Planificarea şi organizarea măsurilor antierozionale a solului.

Elaborarea planului antierozional

Anexe . Introducere 2. Concluzia 5. Bibliografia 6.Cuprins 1. Măsuri antierozionale: a) Măsuri agroameliorative b) Măsuri silvioameliorative c) Măsuri hidroameliorative 3. Proiectul antierozional 4.

transportul materialului desprins si depunerea lui la distante considerabile fata de locul de origine. a aerului sau a activitatilor desfasurate de om a unor particule de sol si roca de la suprafata terenului.un ha de pădure poate înmagazina în sol.Creşterea temperaturii solului duce la dispariţia rapidă a humusului. apa de scurgere. silvicultura.micşorând în felul acesta viteza apei pe versanţi. etc. avand un rol determinant in modelarea scoartei terestre. prin . vanturile). eroziunea hidraulica se clasifica in eroziune produsa prin picaturilede ploaie si eroziune produsa de scurgerea apei. Introducere Eroziunea solului reprezinta unul din procesele morfologice exogene importante. În solul din preajma pădurilor rădăcinile plantelor se înteţesc.ocantitate de aproximativ 1450 m3 de apă(echivalentul a 145 mm precipitaţii). lungimea si formaversantilor. Proceselor de formare a solului şi de dezvoltare a solului sunt întrerupte. Eroziunea solului este influentata de o serie de factori si pot fi grupati in doua mari categorii: factori naturali si factoriantropici.Astfel. etc. de oprire. Împădurirea este cel mai eficient mijloc de obţinere a rezistenţei împotriva eroziunii.). Apa acţionează fie la suprafaţă. Degradarea solului prin eroziune afecteaza puternic agricultura. care actioneaza prin viteza. eroziunea începe să elimine solului de sus sau trunchia solului desus. Eroziunea eoliana se produce. valuri. factori litologici (natura rocii mame.). in general in zonele cu soluri nisipoase. Eroziunea atrage dupa sine transformari majore ale proprietatilor fizice. etc. amplasarea gresita a parcelelor.în primii săi 50 de cm de la suprafaţă.catşi procesul de evaporare a apei dinsol.Majoritatea factorilor actioneaza simultan.transportul solului cu şuvoaiele de apa la distanţe mari.prin îndepărtarea particulelor fine ale solului. prin activitati legate de defrisarea padurilor. Procesul de eroziune consta in desprinderea sub actiunea apei.).1. darpoate aparea uneori si pe soluri zonale cu textura fina. la randul lor se impart in: factori climatici (regimul precipitatiilor. cauza principală a eroziunii constă în lipsa unei vegetaţii care să asigurestabilitatea solului. alternarea rocilor denatura diferita. structura. Acţiunea apei este un alt mod de producere a eroziunii. textura. ghetati. contribuind direct la poluarea mediului inconjurator. factori de relief (panta.pasunatul excesiv. In functie de factorii care o produc putem vorbi de eroziunea prin apa(hidrica). In functie de modul in care apa actioneazaasupra solului.sporind sau diminuand intensitatea fenomenului erozional.precum si alte domenii de activitate. Omul. expozitia etc. formând o reţea protectoare. Picăturile de ploaie (care lovesc solul şi erodeaază) sunt interceptate de frunzele copacilorşi de litieră(stratul format din frunze uscate şi alteresturi organice care acoperă solul dinpădure). totusi. constituie un factor important inprocesul de erodare a terenurilor. Indepartarea stratului fertil de sol reprezinta o pierdere imensa. chiar dacă aceasta s-ar limita doar la un covor de iarbă întreţinut permanent înstare vie. Dar. Vântul spulberă de la suprafaţa solului particule şi le transportă prin curenţi de aer la mari distanţe. temperatura. eroziunea prin vant (eoliana) etc.apa de infiltratie. in functie de caracterul si starea apei care actioneaza asupra solului: picaturi. chimice si biologice ale solului. frecventa si durata. deoarece solul este expus la agenţi atmosferici.Depunerea materialului transportat are loc atunci cand viteza vantului scade saucand acest material intalneste anumite obstacole. fie prin pătrunderea în adâncime şi dislocarea. Factorii naturali. unde acestea cad din nou pe sol. etc. factori edafici (permeabilitatea. Pe pante abrupte. Vectorul care determinaacest tip de eroziune este vantul. conditionandu-se reciproc. Eroziunea prin apa poate avea intensitati si forme diferite. avand in vedere perioada mare de timp necesara pentru refacerea acestuia. orientarea drumurilor introdirectie care favorizeaza eroziunea.

Ca regulă generală. La suprafaţa solului se formează o crustă slab permeabilă pentru aer şi apă. roşie sau maro). f) apa culoarea noroiului (galbenă.1: Sol Erodat . procesele de formare a solului şi de dezvoltare a solului. ştii de unde vine eroziunea. e) pietre pe suprafaţa solului. c) rigole (şanţuri şi mai mici. h) alunecările de teren. şi de ce se manifestă în locul acela precis. este important să avem în vedere derularea procesului. care însă adesea se unesc şi dau naştere unor ravene). Există două tipuri de eroziune hidrică: eroziunea „în pânză” şi eroziunea „pe firişoare”. În plus.urmare.eroziunea solului este crescuta din cauza lipsei de acoperire cu vegetaţie de protecţie. Apa poate eroda sub formă de: a) ravene (şanţuri profunde şi neregulate. provocate de acumularea şi de scurgerea unei cantităţi mari de apă). Dacă ştii de unde vine apa. b) raveline (ravine puţin adânci). Acest tip de eroziune se produce atunci când suprafaţa terenului este regulată. cauzele care l-au declanşat. precum şi sursei de apă. cu pantă uniformă. Prima este o consecinţă a picăturile de ploaie care distrug agregatelor solului. d) piedestaluri („insule” în mijlocul ravenelor). De fiecare dată când încercăm să evaluăm eroziunea de pe un teren anume. se scurge. Fig. ducând cu ea o „pânză” de elemente nutritive. Dacă apa nu se poate infiltra. trebuie acordată o atenţie deosebită amontelui pantei. Cu cât o pantă este mai accentuată. cu atât viteza apei va fi mai mare iar forţa sa de eroziune mai intensă. g) sedimentarea solului.

Eroziunea solului este cea mai urgent si cea mai actual problema. precum si pentru starea landsafturilor si a mediului de habitare a omului. Apa care nu a atins nivelul de curgere nu se transformă în eroziune „în firişoare”.Solurile rezistă în mod diferit la eroziune. Eroziunea „în firişoare" este capacitatea cursurilor temporare de apă de a smulge particule de pământ şi de a le transporta mai departe. pietrele sau mulciul cresc rezistenţa la acest tip de eroziune. nu numai pentru agricultura Republicii Moldova ci si pentru intreaga economie nationala a ei. . Un sol friabil absoarbe o cantitate de apă mult mai mare decât un strat arabil uniform. c) prezenţa materiei organice (care acţionează ca un liant). Tijele plantelor. b) nivelul umidităţii (solul mai umed este mai sensibil şi mai expus). Rezistenţa depinde de: a) textură. ci profită creşterii vegetale atunci când se poate infiltra în sol. Viteza curgerii apei este cu atât mai mare cu cât solul este mai lipsit de asperităţi.

. râpe.Terasele .se pot aplica în bazinul de receptie al torentului si depind de cerintele fiecarei folosinte. . plantatiile silvice constituie.aceste benzi au rol antierozional si pentru faptul ca sunt compuse din specii de talie mica. prasitul.Lucrari de mobilizare a solului . sa se amelioreze si sa se mentina covorul vegetal. precum si cele cu nisipuri. . pot fi aplicate cu succes în plantatiile de pomi si vita de vie.pentru ameliorarea pajistilor. neutilizabile pentru nici un fel de trebuinta agricola.sunt reprezentate prin lucrari de aratura.canale de coasta. terasele au rolul de a dirija în mod rational scurgerea apei de pe versanti.7 metri. copcile. c) Măsuri hidroameliorative.Benzile de arbusti .Trasarea solelor de o configuratie comoda pentru lucrarea mecanizata a solului. pe suprafete de teren dezgolite. iar pentru stavilirea eroziunii solului si pentru îmbunatatirea conditiilor de vegetatie se recomanda lucrari de terasare în trepte sau terase propriu-zise. cu eroziune de suprafata excesiva. . La plantatiile viti-pomicole se pot aplica pe marginea din deal a canalelor de coasta sau a drumurilor de exploatare.pe terenurile distruse de eroziune. pâna sub limita vitezei de erodare a terenului si evacueaza apele pe caile dorite. pe care urmeaza sa se planteze vita de vie si pomi. culturi intercalate cu plantele prasitoare.se poate face numai cu anumite ierburi. de desfundare. dar si singura forma de folosinta economica. .sunt folosite în agricultura sub forma de plantatii în fâsii lungi. trasarea brazdelor pe pasuni etc. iar cele mai importante sunt: .se aplica pe terenurile cu pante mai mari (peste 15 %). apele de scurgere.Lucrari de marire a fertilitatii solului . cu ogase. cultura cu benzi înierbate. traverse din brazde de iarba sau din benzi de arbusti late de circa 5 . pe terenuri alunecatoare foarte framântate sau pe nisipuri mobile. ele se comporta ca niste benzi tampon. un mijloc de ameliorare al terenurilor. iar în unele cazuri chiar specii silvice de valoare în apropierea centrelor populate. contribuind astfel la ridicarea umiditatii în solurile uscate de pe versantii înclinati . dupa caz. cu formatiuni ale eroziunii în adâncime foarte frecvente.se asigura prin folosirea si aplicarea de îngrasaminte organice si chimice. ele joaca si un rol filtrant pentru scurgeri si regularizeaza în acelasi timp si scurgerea apelor de pe versanti. în amestec cu îngrasaminte chimice. Măsuri antierozionale a terenului a) Măsuri agroameliorative .2. nu numai un mijloc de stavilire a eroziunii de lunga durata. dupa cum este cazul. Ca si benzile din ierburi perene.sunt recomandate pe teritoriul agricol. . .Perdele de protectie . care nu dauneaza prin umbrire. ravene.Împaduriri masive . b) Măsuri silvioameliorative . Înainte de însamântare se îngrasa terenul cu gunoi de grajd bine fermentat.Consolidarea debuselor . sau chiar din beton. regularizarii scurgerii apelor si reducerii vitezei vântului. valurile de pamant.pe scurt . care se amplaseaza pe terenul agricol in scopul stavilirii (stoparii) eroziunii solului. îngropate la nivelul terenului. . Se mai poate îmbunatati aceasta cosolidare prin. .de a atenua în mod direct influenta pantei în dezvoltarea proceselor de eroziune. în acele locuri unde terenul prezinta pante foarte mari. subsolajul. .Aplicarea diferitelor sisteme de cultura în scop antierozional .Lucrari de ameliorare a pasunilor . Pe lânga faptul ca protejeaza bine solul. prin aplicarea masurilor agrotehnice de suprafata sau radicale. este nevoie sa se foloseasca plantele ierboase corespunzatoare conditiilor ecologice. Contribuie în mod eficace la retinerea zapezilor pe versanti. biloanele. sub forma de: cultura în fâsii. raritatul. de a retine total sau partial. micsorând viteza de scurgere.se pot aplica la culturile agricole.

având sprijinul de baza în aceste depuneri. care nu se vor mai surpa. sunt denumite praguri când au înaltimea de pâna la 1. când sunt mai înalte.se refera la ravene si se refera la consolidarea vârfului ravenelor prin: plane înclinate. cu panta între lucrari egala cu cea de proiectare.5 metri. iar baraje. Au rolul de a provoca depuneri în spatele lor si de da fundului un profil longitudinal în trepte. Conventional. . Prin depunerile formate în spatele acestor lucrari transversale se ridica cota fundului si deci.- Alte lucrari hidrotehnice de stavilire a eroziunii în adâncime . lemn cu piatra. sunt consolidate atât fundul cât si malurile. Lucrarile transversale sunt sub forma de praguri si baraje. trepte si console.Profilul în trepte asigura micsorarea vitezei apei prin disiparea energiei curentului la fiecare cadere si prin pante de proiectare (panta de calcul) care este mai mica decât panta fundului pe care o avea canalul de scurgere pâna la executarea lucrarilor. zidarie din piatra si din beton armat. Lucrarile transversale pe torenti por fi executate din lemn.

Prejudiciul anual adus economiei de procesele de degradare a solurilor constituie circa 3 miliarde lei. Volumul îngrăşămintelor organice încorporate în sol s-a micşorat de 20 ori. ravene 12 mii ha. Cota culturilor leguminoase. redresarea situatiei in utilizarea fondului funciar si protectia resurselor naturale sunt necesare actiuni de perfectionare a sistemului de lucrare a solului. fosfor . populatiei si diminueaza esential fondul funciar al republicii. Cele mai grave forme. Eroziunea solurilor prezinta un pericol si un fenomen de risc. Pentru reanimarea agriculturii.50 mii tone. dezvoltarea sectorului zootehnic. celor minerale de 15 ori. alunecările active de teren pe 25 mii ha. au condus la agravarea aridizării şi la extinderea deşertificării. suprafata terenurilor erodate majorindu-se pina la circa 850 mii ha. s-a redus de 5-6 ori. situaţia ecologică şi bunăstarea populaţiei. Elaborarea cartogramelor măsurilor de valorificare şi îmbunătăţire a terenurilor degradate este necesară pentru monitorizarea în timp şi în spaţiu a măsurilor de stopare a degradării (conservării) solurilor. S-a marit si suprafata terenurilor afectate de alunecari. care actualmente constituie peste 55 mii ha de alunecari active si circa 350 mii ha de alunecari in stare de stagnare. Bilanţul humusului şi al elementelor nutritive este negativ. suprafaţa afectată – 40 % din suprafaţa terenurilor agricole. atît a acţiunilor proiectate cît şi a celor valorificate. efectuarea măsurilor antierozionale agrotehnice. continutul de humus in soluri s-a diminuat de la 5-6% pina la 2. secătuirea solurilor de elemente nutritive. cu crearea concomitentă a fîşiilor forestiere. în ansamblu vor asigura protecţia terenurilor de procesele de degradare. dehumificarea. Starea actuală a învelişului de sol este nesatisfăcătoare pe 50%. amelioratoare.597 mii tone. Un pericol real il prezinta procesele de salinizare si desertificare a solurilor. compactarea secundară extinse pe întreaga suprafaţă arabilă. Însă în ultimii 15-20 ani s-au intensificat toate procesele şi formele de degradare. ceea ce constituie peste 35 la suta din suprafata terenurilor agricole. In Republica Moldova. Principiul de bază al strategiei constă în formarea unui carcas de protecţie în baza împăduririi teritoriului Republicii. iar 178 mii ha sunt foarte puternic degradate sau deteriorate cu o notă de bonitate mai mică de 20 puncte. Cartogramele vor fi elaborate pe suport de hîrtie şi în versiune digitală pentru fiecare UAT (la scara 1:10000) şi la nivel de raion administrativ (la scara 1:50000).3. Pierderile anuale de sol fertil ca rezultat al eroziunii constituie 26. fixatoare de azot biologic. în special din spaţiul rural.5-3.0%. inclusiv cele pedoprotectoare. ponderea căruia constituie 30-35 la sută din PIB. sărăturarea – pe 220 mii ha. construcţia instalaţiilor hidrotehnice. de comportare si gospodarire a populatiei. În exploataţiile agricole nu se respectă asolamentele zonale. poluarea masiva a acestora cu diferite substante si preparate nocive. creare a carcasei verzi protectoare de terenuri. altor factori obiectivi si subiectivi. iar pe circa 10 la sută – critică. Activitatea complexului agroindustrial. azot. Proiectul antierozional Solul constituie principala şi practic unica bogăţie naturală a Republicii Moldova. De starea de calitate a solurilor depinde în mare măsură productivitatea culturilor agricole. exportul de produse agroalimentare. Solurile Moldovei se caracterizau cu o fertilitate naturală înaltă. este bazată pe exploatarea resurselor funciare.700 mii tone. care conditioneaza pierderi enorme economiei. Această cantitate de sol fertil conţine: humus . implementare a masurilor complexe antierozionale si de prevenire a alunecarilor de teren. Prevenirea degradarii solurilor se poate realiza doar prin schimbari profunde de ordin spiritual.0 mln tone ceea ce echivalează cu distrugerea a 2000 ha de cernoziom neerodat cu profil normal (nota de bonitare 100 de puncte). Procesele de degradare a solurilor au modificat regimul hidric a teritoriului. Alte terenuri deteriorate 50 mii ha. care conduc la micşorarea capacităţii de producţie sau la deteriorarea învelişului de sol sunt: eroziunea prin apă. Nota medie ponderată de bonitate a solurilor agricole constituie 63 puncte.34 mii tone. ameliorare si fertilizare a . din cauza activitatilor umane neadecvate si extensive. potasiu . care.

Ele prezinta principala bogatie naturala a tarii si merita. volumul de lucrări. rezultatele preconizate şi indicii de performanţă. Capitolul III –“Acţiuni prioritare ce urmează a fi întreprinse” Programul include următoarele acţiuni: asigurarea ştiinţifică la realizarea Programului. altor lucrari directionate spre sporirea productivitatii terenurilor agricole. acţiunile. alunecări.se descrie situaţia din ultimii 15-20 ani ce au intensificat toate procesele şi formele de degradare. Programul nominalizat va constitui din 5 capitole: Capitolul I “Identificarea problemei” . 50 milioane tone de azot. Stabileşte obiectivele. termenii şi responsabilii de executare. ravene) prin extinderea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. Capitolul II-“Obiectivele specifice ale Programului” – se stabileşte obiectivul principal realizarea măsurilor de stopare a degradării şi de sporire a fertilităţii solurilor prin modernizarea şi extinderea sistemului de îmbunătăţiri funciare. majorarea recoltelor. cartarea pedologica si agrochimica a terenurilor agricole. volumul şi sursele de finanţare. Obiectivele principale sunt: asigurarea ştiinţifică. Capitolul IV “Rezultatele scontate. Realizarea Programului va asigura minimalizarea sau stoparea principalelor forme de degradare a învelişului de sol a republicii şi va crea premise de sporire a producţiei agricole de 1. indicii de progres şi de performanţă”. suprafaţa afectată – 40 % din suprafaţa terenurilor agricole. etapele. monitorizarea solurilor. O componenta importanta a informatiei despre sol si masurile de ocrotire si imbunatatire a acestuia sint indicii de bonitate.3-1. sporirea calitatii produselor agroalimentare. 700 milioane tone de potasiu. Lucrările prevăzute de Program vor avea impact benefic asupra situaţiei ecologice din Republica Moldova. efectuarea de activitati organizatorice si tehnologice. Ameliorarea lor consta in actiuni de combatere a eroziunii solului. Cele mai grave forme.economici. 60 milioane tone de fosfor. institutiilor de profil si a fiecarui locuitor aparte. crearea Sistemului Informaţional Automatizat a stării de calitate a solului. solurile Moldovei sunt apreciate ca unele dintre cele mai fertile din lume – cca 1 miliard tone de humus. conservarea (stoparea degradării) şi sporirea fertilităţii solurilor. secătuirea solurilor de elemente nutritive. elaborarea sistemului de masuri de protectie a solurilor de eroziune si alunecari. . dehumificarea. sporirea fertilităţii solurilor prin implementarea practicilor agricole prietenoase mediului.5 ori. de administrare a ingrasamintelor. de refacere si fertilizare a acestuia in etape si pe categorii de lucrari. crearea Sistemului Informaţional Automatizat al stării de calitate a solului în baza cercetărilor pedologice şi agrochimice. Materialele cartografice constituie o baza informationala obiectiva pentru exercitarea cadastrului funciar. Terenurile degradate reprezinta suprafete pe care solul si-a pierdut partial sau total propritatile productive sub actiunea distructiva a unor factori naturali sau social . sistemului inofensiv de fertilizare. care conduc la micşorarea capacităţii de producţie sau la deteriorarea învelişului de sol sunt: eroziunea prin apă. organizarea teritoriului. stoparea formelor active de degradare a învelişului de sol (eroziune. o atentie permanenta a statului. In baza unor astfel de investigatii. neconditionat. implementarea tehnologiilor moderne şi a practicilor agricole prietenoase mediului. extinderea irigaţiei şi respectarea tehnologiilor agricole.solurilor.

producerea şi aplicarea gunoiului de grajd (composturilor) pentru compensarea pierderilor de humus în sol. Capitolul V “Procedura de raportare şi evaluare”-stabileşte raportarea privind îndeplinirea şi implementarea volumului de lucrări prevăzute în Program ce se va efectua anual. utilizarea îngrăşămintelor pentru obţinerea efectului maxim de la o unitate de substanţă activă. hidrotehnice (amenajarea canalelor. de organizare şi amenajare antierozională a acestora pe bază de landşaft. Pentru stoparea degradării solurilor se impune implementarea unui complex de măsuri (acţiuni): teritorial-organizatorice cu elaborarea şi implementarea proiectelor de consolidare a terenurilor agricole. Se preconizează reîncadrarea la arabil a terenurilor ocupate cu plantaţii multianuale degradate. Lucrările prevăzute de Program vor avea impact benefic asupra situaţiei ecologice din Republica Moldova. transformarea în fâneţe a terenurilor puternic erodate). se distrug drumurile. Implementarea sistemului complex de protecţie antierozională a solurilor. acumularea azotului biologic prin cultivarea culturilor leguminoase.5 ori. procedeelor agrotehnice de combatere a eroziunii şi de remediere a însuşirilor solurilor degradate.  stabilirea unei reţele de canale pentru evacuarea dirijată a surplusului de apă de pe versanţi şi prevenirea eroziunii în adâncime.3-1.  combaterea eroziunii în adâncime prin amenajarea corespunzătoare a ravenelor. . Sporirea fertilităţii solului se efectuează prin implementarea complexului de măsuri: asolamente zonale. debuşeelor înierbate. Realizarea Programului va asigura minimalizarea sau stoparea principalelor forme de degradare a învelişului de sol a republicii şi va crea premise de sporire a producţiei agricole de 1. asolamentelor zonale şi antierozionale. pedoameliorative. asolamente antierozionale etc.Rezultatele vor fi utilizate la evidenţierea stării de calitate a solurilor. fitoameliorative pentru prevenirea eroziunii şi stabilizarea terenurilor deteriorate de alunecări de teren şi ravene. Sistemul complex de protecţie antierozională a solurilor se realizează prin proiecte de organizare şi amenajare antierozională şi cuprind următoarele acţiuni şi măsuri:  repartizarea folosinţelor agricole pe versanţi în conformitate cu condiţiile de relief şi pedoclimatice. Eroziunea solurilor este factorul principal de degradare a învelişului de sol al Republicii Moldova. construcţiile. zonelor vulnerabile. cultivarea culturilor agricole în fâşii alternative cu benzi înierbate. aplicarea macro. înierbarea sau împădurirea versanţilor cu înclinare mai mare de 20. la întocmirea proiectelor de îmbunătăţiri funciare şi aplicarea tehnologiilor intensive. excavaţii. gropi pentru siloz).şi microîngrăşămintelor pentru returnarea în sol a elementelor nutritive exportate cu recoltele şi optimizarea nutriţiei minerale a plantelor de cultură în vederea obţinerii recoltelor scontate. care conduce la agravarea situaţiei ecologice generale în ţară: are loc înnămolirea şi poluarea bazinelor acvatice şi terenurilor din depresiuni. instalaţiile şi construcţiile hidroameliorative. amplasarea lor corectă pe pante. cât şi recultivarea terenurilor antropic degradate (cariere. irigaţia solurilor pentru combaterea secetei pedologice.  stabilirea unei reţele optime de drumuri tehnologice. ameliorarea solurilor sărăturate.  implementarea agrotehnicii antierozionale. agrotehnice pentru conservarea stării de calitate a solurilor prin implementarea ”Sistemului de lucrări pentru conservarea solului”.. orientarea solelor pe direcţia generală a curbelor de nivel. inclusiv drenarea-desecarea solurilor arabile cu exces de umiditate. efectuarea lucrărilor agrotehnice pe direcţia generală a curbelor de nivel.  efectuarea amenajărilor fitoameliorative (înfiinţarea perdelelor forestiere. construcţia digurilor) pentru evacuarea inofensivă a surplusului de apă pluvială de pe versanţi.

 lucrari de marire a fertilitatii solului care se asigura prin folosirea si aplicarea de îngrasaminte organice. umiditatii aerului si solului. se practică culturi în fîşii alternante de plante protectoare şi benzi înierbate pe lungimea curbelor de nivel. Aplicarea acestora exercita o actiune multilaterala asupra sporirii fertilitatii si a rezistentei solurilor contra eroziunii. se diminuează sau se opresc procesele de degradare a terenurilor. cu exigenţele culturii şi condiţiile climatice din zonă.  excluderea tasării terenurilor sau formării de benzi tasate în cadrul acestora. Îngrăşămintele organice sporesc activitatea biologică prin intermediul căreia se formează structura solului. regularizarea scurgerii apei pe versanţi. joaca un rol biocenotic.  pe terenurile situate în pantă.  crearea şanţurilor temporare de evacuare a surplusului de apă din perioadele ploioase. Pentru consolidarea şi protecţia terenurilor se amenajează valuri de pămînt. stingerea formaţiunilor torenţiale. Trebuie de mentionat ca cu cit perdelele sunt mai tinere cu atit ele sunt mai putin eficiente. prin care se previn. capabil să exploreze un strat gros de sol şi să utilizeze intens apa. cu cantitatea şi calitatea apei disponibile.  asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea unui sistem radicular adînc bine dezvoltat.  refacerea solurilor erodate prin aport de material pămîntos. Momentul irigării să fie ales astfel încît cultura să sufere un uşor deficit de apă.  afînarea adîncă cu scopul fărîmiţării orizontului subarabil.  nivelarea şi modelarea capitală a supraveţei versanţilor. stabilizarea nisipurilor mişcătoare. stabilizarea alunecărilor de teren.  excluderea afînării excesive a solurilor din cadrul terenurilor în pantă. Ele actioneaza asupra regimului eolian. Aceste amenajări cuprind lucrări pentru protecţia solului.  lucrări de combatere a eroziunii solului şi de ameliorare a terenurilor afectatede alunecări. retinerii zapezilor. unde nu este posibilă semănarea permanentă cu specii de ierburi (înierbarea).  perdele forestiere de protecţie a terenurilor agricole şi plantaţiile forestiere pentru combaterea eroziunii solului este o masura eficienta de protectie a invelisului de sol contra actiunii distrugatoare a apei si a vintului. .  aplicarea irigării cît mai uniform posibilă şi nivelarea terenurilor pentru o distribuire uniformă a apei pe suprafaţa solurilor. banchete netede  adaptarea unei metode de irigare potrivită cu solul şi topografia terenului. agroterase.

lipsa unei raionări pe baze ştiinţifice a culturilor în funcţie de erodabilitatea solurilor. a unor dimensiuni inferioare celor obişnuite pe terenuri fără eroziune. ceea ce înseamnă necesitatea. colmatări de drumuri. Intensitatea proceselor de eroziune depinde de caracteristicile climatice. pedologice. în timp. de o importanţă deosebită în prevenirea şi combaterea eroziunii. Se poate pune însă problema corelării lucrărilor de organizare a teritoriului cu cele de îmbunătăţiri funciare. trecerea în conservare a unor terenuri agricole. forma şi orientarea acestora cu lungimea perpendicular pe curbele de nivel. ar avea loc o activitate complexă. antrenarea cu această apă a particulelor de sol. Aceşti factori influenţează eroziunea prin: modul de producţie din trecut. prin frecvenţa ploilor torenţiale. adesea. iar mai ales şi foarte . Această corelare este absolut obligatorie pentru a putea asigura buna funcţionare şi eficienţa acestora. de dezvoltare generală a agriculturii şi a populaţiei locale (comasarea terenurilor excesiv parcelate). caracterizat prin parcelarea puternică a terenului. distribuţia neraţională a parcelelor. de caracteristicile covorului vegetal. Ca urmare. a parcelării acestora în raport cu condiţiile naturale. cu tehnicile agricole aplicate şi cu condiţiile economico-sociale ale zonei. Concluzie Factorii social-economici alături de cei politici. asupra stării de fertilitate a solului şi asupra stării de calitate a terenurilor. unde pericolul este cel mai puternic. ş. ca şi concentrarea aşezărilor pe zona colinelor. neafectate de eroziune. de strategie naţională (asigurarea securităţii alimentare. Prin organizarea teritoriului agricol. Esenţial este ca lucrările solului şi semănatul să se execute întotdeauna de-a lungul curbelor de nivel. şi anume a celor de infrastructură pe de o parte şi a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare (amenajări antierozionale. aplicarea unor tehnici agricole specifice. livadă. prin înclinarea şi lungimea versanţilor.). drenaje) pe de altă parte. alunecări de teren. prevenirea unor dezechilibre şi conflicte sociale interne).4. modificări în folosinţele cu rol protector al terenului. irigaţii. vie. Lucrările ar include elemente de conservare a solului. etc. prin rezistenţa solului la eroziune. Este. Obiectivul principal îl constituie şi stabilirea cerinţelor din zonă faţă de protecţia resurselor naturale ale solului şi în special a apelor. de asemenea. îndiguiri. păşune. deci perpendicular pe direcţia pantei. fâneaţă. Acolo unde lucrările de îmbunătăţiri funciare sunt în curs de proiectare. Toate aceste probleme se pun în mod diferit în funcţie de mărimea exploataţiilor agricole şi de stadiul de amenajare a teritoriului cu lucrări de îmbunătăţiri funciare. în special a eroziunii de suprafaţă. au contribuit şi pot contribui şi în viitor în mare măsură la declanşarea şi accelerarea fenomenelor erozionale. a îngrăşămintelor şi a reziduurilor de pesticide aplicate este un proces cu largă extindere şi cu consecinţe negative adesea extrem de grave. ştiindu-se că pajiştile sunt mai puţin erodate decât terenurile arabile şi mai depinde şi de caracteristicile sistemului de agricultură practicat.a. sau de durată lungă. de perspectivă imediată. Amenajarea antierozională a terenurilor în pantă constituie pentru specialiştii din zonă o categorie extrem de importantă de lucrări de îmbunătăţiri funciare. iar în cazuri limită. desecări. de evitare a unor dezastre naturale (inundaţii. atât tehnică cât şi economică. parcelele cadastrale trebuie în mod obligatoriu direcţionate pe terenurile în pantă. Degradarea solului pe terenurile în pantă datorită curgerii apei la suprafaţa terenului. Agricultorii consideră ca obiectiv principal restructurarea suprafeţelor agricole. drumurilor şi apelor din aval.). prevenirea poluării cu substanţe chimice contaminate. pe direcţia arătată. distribuţia neraţională în raport cu panta a diferitelor categorii de folosinţă (arabil. această corelare se poate realizeaza prin proiectare concomitentă şi în deplin acord a celor două categorii de lucrări. importantă precizarea lucrărilor inginereşti necesare în zonă. Se mai adaugă agrotehnica neraţională aplicată terenurilor agricole în pantă. iar acest lucru nu este posibil fără o organizare corespunzătoare a teritoriului. incluzând aici problematica privind prevenirea eroziunii şi altor procese de degradare a solului. Se consideră de către agricultorii din zonă. activitate care ar urmări îmbunătăţirea modului de folosire a terenurilor agricole pe o suprafaţă de teren. deoarece în acest mod denivelările produse la arătură sau praşilă şi chiar rândurile de plante diminuează intensitatea scurgerii apei pe pantă şi a eroziunii. adesea mult diferită de organizarea teritoriului pe terenurile plane. Aceste lucrări de organizare a teritoriului sunt probleme de interes naţional (public). de relief.

parcelarea terenului trebuie să asigure scurgerea apei prin rigole slab înclinate. sporirea fertilităţii solurilor pentru obţinerea recoltelor contate.frecvent. este adesea necesară pe pante mari. asupra dimensiunii şi formei parcelelor cadastrale. combaterea eroziunii solului. amplasate la capătul unui grup de parcele. Acest obiectiv se referă la asigurarea condiţiilor pentru prevenirea proceselor de degradare a solului şi pentru reabilitarea terenurilor degradate. dar inevitabile. este acela de protecţie a mediului. în acord cu relieful natural al terenului. trasate astfel încât să nu aibă o înclinare care să prezinte pericol de eroziune de adâncime. Proiectul nominalizat va permite stoparea formelor active de deteriorare a învelişului de sol. În această zonă cu climat umed sau semi-umed. desigur. precum şi împădurirea şi înierbarea terenurilor. cu efecte nedorite. Un obiectiv conştientizat perfect la agricultorii din zonă. trasarea drumurilor în serpentine. trasate de-a lungul parcelelor şi având un debuşeu asigurat prin canale sau şanţuri de obicei înierbate. Mici abateri de la urmărirea exactă a curbelor de nivel sunt posibile pentru obţinerea unor parcele de formă cât de cât dreptunghiulară. . a unor forme neregulate. Astfel de abateri nu pot fi decât cu totul izolate. Reţeaua drumurilor de exploatare pe terenurile în pantă trebuie să fie şi ea foarte bine adaptată evitând orice înclinare care ar permite dezvoltarea eroziunii în adâncime de-a lungul drumului.

agriculture.moldova.recolta.md .justice.eu http://www.com http://www.org http://lex.com http://economie. Bibliografie Dan Nour “Eroziunea solului” Editura Ponstos .md http://www.5. Chisinau 2004 Internet: http://www.scribd.scritube.

Sol erodat prin apă (1.2) .Anexe: 1. 2.