Sunteți pe pagina 1din 32

MINISTERIAL SNTIIAL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATE A DE STAT DE MEDICIN IFARMACIE NICOLAE TESTEMIANU

Catedra Psihiatrie, Narcologie i Psihologie medical A. NACU, GH. CRUU

URGENTE IN PSIHIATRIE r
Recomandri metodice

Chiinu Centrul Editorial-Poligrafic Medicina 2005

Aprobat de Consiliul metodic central al USMF Nicolae Testemitanu din 25. 11. 2004, procesul verbal n r.l.

Recenzeni: M. Revenco - eful catedrei Psihiatrie i Narcologie a FPM. USMF N. Testemieanu, doctor habilitat m tiine medicale, profesor universitar V. Oprea - confereniar universitar la catedra Psihiatrie i Nar cologie a FPM. USMF. Nicolae Testemitanu , doctor in tiine medicale.

Recomandrile metodice sunt destinate studenilor i rezidenilor.

R ed a cto r: Lidia Cssa C orector: Nicolae Btrnu Machetare computerizat .* Tatiana Drgan

CEP Medicina, 2005 A. Nacu, Gh. Cruu, 2005

INTRODUCERE Demararea cu succes a unei urgene psihiatrice depinde in mare msur de interviul clinic iniial. Scopul e de a stabili colaborare armonioas cu pacientul, de a obine informaii de la acesta i aparintori i de a observa comportamentul pacientului i starea sa mintal. Dei presiunile asupra doctorului intr-o urgen fac adesea dificil aceast abordare sistematic, se poate economisi timp i se pot evita greeli, dac evaluarea este ct se poate de complet, in funcie de circumstane, i se adopt atitudine calm i prudent. Dac pacientul este sau poate deveni violent, esenial e s se ia msuri ct mai discrete in vederea disponibilitii unui ajutor adecvat. Dac nu se poate evita constrngerea, aceasta va fi realizat rapid de un numr adecvat de persoane, folosindu-se minimum de for. Personalul va evita intotdeauna jumtile de msur, contactul fizic (incluznd examinarea somatic) nu se va incerca pn ce scopul nu a fost ineles clar de pacient i acesta nu i-a dat acordul. Prudena extrem este, bineineles. impus in cazul unui pacient despre care se crede c ar poseda orice tip de arm

URGENA PSIHIATRIC IN CAZ DE COMPORTAMENT SUICIDAR


Sinuciderea este moartea intenionat auto-indus, un act contient de autoanihilare, stare generat de situaie, pentiu care actul suicidar pare cea mai bun soluie. Aceste persoane investesc moa rtea cu semnificaie, iar gestul suicidar este un ultim act de comunicare, simbolic sau nu, pe care cel care-l face il adreseaz cuiva. Psihiatrul poate interveni in dou circumstane clinice ale suicidului: in faza presuicidar i dup tentativ suicidar, aceasta constnd in provocarea deliberat a unei leziuni, care pericliteaz viaa sau in ingestia unei substane, care depete doza terapeutic, cu posibil efect letal. Suicidul, ins, este atent plnuit i disimulat, este realizat prin mijloace mult mai periculoase, cu virtualitate fatal evident, de ctre persoane cu tulburri psihice certe, mai frecvent de ctre brbai de circa 2 ori. Tentativa este comis impulsiv, intr-o manier care predispune la facil deconspirare a inteniei, prin mijloace cu redus virtualitate fatal, de ctre per soane aflate in situaii reactive, de obicei femei, mai des ca brbaii de aproximativ 10 ori. Dar psihiatrul va trebui s tiateze orice ten tativa ca virtual posibilitate de recidiv, cu potential suicidar real, deoarece tentativele anterioare prezint un factor de rise semnificativ. Riscul crete la vrsta de la 40-45 de ani, fiind maxim la persoanele vrstnice, dar i in adolescen, i la adultul tnr. Brbaii comit suicide mai des ca femeile, care fac ins mai des tentative suicidare. Brbaii folosesc metode mai periculoase ca femeile. La femei, riscul suicidar este mai mare la vrste inaintate. Celibatarii, vduvii tineri, separaii, divoraii au un rise sporit, ca i cei aparinnd claselor sociale extreme, imigranii, deinuii, omerii, ca i oamenii de afaceri, dar i medicii. Categoria diagnostic este in bunparte constituit din tulburarea depresiv, incluznd i pe cele rezistente, dependenele, schizofrenia, deliriumul, demena in fazele precoce, tulburarea de panic, stri reactive dup stresori majori i receni, dar i de bolile somatice cu prognostic grav, indeosebi
4

la debut; cronice sau terminate; boli de dureri insuportabile; neoplasmul in fazele dureroase; cele care presupun un consum mare de medicamente. Este semnificativ istoricul familial de suicid, pierdere, parental precoce, tulburarea afectiv, familia dezorganizat. Forma paroxistic a depresiunii psihotice, melancolia are implicat in structura sa riscul autodistrugerii, semnalat frecvent de actul de extrem gravitate, suicidul. De aceea se impune cunoatere a tabloului clinic, adesea disimulat cu abilitate de bolnav, al depresiei, ce constituie urgena nr. I in psihiatrie, reclamnd atenie sporit a msurilor de prim ajutor in cadrul psihiatriei de urgen. Accesul melancolic se caracterizeaz printr-o marcat inhibiie psihosomatic, dispoziie extrem de tristee, ce formeaz fondul durerii morale (dezgust vital, descurajare, regrete, sentiment de vin, de remucri, de neliniti, team, perplexitate), uneori cu agitaie anxioas sau stupoare, idei delirante cu teme de indemnitate, de culp, de ruin, de incurabilitate, hipocondriace, de negaie, cu slbire intelectual, cu aspect de prostraie, bradichinezie, voce slab, mutism, fa imobila, cu accentuarea pliurilor frunii, cu tulburri vegetative, endocrine i metabolice, stare precaectic, ceea ce conduce in final la autodistrugere, la ideea morii, manifestat prin forme pariale de suicid, ca refuzul alimentar, automutilarea, pn la suicidul total i chiar antrenarea anturajului imediat la actul autodistrugerii, realizndu-se suicidul colectiv.

Msurile de prim ajutor


Orice urgen psihiatric trebuie evaluat i sub aspectul riscului suicidar, iar prevenia suicidului este prin definiie un obiectiv prioritar al asistenei psihiatrice de urgen. Conduita acordrii primului ajutor psihiatrie este impus de tabloul clinic i de gravitatea comportamentului autoagresiv al depresivului. Bolnavul nu poate fi tratat la domiciliu. El are nevoie de supraveghere permanenta i tratament de specialitate. Deci, prima atitudine medi5

cal va fi aceea de a interna bolnavul in spital. Pentru a invinge impotrivirea i chiar rezistena sa la internare, se va face uz de psihoterapie, in msura in care bolnavul este permeabil, de medicamentaie anxiolitic i sedativ imediat, fapt ce vizeaz eliberarea bolnavului de angoas i facilitarea internrii in spital. Se consider! necesar spitalizarea, in special, dac pacientul a mai facut tentative de suicid, dac are istoric familial de sinucidere, dac a avut pierdere recent semnificativ- in special prin sinucidere- i nu pare s rspund la interaciunea inteersonal cu medicul: trebuie s fii de urgen spitalizai, dac nu v simii in largul dvs. Trebuie s memorizm urmtoarele: 1. Nu lsai pacientul suicidar singur; indeprtai din incpere orice obiecte potenial primejdioase. 2. Apreciai dac tentativa acestuia a fost plnuit sau impulsiv. 3. Pacienii cu depresie sever pot s fie tratai ambulator, dac familiile pot s ii supravegheze indeaproape i dac tratamentul poate s fie instituit repede. Dac aceste condiii nu sunt intrunite, este necesar spitalizarea. 4. Ideaia suicidar a pacienilor alcoolici se remite in general, dup abstinen, in decurs de citeva zile. Dac depresia persist i dup ce semnele fiziologice ale sevrajului alcoolic s-au rezolvat, este justificat suspiciunea ferm a unei depresii majore. Toi bolnavii suicidari, sub intoxicaie cu alcool sau droguri, trebuie reevaluai mai trziu, dup detoxicare. 5. Ideile de sunucidere ale pacienilor cu schizofrenie trebuie luate in serios, pentru c acetia tind s foloseasc metode violente, foarte letale i, uneori, bizare. Da-uri i Nu-uri la pacientul suicidar. 1. Da, intrebai. despre ideile de sinucidere, in special-1 despre planurile lui de a-i face vreun ru. Faptul c-1 intrebai despre sinucidere nu va implanta bolnavului aceast idee. 2. Nu ezitai s intrebai bolnavul, dac ,,ar dori s moar. Abordarea problemei fr ocoliuri este cea mai efecient. 3. Da, avei grij ca interviul s se desfaoare intr-un loc sigur.
6

4. Nu oferii false reasigurri (de ex., Mai toi oamenii se gndesc s-i ia viaa intr-un moment sau altul). 5. Da, punei intrebri despre tentative de sinucidere anterioare, care pot s fie legate de tentative viitoare. 6. Da, punei intrebri cu privire la accesul la arme de foe. 7. Nu lsai bolnavul s piece de la departamentul de urgen/camera de gard), dac nu suntei sigur c nu ii va face vreun ru. 8. Nu presupunei c familia sau prietenii vor putea s supravegheze pacientul timp de 24 de ore din 24. Dac este necesar astfel de supraveghere, spitalizai bolnavul. 9. Administraii tranchilizante.

URGEN PSIHIATRIC IN CAZ DE STARE c repuscular!


Starea crepuscular este un sindrom psihotic particular, care se instaleaz i dispare brusc. Tulburarile de contiin, de altfel, grave (pierderea luciditii contiinei, a orientrii adecvate In realitate, pierderea capacitii gndirii de a diferenia subiectivul de obiectiv i ficiunea de realitate, pierderea posibilitii de a se conforma normelor i valorilor sociale) se asociaz cu activitate automat, cu acte motorii coerente, coordonate. Comportamentul, dei in general ordonat, este influenat de fenomenologia halucinatordelirant, onirism i de strile afective anormale (anxietate, nostalgie, mnie), iar etiologia poate fi destul de variat: epileptic, emotiv (reacii psihotice catastrofice), puerperal (psihoza post partum), in evoluia unei psihoze acute (delirul acut), in stri de deteriorare (demene), in sindromul Korsakov, in alte intoxicaii (CO, barbiturice, alte substane), 111 accidente vasculare cerebrale, in traumatisme cranio- cerebrale, epilepsie etc. In cursul sindroamelor crepusculare, bolnavii pot s svreasc acte agresive de deosebit violen i cruzime. Starea crepuscular este caracterizat printr-o ingustare a capacitii de gndire, inct ar prea c este prezent numai 0 singur tendin, impreun cu ceea ce este necesar pentru indeplinirea ei, in timp ce restul personalitii, in msur in care ar fi in contradicie cu ea, nu exist. In cursul acestor stri, comportamentul bolnavului este in general ordonat, dar concomitent cu aciunile sale ordonate poate comite i acte neateptate, adesea violente. In gene ral, sub aspect comportamental, conduita bolnavului apare ca dete rminat de un amestec de intmplri trite i halucinator-delirante, ele derulndu-se ca int-un vis trit sau ca intr-o realitate fictiv. Astfel, bolnavul nu poate diferenia subiectivul de obiectiv, este ca i cum lumea sa imaginativ ar fi proiectat in realitate, ca i cum funciunea ar fi devenit realitate. Datorita naturii psihotice, con duita bolnavilor mai poate fi caracterizat i prin aciuni surprinzatoare, ilogice i uneori violente, bolnavii fiind stpnii de stri
8

afective anormale (anxietate, disforie) sau de idei delirante (urmrire, grandomanie). Bolnavii par abseni, sunt agitai sau apatici, dar se consider! posibil i eventualitatea ca tulburrile evidente de conduit s lipseasc. Pacienii cu asemenea tulburri pshice pot comite acte agresive de mare violen i cruzime, urmate de amnezie lacunar sau total. Ca variante ale tulburrii de contiin de tip crepuscular nominalizm automatismul ambulatoriu, fuga patologic (crepuscular) i somnambulismul. In automatismul ambulatoriu, dei contiin este profimd alterat, se pstreaz coordonarea i coerena motorie, astfel c bolnavii pot face cltorii uneori indelungate, precum i alte acte i aciuni mai mult sau mai puin complexe, urmate de amnezia lacu nar a actului respectiv. Automatismul ambulatoriu poate reprezenta un acces epileptic psihomotor sau poate urma un acces epile ptic major. Fuga patologic crepuscular se caracterizeaz printr-o intens tensiune afectiv; se manifesto clinic printr-o fug dezordonat, cu imposibilitatea controlului actelor i a evitrii pericolelor. Se depisteaz in epilepsie i in strile de afect patologic (consecutive unor situaii psihotraumatizante acute). Somnambulismul este stare de tulburare a contiinei, care apare in timpul somnului; const din acte i aciuni motorii automate, complexe, de execuie calitativ superioar celor din starea de veghe. Spre deosebire de aceste tulburri, transa se defmete ca stare de intens sugestie hipnotic, in timpul creia insul se afl sub totala influen a hipnotizatorului.

Msurile de prim ajutor


Aceast stare impune asisten psihiatric de urgen i ea va fi orientat etiopatogenic, iar ca tratament simptomatic se va utiliza: 1. Sol. Fenobarbitali 2,0 i.m. 2. Sol. Clorpromazini 2,0 i.m. 3. Sol. Diazepami 2,0 i.m.
9

URGEN PSIHIATMC IN CAZ DE STATUS EPILEPTIC


Starea de ru epileptic (S.R.E.) se caracterizeas prin succesiunea frecvent a acceselor epileptice, intervalul de timp dintre ele fiind in cele mai multe cazuri att de scurt, inct bolnavul nu-i revine la starea de contien. Starea de ru epileptic generalizat de tip grand mal. Aceasta este forma clasic a status-ului epileptic i se caracterizeaz prin apariia succesiv a crizelor epileptice tonico-clonice general izate, cu com intercritic, tulburri grave vegetative, febr i pronostic infaust, dac nu se intervine terapeutic in timp util. Apare la toate vrstele, intlnindu-se mai frecvent intre 20 i 60 de ani, cu predominan la brbai. Status-ul grand mal const in succesiunea frecvent a crizelor tonico-clonice generalizate, cu durat total medie de 24-48 de ore. Crizele se succed cu frecven de 2 -6 pe or, determinnd stare de com permanent intercritic. Criza de grand mal in cadrul status-ului nu difer de accesul singular, dect prin durata mai mare a crizei (in medie de 1-3 minute) i prin creterea fazei tonice in detrimental fazei clonice In cursul evoluiei status-ului grand mal, faza clonic poate deveni din ce in ce mai scurt, pn la dispariia complet, status-ul devenind la un moment dat de tip tonic. In toate cazurile, faza tonic de scurt durat postictal, care se semnaleaz la cri zele singulare de grand mal, dispare. Tulburrile vegetative se instaleaz treptat, constituind factorul de gravitate, care pune viaa bolnavului in pericol. Astfel, hipertensiunea arterial, apneea din timpul fazei tonice a convulsiilor, urmat de polipnee, tahicardia i hipcrsccrcia trahco-bronic sunt pricipalele tulburri vegetative, responsabile de deces. In faza postictal, starea de com este de diferite profunzimi i este insoit de tulburri vegetative variabile. In unele cazuri cu status prelungit, poate s apar hipotensiune arterial, sau chiar stare de laps. Tahicardia din timpul fazei critice se poate prelungi i in faza intercritic. Se instaleaz tul burri de ritm cardiac. Secreia abundent traheo-bronic i salivar
10

produc un sindrom respirator obstructiv relativ, cu apariia cianozei, iar uneori i a unui edem pulmonar acut. Dup incetarea acceselor tonico-clonice, starea de coma persist un timp variabil, de la 12 pin la 24 de ore, fund mascat i de cantitile mari de barbiturice administrate, in mod treptat, tulburrile vegetative se pot atenua i bolnavul ii revine la starea de contiin, trecnd printr-o faz confuzional, insoit de agitaie. Moartea poate suveni in timpul accesului de G.M., datorit colapsului circulator sau stopului respirator. Alteori decesul survine la cteva zile dup ieirea din status, datorit unor grave tulburri cardiocirculatorii sau da torit insuficienei hepatice sau renale. S.R.E. de tip G.M. survine mai des la vechi epileptici, encefalopai i intrziai mental.

Status-ulpetit mat
Se depisteaz destul de rar. Survine la copii i foarte rar la aduli. Simptomele status-ului petit mai se caracterizeaz, in primul rnd, prin tulburri de contiin de intensitate variabil. Poate s apar simpl mcetinire a ideaiei sau incetinire a execuiei ordinelor, stri de imobilitate i imposibilitate a executrii oricrui act voluntar sau automat, dezorientare temporo-spaial, stri de somnolen, de obnubilare sau de stupoare pn la letargie. Se pot pune in eviden tulburri de percepie, ideaie, memorie, atenie, tulburri ale intelectului, ale praxiei i gnoziei. Status-ul petit mai se mai poate manifesta prin mici mioclonii (palpebrale sau faciale), dar i prin automatisme mari, chiar (mai rar) prin fugi epileptice, considerate adesea drept automatisme epileptice temporale sau stri crepusculare psihotice. Se pot intercala i crize convulsive generalizate. Aceast form de status epileptic poate dura de la cteva ore, la 3-4 sptmni, i apare, de obicei, sub vrsta de 20 de ani. Status-ul P.M. se poate termina printr- criz de G .M ., amnezia faptelor din timpul status-ului este variabil, in funcie de gravitatea tulburrilor de contiin.

11

Msurile de prim ajutor


Tratamentul SRE se face in condiii optime in serviciile de reanimare i terapie intensiv, prezena unui medic anestezistreanimator fiind deosebit de util. Se supravegheaz in privina confuziei postictale; se intrerup sau se scad dozele medicamentelor, care scad pragul convulsivant. Pacientul se plaseaz in condiii de protecie, imobilizat, culcat pe spate, cu capul in poziie lateral i de uoar extensie. Pentru meninerea permeabilitii cilor respiratorii, la nevoie, se introduce canul, se face aspiraia secreiilor i se asigur asistarea ventilaiei. Se canuleaz vena pentru recoltarea probelor de laborator (necesare diagnosticului etiologic) i pentru administrarea de urgen a medicaiei. Medicamentele cele mai eficiente pentru oprirea SRE sunt, in ordine descrescnd: a) diazepamul, administrat pe cale i.v. a) Diazepamul, administrat i.v. lent (5 mg pe minut), in doz de 0,15 - 2,8 mg/kg corp, oprete SRE in aproximativ 85% din cazuri. Doza total de diazepam fiind intre 30 i 100 mg/24 ore. b) Hidratul de cloral in soluie 10 %. , efectul administrrii rectale dureaz 2 -4 ore. c) Sol. Clorpromazini 2,0 i.m. d) Sol. Fenobarbitali 2,0 i.m. e) Sol. Tiopentali sau Sol. Hexenali i.v. f) Puncie lombar

12

URGENA PSIHIATRIC IN CAZ DE SCHIZO FRENI E FEBRIL (CATATONIA PERNICIOAS, CATATONIA MORTAL SAU CATATONIA CU PERICULOZ1TATE VITAL)
Este forma cu debut brusc, de obicei, hiperacut i hipertoxic, ce poate evolua spre confuzie mental (de tip delirant-oneiroid). De cele mai multe ori, se manifest! prin altemane intre stri de agitaie psihomotorie marcat i stri de inhibiie cu tensiune anxioas mare, intretiat de raptusuri cu manifestri auto- i heteroagresive (bolnavii sar din pat i lovesc, Ti scot cu brutalitate sonda sau acul de perfuzie etc.). Stare de agitaie i, mai ales, negativismul alimentar total agraveaz i mai mult starea general!. Tabloul clinic este completat de grave tulburri vegetative (altemri ale tensiunii arteriale, acrocianoz, hipertermie, transpiraii abundente, deshidratare i uneori hemoragii spontane) Pacienii care sufer de astfel de forma, dei rar, dar mtlnit i in prezent, decedeaz! in aproximativ dou s!ptmni, in stare de hipertermie acut, cu VSH crescut, hiperleucocitoz.

Msurile de prim ajutor


in numeroase cazuri, perioadele critice pot fi depite cu ajutorul tratamentului electroconvulsivant, 7-10 edine, i al mijloacelor psihofarmacologice modeme, care vor include: 1. Sol. Clorpromazini 300-450 mg i.m./zi. 2. Sol. Haloperidoli 20 mg i.m. /zi

13

URGEN PSIHIATRIC IN CAZ DE SINDROM NEUROLEPTIC MALIGN


Aceast rar, dar grav tulburare, apare la foarte mic parte a pacienilor, ce iau neuroleptice, in special compui foarte activi. Cel mai adesea, urmarea folosirii neurolepticelor este schizofrenia, mania, boala depresiv i bolile psihoorganice. Debutul se situeaz, de obicei, in primele 10 zile de tratament. Tabloul clinic in clude debutul rapid (frecvent dup 24-72 ore) al tulburrilor motorii, psihice i vegetative severe. Simptomul motor proeminent este hipertonicitatea muscular generalizat. Rigiditatea muchilor deglutiiei i a celor respiratori poate cauza disfagie i dispnee. Simptomele psihice includ: mutism akinetic, stupor sau alterarea contienei. Hiperpirexia se asociaz cu semne de perturbri vege tative sub forma tensiunii arteriale instabile, tahicardiei, transpiraiei excesive, salivaiei i incontinenei urinare. In snge se depisteaz leucocitoz. Aspecte secundare pot fi: pneumonia, trombembolia, colapsul cardiovascular i insuficiena renal. Rata mortalitii este intre 15%. Sindrornul dureaz de la una, pn la dou sptmm dup oprirea neurolepticului oral, dar poate dura de 2-3 ori mai mult dup interzicerea preparatelor cu timp lung de aciune. Pacienii care supravieuiesc nu prezint, de obicei, suferin rezidual. Starea poate aprea, probabil, la oricare neuroleptic, dar in numeroase cazuri medicamentul folosit este haloperidolul. Cauza ar putea fi legat de blocajul dopaminergic excesiv, dei acest lucru nu poate explica de ce este afectat doar minoritate a pacienilor.

Msurile de prim ajutor


Se instituie msurile de suport vital dup cum este cazul, deoarece starea poate s progreseze rapid. Tratamentul este simptomatic i include: 1. Sol. Coffeini 2,0 i.m. Sol. Cordiamini 2,0 i.m.
14

Sol. Dimedroli 2,0 i.m. 2. Sol. Diazepami 2,0 i.v. 3. Sol. Ca chi. 10,0 i.v. 4. Antiparkinsoniene (cyclodoli, parcopani 0,002; artani 0,005 per os). 5. Dezintoxicare in perfuzii. Principala necesitate este de a stopa medicaia, de a diminua temperatura pacientului, de a menine balana hidric i de a trata infeciile intercurente. Nici un medicament nu este in mod sigur eficace. Anumitor pacieni, care au dezvoltat sindromul singur data, li s-a administrat din nou medicamentul dup finalizarea epizodului acut, far nici un rise. Cu toate acestea, dac un antipsihotic este folosit din nou, este prudent a reincepe tratamentul cu un medicament cu poten mica, precum e tioridazina, folosit la inceput in doze mici.

URGENA PSIH1ATRIC IN CAZ DE AGITAIE PSIHOMOTORIE.


Exemplul clasic de agitaie incomprehensibil este agitaia confuziv, ce caracterizeaz serie de condiii organice: intoxicaii, boli somatice acute (infecii grave, de exemplu), boli neurologice. Tabloul clinic este dominat de dezorientarea temporo-spaial, uneori auto- i allopsihic, halucinaii (de obicei, vizuale), tul burarea calitativ de contiin de tip oneiroid. Dimpotriv, agitaia psihomotorie dintr-o tulburare acut de stres are un caracter comprehensibil, evoluia ei derulnd pe fondul clar al contiinei, colo ratura afectiv fiind de tip hipertimic negativ, iar legtura cu un factor de psihostres major fiind inteligibil. Arborele afectiv tre buie parcurs att in ramura depresiv, ct i in ramura maniacal. Pe versantul depresiv, trebuie luate in discuie trei eventualiti clinice: depresia agitat, raptusul in context melancolic (cu potenial mare auto- i heteroagresiv) i agitaia aprut la un depresiv endogen, aflat sub tratament. Pe versantul expansiv vom regsi agitaia maniacal, cu extrema sa, furorul. intreruperea brusc i
15

recent a tratmentului timostatabilizator (carbonat de litiu, carbamazepin sau valproat de sodiu), precum i abuzurile etilice, constituie factori predictivi pentru instalarea zgomotoas a episodului maniacal. Accesul maniacal se caracterizeaz printr-o excitaie psihomotorie particular: excentriciti vestimentare, coninut verbal glume, familiar, agresivitate, gesturi dezordonate, teatrale, hipererotism, obsceniti, logoree, fug de idei, hipermnezie de evocare, scderea fixrii mnezice, exaltare a dispoziiei, euforie, irascibilitate, insomnie, apetit exagerat, ins scdere in greutate. Agitaia maniacal rspunde foarte bine la haloperidol fiole. Ac cesul de agitaie schizofrenic const in halucinaii, idei delirante nesistematizate, stri catatonice, stupoare, bizarerii comportamentale, impulsiuni violente, grimase, negativism, discordan, vorbire impenetrabil, contact dificil. Accesul rspunde la psihotrope fenotiazmice. levomepromazm, majeptil i la haloperidol. Bufeele delirante polimorfe ale psihopailor au un debut brutal, oscilaii ale dispoziiei, idei delirante cu teme expansive mistice. de filiaiie ilustr, de persecuie i depresive, halucinaii, comportament adec vat acestnra, insomnie, anorexie, tahicardie. Paranoia, delir cronic sistematizat, devine urgen psihiatric prin reacide antisociale, de mare perieulozitate, auto- i heteroagresive, prin compor tamentul delirant, cverulent, legat de tematica de persecuie, de prejudiciu i de revendicare, agitaie violenta, agresivitate, halu cinaii, obnubilri i stri onirice, stri secundare sau automatisme ambulatorii, cu fugi amnezice, episoade delirante, ce se pot manifesta printr-o mare potenialitate agresiv, genernd comportamente medico-legale. Primul ajutor medical urmrete imobilizarea bolnavulm cu furor, tratament de baz anticonvulsivant: fenobarbital injectabil i.m., diazepam injectabil i. m. sau i. v., carbamazepin, tratamentul cu psihotrope sedative fiind adjuvant.

16

Msurile de prim ajutor


Pentru a se orienta asupra diagnosticului i a lua decizia adecvat de soluionare a urgenei, se vor culege informaii de la aparintori sau de la cei care insoesc bolnavul, asupra circumstanelor de declanare a accesului i asupra antecedentelor psihiatrice. Comportamentul medicului va urmri a stabili contactul cu bol navul, prezentndu-se ca medic i efectund un examen somatic sumar, ceea ce poate conduce la depistarea unor suferine organice cu manifestri psihice i care necesit un tratament de specialitate (meningit, t.b.c., hemoragie cerebral, accident vascular trombotic, cu afazie, hematom intracranian), realiznd captarea increderii bolnavului i diminund astfel agitaia. Calm i autoritar, medicul va prescrie tratamentul sedativ adecvat. Psihotropele seda tive vor fi precedate de un examen cardiac i vor fi administrate in doze moderate la persoanele vrstnice. Uneori este necesar imobilizarea pacienilor. Pentru un pacient speriat poate fi folositor diazepamul (5-10 mg). Pentru un pacient mai agitat calmarea rapid este obinut cel mai bine cu 2-10 mg. de haloperidol, mjectat intramuscular i repetat, dac este necesar, la fiecare jumtate de or sau or, pn la maximum de 60 mg, in 24 ore (depinznd de greutatea pacientului i starea sa fizic). (75-150 mg. Intramuscular) este alternativ mai sedativ fata de haloperidol, dar mai probabil hipotensiv. Cnd pacientul este calm, haloperidolul poate fi continuat in doze mai mici, de obicei, de trei-patru ori pe zi i preferabil per os, folosind un sirop, dac pacientul nu va inghii tablete. Doza depinde de greutatea pacien tului i de rspunsul inial la medicamente. Tratamentul medicamentos vizeaz, de obicei, urmtoarele trei obiective: a) suprimarea sau diminuarea strii de agitaie; b) combaterea substratului etiologic, cnd acesta poate fi depistat; c) meninerea unei bune stri generate a organismului prin administrarea de fortifiante i analeptice cardiovasculare, care s previn ins' 1 ; pst* deci comolex.

adaptat diferitelor forme de agitate, ca i fiecrui caz in parte, inndu-se seama de factorii etiologici, vrst etc. Medicamentul cel mai utilizat in strile de agitaie a rmas Clorpromazina, sub forma injectabil; se administereaz 25-75 mg in injecii i.m. profund. In cazurile de agitaie anxioas, se prefer Levomepromazinul injectabil, fiol de 25 mg administrat i.m. profund, iar in agitaiile din epilepsie se utilizeaz fenobarbitalul injectabil (1-2 fiole i.m.). Un efect deosebit de bun in strile de agitaie il are Haloperidolul; avantajele acestuia constau in efectul hipotensor minim i in producerea sedrii bolnavului far s-1 adoarm. In foarte multe cazuri se recurge la asocierile medicamentoase de tipul: - Clorpromazin (1 fiol a 25 mg) + Diazepam (1 fiol a 10 mg); - Levomcpromazin (1 fiol a 25 mg) + Diazepam (1 fiol a 10

m g);
mg); Fenobarbital (1 fiol a 200 mg) + Diazepam (1 fiol a 10 mg). Clorpromazin (1 fiol a 25 mg) + Haloperidol (1 fiol a 5 mg); Clorpromazin (1 fiol a 25 mg) + Fenobarbital (1 fiol a 200

La pacienii, care accept medicaia i crora le este foarte fric de injecii, se poate folosi, pentru combaterea strilor de agi taie, medicaia oral: Levomepromazin (50 -7 5 mg), Tioridazin (100-150 mg), Diazepam (20 -3 0 mg ) etc., Neuleptilul sau Haloperidolul in picturi (Neuleptilul soluie 4% se administreaz 1030 de picturi; 1 pictur echivaleaz cu un miligram; Haloperidolul soluie 2% se administreaz in doz de 30-90 de picturi; 10 picturi echivaleaz cu un miligram) se recomanda in acele cazuri de agitaie, in care se impune administrarea medicaiei in alimente sau ap, far tirea bolnavului (de exemplu, la demend, oligofreni agitai). Dup administrarea medicaiei neuroleptice, agitaia bolna vului se calmeaz in 15-20 de minute. Dac simptomatologia persist, se repet doza iniial din or in or, pn se obine sedarea. La majorarea dozelor vom ine seama de vrsta bolnavului (prudena sa impune la persoanele vrstnice), de posibila existen a ; \ 18

unor afeciuni somatice. Pentru a evita scderea marcat a tensiunii arteriale, se recomand asocierea unor analeptice cardiovasculare.

URGENA PSIHIATRIC t s CAZ DE INHIBIIE PSIHOMOTORIE.


Stupoarea se caracterizeaz printr-o imobilitate complet sau aproape complet, bolnavii sunt ineri, nu rspund solicitrilor din afar sau reacioneaz tardiv i vag, mimica rmne impietrit intro expresie de durere sau anxietate in strile depresive, sau complet inexpresiv (amimie) ca in strile stuporoase din catatonie, ca i in tulburrile grave de contiin (sopor i com). Dup fenomenologia sa, stupoarea din bolile psihice preia aspecte particulare, in funcie de intensitatea tulburrilor psihice (nevrotice, psihopatice, psihotice, confuzive) i de aspectele particulare ale entitii nosologice in cadrul creia apare. Astfel, stupoarea nevrotic i psihopatic este depistat, in special, in isterie, unde survine brusc, in urma unor situaii conflictuale putemice. Ea se manifest printr-o atitudine de refuz a realitii, bolnavul prezentndu-se ca i cum ar fi fost drogat. Mimica exprim anxietate sau poate prezenta aspectul unei hipomimii sau amimii, insoite de hipertonie i tremor al extremitilor, ins in aceast stare pacientul reacioneaz la psihoterapia prin sugestie. In stupoarea de intensitate psihotic (stu poarea melancolic, stupoarea schizofrenic, stupoarea confuzional, stupoarea epileptic), tabloul clinic variaz in funcie de entitatea nosologic i de tulburarea luciditii contiinei. Astfel, stu poarea melancolic se caracterizeaz prin facies melancolic. In stu poarea schizofrenic, faciesul este amimie sau animat de paramimii, bolnavul rmne akinetic i prezint uneori hipertonii localizate i variabile, iar alteori - atitudine cataleptic. Este interesant de precizat c, in stupoarea schizofrenic, bolnavul particip pasiv la activitatea anturajului, astfel c ulterior poate reda cu exactitate evenimentele consumate in perioada respectiv. In stu poarea confuziv de origine somatic, toxic, infecioas (cu evoluie grav) activitatea psihic pare aproape suspendat. Aceast stare se interfereaz adesea cu stri confiiziv-delirante oneiroide,
19

care las unele frnturi mnezice din perioada stuporoas. Stupoarea epileptic se prezint sub forma stuporii confuzionale i succed, de obicei, criza convulsiv. Totala inerie motorie (insoit de uoar hipertonie muscular), in timpul creia bolnavul pstreaz vreme indelungat poziia in care se afl sau atitudinea imprimat de examinator, este cunoscut in psihopatologie sub denumirea de catalepsie. Intruct prin hipertonie muscular corpul ii pstreaz mult timp poziia imprimat i poate fi modelat asemenea unui obiect de cear, catalepsia a mai primit denumirea de flexibilitate ceroas. In toate aceste situaii, examenul electromiografic nu evideniaz nimic specific, rezultatul su fiind asemntor cu acela din contracia muscular voluntar. Catalepsia se identific nu numai in catatonie, ci i in strile de sugestie hipnotic, in isterie, unde realizeaz criza cataleptic sau somnul cataleptic, stare brusc instalat, insoit de ingustarea contiinei i caracterizat prin hiper tonie in hiperextensie, realiznd atitudinea in arc de cerc. Spre deosebire de criza cataleptic, somnul cataleptic se prezint ca inhibiie motorie compiet, care, datorit absenei hipertoniei, poate erea impresia de moaite aparen cu att mai mult, cu ct aceast stare are durat indelungat, iar respiraia bolnavilor este imperceptibil. Deoarece serie de manitestri hiper-, hipo- i akinetice se depisteaz frecvent in catatonie, redm cteva din elementele constitutive ale acestei stri. Clinicienii au tendina de a asocia aceast stare, in exclusivitate, cu schizofrenia, in ciuda faptului c acest sindrom se identific frecvent in asociere cu episoade afective, boli neurologice, efecte secundare ale medicamentelor. Schizofrenia i tulburrile afective majore sunt cele mai frecvente cauze psihice. In schizofrenia catatonic, atitudinile i posturile forate, negativismul sunt elementele eseniale. Abordarea bolnavului trebuie s fie sistematic i clar, dato rit etiologiei plurifactoriale a sindromului. In ciuda aparenei, pacienii sunt contieni, in stare de veghe i ii pot reaminti evenimentele i conversaiile care s-au produs in timpul episodului. Diagnosticul este dificil de stability chiar i la pacieni cu tulburare
20

pgihic major, deoarece ea poate fi considerat manifestare a ifeciunii de baz, consecin a tratamentului cu neuroleptice, Complicate a unui consum de droguri sau a unei boli neurologice OOncomitente. Diagnosticul diferenial rncepe cu excluderea ipotezei organice: -condiii somatice (hipercalcemia, encefalopatia hepatic, pelagr. cetoacidoza diabetic); -condiii neurologice (encefalite, boala Parkinson, leziuni ale lobului frontal sau temporal, stri postictale); -condiii farmacologice i toxice (neuroleptice, corticosteroizi): Tabloul de diagnostic diferenial va continua cu:

Msurile de prim ajutor


1. 2. 3. 4. Tab. Majeptili 0,005x 2 ori!!!. Tab. Rispolept 0,002. Antidepresive (imipramin, anafranil, sertralin, paroxetin). Terapie electroconvulsivant - 7-10 edine.

URGENA PSIHIATRIC IN CAZ D E DELIRIUM TREMENS Delirium tremens este un sindrom confuzional grav (delir acut), 0 Stare psihotic acut, care debuteaz uneori brusc, iar alteori printr0 perioad prodromal, caracterizat prin inapeten, insomnie sau somn cu vise terifiante, cefalee, anxietate, agitaie sau printr-o Stare de euforie inexplicabil. Simptomatologia psihiatric const din: - stare confuzional cu dezorientare temporo-spaial (orientarea autopsihic este intotdeauna pstrat), perplexitate anxioas, hipoprosexie, incoeren m gndire, tulburri de memorie (confabulaii, amnezie consecutiv episodului respectiv etc.); - agitaie psihomotorie intens, continua i dezordonat;

21

- iluzii i halucinaii polimorfe (vizuale, auditive, gustative, oflactive, tactile), mobile, terifiante (destul de caracteristice, ca i in cazul delirului alcoolic subacut, halucinaiile vizuale sunt zoopsice ) Simptomatologia somatic este bogat i intens, i anume: - tremurtura (tremorul) caracteristic este lent, generalizat la toi muchii corpului i continu, persistnd i in timpul somnului. Este vizibil, in special, la mini, buze, limb sau poate fi remarcat punnd minile pe corpul bolnavului; - hipertermie (39-40) in absena semnelor vreunei infecii; - transpiraie intens, abundent; deshidratare (limba uscat, prjit) cu tendin de colaps cardiovascular; in mod paradoxal, diureza este, de obicei, suficient; - alte simptome: polipnee, tahicardie, disartrie, tulburri de echilibru, crize convulsive, micri anoimale de suciune, masticaie, exagerarea reflexelor osteotendinoase.

Msurile de prim ajutor


1. 2. 3. 4. Sol. Diazeparm 2,0 i.v. Dezintoxicare. Cardiace. Antibioticoterapie.

URGEN PSIHIATRIC IN CAZ DE ATAC DE PANIC


Aceste atacuri sunt recurente i imprevizibile, de aceea persoanele panicarde pleac, de obicei, in grab de oriunde s-ar afla. Este perioad distinct de fric intens sau de disconfort, in care patru (sau mai multe) din urmtoarele simptome apar brusc i ating culmea in decurs de 10 minute: 1) palpitaii, bti putemice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac; 2) transpiraii; 3) tremor; 4) senzaii de scurtare a respiraiei sau de strangulare;
22

5) senzaie de sufocare; 6) durere sau disconfort precordial; 7) grea abdominal; 8) senzaie de ameeal, dezechilibru, vertij sau lein; 9) derealizare (sentimental de irealitate) sau depersonalizare A taare de sine insui); f 10) frica de pierdere a controlului sau de a nu mnebuni; ' 11) frica de a nu muri; 12) parestezii (senzaii de amoreal sau de fumicturi); 13) frisoane sau valuri de cldur.

Msurile de prim ajutor


.-'

1. Linitirea verbal a bolnavului; se caut cauz organic, special, in cazul unui prim episod; se incearc identificarea prepitantului acut, dar condiia este cronic i pacientul trebuie ipferit pentru management adecvat; exist unele dovezi c incuraJjjirea pacientului de a confirunta din nou stimulul precipitant, cat p la i curnd posibil, minimizeaz dizabilitatea pe temien lung, asociat cu reaciile de panic. 2. Sol. Diazepami 2,0 i.m., i.v. 3. Antidepresive (anafranil, sertralin, paroxetin, reboxetin, fluoxetin).

URGENA PSIHIATRIC IN CAZ DE CRIZISTERIC


Pacientul nu devine incontient, dei poate fi imposibil de comunicat cu el, de exemplu, in trans sau stupor; tipul de micri este haotic i nu regulat i stereotip; nu exist, de regul, incontinena, cianoza; nu se produc leziuni serioase i limba nu este mucat. Criza epileptic de conversie va varia de la convulsie la convulsie. inregistrarea EEG este normal, adic nu se inregisteraz nici activitate paroxistic. Pentru tulburrile disociative i de conversie acute, vzute de medici generaliti sau in secii de urgen, este potrivit, de obicei,
23

un tratament prin linitire i sugestie, combinat cu eforturi imediate de rezolvare a oricrei circumstane stresante, care a provocat reacia. Pentru cazurile ce dureaz de mai mult de cteva sptmni este necesar un tratament mai activ. in general, abordarea terapeutic se concentreaz asupra eliminrii factorilor ce intrein simptomele, incercnd s se Incurajeze revenirea la comportamentul normal. I se va explica pacientului c simptomele sale (in ceea ce privete, de exemplu, memoria sau micarea unui bra) nu sunt cauzate de boal somatic, ci de factori psihologici. Adesea este de ajutor explicare a tulburrii ca fiind datorat blocrii unui proces psihologic intre, de exemplu, inteniei de micare a braului i mecanismelor nervoase, care produc aceast micare. I se va spune, dup aceea, pacientului, c dac se strduiete s-i recapete controlul, va reui. Dac este necesar, i se va oferi ajutor pentru aceasta, de obicei, sub forma fizioterapiei. Apoi se abate atenia pacientului de la simptome ctre problemele care au pro vocat tulburarea. Personalul spitalului trebuie s se arate preocupat s-l ajute pe pacient, cea mai burt ca!e fiind incurajarea autoajutorrii. Este important s nu se fac, in mod nejustificat, corvcesii fata de manifestrile pacienilor; spre exemplu, unui pacient, care nu poate s mearg, nu i se va pune la dispoziie un scaun cu rotile, iar un altui, care a czut pe podea, va fi incurajat s se ndice, dar nu va fi ajutat. Pentru ca toate acestea s fie facute, trebuie s existe un plan clar. in aa fel, inct abordarea pacientului de ctre toi membrii personalului s se conformeze acelorai reguli.

Msurile de prim ajutor


in criza isteric se poate efectua psihoterapie sugestiv simpl sau insoit de administrarea intravenoas a unei fiole de sulfat de magneziu 25% 10 ml, diazepam 2,0 i.m., anticipnd i utiliznd sugestiv efectele cunoscute ale acestora (senzaie de cldur general) i, eventual, fizioterapie, aplicarea de cureni faradici. Bolnavul nu va fi intemat in staionar, existnd riscul unei iatrogenii, al unei culturi a bolii. Se va recomanda ieirea din mediul psihotraumatizant, eventual, odihn intr-o staiune montan de altitudine medie.
24

URGEN PSIHIATRIC IN CAZ DE MANIFESTRI AGRESIVE-DISTRUCTIVE PSIHOPATICE


Manifestrile agresive-distructive psihopatice fac parte din tulburrile episodice de comportament. ce apar ca acte impulsive, prin lipsa sau scderea capacitii de autocontrol i de inhibiie, jcontravenind normelor etice de convieuire social, de unde Wpectul lor medicolegal. Tuburrile de personalitate constituie *urs frecvent a strilor agresive-distructive, indeosebi prin asociere, prin impregnarea etilic sau alte condiionri toxice. Personalitatea antisocial (disocial) i personalitatea impulsiv (bor derline) coreleaz cel mai des cu aceste stri. Crizele nevrotice i psihopatice constau dm reacii psihice zgomotoase, comunicabile, cu intens componem afectiv de expresie anxioas, cu agitaie, traducnd conflictualitate intem, ce poate fi generat de diferite situaii stresante psihosociale Criza anxioas major exprim suferin afectiv, manifestat prin team, nelinite, iminena pericolului vital. Tensiunea psihic pevmanent, insomnia, tulburrile vegetative, adesea cu echivalene somatice (cardiace, respiratorii, gastrointestmale, vertije, tremurturi, transpirau), realiznd stri psihosomatice acute, uneori cu elemente confuzionale agitate sau stuporoase, cu stri sincopaie, aptusuri suicidare- omucidere, cu stri crepusculare, cu paroxisrae emoionale manifestate teatral, constituie criz isteric. Etio logic, in afara situaiilor stresante, ce au mare incrctur emotiv, se pot aduga numeroi factori declanani: oboseala, convalescen. a unor boli infecioase, abuzuri alcoolice.

25

M surile de p rim ajutor Tratamentul de urgen va fi administrat in cazul unor ten tative suicidare, cu anxiolitice i cu sedative ca: levomepromazin 25 m g.- 4 f, haloperidol 5 mg 1-2 f, i va viza prevenirea acestor manifestri prin tratament mtraaccesual cu Neuleptil sol. 4% sau capsule 20-30 mg/zi, Majeptil sol. 4%, comprimate sau fiole de 10 mg, 10-20 mg/zi), carbonat de litium 0,250 g compr., 3 -4 pe zi a 0,250 g, (0,750g-l,000 g.) i psihoterapie. Uneori, se impune intemare in serviciul de psihiatrie, cu izolare i eventual imobilizare de scurt durat. Atitudinea medical, in cazul tulburrii de anxietate, va fi, in primul rnd, de a diminua intensitatea ei printr-o psihoterapie de susinere, de inelegere a bolnavului, in al doilea rnd, de a elimina, prin examinri i investigaii paraclinice, afeciune somatic insoit de anxietate: un infarct miocardic, un astm bronic, afeciune digestiv medical sau chirurgical, neurologic! etc., ceea ce necesit indrumarea bolnavului la serviciul de specialitate i, in al treilea rnd, administrarea unor medicamente anxiolitice, tranchilizante, somnifere: levomepromazin 25 mg f 1-2/zi. Pentru a evita starea lipotimic, se administreaza diazepam 10 mg 1-2 f sau aceleai medicamente, pe cale digestiv, crora se pot aduga derivai de amitriptilin 25 mg (1 -2 drg.), care este antidepresiv i uor anxiolitic.

26

URGEN A PSIHIATRIC IN CAZ DE REFUZ SAU EXCES DE ALIMENTAIE. ANOREXIE NERVOAS


Anorexia mintal constituie urgen psihiatric major, fiind una din rarele situaii din psihiatrie in care un sfrit fatal este posibilitate reali . Anorexia mintal este maladie predominant a adolescenei, care afecteaz indeosebi fetele intre 12 i 25 de ani i, intr-un procent mic, bieii. Simptomatologic se constat anorexie psihic - bolnavul lupt Tmpotriva apetitului, iar repulsia pentru alimente apare nu numai la ingestia sau vederea lor, ci i cnd i le reprezint: amenoree - de obicei, oligomenoree cu hipomenoree; scderea important in greutate i anemie. Considerat mult timp afeciune endocrinologic, i anume forma de insuficien hipofizar sau ovarian, investigaiile modeme au dovedit c este boal psihic, modificrile endocrine fiind secundare i instalndu--se trziu. Manifestrile psihopatologice din anorexia mintal pot fi incadrate, mai degrab, in modelele psihiatriei marginale, ca un tip de reacie, ce se dezvolt in unele cazuri ca nevroz, iar in altele, ca psihoza (sau ca manifestarea unei psihoze), pe fondul unei personaliti dizarmonice, afeciunea este form particular de criz a adolescenei. Fenomenologia clinic i buna inserie social a bolnavului (adolescentele cu anorexie mi ntal sunt hiperactive att fizic, cat i intelectual), ca i evoluia favorabil, nu pledeaz pentru modelul procesual psihotic, unde refuzul alimentar este secundar manifestrilor delirante. Refuzul alimentar inseamn de a menine greutatea coiporal la, sau deasupra unei greutai minime normale pentru etatea i inlimea sa (de exemplu, pierdere in greutate, conducnd la meninerea greutii 1 la mai puin de 85% din cea expectat sau incapacitatea de a lua in greutate plusul expectat in cursul perioadei de cretere, conducnd la greutate de mai puin de 85% din cea expectat). Din punct de vedere psihopatologic, tulburrile sunt polimorfe i includ:
27

A. Frica intens de a nu spori in greutate sau de a deveni gras, chiar dac pacientul este subponderal (). B. Perturbarea modului in care este experimentat greutatea sau conformaia corpului propriu, nedatorat influenei greutii sau conformaiei 1 asupra autoevalurii sau negarea seriozitii greutii corporate sczute. C. La femeile postmenarhice, amenoreea, adic absena a cel puin trei cicluri menstruale consecutive.( femeie este considerat c are amenoree, dac menstrele sale survin numai dup administrarea de hormoni, de exemplu, destrogeni).

Msurile de prim ajutor


1. 2. 3. 4. 5. Psihoterapie individual i familial. Cura de insulin in doze mici. Tranchilizante. Neuroleptice sedative. Antidepresive. BULIMIA NERVOAS Aceast tulburare include urmtoarea fenomenologie: A. Episoade recurente de mncat excesiv. Un episod de mncat excesiv se caracterizeaz prin ambii itemi, care urmeaz: (1) mncatul intr-o anumit perioad de timp (de exemplu, in decurs de dou ore), a unei cantiti de mncare mai mare dect cea pe care cei mai muli oameni ar putea-o mnca in aceeai peri oad de timp i in circumstane similare; (2) sentimental de lips de control al mncatului in cursul episodului (de exemplu, sentimental c persoana respectiv nu poate stopa mncatul sau controla ce i ct de mult a mncat). B. Comportament compensator inadecvat recurent, in scopul prevenirii sporirii in greutate, cum ar fi vrsturile autoprovocate, abuzul de laxative, diuretice, clisme sau alte medicaments, postal sau exerciiile excesive.

28

C. Mncatul excesiv i comportamentele compensator^ inadecvate apar ambele, in medie, de cel puin dou ori pe sptmn, timp de 3 luni. D. Autoevaluarea este in mod nejustificat influenai de conformaia i greutatea corpului. E. Perturbarea nu survine, inclusiv in cursul episoadelor de anorexie nervoasa.

Msurile de prim ajutor


1. Psihoterapie individuals i familial. 2. Tranchilizante. 3. Neuroleptice sedative. 4. Antidepresive.

BIBLIOGRAFIE
1. Battaglia, Moss, Rush et al.(1997): Haloperidol, Lorazepam or both for psychotic agitation? A multicenter, prospective, double-blind, emergency department study. Am J.Emerg Med Jul; 15(4): 335 40. 2. Bieniek SA, Ownby RL, Penalver A. Dominguez RA (1998): Adouble - blind study o f lorazepam versus the combination of haloperidol an lorazepam in managing agitation. Pharmacotherapy Jan-Feb; 18(1): 57-62. 3. Breslow RE, Erickson BJ, Cavanaugh KS(2000): the psy chiatric emergency service: where w ere going. Psychiatry 2000 Summer; 71 (2): 101-21. 4. Chiri V., Papari A. Tratat de psihiatrie. Vol. 1, II. Constana, 2003. 5. DSM-IV. Manual de Diagnostic Statistic al Asociaiei Psihiatrice Americane, Bucureti, 2000. 6. ICD-10. Clasificarea tulburrilor mentale i de comportament.Bucureti, 1998. 7. Foster S, Kessel J, Berman ME, Simpson GM (1997): Effi cacy o f lorazepam and haloperidol for rapid tranquilization in a psychiatric emergency room setting. Int. Clin Psychopharmacol May; 12(3): 175-9. 8. Kaplan & Sadock. Psihiatrie clinic. Manual de buzunar. Bucureti, 2001. 9. Koning F. Petersdorff T, von Hippel C. Kaschka WP (1999): Initial care o f psychiatric emergency patients: Anaesthesist 1999 Aug; 48(8): 542-8. 10. Laemmel (1996 ): Psychiatric emergencies. Schweiz Rundsch Med Prax 1996 Dec 10; 85(50): 1915-20. 11. Lejoyeux M, Boulenguiez S, Fichelle A et al (2000): A l cohol dependence among patients admitted to psychiatric emer gency services. Gen Hosp Psychiatry 2000 May-Jun; 22(3): 206-12 12. Nica -Udangiu L, Prelipceanu D, Mihailescu R(2000): Ghid de urgene in psihiatrie: Ed. Scripta; Bucureti.
30

13. Schnyder U, - Klaghofer R, Leuthold A, Buddeberg C. (1999): Caracteristics o f psychiatric emergencies and the choice of intervention strategies. Acta Psychiatry Scand 1999 Mar; 99(3): 179-87. 14. Schnyder U, Valach L (1997): Suicide attempters in a psy chiatric emergency room population. Gen Hosp Psychiatry 1997 Mar; 19(2): 119-29.

CUPRINS
Introducere..................................................................................... 3 Urgen psihiatric in caz de comportament suicidar............( 4^) Urgen psihiatric in caz de stare crepuscular.................... x f j Urgen psihiatric in caz de status epileptic.......................... (TcT) Urgen psihiatric in caz de schizofrenie febril (catatomia cu periculozitate vital)............................................................... C J P Urgen psihiatric in caz de sindrom neuroleptic malign.... Urgen pshiatric in caz de agitaie psihomotorie................ c. l 9 ) Urgen psihiatric in caz de inhibiie psihomotorie............ / ) Urgen psihiatric in caz de delirium tremens.......................< ^ lj) Urgen psihiatric in caz de atac de panic............................ Urgen psihiatric in caz de criz isteric............................... Urgen psihiatric in caz de manifestri agresive distinc tive psihopatice.............................................................................. Urgen psihiatric in caz de refuz sau exces de alimentaie. Anorexie nervoas........................................................................ f'V) Bulimia nervoas.......................................................................... Bibliografie..................................................................................... 30

CliP

32