Planificarea şi organizarea măsurilor antierozionale a solului.

Elaborarea planului antierozional

Introducere 2. Concluzia 5. Anexe . Proiectul antierozional 4. Bibliografia 6.Cuprins 1. Măsuri antierozionale: a) Măsuri agroameliorative b) Măsuri silvioameliorative c) Măsuri hidroameliorative 3.

orientarea drumurilor introdirectie care favorizeaza eroziunea. unde acestea cad din nou pe sol. etc. eroziunea hidraulica se clasifica in eroziune produsa prin picaturilede ploaie si eroziune produsa de scurgerea apei. etc. in general in zonele cu soluri nisipoase. contribuind direct la poluarea mediului inconjurator. amplasarea gresita a parcelelor. Vectorul care determinaacest tip de eroziune este vantul.sporind sau diminuand intensitatea fenomenului erozional. factori litologici (natura rocii mame. Degradarea solului prin eroziune afecteaza puternic agricultura. darpoate aparea uneori si pe soluri zonale cu textura fina.prin îndepărtarea particulelor fine ale solului. a aerului sau a activitatilor desfasurate de om a unor particule de sol si roca de la suprafata terenului. factori edafici (permeabilitatea.micşorând în felul acesta viteza apei pe versanţi. In functie de modul in care apa actioneazaasupra solului. avand un rol determinant in modelarea scoartei terestre. etc. Proceselor de formare a solului şi de dezvoltare a solului sunt întrerupte.).ocantitate de aproximativ 1450 m3 de apă(echivalentul a 145 mm precipitaţii). de oprire.un ha de pădure poate înmagazina în sol.transportul solului cu şuvoaiele de apa la distanţe mari. vanturile). valuri. conditionandu-se reciproc. Acţiunea apei este un alt mod de producere a eroziunii. Picăturile de ploaie (care lovesc solul şi erodeaază) sunt interceptate de frunzele copacilorşi de litieră(stratul format din frunze uscate şi alteresturi organice care acoperă solul dinpădure). Eroziunea prin apa poate avea intensitati si forme diferite. transportul materialului desprins si depunerea lui la distante considerabile fata de locul de origine.). Pe pante abrupte. totusi.în primii săi 50 de cm de la suprafaţă. structura. eroziunea prin vant (eoliana) etc. factori de relief (panta.pasunatul excesiv. expozitia etc.Majoritatea factorilor actioneaza simultan. formând o reţea protectoare. chiar dacă aceasta s-ar limita doar la un covor de iarbă întreţinut permanent înstare vie. care actioneaza prin viteza. prin . Eroziunea solului este influentata de o serie de factori si pot fi grupati in doua mari categorii: factori naturali si factoriantropici. ghetati. Eroziunea atrage dupa sine transformari majore ale proprietatilor fizice. la randul lor se impart in: factori climatici (regimul precipitatiilor. Dar.Astfel.precum si alte domenii de activitate. deoarece solul este expus la agenţi atmosferici. In functie de factorii care o produc putem vorbi de eroziunea prin apa(hidrica). fie prin pătrunderea în adâncime şi dislocarea. Introducere Eroziunea solului reprezinta unul din procesele morfologice exogene importante. silvicultura.apa de infiltratie. Împădurirea este cel mai eficient mijloc de obţinere a rezistenţei împotriva eroziunii. frecventa si durata. constituie un factor important inprocesul de erodare a terenurilor. Procesul de eroziune consta in desprinderea sub actiunea apei. Apa acţionează fie la suprafaţă. alternarea rocilor denatura diferita. avand in vedere perioada mare de timp necesara pentru refacerea acestuia. chimice si biologice ale solului. Factorii naturali.Depunerea materialului transportat are loc atunci cand viteza vantului scade saucand acest material intalneste anumite obstacole. etc. lungimea si formaversantilor. in functie de caracterul si starea apei care actioneaza asupra solului: picaturi. prin activitati legate de defrisarea padurilor.1. Indepartarea stratului fertil de sol reprezinta o pierdere imensa.catşi procesul de evaporare a apei dinsol. În solul din preajma pădurilor rădăcinile plantelor se înteţesc. Vântul spulberă de la suprafaţa solului particule şi le transportă prin curenţi de aer la mari distanţe. Eroziunea eoliana se produce. eroziunea începe să elimine solului de sus sau trunchia solului desus. apa de scurgere. cauza principală a eroziunii constă în lipsa unei vegetaţii care să asigurestabilitatea solului. temperatura.). textura.Creşterea temperaturii solului duce la dispariţia rapidă a humusului. Omul.

g) sedimentarea solului. f) apa culoarea noroiului (galbenă.eroziunea solului este crescuta din cauza lipsei de acoperire cu vegetaţie de protecţie. este important să avem în vedere derularea procesului. Cu cât o pantă este mai accentuată. Prima este o consecinţă a picăturile de ploaie care distrug agregatelor solului. cu pantă uniformă. Acest tip de eroziune se produce atunci când suprafaţa terenului este regulată. Există două tipuri de eroziune hidrică: eroziunea „în pânză” şi eroziunea „pe firişoare”. Dacă apa nu se poate infiltra. trebuie acordată o atenţie deosebită amontelui pantei. De fiecare dată când încercăm să evaluăm eroziunea de pe un teren anume. procesele de formare a solului şi de dezvoltare a solului. d) piedestaluri („insule” în mijlocul ravenelor). În plus. precum şi sursei de apă. Dacă ştii de unde vine apa. şi de ce se manifestă în locul acela precis. care însă adesea se unesc şi dau naştere unor ravene). se scurge. Fig. c) rigole (şanţuri şi mai mici. provocate de acumularea şi de scurgerea unei cantităţi mari de apă).urmare. Apa poate eroda sub formă de: a) ravene (şanţuri profunde şi neregulate. cu atât viteza apei va fi mai mare iar forţa sa de eroziune mai intensă. La suprafaţa solului se formează o crustă slab permeabilă pentru aer şi apă. cauzele care l-au declanşat. ducând cu ea o „pânză” de elemente nutritive. e) pietre pe suprafaţa solului. ştii de unde vine eroziunea.1: Sol Erodat . Ca regulă generală. b) raveline (ravine puţin adânci). h) alunecările de teren. roşie sau maro).

precum si pentru starea landsafturilor si a mediului de habitare a omului. pietrele sau mulciul cresc rezistenţa la acest tip de eroziune.Solurile rezistă în mod diferit la eroziune. b) nivelul umidităţii (solul mai umed este mai sensibil şi mai expus). c) prezenţa materiei organice (care acţionează ca un liant). nu numai pentru agricultura Republicii Moldova ci si pentru intreaga economie nationala a ei. ci profită creşterii vegetale atunci când se poate infiltra în sol. . Rezistenţa depinde de: a) textură. Tijele plantelor. Eroziunea solului este cea mai urgent si cea mai actual problema. Apa care nu a atins nivelul de curgere nu se transformă în eroziune „în firişoare”. Un sol friabil absoarbe o cantitate de apă mult mai mare decât un strat arabil uniform. Viteza curgerii apei este cu atât mai mare cu cât solul este mai lipsit de asperităţi. Eroziunea „în firişoare" este capacitatea cursurilor temporare de apă de a smulge particule de pământ şi de a le transporta mai departe.

Măsuri antierozionale a terenului a) Măsuri agroameliorative . iar în unele cazuri chiar specii silvice de valoare în apropierea centrelor populate. biloanele.aceste benzi au rol antierozional si pentru faptul ca sunt compuse din specii de talie mica.Benzile de arbusti .canale de coasta. . sa se amelioreze si sa se mentina covorul vegetal. . Se mai poate îmbunatati aceasta cosolidare prin. Contribuie în mod eficace la retinerea zapezilor pe versanti.pe scurt . Înainte de însamântare se îngrasa terenul cu gunoi de grajd bine fermentat.Lucrari de mobilizare a solului . valurile de pamant. traverse din brazde de iarba sau din benzi de arbusti late de circa 5 . apele de scurgere. plantatiile silvice constituie. ele se comporta ca niste benzi tampon. pe suprafete de teren dezgolite. subsolajul. cu eroziune de suprafata excesiva. ravene. . micsorând viteza de scurgere. dupa caz.Trasarea solelor de o configuratie comoda pentru lucrarea mecanizata a solului.sunt recomandate pe teritoriul agricol. sub forma de: cultura în fâsii. . . neutilizabile pentru nici un fel de trebuinta agricola. iar cele mai importante sunt: . copcile. precum si cele cu nisipuri. cultura cu benzi înierbate. raritatul. b) Măsuri silvioameliorative .pe terenurile distruse de eroziune.sunt reprezentate prin lucrari de aratura.2.Terasele . regularizarii scurgerii apelor si reducerii vitezei vântului.Aplicarea diferitelor sisteme de cultura în scop antierozional . pe terenuri alunecatoare foarte framântate sau pe nisipuri mobile.7 metri. de desfundare.se pot aplica în bazinul de receptie al torentului si depind de cerintele fiecarei folosinte. c) Măsuri hidroameliorative.de a atenua în mod direct influenta pantei în dezvoltarea proceselor de eroziune. pâna sub limita vitezei de erodare a terenului si evacueaza apele pe caile dorite.se pot aplica la culturile agricole. în acele locuri unde terenul prezinta pante foarte mari. sau chiar din beton.pentru ameliorarea pajistilor. care se amplaseaza pe terenul agricol in scopul stavilirii (stoparii) eroziunii solului.Lucrari de ameliorare a pasunilor .sunt folosite în agricultura sub forma de plantatii în fâsii lungi. . nu numai un mijloc de stavilire a eroziunii de lunga durata. ele joaca si un rol filtrant pentru scurgeri si regularizeaza în acelasi timp si scurgerea apelor de pe versanti. dar si singura forma de folosinta economica.se poate face numai cu anumite ierburi. care nu dauneaza prin umbrire. cu formatiuni ale eroziunii în adâncime foarte frecvente. . cu ogase. îngropate la nivelul terenului. terasele au rolul de a dirija în mod rational scurgerea apei de pe versanti. Pe lânga faptul ca protejeaza bine solul. pe care urmeaza sa se planteze vita de vie si pomi. prin aplicarea masurilor agrotehnice de suprafata sau radicale.Consolidarea debuselor .Lucrari de marire a fertilitatii solului . . contribuind astfel la ridicarea umiditatii în solurile uscate de pe versantii înclinati . culturi intercalate cu plantele prasitoare. . râpe. dupa cum este cazul. în amestec cu îngrasaminte chimice. pot fi aplicate cu succes în plantatiile de pomi si vita de vie. de a retine total sau partial.Împaduriri masive . prasitul. . trasarea brazdelor pe pasuni etc. Ca si benzile din ierburi perene.Perdele de protectie .se asigura prin folosirea si aplicarea de îngrasaminte organice si chimice. iar pentru stavilirea eroziunii solului si pentru îmbunatatirea conditiilor de vegetatie se recomanda lucrari de terasare în trepte sau terase propriu-zise. La plantatiile viti-pomicole se pot aplica pe marginea din deal a canalelor de coasta sau a drumurilor de exploatare. este nevoie sa se foloseasca plantele ierboase corespunzatoare conditiilor ecologice.se aplica pe terenurile cu pante mai mari (peste 15 %). un mijloc de ameliorare al terenurilor.

5 metri.Profilul în trepte asigura micsorarea vitezei apei prin disiparea energiei curentului la fiecare cadere si prin pante de proiectare (panta de calcul) care este mai mica decât panta fundului pe care o avea canalul de scurgere pâna la executarea lucrarilor. având sprijinul de baza în aceste depuneri. iar baraje. Lucrarile transversale pe torenti por fi executate din lemn. Lucrarile transversale sunt sub forma de praguri si baraje. sunt denumite praguri când au înaltimea de pâna la 1. sunt consolidate atât fundul cât si malurile. . Prin depunerile formate în spatele acestor lucrari transversale se ridica cota fundului si deci. cu panta între lucrari egala cu cea de proiectare. când sunt mai înalte.- Alte lucrari hidrotehnice de stavilire a eroziunii în adâncime .se refera la ravene si se refera la consolidarea vârfului ravenelor prin: plane înclinate. lemn cu piatra. Au rolul de a provoca depuneri în spatele lor si de da fundului un profil longitudinal în trepte. trepte si console. zidarie din piatra si din beton armat. Conventional. care nu se vor mai surpa.

Activitatea complexului agroindustrial. În exploataţiile agricole nu se respectă asolamentele zonale. Bilanţul humusului şi al elementelor nutritive este negativ.5-3. Un pericol real il prezinta procesele de salinizare si desertificare a solurilor. secătuirea solurilor de elemente nutritive. implementare a masurilor complexe antierozionale si de prevenire a alunecarilor de teren. ravene 12 mii ha. creare a carcasei verzi protectoare de terenuri. S-a marit si suprafata terenurilor afectate de alunecari. suprafata terenurilor erodate majorindu-se pina la circa 850 mii ha. dehumificarea. care actualmente constituie peste 55 mii ha de alunecari active si circa 350 mii ha de alunecari in stare de stagnare. Volumul îngrăşămintelor organice încorporate în sol s-a micşorat de 20 ori. este bazată pe exploatarea resurselor funciare. Cota culturilor leguminoase. Solurile Moldovei se caracterizau cu o fertilitate naturală înaltă. situaţia ecologică şi bunăstarea populaţiei. sărăturarea – pe 220 mii ha. azot. Prejudiciul anual adus economiei de procesele de degradare a solurilor constituie circa 3 miliarde lei. cu crearea concomitentă a fîşiilor forestiere. altor factori obiectivi si subiectivi. Nota medie ponderată de bonitate a solurilor agricole constituie 63 puncte.3. celor minerale de 15 ori. în special din spaţiul rural. compactarea secundară extinse pe întreaga suprafaţă arabilă. redresarea situatiei in utilizarea fondului funciar si protectia resurselor naturale sunt necesare actiuni de perfectionare a sistemului de lucrare a solului.34 mii tone. construcţia instalaţiilor hidrotehnice.700 mii tone. De starea de calitate a solurilor depinde în mare măsură productivitatea culturilor agricole. Starea actuală a învelişului de sol este nesatisfăcătoare pe 50%. care conduc la micşorarea capacităţii de producţie sau la deteriorarea învelişului de sol sunt: eroziunea prin apă. iar 178 mii ha sunt foarte puternic degradate sau deteriorate cu o notă de bonitate mai mică de 20 puncte. în ansamblu vor asigura protecţia terenurilor de procesele de degradare. au condus la agravarea aridizării şi la extinderea deşertificării. dezvoltarea sectorului zootehnic. exportul de produse agroalimentare. potasiu . In Republica Moldova. Eroziunea solurilor prezinta un pericol si un fenomen de risc. populatiei si diminueaza esential fondul funciar al republicii. efectuarea măsurilor antierozionale agrotehnice. alunecările active de teren pe 25 mii ha.50 mii tone. fixatoare de azot biologic. ceea ce constituie peste 35 la suta din suprafata terenurilor agricole. Pierderile anuale de sol fertil ca rezultat al eroziunii constituie 26. s-a redus de 5-6 ori. continutul de humus in soluri s-a diminuat de la 5-6% pina la 2. Procesele de degradare a solurilor au modificat regimul hidric a teritoriului. atît a acţiunilor proiectate cît şi a celor valorificate. ponderea căruia constituie 30-35 la sută din PIB. de comportare si gospodarire a populatiei. iar pe circa 10 la sută – critică. Însă în ultimii 15-20 ani s-au intensificat toate procesele şi formele de degradare. care conditioneaza pierderi enorme economiei. Elaborarea cartogramelor măsurilor de valorificare şi îmbunătăţire a terenurilor degradate este necesară pentru monitorizarea în timp şi în spaţiu a măsurilor de stopare a degradării (conservării) solurilor.0 mln tone ceea ce echivalează cu distrugerea a 2000 ha de cernoziom neerodat cu profil normal (nota de bonitare 100 de puncte). Cele mai grave forme. fosfor .0%. Prevenirea degradarii solurilor se poate realiza doar prin schimbari profunde de ordin spiritual. inclusiv cele pedoprotectoare.597 mii tone. ameliorare si fertilizare a . Proiectul antierozional Solul constituie principala şi practic unica bogăţie naturală a Republicii Moldova. din cauza activitatilor umane neadecvate si extensive. Principiul de bază al strategiei constă în formarea unui carcas de protecţie în baza împăduririi teritoriului Republicii. suprafaţa afectată – 40 % din suprafaţa terenurilor agricole. amelioratoare. care. Cartogramele vor fi elaborate pe suport de hîrtie şi în versiune digitală pentru fiecare UAT (la scara 1:10000) şi la nivel de raion administrativ (la scara 1:50000). Pentru reanimarea agriculturii. Alte terenuri deteriorate 50 mii ha. Această cantitate de sol fertil conţine: humus . poluarea masiva a acestora cu diferite substante si preparate nocive.

Obiectivele principale sunt: asigurarea ştiinţifică. institutiilor de profil si a fiecarui locuitor aparte. organizarea teritoriului.se descrie situaţia din ultimii 15-20 ani ce au intensificat toate procesele şi formele de degradare. suprafaţa afectată – 40 % din suprafaţa terenurilor agricole. rezultatele preconizate şi indicii de performanţă. altor lucrari directionate spre sporirea productivitatii terenurilor agricole. Ele prezinta principala bogatie naturala a tarii si merita. In baza unor astfel de investigatii. volumul şi sursele de finanţare. neconditionat. efectuarea de activitati organizatorice si tehnologice. majorarea recoltelor. crearea Sistemului Informaţional Automatizat a stării de calitate a solului. acţiunile. . stoparea formelor active de degradare a învelişului de sol (eroziune. 50 milioane tone de azot. Cele mai grave forme. 700 milioane tone de potasiu. elaborarea sistemului de masuri de protectie a solurilor de eroziune si alunecari. Materialele cartografice constituie o baza informationala obiectiva pentru exercitarea cadastrului funciar. volumul de lucrări. de refacere si fertilizare a acestuia in etape si pe categorii de lucrari. alunecări. sistemului inofensiv de fertilizare. cartarea pedologica si agrochimica a terenurilor agricole. Ameliorarea lor consta in actiuni de combatere a eroziunii solului. de administrare a ingrasamintelor. 60 milioane tone de fosfor.5 ori.solurilor. O componenta importanta a informatiei despre sol si masurile de ocrotire si imbunatatire a acestuia sint indicii de bonitate. implementarea tehnologiilor moderne şi a practicilor agricole prietenoase mediului. monitorizarea solurilor. crearea Sistemului Informaţional Automatizat al stării de calitate a solului în baza cercetărilor pedologice şi agrochimice. Capitolul III –“Acţiuni prioritare ce urmează a fi întreprinse” Programul include următoarele acţiuni: asigurarea ştiinţifică la realizarea Programului. Terenurile degradate reprezinta suprafete pe care solul si-a pierdut partial sau total propritatile productive sub actiunea distructiva a unor factori naturali sau social . etapele. Programul nominalizat va constitui din 5 capitole: Capitolul I “Identificarea problemei” . Capitolul IV “Rezultatele scontate. o atentie permanenta a statului. secătuirea solurilor de elemente nutritive. extinderea irigaţiei şi respectarea tehnologiilor agricole. sporirea calitatii produselor agroalimentare. ravene) prin extinderea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. sporirea fertilităţii solurilor prin implementarea practicilor agricole prietenoase mediului. Lucrările prevăzute de Program vor avea impact benefic asupra situaţiei ecologice din Republica Moldova. care conduc la micşorarea capacităţii de producţie sau la deteriorarea învelişului de sol sunt: eroziunea prin apă. Capitolul II-“Obiectivele specifice ale Programului” – se stabileşte obiectivul principal realizarea măsurilor de stopare a degradării şi de sporire a fertilităţii solurilor prin modernizarea şi extinderea sistemului de îmbunătăţiri funciare. conservarea (stoparea degradării) şi sporirea fertilităţii solurilor.3-1. Realizarea Programului va asigura minimalizarea sau stoparea principalelor forme de degradare a învelişului de sol a republicii şi va crea premise de sporire a producţiei agricole de 1. solurile Moldovei sunt apreciate ca unele dintre cele mai fertile din lume – cca 1 miliard tone de humus. indicii de progres şi de performanţă”. Stabileşte obiectivele. termenii şi responsabilii de executare.economici. dehumificarea.

Sistemul complex de protecţie antierozională a solurilor se realizează prin proiecte de organizare şi amenajare antierozională şi cuprind următoarele acţiuni şi măsuri:  repartizarea folosinţelor agricole pe versanţi în conformitate cu condiţiile de relief şi pedoclimatice. instalaţiile şi construcţiile hidroameliorative. debuşeelor înierbate. Realizarea Programului va asigura minimalizarea sau stoparea principalelor forme de degradare a învelişului de sol a republicii şi va crea premise de sporire a producţiei agricole de 1. care conduce la agravarea situaţiei ecologice generale în ţară: are loc înnămolirea şi poluarea bazinelor acvatice şi terenurilor din depresiuni. hidrotehnice (amenajarea canalelor. fitoameliorative pentru prevenirea eroziunii şi stabilizarea terenurilor deteriorate de alunecări de teren şi ravene. cât şi recultivarea terenurilor antropic degradate (cariere. înierbarea sau împădurirea versanţilor cu înclinare mai mare de 20. gropi pentru siloz).  stabilirea unei reţele de canale pentru evacuarea dirijată a surplusului de apă de pe versanţi şi prevenirea eroziunii în adâncime. Implementarea sistemului complex de protecţie antierozională a solurilor. cultivarea culturilor agricole în fâşii alternative cu benzi înierbate. agrotehnice pentru conservarea stării de calitate a solurilor prin implementarea ”Sistemului de lucrări pentru conservarea solului”. excavaţii. construcţiile. pedoameliorative. se distrug drumurile.  implementarea agrotehnicii antierozionale. Pentru stoparea degradării solurilor se impune implementarea unui complex de măsuri (acţiuni): teritorial-organizatorice cu elaborarea şi implementarea proiectelor de consolidare a terenurilor agricole.  combaterea eroziunii în adâncime prin amenajarea corespunzătoare a ravenelor. irigaţia solurilor pentru combaterea secetei pedologice. la întocmirea proiectelor de îmbunătăţiri funciare şi aplicarea tehnologiilor intensive. orientarea solelor pe direcţia generală a curbelor de nivel. . Lucrările prevăzute de Program vor avea impact benefic asupra situaţiei ecologice din Republica Moldova. Eroziunea solurilor este factorul principal de degradare a învelişului de sol al Republicii Moldova. construcţia digurilor) pentru evacuarea inofensivă a surplusului de apă pluvială de pe versanţi. Se preconizează reîncadrarea la arabil a terenurilor ocupate cu plantaţii multianuale degradate. inclusiv drenarea-desecarea solurilor arabile cu exces de umiditate. amplasarea lor corectă pe pante. Capitolul V “Procedura de raportare şi evaluare”-stabileşte raportarea privind îndeplinirea şi implementarea volumului de lucrări prevăzute în Program ce se va efectua anual. efectuarea lucrărilor agrotehnice pe direcţia generală a curbelor de nivel. acumularea azotului biologic prin cultivarea culturilor leguminoase.5 ori. producerea şi aplicarea gunoiului de grajd (composturilor) pentru compensarea pierderilor de humus în sol.şi microîngrăşămintelor pentru returnarea în sol a elementelor nutritive exportate cu recoltele şi optimizarea nutriţiei minerale a plantelor de cultură în vederea obţinerii recoltelor scontate. asolamente antierozionale etc. zonelor vulnerabile. procedeelor agrotehnice de combatere a eroziunii şi de remediere a însuşirilor solurilor degradate.  stabilirea unei reţele optime de drumuri tehnologice. ameliorarea solurilor sărăturate. Sporirea fertilităţii solului se efectuează prin implementarea complexului de măsuri: asolamente zonale.3-1. de organizare şi amenajare antierozională a acestora pe bază de landşaft.  efectuarea amenajărilor fitoameliorative (înfiinţarea perdelelor forestiere. aplicarea macro.Rezultatele vor fi utilizate la evidenţierea stării de calitate a solurilor. transformarea în fâneţe a terenurilor puternic erodate).. utilizarea îngrăşămintelor pentru obţinerea efectului maxim de la o unitate de substanţă activă. asolamentelor zonale şi antierozionale.

.  perdele forestiere de protecţie a terenurilor agricole şi plantaţiile forestiere pentru combaterea eroziunii solului este o masura eficienta de protectie a invelisului de sol contra actiunii distrugatoare a apei si a vintului.  pe terenurile situate în pantă. umiditatii aerului si solului.  lucrări de combatere a eroziunii solului şi de ameliorare a terenurilor afectatede alunecări.  excluderea tasării terenurilor sau formării de benzi tasate în cadrul acestora.  asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea unui sistem radicular adînc bine dezvoltat. Pentru consolidarea şi protecţia terenurilor se amenajează valuri de pămînt.  nivelarea şi modelarea capitală a supraveţei versanţilor. banchete netede  adaptarea unei metode de irigare potrivită cu solul şi topografia terenului. Momentul irigării să fie ales astfel încît cultura să sufere un uşor deficit de apă.  afînarea adîncă cu scopul fărîmiţării orizontului subarabil. retinerii zapezilor.  aplicarea irigării cît mai uniform posibilă şi nivelarea terenurilor pentru o distribuire uniformă a apei pe suprafaţa solurilor. regularizarea scurgerii apei pe versanţi. prin care se previn. se diminuează sau se opresc procesele de degradare a terenurilor. Aceste amenajări cuprind lucrări pentru protecţia solului.  refacerea solurilor erodate prin aport de material pămîntos. agroterase. capabil să exploreze un strat gros de sol şi să utilizeze intens apa. Aplicarea acestora exercita o actiune multilaterala asupra sporirii fertilitatii si a rezistentei solurilor contra eroziunii. stabilizarea nisipurilor mişcătoare. joaca un rol biocenotic. stingerea formaţiunilor torenţiale. Îngrăşămintele organice sporesc activitatea biologică prin intermediul căreia se formează structura solului. se practică culturi în fîşii alternante de plante protectoare şi benzi înierbate pe lungimea curbelor de nivel.  crearea şanţurilor temporare de evacuare a surplusului de apă din perioadele ploioase. unde nu este posibilă semănarea permanentă cu specii de ierburi (înierbarea). Trebuie de mentionat ca cu cit perdelele sunt mai tinere cu atit ele sunt mai putin eficiente.  excluderea afînării excesive a solurilor din cadrul terenurilor în pantă. cu exigenţele culturii şi condiţiile climatice din zonă.  lucrari de marire a fertilitatii solului care se asigura prin folosirea si aplicarea de îngrasaminte organice. cu cantitatea şi calitatea apei disponibile. Ele actioneaza asupra regimului eolian. stabilizarea alunecărilor de teren.

drenaje) pe de altă parte. deci perpendicular pe direcţia pantei. de dezvoltare generală a agriculturii şi a populaţiei locale (comasarea terenurilor excesiv parcelate). prin rezistenţa solului la eroziune. importantă precizarea lucrărilor inginereşti necesare în zonă. de caracteristicile covorului vegetal. fâneaţă. colmatări de drumuri. Această corelare este absolut obligatorie pentru a putea asigura buna funcţionare şi eficienţa acestora. alunecări de teren. în timp. distribuţia neraţională a parcelelor. a parcelării acestora în raport cu condiţiile naturale. prevenirea poluării cu substanţe chimice contaminate. de strategie naţională (asigurarea securităţii alimentare. unde pericolul este cel mai puternic. incluzând aici problematica privind prevenirea eroziunii şi altor procese de degradare a solului. livadă. Amenajarea antierozională a terenurilor în pantă constituie pentru specialiştii din zonă o categorie extrem de importantă de lucrări de îmbunătăţiri funciare. ar avea loc o activitate complexă. păşune. Lucrările ar include elemente de conservare a solului. caracterizat prin parcelarea puternică a terenului. ştiindu-se că pajiştile sunt mai puţin erodate decât terenurile arabile şi mai depinde şi de caracteristicile sistemului de agricultură practicat. Agricultorii consideră ca obiectiv principal restructurarea suprafeţelor agricole. Prin organizarea teritoriului agricol. antrenarea cu această apă a particulelor de sol. au contribuit şi pot contribui şi în viitor în mare măsură la declanşarea şi accelerarea fenomenelor erozionale. etc. ceea ce înseamnă necesitatea. îndiguiri. ca şi concentrarea aşezărilor pe zona colinelor. a unor dimensiuni inferioare celor obişnuite pe terenuri fără eroziune.a. vie. pe direcţia arătată. distribuţia neraţională în raport cu panta a diferitelor categorii de folosinţă (arabil. prevenirea unor dezechilibre şi conflicte sociale interne). adesea. Se mai adaugă agrotehnica neraţională aplicată terenurilor agricole în pantă. prin frecvenţa ploilor torenţiale. irigaţii. Se poate pune însă problema corelării lucrărilor de organizare a teritoriului cu cele de îmbunătăţiri funciare. Este. asupra stării de fertilitate a solului şi asupra stării de calitate a terenurilor. lipsa unei raionări pe baze ştiinţifice a culturilor în funcţie de erodabilitatea solurilor. această corelare se poate realizeaza prin proiectare concomitentă şi în deplin acord a celor două categorii de lucrări. adesea mult diferită de organizarea teritoriului pe terenurile plane. Concluzie Factorii social-economici alături de cei politici. neafectate de eroziune. Intensitatea proceselor de eroziune depinde de caracteristicile climatice. sau de durată lungă. pedologice. parcelele cadastrale trebuie în mod obligatoriu direcţionate pe terenurile în pantă. Esenţial este ca lucrările solului şi semănatul să se execute întotdeauna de-a lungul curbelor de nivel. deoarece în acest mod denivelările produse la arătură sau praşilă şi chiar rândurile de plante diminuează intensitatea scurgerii apei pe pantă şi a eroziunii. prin înclinarea şi lungimea versanţilor. Toate aceste probleme se pun în mod diferit în funcţie de mărimea exploataţiilor agricole şi de stadiul de amenajare a teritoriului cu lucrări de îmbunătăţiri funciare. cu tehnicile agricole aplicate şi cu condiţiile economico-sociale ale zonei. de perspectivă imediată.). Aceşti factori influenţează eroziunea prin: modul de producţie din trecut. modificări în folosinţele cu rol protector al terenului. Obiectivul principal îl constituie şi stabilirea cerinţelor din zonă faţă de protecţia resurselor naturale ale solului şi în special a apelor. forma şi orientarea acestora cu lungimea perpendicular pe curbele de nivel. Degradarea solului pe terenurile în pantă datorită curgerii apei la suprafaţa terenului. drumurilor şi apelor din aval. trecerea în conservare a unor terenuri agricole. de o importanţă deosebită în prevenirea şi combaterea eroziunii.4. a îngrăşămintelor şi a reziduurilor de pesticide aplicate este un proces cu largă extindere şi cu consecinţe negative adesea extrem de grave. iar mai ales şi foarte . aplicarea unor tehnici agricole specifice. de evitare a unor dezastre naturale (inundaţii. şi anume a celor de infrastructură pe de o parte şi a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare (amenajări antierozionale. Acolo unde lucrările de îmbunătăţiri funciare sunt în curs de proiectare. atât tehnică cât şi economică. în special a eroziunii de suprafaţă. Ca urmare. desecări. iar acest lucru nu este posibil fără o organizare corespunzătoare a teritoriului. Se consideră de către agricultorii din zonă. de relief. Aceste lucrări de organizare a teritoriului sunt probleme de interes naţional (public). de asemenea.). iar în cazuri limită. ş. activitate care ar urmări îmbunătăţirea modului de folosire a terenurilor agricole pe o suprafaţă de teren.

Un obiectiv conştientizat perfect la agricultorii din zonă. este adesea necesară pe pante mari. cu efecte nedorite. Acest obiectiv se referă la asigurarea condiţiilor pentru prevenirea proceselor de degradare a solului şi pentru reabilitarea terenurilor degradate. trasate de-a lungul parcelelor şi având un debuşeu asigurat prin canale sau şanţuri de obicei înierbate. dar inevitabile. combaterea eroziunii solului. Reţeaua drumurilor de exploatare pe terenurile în pantă trebuie să fie şi ea foarte bine adaptată evitând orice înclinare care ar permite dezvoltarea eroziunii în adâncime de-a lungul drumului. .frecvent. Astfel de abateri nu pot fi decât cu totul izolate. este acela de protecţie a mediului. sporirea fertilităţii solurilor pentru obţinerea recoltelor contate. parcelarea terenului trebuie să asigure scurgerea apei prin rigole slab înclinate. amplasate la capătul unui grup de parcele. asupra dimensiunii şi formei parcelelor cadastrale. a unor forme neregulate. Mici abateri de la urmărirea exactă a curbelor de nivel sunt posibile pentru obţinerea unor parcele de formă cât de cât dreptunghiulară. În această zonă cu climat umed sau semi-umed. precum şi împădurirea şi înierbarea terenurilor. în acord cu relieful natural al terenului. trasarea drumurilor în serpentine. desigur. Proiectul nominalizat va permite stoparea formelor active de deteriorare a învelişului de sol. trasate astfel încât să nu aibă o înclinare care să prezinte pericol de eroziune de adâncime.

Bibliografie Dan Nour “Eroziunea solului” Editura Ponstos .md http://www.scritube.recolta.agriculture.5.moldova.justice.scribd.md .org http://lex. Chisinau 2004 Internet: http://www.com http://www.com http://economie.eu http://www.

2.Anexe: 1. Sol erodat prin apă (1.2) .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful