2, 5 x < 1, 5 2/30 + (x + 1.5)7/30 1, 5 x < 0, 5 9/30 + (x + 0, 5)10/30 0, 5 x < 0, 5 Fs (x) = 19/30 + (x 0, 5)8/30 0, 5 x < 1, 5 27/30 + (x 1, 5)3/30 1, 5 x < 2, 5 1 x 2, 5
Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Variabila de selecie este t Xs = 2 1 0 1 2 2/30 7/30 10/30 8/30 3/30

Obinem urmatoarele valori t 2 = 1, 02, x = 0, 1, s 3 = 0, 39, 4 = 2, 31 Pentru funcia frecvenelor cumulate folosim formula (4). t t x < 2, 5 0 (x + 2, 5)2/30 2, 5 x < 1, 5 2/30 + (x + 1.5)7/30 1, 5 x < 0, 5 9/30 + (x + 0, 5)10/30 0, 5 x < 0, 5 Fs (x) = 19/30 + (x 0, 5)8/30 0, 5 x < 1, 5 27/30 + (x 1, 5)3/30 1, 5 x < 2, 5 1 x 2, 5
Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Funcia frecvenelor cumulate t t Valori caracteristice Reprezentari grace Exemple

Variabila de selecie este t Xs = 2 1 0 1 2 2/30 7/30 10/30 8/30 3/30

Obinem urmatoarele valori t 2 = 1, 02, x = 0, 1, s 3 = 0, 39, 4 = 2, 31 Pentru funcia frecvenelor cumulate folosim formula (4). t t x < 2, 5 0 (x + 2, 5)2/30 2, 5 x < 1, 5 2/30 + (x + 1.5)7/30 1, 5 x < 0, 5 9/30 + (x + 0, 5)10/30 0, 5 x < 0, 5 Fs (x) = 19/30 + (x 0, 5)8/30 0, 5 x < 1, 5 27/30 + (x 1, 5)3/30 1, 5 x < 2, 5 1 x 2, 5
Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Metoda momentelor t Metoda verosimilitaii maxime

Estimari
Fie x1 , x2 , , xn o selecie repetata; o funcie t t = (x1 , x2 , , xn ) se nume te funcie de selecie sau s t t statistica. Presupunem ca variabila aleatoare teoretica are repartiie t cunoscuta, dar depinde de un parametru necunoscut, pe care l notam . Aproximarea = (x1 , x2 , , xn ) (14) se nume te estimare punctuala. s Estimarea este absolut corecta daca au loc condiiile t M[(x1 , x2 , , xn )] = D 2 [(x1 , x2 , , xn )] 0, n .
Statistica

(15) (16)

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Metoda momentelor t Metoda verosimilitaii maxime

Estimari
Fie x1 , x2 , , xn o selecie repetata; o funcie t t = (x1 , x2 , , xn ) se nume te funcie de selecie sau s t t statistica. Presupunem ca variabila aleatoare teoretica are repartiie t cunoscuta, dar depinde de un parametru necunoscut, pe care l notam . Aproximarea = (x1 , x2 , , xn ) (14) se nume te estimare punctuala. s Estimarea este absolut corecta daca au loc condiiile t M[(x1 , x2 , , xn )] = D 2 [(x1 , x2 , , xn )] 0, n .
Statistica

(15) (16)

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Metoda momentelor t Metoda verosimilitaii maxime

Estimari
Fie x1 , x2 , , xn o selecie repetata; o funcie t t = (x1 , x2 , , xn ) se nume te funcie de selecie sau s t t statistica. Presupunem ca variabila aleatoare teoretica are repartiie t cunoscuta, dar depinde de un parametru necunoscut, pe care l notam . Aproximarea = (x1 , x2 , , xn ) (14) se nume te estimare punctuala. s Estimarea este absolut corecta daca au loc condiiile t M[(x1 , x2 , , xn )] = D 2 [(x1 , x2 , , xn )] 0, n .
Statistica

(15) (16)

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Metoda momentelor t Metoda verosimilitaii maxime

Estimari
Fie x1 , x2 , , xn o selecie repetata; o funcie t t = (x1 , x2 , , xn ) se nume te funcie de selecie sau s t t statistica. Presupunem ca variabila aleatoare teoretica are repartiie t cunoscuta, dar depinde de un parametru necunoscut, pe care l notam . Aproximarea = (x1 , x2 , , xn ) (14) se nume te estimare punctuala. s Estimarea este absolut corecta daca au loc condiiile t M[(x1 , x2 , , xn )] = D 2 [(x1 , x2 , , xn )] 0, n .
Statistica

(15) (16)

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Metoda momentelor t Metoda verosimilitaii maxime

Metoda momentelor
Daca variabila aleatoare are densitatea de probabilitate f (x, 1 , , s ) cu 1 , , s parametrii necunoscui, facem selecia repetata t t x1 , x2 , , xn . Fie Xs variabila de selecie. t Soluia sistemului t
r M[X r ] = M[Xs ], r = 1, , s

(17)

este o estimare absolut corecta a parametrilor.

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Metoda momentelor t Metoda verosimilitaii maxime

Metoda momentelor
Daca variabila aleatoare are densitatea de probabilitate f (x, 1 , , s ) cu 1 , , s parametrii necunoscui, facem selecia repetata t t x1 , x2 , , xn . Fie Xs variabila de selecie. t Soluia sistemului t
r M[X r ] = M[Xs ], r = 1, , s

(17)

este o estimare absolut corecta a parametrilor.

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Metoda momentelor t Metoda verosimilitaii maxime

Metoda momentelor
Daca variabila aleatoare are densitatea de probabilitate f (x, 1 , , s ) cu 1 , , s parametrii necunoscui, facem selecia repetata t t x1 , x2 , , xn . Fie Xs variabila de selecie. t Soluia sistemului t
r M[X r ] = M[Xs ], r = 1, , s

(17)

este o estimare absolut corecta a parametrilor.

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Metoda momentelor t Metoda verosimilitaii maxime

Exemplu
Estimai parametrii variabilei uniform distribuite pe intervalul t (a, b) folosind statistica 3,1; 0,2; 1,6; 5,2; 2,1. Stim ca media teoretica a variabilei X este M(X ) = iar momentul iniial de ordin 2 t M(X 2 ) = a2 + ab + b2 . 3 a+b 2

2 Momentele de selecie sunt M[Xs ] = 2, 44 si M[Xs ] = 8, 73. t

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Metoda momentelor t Metoda verosimilitaii maxime

Exemplu
Estimai parametrii variabilei uniform distribuite pe intervalul t (a, b) folosind statistica 3,1; 0,2; 1,6; 5,2; 2,1. Stim ca media teoretica a variabilei X este M(X ) = iar momentul iniial de ordin 2 t M(X 2 ) = a2 + ab + b2 . 3 a+b 2

2 Momentele de selecie sunt M[Xs ] = 2, 44 si M[Xs ] = 8, 73. t

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Metoda momentelor t Metoda verosimilitaii maxime

Exemplu
Estimai parametrii variabilei uniform distribuite pe intervalul t (a, b) folosind statistica 3,1; 0,2; 1,6; 5,2; 2,1. Stim ca media teoretica a variabilei X este M(X ) = iar momentul iniial de ordin 2 t M(X 2 ) = a2 + ab + b2 . 3 a+b 2

2 Momentele de selecie sunt M[Xs ] = 2, 44 si M[Xs ] = 8, 73. t

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Metoda momentelor t Metoda verosimilitaii maxime

Formam sistemul a + b = 2, 44 2 a2 + ab + b2 = 8, 73 3 care are soluia a = 0, 44 si b = 5, 33. t

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Metoda momentelor t Metoda verosimilitaii maxime

t Metoda verosimilitaii maxime

Daca variabila aleatoare are densitatea de probabilitate f (x, 1 , , s ), cu i parametri necunoscui, t facem selecia repetata x1 , x2 , , xn t si e Xs variabila de selecie. t Funcia de verosimilitate este data de t V (x1 , , xn , 1 , , s ) = f (x1 , 1 , , s ). f (xn , 1 , , s )). (18)

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Metoda momentelor t Metoda verosimilitaii maxime

t Metoda verosimilitaii maxime

Daca variabila aleatoare are densitatea de probabilitate f (x, 1 , , s ), cu i parametri necunoscui, t facem selecia repetata x1 , x2 , , xn t si e Xs variabila de selecie. t Funcia de verosimilitate este data de t V (x1 , , xn , 1 , , s ) = f (x1 , 1 , , s ). f (xn , 1 , , s )). (18)

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Metoda momentelor t Metoda verosimilitaii maxime

t Metoda verosimilitaii maxime

Daca variabila aleatoare are densitatea de probabilitate f (x, 1 , , s ), cu i parametri necunoscui, t facem selecia repetata x1 , x2 , , xn t si e Xs variabila de selecie. t Funcia de verosimilitate este data de t V (x1 , , xn , 1 , , s ) = f (x1 , 1 , , s ). f (xn , 1 , , s )). (18)

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Metoda momentelor t Metoda verosimilitaii maxime

t Metoda verosimilitaii maxime

Daca variabila aleatoare are densitatea de probabilitate f (x, 1 , , s ), cu i parametri necunoscui, t facem selecia repetata x1 , x2 , , xn t si e Xs variabila de selecie. t Funcia de verosimilitate este data de t V (x1 , , xn , 1 , , s ) = f (x1 , 1 , , s ). f (xn , 1 , , s )). (18)

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Metoda momentelor t Metoda verosimilitaii maxime

O estimare este data de soluia care maximizeaza sistemul, t adica soluia sistemului t ln V (x1 , , xn , 1 , , s ) = 0, i = 1, , s i pentru care matricea ln V (x1 , , xn , 1 , , s ) i j este negativ denita. , i, j = 1, , s (19)

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Metoda momentelor t Metoda verosimilitaii maxime

Sa estimam m, daca variabila aleatoare X este repartizata normal N(m, 2 ). Funcia de verosimilitate este, daca presupunem cunoscut t
n

V (m, x1 , , xn ) =
i=1

1 2

(xi m)2 2 2

ln V =

1 2 2

n i=1

(xi m)2 n ln( 2)

Prin anularea derivatei logaritmului, n raport cu m obinem t n 1 m= xi . 2


i=1
Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Metoda momentelor t Metoda verosimilitaii maxime

Sa estimam m, daca variabila aleatoare X este repartizata normal N(m, 2 ). Funcia de verosimilitate este, daca presupunem cunoscut t
n

V (m, x1 , , xn ) =
i=1

1 2

(xi m)2 2 2

ln V =

1 2 2

n i=1

(xi m)2 n ln( 2)

Prin anularea derivatei logaritmului, n raport cu m obinem t n 1 m= xi . 2


i=1
Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Metoda momentelor t Metoda verosimilitaii maxime

Sa estimam m, daca variabila aleatoare X este repartizata normal N(m, 2 ). Funcia de verosimilitate este, daca presupunem cunoscut t
n

V (m, x1 , , xn ) =
i=1

1 2

(xi m)2 2 2

ln V =

1 2 2

n i=1

(xi m)2 n ln( 2)

Prin anularea derivatei logaritmului, n raport cu m obinem t n 1 m= xi . 2


i=1
Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Metoda momentelor t Metoda verosimilitaii maxime

Observaii t

ntr-o selecie repetata media de selecie x si dispersia t t modicata sunt estimari absolut corecte ale mediei si dispersiei teoretice.

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Intervale de ncredere
Variabila teoretica este presupusa cunoscuta, dar expresia ei depinde de parametrul necunoscut. Data statistica x1 , x2 , , xn consideram doua funcii de selecie t t 1 (x1 , x2 , , xn ) si 2 (x1 , x2 , , xn ) ce satisfac condiia t 1 (x1 , x2 , , xn ) 2 (x1 , x2 , , xn ). Deniia t Daca P (1 (x1 , x2 , , xn ) < < 2 (x1 , x2 , , xn )) = , (0, 1) spunem ca intervalul (1 (x1 , x2 , , xn ), 1 (x1 , x2 , , xn )) este interval de incredere pentru cu nivelul de ncredere .
Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Intervale de ncredere
Variabila teoretica este presupusa cunoscuta, dar expresia ei depinde de parametrul necunoscut. Data statistica x1 , x2 , , xn consideram doua funcii de selecie t t 1 (x1 , x2 , , xn ) si 2 (x1 , x2 , , xn ) ce satisfac condiia t 1 (x1 , x2 , , xn ) 2 (x1 , x2 , , xn ). Deniia t Daca P (1 (x1 , x2 , , xn ) < < 2 (x1 , x2 , , xn )) = , (0, 1) spunem ca intervalul (1 (x1 , x2 , , xn ), 1 (x1 , x2 , , xn )) este interval de incredere pentru cu nivelul de ncredere .
Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Intervale de ncredere
Variabila teoretica este presupusa cunoscuta, dar expresia ei depinde de parametrul necunoscut. Data statistica x1 , x2 , , xn consideram doua funcii de selecie t t 1 (x1 , x2 , , xn ) si 2 (x1 , x2 , , xn ) ce satisfac condiia t 1 (x1 , x2 , , xn ) 2 (x1 , x2 , , xn ). Deniia t Daca P (1 (x1 , x2 , , xn ) < < 2 (x1 , x2 , , xn )) = , (0, 1) spunem ca intervalul (1 (x1 , x2 , , xn ), 1 (x1 , x2 , , xn )) este interval de incredere pentru cu nivelul de ncredere .
Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Variabila teoretica normala cu dispersie cunoscuta


Variabila teoretica este distribuita N(m, 2 ), iar este cunoscut. Teorema Vom folosi faptul ca variabila Punem condiia t P X m
n

X m
n

urmeaza lege N(0, 1).

< t

= .

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Variabila teoretica normala cu dispersie cunoscuta


Variabila teoretica este distribuita N(m, 2 ), iar este cunoscut. Teorema Vom folosi faptul ca variabila Punem condiia t P X m
n

X m
n

urmeaza lege N(0, 1).

< t

= .

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Variabila teoretica normala cu dispersie cunoscuta


Variabila teoretica este distribuita N(m, 2 ), iar este cunoscut. Teorema Vom folosi faptul ca variabila Punem condiia t P X m
n

X m
n

urmeaza lege N(0, 1).

< t

= .

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Variabila teoretica normala cu dispersie cunoscuta


Variabila teoretica este distribuita N(m, 2 ), iar este cunoscut. Teorema Vom folosi faptul ca variabila Punem condiia t P X m
n

X m
n

urmeaza lege N(0, 1).

< t

= .

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Condiia revine la t 2(t ) = . Din tabelele funcie Laplace determinam t , iar intervalul de t ncredere este X t < m < X + t . n n (21) (20)

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Condiia revine la t 2(t ) = . Din tabelele funcie Laplace determinam t , iar intervalul de t ncredere este X t < m < X + t . n n (21) (20)

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Variabila teoretica oarecare

Variabila X este oarecare, dar n > 30. Din teorema limita centrala, intervalul se determina cu acelea i condiii (20) si (21). s t

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Variabila teoretica normala cu dispersie cunoscuta


Variabila teoretica este distribuita N(m, 2 ), iar este necunoscut. Teorema Variabila X m
s n

urmeaza lege Student cu n 1 grade de libertate. Punem condiia t P X m


s n

< t

= .

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Variabila teoretica normala cu dispersie cunoscuta


Variabila teoretica este distribuita N(m, 2 ), iar este necunoscut. Teorema Variabila X m
s n

urmeaza lege Student cu n 1 grade de libertate. Punem condiia t P X m


s n

< t

= .

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Variabila teoretica normala cu dispersie cunoscuta


Variabila teoretica este distribuita N(m, 2 ), iar este necunoscut. Teorema Variabila X m
s n

urmeaza lege Student cu n 1 grade de libertate. Punem condiia t P X m


s n

< t

= .

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Variabila teoretica normala cu dispersie cunoscuta


Variabila teoretica este distribuita N(m, 2 ), iar este necunoscut. Teorema Variabila X m
s n

urmeaza lege Student cu n 1 grade de libertate. Punem condiia t P X m


s n

< t

= .

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Variabila teoretica normala cu dispersie cunoscuta


Variabila teoretica este distribuita N(m, 2 ), iar este necunoscut. Teorema Variabila X m
s n

urmeaza lege Student cu n 1 grade de libertate. Punem condiia t P X m


s n

< t

= .

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Cu t determinat din tabelele legii Student, obinem intervalul t s s X t < m < X + t . n n (22)

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Interval de ncredere pentru media teoretica


1. Date de intrare xi , i = 1, , n, , pi , (daca se cunoaste) 2. Calculam media de selecie x; daca nu se cunoaste t 2 sau dispersia dispersia, calculam dispersia de selecie s t modicata (s )2 . 3. Din tabelele funciei Laplace sau din tabelele funciei t t Student cu n 1 grade de libertate aam pentru nivelul valoarea t . 4. Forma intervalului de ncredere este x t < m < x + t n n

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Interval de ncredere pentru media teoretica


1. Date de intrare xi , i = 1, , n, , pi , (daca se cunoaste) 2. Calculam media de selecie x; daca nu se cunoaste t 2 sau dispersia dispersia, calculam dispersia de selecie s t modicata (s )2 . 3. Din tabelele funciei Laplace sau din tabelele funciei t t Student cu n 1 grade de libertate aam pentru nivelul valoarea t . 4. Forma intervalului de ncredere este x t < m < x + t n n

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Interval de ncredere pentru media teoretica


1. Date de intrare xi , i = 1, , n, , pi , (daca se cunoaste) 2. Calculam media de selecie x; daca nu se cunoaste t 2 sau dispersia dispersia, calculam dispersia de selecie s t modicata (s )2 . 3. Din tabelele funciei Laplace sau din tabelele funciei t t Student cu n 1 grade de libertate aam pentru nivelul valoarea t . 4. Forma intervalului de ncredere este x t < m < x + t n n

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Interval de ncredere pentru media teoretica


1. Date de intrare xi , i = 1, , n, , pi , (daca se cunoaste) 2. Calculam media de selecie x; daca nu se cunoaste t 2 sau dispersia dispersia, calculam dispersia de selecie s t modicata (s )2 . 3. Din tabelele funciei Laplace sau din tabelele funciei t t Student cu n 1 grade de libertate aam pentru nivelul valoarea t . 4. Forma intervalului de ncredere este x t < m < x + t n n

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Exemplu
Se masoara capacitatea a 20 de condensatori si se obin t datele, masurate n picofarazi:

4, 4/4, 31/ 4, 4/ 4, 4/ 4, 65/ 4, 56/ 4, 71/ 4, 54/ 4, 36/ 4, 56/ 4, 31/ 4, 42/ 4, 6/ 4, 35/ 4, 5/ 4, 4/ 4, 43/ 4, 48/ 4, 42/ 4, 45. Presupunnd ca X , capacitatea este repartizata normal N(m, 0, 09) sa determinam un interval de ncredere pentru medie cu nivelul 0,99. Calculam x = 4, 4625, (s )2 = 0, 01221. Din condiia 2(t ) = 0, 99 obinem t = 1, 96 si intervalul de t t ncredere 4, 331 < m < 4, 5940.
Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Exemplu
Se masoara capacitatea a 20 de condensatori si se obin t datele, masurate n picofarazi:

4, 4/4, 31/ 4, 4/ 4, 4/ 4, 65/ 4, 56/ 4, 71/ 4, 54/ 4, 36/ 4, 56/ 4, 31/ 4, 42/ 4, 6/ 4, 35/ 4, 5/ 4, 4/ 4, 43/ 4, 48/ 4, 42/ 4, 45. Presupunnd ca X , capacitatea este repartizata normal N(m, 0, 09) sa determinam un interval de ncredere pentru medie cu nivelul 0,99. Calculam x = 4, 4625, (s )2 = 0, 01221. Din condiia 2(t ) = 0, 99 obinem t = 1, 96 si intervalul de t t ncredere 4, 331 < m < 4, 5940.
Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Exemplu
Se masoara capacitatea a 20 de condensatori si se obin t datele, masurate n picofarazi:

4, 4/4, 31/ 4, 4/ 4, 4/ 4, 65/ 4, 56/ 4, 71/ 4, 54/ 4, 36/ 4, 56/ 4, 31/ 4, 42/ 4, 6/ 4, 35/ 4, 5/ 4, 4/ 4, 43/ 4, 48/ 4, 42/ 4, 45. Presupunnd ca X , capacitatea este repartizata normal N(m, 0, 09) sa determinam un interval de ncredere pentru medie cu nivelul 0,99. Calculam x = 4, 4625, (s )2 = 0, 01221. Din condiia 2(t ) = 0, 99 obinem t = 1, 96 si intervalul de t t ncredere 4, 331 < m < 4, 5940.
Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Exemplu
Se masoara capacitatea a 20 de condensatori si se obin t datele, masurate n picofarazi:

4, 4/4, 31/ 4, 4/ 4, 4/ 4, 65/ 4, 56/ 4, 71/ 4, 54/ 4, 36/ 4, 56/ 4, 31/ 4, 42/ 4, 6/ 4, 35/ 4, 5/ 4, 4/ 4, 43/ 4, 48/ 4, 42/ 4, 45. Presupunnd ca X , capacitatea este repartizata normal N(m, 0, 09) sa determinam un interval de ncredere pentru medie cu nivelul 0,99. Calculam x = 4, 4625, (s )2 = 0, 01221. Din condiia 2(t ) = 0, 99 obinem t = 1, 96 si intervalul de t t ncredere 4, 331 < m < 4, 5940.
Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Intervale de incredere pentru dispersie


Teorema Daca variabila teoretica este normal distribuita atunci variabila ns2 2 urmeaza lege 2 cu n 1 grade de libertate. Determinam 2 si 2 astfel ca 1 2 P(2 < 1 ns2 < 2 ) = . 2 2

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Intervale de incredere pentru dispersie


Teorema Daca variabila teoretica este normal distribuita atunci variabila ns2 2 urmeaza lege 2 cu n 1 grade de libertate. Determinam 2 si 2 astfel ca 1 2 P(2 < 1 ns2 < 2 ) = . 2 2

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Intervale de incredere pentru dispersie


Teorema Daca variabila teoretica este normal distribuita atunci variabila ns2 2 urmeaza lege 2 cu n 1 grade de libertate. Determinam 2 si 2 astfel ca 1 2 P(2 < 1 ns2 < 2 ) = . 2 2

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Punem condiiile t ns2 1+ > 2 ) = 1 2 2 2 P( ns > 2 ) = 1 2 2 2 P( Intervalul de ncredere are forma ns2 ns2 < 2 < 2 . 2 1 2 (24)

(23)

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Intervale de ncredere pentru medie. Intervale de incredere pentru dispersie

Punem condiiile t ns2 1+ > 2 ) = 1 2 2 2 P( ns > 2 ) = 1 2 2 2 P( Intervalul de ncredere are forma ns2 ns2 < 2 < 2 . 2 1 2 (24)

(23)

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Variabila teoretica X cu repartiie cunoscuta are funcia de t t repartiie notata F necunoscuta. t Facem o selecie repetata x1 , , xn si e Fs funcia de t t repartiie de selecie. Vericam ipoteza t t (H0 ) : F = Fs (25)

cu pragul de semnicaie (0, 1). t reprezinta probabilitatea de a respinge o ipoteza adevarata (eroare I). Numarul = 1 se nume te nivel de ncredere. s Puterea unui test (0, 1) este probabilitatea de a accepta o ipoteza falsa (eroare II).
Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Variabila teoretica X cu repartiie cunoscuta are funcia de t t repartiie notata F necunoscuta. t Facem o selecie repetata x1 , , xn si e Fs funcia de t t repartiie de selecie. Vericam ipoteza t t (H0 ) : F = Fs (25)

cu pragul de semnicaie (0, 1). t reprezinta probabilitatea de a respinge o ipoteza adevarata (eroare I). Numarul = 1 se nume te nivel de ncredere. s Puterea unui test (0, 1) este probabilitatea de a accepta o ipoteza falsa (eroare II).
Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Variabila teoretica X cu repartiie cunoscuta are funcia de t t repartiie notata F necunoscuta. t Facem o selecie repetata x1 , , xn si e Fs funcia de t t repartiie de selecie. Vericam ipoteza t t (H0 ) : F = Fs (25)

cu pragul de semnicaie (0, 1). t reprezinta probabilitatea de a respinge o ipoteza adevarata (eroare I). Numarul = 1 se nume te nivel de ncredere. s Puterea unui test (0, 1) este probabilitatea de a accepta o ipoteza falsa (eroare II).
Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Variabila teoretica X cu repartiie cunoscuta are funcia de t t repartiie notata F necunoscuta. t Facem o selecie repetata x1 , , xn si e Fs funcia de t t repartiie de selecie. Vericam ipoteza t t (H0 ) : F = Fs (25)

cu pragul de semnicaie (0, 1). t reprezinta probabilitatea de a respinge o ipoteza adevarata (eroare I). Numarul = 1 se nume te nivel de ncredere. s Puterea unui test (0, 1) este probabilitatea de a accepta o ipoteza falsa (eroare II).
Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Variabila teoretica X cu repartiie cunoscuta are funcia de t t repartiie notata F necunoscuta. t Facem o selecie repetata x1 , , xn si e Fs funcia de t t repartiie de selecie. Vericam ipoteza t t (H0 ) : F = Fs (25)

cu pragul de semnicaie (0, 1). t reprezinta probabilitatea de a respinge o ipoteza adevarata (eroare I). Numarul = 1 se nume te nivel de ncredere. s Puterea unui test (0, 1) este probabilitatea de a accepta o ipoteza falsa (eroare II).
Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

H0 adevarata H0 acceptata H1 acceptata eroare I

H1 adevarata eroare II

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Testul 2

Presupunem ca variabila aleatoare teoretica are repartiie t necunoscuta; notam cu F funcia de repartiie. t t Fie x1 , , xn o selecie fara ntoarcere si e Fs funcia de t t repartiie de selecie. Testam ipoteza (25) cu pragul de t t semnicaie . t

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Testul 2

Presupunem ca variabila aleatoare teoretica are repartiie t necunoscuta; notam cu F funcia de repartiie. t t Fie x1 , , xn o selecie fara ntoarcere si e Fs funcia de t t repartiie de selecie. Testam ipoteza (25) cu pragul de t t semnicaie . t

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Cazul 1.
Repartiia teoretica este discreta t X = Repartiia de selecie are forma t t Xs = Condiia (25) devine t pi = fi . (26) xi fi . xi pi .

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Cazul 1.
Repartiia teoretica este discreta t X = Repartiia de selecie are forma t t Xs = Condiia (25) devine t pi = fi . (26) xi fi . xi pi .

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Cazul 1.
Repartiia teoretica este discreta t X = Repartiia de selecie are forma t t Xs = Condiia (25) devine t pi = fi . (26) xi fi . xi pi .

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Cazul 2.

Repartiia teoretica are densitatea de probabilitate f . t Presupunem datele de selecie grupate n intervalele t (l0 , l1 ], (l1 , l2 ], , (lk 1 , lk ] si e (H) pi = P{li1 < X < li } = F (li ) F (li1 ), i = 1, , n (27)

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Cazul 2.

Repartiia teoretica are densitatea de probabilitate f . t Presupunem datele de selecie grupate n intervalele t (l0 , l1 ], (l1 , l2 ], , (lk 1 , lk ] si e (H) pi = P{li1 < X < li } = F (li ) F (li1 ), i = 1, , n (27)

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Cazul 2.

Repartiia teoretica are densitatea de probabilitate f . t Presupunem datele de selecie grupate n intervalele t (l0 , l1 ], (l1 , l2 ], , (lk 1 , lk ] si e (H) pi = P{li1 < X < li } = F (li ) F (li1 ), i = 1, , n (27)

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

"Distana" dintre variabile t


Fie U(n) =
i=1 k

(ni npi )2 npi

(28)

Teorema Variabila U(n) are urmatoarea comportare limita 1. Daca F are parametri cunoscui, atunci daca pentru n t U(n) 2 , cu k 1 grade de libertate (29)

2. Daca F are r parametrii necunoscui t U(n) 2 , cu k r 1 grade de libertate


Statistica

(30)

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Consecina t

Punem condiia t P{U(n) > 2 } = si din tabele determinam . (31)

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

TESTUL 2

1. Date de intrare xi , i = 1, , n, , pi 2. Estimam cei r parametri necunoscui ai variabilei t aleatoare teoretice. 3. Calculam U(n) cu formula (28). 4. Din tabelele legii 2 cu k r 1 grade de libertate determinam 2 5. Testare. 1. Daca U(n) 2 , acceptam ipoteza (H). 2. Daca U(n) 2 , respingem ipoteza (H).

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

TESTUL 2

1. Date de intrare xi , i = 1, , n, , pi 2. Estimam cei r parametri necunoscui ai variabilei t aleatoare teoretice. 3. Calculam U(n) cu formula (28). 4. Din tabelele legii 2 cu k r 1 grade de libertate determinam 2 5. Testare. 1. Daca U(n) 2 , acceptam ipoteza (H). 2. Daca U(n) 2 , respingem ipoteza (H).

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

TESTUL 2

1. Date de intrare xi , i = 1, , n, , pi 2. Estimam cei r parametri necunoscui ai variabilei t aleatoare teoretice. 3. Calculam U(n) cu formula (28). 4. Din tabelele legii 2 cu k r 1 grade de libertate determinam 2 5. Testare. 1. Daca U(n) 2 , acceptam ipoteza (H). 2. Daca U(n) 2 , respingem ipoteza (H).

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

TESTUL 2

1. Date de intrare xi , i = 1, , n, , pi 2. Estimam cei r parametri necunoscui ai variabilei t aleatoare teoretice. 3. Calculam U(n) cu formula (28). 4. Din tabelele legii 2 cu k r 1 grade de libertate determinam 2 5. Testare. 1. Daca U(n) 2 , acceptam ipoteza (H). 2. Daca U(n) 2 , respingem ipoteza (H).

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

TESTUL 2

1. Date de intrare xi , i = 1, , n, , pi 2. Estimam cei r parametri necunoscui ai variabilei t aleatoare teoretice. 3. Calculam U(n) cu formula (28). 4. Din tabelele legii 2 cu k r 1 grade de libertate determinam 2 5. Testare. 1. Daca U(n) 2 , acceptam ipoteza (H). 2. Daca U(n) 2 , respingem ipoteza (H).

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Exemplu

O linie tehnologica folose te 4 dispozitive de acela i tip si s s folosite n acelea i condiii. Urmarind defeciunile de-a lungul s t t unei perioade de timp obinem t dispozitiv 1 2 3 4 Total numar defeciuni ni 46 33 39 50 168 t Sa se decida cu nivelul de ncredere = 0, 05 daca diferenele t dintre numerele de defeciuni este ntmplatoare sau exprima t prezena unor defeciuni sistematice care trebuie remediate. t t

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Exemplu

O linie tehnologica folose te 4 dispozitive de acela i tip si s s folosite n acelea i condiii. Urmarind defeciunile de-a lungul s t t unei perioade de timp obinem t dispozitiv 1 2 3 4 Total numar defeciuni ni 46 33 39 50 168 t Sa se decida cu nivelul de ncredere = 0, 05 daca diferenele t dintre numerele de defeciuni este ntmplatoare sau exprima t prezena unor defeciuni sistematice care trebuie remediate. t t

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Exemplu

O linie tehnologica folose te 4 dispozitive de acela i tip si s s folosite n acelea i condiii. Urmarind defeciunile de-a lungul s t t unei perioade de timp obinem t dispozitiv 1 2 3 4 Total numar defeciuni ni 46 33 39 50 168 t Sa se decida cu nivelul de ncredere = 0, 05 daca diferenele t dintre numerele de defeciuni este ntmplatoare sau exprima t prezena unor defeciuni sistematice care trebuie remediate. t t

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Variabila de selecie este t Xs = 1


46 168

2
33 168

3
39 168

4
50 168

iar variabila teoretica este Xs = Vericam ipoteza (H) pi = fi 1 2 3 4


1 4 1 4 1 4 1 4

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Variabila de selecie este t Xs = 1


46 168

2
33 168

3
39 168

4
50 168

iar variabila teoretica este Xs = Vericam ipoteza (H) pi = fi 1 2 3 4


1 4 1 4 1 4 1 4

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

Variabila de selecie este t Xs = 1


46 168

2
33 168

3
39 168

4
50 168

iar variabila teoretica este Xs = Vericam ipoteza (H) pi = fi 1 2 3 4


1 4 1 4 1 4 1 4

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

nlocuim n (28) si obinem t


k

U(n) =
i=1

(ni 168 1 )2 4 168 1 4

(46 42)2 + (33 42)2 + (39 42)2 + (50 42)2 = 4.04 42

Determinam 2 din tabelul H(3, 1) si obinem 2 = 7.8. t Deoarece 4.04 < 7.8, acceptam ipoteza H, deci defeciunile t sunt ntmplatoare.

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

nlocuim n (28) si obinem t


k

U(n) =
i=1

(ni 168 1 )2 4 168 1 4

(46 42)2 + (33 42)2 + (39 42)2 + (50 42)2 = 4.04 42

Determinam 2 din tabelul H(3, 1) si obinem 2 = 7.8. t Deoarece 4.04 < 7.8, acceptam ipoteza H, deci defeciunile t sunt ntmplatoare.

Statistica

Variabile de selecie t Teoria estimaiei t Intervale de ncredere Teste de concordana t

nlocuim n (28) si obinem t


k

U(n) =
i=1

(ni 168 1 )2 4 168 1 4

(46 42)2 + (33 42)2 + (39 42)2 + (50 42)2 = 4.04 42

Determinam 2 din tabelul H(3, 1) si obinem 2 = 7.8. t Deoarece 4.04 < 7.8, acceptam ipoteza H, deci defeciunile t sunt ntmplatoare.

Statistica