Revistă a sindicatului

“Cultivatorii direcŃi din România”

Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate –

 Comentariu la Ordinul 486 MADR din 2007
Domnule Director Stefan Dragan,
Ne-am intalnit la MADR, pe data de 17.01.2008, impreuna cu un grup de reprezentanti ai producatorilor de legu-
me din comuna Matca, judetul Galati si Videle, Teleorman, discutiile axandu-se in special pe Ordinul nr.
684/2007, Regulamentul (CE) nr.1432/2003 si Regulamentul (CE) nr. 2200/1996 privind comercializarea produ-
selor din sectorul legume-fructe.

Mai intai va rog sa ne permiteti sa ne prezentam.

Sindicatul Agricultorilor „Cultivatorii Directi din Romania” a fost infiintat pe 15 ian. 2006 in com. Priponesti,
jud. Galati ca raspuns al unei necesitati vitale pentru agricultorii romani iar inregistrarea acestuia ca persoana ju-
ridica a fost respinsă în România, pe baza art.2 din Legea 54/2003 prin hotărârile judecătoreşti din 27.01.2006 şi
12.04.2006 a Judecătoriei Tecuci şi prin hotărârea din 30.05.2006 a Tribunalului GalaŃi. Pe data de 14.11.2006,
am făcut recurs la CEDO in baza art. 322, pct.9 din c.p.c. pentru încălcarea art. 40 şi art. 20 din ConstituŃia Ro-
mâniei, a art. 11 al CEDO şi al art. 23 din DeclaraŃia Universală a Drepturilor Omului.
Începând din ianuarie 2006, prin revista proprie a Sindicatului, cu titlul „łăranul român”, on-line şi tipărită, prin
alte materiale tipărite sub formă de fluturaşi şi prin întruniri publice, am promovat necesitatea asocierii agriculto-
rilor din România în organizaŃii profesionale pe filiere de produs, am explicat ce este Politica Agricolă Comunita-
ră (PAC) a UE şi impactul asupra agricultorilor români după aderarea României la UE.
Pe 21.11.2006 am făcut o cerere de aderare la COPA-COGECA în calitate de membri observatori iar in data de
14.12.2006 am semnat un protocol de cooperare (scrisoare de intenŃii) cu un sindicat al agricultorilor din Italia,
Confederazione Italiana Agricoltori, la Padova.
Ca fişier ataşat vă trimit răspunsul primit de la COPA-COGECA, scrisoarea de intenŃii şi câteva fotografii făcute
în România cu ocazia sărbătoririi înfrăŃirii dintre Sindicatul Agricultorilor „Cultivatorii DirecŃi din România” şi
Confederazione Italiana Agricoltori.
În continuare, vă rog să îmi permiteŃi să fac unele observaŃii la ORDINUL 684/2007 (ghidul solicitantului), ca
unul care sunt în contact permanent şi nemijlocit cu agricultorii, cunosc problemele, temerile şi nedumeririle aces-
tora. Sunt convins că printr-un dialog constructiv între agricultori şi MADR, vom putea depăşi perioada neagră în
care s-a cufundat agricultura României în ultimii 18 ani şi vom putea stopa exodul de populaŃie din mediul rural.
În primul rând, avem nevoie de legi clare şi simple, în concordanŃă cu regulamentele UE. Ştim că nu este uşor de
adaptat la condiŃiile specifice din România cele peste 80.000 de pagini de regulamente a PAC, împărŃite pe 33
domenii de activitate dar, printr-o mai bună colaborare între Minister şi organizaŃiile agricultorilor, avem convin-
gerea că o putem face, repede şi bine. Considerăm că avem interese comune, noi agricultorii cultivatori direcŃi
care deŃinem în calitate de proprietari aprox. 90% din suprafaŃa agricolă a României şi MADR.

Ordinul 684/2007 Întrebare:

ObservaŃii la „Ghidul solicitantului”
DefiniŃii:
a) producător – orice persoană fizică sau juridică,
membră a unui grup de producători recunoscut preliminar
sau a unei organizaŃii de producători recunoscute care îşi
valorifică producŃia prin intermediul acestora, conform
art.2 alin.(a) din Regulamentul Comisiei nr.1432/2003.
Art.2 alin. (a) din REG. (CE) nr. 1432/2003: „produ-
cător”: orice persoană fizică sau juridică, membră a unei
organizaŃii de producători, care îşi aduce producŃia la
organizaŃia de producători în vederea comercializării, în
condiŃiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 2200/96;
- De ce in Ordinul 684/2007 apar în plus termenii: „ grup
de producători recunoscut preliminar” şi „organizaŃii de
producători recunoscute”?
- Cu ce ajută pe agricultorii români în procesul de asociere
aceste „inovaŃii” ?
- Dar persoanele care deŃin terenuri agricole (în proprietate
sau în arendă), le cultivă, obŃin produse agricole (legume şi
fructe de ex.) şi pe care le valorifică ei înşişi pe piaŃă, în
mod individual, dacă nu sunt producători, atunci ce sunt
aceştia? Infractori?
- Aceeaşi întrebare este valabilă şi pentru persoanele care
lucrează pământul în forme asociate dar nu sunt „recunos-
cuŃi nici măcar preliminar” ca grup sau organizaŃie de pro-
ducători. Si aceştia sunt tot delicvenŃi?

Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate –

b) grup de producători recunoscut preliminar – orice
persoană juridică constituită din producători agricoli, per-
soane fizice şi/sau juridice,…
- Cine şi ce sunt la origine aceşti „producători agricoli”
care pot constitui persoane juridice şi care după obŃinerea
calităŃii de „grup de producători recunoscut preliminar” sau
„organizaŃie de producători recunoscută” de MADR do-
bândesc conform definiŃiei de la lit. a) calitatea de „produ-
cător” ?
- Ce relaŃie juridică sau ce raport calitativ există între cali-
tatea de „producător agricol” de la lit. c) şi d) şi cea de
„producător” de la lit. a) ?
- Nu era mai simplu dacă la lit. a) se spunea doar că în
cuprinsul acestui Ordin, producătorii agricoli, persoane
fizice sau juridice, vor fi numiŃi: „producători”?
În Occident, unde TOłI deŃinătorii de trenuri agricole
sunt înregistraŃi ca plătitori de TVA în calitate de „între-
prinzători agricoli” nu pot apărea confuzii în utilizarea
termenilor. Încercarea de a defini agricultorii din România
ca „fermieri” a creat o mare confuzie. Poate nu ar fi rău să
se ia ca model art. 2135 din Codul Civil italian:
Decreto Legislativo 228 del 18-05-2001
ART.1 (ÎNTREPRINZĂTOR AGRICOL)
1. Articolul 2135 din codul civil este înlocuit cu următorul:
„Este întreprinzător agricol cine exercită una din următoa-
rele activităŃi: cultivarea fondului, silvicultură, creşterea
animalelor şi activităŃi conexe.
Prin cultivarea fondului, prin silvicultură şi prin creşterea
animalelor se înŃeleg activităŃile îndreptate către îngrijirea
şi dezvoltarea unui ciclu biologic sau a unei faze necesare
ciclului însuşi, cu caracter vegetal sau animal, care utili-
zează sau pot utiliza fondul, pădurea sau apele dulci, sal-
mastre sau marine.
Se înŃeleg totuşi conexe activităŃile, exercitate de acelaşi
întreprinzător agricol, îndreptate către manipularea, con-
servarea, prelucrarea, comercializarea şi valorificarea care
au ca obiect produse obŃinute în mod preponderent din
cultivarea fondului sau pădurii sau din creşterea animale-
lor, ca şi activităŃile îndreptate către furnizarea de bunuri
sau servicii prin utilizarea preponderentă de utilaje sau
resurse ale întreprinderii implicate în mod normal în activi-
tatea agricolă exercitată, fiind cuprinse aici activităŃile de
valorificare a teritoriului şi a patrimoniului rural şi foresti-
er, cât şi primire şi găzduire aşa cum sunt definite de lege.”
2. Se consideră întreprinzători agricoli cooperativele de
întreprinzători agricoli şi consorŃiile lor când utilizează
pentru desfăşurarea activităŃilor prevăzute în art. 2135 din
codul civil, aşa cum este substituit de aliniatul 1 din pre-
zentul articol, preponderent produse ale asociaŃilor şi furni-
zează preponderent asociaŃilor bunuri şi servicii îndreptate
către îngrijirea şi dezvoltarea ciclului biologic.
N.B. Articolul 2135 Codul civil italian, înainte de modifi-
care. Întreprinzător agricol
„ Este întreprinzător agricol cine exercită o activitate
îndreptată către cultivarea fondului, silvicultură, creşterea
de animale şi activităŃi conexe.
Se consideră conexe activităŃile îndreptate către prelucrarea
şi înstrăinarea produselor agricole, când intră în exerciŃiul
normal al agriculturii.”
Dacă doriŃi, vă pot trimite tradus in româneşte tot D.L
228/2001 pentru al folosi ca element de comparaŃie cu
privire la legislaŃia în domeniu.
CONCLUZIE: În Ńările în care pentru agricultori există
doar termenii juridici de „întreprinzători agricoli”, indivi-
duali sau asociaŃi, utilizarea termenului „producător” nu
provoacă nici o confuzie.
pag. 8, în chenar, „AtenŃie!”, rândul 5, 6 şi 7: „…..sub re-
zerva acceptării unei perioade de tranziŃie de până la 31
decembrie 2007, timp în care sunt obligaŃi să depună toată
documentaŃia necesară recunoaşterii preliminare…”
Vă rugăm să ne explicaŃi pe înŃelesul nostru această frază.
Se repetă situaŃiile anterioare când Ordinele şi OrdonanŃele
ajungeau la cunoştinŃa celor mulŃi şi proşti prea târziu?
Aceste Ordine şi OrdonanŃe fiind date de fapt în favoarea
„grupurilor de iniŃiaŃi”? Ca la ruletă? „ Messieurs et mes-
dames les jeux sont fait; rien non va plus!”? Noi, ca Ńărani
ce suntem, doar întrebăm!

pag. 9, „c. îndeplinirea anumitor criterii interne de organizare şi funcŃionare; şi a verificării componenŃei unui dosar pen-
tru recunoaştere preliminară.”
Vă rugăm să ne spuneŃi CINE verifică „componenŃa unui dosar pentru recunoaştere preliminară”? Un organism public gen
MADR, APIA…ai căror funcŃionari sunt plătiŃi din banul public sau o firmă privată de consultanŃă, „agreată de MAPDR”,
desigur, contra cost, fiind firmă privată? Punem această întrebare deoarece aceste firme de consultanŃă „agreate”, prin „com-
petenŃa” şi rapacitatea de care au dat dovadă, au lăsat pe drumuri mulŃi agricultori care au încercat să acceseze fonduri
SAPARD pentru dezvoltarea propriei activităŃi agricole.

Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate –

pag. 15
Aici, cu siguranŃă, este vorba de o greşeală
grosolană; din neatenŃie ori premeditată.
Nu se vede că ar exista vreo legătură între
GP (grup de producători) şi PJ (persoana
juridică) ce ar trebui să comercializeze
produsele grupului de producători. Vă
rugăm să ne explicaŃi anomalia; ori se are
în vedere o singură reŃea de
comercializare a produselor legume-
fructe, fără
concurenŃă din partea producătorilor
direcŃi, adică monopolul unui singur grup?
Gen ROMCEREAL? Şi acest grup fixează
legume şi fructe în secolul al 18-lea dar VREA să producă ÎNCEPÂND DIN 2009, NU MAI ESTE RECUNOSCUTĂ CA
ŞI ORGANIZAłIE DE PRODUCĂTORI pentru că s-a finalizat punerea în practică a planului de recunoaştere? Dumnea-
voastră, cei din MADR, chiar doriŃi o răscoală? „Clientul nostru, stăpânul nostru”. Dacă asta doriŃi, asta veŃi avea!
pag.19 „9. situaŃie centralizată privind activităŃile fără
caracter agricol şi cele care urmăresc obŃinerea de veni-
turi din furnizarea de servicii;”
Vă rugăm să ne spuneŃi, în care articol al Codului Civil
român este explicitat CE ÎNSEAMNĂ ACTIVITATE CU
CARACTER AGRICOL, pentru ca şi noi Ńăranii să putem
declara activităŃile fără caracter agricol, în cunoştinŃă de
cauză.
De asemenea, vă rugăm să ne spuneŃi la ce servicii faceŃi
referire; dacă este vorba de programe de televiziune trans-
mise prin satelit ori transport de persoane/mărfuri pe calea
aerului, de exemplu sau arat, discuit, semănat, recoltat,
transportat, depozitat, prelucrat şi comercializat produse
agricole? Către proprii membri sau către terŃi?
Pag. 20 pct.10 „situaŃie privind rezultatele financiare (con-
tul de profit şi pierdere pentru ultimul exerciŃiu contabil);”
Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate –
preŃul de achiziŃie de la producători, foarte mic
şi preŃul de desfacere (vânzare) către
consumatori, foarte mare!
În realitate, organizaŃia de producători care îşi
valorifică propriile produse, se constituie şi
funcŃionează conform schemei de mai jos. În
Ordinul 684/2007 întâlnim aceeaşi „şmecherie
românească”, menită să blocheze accesul pe
piaŃă al producătorilor direcŃi şi favorizarea gru-
purilor de interese.
pag.16 „. Care solicită recunoaşterea ca
organizaŃie de producători înainte de momentul
finalizării punerii în practică a planului de
recunoaştere…”
ŞI CARE ESTE MOMENTUL FINALIZĂRII?
ÎN CARE AN ŞI ÎN CARE LUNĂ? Nu vă
supăraŃi, dar dacă asociaŃia mea, nu a produs
Având în vedere că organizaŃiile de producători pot
fi înfiinŃate de persoane fizice şi/sau juridice, ce bilanŃ con-
tabil pot prezenta persoanele fizice având în vedere că din
2001 s-a desfiinŃat contul contabil 108 care dădea posibili-
tatea Ńinerii evidenŃei contabile şi persoanelor care desfă-
şoară o activitate în mod individual?
În realitate agricultorii individuali cultivatori direcŃi, func-
Ńionează în zona neagră a economiei, cu consecinŃe negati-
ve pentru bugetul naŃional şi dezastruoasă pentru aceştia:
lipsa dreptului la pensie, lipsa asigurărilor medicale în caz
de boli şi accidente profesionale, imposibilitatea accesării
împrumuturilor bancare în scop de investiŃii.
pag.20 „ . pentru finanŃarea retragerii de pe piaŃă a surplu-
sului de producŃie şi pentru finanŃarea prelucrării citrici-
lor;”
La acest punct, într-adevăr nu avem nici un fel de observa-
Ńii de făcut. O mare problemă pentru agricultorii români, se
ştie de către toată lumea, era excedentul de citrice. Nu mai
ştiau bieŃii oameni ce să mai facă! CurŃile şi grădinile lor
erau pline de portocale, lămâi, mandarine, grepfruit…şi
alte citrice. Dar dacă UE finanŃează prelucrarea acesto-
ra…putem spune că într-adevăr am scăpat de orice grijă.
(Nu vă supăraŃi, dar numai aşa…pentru curiozitatea noas-
tră…năzdrăvanul care a scris acest punct din Ordin, ştie
măcar în ce continent se află România şi pe ce paralelă? Că
a fost plătit consistent pentru „consultanŃă” nu punem la
îndoială. Obrazul subŃire cu cheltuială se Ńine! Mai ales
când plătesc cei mulŃi şi mai ales proşti.)
Sau nu cumva, excesul de producŃie de citrice din Spania,
Italia, Grecia, produse care ar trebui distruse în Ńările de
origine pentru că depăşesc plafonul de producŃie aprobat de
UE, sunt transferate în România, „în scopuri sociale sau
caritabile”, prelucrate şi subvenŃionate din banii destinaŃi
(1,6 miliarde euro) şi plătiŃi de România la UE (1,4 miliar-
de euro anual) pentru a susŃine producŃia autohtonă de to-
mate, ardei, varză şi castraveŃi? Adică, sunt finanŃaŃi în
Ńările de origine pentru că le-au retras de pe piaŃă şi încă
odată în România pentru ca le-au prelucrat; pe banii noştri?
Noi, ca Ńărani proşti ce ne aflăm, doar întrebăm. Şi tare ne
îndoim că vom primi vreodată răspuns la o asemenea între-
bare oricâŃi miniştri se vor mai perinda pe la acel aşa-zis
minister al agriculturii. (minister al misterelor ar fi mai
aproape de adevăr?)

Ce este Ńăranul român

Domnule Director Stefan Dragan

In urma intalnirii cu dumneavoastra la MADR in 17 ianuarie 2008, noi am ramas cu multe nedumeriri. Va rugam
sa ne raspundeti, in limita posibilitatilor, la intrebarile de mai jos.
Ca fisier atasat va trimitem cateva imagini din piata de legume-fructe din com. Matca, jud. Galati, facute pe
31.05.2007, cu ocazia vizitei delegatiei Confederazione Italiana Agricoltori in Romania.

D.L. 228 din 18.05.2001 ( ITALIA):

CAPITOLUL I SubiecŃi şi activitate

ART.1
(ÎNTREPRINZĂTOR AGRICOL)
1. Articolul 2135 din codul civil este inlocuit cu urmatorul:
„ Este intreprinzator agricol cine exercita una dintre urmatoarele activitati: cultivarea fondului, silvicultura,
cresterea animalelor si activitati conexe.
Prin cultivarea fondului, prin silvicultura si prin cresterea animalelor se inteleg activitatile indreptate catre
ingrijirea si dezvoltarea unui ciclu biologic sau a unei faze necesare ciclului insusi, cu caracter vegetal sau animal,
care utilizeaza sau pot utiliza fondul, padurea sau apele dulci, salmastre sau marine.
Se inteleg totusi conexe activitatile, exercitate de acelasi intreprinzator agricol, indreptate catre manipularea,
conservarea, prelucrarea, comercializarea si valorificarea care au ca obiect produse obtinute in mod preponderent
din cultivarea fondului sau padurii sau din cresterea animalelor, ca si activitatile indreptate catre furnizarea de
bunuri sau servicii prin utilizarea preponderenta de utilaje sau resurse ale intreprinderii implicate in mod normal
in activitatea agricola exercitata, fiind cuprinse aici activitatile de valorificare a teritoriului si a patrimoniului rural
si forestier, cat si primire si gazduire asa cum sunt definite de lege”.
2. Se considera intreprinzatori agricoli cooperativele de intreprinzatori agricoli si consortiile lor cand
utilizeaza pentru desfasurarea activitatilor prevazute in art. 2135 din codul civil, asa cum este substituit de
aliniatul 1 din prezentul articol, preponderent produse ale asociatilor, si furnizeaza preponderent
asociatilor bunuri si servicii indreptate catre ingrijirea si dezvoltarea ciclului biologic.

Pe baza acestui articol, agricultorii italieni, individuali sau asociati, se inregistreaza ca intreprinzatori agricoli,
fiind considerati societati comerciale platitoare de TVA, dar activand intr-o ramura distincta a economiei,
AGRICULTURA, cu legislatie diferita de a societatilor comerciale, care actioneaza in alte ramuri economice,
cum ar fi: industrie, transport, comert.

Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate –

GHIDUL SOLICITANTULUI pentru accesarea
MASURII 121 – „Modernizarea exploatatiilor agricole”
Versiunea 01 – martie 2008

2.1 Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile?

Persoana fizica (daca se angajeaza pana la data semnarii contractului de finantare sa se autorizeze cf
Legii 300/2004)

Sub ce denumire se pot inregistra agricultorii individuali sau asociati din Romania si cum.
Sa vedem ce prevad legile noastre:
Persoanele incadrate in munca si functionarii publici au dreptul sa constituie organizatii sindicale si sa adere la
acestea. Persoanele care exercita potrivit legii o meserie sau o profesiune in mod independent, membrii coopera-
tori, agricultorii, precum si persoanele in curs de calificare au dreptul, fara nici o ingradire sau autorizare preala-
bila, sa adere la o organizatie sindicala.( art. 2 din Legea 54/2003 a sindicatelor)
agricultor: o persoana fizica sau juridica sau un grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic
pe care grupul si membrii sai il detin, conform legislatiei nationale in vigoare, care desfasoara o activitate agrico-
la; (OG privind organizarea pietei laptelui).
producator: agricultorul a carui exloatatie, este situata pe teritoriul geografic al Romaniei, care produce si
comercializeaza lapte, sau se pregateste sa o faca intr-un timp foarte scurt; (OG privind organizarea pietei lap-
telui).
producator – orice persoana fizica sau juridica, membra a unui grup de producatori recunoscut preliminar sau a
unei organizatii de producatori recunoscute care isi valorifica productia prin intermediul acestora, conform art.2
alin.(a) din Regulamentul Comisiei nr. 1432/2003; (Ordinul 684/2003)
Fermier – o persoana fizica sau juridica sau un grup de persoane fizice sau juridice cu statut juridic conform
dreptului national, sau un grup de membri a caror exploatatie se gaseste pe teritoriul Comunitatii si care exercita o
activitate agricola. (MAPDR, APIA, brosura „Informatii generale pentru fermieri privind platile directe pe su-
prafata in anul 2007”)
Intreprinzator – persoana fizica autorizata sau o persoana juridica care, in mod individual sau in asociere cu alte
persoane fizice autorizate sau cu persoane juridice, organizeaza o societate comerciala, denumita in continuare
întreprindere, in vederea desfasurarii unor fapte si acte de comert conform prevederilor art.3. (L 133/1999)
Patron – persoana juridica inmatriculata sau persoana fizica autorizata potrivit legii, care administreaza si
utilizeaza capital, indiferent de natura acestuia, in scopul obtinerii de profit in conditii de concurenta, si care
angajeaza munca salariata. (L 356/2001)
Agent economic – orice persoana fizica sau juridica ce produce, importa, comercializeaza produse cu impact re-
dus asupra mediului; (HG 189/2002).

INTREBARE:
Cum poate fi definit si inregistrat un cetatean roman care detine in proprietate suprafete agricole pe care
le exploateaza in mod individual sau asociat si creste animale pe aceste suprafete, din punctul de vedere
al Ministerului de Justitie, al Ministerului de Finante si al MADR?
Ce relatie juridica exista intre cei aprox. 1,5 milioane de cetateni romani, detinatori de terenuri agricole,
inregistrati in „Registrul fermelor” si denumirea de „Persoana fizica autorizata”?

Activitate agricola – productia agricola, cresterea si intretinerea animalelor, cultivarea plantelor, inclusiv recolta-
rea si mentinerea terenurilor in buna stare agricola si de mediu. (MAPDR, APIA, brosura „Informatii generale
pentru fermieri privind platile directe pe suprafata in anul 2007”)

Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate –

activitate agricola: productia, cresterea sau cultivarea de produse agricole, inclusiv recoltarea, mulsul, cresterea
si detinerea de animale in scopuri agricole sau mentinerea de terenuri in bune conditii agricole si de mediu; (OG
privind organizarea pietei laptelui).

INTREBARE:
Cum sunt definite activitatile de producere, depozitare, prelucrare si comercializare a produselor agricole
proprii, desfasurate de taranii romani care nu sunt „Persoane fizice autorizate”, din punct de vedere ju-
ridic si fiscal? Sunt activitati LEGALE sau ILEGALE?
Ce relatie juridica exista intre impozitul pe teren si activitatea agricola desfasurata de tarani?

Exploatatie agricola – ansamblu de unitati de productie administrate de fermieri si situate pe teritoriul Romaniei.
(MAPDR, APIA, brosura „Informatii generale pentru fermieri privind platile directe pe suprafata in anul 2007”)
Exploatatie agricola – forma complexa de organizare a proprietatii, prin care se pun in valoare pamantul, anima-
lele si celelalte mijloace de productie, interconectate intr-un sistem unitar, in vederea executarii de lucrari,
prestarii servicii si obtinerii eficiente de produse agricole. Exploatatiile agricole pot fi formate din terenuri, ani-
male si mijloace necesare procesului de productie agricola, apartinand unuia sau mai multor proprietari. (OUG
108/2001 modif. Prin L 166/2002)
exploatatie agricola: unitatea, in care se realizeaza productia de lapte, situata pe teritoriul Romaniei; (OG pri-
vind organizarea pietei laptelui).
Societate agricola – este o societate de tip privat, cu capital variabil si un numar nelimitat si variabil de asociati,
avand ca obiect exploatarea agricola a pamantului, uneltelor, animalelor si altor mijloace aduse in societate, pre-
cum si realizarea de investitii de interes agricol. Exploatarea agricola poate consta din: organizarea si efectuarea
de lucrari agricole si imbunatatiri funciare, utilizarea de masini si instalatii, aprovizionarea, prelucrarea si valori-
ficarea produselor agricole si neagricole si alte asemenea activitati. Societatea agricola nu are caracter comercial.
Societatile agricole nu sunt supuse legilor speciale referitoare la firma. Se poate folosi munca salariata.(L
36/1991)
Intreprindere – orice forma de organizare a unei activitati economice, autonoma patrimonial si autorizata potri-
vit legilor in vigoare sa faca acte si fapte de comert, in scopul obtinerii de profit prin realizarea de bunuri materia-
le, respectiv prestari de servicii, din vanzarea acestora pe piata, in conditii de concurenta. (L 133/1999)

INTREBARE:
Ce este sau ce ar trebui sa fie GOSPODARIA TARANEASCA din ROMANIA, care detine in proprieta-
te terenuri agricole, le cultiva si creste animale,din punctul de vedere a LEGIUITORULUI roman: ferma,
exploatatie agricola, societate agricola, întreprindere?
Dar taranul care detine aceasta gospodarie, ce este: fermier, exploatator, patron, intreprinzator?

aliment sau produs alimentar – orice produs sau substanta, indiferent daca este procesata integral, partial ori
neprocesata, destinata consumului uman ori preconizata a fi destinata consumului uman; (HG 984/2005).
Produse agroalimentare – produse naturale, de origine vegetala si animala, inclusiv bio-produse si produse
semiprelucrate, prelucrate si/sau conservate, derivate din cele naturale. (L 778/2001).
Filiera produsului agroalimentar – sistemul de relatii functionale care leaga producatorii, prelucratorii, depozi-
tarii, distribuitorii, comerciantii si/sau bursele de marfuri care tranzactioneaza acelasi produs in vederea utilizarii
si/sau consumului acestuia. (L 778/2001).

INTREBARE:
Taranul din Romania, ca proprietar de teren agricol, producator de alimente si produse agroalimentare,
sub ce denumire se integreaza in „Filiera produsului agroalimentar” si pana in ce punct al filierei poate
actiona, dupa opinia MADR?

Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate –

 SubvenŃii pârloaga de la UE,
mai avantajoase pentru taranii care nu-si lucreaza pamantul
Banii alocati de UE pentru terenurile agricole din terenul au de cheltuit în jur de 50 de lei pentru
Romania par sa fie o afacere rentabila pentru întretinerea suprafetei agricole, dar primesc inte-
fermierii care nu vor sa cultive pamantul. gral subventia la hectar. În egala masura, pentru
Plata la hectar nu este conditionata de înfiintarea fermierii care aleg înfiintarea culturilor agricole,
culturilor agricole, ci doar de întretinerea terenu- plata la hectar nu acopera decât o parte din cos-
rilor. “In acest fel, proprietarii care nu lucreaza turile aferente unui hectar.
terenul au un beneficiu mai mare fata de fermie- “În România, circa trei milioane de hectare de
rii care suporta costuri de pâna la 2.500 de lei la teren sunt nelucrate, sunt lasate în pârloaga. Pro-
hectar”, a declarat Marcel Cucu, presedintele prietarii acestor terenuri sunt fie mici fermieri,
Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din care nu au bani sa lucreze terenul, fie afaceristi
România (LAPAR), citat de NewsIn. imobiliari care asteapta sa creasca pretul
Proprietarii de terenuri agricole vor primi, cel pamântului. În primul caz, ar trebui sa existe po-
mai probabil din luna martie, o subventie de litici coerente, în sprijinul micilor fermieri. În al
aproximativ 50 de euro la hectar, sprijin financi- doilea caz, o solutie ar fi impozitarea terenului
ar acordat din fonduri europene sub forma lasat în pârloaga”, a mentionat Marcel Cucu.
platilor directe la hectar. Cei care nu lucreaza
http://actiunea.net/index.php?option=com_content&task=view&id=1109&Itemid=33

Romania a obtinut o amanare pentru aplicare normelor UE in agricultura

Romania si Bulgaria au varsarea subventiilor europene, Politicii agricole comune
obtinut, luni, in cadrul unei informeaza AFP, citata de (PAC), datand din 2003, tarile
intrevederi la Bruxelles, o Rompres.Aceasta masura a membre trebuie sa respecte
amanare pentru aplicarea crite- constituit obiectul unui acord diverse obligatii in domeniile
riilor stricte sanitare si de politic al ministrilor Agricultu- sanatate publica sau animala si
protectie a mediului in sectorul rii din cele 27 de tari membre protectia mediului daca vor sa
agricol, ce conditioneaza ale UE.Potrivit unei reforme a primeasca ajutoare europene.
http://actiunea.net/index.php?option=com_content&task=view&id=890&Itemid=33

Controversă legată de patrimoniul învăŃământului agricol

O intenŃie de colaborare a Ministerului EducaŃiei cu cel al

Agriculturii în domeniul învăŃământului agricol a stârnit proteste
ale sindicatelor din învăŃământ care se tem că ar putea fi vorba de o
manevră prin care proprietăŃile unităŃilor de învăŃământ agricol să
fie înstrăinate.
Ministrul agriculturii neagă o asemenea idee spunând că nu e vorba
decât de o încercare de a face învăŃământul agricol mai eficient.

Ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş, a admis la BBC că există intenŃia

unei colaborări cu Ministerul EducaŃiei pentru revigorarea învăŃământului agricol aflat într-o situaŃie nu
prea bună.

Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate –

"Numărul de licee agricole s-a redus foarte mult, cererea din partea elevilor pentru formare în domeniul
agricol este şi ea foarte redusă."
"Una din cauze e existenŃa unei anumite distanŃe între domeniul învăŃământului liceal şi cel al agriculturii
propriu-zise, tot aşa ca între cercetare şi partea de producŃie. Aici vrem să aducem un plus", a spus minis-
trul Cioloş.
Dacian Cioloş spune că deocamdată nu s-au stabilit detaliile acestui acord de colaborare cu Ministerul
EducaŃiei.

Preşedintele executiv al federaŃiei sindicatelor din învăŃământ Spiru Haret, Marius Nistor susŃine însă că
în joc este un patrimoniu foarte mare care se poate risipi dacă este preluat de Ministerul Agriculturii.
"Este vorba de zeci de miliarde de lei aici. Discutăm de sute, chiar mii de hectare de suprafeŃe de teren
agricol, despre livezi, păduri, maşini agricole, cămine, internate, cantine, deci cu alte cuvinte, un patri-
moniu extraordinar de important", crede preşedintele executiv al federaŃiei sindicatelor din învăŃământ.
"Categoric, nu putem fi de acord cu trecerea liceelor agricole în subordinea Ministerului Agriculturii."

"Dacă până în momentul de faŃă nici o unitate şcolară nu putea fi înstrăinată fără acordul Ministerului
EducaŃiei, în cazul trecerii în subordinea Ministerului Agriculturii, vă spun foarte clar: nimeni nu mai
poate stopa înstrăinarea acestui patrimoniu", spune Marius Nistor.
Ministrul Dacian Cioloş neagă însă orice fel de intenŃii de preluare de proprietăŃi sau de afectare a proce-
sului de învăŃământ.
"Să nu vorbim de proprietăŃi, că nu de proprietate depinde calitatea învăŃământului în primul rând", crede
Dacian Cioloş.
"Nu avem nici o intenŃie de a lua proprietăŃi, de a lua în subordine profesori, directori şi aşa mai departe.
Nu asta e intenŃia, şi nici nu vreau să intru în detalii până când nu discutăm cu Ministerul EducaŃiei, cu
care o să vedem exact ce se poate face."

"Încă o dată, fără a împieta sau a crea o structură paralelă de învăŃământ, vrem să aducem un plus, atâta
tot. Nu e vorba de proprietăŃi aici."
"IntenŃia mea în primul rând, nu e aceea ca ministerul să fie proprietar pe clădiri sau suprafeŃe, pentru că
nu asta e problema învăŃământului agricol de la noi", a declarat ministrul agriculturii.

Domnul Cioloş spune că Ministerul Agriculturii ar putea contribui la partea de specializări şi de dotare
aşa încât elevii să se formeze în condiŃii cât mai apropiate de realitatea din agricultură.
În presa ultimelor luni au mai fost semnalate intenŃii ale autorităŃilor locale sau centrale de a rezolva pro-
blemele foştilor proprietari deposedaŃi abuziv de fostul regim şi numai ale lor, cu terenuri aflate în pro-
prietatea unităŃilor de învăŃămînt agricol.
http://www.bbc.co.uk/romanian/news
Agricultorii se pregatesc de proteste
Membrii Federatiei Agrostar ameninta cu proteste de amploare, la Bucuresti si Bruxelles, cerand Guvernului adoptarea unei
politici reale pentru subventionarea agriculturii. Ei au pus accent pe necesitatea subventionarii cu 50% a pretului motorinei,
la fel ca in Franta, de exemplu. Sindicalistii au prezentat propuneri de subventii pentru intreaga agricultura, de la legume la
vita de vie si zootehnie. Ei mai vor eliminarea si redefinirea conditiilor in care taranii pot vinde produsele din propria
gospodarie. In plus, au solicitat prezentarea stocului public de interventie la grau. Ei considera ca din aprilie, in Romania, nu
va mai fi grau de panificatie, fara accesarea rezervei naationale, cu atat mai mult cu cat, in noiembrie 2007, in plina criza, au
fost exportate 200.000 de tone de grau. Sindicatele agricultorilor au avertizat ca, din martie, vor incepe protestele prin piche-
tarea, in aceeasi zi, a sediilor Ministerului Agriculturii si Reprezentantei Comisiei Europene la Bucuresti, a declarat
presedintele Federatiei Agrostar, Nicolae Stefan, ieri, intr-o conferinta de presa.
http://actiunea.net/index.php?option=com_content&task=view&id=949&Itemid=33

Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate –

 De ce nu mai gasim „legume
romanesti“
„Nu mai vrem bani, vrem politică agrară”. Aşa sună
ultima dorinŃă a fermierilor autohtoni membri ai
Agrostar. După ani de zile în care au ieşit în stradă
cerând subvenŃii mai mari, fermierii au constatat că
s-au cheltuit sume enorme de la buget pentru agricul-
tură, dar ei nu s-au ales cu nimic de pe urma ploii de
bani. „Anul trecut ni s-a dat subvenŃie 500 de lei la
hectar pentru cultura de grâu şi, imediat, sacul de
îngrăşământ s-a scumpit de la 38 de lei la 60 de lei.
Practic, banii ministerului s-au dus în buzunarele
importatorilor de îngrăşăminte şi al intermediarilor.
Noi, producătorii, n-am rămas cu nimic”, spune Şte-
fan Niculae, preşedintele Agrostar. „Politica agrară”
s-ar traduce aşa: „Vrem să fim pe picior de egalitate
cu fermierii europeni”. „Dacă în FranŃa, preŃul moto-
rinei pentru agricultură este de 0,5 euro pe litru, la
noi de ce să fie de 1,2 euro şi să stăm să aşteptăm
nişte subvenŃii năroade care întârzie cu lunile?”
http://actiunea.net/index.php?option=com_content&t
ask=view&id=936&Itemid=33
Fonduri de 1,1 miliarde euro de la UE
pentru Ministerul Agriculturii
Ministerul Agriculturii va primi anul acesta fonduri
UE in valoarte de 1,1 miliarde de euro. Banii sunt
destinati sectorului agricol, dezvoltarii rurale si pes-
cuitului.
Sumele provin din trei fonduri ale UE, respectiv
Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), din
care sunt finantare platile pentru agricultori, Fondul
European Agricol pentru Dezvoltare Rurala
(FEADR), care sprijina dezvoltarea rurala, si Fondul
European pentru Pescuit (FEP), destinat finantarii
sectorului de pescuit.
Sumele provenite din fiecare dintre cele trei fonduri
sunt gestionate de cate o agentie din subordinea mi-
nisterului. Agentia de Plati si Interventie in Agricul-
tura (APIA) administreaza banii proveniti din FEGA,
Agentia pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit
(APDRP) administreaza fondurile FEADR, iar
Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura
(ANPA) se ocupa de gestionarea sumelor FEP.
Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate –
ANSVSA distruge industria lactatelor
traditionale
Branza de burduf in coaja de brad, telemeaua, urda si
cascavalul afumat traditional ar putea sa dispara in viito-
rul apropiat din cauza unor ordine ale Autoritatii
Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimen-
telor (ANSVSA) privind comercializarea alimentelor
Razboiul dintre micii producatori de branza si ANSVSA
duce la importuri masive, iar marile companii de lactate
nu se vor imbulzi sa produca branza de burduf sau
cascaval afumat traditional. „Daca se vor inchide micii
producatori traditionali de lactate, procesatorii nu vor
avea cum sa acopere piata de lactate si astfel s-ar da liber
importurilor de branzeturi“, ne-a declarat Eugen Petru
Gontea, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Ovine si
Ecvine. Producatorii de branzeturi traditionale se plang ca
sunt pur si simplu haituiti de ANSVSA si Garda Financi-
ara. „Suntem vanati prin piete precum cei care
comercializeaza narcotice. De frica celor de la Garda
Financiara si ANSVSA, vindem telemeaua la patronii de
supermarketuri. Am primit amenzi de peste 400 milioane
de lei, anul trecut, de la ANSVSA. La cioban, un kilo-
gram de telemea se vinde cu 4 lei, iar la magazin este 13
lei. Oaia nu trebuie sa dispara, pentru ca aduce valuta in
Romania“, ne-a mai spus Gontea. Acesta a precizat ca
telemeaua si branza romaneasca ajung in restaurantele din
Spania.
http://actiunea.net/index.php?option=com_content&task=
view&id=877&Itemid=33
Granturi de 7,5 miliarde de euro
pentru dezvoltare rurala
Prin intermediul Fondului European Agricol
pentru Dezvoltare Rurala tara noasta beneficiaza
de fonduri nerambursabile in valoare de aproxi-
mativ 7,5 miliarde de euro pana in 2013.
Autoritatile considera ca primele finantari vor
putea fi accesate in martie.
Domeniile prioritare ce vor fi finantate sunt:
- cresterea competitivitatii sectorului agricol si
silvic: 3,17 miliarde de euro;
- imbunatatirea mediului si a zonelor rurale: 1,88
miliarde de euro;
- calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea
economiei rurale: 1,98 miliarde de euro.
Acesti bani pot fi folositi pentru modernizarea
exploatatiilor agricole, achizitionarea de utilaje,
constructia sau modernizarea unor depozite, la-
boratoare, fabrici, cresterea valorii adaugate a
produselor agricole si forestiere, constructia sau
imbunatatirea drumurilor forestiere, demararea
unor activitati non-agricole la tara, incurajarea
activitatilor turistice sau renovarea si dezvoltarea
satelor. Beneficiarii pot fi persoane fizice,
juridice,
microintrep
rinderi,
consilii lo-
cale, ONG-
uri,
asezaminte
culturale
sau
institutii de
cult.
300 de milioane de euro
pentru pescari
UE a alocat 307 milioane de euro, fonduri
structurale, pentru dezvoltarea durabila a pescariilor
Fondurile vor putea fi accesate teoretic de pescarii
romani.
individuali, de asociatiile de pescari si de
Pretul laptelui va creste cu aproxi-
mativ 10 %
Pana la sfarsitul lunii februarie, pretul laptelui va
creste cu aproximativ 10%, cauzele acestor majorari ale
pretului fiind costurile tot mai mari ale fermierilor si pro-
cesatorilor care sunt nevoiti sa investeasca in moderniza-
re, a declarat Valeriu Steriu, presedintele Asociatiei Pa-
tronale Romane din Industria Laptelui.
"Anul 2007 a fost unul nefast pentru fermieri, lipsa
subventiei si seceta au dus la majorarea pretului laptelui",
spune Steriu, citat de NewsIn. Potrivit acestuia, daca in
vara litrul de lapte costa intre 0,8-0,9 lei, in prezent se
comercializeaza la un pret minim de 1,1 lei.
Interzicera procesarii laptelui care nu este conform
normelor impuse de Uniunea Europeana ar avea un efect
negativ in randul micilor fermieri care produc lapte de
cateva milioane de lei pe luna si nu il vor mai putea vin-
de, spune Valeriu Steriu. Acesta mai declara ca importul
Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate –
comunitatile locale in care exista un numar semnifi-
cativ de pescari. Aceste fonduri structurale se acorda
doar unor proiecte precise, conform unei proceduri
europene standardizate.
Pentru a beneficia de aceste fonduri structurale, pes-
carii trebuie sa se organizeze in asociatii puternice ce
vor constitui un "grup de lucru local", care are
obligatia sa acorde asistenta tehnica pentru identifi-
carea si scrierea proiectelor de finantare si sa gestio-
neze fondurile structurale obtinute.
România nu va realiza cota de lapte
negociată cu CE, dacă se interzice
procesarea laptelui neconform
România nu va realiza cota de lapte pentru livrări
la fabrică dacă Autoritatea NaŃională Sanitar Veteri-
nară şi pentru SiguranŃa Alimentelor va interzice
procesarea laptelui neconform cu normele europene
din iulie 2008, a declarat preşedintele Sindicatului
Crescătorilor de Taurine din România, Costel Caraş,
citat de The Money Channel.
"Dacă se interzice procesarea laptelui neconform,
România nu va realiza cota de lapte pentru livrări la
fabrică, pentru că doar 25 % din lapte corespunde
normelor europene. Problema principală este că ce
nu se realizează, se pierde. Mai mult, procesatorii
vor apela la importuri, iar fermierii vor fi eliminaŃi
de pe piaŃă", a declarat Costel Caraş.
nu este o solutie, deoarece laptele produs in strainatate
creste foarte mult primavara, iar transportul se face greu
din cauza faptului ca este perisabil.
Cu toate acestea, zilele trecute vice-presedintele pa-
tronatului din industria laptelui declara ca Romania va fi
nevoita sa importe lapte pentru a asigura necesarul, in
cazul in care Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si
pentru Siguranta Alimentara va interzice procesarea si
comercializarea materiei prime neconforme.
In urma negocierilor cu Uniunea Europeana, Romania
ar trebui ca incepand cu luna iulie sa interzica comercia-
lizarea laptelui care nu se conformeaza cerintelor europe-
ne.
Datele ANSVSA arata ca pana in noiembrie 2007, in
Romania existau 966 unitati din industria alimentara,
dintre care 316 erau autorizate sa faca schimburi comuni-
tare, iar un numar de 63 erau din sectorul lapte si produse
lactate.

Consultanta pentru viticultorii vranceni
Producatorii viticoli din judetul Vrancea s-au
intalnit in cadrul unei consfatuiri, desfasurata in 12
ianuarie, pentru a dezbate problemele cu care se con-
frunta in prezent sectorul viticol romanesc, informeaza
Agentia Nationala de Consultanta Agricola.
Tematica acestei întâlniri a fost: "SituaŃia viticultu-
rii în Vrancea-probleme cu care se confruntă viticulto-
rii" şi "Accesarea fondurilor structurale pentru moder-
nizarea cramelor şi dotări cu utilaje, echipamente şi
maşini agricole în aceste forme asociative".
Printre participanti s-au numarat AsociaŃia Clubul
Podgorenilor, Cooperativa Şarba Vin Divin Odobeşti,
Cooperativa Plaiul Faraoanelor-Vârteşcoiu şi Coopera-
tiva Vin Club Odobeşti.
Numarul producatorilor prezenti la reuniune s-a
ridicat la 80. Evenimentul a fost organizat de CLCA
Jariştea şi CLCA Vârteşcoiu. Au fost prezenŃi, de ase-
menea, reprezentanŃi ai OJCA Vrancea.
În cadrul discuŃiilor, s-a evidenŃiat interesul în valo-
rificarea şi procesarea strugurilor, precum şi în crearea
unei pieŃe de desfacere a produselor viticole în zona
Odobeşti-Jariştea-Vârteşcoiu. De asemenea, s-a mai
vorbit despre problemele apărute după retrocedarea
terenurilor şi privatizarea IAS-urilor, despre dificultăŃi-
le întâmpinate în prezent, precum şi despre lipsa unei
politici de marketing care să pună în valoare calităŃile
şi specificul producŃiei locale pe piaŃa internă şi exter-
nă.
Participantii au mai aflat informatii despre pro-
gramul de măsuri pe anul 2008, adresat în principal
membrilor acestor forme asociative. În cadrul întâlnirii
s-a pus problema relansării proiectului « Drumul Vinu-
lui » în Vrancea, având ca scop popularizarea agrotu-
rismului vrâncean.

Cooperativele agricole castiga teren

Reprezentantii Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) si ai institutiilor
subordinate acestuia au fost invitati sa participe la Adunarea Generala a EUROAGRIS – COOPERATI-
VA AGRICOLA, care s-a desfasutat sambata, 19 ianuarie 2008, la Casa de Cultura a orasului Videle din
judetul Teleorman, informeaza Agentia Nationala de Consultanta Agricola (ANCA). In cadrul acestei
reuniuni la care au fost invitati si reprezentanti ai Agentiei Japoneze de Cooperare Internationala JICA, s-
a discutat despre cooperativele agricole. Potrivit aprecierilor expertului JICA, Hiroshi TERUNUMA,
numarul participantilor a fost de aproximativ 300, acesta fiind un adevarat record in materie de la
declansarea actiunii de constituire a cooperativelor agricole conform Legii 566/2004.
Cei prezenti au pus intrebari pertinente lagate de constituirea si managementul cooperativelor agri-
cole si au fost informati de catre domnul economist Paul Schiopu in legatura cu notiuni de contabilitate
cooperatista.
Numarul mare al participantilor, ca si intrebarile la obiect venite din partea producatorilor ne
indreptatesc sa credem ca aceasta forma de asociere castiga teren de la o zi la alta.

Sprijin financiar producătorilor agricoli
din sectorul zootehnic
AgenŃia de PlăŃi şi IntervenŃie pentru Agricultură va
acorda, în anul 2008, sprijin financiar producători-
lor agricoli din sectorul zootehnic, conform HG
Nr. 3 din 9 ianuarie 2008, informeaza un comuni-
cat de presa emis de institutia Guvernului.
Hotararea aproba activităŃile, precum şi cuantu-
mul acestor subventii, defalcat pe activităŃi şi spe-
cii de animale.
Subventiile se vor acorda pentru imbunatatirea calităŃii
producŃiei de carne prin susŃinerea financiară a implementă-
rii sistemului de clasificare a carcaselor. Astfel, pentru
carcasele de porcine din clasa E sprijinul este de 120
Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate –
lei/carcasă, iar pentru carcasele de porcine din
clasa U si bovine se vor primi 100 lei/carcasă.
In cazul imbunatatirii calitatii şi a parametrilor
de producŃie în creşterea efectivelor,
prin susŃinerea producŃiei de carne şi
ouă de consum banii se vor imparti in-
tre scrofiŃe din ferme comerciale, care
provin din ferme de reproducŃie de rasă
pură sau hibridare la prima fătare, pen-
tru care statul o sa subventioneze cu
150 lei/cap de animal, carne de pasare (pui
boiler) pentru care se va primi 1,6 lei/cap, dar
si pentru ouale de consum din categoria de
greutate M, L, XL pentru care se vor acorda
0,05 lei/bucata.
 Familiile de albine vor fi sprijinite pentru imbunatatirea
calităŃii producŃiei de miere, prin suvbenii de 20 lei/familie
de albine.
ÎmbunătăŃirea calităŃii şi igienei laptelui de vacă desti-
nat procesării, pentru atingerea standardelor de calitate din
Uniunea Europeana, respectiv susŃinerea laptelui livrat cu
număr total de germeni (NTG) mai mic sau egal cu
100.000/ml şi un număr de celule somatice mai mic sau
egal cu 400.000/ml va fi subventionat ptin acordarea pentru
fiecare kilogram de lapte a 0,3 lei.
CondiŃiile şi procedurile de acordare a acestor forme
de sprijin sunt precizate în Ordinul ministrului agriculturii
Nr. 850 / 2006 cu modificările ulterioare.
Potrivit HG Nr. 1509 din 12 decembrie 2007 prin care
au fost aprobate sumele suplimentare pentru plăŃile naŃiona-
le directe complementare în sectorul zootehnic, prima de
exploatatie, în funcŃie de efectivul de bovine înregistrat în
Registrul NaŃional al ExploataŃiilor, la data de 31 ianuarie
2007 va fi de 250 lei/cap e animal in timp ce prima pe cap
de animal pentru ovine/caprine, care au fătat în anul 2007
va fi de 10 lei/cap de animal.
Platile se vor acorda în mai multe tranşe, începând cu
luna ianuarie 2008, producătorilor agricoli care au depus
cereri în perioada 27 aprilie – 15 iunie 2007, numai pentru
animalele eligibile, stabilite în urma controlului administra-
tiv şi pe teren si fără a se mai solicita documente suplimen-
tare.
Certificarea produselor ecologice
ar putea fi sprijinita financiar de
Ministerul Agriculturii, in 2008
Ministerul Agriculturii intentioneaza sa
suporte, in acest an, o parte din costurile nece-
sare procedurii de certificare a produselor eco-
logice, a declarat ministrul Agriculturii si
Dezvoltarii rurale, Dacian Ciolos.
“La ora actuala analizam modul in care
putem sprijini, in limitele bugetului, anumite
categorii de fermieri in privinta costurilor de
certificare pentru produsele ecologice. Vom
face o evaluare sa vedem despre ce animale,
suprafete sau produse este vorba, ce numar si
ce categorii de fermieri si cred ca pana in
primavara vom putea decide nivelul formei de
sprijin”, a precizat Ciolos.
Acesta a spus ca exista fermieri mici si
mijlocii care ar putea produce produse ecolo-
gice, dar din cauza costurilor de certificare
multi vor fi tentati sa renunte. „Cred ca marii
producatori pot suporta mai usor aceste costuri
decat micii producatori”, a adaugat ministrul
Agriculturii.
Ciolos a mai precizat ca principalul obiec-
tiv in aceasta perioada este de a decide cat mai
repede toate formele de sprijin care vor fi alo-
cate in 2008.

Romania trebuie sa aplice reglementarile UE in agricultura pana in 2014

Romania va putea amana aplicarea reglementarilor comunitare in domeniul agriculturii. Comisia europeana a
hotarat sa pasuiasca tara noastra si celelalte noua state care au aderat dupa 2004 de la aplicarea criteriilor stricte
sanitare si de mediu in sectorul agricol.
De aceste masuri depinde in mare masura plata ajutoarelor financiare comunitare pentru agricultura. Ministrii de
resort din cele 27 de state ale Uniunii au semnat luni, la Bruxelles un acord care da Romaniei ragaz sa se alinieze
practicilor Uniunii in domeniu pina in 2012, pentru mediu, identificarea animalelor si carnii, iar pentru celelalte
reglementari pana in 2014.

Programul de Dezvoltare Rurala va fi aprobat la Bruxelles pe 20 februarie

Ministrul agriculturii a discutat la Bruxelles probleme legate de dezvoltarea rurala si eradicarea pestei porci-
ne. Partea romana a obtinut o confirmare in privinta aprobarii Programului National de Dezvoltare Rurala
(PNDR).
Aprobarea PNDR va fi anuntata oficial de catre Comisia Europeana in luna mai, insa Comitetul STAR
(Committee on Agricultural Structures and Rural Development - n.r.) il va aproba, cel mai probabil, in data
de 20 februarie. Astfel, Ministerul va putea sa lanseze licitatiile de proiecte in luna martie.

Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate –

 Protocol agricol in domeniul
protectiei mediului
Reprezentantii Agentiei de Plati pentru Dezvoltare
Rurala si Pescuit (APDRP) au semnat la inceputul
lunii ianuarie un Protocol de colaborare cu Ministe-
rul Mediului si Gospodaririi Apelor.
Obiectivul principal al Protocolului este de a stabili
cadrul legislativ, administrativ si operational in te-
meiul caruia APDRP, Agentia Nationala pentru
Protectia Mediului si Garda Nationala de Mediu vor
colabora in vederea verificarii proiectelor finantate
prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare
Rurala (FEADR).
Directorul general al Agentiei de Plati pentru Dez-
voltare Rurala si Pescuit, Laszlo-Attila Klarik, con-
sidera important acest protocol: "Colaborarea dintre
Agentie si factorii cu raspundere in protectia mediu-
lui a fost deosebit de eficienta pe parcursul derularii
Programului SAPARD, iar acest lucru ne indeamna
sa fim siguri ca orice beneficiar al FEADR va avea la
dipozitie un mecanism precis pentru a obtine
autorizatiile necesare. APDRP acorda o importanta
deosebita protectiei mediului pentru proiectele pe
care le va finanta, in acelasi timp, responsabilizarea
beneficiarilor fiind o prioritate".
Astfel, Protocolul va facilita celor care solicita
finantare nerambursabila indeplinirea unui criteriu de
eligibilitate de maxima importanta, anume, respecta-
rea tuturor normelor de protectie a mediului pentru
investitia preconizata. APDRP impreuna cu Ministe-
rul Mediului si Gospodaririi Apelor au prevazut exis-
tenta unor proceduri precise care sa permita evalua-
rea de catre autoritatile de protectie a mediului a im-
pactului proiectelor finantate prin Programul
National pentru Dezvoltare Rurala si astfel perioada
de obtinere a avizelor si autorizatiilor sa fie scurtata
semnificativ.
http://www.agra.ro
Agricultorii vor primii subventii in-
tre 350 si 800 de lei pe tona de legu-
me de sera
Producatorii agricoli ar putea primi in acest an 600
lei pe tona de legume produse in sera, 800 lei pe tona
de ciuperci cultivate in spatii climatizate si 350 lei pe
tona de tomate destinate industrializarii, in timp ce
cultivatorilor de tutun nu li se va mai acorda niciun
fel de subventie.
Valoarea sprijinului finaciar aferent fiecarei activitati
a sectorului vegetal a fost propusa printr-un proiect
de hotarare de Guvern, elaborat de Ministerul Agri-
culturii, care modifica un alt proiect publicat in data
de 15 ianuarie 2008.
Initial, producatorilor agricoli de legume produse in
sere si celor de ciuperci cultivate in spatii climatizate
urmau sa li se acorde aceleasi sume, respectiv 600 de
lei pe tona si 800 de lei pe tona, iar cultivatorilor de
tomate 400 de lei pe tona si celor de tutun 2,5 lei pe
kilogram. In actualul proiect supus aprobarii, se
mentioneaza ca fermierii care cultiva mazare sau
ardei pot primi 300 lei pe tona, iar cei care cultiva
castraveti 150 lei pe tona.
In ceea ce priveste producatorii de fructe destinate
industrializarii, acestia ar putea beneficia de 160 lei
pe tona de mere cultivate, 200 de lei pe tona pentru
prune, cirese si visine si 300 de lei pe tona pentru
piersici si struguri de masa. Fata de anul trecut, fer-
mierii ar putea primi sprijin financiar si pentru
achizitionarea de ambalaje si pentru depozitare, in
cuantum de 30% din valoarea totala a
investitiei.Fondurile aferente sectorului de legume si
fructe totalizeaza 63 de milioane de lei.
http://www.finantare.ro/stire-6560-Agricultorii-vor-
primii-subventii-intre-350-si-800-de-lei-pe-tona-de-
legume-de-sera.html

Ghidurile Solicitantului pentru dezvoltare rurala

Incepand cu 29 ianuarie si pana pe 8 februarie 2008, vor fi postate spre consultare Ghidurile Solicitantului
pentru masurile 121 (Modernizarea exploatatiilor agricole), 123 (Cresterea valorii adaugate a produselor
agricole si forestiere) si 322 (Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru econo-
mia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale) din cadrul Programului National de Dezvol-
tare Rurala 2007-2013.
Pe parcursul perioadei mentionate, toti cei interesati pot transmite sugestii si propuneri cu privire la
continutul acestor ghiduri la urmatoarele adrese de e-mail: feadr@madr.ro si consultarepublica@apdrp.ro.
http://www.agra.ro

Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate –

 Sprijin financiar producatorilor agricoli din sectorul zootehnic
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura va acorda, in anul 2008, sprijin financiar producatorilor agricoli
din sectorul zootehnic, conform HG Nr. 3 din 9 ianuarie 2008. Hotararea aproba activitatile, precum si cuantumul
acestor subventii, defalcat pe activitati si specii de animale.
Subventiile se vor acorda pentru imbunatatirea calitatii productiei de carne prin sustinerea financiara a
implementarii sistemului de clasificare a carcaselor. Astfel, pentru carcasele de porcine din clasa E sprijinul este
de 120 lei/carcasa, iar pentru carcasele de porcine din clasa U si bovine se vor primi 100 lei/carcasa. In cazul
imbunatatirii calitatii si a parametrilor de productie in cresterea efectivelor, prin sustinerea productiei de carne si
oua de consum banii se vor imparti intre scrofite din ferme comerciale, care provin din ferme de reproductie de
rasa pura sau hibridare la prima fatare, pentru care statul o sa subventioneze cu 150 lei/cap de animal, carne de
pasare (pui boiler) pentru care se va primi 1,6 lei/cap, dar si pentru ouale de consum din categoria de greutate M,
L, XL pentru care se vor acorda 0,05 lei/bucata.
Familiile de albine vor fi sprijinite pentru imbunatatirea calitatii productiei de miere, prin suvbenii de 20
lei/familie de albine. Imbunatatirea calitatii si igienei laptelui de vaca destinat procesarii, pentru atingerea stan-
dardelor de calitate din Uniunea Europeana, respectiv sustinerea laptelui livrat cu numar total de germeni (NTG)
mai mic sau egal cu 100.000/ml si un numar de celule somatice mai mic sau egal cu 400.000/ml va fi
subventionat ptin acordarea pentru fiecare kilogram de lapte a 0,3 lei. Conditiile si procedurile de acordare a aces-
tor forme de sprijin sunt precizate in Ordinul ministrului agriculturii Nr. 850 / 2006 cu modificarile ulterioare.
Potrivit HG Nr. 1509 din 12 decembrie 2007 prin care au fost aprobate sumele suplimentare pentru platile
nationale directe complementare in sectorul zootehnic, prima de exploatatie, in functie de efectivul de bovine
inregistrat in Registrul National al Exploatatiilor, la data de 31 ianuarie 2007 va fi de 250 lei/cap e animal in timp
ce prima pe cap de animal pentru ovine/caprine, care au fatat in anul 2007 va fi de 10 lei/cap de animal. Platile se
vor acorda in mai multe transe, incepând cu luna ianuarie 2008, producatorilor agricoli care au depus cereri in
perioada 27 aprilie - 15 iunie 2007, numai pentru animalele eligibile, stabilite in urma controlului administrativ si
pe teren si fara a se mai solicita documente suplimentare.
http://www.agra.ro

Sprijin pentru continuarea consolidarii pietei

produselor de pescuit si acvacultura
Uniunea Europeana a investit aproximativ 700.000 Euro in actualizarea si finalizarea pregatirii aspectelor privind
Politica Comuna de Pescuit, in special in domeniul Organizarii Pietei Comune pentru produse de pescuit.
Implementarea Proiectului de infratire "Sprijin pentru continuarea consolidarii pietei produselor din pescuit si
acvacultura", s-a derulat pe parcursul a 20 de luni. Partenerii proiectului au fost Ministerul Agriculturii, Pescuitu-
lui si Alimentatiei din Spania (Secretariatul General pentru Pescuit Maritim) in consortiu cu Istituto
Zooprofilattico Sperimentale dell Abruzzo e del Molise din Italia.
"Beneficiarul final" pentru acest proiect a fost ANPA, impreuna cu ANSVSA si ANPC. Activitatile au fost
desfasurate in buna colaborare cu experti romani de specialitate, iar rezultatele scontate au fost indeplinite,
urmand ca recomandarile sa fie implementate de structurile administrative implicate.
Prezenta la intalnire, dna Cornelia Harabagiu, secretar de stat la MADR a mentionat "in prezent ANPA dispune
de legislatia armonizata in domeniul piscicol, de personal instruit, de o strategie pentru dezvoltarea pescuitului si
acvaculturii, dar in perioada urmatoare sunt necesare eforturi atat pentru implementarea acestora cat si pentru
consolidarea cadrului institutional necesar accesarii fondurilor structurale din sector".
Giorgio Ficcareli, reprezentantul Reprezentantei Comisiei UE la Bucuresti, a subliniat rezultatele bune obtinute in
cadrul proiectului, dar "este necesara continuarea activitatilor si pregatirea ANPA, la nivel central si regional,
pentru implementarea normelor privind Organizarea Pietei Comune in sectorul pescuitului si al acvaculturii si
accesarea Fondurilor Europene pentru Pescuit".
Activitatea si rezultatele proiectului au fost apreciate si de d-nul Pablo Garcia Berdoy, Ambasadorul Spaniei la
Bucuresti, precizand: "in cadrul bunelor relatii de colaborare existente intre cele doua tari, Spania va continua sa
acorde sprijin si colaborare sectorului agricol romanesc, dar in special sectorului piscicol, deoarece dispune de o
buna experienta si cunostinte in domeniu si in accesarea FEP".
Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate –
Pedro Galache, Leader de proiect din partea Spaniei a mentionat: "Totusi, trebuie consolidate formele de asociere
conform Regulamentelor UE in sectorul pescaresc, trebuie create centre de prima vanzare, trebuie imbunatatita
calitatea produselor piscicole si trebuie realizate campanii de publicitate pentru incurajarea consumului de peste".
D-nul Stefan Gheorghe, presedintele ANPA, a multumit expertilor spanioli si italieni pentru sprijinul acordat prin
acest proiect, precizand "recomandarile expertilor vor fi analizate si implementate de catre ANPA, care in prezent
este in plin proces de reorganizare, la nivel central si regional, astfel incat sa faca fata noilor provocari rezultate
dupa 1 ianuarie 2007".
http://www.agra.ro

Sprijin european / Consultanta agricola facuta de francezi

Proiectul in valoare de 540.000 Euro, are ca obiectiv
general imbunatatirea capacitatii Romaniei de a fur-
niza servicii eficiente de consultanta pentru fermieri
precum si pentru alti "actori" din agricultura, in con-
formitate cu Politica Agricola Comuna, astfel incat
sa asigure dezvoltarea competitivitatii fermelor din
punct de vedere economic si in acelasi timp sa pro-
moveze o agricultura competitiva si diversificata. La
finalizarea proiectului, ANCA va dispune de o struc-
tura administrativa consolidata si operationala, de o
strategie adecvata pentru provocarile actuale ale sec-
torului agricol, de servicii de consultanta agricola in
conformitate deplina cu politica de dezvoltare rurala
in contextul actual. De asemenea, personalul ANCA,
atat de la nivel central cat si de la nivel descentrali-
zat, va fi instruit in masuri de dezvoltare rurala si
pescuit, in identificarea oportunitatilor de dezvoltare
a activitatilor non-agricole in mediul rural si
posibilitati de obtinere a veniturilor alternative.
Totodata, si acest proiect va sprijinii fermierii pentru
crearea si dezvoltarea de exploatatii agricole viabile
din punct de vedere economic.
http://www.infoportal.ro

Agricultura a lansat licitaŃia pentru alegerea băncii care

va gestiona peste 5,8 miliarde de euro
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a lansat sâmbătă, 2 februarie, licitaŃia pentru selectarea
unei bănci care să gestioneze fondurile europene de 5,8 miliarde de euro alocate agriculturii în perioada
2008-2011.
Nivelul estimativ al intrărilor de fonduri pentru perioada 2008-2011 este de 5.860.370.000 euro. Fondurile
estimate a fi derulate în această perioadă de la Comisia Europeană sunt alocate prin Fondul European de Ga-
rantare Agricolă (FEGA), Fondul European de Pescuit (FEP) şi Fondul European Agricol de Dezvoltare Ru-
rală (FEADR).
Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 3 martie 2008, ora 11.00, iar ofer-
tele se vor deschide în data de 3 martie ora 12.30.
MADR a mai organizat, anul trecut, licitaŃie pentru selectarea unei bănci. La începutul lunii iunie 2007,
MADR anunŃa că patru bănci, respectiv Raiffeisen Bank, Banca Carpatica, BCR şi Banc Post au depus ofer-
tele în cadrul licitaŃiei pentru selectarea unei bănci pentru gestionarea fondurilor UE.
http://www.infoportal.ro/presa~info-406872.html

Agricultura alocă circa 200 de milioane de euro pentru reluarea programului

Fermierul, în 2008
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
(MADR) a alocat aproximativ 200 de milioane de
euro pentru reluarea programului Fermierul, urmând
să fie organizată o licitaŃie pentru selectarea instituŃi-
ilor financiare care vor derula aceste fonduri. 'Pro-
gramul Fermierul va continua şi în 2008, scopul
acestuia fiind de a oferi soluŃii de finanŃare avanta-
joase pentru fermierii
http://pescurt.ro

Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate –

 Peste 10.000 de producatori agricoli s-au specializat anul trecut in horticultura
Aproximativ 33.000 de fermieri au urmat anul trecut cursurile de calificare profesionala organizate de Agentia
Nationala de Consultanta Agricola (ANCA).
Domeniul care a atras cei mai multi cursanti este cel al horticulturii, in timp ce cursurile de silvicultura au fost cel
mai putin solicitate. Astfel, un numar de circa peste 10.000 de producatori agricoli au optat pentru o calificare in
domeniul horticol. Ca absolventi ai acestor cursuri, ei pot practica meserii precum cea de ciupercar, floricultor,
peisagist-floricultor, pomicultor, legumicultor, viticultor, potrivit datelor ANCA.
Alt domeniu de interes a fost cel zootehnic, care a atras aproape 10.000 de cursanti, in urma finalizarii pregatirii
acestia devenind crescatori-ingrijitori de animale pentru productia de lapte si carne si apicultori. La polul opus,
cele mai putin solicitate cursuri in 2007 au fost cele pentru calificare in domeniul industriei alimentare, cu aproa-
pe 670 de cursanti si al silviculturii, cu 130 de cursanti. ANCA a organizat anul trecut 989 de cursuri de calificare
in domeniul agricol, destinate persoanelor care nu au pregatire profesionala in sector.

Cum obtii miere bio

Primul pas pe care trebuie sa il faca un apicultor pentru a deveni eco este inregistrarea activitatii la Ministerul
Agriculturii. Apoi urmeaza incheierea unui contract cu un organism de inspectie si certificare ( din cele 15 acredi-
tate). Respectarea regulilor de productie este, de asemeni, un pas fundamental.

Perioada de trecere de la apicultura conventionala la cea bio este de un an perioada in care mierea, ceara, propoli-
sul si celelalte produse apicole obtinute nu pot fi vandute ca ecologice, desi regulile de productie ecologice trebu-
ie respectate cu sfintenie.

Stupii si materialele folosite in apicultura trebuie confectionate din materiale naturale, care nu prezinta risc de
contaminare pentru mediul inconjurator sau pentru produsele apicole. Amplasarea stupinelor trebuie sa garanteze
ca albinele dispun de surse naturale suficiente de nectar, de secretii dulci, de polen, precum si de apa, si ca pe o
raza de 3 km de jur-imprejur aceste surse sunt constituite esential din culturi ecologice sau din culturi care sunt
supuse la tratamente cu incidenta scazuta asupra mediului. De asemenea, trebuie sa se mentina o distanta suficien-
ta fata de toate sursele de poluare. Oricum, ultimul cuvant cu privire la amplasament apartine organismului de
certificare.

In apicultura bio prevenirea bolilor este echivalenta cu selectarea "raselor" rezistente, innoirea regulata a matcilor,
controlul sistematic al stupilor pentru a detecta orice forma de boala, dezinfectarea materialelor si echipamentelor
la intervale regulate, reinnoirea regulata a cerii si constituirea unor rezerve suficiente de miere si polen in familiile
de albine. Atunci cand, in ciuda acestor masuri, coloniile s-au imbolnavit, ele trebuie tratate imediat. Cu produse
fitoterapeutice si homeopatice.

http://www.agra.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=876&Itemid=63

Prioritatile agriculturii iesene: irigatiile si asigurarea culturilor

Conform bilantului activitatii desfasurate in 2007 de Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR)
Iasi, unul dintre principalele obiective ale institutiei in 2007 a constat in identificarea si incurajarea persoanelor
interesate sa se constituie in grupuri si asociatii de producatori.

In raportul prezentat de directorul DADR Iasi, Constantin Arustei, se mentioneaza constituirea unor grupuri ca
Asociatia Producatorilor de Fructe din Comarna, SC Legume SRL din comuna Bohotin si Asociatia
Producatorilor de Legume Ecolog din Targu Frumos.
Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate –
Pe langa alte masuri de eficientizare a sprijinului acordat agricultorilor, pentru redresarea domeniului agrar din
judet, precum si pentru diminuarea efectelor secetei de anul trecut, in raportul de activitate al DADR se mai
mentioneaza ca institutia a intreprins si diferite actiuni de implementare a unor norme in vederea alinierii la stan-
dardele europene in domeniul agricol. Astfel, in 2007 au fost autorizate 69 de depozite de cereale, au fost acordate
37 licente de fabricatie, au primit autentificare alte 16 produse traditionale si au fost acordate licente pentru doua
laboratoare de analize a vinurilor.

http://www.agra.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=875&Itemid=63

Fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea fermelor vegetale si zootehnice

Fermierii romani pot beneficia de fonduri nerambursabile in valoare de aproape 992 milioane eu-
ro pentru dezvoltarea fermelor vegetale si zootehnice pana in 2013, dar numai daca depun proiec-
te viabile pe masura 121 "Modernizarea exploatatiilor agricole", cuprinsa in Programul National
de Dezvoltare Rurala.

Suma totala cuprinsa in aceasta masura, inclusiv co-finantarea privata, se ridica la 1,84 miliarde
euro din care 80% reprezinta contributia Uniunii Europene, iar 20% a Guvernului Romaniei.

Prin masura 121 se acorda fonduri nerambursabile in proportie de 50 - 75% din valoarea eligibila
a proiectului, fondurile reprezentind co-finantarea publica, la care trebuie sa se adauge contributia
privata.

Masura 121 are ca obiective introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversifica-
rea productiei, ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, inclusiv a
celei ecologice, precum si producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile.

De asemenea, mai sunt incluse adaptarea exploatatiile la standardele comunitare, cresterea veni-
turilor exploatatiilor agricole sprijinite, sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai al-
tor forme asociative in vederea incurajarii fenomenului de asociere.

http://www.agra.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=874&Itemid=63

FRAUDA AGRICOLA CU BONURI VALORICE

Actualitate. O statistica realizata de UE anul trecut a plasat

Romania in topul tarilor care au in circulatie bancnote false.
Desi numarul cazurilor de bancnote false romanesti puse in
circulatie creste alarmant de la o luna la alta, falsificatorii si-au
extins “obiectul muncii” si in sectorul agricol. Astfel, la finele
anului 2007 au facut obiectul falsificarilor si bonurile valorice
utilizate de agricultori pentru achizitionarea de seminte si
motorina.

Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate –

 Prima sesiune de comunicari pentru depunerea de proiecte prin FADR
In perioada 1 martie - 15 aprilie va fi lansata prima sesiune de depunere de proiecte finantate
prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FADR) Prima sesiune de depunere de
proiecte pe FADR cuprinde trei masuri, care se refera la beneficiari privati si unde cofinantarea
este de 50 la suta, pentru modernizarea fermelor agricole, procesarea produselor alimentare in
scopul cresterii valorii adaugate a produselor agricole si silvice, precum si pentru modernizarea si
renovarea satelor, care se adreseaza in special colectivitatilor locale.

Fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea fermelor vegetale si zootehnice

Fermierii romani pot beneficia de fonduri nerambursabile in valoare de aproape 992 milioane eu-
ro pentru dezvoltarea fermelor vegetale si zootehnice pana in 2013, dar numai daca depun proiec-
te viabile pe masura 121 "Modernizarea exploatatiilor agricole", cuprinsa in Programul National
de Dezvoltare Rurala.
Suma totala cuprinsa in aceasta masura, inclusiv co-finantarea privata, se ridica la 1,84 miliarde
euro din care 80% reprezinta contributia Uniunii Europene, iar 20% a Guvernului Romaniei. Prin
masura 121 se acorda fonduri nerambursabile in proportie de 50 - 75% din valoarea eligibila a
proiectului, fondurile reprezentind co-finantarea publica, la care trebuie sa se adauge contributia
privata.
Masura 121 are ca obiective introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversifica-
rea productiei, ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, inclusiv a
celei ecologice, precum si producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile. De asemenea,
mai sunt incluse adaptarea exploatatiile la standardele comunitare, cresterea veniturilor
exploatatiilor agricole sprijinite, sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor for-
me asociative in vederea incurajarii fenomenului de asociere.

Fermierii trebuie sa depuna o noua cerere pentru plata la hectar

aferenta anului 2008

Fermierii care doresc sa primeasca plata la hectar din fondurile UE alocate Romaniei pentru 2008
trebuie sa depuna o cerere la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura in perioada 1 mar-
tie - 15 mai 2008.
Aceasta masura este valabila si pentru fermierii care au depus solicitari anul trecut.
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) a elaborat un ghid, in care se precizeaza
ca cererile pentru plata la hectar aferenta anului 2008 se pot depune si in perioada 16 mai-9 iunie,
cu penalitati de 1% pentru fiecare zi de intarziere.
Toti fermierii care au depus cereri anul trecut vor primi incepand cu saptamana viitoare invitatii
in care se va afla cererea pretiparita, precum si programarea pentru cand trebuie depusa. Pentru
plati directe la hectar, suma alocata Romaniei este de 440 de milioane de euro pentru 2007, res-
pectiv de 527,9 milioane de euro pentru 2008.
La nivel national, aproximativ 1.240.000 de fermieri au depus cereri pentru plata directa la hectar
in 2007.

Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate –

O. nr.91/11-02-2008 (M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind modalitatea de acordare a
plăŃilor tranzitorii pentru tomate destinate procesării şi aprobarea prim-procesatorilor
O. nr.10/16-01-2008 (M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind modificarea anexei H la Or-
dinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 850/2006 pentru aprobarea
normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului financiar pentru activităŃile
din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătăŃirilor funciare şi al organizării şi sistematizării
teritoriului, precum şi condiŃiile de eligibilitate
O. nr.15/56/17-01,21-01-2008 (M.A.D.R., M.M.D.D.)
ORDIN al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvol-
tării durabile pentru adoptarea măsurilor privind bunele condiŃii agricole şi de mediu în
România
H.G. nr.79/23-01-2008
HOTĂRÂRE pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 860/2004 privind
recunoaşterea calificării de medic veterinar şi reglementarea unor aspecte referitoare la
exercitarea profesiei de medic veterinar
O. nr.58/28-01-2008 (M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind modificarea art. 10 din anexa
la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 196/2006 pentru apro-
barea InstrucŃiunilor privind avizarea şi autorizarea funcŃionării ocoalelor silvice pentru
gospodărirea pădurilor proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celor proprie-
tate publică aparŃinând unităŃilor administrativ-teritoriale şi pentru autorizarea personalului
silvic
O. nr.65/01-02-2008 (M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind modificarea şi completarea
Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 850/2006 pentru apro-
barea normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului financiar pentru acti-
vităŃile din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătăŃirilor funciare şi al organizării şi siste-
matizării teritoriului, precum şi condiŃiile de eligibilitate
O. nr.66/01-02-2008 (M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind aprobarea sumelor, a condi-
Ńiilor şi a modului de acordare a acestor sume pentru achiziŃia materialului seminal conge-
lat de taur şi a agentului criogenic folosit la conservare în anul 2008
Intr-o padure se deschide un supermarket. Toate animalele se aseaza la coada lupul, vulpea ursul ajung mai la
urma. Deodata apare iepurele si vrea sa treaca de urs, care era ultimul. Ursul suparat il ia pe iepure la bataie, in
cele din urma iepurele scapa si vrea sa treaca mai departe dar da de vulpe care suparata ca iepurele vrea sa o ia
inaintea ei il ia la bataie. Iepurele scapa si de vulpe si ambitionat vrea sa treaca si mai in fata dar da de lup care
vrea si el sa-l ia la bataie. Atunci iepurele suparat incepe sa strige:
- Sa mor daca mai deschid magazinul astazi!

Uniunea Europeană lărgită – unitate în diversitate –