Tuburari de metabolism (distrofii)

I. Adaptari celulare

adaptari metabolice adaptari structurale : a. cu scaderea functiei celulare : atrofia involutia b. cu cresterea activitatii celulare : hipertrofie hiperplazie c. cu modificarea structurii celulare : metaplazia

II. Leziuni celulare

II. Leziuni celulare:
A. Reversivile : distrofia hidropica distrofia grasa B. Ireversibile (moartea celulara)
apoptoza necroza

III. Patologia interstitiilor

substanta fundamentala fibre

IV. Tulburari ale metabolismului:

protidic lipidic glucidic substantelor pigmentare substantelor minerale

Adaptarile celulare

Definitie :adaptarile celulare sunt modificarile pe care le sufera celulele unui tesut sau organ sub actiunea unor factori agresivi de intensitate medie, factori care nu produc moartea celulelor permitandu-le acestora sa se adapteze noilor conditii aparute.

Factorii ce produc agresiuni celulare :

hipoxia factori genetici castigati factori fizici factori chimici factori imuni factori endocrini factori nutritionali factori infectiosi

Adaptarile metabolice

Definitie : adaptarile metabolice sunt reglari fine metabolice care apar doar la nivel biochimic, fara a produce modificari celulere decelabile la microscopul optic.

Adaptarile structurale

Definitie : adaptarile structurale sunt modificari decelabile microscopic ale celulelor in sensul cresterii, scaderii sau transformarii acestora sub actiunea factorilor de agresiune celulara.

Atrofia
Definitie : scaderea in dimensiune si functie a unor celule, insotita de scaderea in dimensiune si functie a tesutului sau organului respectiv. Diagnostic diferential fata de : hipoplazie, care este o tulburare congenitala, organul hipoplazic fiind mai mic inca de la nastere aplazie sau agenezie care este o tulburare congenitala, in care organul respectiv nu a fost format (lipseste)

Etiopatogeneza atrofiei:

inactivitate inanitie ischemie compresiune neurogena endocrina autoimuna

Tipuri de atrofie dupa etiologie

Atrofia prin inactivitate : apare in situatia in care, un organ este scos din functie un timp mai indelulngat, sau nu lucreaza la intreaga lui capacitate Exemple : dupa mentirea indelungata a unui aparat gipsat, membrul respectiv scos temporar din functie, este atrofiat in stenoza mitrala, VS care primeste sange mai putin prin orificiul stramtat, in timp se atrofiaza

Atrofia prin inanitie

apare in situatia cand celulele nu primesc aportul nutritional suficient. Exemple : - lipsa de aport alimentar - lipsa de absorbtie a alimentelor pierderi de substante nutritive (voma, diaree, etc)
Terminologia folosita in cazul atrofiei prin inanitie : - emaciere : slabire - casexie : slabirea excesiva a adultului -.atrepsie : slabirea extrema a sugarului

img

Atrofia prin ischemie

Apare in caz de ischemie lenta si partiala, in special in caz de ateroscleroza, si are ca si consecinta procesul de scleroatrofie ( celulele din vecinatea vasului partial obliterat devin mai mici= atrofie, celulele mai indepartate de vas, mor si sunt inlocuite de tesut conjunctiv=scleroza, iar procesul general este cunoscut sub denumirea de scleroatrofie).
Exemple : - in organe : rinichi, miocard, etc - la nivelul mebrelor inferioare

Atrofia prin compresiune Este o varianta a atrofiei prin ischemie, dar aici ischemia este produsa prin compresiune din exterior asupra vasului.

Atrofia autoimuna
Se produc autoanticorpi impotriva propriilor structuri, acestea suferind procese atrofice. Exemple : - gastrita din anemia pernicioasa

Macroscopia atrofiei

organ micsorat forma pastrata palide sau brune (cu lipofuscina) consistenta crescuta

Diagnostic diferential cu pseudohipetrofia (organul este atrofiat dar pare marit din cauza tesutului conjunctiv sau adipos in cantitate mare) si cu scleroza (organe micsorate dar deformate din cauza tesutului conjunctiv)

Microscopia atrofiei
-

scade talia celulalor (si a organitelor celulare) scade numarul celulelor creste relativ stroma conjunctiva(prin marirea spatiilor dintre celule)

- acumulare de lipofuscina in celule (lipofuscina, numita si pigment de uzura, este reprezentata de organite citoplasmatice care au fost inglobate in vacuole autofagice si care, sub actiunea unor enzime, vor forma corpusculi reziduali, care apar la microscop in col.H.E. sub forma unor granule galbene sau brune intracitoplasmatice)

Evolutia atrofiei

- scleroatrofia duce la insuficienta functionala a organului

Involutia
Definitie : involutia este atrofia fiziologica, considerata asa, pentru ca ea se produce la fel la toate persoanele.

Exemple de involutie
In senescenta se atrofiaza tot organismul : -scad in greutate -se modifica muschii, pielea, fanerele -cad dintii -scheletul se rarefiaza (osteoporoza) -unele organe devin brune : ficat, inima, etc (atrofia bruna ) -senescenta nu poate fi cosiderata totdeauna ca o involutie generalizata, ea putand apare sub forma unei boli (progerie) la varste foarte fragede, dar avand toate modificarile batranului

img

progeria

Osteoporoza vertebrei

Osteoporoza mandibulei

Hipertrofia
Definitie : cresterea dimensiunii si functiei unui organ, prin cresterea dimensiunii si a capacitatii functionale a fiecarei celule componente Celulele devin mai mari, cu nucleu marit si cu mai multe componente structurale cum ar fi : mitocondrii, reticul endoplasmatic, etc.

Tipurile de celule din organism

Labile : se inmultesc in mod normal pe tot parcusul vietii .

Exemple : celulele epidermului, celulele tubului digestiv, hematiile, etc

Stabile : se inmultesc doar in anumite situatii patologice.

Exemple : hepatocitele, epiteliile tubilor renali, etc.
Exemple : neuronii, fibrele musculare.

Permanente : nu se mai inmultesc dupa nastere.

Hipertrofia apare la celulele permanente, in principal la celulele musculare, dar pot apare si la celulele stabile.

Tipuri de hipertrofie
1.Hipertrofie fiziologica - fibrele musculare ale uterului gravid cresc mult in dimensiune (lungime si grosime) sub actiunea hormonilor de sarcina.

2.Hipertrofia adaptativa
a. de suprasolicitare : la nivelul muschiului striat in caz de efort fizic sustinut

Sialadenom papilifer cu hipertrofia celulelor acinare.

b. hormonala : - excesul de STH ( produce hipertrofie si hiperplazie)), daca apare inainte de pubertate produce gigantismul, iar daca apare dupa pubertate produce acromegalia (crsc extremitatile : mandibula, nasul, etc)

Hiperplazia
Definitie : cresterea in greutate si functie a unui organ prin crsterea numarului celulelor componente
Apare la celulele labile, dar poate apare uneori si la celulele stabile Poate coexista cu hipertrofia

Hiperplazia si hipertrofia trebuie sa fie diferentiate de hipergenezie, care este o supradezvoltare congenitala a unui organ.

- cresterea TSH -> gusa

Organe tinta hormonale

- endometrul se hiperplaziaza (glandele si stroma), sub actiunea estrogenilor

Organe limfoide - ganglionii si splina se hiperplaziaza in infectii

Hiperpazia limfoida cu centrii germinativi

Hiperplazia este un proces autolimitat care daca este perturbat, poate produce proliferari tumorale. Tumorile maligne si o parte dintre tumorile benigne sunt de origine genetica.

Adenomul pleomorfic incapsulat, (in partea dreapta) delimitat de glanda salivara minora inconjuratoare

Carcinomul adenoid chistic, forma cribriforma, cu celule bazaloide mici

Metaplazia

Definitie : modificarea unei linii celulare de la un fel de diferentiere la alt fel de diferentiere Nu are loc la celulele adulte, diferentiate, ci la cele tinere. De regula, celulele metaplaziate sunt normale histologic, dar plasate gresit Metaplazia paote fi reversibila

Metaplazie

Tipuri de : Metaplazie epiteliala epitelii scuamoase epitelii glandulare Metaplazia mezenchimala Metaplazia mezoteliala Metaplazia tumorala

Metaplazia epiteliala
A. epitelii scuamoase
1.
la nivelul bronsiei : epiteliul cilindric pseudostratificat, este inlocuit cu epiteliu scuamos (din celulele de rezerva, se diferentiaza epiteliul scuamos in locul celui normal) Favorizat de : fumat, bronsita cronica, etc. Este mai rezistent la factori nocivi, dar favorizeaza aparitia carcinomului bronsic

Metaplazie scuamoasa, la nivelul glandelor secretoare de mucus

Metaplazie scuamoasa, in ameloblastomul folicular

Metaplazie scuamoasa a ductelor in sialometaplazia necrotizanta

Adenomul pleomorf cu arii de metaplazie scuamoasa

Metaplazia epiteliala
B. epitelii glandulare :
1. epiteliul esofagian scuamos este inlocuit cu epiteliu glandular de tip gastric sau intestinal, in treimea inferioara a organului (esofag Barrett). Este mai rezistent la refluxul continutului gastric la acest nivel, dar favorizeaza adenocarcinomul esofagian

2. Chistul dentiger
Epiteliu scuamos, metaplaziat in epiteliul mucos

Metaplazia mezenchimala

Celulele stem din sange se pot metaplazia in fibroblaste, celule endoteliale, etc.
Maduva galbena (involuata la copil din maduva rosie) se poate metaplazia in maduva rosie in caz de anemii diferite structuri patologice (ateroamele,valvele endocardului, noduli tuberculosi, etc) se pot metaplazia in tesut conjunctiv un hematom muscular masiv, organizat conjunctiv cicatricial, in care se depune calciu, se metaplaziaza osos (miozita osificanta) vindecarea fracturii osoase : intre capetele fracturate se formeaza un cheag sanguin (calus fibrinos), apoi acesta se organizeaza conjunctiv (calus fibros), apoi are loc calcificarea calusului si transformarea lui in os (calus osos)

Metaplazia mezoteliala la nivelul pleurei se poate produce metaplazie scuamoasa sau glandulara

Metaplazie tumorala focare de metaplazie scuamoasa in adenocarcinoame= adenoacantom

Leziunile celulare
Definitie : leziunile celulare sunt modificarile patologice structurale ale celulelor sub actiunea unor factori agresionali de intensitate mai mare decat cei care produceau modificarile adaptative
Etiopatogeneza : hipoxia injuria chimica (substante toxice) Evolutia : in functie de intensitatea si durata actiunii factorului agresiv, leziunile pot avea caracter reversibil sau ireversibil

Leziunile reversibile
Definitie : leziunile reversibile sunt acele modificari celulare care pot disparea odata cu incetarea actiunii factorului agresional, celulele revenind la structura normala
Tipuri de leziuni reversibile : intumescenta hidropica distrofia grasa

Leziunile ireversibile
Definitie : leziunile ireversibile sunt acele leziuni care produc pierderea ireversibila a structurii si functiilor vitale ale celulelor , adica moartea celulara Tipuri de moarte celulara : 1. Autoliza : moartea celulelor intr-un organism mort 2. Apoptoza : moartea programata a celulelor intr-un organism viu care nu determina reactionarea celulelor din vecinatate ( sinuciderea lor progamata genetic) 3. Necroza : moartea celulelor intr-un organism viu care determina o reactie inflamatorie din partea celulelor din vecinatate ( uciderea lor de catre diferiti factori patogeni)

Apoptoza
Definitie : moartea programata a celulelor intr-un organism viu care nu determina reactionarea celulelor din vecinatate. Este opusul mitozei, in procesul de mentinere a homeostaziei.

Mecanismele apoptozei :

celula se desprinde de celelalte din jur (in mod normal celulele sunt unite intre ele prin jonctiuni stranse intercelulare) citoplasma se deshidrateaza si celula se contracta, dar organitele citoplasmatice raman normale cromatina se condenseaza sub membrana nucleara, iar sub efectul endonucleazelor se scindeaza ordonat in nucleozomi (fragmente de nucleu cu AND) membrana celulara se cliveaza si imparte celula in corpi apoptotici, fiecare corp apoptotic continand cate un fragment de citplasma cu organite citoplasmatice si un nucleozom (apar ca mici celule fice , cu componente din celula mama ) corpii apoptotici sunt fagocitati de celulele vecine (daca sunt in profunzime), sau exfoliati (daca se gasesc pe suprafete) corpii apoptotici nu deranjeaza celulele adiacente si nu declanseaza reactie inflamatorie

Apoptoza survine in :
organogeneza : formarea lumenelor, disparitia membranei interdigitale, etc

reinnoirea tesuturilor adulte normale care se innmultesc pe parcursul vietii, stabilindu-se un echilibru intre mitoze si apoptoze virusuri : in hepatita acuta mor hepatocite prin apoptoza (corpuscului councilman
boli neurodegenerative : boala Alzheimer moartea spontana prin apoptoza a unor celule tumorale maligne, sau prin radio si chimioterapie

Necroza
Definitie : necroza este moartea celulelor intr-un organism viu, care detremina o reactie infalamtorie in tesuturile invecinate. Etiopatogeneza este diferita in functie de tipul de necroza - in principal sunt doua tipuri de necroza : de coagulare (prin denaturare proteica) si de lichefiere (prin digestie enzimatica)

Macroscopia este diferita in functie de tipul de necroza

Microscopia : nucleul se micsoreaza si devine hipercrom (picnoza), apoi se distruge prin fragmentare dezordonata (cariorexa) sau prin liza enzimatica (carioliza) citoplasma se hidrateaza, organitele se tumefiaza (mitocondrii, reticul endoplasmic, lizozomi) lizozomii se rup si elibereaza enzime care vor duce la autoliza celulei membrana celulara se distruge

Tipuri de necroza
Necroza de coagulare
Etiopatogeneza : ischemia (infarctul alb), unele toxine bacteriene sau substante chimice pot produce necroza de coagulare

mecanism : denaturarea proteinelor structural si enzimatic, cu blocarea proteolizei celulare se mai numeste si necroza uscata, aspectul rezultand prin coagulare proteica si pierdere de apa din zona respectiva

Aspect microscopic : nucleul celulelor devine picnotic, apoi dispare citoplasma devine intens eozinofila, omogena menbrama celulara se pastreaza un timp (pastreaza arhitectura), apoi se distruge zona devine amorfa (fara structura), acelulara (fara celule) si acidofila (eozinofila, rosie)

Evolutie deces PMN din vecinatate fagociteaza detritusurile-> tesut de granulatie-> tesut conjunctiv cicatricial

Necroza de lichefiere
Etiopatogeneza : in infarctul cerebral (ramolismentul cerebral): neuronii contin hidrolaze care inmoaie zona necrozata (mielina distrusa atrage apa) in infectiile bacteriene -> abces Aspect macro : tesutul necrozat este palid, moale Aspect micro : detritusuri celulare dispersate intr-un mediu palid eozinofil

Necroza grasa traumatica

Etiopatogeneza apare in special la nivelul mamelei traumatizate clinic : zona ferma, imprecis delimitata Aspect macro : nodul galbui, ferm, sau chist ce contine grasime necrozata Aspect micro : adipocite degradate si hemoragie, apoi in zona necrozata apar celule siderofage, cristale de colesterol, histiocite, limfocite, plasmocite, iar in final se videca prin fibroza Evolutie fibroza

img

Necroza fibrinoida

este un tip de necroza care are doar corespondent microscopic, zona aparand intens eozinofila termenul de fibrinoid denota o asemanare cu aspectul fibrinei, fara a avea aceasi structura cu fibrina necroza fibrinoida are ca substrat morfologic colagenul denaturat in cadrul diferitelor procese patologice

Necroza fibrinoida se intalneste in :

HTA maligna (sub actiunea presiunii foarte mari asupra peretilor arteriolari) artrita reumatoida (nodulul reumatoid) reumatismul poliarticular acut (nodulul Aschoff) boli de colagen : lupus eritematos diseminat, poliarterita nodoasa, etc (boli imunitare in care sunt depuse complexe AGAC)

Necroza cazeoasa

apare in tuberculoza macro : noduli alb-cenusii, de consistenta cazeumului (branzei) micro : necroza totala, eozinofila

img

img

Necroza gumoasa

apare in sifilis macro : gome sifilitice micro : necroza eozinofila

img

Gangrena

este o necroza prin mecanism ischemic care apare la nivelul extremitatilor si a organelor interne care vin in legatura cu aerul

Tipuri de gangrene : 1. Gangrena uscata necroza de coagulare prin mecanism ischemic Localizare : la membrele inferioare, mana, ureche (la extremitati !) cauze : ischemii lente prin ateroscleroza, trombageita obliteranta, spasme arteriale prelungite (b. Raynaud) Clinic : debut distal, extindere lenta pana la nivelul vasului obiterat, pielea este rece, uscata si apopi devine negricioasa (cu sulfura de fier), pergamentoasa

Evolutie : spre autoamputare (la nivelul zonei net delimitate corespunzatoare vasului obliterat), sau spre suprainfectie, (gangrena umeda)

2.Gangrena umeda gangrena suparainfectata cu germeni microbieni (aerobi): streptococi, stafilococi, etc a : membrele inferioare, intestin, apendice, colecist etc Clinic, la nivelul membrelor inferioare : debut intamplator, tesutul necrozat cenusiu- negricios, tumefiat, urat mirositor, cu delimitare imprecisa si extindere rapida

Noma este o boala gangrenoasa distrugatoare, care afecteaza gura, nasul si fata. Poate duce la deces in cateva saptamani. De obicei aparea la nivelul gingiei si se extinde spre obraz si buze. Fara un tratament corespunzator rata mortalitatii este de70-90%, prin complciatii Cum ar fi: pneumonia, septicemia.

3.Gangrena gazoasa
Etiologie : Chlostridium perfringens sau alti germeni anaerobi fermenteaza glucidele din tesuturi si degaja CO2) . Apare in caz de : plagi mari, zdrobite, cu pamant sau corpi straini infectati . Clinic : zona cu aspect patat (cenusiu-negricios) tumefiata, urat mirositoare, crepita la palpare (bule de gaz) .

Patologia interstitiala

Definitie : patologia interstitiala este patologia elementelor structurale care se gasesc intre celule (matricea extracelulara) Matricea extraclulara este alcatuita in principal din : Substanta fundamentala (proteoglicani) Fibre (colagen si elastic)

Patologia substantei fundamentale

Definitie :substanta fundamentala contine proteoglicani : glicozaminoglicani (GAG), glicoproteine, etc

Distrofia (degenerescenta) mixoida, este acumularea excesiva de proteoglicani (mixoid=asemanator cu tesutul mixomatos, gelatina lui Warton)
Aspect macroscopic : aspect moale, gelatinos Aspect microscopic :fibroblastele iau o forma stelata, fiind dispuse rar, intr-o matrice fina, bazofila

Exemple de distrofie mixoida : mixedemul pretibial si retroocular (in boala Basedow-Graves)

Mixedemul generalizat (facies de luna plina), macroglosie(in limba), edem al dermului si viscerelor(in hipotiroidism)

Patologia fibrelor

Tipuri de fibre existente in matricea extracelulara : Fibre de colagen Fibre elastice

Patologia fibrelor de colagen

Leziuni degenerative : boli de colagen (fenomene de depolimerizare a colagenului) atrofia colagenului in senescenta sau dupa administrarea prelungita de cortizon Leziuni productive : Fibroza este termen microscopic, reprezentat de proliferarea tesutului conjunctiv (fibroblaste si fibre) Sceleroza este termen macroscopic folosit pentru proliferarea tesutului conjunctiv, ea aparand fie ca o zona albicioasa, ferma, fie ca un organ micsorat,.indurat, cu retractiuni pe suparafata

Tipuri de fibroza

1.Dupa elementele predominante : fibroza colagena : alcatuita din fibre de colagen fibroblasto-colagena : alcatuita din celule (fibroblaste) si fibre colagene fibroza vasculara : alcatuita din celule, fibre si multe vase sanguine

2.Dupa etiologie : postinflamatorie (ex : hepatita cronica) distrofica (ex : necroza->tesut de granulatie->tesut conjunctiv) tumorala (ex : stroma conjunctiva a carcinoamelor, fasciita nodulara, fibromatozele)

3.Dupa topografie (dispozitia in organ): fibroza sistematizata, nu modifica arhitectura organului (ex : fibroza pulmonara) fibroza incapsulata, este formarea unei capsule conjunctve in jurul unui proces patologic (ex : in jurul unui abces, hematom, etc)

4.Dupa caracteristica fibrozei : fibroza atrofica, produce retractia zonei (ex : scleroatrofia gingiei)

fibroza hipertrofica, tesutul conjunctiv prolifereaza execesiv (ex : cicatrici hipetrofice, keloidele, apar ca zone albe sticloase, dure)

Tulburarile de metabolism
(in functie de substratul biochimic)

Definitie : tulburarile de metabolism sunt afectiuni complexe care vor fi studiate (in scop de sistematizare didactica), in functie de substartul biochimic al structurilor celulare si tisulare, astfel ele vor fi clasificate in tulburari ale metabolismului : protidic lipidic glucidic substantelor pigmentare substantelor minerale

Tulburarile metabolismului protidic

Definitie : tulburarile metabolismului protidic reprezinta procesele distrofice ale structurilor protidice sau a compusilor acestora, cu semnificatie morfopatologica si clinica Patologia metabolismului protidic : I.Distrofia keratinei II.Distrofia mucusului III.Amiloidoza IV.Hialinoza

Distrofia keratinei
Definitie : distrofia keratinei este o tulburare a metabolismului ce intereseaza producerea keratinei la nivelul epiteliilor pavimentoase (existente intr-o anumita regiune in mod normal sau aparute in aceea regiune prin procese metaplazice)

A.EPITELIUL PAVIMENTOS KERATINIZANT (tegument) este alcatuit in mod normal din : a.strat bazal, care poate suferi : hiperplazia stratului bazal : cresterea numarului de celule din stratul bazal b.strat spinos , care poate suferi : acantoza : hiperplazia celulelor spinoase cu ingrosarea epidermului acantoliza : disocierea celulelor spinoase datorita distrugerii desmozomilor atrofia : scadea grosimii stratului spinos degenerare balonizanta : vacuolizarea citoplasmei celulelor spinoase spongioza : edem intercelular, cu disocierea celulelor c.strat granular, care poate suferi : hiperplazie (lichenificare) d.strat lucid

e.strat de keratina, care poate suferi : hiperkeratoza : ingrosarea stratului de keratina, normal, anucleat (cand stratul de keratina nehiperplaziat nu contine nuclei dispusi printre aceste starturi, situatia se poate defini si ca si ortokeratoza) parakeratoza: sunt prezente resturi nucleare printre straturile ingrosate de keratina (in keratinizarea accelerata) diskeratoza : prezenta keratinei in alte locuri decat cele obisnuite (adica pe suprafata), ea paare prin keratinizarea prematura a celulelor situate in stratul spinos, numite si keratinocite).

Diskeratoza poate fi : 1.benigna : apare in Molluscum contagiosum 2.maligna : apare in carcinoamele scuamoase in situ sau invazive

B.EPITELIUL PAVIMENTOS NEKERATINIZANT (mucoasele pavimentoase) pot prezenta :

keratoza : aparitia keratinei pe suprafata mucoasei pavimentoase (ex : in laringe)

leucoplazia : aparitia unor placi albe (macroscopic) pe mucoasele pavimentoase.

Leucoplazia poate fi macroscopic : plana : fara semnificatie deosebita, poate dispare odata cu cauza verucoasa : poate evolua spre carcinom paroasa : este in relatie cu virusul Epstein-Barr, HIV \ Leucoplazia poate fi microscopic : - cu hiperkeratoza, parakeratoza, diskeratoza, iar evolutiv poate merge spre carcinom in situ , apoi spre carcinom invaziv

Distrofia mucoasa
Definitie : distrofia mucoasa (a mucusului) reprezinta producerea excesiva de mucus, de catre epiteliile producatoare de mucus. Mucusul este secretat de celule epiteliale specializate, organizate sub forma de glande (ex : glande salivare), sau sub forma de epitelii de acoperire( mucoasa respiratorie, mucoasa intestinala, etc) Aspectul macroscopic al mucusului : - fluid filant, albicios

Aspectul microscopic al mucusului : in coloratia H-E, apare palid bazofil (albastru) in coloratia PAS si mucicarmin, apare rosu in coloratia Alcian blue, apare albastru

Exemple de secretie excesiva de mucus : 1.Acumulari intracelulare : celulele producatoare de mucus se maresc, citoplasma este palida , nucleul impins la periferie iau aspect de inel cu pecete apar in : bronsite cronice (inflamatii catarale mucoase), adenocarcinoame

Inflamatia catarala mucoasa

Adenocarcinomul glandei salivare (mucoase)

2. Acumularea mucusului extracelular: - la nivelul glandelor salivare: mucocel, tumori - in cavitatea peritoneala (pseudomixom peritoneal), prin ruperea unui mucocel apendicular sau a unei tumori chistice ovariene in cavitatea peritoneala

Carcinomul mucoepidermoid (glanda salivara)

Mucocel

Mucocel microscopic.

Definitie : amiloidoza este o tulburare a metabolismului protidic, cu depunerea extracelulara a unor proteine anormale, sub forma de fibrile. Substanta depusa se aseamana macroscopic cu amidonul, de unde vine si denumirea de amiloid (amil=amidon, oid=asemanator cu)

Amilodoza

Structura amilodului : a.Ccomponenta fibrilara (variabila), derivata din diversi precursori proteici, care, la ME apar sub forma de manunchiuri de fibre plicaturate
b.Componenta nefibrilara, o componenta constanta P, identica cu o glicoproteina normala circulanta serica, produsa de ficat, care la ME apare ca o structura pentagonala

Caracteristicile amiloidului : are o structura foarte rezistenta nu se descompune enzimatic nu este fagocitat de macrofage nu are calitati antigenice nu poate fi indepartat prin nici o metoda terapeutica actuala

Tipuri de amilodoza : 1.Amilodoza AA (reactiva, secundara) apare in : inflamatii cronice(artrita reumatoida), infectii microbiene cronice (osteomielita cronoca, TBC, bronsiectazie supurata), tumori maligna (carcinom renal, pulmonar, bolala Hodgkin) se depune o proteina amiloida A, derivat din precursorul circulat SAA, care este o apoproteina (HDL) se localizeaza in : inima, tract digestiv, splina, rinichi clinic : organe mari (organomegalie), cu insuficienta functionala 2.Amiloidoza AL (imunglobulinica, primara) apare in discrazii ale limfocitelor B : mielom multiplu, boala Waldenstrom se depune o proteina reprezentata de lanturile usoare de imunglobuline, sau intrega molecula de imunglobulina se localizeaza in tesuturi mezenchimale clinic :neuropatie periferica sau autonoma, sindrom de tunel carpian cu copmrimarea n. carpian, macroglosia, cardiomiopatie restrictiva, artropatie de articulatii mari, afectare viscerala

3.Amiloidoza ereditara sistemica polineuropatii familiale amilodice, boala AD, in care amiloiduleste transtiretina (o prealbumina care transporta tiroxina si retinolul) febra familiala mediteraneana, boala AR, amiloiduleste reprezentat de proteine fibrilare de tip AA 4.Amiloidoza senila cardiaca : la barbati peste 70 de ani, asimptomatic, se depune transtiretina in ventriculi si peptid atrial natriuretic in atrii cerebrala : boala Alzheimer , se depune beta-amiloidul in parenchimul cerebral si vase 5.Amiloidoza asociata cu dializa este o beta2-microglobulina, care nu trece prin membrana de dializa si se acumuleaza in organism se acumuleaza in : atriculatii, teci tendinoase (sindromul de tunel carpian)

6.Amiloidoza localizata intereseza un singur organ (piele, vezica urinara, etc) unde apare sub forma de noduli pseudotumorali
7.Amiloidoza endocrina in tiroida : in carcinomul medular , se depun fragmente de precalcitonina, provenita de la celuleleC, producatoare de calcitonina in pancreas : in tumorile secretoare de insulina

Aspectul macroscopic al amiloidozei : organele sunt mari, albicioase, ferme parenchimul organelor sufera procese atrofice, pentru ca amilodul depus pe vase, ingusteaza lumenul acestora aplicarea solultiei Lugol (iod iodurat) pe suprafata organelor cu amiloid vireaza culoarea organului in brun, iar dupa aplicarea in continuare a solutiei de acid sulfutric diluat, culoarea organului apare albastra-verzuie

Aspectul microscopic al amiloidozei : in coloratia H-E amilodul apare rosu, omogen, amorf, asemanandu-se mult cu aspectul hialinului coloratia specifica pentru amiloid este Rosu Congo, care coloreaza amiloidul in rosu-caramiziu, iar daca acest preparat se examineaza in lumina polarizata, apare o culoare verde stralucitor (birefringenta verde) alte coloratii pentru amiloid : cristal violet, thioflavina la ME apare structura fibrilara a amiloidului

Cand in anumite situatii clinice, este suspectata amiloidoza, diagnosticul poate fi confirmat, prin biopsia si identificarea depozitelor prin diferite coloratii speciale. Clasic amiloidul, apare pozitiv in coloratia rosu de Congo, iar cand este exameniat in lumina polarizata, produce aspectul caracteristic verde de mar, prin birefringetenta.
Chiar in cazurile suspecte fara impliacrea aparenta a mucoasei orale, biopsia de la nivelul limbii sau a gingiei, poate fi folositoare in testul diagnostic. Prognosticul celor mai multi pacienti cu amiloidoza primara si secundara, este unul rau.

Depozit submucos de amiloid, colorat in rosu-portocaliu, cu rosu de Congo.

Hialinoza
Definitie : hialinul este o substanta care apare microscopic omogena, sticloasa, colorata intens eozinofil in coloratia H-E Hialinul nu reprezinta o anumita substanta , el este un termen folosit pentru aspectul rosu omogen din coloratia H-E, putand fi gasit cu localizare intracelulara sau extracelulara

Hialinul intracelular :
1. corpusculii Mallory ( hialinul alcoolic ), prezent in citoplasma hepatocitelor la pacientii alcolici, apar ca niste formatiuni rotunde, rosii, situate perinuclear, avand ca substrat o condensare a citokeratinelor 2. corpusculii Russell, sunt incluzii eozinofile in citoplsma plasmocitelor, in cadrul unor inflamatii cronice (rinosclerom), avand ca substrat, imunoglobuline sintetizate in exces 3. celulele K din sarcomul Kaposi

Hialinul extracelular :
1.Hialinul conjunctiv : ingrosari ale capsulelor (capsula spanica, capsula Glisson) cicatrici hipeplazice (keloide) focare vechi de TBC noduli silicotici

2.Hialinul vascular : in HTA : la nivelul arterelor coronare, arterelor retineale (semnul Sallus , asemanatoare cu sarma de cupru), arterelor renale (sclerohialinoza renala) in diabetul zaharat, indeosebi la nivel renal
3.Hialinul hematogen : in CID

Tulburarile metabolismului glucidic

A.Distrofia glicogenica reprezinta cresterea cantitatii de glicogen (normal sau anormal) la nivelul celulelor
B.Glicogenozele sunt boli ereditare, de depozitare a glicogenului, prin defecte enzimatice C.Mucopolizaharidozele, sunt boli autosomal recesive, in care se depun mucopolizaharide in diferite organe

Distrofia glicogenica Aspect macroscopic : ogane marite, ferme, palide Aspect microscopic : in col>H-E, in celule apar vacuole clare (ca si in distrofia hidropica si grasa) in col.PAS, apare rosu in col. Carmin-Best (coloratia specifica), apare rosu

Depunerile de glicogen pot fi : a.localizate : in tumori (carcinoamele cu celule clare din rinichi, plaman, sau in seminoame b.generalizate (pluriorganice) in : in hiperglicemii prelungite (DZ), glicogenul se depune in hepatocite, celulele tubilor contorti proximali, in miocard si celulele beta ale insulelor Langerhans in corticoterapie de durata, glicogenul se depune in hepatocite si fibrele musculare striate (prin cresterea gliconeogenezei sub actiunea cortizonului)

Tulburarile metabolismului lipidic

Definitie : tulburarile metabolismului lipidic se caracterizeaza prin acumularea substantelor lipidice. Ele se pot clasifica : I.Acumulare de trigliceride II.Acumulare de lipoizi III.Lipoidoze

Acumularile de trigliceride
Definitie : acumularile de trigliceride se pot face intracelular sau interstitial Acumularile interstitiale pot fi : 1.Localizate 2.Regionale 3.Generalizate

Acumulare generalizata (obezitatea) Definitie : acumulare generalizata de trigliceride (subcutanat, perivisceral, mediastinal, epiploic) Etiopatogeneza : factori genetici : obezitate genetica factori de mediu : lipsa activitatii fizice, obiceiuri alimentare gresite factori neuro-psihici : activitati stressante, tuburari emotionale factori perturbatori ai balantei energetice : dereglari nervoase (nucleii hipotalamici), dereglari hormonale (insulina, glucocorticoizi), dereglari enzimatice (colecistochinina)

Asociatii morbide : obezitate atreoscleroza diabet zaharat hipetrensiune arteriala poliglobulie calculi de colesterol Obezitatea mai poate fi asociata cu : procese tumorale (carcinom endometrial, carcinom mamar, carcinom colonic), osteoartrita, hipercolesterolemii (xantelasma, calculi biliari)

Acumularile de lipoizi
Definitie : lipoizii sunt lipide complexe, dintre ei cel mai important este colesterolul Colesterolul se poate depune intracelular sau extracelular (interstitial) a.Depuneri intracelulare : in celule macrofage care se maresc in dimensiune, si contin vacuole albe, dand citoplasmei un aspect spumos si care se pot prezenta sub doua variante : celula xantomatoasa, care are un nucleu mic si central celula Touton, care este un macrofag multinucleat b.Depuneri extracelulare, colesterolul se depune in interstitii sub forma precipitata, ca niste cristale aciculate, clare, fata de care se constituie o reactie inflamatorie de corp strain

Clasificarea depunerilor de colesterol : 1.localizate : a.in tesuturi neinflamate : hematom xantelasma (depozite galbene situate in unghiul intern al ochiului) tumori : carcinom cu celule renale, histiocitom benign fibros b.in tesuturi inflamate :

2.generalizate a.ateroscleroza : depunerea colesterolului in intima arterelor

b.xantoame : apar in hiperlipidemii, sub forma de leziuni nodulare, pseudotumorale, galbene, care microscopic sunt alcatuite din celule xantomatoase.

Ateromatoza
Definitie : formarea de ateroame pe peretii interni ai arterelor, prin depunere de colesterol Etiopatogeneza (factori favorizanti) Hiperlipidemii HTA Diabet zaharat Fumat Obezitate Stress

Aspecte macroscopice : leziune simpla : punct, striu, pata, placa

leziune complicata : ulcerare, trombozare, organizare conjunctiva, calcificare

Aspecte microscopice : acumulare de colesterol liber si celule xantomatoase la nivelul arterei, subintimal

aparitia celulelor inflamatorii la nivel intimal (organizarea conjunctiva a placii), atrofia mediei, infiltrat inflamator in adventice

Complicatiile aterosclerozei
a.Locale : spre lumen : stenoza, tromboza,hemoragie in placa (balonizarea placii) spre perete : ruptura (hemoragie), anevrism
b.Regionale : embolie (din placa sau din trombul format in relatie cu placa) ischemie partiala (scleroatrofie) sau totala (infarct)

Asociatii morbide : ateroscleroza HTA Obezitate DZ Poliglobulie Calculi de colesterol, xantelasma

Tulburarile metabolimului pigmentilor

Definitie : pigmentii sunt substante colorate, care produc procese patologice prin plusul sau minusul acestora in organism

Clasificarea patologiei pigmentilor :

I.Hemosiderina II.Melanina

Patologia hemosiderinei
Definitie : hemosiderina este un derivat al hemoglobinei, bogat in fier (sideros=fier), care poate fi evidentiat macroscopic si microscopic. Fierul este absorbit in duoden, apoi transportat in plasma pe transferina, care cedeza Fe celulelor. Aspect macroscopic : depozitele de hemosiderina apar macroscopic brune Aspect microscopic : in col.H-E , apar granule brune in coloratia Perls (albastru de Prusia sau albastru de Berlin), hemosiderina apare colorata in albastru-verzui , aceasta fiind coloratia specifica pentru evidentierea hemosiderinei, prin colorarea fierului din compozitia ei

Depozitele de hemosiderina pot fi localizate si generalizate. A.Depozite localizate : in hematoame (macrofage cu hemosiderina numite siderofage)
B.Depozite generalizate (hemosideroza sau hemocromatoza secundara)

Etiologie : transfuzii repetate (supaincarcare parenterala cu Fe) absorbtia crescuta de Fe in hepatopatopatii cronice (hepatita alcoolica, ciroza) aport alimentar crescut (sideroza tribului Bantu) anemii hemolitice Patologie : Fe se depune in fagocitele mononucleare, apoi in celulele parenchimatoase, afectand in mod diferit functia organului

Patologia melaninei
Definitie : patologia melaninei reprezinta modificarea de la normal a cantitatii si dispozitiei melaninei

Notiuni generale : melanina este un derivat de tirozina melanocitele provin din creasta neurala, ele contin melanosomi in care, tirozina, sub actiunea tirozinazei este transformata in DOPA, apoi, printr-un proces de oxidare este transformata in melanina, care este cedata keratinocitelor sau este fagocitata de macrofage (melanofage)

Patologia melaninei poate fi clasificata in : I.Leziuni cu plus de melanina (hipermelanoze) II.Leziuni cu minus de melanina (hipomelanoze)

I.Hipermelanoze
A.Generalizate (difuze) :
1.Boala Addison in insuficienta de CRS, prin : TBC, suprarenalita autoimuna, etc apare o hiperproductie de ACTH si MSH, cu hiperpigmentare generalizata a tegumentului si mucoaselor 2.Intoxicatii cu arsen, argint (argirie) 3.Hemocromatoza\ 4.Porfiria cutanea tarda

B.Localizate : 1.Cloasma sau masca gravidica (melasma), apar in mod fiziologic la unele gravide, cu pigmentarea fetei la nivelul fruntii si pometilor, hiperpigmentarea areolelor mamare, a liniei albe abdominale si organelor genitale exrterne 2.Efelide (pistrui) : pete brune, mici, care se intensifica dupa expunerea la soare 3.Lentigine solare (lentigo actinic) : numeroase macule brune pe tegumentele expuse la soare, apar mai ales la persoanele varstnice, numindu-se si lentigo senil 4.Hiperpigmentari postinflamatorii : lupus eritematos sistemic, lichen plan, etc 5.Nevii : tumori benigne ale melanocitelor

6.Melanoame maligne : tumori maligne ale melanocitelor

Efelide

Nevii. Leziune ingrosata, ferma, neaderenta, bine delimiata, brun inchisa, pe partea dreapta a palatului dur.

Nevii : tumori benigne ale melanocitelor Nevul microscopic prezinta cuiburi de celule nevice, in tesutul conjunctiv subiacent al epiteliului scuamos. Pigmentul melanic este prezent in unele dintre celule. Coloratia H-E.

Macula melanotica. O macula neaderenta bruna, asimtomatica pe partea stanga a palatului moale.

Macula melanotica. Imaginea miscroscopiaca arata pigment melanic crescut la nivelul stratului bazal ale epiteliului scuamos.

Melanoame: leziuni pigmentate neregulate, prezente pe partea dreapta a palatului dur si moale.O parte dintre leziuni sunt plate iar altele sunt ingrosate.

Melanom. Leziune pigmentata negricioasa ingrosata si difuza, pezenta pe gingia si mucoasa alveolara a mandibulei.

Melanom. Imaginea microscopica perzinta cuiburi de celule melanice cu pleomorfism nuclear, hipercromatism si depozite de pigment melanic.

Melanom. Imagine microscopica cu celule melanice cu pleomorfism, hipercromatism nuclear, nucleoli proeminenti si depozite de pigment melanic.

II.Hipomelanoze
A.Generalizate 1.Albinismul : AR defect al tirozinazei clinic : piele alba, par alb, pupile rosii (lipseste melanina de la nivelul ochiului, se vad vasele sanguine) in evolutie : la nivelul tegumentului apare keratoza actinica, iar apoi carcinomul bazo sau spinocelular prin lipsa efectului protector al melaninei fata de razele UV

B.Localizate :
1.Vitiligo : are patogeneza autoimuna, cu auto anticorpi antimelanocitari (distrug melanocitele) se asociaza cu alte boli autoimune : tiroidita Hashimoto, boala Addison, etc clinic : zone depigmentate bine delimitate,, cu contur neregulat, delimitate de o margine hiperemica, sau hiperpigmentata, localizata pe fata periorificial (gura , ochi), pe trunchi, pe fata dorsala a mainii, genital, la locul unde s-au produs inflamatii, arsuri, traumatisme (fenomen Koebner)

2.Hipomelanoze din inflamatii cutanate : lepra sarcoidoza 4.Hipomelanoza din boli dermatologice : pitiriazis alba psoriazis 5.Hipomelanoze chimice (toxice) : acid retinoic benzoilperoxid

Tulburarile metabolismului mineralelor

Definitie : mineralele au un rol deosebit in buna functionare a organismului, iar perturbarea lor produce importatnte tulburari metabolice I.Distrofiile calciului II.Boala litiazica

Distrofiile calciului
Definitie : distrofiile calciului pot fi clasificate prin plus sau minus de calciu, cu manifestarile clinice corespunzatoare Distrofiile cu plus de calciu, calcinozele, reprezinta depunerile de calciu in tesuturile moi. Aspectul macroscopic: calciu este alb, dur, cu diferite dispozitii ale depozitelor : nodulare ( pietre ) : in gusa nodulara granule mici (nisip) : corpii xamomotosi din meningiom, simpexionii din prostata placi ( platose) : pahipleurita, pericardita constrictiva Aspect microscopic : in col.H-E, calciu este colorat in albastru (bazofil) in col.von Kossa calciu este colorat in negru

I.Distrofii cu plus de calciu (calcinoze) I.Calcinozele pot fi : a.Calcinoze distrofice b.Calcinoze metastatice

a.Calcinoze distrofice :depunerea sarurilor de calciu in tesuturile necrozate sau degenerate, in conditiile unei calcemii normale (tesuturile moarte atrag calciu din sange) 1.in tesuturile necrotice : necroza grasa (citosteatonecroza) necroza de cazeificare (din TBC) hematoame mari (nodulii fero-calcici) fat mort retinut intrauterin (litopedion) 2.tesut conjunctiv cicatricial : tromb venos (flebolit) ateroscleroza valvule cardiace lezate 3.tumori : carcinom de tiroida carcinom mamar carcinom ovarian leiomiom uterin meningiom oligodendrogliom

b.Calcinoze metastatice : depunerea sarurilor de calciu in tesuturile normale, pe fondul unei hipercalcemii (calciu este scos din oase in diferite procese patologice, producandu-se hipercalcemia). Cauze de hipercalcemie : hiperparatiroidism primar absorbtia crescuta a calciului in intestin hipertiroidism boala Addison leziuni distructive osose ( metastaze tumorale la nivel osos) Calciu se depune predominant in : rinichi (nefrocalcinoza), depunerea Ca in interstitiu, membrana bazala tubular, lumenul tubilor uriniferi plaman, Ca se depune in septele alveolare vase sanguine (coronare) miocard mucoasa gastrica

II.Distrofii cu minus de calciu

a.rahitism : la copil, lipsa provitaminei D b.osteomalacie : la adult, lipsa vitaminei D c.osteoporoza : la persoane invarsta, pe fond de hipocalcemie

Rahitismul
lipsa provitaminei D, apare la copii din zonele mai putin insorite Macroscopic : a.Craniu : oase parietale si occipitale subtiri (la occipital apare cranio-tabes), suturile se inchid tarziu, mandibula de aspect patrat, dintii erup tarziu, cu defect de smalt si dentina b.Coloana vertebrala : deformata inainte (cifoza), inapoi (lordoza), sau dublu incurbata (scolioza) c.Sternul : bombat (in carena) sau infundat, articulatiile condro-costale marite (matanii costale) d.Bazinul : ingust, deformat e.Oasele lungi deformate : picioarele incurbate spre exterior sau interior, brate cu articulatiile ingrosate (bratari rahitice), degete lungi si subtiri (arahnodactilie) Microscopic : - este deficitara vascularizatia, resorbtia cartilagiului se face dar este deficitara depunerea osului in zonele de resorbtie, aparand zone osificate care alterneaza cu zone neosificate (aspect mozaicat

Boala litiazica
Definitie : boala litiazica reprezinta aparitia calculilor in diferite localizari in organism Calculii reprezinta mase precipitate dintr-o solutie situate intr-un canal excretor
Patogenie : cresterea continutului de cristaloizi intr-o secretie (ex : sariri in urina, bilirubina in bila) prezenta unui nucleu de precipitare (ex : celule decuamate, microbi, corpi straini) staza secretiei, care favorozeaza cresterea concentratiei secretiei si suprainfectiile

Localizare : vezica biliara, cai biliare rinichi, uretere, vezica urinara pancreas glande salivare plaman Dimensiuni : mari, mijlocii, mici (gravele) foarte mici, amestecati cu secretia (noroi biliar) Forma : rotunda, fatetata, coraliforma, ramificata Numar : unici sau multiplii Culoare si consistenta : carbonati : albi, sfaramiciosi oxalati : cenusii, duri urati : rascati, sfaramiciosi colesterol : galbeni, sfaramiciosi saruri biliare : verzi, sfaramiciosi

Complicatii : colica : durere foarte mare obstructii ulcerarea epiteliului cu hemoragii malignizare

Litiaza salivara (sialolitiaza) sialoliti din fosfat si carbonat de Ca

Calculii salivari produc obstructie ale lumenelor glandulare si pot apare la orice varsta, dar cel mai frecvent la adultii de varsta mijlocie. Calculii se pot forma in ducte glandelor sau in ductele excretorii. Cel mai frecvent apar in glanda submandibulara in aprox. 70-90% din cazuri.

Glanda parotida este de asemenea frecvent afectata, ocupand un loc secund pe scara de frecventa, iar sialolitiaza glandelor sublinguale si a glandelor minore sunt rare, cuprinzand doar 2% dintre cazuri.

Tumefierea planseului bucal asociata cu un calcul la nivelul ductului submandibular.

Calculii sunt de obicei unilaterali, dar la nivelul unei glande pot aparea si calculi multiplii.
Semnele si simptomele tipice asociate calculilor, din galndele majore sunt: durerea si rapida marire in dimensiune a glandei, in special in timpul meselor cand secretia glandei salivare este stimulata.

Reducerea secretiei salivare predispune la asecensiunea infectiei si aparitia sialadenitelor cronice. Calculii pot fi detectati prin palpare sau radiografie, ei pot fi rotunzi sau ovali, duri sau moi, si de forma foarte variabila. Calculii sun de obicei galbui, sunt alcatuiti din fosfat de calciu, cu o mica componenta de carbonati. Calculul in ductul intraglandular a glandei submandibulare.

Pe sectiune,poate fi omogena dar poate prezenta o structura lamelata.

Sectiunea decalcificata arata un calcul lamelat in ductul submandibular dilatat.

Etiologia si patogeneza calculilor salivari este in amre parte necunoscuta.

Este in general cunoscut facptul ca ei se formeaza prin depozitarea sarurilor de calciu, in jurul unui nidus organic initial, care poate fi format din mucina salivara alterata impreuna celule epiteliale descuamate si microorganisme. Depunerea succesiva a materialului organic si anorganic produce calculul lamelat.

Studii ultrastructurale arata ca microcalculii se formeaza in celulele acinare si stagneaza in glandele submandibulare in special in timpul perioadei de inactivitate secretorie.
Chiar daca in glandele normale acesti microcalculi sunt eliminati; daca ei produc disfunctie secretorie pot acumula si declansa formarea de calculi.

Sialolitiaza