Sunteți pe pagina 1din 5

A defini batranetea ca o simpla acumulare de ani pe scara vietii este cu totul insuficient.

Batranetea se impune prin a fi un proces mult mai complex, cu implicatii care evolueaz ntr-un nr. impresionant de domenii cum sunt: demografic, fiziologic, psihologic, moral, antropologic, juridic, social etc. , toate acestea aflandu-se ntro stransa interdependent. Intelegerea varstelor va fi intotdeauna in legatura cu varsta celui ce speculeaza acest lucru: fiecare varsta se va intelege mai mult pe sine spune un vechi proverb norvegian. Imbatranirea este un atribut universal al materiei n corelatie cu factorul timp. Principalul act normativ care reglementeaza asistenta sociala a persoanelor varstnice in Romania este Legea nr. 17 din 6 martie 2000. Sunt considerate persoane varstnice persoanele care au implinit varsta de pensionare stabilita de lege, 60 de ani pentru femei, respectiv 65 pentru barbati. Persoanele varstnice au dreptul la asistenta sociala in raport cu situatia socio-medicala si cu resursele economice de care dispun. Din punct de vedere demografic, varsta reprezinta una dintre caracteristicile cele mai importante ale unei populatii, care are rolul principal in asigurarea reproducerii umane si reinnoirii ansamblului de indivizi care compun populatia respectiva. Procesul de imbatranire era mai demult acceptat ca un fenomen inevitabil provocat de trecerea timpului. Din ce n ce mai mult ns ,,imbatranirea nu mai este considerata ceva de la sine inteles; progresele in domeniul medicinii si al nutritiei au dovedit ca o mare parte din ceea ce se considera odinioara ca fiind inevitabil n privina imbatranirii poate fi contracarat sau incetinit. Un important aspect al evolutiei demografice il constituie feminizarea imbatranirii, adica cresterea ponderii numerice a femeilor n ansamblul populatiei varstnice, ca urmare a inclinarii balantei in favoarea sexului frumos n ceea ce priveste speranta de viata. De-alungul secolelor, dar cu deosebire in ultimele decenii, se remarca o crestere continua a duratei medii de viata a omului, astfel ca perioada de batranete s-a prelungit n mod semnificativ, similar cu cresterea procentuala a nr. de varstnici in ansamblul societatii umane. Date statistice atesta faptul ca nr. persoanelor de peste 60 de ani in ansamblul populatiei mondiale a inregistrat o crestere continua, cu precadere dupa cel de-al doilea razboi mondial, ajungand

astazi la peste 500 milioane, comparativ cu 200 milioane in 1950, si mai putin de 100 milioane in perioada cuprinsa intre cele 2 razboaie mondiale. Din 1950 proportia persoanelor varstnice(60 de ani si peste) a crescut n mod stabil de la 8% in 1950 la 11% in 2007 si se prevede sa ajunga la 22% in 2050.Atata timp cat mortalitatea la varste inaintate continua sa se diminueze si fertilitatea ramane scazuta, proportia varstnicilor va continua sa creasca. La nivel global asistam n acelasi timp la o crestere n mod curent a ponderii populatiei de peste 80 de ani cu aproximativ 3,9% pe an. Comparativ cu restul Europei, procesul de imbatranire a populatiei romanesti a inceput mai tarziu si s-a desfasurat cu o intensitate mai scazuta, inregistrand ritmuri mai lente de crestere. In Romania structura populatiei pe grupe de varsta a inregistrat modificari importante, in primul rand, ca rezultat al scaderii continue a natalitatii incepand cu anii 90. Piramida varstelor pentru populatia Romaniei in perioada 1990-2005 evidentiaza un proces lent, dar continuu, de imbatranire a populatiei. Specialistii susin ca imbatranirea demografica in Romania ,,se datoreaza, in primul rand, scaderii fertilittii si abia apoi migratiei sau cresterii duratei medii a vietii, care uneori se intampla chiar sa favorizeze intinerirea populatiei. Prestatiile sociale in bani sau in natura sunt sustinute de masuri de redistributie financiara si cuprind: alocatiile familiale, ajutoarele sociale si speciale catre familii sau persoane, in functie de nevoile si veniturile acestora. Asistenta sociala pentru persoanele varstnice se realizeaza prin servicii si prestatii sociale; acestea se ofera la cererea persoanei varstnice interesate, a reprezentantului legal al acesteia, a instantei judecatoresti, a personalului de specialitate din cadrul consiliului local, a organizatiei pensionarilor, a unitatilor de cult recunoscute in Romania sau a organizatiilor nonguvernamentale care au ca obiect de activitate asistenta sociala a persoanelor varstnice. Tipuri de prestatii: Venit minim garantat Pentru a suporta mai usor situatia de criza financiara, persoanele varstnice fara venituri sau cu venituri foarte mici pot beneficia de ajutor social acordat in baza Legii 416/2001 privind venitul minim garantat. Prin ajutorul social acordat varstnicilor, sunt garantate accesul la drepturi elementare si fundamentale referitoare la sistemul de asigurari de sanatate.

Ajutor de urgenta Serviciul public de asistenta sociala acorda sprijin financiar in conformitate cu prevederile Legii 416/2001, privind venitul minim garantat, pentru toate persoanele varstnice care au nevoie de ajutor de urgenta. Este vorba de un sprijin financiar necesar pentru procurarea de medicamente, proteze sau, in cazul interventiilor chirurgicale, prin suportarea unei cote-parti din cheltuielile serviciilor medicale. Aproximativ 50 % din fondurile de urgenta acordate de catre DPAS au ajuns in 2010 la persoanele varstnice aflate in dificultate.

Cantina sociala Este un sprijin pe care DPAS il acorda, in baza Legii 208/1997, pentru imbunatatirea calitatii vietii varstnicilor cu situatie socio-economica sau medicala deosebita. Bugetul zilnic este de 6 lei, iar lista de alimente alimentelor este compusa din produse de baza necesare asigurarii unui echilibru alimentar (carne, oua, branza, cartofi, ceapa etc.).

Ajutor de incalzire a locuintei Varstnicii cu venituri reduse care isi incalzesc locuintele cu gaze, lemne, carbuni si combustibili petrolieri pot sa depuna la sediul DPAS, in baza OUG 5/2003, documentele necesare pentru obtinerea ajutoarelor de incalzire a locuintei. Servicii socio-medicale Prin programele sale socio-medicale, DPAS asigura conditiile de respectare a igienei corporale - dus - in cadrul Clubului Pensionarilor. Varstnicii pot sa beneficieze de aceste servicii nu doar la sediul Clubului, ci si la Centrul de ingrijire si igiena corporala, institutie aflata in subordinea DPAS.

CONCLUZII Problematica personelor varstnice constituie o preocupare continua pentru numeroase institutii si organizatii internationale. Pentru a recunoste importanta crescuta a acestui segment social si pentru a sensibiliza comunitatea asupra valorii acestei categorii de varsta peste tot in lume s-a stabilit ca luna octombrie sa fie dedicata in intregime sarbatorii varstnicilor, iar ziua de 1 octombrie sa fie considerata zi internationala a persoanelor varstnice. Pe plan international se urmareste dezvoltarea si diversificarea mijloacelor de sustinere la domiciliu, incurajarea solidaritatii familiale, ameliorarea calitatii vietii in centrele rezidentiale si imbunatatirea asistentei persoanelor varstnice dependente; de asemenea, se insista si asupra folosirii potentialului de activitate al pensionarilor prin promovarea celor mai bune practici privind forta de munca varstnica. Principalul scop al tuturor actiunilor intreprinse la nivelul fiecarui stat este acela de a promova o ,, societate pentru toate varstele si ,,imbatranirea activa.

BIBLIOGRAFIE

Protectia sociala a persoanelor varstnice Simona Ioana Bodogai Preintampinarea crizei varstei a III- a