Sunteți pe pagina 1din 6

IMPORTANTA PLANTELOR INFERIOARE ~ Muschii~

>>> Briofitele, cunoscute sub numele popular de muschi, sunt plante, in general de talie mica si preponderent perene. Se intalnesc peste tot, atat in zonele de joasa altitudine cat si cele inalte, pana in alpin. Fata de alte plante, briofitele se dezvolta pe toate substraturile posibile (pamant, pietre, stanci, lemne putrede) si in toate formatiunile de vegetatie (pajisti, paduri, mlastini, turbarii), inclusiv in medii acvatice. Briofitele, fiind plante in general iubitoare de umiditate si umbra, se intalnesc mai mult prin paduri, indeosebi in cele din zonele montane pana in subalpin, unde se dezvolta deosebit de luxuriant, precum si prin mlastini si turbarii unde predomina. In acest fel briofitele contribuie nemijlocit alaturi de plantele superioare - la edificarea multor asociatii vegetale, unde adesea sunt considerate ca si specii caracteristice, incluse in denumirea cenataxonilor respectivi. De exemplu : Oxycocco-Sphagneta, Sphagnetalia Jusei, Cratoneurion commutati, Erico-Sphagnetalia etc. Briofitele reprezinta grupul cel mai important de plante inferioare luat in considerare in cercetarea covorului vegetal. <<<

- REPRODUCEREA -

Muschii care alcatuiesc pernite dese in padurile noastre poarta in varf formatiuni mici , care nu sunt altceva decat ANTERIDII si ARHEGOANE . Si in acest caz tot stropii de apa sunt aceia care deschid drumul spermatozoizilor spre arhegoane , adica spre celula-ou . Fecundatia are loc la varful muschiului , unde se gaseste arhegonul . Nici celula-ou fecundata nu paraseste acest loc ; ea germineaza chiar aici si produce o formatie lung pedunculara , care este inradacinata chiar in planta . Aceasta formatie absoarbe din planta mama toate substantele nutritive necesare formand in varful muschiului frunzos capsula pe care o cunoastem . In aceasta se formeaza sporii , care , o data ajunsi in sol , germineaza si dau nastere la noi plante de muschi . La hepatice , lucrurile se petrec oarecum altfel . Deosebirile fata de muschii frunzosi nu sunt insa fundamentale . La toti muschii , la fel ca la feriga , circuitul se inchide prin alternarea unei generatii sexuate cu o generatie asexuata. La prima vedere s-ar parea ca aceste raporturi pot fi comparate cu acelea observate la reproducerea ferigilor . Cu toate acestea , exista o doesebire esentiala si fundamentala . Planta de muschi reprezinta generatia sexuata , in timp ce ferigile reprezinta generatia asexuata . Din punct de vedere al reproducerii , muschiul corespunde cu protalul ferigii , iar capsula care paraziteaza muschiul cu feriga . Raportul alternantei de generatii de la feriga si muschi este deci complet invers . La feriga sporofitul este mare si aspectuos ( feriga ) , iar gametofitul este mic ( protalul ) . La muschi este invers . Aici planta reprezinta gametofitul , iar sporofitul este reprezentat de capsula plantuta dependenta care paraziteza muschiul.

FILUM BRYOPHYTA (muschi) CLASA HEPATICOPSIDA (Hepaticae)

Cuprinde numeroase specii raspandite prin locuri umede, unele traind chiar in apa. Cuprinde mai multe ordine ordine, dintre care cel mai important este Ordinul Marchantiales cu mai multe familii, dintre care vom aminti:

Marchantia Polymorpha Familia Marchantiaceae. Specia cea mai comuna din aceasta familie este Marchantia polymorpha, frecventa printre pietre, in locurile umede. Talul este ramificat avand rizoizi unicelulari. CLASA BRYOPSIDA (Muschi) Cuprinde aproximativ 12 000 de specii raspandite pe toata suprafata globului, in conditii foarte diferite. Aparatul vegetativ este diferentiat in tulpina si frunze si majoritatea au rizoizi pluricelulari ramificati. Ordinul Sphagnales. Cuprinde o singura familie, Sphagnaceae. Familia Sphagnaceae cu genul Sphagnum (muschi de turba), cu numeroase specii, importante prin contributia lor la formarea turbariilor si a turbei. Genul Sphagnum cuprinde numeroase specii, raspandite mai ales in locurile mlastinoase din regiunile de munte. Printr-o oxidare incompleta, care duce la o carbonificare partiala, se formeaza turba, folosita drept combustibil, ingrasamant etc. Sphagnum squarrosus formeaza tufe viguroase, inalte pana la 15 cm; Sphagnum acutifolium este foarte raspandit in mlastinile de munte. Ordinul Bryales. Tulpinile pot fi erecte, cu sporogon terminal sau repehte si sporogonul la varful ramurilor. Familia Polytrichaceae. Cuprinde muschi de pamant pereni, cu tulpini simple, inalte pana la 30 cm. Polytrichum commune (muschiul de pamant) este foarte raspandit prin paduri, turbarii, mai ales in regiunile de munte. In ordinul Bryales sunt cuprinse mai multe familii cu numeroase genuri si specii tericole, corticole sau saxicole.

IMPORTANTA

Absorbind mari cantitati de apa, muschii joaca rol in micsorarea actiunii torentilor pe povarnisurile muntilor. Crescand pe stanci, impreuna cu licheni, ingroasa, prin moartea gametofitului si sporofitului lor, patura de humus, facand posibil ca pe aceste stanci sa creasca alte specii de plante. Muschii pot fi intrebuintati ca asternut pentru vite, la umplutul saltelelor in zonele de munte,ca strat izolator termic intre geamurile serelor sau la impachetatul plantelor a caror umezeala trebuie pastrata in timpul transportului. Sphagnum joaca un rol insemnat in formarea turbei, iar uscat si sterilizat inlocuieste cu succes vata. Unele specii, dezvoltandu-se in mare cantitate in fanetele de la munte si ses, impiedica dezvoltarea altor plante. In acest caz muschii trebuie indepartati prin grapare.

MORFOLOGIA SI ANOTOMIA BRIOFOTELOR DIN CLASA MUSCI

a) GAMETOFITUL

PROTONEMA rezulta din germinarea unui spor . In contact cu umiditatea endosporul isi mareste volumul , exosporul crapa , iar prin diviziuni repetate ale primului se formeaza un filament verde ramificat , care la suprafata solului se prezinta ca o pasla delicata , asemanatoare unei alge verzi . Unele ramuri ale protonemei patrund in pamant , isi pierd clorofila si devin rizoizi. RIZIOZII iau nastere din celulele epidermale de la baza tulpinitei , sunt intotdeuna pluricelulari , ramificati si prezinta membranele transversale oblice . La maturitate , de obicei , se coloreaza in galben-bruniu . Rizoizii lipsesc numai la genul SPHAGNUM. TULPINITA pe unele ramuri ale protonemei , ramase la suprafata solului , se formeaza un fel de mugurasi din care se va dezvolta o noua planta . Cresterea tulpinitei si a ramurilor se face printr-o celula initiala trivalenta , care ocupa intotdeauna varful tulpinitei sau a ramurilor acesteia .Aceasta celula piramidala se divide continuu alternativ dupa cele trei fete laterale ale sale prin membrane oblice , paralele intre ele . Tulpinitele pot fi erecte sau repente (plagiotrope ) , simple sau ramificate , foarte mici ( sub 1 mm ) pana la foarte robuste ( Polytrichum commune pana la 30-40 cm inaltime ). La majoritatea briofitelor tulpinitele sunt perene , insa exista si muschi anuali . Anatomic , tulpnitele prezinta o structura foarte simpla , avand la exterior o epiderma , urmata de scoarta si in interior de un funicul central , care poate sa lipseasca . EPIDERMA este alcatuita dintr-un singur strat de celule mici cu membrane usor cutizate la exterior , putin diferentiate de celule externe ale scoartei . Uneori acest strat poate fi format din celule mari , HIALINE ( la unele specii de SPAGNUM ) , purtand numele de HIALODERMA . SCOARTA este formata din celule ceva mai mari , parenchimatice , care la randul ei poate avea o scoarta externa alcatuita din celule cu membrane ingrosate ( sclerenchimuri ) numit INEL MECANIC si o scoarta interna , formata din celule cu pereti subtiri , celulozici . In mijlocul tulpinitei se afla , de cele mai multe ori , FURNICULUL CENTRAL , format din celule alungite , cu lumen foarte mic . FRUNZISOARELE au o sructura foarte simpla fiind formate de obicei , dintr-un singur strat de celule . Intotdeauna sunt verzi bogate in graunciare de clorofila si SESILE . Ca forma prezinta o mare variabilitate putand fi inguste ( LANCEOLATE ) , late ( ovale ), cu varful ascutit sau obtuz , cu marginea intreaga sau dintata , cu sau fara nervura , care poate fi lunga , excurenta , foarte scurta , simpla sau dubla . Frunzele iau nastere din unele celule laterale ale tulpinitei si se formeaza pin diviziuni repetate. Ca dispozitie de cele mai multe ori sunt alterne ( in verticil ) insa exista si unele genuri ( FISSIDENS , SCHISTOSTEGA ) la care inertia este evident bilaterala . ORGANELE SEXUALE , arhigoanele si anteridiile , au nastier din celule superficiale ale gametofitului . Ele se dezvolta la extremitatea tulpinitei sau a unor ramuri, fie pe acelasi individ sau pe indivizi diferiti. Totalitatea arhegoanelor poarta numele de GINECEU si sunt ocrotite de niste frunzisoare modificate , concave , numite PERICHETIUM , iar totalitatea anteridiilor formeaza ANDROCEUL , ocrotit si el de frunze modificate numite PERIGONIU . Atat arhegoanele cat si anteridiile sunt insotite de niste formatiuni sterile , alungite , numite PARAFIZE .

b) SPOROFITUL Se numeste astfel generatia producatoare de spori , careia i se mai spune si SPOROGON . Acesta este alcatuit , in general , dintr-o CAPSULA , prevazuta apical cu un capacel numit OPERCUL , iar bazal avand o portiune mai dilatata numita APOFIZA . Capsula este sustinuta de un filament , numita SETA , care se termina cu un HAUSTOR , cu ajutorul caruia se fixeaza in tesutul gametofitului de unde isi absoarbe hrana . La maturitate operculul se desprinde si cade , cand devine vizibila gura urnei marginita , de cele mai multe ori , de 1-2 cercuri de dintisori numiti PERISTOM , cu rol in diseminarea sporilor . La maturitatea lor deplina , sporii eliberati din capsula sunt luati de vant si , daca ajung intrun mediu favorabil , germineaza . In contact cu umiditatea endosporul isi mareste un filament verde numit PROTONEMA . Unele ramuri ale acestuia se adancesc in pamant , isi pierd clorofila si devin rizoizi , iar pe ramurile de la suprafata se formeaza un fel de mugurasi din care se va dezvolta - in cazul muschilor frunzosi - o noua planta . Pe acestea se vor dezvolta arhegoanele si anteridiile si ciclul se repeta . In rezumat , evolutiv al briofitelor cuprinde 2 generatii alternative : una GAMETOFITICA care incepe cu sporul haploid ( n ) si se continua cu protonema , planta propriu- zisa pe care se formeaza arhegoanele si anteridiile , terminandu-se cu formarea gametilor , si o alta generatie SPOROFITICA diploida ( 2n ) care incepe cu zigotul si sfarseste cu formarea sporilor haploizi ( n ).

Dictionar

ANTERIDIE - organ sau receptul in care sunt produse celule sexuale mascule ; APOFIZA - portiunea dintre baza capsulei si seta, care de obicei este dilatata; ARCHEGON - organ sexual femel in care se formeaza oosferele si in care iau nastere dupa fecundare zigotii diploizi, din care se dezvolta sporofitul; FURNICUL - cordon, filament; GAMETOFIT - faza din ciclul vital al unei plante care produce gameti; GINELEU - totalitatea organelor de reproducere femele protejate de frunzisoare involucrale si parafize; HAUSTORI - organe de supt, caracteristice plantelor parazite. Servesc la absorbtia hranei din tesuturile conducatoare ale plantei gazda; OPERCUL - capacel cu care se termina capsula (urna in care se afla sporii haploizi) la muschi; PARAFIZE - formatiuni turgescente, sterile, ce se dezvolta printre archegoane si anteridii cu rol de a apara de uscaciune organele de reproducere; PEREN - (despre plante) care traieste si rodeste cativa ani; PERICHETIUM - totalitatea frunzelor protectoare ale archegoanelor; PERIGONIUM - totalitatea frunzelor protectoare ale anteridiilor; RIZOID - structura filoasa care indeplineste rolul de radacina la muschi, licheni, ferigi; SETA - structura alungita, subtire, care intra in alcatuirea sporogonului la muschi si licheni; SPOROGON - generatie saprofita formata din capsula, seta si hauster.