P. 1
eroziunea solului

eroziunea solului

|Views: 152|Likes:
Published by Inga Dumanscaia

More info:

Published by: Inga Dumanscaia on Nov 16, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/05/2013

pdf

text

original

Planificarea şi organizarea măsurilor antierozionale a solului.

Elaborarea planului antierozional

Proiectul antierozional 4. Măsuri antierozionale: a) Măsuri agroameliorative b) Măsuri silvioameliorative c) Măsuri hidroameliorative 3. Bibliografia 6.Cuprins 1. Anexe . Concluzia 5. Introducere 2.

Depunerea materialului transportat are loc atunci cand viteza vantului scade saucand acest material intalneste anumite obstacole. În solul din preajma pădurilor rădăcinile plantelor se înteţesc. in general in zonele cu soluri nisipoase. apa de scurgere. Vectorul care determinaacest tip de eroziune este vantul. vanturile). etc. transportul materialului desprins si depunerea lui la distante considerabile fata de locul de origine.micşorând în felul acesta viteza apei pe versanţi. a aerului sau a activitatilor desfasurate de om a unor particule de sol si roca de la suprafata terenului. temperatura. Degradarea solului prin eroziune afecteaza puternic agricultura. Procesul de eroziune consta in desprinderea sub actiunea apei. Acţiunea apei este un alt mod de producere a eroziunii. textura. cauza principală a eroziunii constă în lipsa unei vegetaţii care să asigurestabilitatea solului.).1.sporind sau diminuand intensitatea fenomenului erozional. eroziunea hidraulica se clasifica in eroziune produsa prin picaturilede ploaie si eroziune produsa de scurgerea apei. Omul. Factorii naturali.ocantitate de aproximativ 1450 m3 de apă(echivalentul a 145 mm precipitaţii). factori de relief (panta. Eroziunea solului este influentata de o serie de factori si pot fi grupati in doua mari categorii: factori naturali si factoriantropici.).catşi procesul de evaporare a apei dinsol. expozitia etc. Apa acţionează fie la suprafaţă. lungimea si formaversantilor. etc. totusi. Eroziunea prin apa poate avea intensitati si forme diferite. alternarea rocilor denatura diferita. etc.apa de infiltratie. Picăturile de ploaie (care lovesc solul şi erodeaază) sunt interceptate de frunzele copacilorşi de litieră(stratul format din frunze uscate şi alteresturi organice care acoperă solul dinpădure). Indepartarea stratului fertil de sol reprezinta o pierdere imensa. structura.precum si alte domenii de activitate. ghetati. Dar. avand un rol determinant in modelarea scoartei terestre. Eroziunea atrage dupa sine transformari majore ale proprietatilor fizice. amplasarea gresita a parcelelor. unde acestea cad din nou pe sol.Majoritatea factorilor actioneaza simultan. prin . Proceselor de formare a solului şi de dezvoltare a solului sunt întrerupte. chimice si biologice ale solului.Astfel. Introducere Eroziunea solului reprezinta unul din procesele morfologice exogene importante. In functie de factorii care o produc putem vorbi de eroziunea prin apa(hidrica). contribuind direct la poluarea mediului inconjurator. orientarea drumurilor introdirectie care favorizeaza eroziunea. formând o reţea protectoare.pasunatul excesiv. darpoate aparea uneori si pe soluri zonale cu textura fina. la randul lor se impart in: factori climatici (regimul precipitatiilor. valuri.prin îndepărtarea particulelor fine ale solului. avand in vedere perioada mare de timp necesara pentru refacerea acestuia. conditionandu-se reciproc. In functie de modul in care apa actioneazaasupra solului. constituie un factor important inprocesul de erodare a terenurilor.Creşterea temperaturii solului duce la dispariţia rapidă a humusului. care actioneaza prin viteza. fie prin pătrunderea în adâncime şi dislocarea.transportul solului cu şuvoaiele de apa la distanţe mari.în primii săi 50 de cm de la suprafaţă. etc. frecventa si durata. Pe pante abrupte.un ha de pădure poate înmagazina în sol. deoarece solul este expus la agenţi atmosferici. Împădurirea este cel mai eficient mijloc de obţinere a rezistenţei împotriva eroziunii.). Eroziunea eoliana se produce. silvicultura. eroziunea începe să elimine solului de sus sau trunchia solului desus. in functie de caracterul si starea apei care actioneaza asupra solului: picaturi. Vântul spulberă de la suprafaţa solului particule şi le transportă prin curenţi de aer la mari distanţe. prin activitati legate de defrisarea padurilor. de oprire. chiar dacă aceasta s-ar limita doar la un covor de iarbă întreţinut permanent înstare vie. eroziunea prin vant (eoliana) etc. factori edafici (permeabilitatea. factori litologici (natura rocii mame.

procesele de formare a solului şi de dezvoltare a solului.urmare. c) rigole (şanţuri şi mai mici. e) pietre pe suprafaţa solului. f) apa culoarea noroiului (galbenă. care însă adesea se unesc şi dau naştere unor ravene). De fiecare dată când încercăm să evaluăm eroziunea de pe un teren anume. şi de ce se manifestă în locul acela precis. ducând cu ea o „pânză” de elemente nutritive. cauzele care l-au declanşat. h) alunecările de teren. d) piedestaluri („insule” în mijlocul ravenelor). precum şi sursei de apă. Ca regulă generală.eroziunea solului este crescuta din cauza lipsei de acoperire cu vegetaţie de protecţie. cu pantă uniformă. Apa poate eroda sub formă de: a) ravene (şanţuri profunde şi neregulate. Cu cât o pantă este mai accentuată. Acest tip de eroziune se produce atunci când suprafaţa terenului este regulată. trebuie acordată o atenţie deosebită amontelui pantei. În plus. se scurge. este important să avem în vedere derularea procesului. provocate de acumularea şi de scurgerea unei cantităţi mari de apă). g) sedimentarea solului. La suprafaţa solului se formează o crustă slab permeabilă pentru aer şi apă. Prima este o consecinţă a picăturile de ploaie care distrug agregatelor solului. Există două tipuri de eroziune hidrică: eroziunea „în pânză” şi eroziunea „pe firişoare”. Dacă ştii de unde vine apa. cu atât viteza apei va fi mai mare iar forţa sa de eroziune mai intensă. ştii de unde vine eroziunea. Fig.1: Sol Erodat . roşie sau maro). b) raveline (ravine puţin adânci). Dacă apa nu se poate infiltra.

c) prezenţa materiei organice (care acţionează ca un liant). pietrele sau mulciul cresc rezistenţa la acest tip de eroziune. Viteza curgerii apei este cu atât mai mare cu cât solul este mai lipsit de asperităţi. Tijele plantelor. nu numai pentru agricultura Republicii Moldova ci si pentru intreaga economie nationala a ei. Eroziunea „în firişoare" este capacitatea cursurilor temporare de apă de a smulge particule de pământ şi de a le transporta mai departe. precum si pentru starea landsafturilor si a mediului de habitare a omului. Apa care nu a atins nivelul de curgere nu se transformă în eroziune „în firişoare”.Solurile rezistă în mod diferit la eroziune. . Rezistenţa depinde de: a) textură. b) nivelul umidităţii (solul mai umed este mai sensibil şi mai expus). Un sol friabil absoarbe o cantitate de apă mult mai mare decât un strat arabil uniform. Eroziunea solului este cea mai urgent si cea mai actual problema. ci profită creşterii vegetale atunci când se poate infiltra în sol.

cu formatiuni ale eroziunii în adâncime foarte frecvente. neutilizabile pentru nici un fel de trebuinta agricola. Contribuie în mod eficace la retinerea zapezilor pe versanti. iar cele mai importante sunt: . dar si singura forma de folosinta economica. dupa cum este cazul. iar pentru stavilirea eroziunii solului si pentru îmbunatatirea conditiilor de vegetatie se recomanda lucrari de terasare în trepte sau terase propriu-zise. ravene. culturi intercalate cu plantele prasitoare.se pot aplica în bazinul de receptie al torentului si depind de cerintele fiecarei folosinte. Pe lânga faptul ca protejeaza bine solul. La plantatiile viti-pomicole se pot aplica pe marginea din deal a canalelor de coasta sau a drumurilor de exploatare.se asigura prin folosirea si aplicarea de îngrasaminte organice si chimice. dupa caz.sunt folosite în agricultura sub forma de plantatii în fâsii lungi. trasarea brazdelor pe pasuni etc. . . precum si cele cu nisipuri. terasele au rolul de a dirija în mod rational scurgerea apei de pe versanti.Benzile de arbusti .Perdele de protectie . de a retine total sau partial. raritatul.Lucrari de marire a fertilitatii solului . prasitul. pâna sub limita vitezei de erodare a terenului si evacueaza apele pe caile dorite. apele de scurgere.Împaduriri masive . pe terenuri alunecatoare foarte framântate sau pe nisipuri mobile. . în amestec cu îngrasaminte chimice. pot fi aplicate cu succes în plantatiile de pomi si vita de vie. care nu dauneaza prin umbrire.se pot aplica la culturile agricole. ele se comporta ca niste benzi tampon.canale de coasta. . pe care urmeaza sa se planteze vita de vie si pomi.aceste benzi au rol antierozional si pentru faptul ca sunt compuse din specii de talie mica. micsorând viteza de scurgere. regularizarii scurgerii apelor si reducerii vitezei vântului. prin aplicarea masurilor agrotehnice de suprafata sau radicale. biloanele.de a atenua în mod direct influenta pantei în dezvoltarea proceselor de eroziune. traverse din brazde de iarba sau din benzi de arbusti late de circa 5 . care se amplaseaza pe terenul agricol in scopul stavilirii (stoparii) eroziunii solului.2. iar în unele cazuri chiar specii silvice de valoare în apropierea centrelor populate. ele joaca si un rol filtrant pentru scurgeri si regularizeaza în acelasi timp si scurgerea apelor de pe versanti. . Se mai poate îmbunatati aceasta cosolidare prin. contribuind astfel la ridicarea umiditatii în solurile uscate de pe versantii înclinati . Ca si benzile din ierburi perene. Măsuri antierozionale a terenului a) Măsuri agroameliorative .Lucrari de ameliorare a pasunilor .Terasele .sunt reprezentate prin lucrari de aratura. c) Măsuri hidroameliorative. îngropate la nivelul terenului.se aplica pe terenurile cu pante mai mari (peste 15 %). . în acele locuri unde terenul prezinta pante foarte mari.Lucrari de mobilizare a solului . sub forma de: cultura în fâsii.pe scurt . nu numai un mijloc de stavilire a eroziunii de lunga durata.7 metri.Aplicarea diferitelor sisteme de cultura în scop antierozional . un mijloc de ameliorare al terenurilor.Trasarea solelor de o configuratie comoda pentru lucrarea mecanizata a solului. cu ogase. . pe suprafete de teren dezgolite. plantatiile silvice constituie. râpe. sau chiar din beton. . . sa se amelioreze si sa se mentina covorul vegetal.sunt recomandate pe teritoriul agricol. cultura cu benzi înierbate. valurile de pamant.pentru ameliorarea pajistilor. este nevoie sa se foloseasca plantele ierboase corespunzatoare conditiilor ecologice. de desfundare.se poate face numai cu anumite ierburi.pe terenurile distruse de eroziune. subsolajul. . copcile. Înainte de însamântare se îngrasa terenul cu gunoi de grajd bine fermentat. cu eroziune de suprafata excesiva. b) Măsuri silvioameliorative .Consolidarea debuselor .

sunt consolidate atât fundul cât si malurile. iar baraje. zidarie din piatra si din beton armat. Au rolul de a provoca depuneri în spatele lor si de da fundului un profil longitudinal în trepte.se refera la ravene si se refera la consolidarea vârfului ravenelor prin: plane înclinate.5 metri. cu panta între lucrari egala cu cea de proiectare.- Alte lucrari hidrotehnice de stavilire a eroziunii în adâncime . Conventional. Prin depunerile formate în spatele acestor lucrari transversale se ridica cota fundului si deci. trepte si console. lemn cu piatra. când sunt mai înalte.Profilul în trepte asigura micsorarea vitezei apei prin disiparea energiei curentului la fiecare cadere si prin pante de proiectare (panta de calcul) care este mai mica decât panta fundului pe care o avea canalul de scurgere pâna la executarea lucrarilor. Lucrarile transversale pe torenti por fi executate din lemn. Lucrarile transversale sunt sub forma de praguri si baraje. sunt denumite praguri când au înaltimea de pâna la 1. . având sprijinul de baza în aceste depuneri. care nu se vor mai surpa.

este bazată pe exploatarea resurselor funciare. ravene 12 mii ha. In Republica Moldova. ameliorare si fertilizare a . secătuirea solurilor de elemente nutritive. atît a acţiunilor proiectate cît şi a celor valorificate. azot.700 mii tone. creare a carcasei verzi protectoare de terenuri. Cele mai grave forme. Cartogramele vor fi elaborate pe suport de hîrtie şi în versiune digitală pentru fiecare UAT (la scara 1:10000) şi la nivel de raion administrativ (la scara 1:50000). Bilanţul humusului şi al elementelor nutritive este negativ. Elaborarea cartogramelor măsurilor de valorificare şi îmbunătăţire a terenurilor degradate este necesară pentru monitorizarea în timp şi în spaţiu a măsurilor de stopare a degradării (conservării) solurilor. Activitatea complexului agroindustrial. poluarea masiva a acestora cu diferite substante si preparate nocive. altor factori obiectivi si subiectivi. implementare a masurilor complexe antierozionale si de prevenire a alunecarilor de teren. compactarea secundară extinse pe întreaga suprafaţă arabilă. În exploataţiile agricole nu se respectă asolamentele zonale. continutul de humus in soluri s-a diminuat de la 5-6% pina la 2. Prejudiciul anual adus economiei de procesele de degradare a solurilor constituie circa 3 miliarde lei. Eroziunea solurilor prezinta un pericol si un fenomen de risc. exportul de produse agroalimentare. Starea actuală a învelişului de sol este nesatisfăcătoare pe 50%. redresarea situatiei in utilizarea fondului funciar si protectia resurselor naturale sunt necesare actiuni de perfectionare a sistemului de lucrare a solului.597 mii tone. dehumificarea. efectuarea măsurilor antierozionale agrotehnice. sărăturarea – pe 220 mii ha. de comportare si gospodarire a populatiei. în ansamblu vor asigura protecţia terenurilor de procesele de degradare. iar 178 mii ha sunt foarte puternic degradate sau deteriorate cu o notă de bonitate mai mică de 20 puncte. Proiectul antierozional Solul constituie principala şi practic unica bogăţie naturală a Republicii Moldova. alunecările active de teren pe 25 mii ha.34 mii tone. Nota medie ponderată de bonitate a solurilor agricole constituie 63 puncte. Pentru reanimarea agriculturii. cu crearea concomitentă a fîşiilor forestiere.3. care actualmente constituie peste 55 mii ha de alunecari active si circa 350 mii ha de alunecari in stare de stagnare. Pierderile anuale de sol fertil ca rezultat al eroziunii constituie 26.0%. suprafata terenurilor erodate majorindu-se pina la circa 850 mii ha. Prevenirea degradarii solurilor se poate realiza doar prin schimbari profunde de ordin spiritual. Solurile Moldovei se caracterizau cu o fertilitate naturală înaltă. Procesele de degradare a solurilor au modificat regimul hidric a teritoriului. situaţia ecologică şi bunăstarea populaţiei. Un pericol real il prezinta procesele de salinizare si desertificare a solurilor. Această cantitate de sol fertil conţine: humus . Volumul îngrăşămintelor organice încorporate în sol s-a micşorat de 20 ori. care conditioneaza pierderi enorme economiei. Principiul de bază al strategiei constă în formarea unui carcas de protecţie în baza împăduririi teritoriului Republicii. Însă în ultimii 15-20 ani s-au intensificat toate procesele şi formele de degradare. Cota culturilor leguminoase. S-a marit si suprafata terenurilor afectate de alunecari. au condus la agravarea aridizării şi la extinderea deşertificării. dezvoltarea sectorului zootehnic. fixatoare de azot biologic. Alte terenuri deteriorate 50 mii ha. iar pe circa 10 la sută – critică. fosfor . suprafaţa afectată – 40 % din suprafaţa terenurilor agricole. s-a redus de 5-6 ori.5-3. inclusiv cele pedoprotectoare.0 mln tone ceea ce echivalează cu distrugerea a 2000 ha de cernoziom neerodat cu profil normal (nota de bonitare 100 de puncte). De starea de calitate a solurilor depinde în mare măsură productivitatea culturilor agricole. care conduc la micşorarea capacităţii de producţie sau la deteriorarea învelişului de sol sunt: eroziunea prin apă. în special din spaţiul rural. potasiu .50 mii tone. ceea ce constituie peste 35 la suta din suprafata terenurilor agricole. din cauza activitatilor umane neadecvate si extensive. celor minerale de 15 ori. amelioratoare. ponderea căruia constituie 30-35 la sută din PIB. populatiei si diminueaza esential fondul funciar al republicii. care. construcţia instalaţiilor hidrotehnice.

solurile Moldovei sunt apreciate ca unele dintre cele mai fertile din lume – cca 1 miliard tone de humus. sistemului inofensiv de fertilizare. altor lucrari directionate spre sporirea productivitatii terenurilor agricole. Materialele cartografice constituie o baza informationala obiectiva pentru exercitarea cadastrului funciar. de administrare a ingrasamintelor. de refacere si fertilizare a acestuia in etape si pe categorii de lucrari. In baza unor astfel de investigatii.economici. etapele. acţiunile. 60 milioane tone de fosfor. organizarea teritoriului. o atentie permanenta a statului. care conduc la micşorarea capacităţii de producţie sau la deteriorarea învelişului de sol sunt: eroziunea prin apă. majorarea recoltelor. extinderea irigaţiei şi respectarea tehnologiilor agricole. Lucrările prevăzute de Program vor avea impact benefic asupra situaţiei ecologice din Republica Moldova. sporirea fertilităţii solurilor prin implementarea practicilor agricole prietenoase mediului. Programul nominalizat va constitui din 5 capitole: Capitolul I “Identificarea problemei” . ravene) prin extinderea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare.3-1. Cele mai grave forme.solurilor. dehumificarea. crearea Sistemului Informaţional Automatizat a stării de calitate a solului. conservarea (stoparea degradării) şi sporirea fertilităţii solurilor. institutiilor de profil si a fiecarui locuitor aparte. Obiectivele principale sunt: asigurarea ştiinţifică. sporirea calitatii produselor agroalimentare. stoparea formelor active de degradare a învelişului de sol (eroziune. 50 milioane tone de azot. Realizarea Programului va asigura minimalizarea sau stoparea principalelor forme de degradare a învelişului de sol a republicii şi va crea premise de sporire a producţiei agricole de 1. suprafaţa afectată – 40 % din suprafaţa terenurilor agricole. crearea Sistemului Informaţional Automatizat al stării de calitate a solului în baza cercetărilor pedologice şi agrochimice. cartarea pedologica si agrochimica a terenurilor agricole. Ele prezinta principala bogatie naturala a tarii si merita.5 ori. 700 milioane tone de potasiu. monitorizarea solurilor. Terenurile degradate reprezinta suprafete pe care solul si-a pierdut partial sau total propritatile productive sub actiunea distructiva a unor factori naturali sau social . volumul şi sursele de finanţare. Ameliorarea lor consta in actiuni de combatere a eroziunii solului. O componenta importanta a informatiei despre sol si masurile de ocrotire si imbunatatire a acestuia sint indicii de bonitate. volumul de lucrări. indicii de progres şi de performanţă”. elaborarea sistemului de masuri de protectie a solurilor de eroziune si alunecari. Capitolul III –“Acţiuni prioritare ce urmează a fi întreprinse” Programul include următoarele acţiuni: asigurarea ştiinţifică la realizarea Programului. termenii şi responsabilii de executare. alunecări. rezultatele preconizate şi indicii de performanţă. neconditionat. .se descrie situaţia din ultimii 15-20 ani ce au intensificat toate procesele şi formele de degradare. implementarea tehnologiilor moderne şi a practicilor agricole prietenoase mediului. efectuarea de activitati organizatorice si tehnologice. Stabileşte obiectivele. Capitolul II-“Obiectivele specifice ale Programului” – se stabileşte obiectivul principal realizarea măsurilor de stopare a degradării şi de sporire a fertilităţii solurilor prin modernizarea şi extinderea sistemului de îmbunătăţiri funciare. Capitolul IV “Rezultatele scontate. secătuirea solurilor de elemente nutritive.

construcţia digurilor) pentru evacuarea inofensivă a surplusului de apă pluvială de pe versanţi. excavaţii.Rezultatele vor fi utilizate la evidenţierea stării de calitate a solurilor. agrotehnice pentru conservarea stării de calitate a solurilor prin implementarea ”Sistemului de lucrări pentru conservarea solului”. construcţiile. la întocmirea proiectelor de îmbunătăţiri funciare şi aplicarea tehnologiilor intensive.  stabilirea unei reţele de canale pentru evacuarea dirijată a surplusului de apă de pe versanţi şi prevenirea eroziunii în adâncime. hidrotehnice (amenajarea canalelor. producerea şi aplicarea gunoiului de grajd (composturilor) pentru compensarea pierderilor de humus în sol. aplicarea macro.  efectuarea amenajărilor fitoameliorative (înfiinţarea perdelelor forestiere. orientarea solelor pe direcţia generală a curbelor de nivel. Lucrările prevăzute de Program vor avea impact benefic asupra situaţiei ecologice din Republica Moldova. . Se preconizează reîncadrarea la arabil a terenurilor ocupate cu plantaţii multianuale degradate. Sistemul complex de protecţie antierozională a solurilor se realizează prin proiecte de organizare şi amenajare antierozională şi cuprind următoarele acţiuni şi măsuri:  repartizarea folosinţelor agricole pe versanţi în conformitate cu condiţiile de relief şi pedoclimatice. Implementarea sistemului complex de protecţie antierozională a solurilor. inclusiv drenarea-desecarea solurilor arabile cu exces de umiditate. transformarea în fâneţe a terenurilor puternic erodate). acumularea azotului biologic prin cultivarea culturilor leguminoase. procedeelor agrotehnice de combatere a eroziunii şi de remediere a însuşirilor solurilor degradate. Capitolul V “Procedura de raportare şi evaluare”-stabileşte raportarea privind îndeplinirea şi implementarea volumului de lucrări prevăzute în Program ce se va efectua anual.  combaterea eroziunii în adâncime prin amenajarea corespunzătoare a ravenelor. pedoameliorative.  stabilirea unei reţele optime de drumuri tehnologice. Eroziunea solurilor este factorul principal de degradare a învelişului de sol al Republicii Moldova.. fitoameliorative pentru prevenirea eroziunii şi stabilizarea terenurilor deteriorate de alunecări de teren şi ravene. ameliorarea solurilor sărăturate. înierbarea sau împădurirea versanţilor cu înclinare mai mare de 20. Sporirea fertilităţii solului se efectuează prin implementarea complexului de măsuri: asolamente zonale. asolamente antierozionale etc. Realizarea Programului va asigura minimalizarea sau stoparea principalelor forme de degradare a învelişului de sol a republicii şi va crea premise de sporire a producţiei agricole de 1. de organizare şi amenajare antierozională a acestora pe bază de landşaft. cultivarea culturilor agricole în fâşii alternative cu benzi înierbate. amplasarea lor corectă pe pante. Pentru stoparea degradării solurilor se impune implementarea unui complex de măsuri (acţiuni): teritorial-organizatorice cu elaborarea şi implementarea proiectelor de consolidare a terenurilor agricole. zonelor vulnerabile. se distrug drumurile. efectuarea lucrărilor agrotehnice pe direcţia generală a curbelor de nivel.5 ori.3-1. irigaţia solurilor pentru combaterea secetei pedologice. asolamentelor zonale şi antierozionale. care conduce la agravarea situaţiei ecologice generale în ţară: are loc înnămolirea şi poluarea bazinelor acvatice şi terenurilor din depresiuni.şi microîngrăşămintelor pentru returnarea în sol a elementelor nutritive exportate cu recoltele şi optimizarea nutriţiei minerale a plantelor de cultură în vederea obţinerii recoltelor scontate. debuşeelor înierbate.  implementarea agrotehnicii antierozionale. gropi pentru siloz). utilizarea îngrăşămintelor pentru obţinerea efectului maxim de la o unitate de substanţă activă. cât şi recultivarea terenurilor antropic degradate (cariere. instalaţiile şi construcţiile hidroameliorative.

 perdele forestiere de protecţie a terenurilor agricole şi plantaţiile forestiere pentru combaterea eroziunii solului este o masura eficienta de protectie a invelisului de sol contra actiunii distrugatoare a apei si a vintului. cu cantitatea şi calitatea apei disponibile. banchete netede  adaptarea unei metode de irigare potrivită cu solul şi topografia terenului. Ele actioneaza asupra regimului eolian. joaca un rol biocenotic.  nivelarea şi modelarea capitală a supraveţei versanţilor. Momentul irigării să fie ales astfel încît cultura să sufere un uşor deficit de apă. capabil să exploreze un strat gros de sol şi să utilizeze intens apa.  asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea unui sistem radicular adînc bine dezvoltat. stingerea formaţiunilor torenţiale. unde nu este posibilă semănarea permanentă cu specii de ierburi (înierbarea). prin care se previn.  aplicarea irigării cît mai uniform posibilă şi nivelarea terenurilor pentru o distribuire uniformă a apei pe suprafaţa solurilor.  excluderea tasării terenurilor sau formării de benzi tasate în cadrul acestora.  afînarea adîncă cu scopul fărîmiţării orizontului subarabil. Aceste amenajări cuprind lucrări pentru protecţia solului. umiditatii aerului si solului. stabilizarea alunecărilor de teren. Pentru consolidarea şi protecţia terenurilor se amenajează valuri de pămînt.  pe terenurile situate în pantă.  crearea şanţurilor temporare de evacuare a surplusului de apă din perioadele ploioase. . cu exigenţele culturii şi condiţiile climatice din zonă. Trebuie de mentionat ca cu cit perdelele sunt mai tinere cu atit ele sunt mai putin eficiente.  refacerea solurilor erodate prin aport de material pămîntos. Aplicarea acestora exercita o actiune multilaterala asupra sporirii fertilitatii si a rezistentei solurilor contra eroziunii.  lucrari de marire a fertilitatii solului care se asigura prin folosirea si aplicarea de îngrasaminte organice. regularizarea scurgerii apei pe versanţi. se diminuează sau se opresc procesele de degradare a terenurilor. retinerii zapezilor. se practică culturi în fîşii alternante de plante protectoare şi benzi înierbate pe lungimea curbelor de nivel.  excluderea afînării excesive a solurilor din cadrul terenurilor în pantă.  lucrări de combatere a eroziunii solului şi de ameliorare a terenurilor afectatede alunecări. Îngrăşămintele organice sporesc activitatea biologică prin intermediul căreia se formează structura solului. stabilizarea nisipurilor mişcătoare. agroterase.

antrenarea cu această apă a particulelor de sol. vie. Intensitatea proceselor de eroziune depinde de caracteristicile climatice. drenaje) pe de altă parte. distribuţia neraţională a parcelelor. trecerea în conservare a unor terenuri agricole. Se consideră de către agricultorii din zonă. aplicarea unor tehnici agricole specifice. caracterizat prin parcelarea puternică a terenului. prevenirea unor dezechilibre şi conflicte sociale interne). în timp. iar acest lucru nu este posibil fără o organizare corespunzătoare a teritoriului. iar mai ales şi foarte . de relief. adesea mult diferită de organizarea teritoriului pe terenurile plane. drumurilor şi apelor din aval. neafectate de eroziune. pe direcţia arătată.). au contribuit şi pot contribui şi în viitor în mare măsură la declanşarea şi accelerarea fenomenelor erozionale. de strategie naţională (asigurarea securităţii alimentare.). Obiectivul principal îl constituie şi stabilirea cerinţelor din zonă faţă de protecţia resurselor naturale ale solului şi în special a apelor. Această corelare este absolut obligatorie pentru a putea asigura buna funcţionare şi eficienţa acestora. Aceste lucrări de organizare a teritoriului sunt probleme de interes naţional (public). ştiindu-se că pajiştile sunt mai puţin erodate decât terenurile arabile şi mai depinde şi de caracteristicile sistemului de agricultură practicat. de o importanţă deosebită în prevenirea şi combaterea eroziunii. livadă. Este. unde pericolul este cel mai puternic. alunecări de teren. ca şi concentrarea aşezărilor pe zona colinelor. fâneaţă. modificări în folosinţele cu rol protector al terenului. ar avea loc o activitate complexă. a parcelării acestora în raport cu condiţiile naturale. această corelare se poate realizeaza prin proiectare concomitentă şi în deplin acord a celor două categorii de lucrări. deoarece în acest mod denivelările produse la arătură sau praşilă şi chiar rândurile de plante diminuează intensitatea scurgerii apei pe pantă şi a eroziunii. incluzând aici problematica privind prevenirea eroziunii şi altor procese de degradare a solului. Se mai adaugă agrotehnica neraţională aplicată terenurilor agricole în pantă.4. prin rezistenţa solului la eroziune. Concluzie Factorii social-economici alături de cei politici. Prin organizarea teritoriului agricol. irigaţii. prin înclinarea şi lungimea versanţilor. şi anume a celor de infrastructură pe de o parte şi a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare (amenajări antierozionale. Se poate pune însă problema corelării lucrărilor de organizare a teritoriului cu cele de îmbunătăţiri funciare. în special a eroziunii de suprafaţă. desecări. de caracteristicile covorului vegetal. de perspectivă imediată. Degradarea solului pe terenurile în pantă datorită curgerii apei la suprafaţa terenului. colmatări de drumuri. distribuţia neraţională în raport cu panta a diferitelor categorii de folosinţă (arabil. atât tehnică cât şi economică. Amenajarea antierozională a terenurilor în pantă constituie pentru specialiştii din zonă o categorie extrem de importantă de lucrări de îmbunătăţiri funciare. parcelele cadastrale trebuie în mod obligatoriu direcţionate pe terenurile în pantă. de dezvoltare generală a agriculturii şi a populaţiei locale (comasarea terenurilor excesiv parcelate). cu tehnicile agricole aplicate şi cu condiţiile economico-sociale ale zonei.a. iar în cazuri limită. ceea ce înseamnă necesitatea. pedologice. Lucrările ar include elemente de conservare a solului. de asemenea. Aceşti factori influenţează eroziunea prin: modul de producţie din trecut. Acolo unde lucrările de îmbunătăţiri funciare sunt în curs de proiectare. deci perpendicular pe direcţia pantei. sau de durată lungă. a îngrăşămintelor şi a reziduurilor de pesticide aplicate este un proces cu largă extindere şi cu consecinţe negative adesea extrem de grave. Esenţial este ca lucrările solului şi semănatul să se execute întotdeauna de-a lungul curbelor de nivel. forma şi orientarea acestora cu lungimea perpendicular pe curbele de nivel. ş. etc. adesea. asupra stării de fertilitate a solului şi asupra stării de calitate a terenurilor. lipsa unei raionări pe baze ştiinţifice a culturilor în funcţie de erodabilitatea solurilor. prin frecvenţa ploilor torenţiale. de evitare a unor dezastre naturale (inundaţii. Agricultorii consideră ca obiectiv principal restructurarea suprafeţelor agricole. a unor dimensiuni inferioare celor obişnuite pe terenuri fără eroziune. păşune. Ca urmare. activitate care ar urmări îmbunătăţirea modului de folosire a terenurilor agricole pe o suprafaţă de teren. Toate aceste probleme se pun în mod diferit în funcţie de mărimea exploataţiilor agricole şi de stadiul de amenajare a teritoriului cu lucrări de îmbunătăţiri funciare. prevenirea poluării cu substanţe chimice contaminate. îndiguiri. importantă precizarea lucrărilor inginereşti necesare în zonă.

în acord cu relieful natural al terenului. este acela de protecţie a mediului. trasate de-a lungul parcelelor şi având un debuşeu asigurat prin canale sau şanţuri de obicei înierbate. cu efecte nedorite. dar inevitabile. amplasate la capătul unui grup de parcele. sporirea fertilităţii solurilor pentru obţinerea recoltelor contate. trasate astfel încât să nu aibă o înclinare care să prezinte pericol de eroziune de adâncime. precum şi împădurirea şi înierbarea terenurilor. combaterea eroziunii solului. desigur. Mici abateri de la urmărirea exactă a curbelor de nivel sunt posibile pentru obţinerea unor parcele de formă cât de cât dreptunghiulară. Un obiectiv conştientizat perfect la agricultorii din zonă. În această zonă cu climat umed sau semi-umed. Reţeaua drumurilor de exploatare pe terenurile în pantă trebuie să fie şi ea foarte bine adaptată evitând orice înclinare care ar permite dezvoltarea eroziunii în adâncime de-a lungul drumului. a unor forme neregulate. asupra dimensiunii şi formei parcelelor cadastrale. Acest obiectiv se referă la asigurarea condiţiilor pentru prevenirea proceselor de degradare a solului şi pentru reabilitarea terenurilor degradate. Proiectul nominalizat va permite stoparea formelor active de deteriorare a învelişului de sol. Astfel de abateri nu pot fi decât cu totul izolate.frecvent. trasarea drumurilor în serpentine. . este adesea necesară pe pante mari. parcelarea terenului trebuie să asigure scurgerea apei prin rigole slab înclinate.

eu http://www. Bibliografie Dan Nour “Eroziunea solului” Editura Ponstos .md http://www.5.scribd.agriculture.justice.org http://lex.scritube. Chisinau 2004 Internet: http://www.moldova.com http://economie.md .com http://www.recolta.

Sol erodat prin apă (1.Anexe: 1.2) . 2.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->