Planificarea şi organizarea măsurilor antierozionale a solului.

Elaborarea planului antierozional

Cuprins 1. Anexe . Măsuri antierozionale: a) Măsuri agroameliorative b) Măsuri silvioameliorative c) Măsuri hidroameliorative 3. Proiectul antierozional 4. Introducere 2. Concluzia 5. Bibliografia 6.

Pe pante abrupte. În solul din preajma pădurilor rădăcinile plantelor se înteţesc. Picăturile de ploaie (care lovesc solul şi erodeaază) sunt interceptate de frunzele copacilorşi de litieră(stratul format din frunze uscate şi alteresturi organice care acoperă solul dinpădure). Eroziunea prin apa poate avea intensitati si forme diferite. etc.1.).precum si alte domenii de activitate. valuri. factori litologici (natura rocii mame.sporind sau diminuand intensitatea fenomenului erozional. expozitia etc. In functie de factorii care o produc putem vorbi de eroziunea prin apa(hidrica). Apa acţionează fie la suprafaţă. avand un rol determinant in modelarea scoartei terestre.pasunatul excesiv. Împădurirea este cel mai eficient mijloc de obţinere a rezistenţei împotriva eroziunii. etc. alternarea rocilor denatura diferita. totusi. Omul.ocantitate de aproximativ 1450 m3 de apă(echivalentul a 145 mm precipitaţii). eroziunea hidraulica se clasifica in eroziune produsa prin picaturilede ploaie si eroziune produsa de scurgerea apei. frecventa si durata. unde acestea cad din nou pe sol.Creşterea temperaturii solului duce la dispariţia rapidă a humusului. deoarece solul este expus la agenţi atmosferici. orientarea drumurilor introdirectie care favorizeaza eroziunea. Procesul de eroziune consta in desprinderea sub actiunea apei. Eroziunea atrage dupa sine transformari majore ale proprietatilor fizice. factori edafici (permeabilitatea. textura.). ghetati. Vectorul care determinaacest tip de eroziune este vantul. prin . Introducere Eroziunea solului reprezinta unul din procesele morfologice exogene importante.catşi procesul de evaporare a apei dinsol. chimice si biologice ale solului.Depunerea materialului transportat are loc atunci cand viteza vantului scade saucand acest material intalneste anumite obstacole. eroziunea prin vant (eoliana) etc. vanturile). contribuind direct la poluarea mediului inconjurator. silvicultura. Indepartarea stratului fertil de sol reprezinta o pierdere imensa. in general in zonele cu soluri nisipoase. Vântul spulberă de la suprafaţa solului particule şi le transportă prin curenţi de aer la mari distanţe. chiar dacă aceasta s-ar limita doar la un covor de iarbă întreţinut permanent înstare vie.transportul solului cu şuvoaiele de apa la distanţe mari. a aerului sau a activitatilor desfasurate de om a unor particule de sol si roca de la suprafata terenului. prin activitati legate de defrisarea padurilor. eroziunea începe să elimine solului de sus sau trunchia solului desus. factori de relief (panta.). apa de scurgere. care actioneaza prin viteza.apa de infiltratie. etc.Astfel. formând o reţea protectoare. transportul materialului desprins si depunerea lui la distante considerabile fata de locul de origine. Eroziunea solului este influentata de o serie de factori si pot fi grupati in doua mari categorii: factori naturali si factoriantropici. de oprire.în primii săi 50 de cm de la suprafaţă. lungimea si formaversantilor. In functie de modul in care apa actioneazaasupra solului. etc. fie prin pătrunderea în adâncime şi dislocarea. avand in vedere perioada mare de timp necesara pentru refacerea acestuia. conditionandu-se reciproc. structura. darpoate aparea uneori si pe soluri zonale cu textura fina. cauza principală a eroziunii constă în lipsa unei vegetaţii care să asigurestabilitatea solului. Proceselor de formare a solului şi de dezvoltare a solului sunt întrerupte. amplasarea gresita a parcelelor. Factorii naturali. Dar. in functie de caracterul si starea apei care actioneaza asupra solului: picaturi.un ha de pădure poate înmagazina în sol. la randul lor se impart in: factori climatici (regimul precipitatiilor.Majoritatea factorilor actioneaza simultan. temperatura. Degradarea solului prin eroziune afecteaza puternic agricultura. Eroziunea eoliana se produce. constituie un factor important inprocesul de erodare a terenurilor. Acţiunea apei este un alt mod de producere a eroziunii.micşorând în felul acesta viteza apei pe versanţi.prin îndepărtarea particulelor fine ale solului.

ducând cu ea o „pânză” de elemente nutritive. ştii de unde vine eroziunea.urmare. d) piedestaluri („insule” în mijlocul ravenelor). Există două tipuri de eroziune hidrică: eroziunea „în pânză” şi eroziunea „pe firişoare”. f) apa culoarea noroiului (galbenă. Acest tip de eroziune se produce atunci când suprafaţa terenului este regulată. procesele de formare a solului şi de dezvoltare a solului. roşie sau maro). Dacă ştii de unde vine apa. cauzele care l-au declanşat. este important să avem în vedere derularea procesului. Cu cât o pantă este mai accentuată. provocate de acumularea şi de scurgerea unei cantităţi mari de apă). Apa poate eroda sub formă de: a) ravene (şanţuri profunde şi neregulate. La suprafaţa solului se formează o crustă slab permeabilă pentru aer şi apă. precum şi sursei de apă. b) raveline (ravine puţin adânci). şi de ce se manifestă în locul acela precis. trebuie acordată o atenţie deosebită amontelui pantei. Ca regulă generală. Fig. Dacă apa nu se poate infiltra. Prima este o consecinţă a picăturile de ploaie care distrug agregatelor solului. care însă adesea se unesc şi dau naştere unor ravene). se scurge. De fiecare dată când încercăm să evaluăm eroziunea de pe un teren anume.eroziunea solului este crescuta din cauza lipsei de acoperire cu vegetaţie de protecţie. c) rigole (şanţuri şi mai mici. h) alunecările de teren. e) pietre pe suprafaţa solului. cu pantă uniformă.1: Sol Erodat . În plus. cu atât viteza apei va fi mai mare iar forţa sa de eroziune mai intensă. g) sedimentarea solului.

Un sol friabil absoarbe o cantitate de apă mult mai mare decât un strat arabil uniform. b) nivelul umidităţii (solul mai umed este mai sensibil şi mai expus). precum si pentru starea landsafturilor si a mediului de habitare a omului. Eroziunea solului este cea mai urgent si cea mai actual problema. c) prezenţa materiei organice (care acţionează ca un liant). ci profită creşterii vegetale atunci când se poate infiltra în sol.Solurile rezistă în mod diferit la eroziune. . Viteza curgerii apei este cu atât mai mare cu cât solul este mai lipsit de asperităţi. Eroziunea „în firişoare" este capacitatea cursurilor temporare de apă de a smulge particule de pământ şi de a le transporta mai departe. Apa care nu a atins nivelul de curgere nu se transformă în eroziune „în firişoare”. Rezistenţa depinde de: a) textură. Tijele plantelor. nu numai pentru agricultura Republicii Moldova ci si pentru intreaga economie nationala a ei. pietrele sau mulciul cresc rezistenţa la acest tip de eroziune.

iar în unele cazuri chiar specii silvice de valoare în apropierea centrelor populate. pâna sub limita vitezei de erodare a terenului si evacueaza apele pe caile dorite. Se mai poate îmbunatati aceasta cosolidare prin. . . pe care urmeaza sa se planteze vita de vie si pomi.canale de coasta. .Lucrari de mobilizare a solului . cu eroziune de suprafata excesiva.aceste benzi au rol antierozional si pentru faptul ca sunt compuse din specii de talie mica. iar pentru stavilirea eroziunii solului si pentru îmbunatatirea conditiilor de vegetatie se recomanda lucrari de terasare în trepte sau terase propriu-zise.pentru ameliorarea pajistilor. . sau chiar din beton. prasitul.Aplicarea diferitelor sisteme de cultura în scop antierozional . râpe. care se amplaseaza pe terenul agricol in scopul stavilirii (stoparii) eroziunii solului. de desfundare. cu formatiuni ale eroziunii în adâncime foarte frecvente. Contribuie în mod eficace la retinerea zapezilor pe versanti. Ca si benzile din ierburi perene. .pe terenurile distruse de eroziune.se pot aplica la culturile agricole. b) Măsuri silvioameliorative . culturi intercalate cu plantele prasitoare. .se pot aplica în bazinul de receptie al torentului si depind de cerintele fiecarei folosinte.Lucrari de marire a fertilitatii solului . trasarea brazdelor pe pasuni etc.Împaduriri masive . La plantatiile viti-pomicole se pot aplica pe marginea din deal a canalelor de coasta sau a drumurilor de exploatare. raritatul.Lucrari de ameliorare a pasunilor .pe scurt . ele se comporta ca niste benzi tampon. c) Măsuri hidroameliorative. pot fi aplicate cu succes în plantatiile de pomi si vita de vie.Perdele de protectie . Măsuri antierozionale a terenului a) Măsuri agroameliorative . biloanele. îngropate la nivelul terenului.se asigura prin folosirea si aplicarea de îngrasaminte organice si chimice.sunt recomandate pe teritoriul agricol. Înainte de însamântare se îngrasa terenul cu gunoi de grajd bine fermentat.sunt folosite în agricultura sub forma de plantatii în fâsii lungi. un mijloc de ameliorare al terenurilor. în amestec cu îngrasaminte chimice. neutilizabile pentru nici un fel de trebuinta agricola.7 metri. dupa cum este cazul. dupa caz. precum si cele cu nisipuri. copcile. Pe lânga faptul ca protejeaza bine solul. iar cele mai importante sunt: .Consolidarea debuselor . pe suprafete de teren dezgolite. ele joaca si un rol filtrant pentru scurgeri si regularizeaza în acelasi timp si scurgerea apelor de pe versanti.se poate face numai cu anumite ierburi.Terasele . valurile de pamant. pe terenuri alunecatoare foarte framântate sau pe nisipuri mobile. micsorând viteza de scurgere. terasele au rolul de a dirija în mod rational scurgerea apei de pe versanti.de a atenua în mod direct influenta pantei în dezvoltarea proceselor de eroziune. în acele locuri unde terenul prezinta pante foarte mari. de a retine total sau partial. . sa se amelioreze si sa se mentina covorul vegetal. este nevoie sa se foloseasca plantele ierboase corespunzatoare conditiilor ecologice. apele de scurgere. care nu dauneaza prin umbrire. . cultura cu benzi înierbate.Benzile de arbusti . subsolajul. .sunt reprezentate prin lucrari de aratura. traverse din brazde de iarba sau din benzi de arbusti late de circa 5 . contribuind astfel la ridicarea umiditatii în solurile uscate de pe versantii înclinati . prin aplicarea masurilor agrotehnice de suprafata sau radicale. nu numai un mijloc de stavilire a eroziunii de lunga durata. dar si singura forma de folosinta economica. ravene. regularizarii scurgerii apelor si reducerii vitezei vântului. plantatiile silvice constituie. . cu ogase.2.se aplica pe terenurile cu pante mai mari (peste 15 %). sub forma de: cultura în fâsii.Trasarea solelor de o configuratie comoda pentru lucrarea mecanizata a solului.

Lucrarile transversale pe torenti por fi executate din lemn. cu panta între lucrari egala cu cea de proiectare.Profilul în trepte asigura micsorarea vitezei apei prin disiparea energiei curentului la fiecare cadere si prin pante de proiectare (panta de calcul) care este mai mica decât panta fundului pe care o avea canalul de scurgere pâna la executarea lucrarilor. Conventional. având sprijinul de baza în aceste depuneri. care nu se vor mai surpa. sunt consolidate atât fundul cât si malurile. Au rolul de a provoca depuneri în spatele lor si de da fundului un profil longitudinal în trepte. Prin depunerile formate în spatele acestor lucrari transversale se ridica cota fundului si deci. Lucrarile transversale sunt sub forma de praguri si baraje.5 metri. când sunt mai înalte. iar baraje. sunt denumite praguri când au înaltimea de pâna la 1. trepte si console.se refera la ravene si se refera la consolidarea vârfului ravenelor prin: plane înclinate. lemn cu piatra. .- Alte lucrari hidrotehnice de stavilire a eroziunii în adâncime . zidarie din piatra si din beton armat.

597 mii tone. care conditioneaza pierderi enorme economiei. care conduc la micşorarea capacităţii de producţie sau la deteriorarea învelişului de sol sunt: eroziunea prin apă. iar pe circa 10 la sută – critică. Eroziunea solurilor prezinta un pericol si un fenomen de risc. exportul de produse agroalimentare. Proiectul antierozional Solul constituie principala şi practic unica bogăţie naturală a Republicii Moldova. compactarea secundară extinse pe întreaga suprafaţă arabilă. In Republica Moldova.0%.700 mii tone. în special din spaţiul rural. Pentru reanimarea agriculturii. creare a carcasei verzi protectoare de terenuri. efectuarea măsurilor antierozionale agrotehnice. Alte terenuri deteriorate 50 mii ha. cu crearea concomitentă a fîşiilor forestiere. Această cantitate de sol fertil conţine: humus . Bilanţul humusului şi al elementelor nutritive este negativ. Un pericol real il prezinta procesele de salinizare si desertificare a solurilor. Cartogramele vor fi elaborate pe suport de hîrtie şi în versiune digitală pentru fiecare UAT (la scara 1:10000) şi la nivel de raion administrativ (la scara 1:50000). suprafaţa afectată – 40 % din suprafaţa terenurilor agricole. ameliorare si fertilizare a . Prevenirea degradarii solurilor se poate realiza doar prin schimbari profunde de ordin spiritual. Pierderile anuale de sol fertil ca rezultat al eroziunii constituie 26. care. suprafata terenurilor erodate majorindu-se pina la circa 850 mii ha. Prejudiciul anual adus economiei de procesele de degradare a solurilor constituie circa 3 miliarde lei. Cele mai grave forme. Cota culturilor leguminoase. În exploataţiile agricole nu se respectă asolamentele zonale.3. Principiul de bază al strategiei constă în formarea unui carcas de protecţie în baza împăduririi teritoriului Republicii. amelioratoare.5-3. potasiu . Însă în ultimii 15-20 ani s-au intensificat toate procesele şi formele de degradare. fosfor . construcţia instalaţiilor hidrotehnice. Volumul îngrăşămintelor organice încorporate în sol s-a micşorat de 20 ori. situaţia ecologică şi bunăstarea populaţiei. azot. inclusiv cele pedoprotectoare. alunecările active de teren pe 25 mii ha. populatiei si diminueaza esential fondul funciar al republicii. iar 178 mii ha sunt foarte puternic degradate sau deteriorate cu o notă de bonitate mai mică de 20 puncte. secătuirea solurilor de elemente nutritive. s-a redus de 5-6 ori. redresarea situatiei in utilizarea fondului funciar si protectia resurselor naturale sunt necesare actiuni de perfectionare a sistemului de lucrare a solului. Activitatea complexului agroindustrial. fixatoare de azot biologic. au condus la agravarea aridizării şi la extinderea deşertificării. Elaborarea cartogramelor măsurilor de valorificare şi îmbunătăţire a terenurilor degradate este necesară pentru monitorizarea în timp şi în spaţiu a măsurilor de stopare a degradării (conservării) solurilor. poluarea masiva a acestora cu diferite substante si preparate nocive. Procesele de degradare a solurilor au modificat regimul hidric a teritoriului. celor minerale de 15 ori. De starea de calitate a solurilor depinde în mare măsură productivitatea culturilor agricole. altor factori obiectivi si subiectivi. este bazată pe exploatarea resurselor funciare. Solurile Moldovei se caracterizau cu o fertilitate naturală înaltă.34 mii tone. Starea actuală a învelişului de sol este nesatisfăcătoare pe 50%. din cauza activitatilor umane neadecvate si extensive. dehumificarea. continutul de humus in soluri s-a diminuat de la 5-6% pina la 2. în ansamblu vor asigura protecţia terenurilor de procesele de degradare. ceea ce constituie peste 35 la suta din suprafata terenurilor agricole. ponderea căruia constituie 30-35 la sută din PIB. S-a marit si suprafata terenurilor afectate de alunecari.50 mii tone. ravene 12 mii ha. care actualmente constituie peste 55 mii ha de alunecari active si circa 350 mii ha de alunecari in stare de stagnare. de comportare si gospodarire a populatiei. implementare a masurilor complexe antierozionale si de prevenire a alunecarilor de teren. Nota medie ponderată de bonitate a solurilor agricole constituie 63 puncte. dezvoltarea sectorului zootehnic. sărăturarea – pe 220 mii ha. atît a acţiunilor proiectate cît şi a celor valorificate.0 mln tone ceea ce echivalează cu distrugerea a 2000 ha de cernoziom neerodat cu profil normal (nota de bonitare 100 de puncte).

Capitolul III –“Acţiuni prioritare ce urmează a fi întreprinse” Programul include următoarele acţiuni: asigurarea ştiinţifică la realizarea Programului. Obiectivele principale sunt: asigurarea ştiinţifică. O componenta importanta a informatiei despre sol si masurile de ocrotire si imbunatatire a acestuia sint indicii de bonitate. Materialele cartografice constituie o baza informationala obiectiva pentru exercitarea cadastrului funciar. monitorizarea solurilor. neconditionat. crearea Sistemului Informaţional Automatizat al stării de calitate a solului în baza cercetărilor pedologice şi agrochimice. 60 milioane tone de fosfor. stoparea formelor active de degradare a învelişului de sol (eroziune. volumul de lucrări. institutiilor de profil si a fiecarui locuitor aparte. Cele mai grave forme. Terenurile degradate reprezinta suprafete pe care solul si-a pierdut partial sau total propritatile productive sub actiunea distructiva a unor factori naturali sau social . conservarea (stoparea degradării) şi sporirea fertilităţii solurilor. alunecări. efectuarea de activitati organizatorice si tehnologice.5 ori. Realizarea Programului va asigura minimalizarea sau stoparea principalelor forme de degradare a învelişului de sol a republicii şi va crea premise de sporire a producţiei agricole de 1. 700 milioane tone de potasiu. de administrare a ingrasamintelor. 50 milioane tone de azot.se descrie situaţia din ultimii 15-20 ani ce au intensificat toate procesele şi formele de degradare. de refacere si fertilizare a acestuia in etape si pe categorii de lucrari. Lucrările prevăzute de Program vor avea impact benefic asupra situaţiei ecologice din Republica Moldova.3-1. ravene) prin extinderea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. sporirea fertilităţii solurilor prin implementarea practicilor agricole prietenoase mediului.solurilor. cartarea pedologica si agrochimica a terenurilor agricole. indicii de progres şi de performanţă”. termenii şi responsabilii de executare. implementarea tehnologiilor moderne şi a practicilor agricole prietenoase mediului. . dehumificarea. acţiunile. crearea Sistemului Informaţional Automatizat a stării de calitate a solului. In baza unor astfel de investigatii. Stabileşte obiectivele.economici. sistemului inofensiv de fertilizare. elaborarea sistemului de masuri de protectie a solurilor de eroziune si alunecari. rezultatele preconizate şi indicii de performanţă. o atentie permanenta a statului. extinderea irigaţiei şi respectarea tehnologiilor agricole. care conduc la micşorarea capacităţii de producţie sau la deteriorarea învelişului de sol sunt: eroziunea prin apă. Programul nominalizat va constitui din 5 capitole: Capitolul I “Identificarea problemei” . solurile Moldovei sunt apreciate ca unele dintre cele mai fertile din lume – cca 1 miliard tone de humus. volumul şi sursele de finanţare. majorarea recoltelor. Ameliorarea lor consta in actiuni de combatere a eroziunii solului. etapele. Ele prezinta principala bogatie naturala a tarii si merita. suprafaţa afectată – 40 % din suprafaţa terenurilor agricole. sporirea calitatii produselor agroalimentare. altor lucrari directionate spre sporirea productivitatii terenurilor agricole. organizarea teritoriului. secătuirea solurilor de elemente nutritive. Capitolul IV “Rezultatele scontate. Capitolul II-“Obiectivele specifice ale Programului” – se stabileşte obiectivul principal realizarea măsurilor de stopare a degradării şi de sporire a fertilităţii solurilor prin modernizarea şi extinderea sistemului de îmbunătăţiri funciare.

producerea şi aplicarea gunoiului de grajd (composturilor) pentru compensarea pierderilor de humus în sol. se distrug drumurile. fitoameliorative pentru prevenirea eroziunii şi stabilizarea terenurilor deteriorate de alunecări de teren şi ravene. Sistemul complex de protecţie antierozională a solurilor se realizează prin proiecte de organizare şi amenajare antierozională şi cuprind următoarele acţiuni şi măsuri:  repartizarea folosinţelor agricole pe versanţi în conformitate cu condiţiile de relief şi pedoclimatice. Lucrările prevăzute de Program vor avea impact benefic asupra situaţiei ecologice din Republica Moldova. Eroziunea solurilor este factorul principal de degradare a învelişului de sol al Republicii Moldova.5 ori.  stabilirea unei reţele de canale pentru evacuarea dirijată a surplusului de apă de pe versanţi şi prevenirea eroziunii în adâncime.Rezultatele vor fi utilizate la evidenţierea stării de calitate a solurilor. transformarea în fâneţe a terenurilor puternic erodate). ameliorarea solurilor sărăturate. efectuarea lucrărilor agrotehnice pe direcţia generală a curbelor de nivel. asolamentelor zonale şi antierozionale. inclusiv drenarea-desecarea solurilor arabile cu exces de umiditate. de organizare şi amenajare antierozională a acestora pe bază de landşaft.3-1. instalaţiile şi construcţiile hidroameliorative. procedeelor agrotehnice de combatere a eroziunii şi de remediere a însuşirilor solurilor degradate. construcţia digurilor) pentru evacuarea inofensivă a surplusului de apă pluvială de pe versanţi. utilizarea îngrăşămintelor pentru obţinerea efectului maxim de la o unitate de substanţă activă. Implementarea sistemului complex de protecţie antierozională a solurilor. Realizarea Programului va asigura minimalizarea sau stoparea principalelor forme de degradare a învelişului de sol a republicii şi va crea premise de sporire a producţiei agricole de 1.  stabilirea unei reţele optime de drumuri tehnologice.şi microîngrăşămintelor pentru returnarea în sol a elementelor nutritive exportate cu recoltele şi optimizarea nutriţiei minerale a plantelor de cultură în vederea obţinerii recoltelor scontate. hidrotehnice (amenajarea canalelor.  combaterea eroziunii în adâncime prin amenajarea corespunzătoare a ravenelor. Capitolul V “Procedura de raportare şi evaluare”-stabileşte raportarea privind îndeplinirea şi implementarea volumului de lucrări prevăzute în Program ce se va efectua anual. la întocmirea proiectelor de îmbunătăţiri funciare şi aplicarea tehnologiilor intensive.  implementarea agrotehnicii antierozionale. orientarea solelor pe direcţia generală a curbelor de nivel. pedoameliorative. debuşeelor înierbate. înierbarea sau împădurirea versanţilor cu înclinare mai mare de 20. construcţiile..  efectuarea amenajărilor fitoameliorative (înfiinţarea perdelelor forestiere. acumularea azotului biologic prin cultivarea culturilor leguminoase. cât şi recultivarea terenurilor antropic degradate (cariere. Sporirea fertilităţii solului se efectuează prin implementarea complexului de măsuri: asolamente zonale. irigaţia solurilor pentru combaterea secetei pedologice. asolamente antierozionale etc. cultivarea culturilor agricole în fâşii alternative cu benzi înierbate. gropi pentru siloz). Se preconizează reîncadrarea la arabil a terenurilor ocupate cu plantaţii multianuale degradate. . excavaţii. zonelor vulnerabile. aplicarea macro. agrotehnice pentru conservarea stării de calitate a solurilor prin implementarea ”Sistemului de lucrări pentru conservarea solului”. amplasarea lor corectă pe pante. Pentru stoparea degradării solurilor se impune implementarea unui complex de măsuri (acţiuni): teritorial-organizatorice cu elaborarea şi implementarea proiectelor de consolidare a terenurilor agricole. care conduce la agravarea situaţiei ecologice generale în ţară: are loc înnămolirea şi poluarea bazinelor acvatice şi terenurilor din depresiuni.

umiditatii aerului si solului.  crearea şanţurilor temporare de evacuare a surplusului de apă din perioadele ploioase. se practică culturi în fîşii alternante de plante protectoare şi benzi înierbate pe lungimea curbelor de nivel. joaca un rol biocenotic. agroterase.  pe terenurile situate în pantă.  nivelarea şi modelarea capitală a supraveţei versanţilor. Pentru consolidarea şi protecţia terenurilor se amenajează valuri de pămînt. se diminuează sau se opresc procesele de degradare a terenurilor.  excluderea afînării excesive a solurilor din cadrul terenurilor în pantă. retinerii zapezilor. stabilizarea nisipurilor mişcătoare.  asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea unui sistem radicular adînc bine dezvoltat. capabil să exploreze un strat gros de sol şi să utilizeze intens apa.  aplicarea irigării cît mai uniform posibilă şi nivelarea terenurilor pentru o distribuire uniformă a apei pe suprafaţa solurilor. Îngrăşămintele organice sporesc activitatea biologică prin intermediul căreia se formează structura solului. regularizarea scurgerii apei pe versanţi.  excluderea tasării terenurilor sau formării de benzi tasate în cadrul acestora. stabilizarea alunecărilor de teren. banchete netede  adaptarea unei metode de irigare potrivită cu solul şi topografia terenului. . Ele actioneaza asupra regimului eolian. stingerea formaţiunilor torenţiale.  lucrari de marire a fertilitatii solului care se asigura prin folosirea si aplicarea de îngrasaminte organice.  refacerea solurilor erodate prin aport de material pămîntos. prin care se previn. Aplicarea acestora exercita o actiune multilaterala asupra sporirii fertilitatii si a rezistentei solurilor contra eroziunii.  afînarea adîncă cu scopul fărîmiţării orizontului subarabil. Momentul irigării să fie ales astfel încît cultura să sufere un uşor deficit de apă. Aceste amenajări cuprind lucrări pentru protecţia solului. cu exigenţele culturii şi condiţiile climatice din zonă. Trebuie de mentionat ca cu cit perdelele sunt mai tinere cu atit ele sunt mai putin eficiente.  perdele forestiere de protecţie a terenurilor agricole şi plantaţiile forestiere pentru combaterea eroziunii solului este o masura eficienta de protectie a invelisului de sol contra actiunii distrugatoare a apei si a vintului.  lucrări de combatere a eroziunii solului şi de ameliorare a terenurilor afectatede alunecări. cu cantitatea şi calitatea apei disponibile. unde nu este posibilă semănarea permanentă cu specii de ierburi (înierbarea).

a parcelării acestora în raport cu condiţiile naturale. unde pericolul este cel mai puternic. etc. Se mai adaugă agrotehnica neraţională aplicată terenurilor agricole în pantă.). a îngrăşămintelor şi a reziduurilor de pesticide aplicate este un proces cu largă extindere şi cu consecinţe negative adesea extrem de grave. Prin organizarea teritoriului agricol. Degradarea solului pe terenurile în pantă datorită curgerii apei la suprafaţa terenului. drenaje) pe de altă parte. pedologice. Se poate pune însă problema corelării lucrărilor de organizare a teritoriului cu cele de îmbunătăţiri funciare. Lucrările ar include elemente de conservare a solului. parcelele cadastrale trebuie în mod obligatoriu direcţionate pe terenurile în pantă. Obiectivul principal îl constituie şi stabilirea cerinţelor din zonă faţă de protecţia resurselor naturale ale solului şi în special a apelor. deci perpendicular pe direcţia pantei. Este. trecerea în conservare a unor terenuri agricole.4. neafectate de eroziune. de dezvoltare generală a agriculturii şi a populaţiei locale (comasarea terenurilor excesiv parcelate). ştiindu-se că pajiştile sunt mai puţin erodate decât terenurile arabile şi mai depinde şi de caracteristicile sistemului de agricultură practicat. ş. atât tehnică cât şi economică. de asemenea. importantă precizarea lucrărilor inginereşti necesare în zonă. livadă. prevenirea unor dezechilibre şi conflicte sociale interne). de strategie naţională (asigurarea securităţii alimentare. incluzând aici problematica privind prevenirea eroziunii şi altor procese de degradare a solului. sau de durată lungă. această corelare se poate realizeaza prin proiectare concomitentă şi în deplin acord a celor două categorii de lucrări. asupra stării de fertilitate a solului şi asupra stării de calitate a terenurilor. iar în cazuri limită. prin frecvenţa ploilor torenţiale. de perspectivă imediată. distribuţia neraţională în raport cu panta a diferitelor categorii de folosinţă (arabil. Esenţial este ca lucrările solului şi semănatul să se execute întotdeauna de-a lungul curbelor de nivel. Toate aceste probleme se pun în mod diferit în funcţie de mărimea exploataţiilor agricole şi de stadiul de amenajare a teritoriului cu lucrări de îmbunătăţiri funciare. fâneaţă. cu tehnicile agricole aplicate şi cu condiţiile economico-sociale ale zonei. Agricultorii consideră ca obiectiv principal restructurarea suprafeţelor agricole. aplicarea unor tehnici agricole specifice. în special a eroziunii de suprafaţă. Aceste lucrări de organizare a teritoriului sunt probleme de interes naţional (public). activitate care ar urmări îmbunătăţirea modului de folosire a terenurilor agricole pe o suprafaţă de teren. prin rezistenţa solului la eroziune. ca şi concentrarea aşezărilor pe zona colinelor. adesea mult diferită de organizarea teritoriului pe terenurile plane. Ca urmare. iar mai ales şi foarte . de o importanţă deosebită în prevenirea şi combaterea eroziunii. colmatări de drumuri. adesea. Acolo unde lucrările de îmbunătăţiri funciare sunt în curs de proiectare. Această corelare este absolut obligatorie pentru a putea asigura buna funcţionare şi eficienţa acestora. de relief. Aceşti factori influenţează eroziunea prin: modul de producţie din trecut. au contribuit şi pot contribui şi în viitor în mare măsură la declanşarea şi accelerarea fenomenelor erozionale. lipsa unei raionări pe baze ştiinţifice a culturilor în funcţie de erodabilitatea solurilor. caracterizat prin parcelarea puternică a terenului. alunecări de teren. ar avea loc o activitate complexă. distribuţia neraţională a parcelelor. iar acest lucru nu este posibil fără o organizare corespunzătoare a teritoriului. îndiguiri. Amenajarea antierozională a terenurilor în pantă constituie pentru specialiştii din zonă o categorie extrem de importantă de lucrări de îmbunătăţiri funciare. irigaţii.a. drumurilor şi apelor din aval. de caracteristicile covorului vegetal. Intensitatea proceselor de eroziune depinde de caracteristicile climatice. Se consideră de către agricultorii din zonă. ceea ce înseamnă necesitatea. în timp. antrenarea cu această apă a particulelor de sol. şi anume a celor de infrastructură pe de o parte şi a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare (amenajări antierozionale. desecări. pe direcţia arătată. păşune. deoarece în acest mod denivelările produse la arătură sau praşilă şi chiar rândurile de plante diminuează intensitatea scurgerii apei pe pantă şi a eroziunii. a unor dimensiuni inferioare celor obişnuite pe terenuri fără eroziune.). modificări în folosinţele cu rol protector al terenului. prin înclinarea şi lungimea versanţilor. de evitare a unor dezastre naturale (inundaţii. forma şi orientarea acestora cu lungimea perpendicular pe curbele de nivel. Concluzie Factorii social-economici alături de cei politici. vie. prevenirea poluării cu substanţe chimice contaminate.

Reţeaua drumurilor de exploatare pe terenurile în pantă trebuie să fie şi ea foarte bine adaptată evitând orice înclinare care ar permite dezvoltarea eroziunii în adâncime de-a lungul drumului. precum şi împădurirea şi înierbarea terenurilor. Acest obiectiv se referă la asigurarea condiţiilor pentru prevenirea proceselor de degradare a solului şi pentru reabilitarea terenurilor degradate. amplasate la capătul unui grup de parcele. combaterea eroziunii solului. trasate astfel încât să nu aibă o înclinare care să prezinte pericol de eroziune de adâncime. este acela de protecţie a mediului. . dar inevitabile. este adesea necesară pe pante mari. Proiectul nominalizat va permite stoparea formelor active de deteriorare a învelişului de sol. parcelarea terenului trebuie să asigure scurgerea apei prin rigole slab înclinate.frecvent. desigur. trasarea drumurilor în serpentine. trasate de-a lungul parcelelor şi având un debuşeu asigurat prin canale sau şanţuri de obicei înierbate. Astfel de abateri nu pot fi decât cu totul izolate. cu efecte nedorite. sporirea fertilităţii solurilor pentru obţinerea recoltelor contate. a unor forme neregulate. Mici abateri de la urmărirea exactă a curbelor de nivel sunt posibile pentru obţinerea unor parcele de formă cât de cât dreptunghiulară. Un obiectiv conştientizat perfect la agricultorii din zonă. În această zonă cu climat umed sau semi-umed. în acord cu relieful natural al terenului. asupra dimensiunii şi formei parcelelor cadastrale.

md .eu http://www.scribd.md http://www.agriculture.5.com http://www. Chisinau 2004 Internet: http://www.moldova.recolta.org http://lex.scritube.justice. Bibliografie Dan Nour “Eroziunea solului” Editura Ponstos .com http://economie.

Sol erodat prin apă (1.2) . 2.Anexe: 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful