Gavrilescu-Hildegard

* relatia celor 2 personaje e prezenta prin tehnica povestirii in povestire si tehnica evocarii de catre naratorul-personaj Gavrilescu; relatarea acestuia face parte din procesul de anamneza pe care il traieste in spatiul sacru al tigancilor.

* despre Hildegard, Gavrilescu afirma: a fost marea mea dragoste. A fost femeia vietii mele! Din pesrpectiva mitologica, aceasta relatie face trimitere la cuplul primordial, edenic sau la mitul androginului. Conform Upanisadelor, iubirea autentica presupune contropirea sufletului individual (Atman) cu sufletul universal (Brahman).

*aceasta contropire prin iubire-cale de cunoastere- este evidentiata si de statutul lui Gavrilescu, el e artist, caci prin ritualul artistic se imita gestul divin al Creatiei. Astfel Gavrilescu are sansa detasarii de profan.

Gavrilescu-Elsa

*intalnirea cu Elsa e interpretata de Gavrilescu drept forta destinului si atunci s-a intamplat ceva [] asa a fost sa fie

*optiunea pentru Elsa sugereaza cufundarea personajului in Materie, in profan: eram tanar, eram frumossi mi-era foame. Motivatia sa, menita sa evidenieze lipsa initierii si nevoile materiale, surprinde caderea personajului, incetarea starii contemplative a acestuia. Prin urmare, tradand principiul iubirii- premisa a creatiei autentice- Gavrilescu se rateaza erotic si profesional.

*ratarea erotica este evidentiata in replica personajului care, traind cu sentimentul ca a facut o eroare, se confeseaza fetelor: tragedia vietii meleo chema Elsa

*ratarea profesionala e subliniata in involutia personajului care pentru pacatele sale a devenit profesor de pian, deci un pseudoartist, caci el canta doar dupa partituri.

*prin urmare optiunea pentru Elsa echivaleaza in planul destinului personajului cu o pierdere a sufletului individual Atman- ceea ce determina amnezia personajului.