Planificarea şi organizarea măsurilor antierozionale a solului.

Elaborarea planului antierozional

Anexe . Introducere 2.Cuprins 1. Proiectul antierozional 4. Concluzia 5. Bibliografia 6. Măsuri antierozionale: a) Măsuri agroameliorative b) Măsuri silvioameliorative c) Măsuri hidroameliorative 3.

Apa acţionează fie la suprafaţă.pasunatul excesiv. constituie un factor important inprocesul de erodare a terenurilor. in general in zonele cu soluri nisipoase.micşorând în felul acesta viteza apei pe versanţi. Introducere Eroziunea solului reprezinta unul din procesele morfologice exogene importante. transportul materialului desprins si depunerea lui la distante considerabile fata de locul de origine. etc. frecventa si durata. textura. Dar. structura. Pe pante abrupte. In functie de factorii care o produc putem vorbi de eroziunea prin apa(hidrica). amplasarea gresita a parcelelor. formând o reţea protectoare.Astfel. silvicultura. eroziunea începe să elimine solului de sus sau trunchia solului desus.Creşterea temperaturii solului duce la dispariţia rapidă a humusului. Indepartarea stratului fertil de sol reprezinta o pierdere imensa. expozitia etc. vanturile). În solul din preajma pădurilor rădăcinile plantelor se înteţesc.ocantitate de aproximativ 1450 m3 de apă(echivalentul a 145 mm precipitaţii). lungimea si formaversantilor. Factorii naturali. Împădurirea este cel mai eficient mijloc de obţinere a rezistenţei împotriva eroziunii.apa de infiltratie.transportul solului cu şuvoaiele de apa la distanţe mari. Eroziunea atrage dupa sine transformari majore ale proprietatilor fizice. Eroziunea prin apa poate avea intensitati si forme diferite. apa de scurgere. Vântul spulberă de la suprafaţa solului particule şi le transportă prin curenţi de aer la mari distanţe.). Eroziunea eoliana se produce. eroziunea prin vant (eoliana) etc. prin activitati legate de defrisarea padurilor. factori litologici (natura rocii mame. deoarece solul este expus la agenţi atmosferici.precum si alte domenii de activitate. totusi. Picăturile de ploaie (care lovesc solul şi erodeaază) sunt interceptate de frunzele copacilorşi de litieră(stratul format din frunze uscate şi alteresturi organice care acoperă solul dinpădure). Procesul de eroziune consta in desprinderea sub actiunea apei. darpoate aparea uneori si pe soluri zonale cu textura fina. factori edafici (permeabilitatea. avand in vedere perioada mare de timp necesara pentru refacerea acestuia.1.un ha de pădure poate înmagazina în sol. Vectorul care determinaacest tip de eroziune este vantul. alternarea rocilor denatura diferita.catşi procesul de evaporare a apei dinsol.Majoritatea factorilor actioneaza simultan.în primii săi 50 de cm de la suprafaţă. unde acestea cad din nou pe sol. Acţiunea apei este un alt mod de producere a eroziunii. chimice si biologice ale solului. la randul lor se impart in: factori climatici (regimul precipitatiilor. factori de relief (panta. etc. eroziunea hidraulica se clasifica in eroziune produsa prin picaturilede ploaie si eroziune produsa de scurgerea apei. orientarea drumurilor introdirectie care favorizeaza eroziunea.Depunerea materialului transportat are loc atunci cand viteza vantului scade saucand acest material intalneste anumite obstacole. Omul. a aerului sau a activitatilor desfasurate de om a unor particule de sol si roca de la suprafata terenului.).prin îndepărtarea particulelor fine ale solului. In functie de modul in care apa actioneazaasupra solului. etc. de oprire. care actioneaza prin viteza. chiar dacă aceasta s-ar limita doar la un covor de iarbă întreţinut permanent înstare vie. valuri. etc. Proceselor de formare a solului şi de dezvoltare a solului sunt întrerupte. contribuind direct la poluarea mediului inconjurator. ghetati.). Degradarea solului prin eroziune afecteaza puternic agricultura. temperatura. conditionandu-se reciproc. avand un rol determinant in modelarea scoartei terestre. in functie de caracterul si starea apei care actioneaza asupra solului: picaturi.sporind sau diminuand intensitatea fenomenului erozional. Eroziunea solului este influentata de o serie de factori si pot fi grupati in doua mari categorii: factori naturali si factoriantropici. fie prin pătrunderea în adâncime şi dislocarea. prin . cauza principală a eroziunii constă în lipsa unei vegetaţii care să asigurestabilitatea solului.

cu atât viteza apei va fi mai mare iar forţa sa de eroziune mai intensă. e) pietre pe suprafaţa solului. Apa poate eroda sub formă de: a) ravene (şanţuri profunde şi neregulate. care însă adesea se unesc şi dau naştere unor ravene). g) sedimentarea solului. Există două tipuri de eroziune hidrică: eroziunea „în pânză” şi eroziunea „pe firişoare”. trebuie acordată o atenţie deosebită amontelui pantei. procesele de formare a solului şi de dezvoltare a solului. c) rigole (şanţuri şi mai mici. Dacă apa nu se poate infiltra.urmare. cauzele care l-au declanşat. precum şi sursei de apă. Fig.eroziunea solului este crescuta din cauza lipsei de acoperire cu vegetaţie de protecţie. provocate de acumularea şi de scurgerea unei cantităţi mari de apă). cu pantă uniformă. şi de ce se manifestă în locul acela precis. ştii de unde vine eroziunea. Cu cât o pantă este mai accentuată. roşie sau maro). h) alunecările de teren. este important să avem în vedere derularea procesului. f) apa culoarea noroiului (galbenă. d) piedestaluri („insule” în mijlocul ravenelor). Prima este o consecinţă a picăturile de ploaie care distrug agregatelor solului. Acest tip de eroziune se produce atunci când suprafaţa terenului este regulată.1: Sol Erodat . În plus. se scurge. Dacă ştii de unde vine apa. b) raveline (ravine puţin adânci). De fiecare dată când încercăm să evaluăm eroziunea de pe un teren anume. ducând cu ea o „pânză” de elemente nutritive. Ca regulă generală. La suprafaţa solului se formează o crustă slab permeabilă pentru aer şi apă.

ci profită creşterii vegetale atunci când se poate infiltra în sol. Tijele plantelor. Un sol friabil absoarbe o cantitate de apă mult mai mare decât un strat arabil uniform. Apa care nu a atins nivelul de curgere nu se transformă în eroziune „în firişoare”. nu numai pentru agricultura Republicii Moldova ci si pentru intreaga economie nationala a ei. Rezistenţa depinde de: a) textură. Eroziunea „în firişoare" este capacitatea cursurilor temporare de apă de a smulge particule de pământ şi de a le transporta mai departe. c) prezenţa materiei organice (care acţionează ca un liant). Viteza curgerii apei este cu atât mai mare cu cât solul este mai lipsit de asperităţi.Solurile rezistă în mod diferit la eroziune. b) nivelul umidităţii (solul mai umed este mai sensibil şi mai expus). pietrele sau mulciul cresc rezistenţa la acest tip de eroziune. precum si pentru starea landsafturilor si a mediului de habitare a omului. Eroziunea solului este cea mai urgent si cea mai actual problema. .

Aplicarea diferitelor sisteme de cultura în scop antierozional . pot fi aplicate cu succes în plantatiile de pomi si vita de vie.sunt folosite în agricultura sub forma de plantatii în fâsii lungi. regularizarii scurgerii apelor si reducerii vitezei vântului. copcile. Ca si benzile din ierburi perene. contribuind astfel la ridicarea umiditatii în solurile uscate de pe versantii înclinati . dupa caz.Terasele .Benzile de arbusti .canale de coasta. Măsuri antierozionale a terenului a) Măsuri agroameliorative . de desfundare. . subsolajul. traverse din brazde de iarba sau din benzi de arbusti late de circa 5 . ele se comporta ca niste benzi tampon. b) Măsuri silvioameliorative .Lucrari de marire a fertilitatii solului . este nevoie sa se foloseasca plantele ierboase corespunzatoare conditiilor ecologice. cu ogase. de a retine total sau partial. prasitul. sa se amelioreze si sa se mentina covorul vegetal. raritatul.se poate face numai cu anumite ierburi. La plantatiile viti-pomicole se pot aplica pe marginea din deal a canalelor de coasta sau a drumurilor de exploatare. cu formatiuni ale eroziunii în adâncime foarte frecvente. micsorând viteza de scurgere.7 metri.Trasarea solelor de o configuratie comoda pentru lucrarea mecanizata a solului. îngropate la nivelul terenului. un mijloc de ameliorare al terenurilor. . c) Măsuri hidroameliorative.Lucrari de ameliorare a pasunilor . iar cele mai importante sunt: . în acele locuri unde terenul prezinta pante foarte mari. care se amplaseaza pe terenul agricol in scopul stavilirii (stoparii) eroziunii solului. .sunt recomandate pe teritoriul agricol. ele joaca si un rol filtrant pentru scurgeri si regularizeaza în acelasi timp si scurgerea apelor de pe versanti. .de a atenua în mod direct influenta pantei în dezvoltarea proceselor de eroziune. terasele au rolul de a dirija în mod rational scurgerea apei de pe versanti. apele de scurgere. ravene.Împaduriri masive . . biloanele. . . nu numai un mijloc de stavilire a eroziunii de lunga durata. pe care urmeaza sa se planteze vita de vie si pomi. Se mai poate îmbunatati aceasta cosolidare prin. dar si singura forma de folosinta economica. trasarea brazdelor pe pasuni etc. râpe. . neutilizabile pentru nici un fel de trebuinta agricola.pentru ameliorarea pajistilor. cultura cu benzi înierbate.se pot aplica la culturile agricole. în amestec cu îngrasaminte chimice. Pe lânga faptul ca protejeaza bine solul. Înainte de însamântare se îngrasa terenul cu gunoi de grajd bine fermentat.Lucrari de mobilizare a solului . pâna sub limita vitezei de erodare a terenului si evacueaza apele pe caile dorite. .pe scurt . precum si cele cu nisipuri. Contribuie în mod eficace la retinerea zapezilor pe versanti. cu eroziune de suprafata excesiva.se aplica pe terenurile cu pante mai mari (peste 15 %).2.Consolidarea debuselor . sub forma de: cultura în fâsii.se asigura prin folosirea si aplicarea de îngrasaminte organice si chimice.pe terenurile distruse de eroziune.sunt reprezentate prin lucrari de aratura. iar în unele cazuri chiar specii silvice de valoare în apropierea centrelor populate. plantatiile silvice constituie. .se pot aplica în bazinul de receptie al torentului si depind de cerintele fiecarei folosinte. prin aplicarea masurilor agrotehnice de suprafata sau radicale.aceste benzi au rol antierozional si pentru faptul ca sunt compuse din specii de talie mica. pe terenuri alunecatoare foarte framântate sau pe nisipuri mobile. care nu dauneaza prin umbrire.Perdele de protectie . pe suprafete de teren dezgolite. iar pentru stavilirea eroziunii solului si pentru îmbunatatirea conditiilor de vegetatie se recomanda lucrari de terasare în trepte sau terase propriu-zise. culturi intercalate cu plantele prasitoare. valurile de pamant. dupa cum este cazul. sau chiar din beton.

lemn cu piatra.se refera la ravene si se refera la consolidarea vârfului ravenelor prin: plane înclinate. cu panta între lucrari egala cu cea de proiectare.- Alte lucrari hidrotehnice de stavilire a eroziunii în adâncime .5 metri. iar baraje. . Conventional. zidarie din piatra si din beton armat. sunt consolidate atât fundul cât si malurile. când sunt mai înalte. Lucrarile transversale sunt sub forma de praguri si baraje. care nu se vor mai surpa. sunt denumite praguri când au înaltimea de pâna la 1. trepte si console.Profilul în trepte asigura micsorarea vitezei apei prin disiparea energiei curentului la fiecare cadere si prin pante de proiectare (panta de calcul) care este mai mica decât panta fundului pe care o avea canalul de scurgere pâna la executarea lucrarilor. Prin depunerile formate în spatele acestor lucrari transversale se ridica cota fundului si deci. Lucrarile transversale pe torenti por fi executate din lemn. având sprijinul de baza în aceste depuneri. Au rolul de a provoca depuneri în spatele lor si de da fundului un profil longitudinal în trepte.

Solurile Moldovei se caracterizau cu o fertilitate naturală înaltă. potasiu . Alte terenuri deteriorate 50 mii ha. Prevenirea degradarii solurilor se poate realiza doar prin schimbari profunde de ordin spiritual. de comportare si gospodarire a populatiei. Pierderile anuale de sol fertil ca rezultat al eroziunii constituie 26. ceea ce constituie peste 35 la suta din suprafata terenurilor agricole. Prejudiciul anual adus economiei de procesele de degradare a solurilor constituie circa 3 miliarde lei. care conduc la micşorarea capacităţii de producţie sau la deteriorarea învelişului de sol sunt: eroziunea prin apă. dezvoltarea sectorului zootehnic. dehumificarea. De starea de calitate a solurilor depinde în mare măsură productivitatea culturilor agricole. care conditioneaza pierderi enorme economiei. secătuirea solurilor de elemente nutritive. au condus la agravarea aridizării şi la extinderea deşertificării. cu crearea concomitentă a fîşiilor forestiere. redresarea situatiei in utilizarea fondului funciar si protectia resurselor naturale sunt necesare actiuni de perfectionare a sistemului de lucrare a solului. situaţia ecologică şi bunăstarea populaţiei. Proiectul antierozional Solul constituie principala şi practic unica bogăţie naturală a Republicii Moldova. suprafaţa afectată – 40 % din suprafaţa terenurilor agricole. ameliorare si fertilizare a . S-a marit si suprafata terenurilor afectate de alunecari. care actualmente constituie peste 55 mii ha de alunecari active si circa 350 mii ha de alunecari in stare de stagnare. Cota culturilor leguminoase.700 mii tone. Această cantitate de sol fertil conţine: humus . Elaborarea cartogramelor măsurilor de valorificare şi îmbunătăţire a terenurilor degradate este necesară pentru monitorizarea în timp şi în spaţiu a măsurilor de stopare a degradării (conservării) solurilor. care. efectuarea măsurilor antierozionale agrotehnice. Bilanţul humusului şi al elementelor nutritive este negativ.34 mii tone. compactarea secundară extinse pe întreaga suprafaţă arabilă. azot. populatiei si diminueaza esential fondul funciar al republicii.0 mln tone ceea ce echivalează cu distrugerea a 2000 ha de cernoziom neerodat cu profil normal (nota de bonitare 100 de puncte). Activitatea complexului agroindustrial. Volumul îngrăşămintelor organice încorporate în sol s-a micşorat de 20 ori.3.50 mii tone. Starea actuală a învelişului de sol este nesatisfăcătoare pe 50%. poluarea masiva a acestora cu diferite substante si preparate nocive. ponderea căruia constituie 30-35 la sută din PIB. In Republica Moldova. în special din spaţiul rural. Procesele de degradare a solurilor au modificat regimul hidric a teritoriului. sărăturarea – pe 220 mii ha. Nota medie ponderată de bonitate a solurilor agricole constituie 63 puncte. Pentru reanimarea agriculturii.5-3.0%. celor minerale de 15 ori. Eroziunea solurilor prezinta un pericol si un fenomen de risc. iar 178 mii ha sunt foarte puternic degradate sau deteriorate cu o notă de bonitate mai mică de 20 puncte. este bazată pe exploatarea resurselor funciare. fosfor . Un pericol real il prezinta procesele de salinizare si desertificare a solurilor. Cele mai grave forme. fixatoare de azot biologic. iar pe circa 10 la sută – critică. În exploataţiile agricole nu se respectă asolamentele zonale. din cauza activitatilor umane neadecvate si extensive. s-a redus de 5-6 ori. implementare a masurilor complexe antierozionale si de prevenire a alunecarilor de teren. Principiul de bază al strategiei constă în formarea unui carcas de protecţie în baza împăduririi teritoriului Republicii. creare a carcasei verzi protectoare de terenuri. suprafata terenurilor erodate majorindu-se pina la circa 850 mii ha.597 mii tone. amelioratoare. ravene 12 mii ha. atît a acţiunilor proiectate cît şi a celor valorificate. alunecările active de teren pe 25 mii ha. construcţia instalaţiilor hidrotehnice. exportul de produse agroalimentare. altor factori obiectivi si subiectivi. continutul de humus in soluri s-a diminuat de la 5-6% pina la 2. în ansamblu vor asigura protecţia terenurilor de procesele de degradare. Însă în ultimii 15-20 ani s-au intensificat toate procesele şi formele de degradare. Cartogramele vor fi elaborate pe suport de hîrtie şi în versiune digitală pentru fiecare UAT (la scara 1:10000) şi la nivel de raion administrativ (la scara 1:50000). inclusiv cele pedoprotectoare.

Obiectivele principale sunt: asigurarea ştiinţifică. Capitolul IV “Rezultatele scontate.solurilor. dehumificarea. Ameliorarea lor consta in actiuni de combatere a eroziunii solului. 700 milioane tone de potasiu. secătuirea solurilor de elemente nutritive. . In baza unor astfel de investigatii. crearea Sistemului Informaţional Automatizat a stării de calitate a solului. implementarea tehnologiilor moderne şi a practicilor agricole prietenoase mediului. institutiilor de profil si a fiecarui locuitor aparte. care conduc la micşorarea capacităţii de producţie sau la deteriorarea învelişului de sol sunt: eroziunea prin apă. Programul nominalizat va constitui din 5 capitole: Capitolul I “Identificarea problemei” . Materialele cartografice constituie o baza informationala obiectiva pentru exercitarea cadastrului funciar. cartarea pedologica si agrochimica a terenurilor agricole. etapele. o atentie permanenta a statului. elaborarea sistemului de masuri de protectie a solurilor de eroziune si alunecari. Capitolul II-“Obiectivele specifice ale Programului” – se stabileşte obiectivul principal realizarea măsurilor de stopare a degradării şi de sporire a fertilităţii solurilor prin modernizarea şi extinderea sistemului de îmbunătăţiri funciare. suprafaţa afectată – 40 % din suprafaţa terenurilor agricole. ravene) prin extinderea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. altor lucrari directionate spre sporirea productivitatii terenurilor agricole. O componenta importanta a informatiei despre sol si masurile de ocrotire si imbunatatire a acestuia sint indicii de bonitate.economici. de administrare a ingrasamintelor.5 ori. solurile Moldovei sunt apreciate ca unele dintre cele mai fertile din lume – cca 1 miliard tone de humus. sporirea fertilităţii solurilor prin implementarea practicilor agricole prietenoase mediului. stoparea formelor active de degradare a învelişului de sol (eroziune. Stabileşte obiectivele.3-1. alunecări. Cele mai grave forme. organizarea teritoriului. neconditionat. sporirea calitatii produselor agroalimentare. volumul de lucrări. monitorizarea solurilor. volumul şi sursele de finanţare. Ele prezinta principala bogatie naturala a tarii si merita. sistemului inofensiv de fertilizare. 50 milioane tone de azot. indicii de progres şi de performanţă”. rezultatele preconizate şi indicii de performanţă. Lucrările prevăzute de Program vor avea impact benefic asupra situaţiei ecologice din Republica Moldova. de refacere si fertilizare a acestuia in etape si pe categorii de lucrari. termenii şi responsabilii de executare. efectuarea de activitati organizatorice si tehnologice. Terenurile degradate reprezinta suprafete pe care solul si-a pierdut partial sau total propritatile productive sub actiunea distructiva a unor factori naturali sau social . crearea Sistemului Informaţional Automatizat al stării de calitate a solului în baza cercetărilor pedologice şi agrochimice. conservarea (stoparea degradării) şi sporirea fertilităţii solurilor. Realizarea Programului va asigura minimalizarea sau stoparea principalelor forme de degradare a învelişului de sol a republicii şi va crea premise de sporire a producţiei agricole de 1. acţiunile. extinderea irigaţiei şi respectarea tehnologiilor agricole. Capitolul III –“Acţiuni prioritare ce urmează a fi întreprinse” Programul include următoarele acţiuni: asigurarea ştiinţifică la realizarea Programului.se descrie situaţia din ultimii 15-20 ani ce au intensificat toate procesele şi formele de degradare. majorarea recoltelor. 60 milioane tone de fosfor.

se distrug drumurile. Pentru stoparea degradării solurilor se impune implementarea unui complex de măsuri (acţiuni): teritorial-organizatorice cu elaborarea şi implementarea proiectelor de consolidare a terenurilor agricole.  combaterea eroziunii în adâncime prin amenajarea corespunzătoare a ravenelor. Realizarea Programului va asigura minimalizarea sau stoparea principalelor forme de degradare a învelişului de sol a republicii şi va crea premise de sporire a producţiei agricole de 1.  implementarea agrotehnicii antierozionale. Sporirea fertilităţii solului se efectuează prin implementarea complexului de măsuri: asolamente zonale. utilizarea îngrăşămintelor pentru obţinerea efectului maxim de la o unitate de substanţă activă. amplasarea lor corectă pe pante. transformarea în fâneţe a terenurilor puternic erodate). . Capitolul V “Procedura de raportare şi evaluare”-stabileşte raportarea privind îndeplinirea şi implementarea volumului de lucrări prevăzute în Program ce se va efectua anual. pedoameliorative.3-1. procedeelor agrotehnice de combatere a eroziunii şi de remediere a însuşirilor solurilor degradate. fitoameliorative pentru prevenirea eroziunii şi stabilizarea terenurilor deteriorate de alunecări de teren şi ravene. gropi pentru siloz). Lucrările prevăzute de Program vor avea impact benefic asupra situaţiei ecologice din Republica Moldova. la întocmirea proiectelor de îmbunătăţiri funciare şi aplicarea tehnologiilor intensive.Rezultatele vor fi utilizate la evidenţierea stării de calitate a solurilor. hidrotehnice (amenajarea canalelor.  stabilirea unei reţele de canale pentru evacuarea dirijată a surplusului de apă de pe versanţi şi prevenirea eroziunii în adâncime. producerea şi aplicarea gunoiului de grajd (composturilor) pentru compensarea pierderilor de humus în sol. cultivarea culturilor agricole în fâşii alternative cu benzi înierbate. instalaţiile şi construcţiile hidroameliorative. asolamentelor zonale şi antierozionale. orientarea solelor pe direcţia generală a curbelor de nivel. de organizare şi amenajare antierozională a acestora pe bază de landşaft. inclusiv drenarea-desecarea solurilor arabile cu exces de umiditate. Eroziunea solurilor este factorul principal de degradare a învelişului de sol al Republicii Moldova. aplicarea macro. acumularea azotului biologic prin cultivarea culturilor leguminoase. irigaţia solurilor pentru combaterea secetei pedologice. cât şi recultivarea terenurilor antropic degradate (cariere. excavaţii.5 ori.şi microîngrăşămintelor pentru returnarea în sol a elementelor nutritive exportate cu recoltele şi optimizarea nutriţiei minerale a plantelor de cultură în vederea obţinerii recoltelor scontate. agrotehnice pentru conservarea stării de calitate a solurilor prin implementarea ”Sistemului de lucrări pentru conservarea solului”. construcţia digurilor) pentru evacuarea inofensivă a surplusului de apă pluvială de pe versanţi. Sistemul complex de protecţie antierozională a solurilor se realizează prin proiecte de organizare şi amenajare antierozională şi cuprind următoarele acţiuni şi măsuri:  repartizarea folosinţelor agricole pe versanţi în conformitate cu condiţiile de relief şi pedoclimatice. Implementarea sistemului complex de protecţie antierozională a solurilor. debuşeelor înierbate. ameliorarea solurilor sărăturate. înierbarea sau împădurirea versanţilor cu înclinare mai mare de 20. efectuarea lucrărilor agrotehnice pe direcţia generală a curbelor de nivel.  stabilirea unei reţele optime de drumuri tehnologice. construcţiile.  efectuarea amenajărilor fitoameliorative (înfiinţarea perdelelor forestiere. care conduce la agravarea situaţiei ecologice generale în ţară: are loc înnămolirea şi poluarea bazinelor acvatice şi terenurilor din depresiuni. Se preconizează reîncadrarea la arabil a terenurilor ocupate cu plantaţii multianuale degradate.. asolamente antierozionale etc. zonelor vulnerabile.

cu exigenţele culturii şi condiţiile climatice din zonă.  excluderea afînării excesive a solurilor din cadrul terenurilor în pantă. Trebuie de mentionat ca cu cit perdelele sunt mai tinere cu atit ele sunt mai putin eficiente. se practică culturi în fîşii alternante de plante protectoare şi benzi înierbate pe lungimea curbelor de nivel. retinerii zapezilor. Aceste amenajări cuprind lucrări pentru protecţia solului.  excluderea tasării terenurilor sau formării de benzi tasate în cadrul acestora. Ele actioneaza asupra regimului eolian. capabil să exploreze un strat gros de sol şi să utilizeze intens apa. regularizarea scurgerii apei pe versanţi.  pe terenurile situate în pantă. prin care se previn. banchete netede  adaptarea unei metode de irigare potrivită cu solul şi topografia terenului. stabilizarea nisipurilor mişcătoare. joaca un rol biocenotic.  crearea şanţurilor temporare de evacuare a surplusului de apă din perioadele ploioase.  perdele forestiere de protecţie a terenurilor agricole şi plantaţiile forestiere pentru combaterea eroziunii solului este o masura eficienta de protectie a invelisului de sol contra actiunii distrugatoare a apei si a vintului.  asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea unui sistem radicular adînc bine dezvoltat. Pentru consolidarea şi protecţia terenurilor se amenajează valuri de pămînt.  afînarea adîncă cu scopul fărîmiţării orizontului subarabil. unde nu este posibilă semănarea permanentă cu specii de ierburi (înierbarea). Momentul irigării să fie ales astfel încît cultura să sufere un uşor deficit de apă.  refacerea solurilor erodate prin aport de material pămîntos.  nivelarea şi modelarea capitală a supraveţei versanţilor. stingerea formaţiunilor torenţiale.  lucrari de marire a fertilitatii solului care se asigura prin folosirea si aplicarea de îngrasaminte organice. Aplicarea acestora exercita o actiune multilaterala asupra sporirii fertilitatii si a rezistentei solurilor contra eroziunii. Îngrăşămintele organice sporesc activitatea biologică prin intermediul căreia se formează structura solului.  lucrări de combatere a eroziunii solului şi de ameliorare a terenurilor afectatede alunecări. agroterase. umiditatii aerului si solului. stabilizarea alunecărilor de teren. cu cantitatea şi calitatea apei disponibile. se diminuează sau se opresc procesele de degradare a terenurilor. .  aplicarea irigării cît mai uniform posibilă şi nivelarea terenurilor pentru o distribuire uniformă a apei pe suprafaţa solurilor.

distribuţia neraţională în raport cu panta a diferitelor categorii de folosinţă (arabil. deoarece în acest mod denivelările produse la arătură sau praşilă şi chiar rândurile de plante diminuează intensitatea scurgerii apei pe pantă şi a eroziunii. modificări în folosinţele cu rol protector al terenului. a unor dimensiuni inferioare celor obişnuite pe terenuri fără eroziune. prin înclinarea şi lungimea versanţilor. vie. asupra stării de fertilitate a solului şi asupra stării de calitate a terenurilor. prin frecvenţa ploilor torenţiale. aplicarea unor tehnici agricole specifice. de perspectivă imediată. adesea. pedologice. prevenirea poluării cu substanţe chimice contaminate.4. lipsa unei raionări pe baze ştiinţifice a culturilor în funcţie de erodabilitatea solurilor. de o importanţă deosebită în prevenirea şi combaterea eroziunii. incluzând aici problematica privind prevenirea eroziunii şi altor procese de degradare a solului. Acolo unde lucrările de îmbunătăţiri funciare sunt în curs de proiectare. cu tehnicile agricole aplicate şi cu condiţiile economico-sociale ale zonei. Lucrările ar include elemente de conservare a solului. Se consideră de către agricultorii din zonă. Toate aceste probleme se pun în mod diferit în funcţie de mărimea exploataţiilor agricole şi de stadiul de amenajare a teritoriului cu lucrări de îmbunătăţiri funciare.). drumurilor şi apelor din aval. Se poate pune însă problema corelării lucrărilor de organizare a teritoriului cu cele de îmbunătăţiri funciare.a. îndiguiri. livadă. trecerea în conservare a unor terenuri agricole. neafectate de eroziune. iar mai ales şi foarte . ar avea loc o activitate complexă. etc. antrenarea cu această apă a particulelor de sol. alunecări de teren. păşune. Agricultorii consideră ca obiectiv principal restructurarea suprafeţelor agricole. sau de durată lungă. desecări. iar acest lucru nu este posibil fără o organizare corespunzătoare a teritoriului. a îngrăşămintelor şi a reziduurilor de pesticide aplicate este un proces cu largă extindere şi cu consecinţe negative adesea extrem de grave. în special a eroziunii de suprafaţă. Se mai adaugă agrotehnica neraţională aplicată terenurilor agricole în pantă. şi anume a celor de infrastructură pe de o parte şi a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare (amenajări antierozionale. această corelare se poate realizeaza prin proiectare concomitentă şi în deplin acord a celor două categorii de lucrări. ş. de dezvoltare generală a agriculturii şi a populaţiei locale (comasarea terenurilor excesiv parcelate). importantă precizarea lucrărilor inginereşti necesare în zonă. Aceşti factori influenţează eroziunea prin: modul de producţie din trecut. fâneaţă. Amenajarea antierozională a terenurilor în pantă constituie pentru specialiştii din zonă o categorie extrem de importantă de lucrări de îmbunătăţiri funciare. deci perpendicular pe direcţia pantei. de strategie naţională (asigurarea securităţii alimentare. forma şi orientarea acestora cu lungimea perpendicular pe curbele de nivel. iar în cazuri limită. Prin organizarea teritoriului agricol. ceea ce înseamnă necesitatea. ştiindu-se că pajiştile sunt mai puţin erodate decât terenurile arabile şi mai depinde şi de caracteristicile sistemului de agricultură practicat. colmatări de drumuri. Obiectivul principal îl constituie şi stabilirea cerinţelor din zonă faţă de protecţia resurselor naturale ale solului şi în special a apelor. Această corelare este absolut obligatorie pentru a putea asigura buna funcţionare şi eficienţa acestora. prevenirea unor dezechilibre şi conflicte sociale interne). drenaje) pe de altă parte. irigaţii. unde pericolul este cel mai puternic. au contribuit şi pot contribui şi în viitor în mare măsură la declanşarea şi accelerarea fenomenelor erozionale. adesea mult diferită de organizarea teritoriului pe terenurile plane. caracterizat prin parcelarea puternică a terenului. Este. a parcelării acestora în raport cu condiţiile naturale. activitate care ar urmări îmbunătăţirea modului de folosire a terenurilor agricole pe o suprafaţă de teren. Degradarea solului pe terenurile în pantă datorită curgerii apei la suprafaţa terenului. parcelele cadastrale trebuie în mod obligatoriu direcţionate pe terenurile în pantă. Esenţial este ca lucrările solului şi semănatul să se execute întotdeauna de-a lungul curbelor de nivel. Intensitatea proceselor de eroziune depinde de caracteristicile climatice. prin rezistenţa solului la eroziune. pe direcţia arătată. de caracteristicile covorului vegetal. în timp.). de relief. Concluzie Factorii social-economici alături de cei politici. distribuţia neraţională a parcelelor. de asemenea. ca şi concentrarea aşezărilor pe zona colinelor. atât tehnică cât şi economică. Ca urmare. Aceste lucrări de organizare a teritoriului sunt probleme de interes naţional (public). de evitare a unor dezastre naturale (inundaţii.

desigur. Acest obiectiv se referă la asigurarea condiţiilor pentru prevenirea proceselor de degradare a solului şi pentru reabilitarea terenurilor degradate. Astfel de abateri nu pot fi decât cu totul izolate. este adesea necesară pe pante mari. asupra dimensiunii şi formei parcelelor cadastrale. amplasate la capătul unui grup de parcele. Proiectul nominalizat va permite stoparea formelor active de deteriorare a învelişului de sol. în acord cu relieful natural al terenului. trasarea drumurilor în serpentine. precum şi împădurirea şi înierbarea terenurilor. dar inevitabile. trasate de-a lungul parcelelor şi având un debuşeu asigurat prin canale sau şanţuri de obicei înierbate. Reţeaua drumurilor de exploatare pe terenurile în pantă trebuie să fie şi ea foarte bine adaptată evitând orice înclinare care ar permite dezvoltarea eroziunii în adâncime de-a lungul drumului.frecvent. a unor forme neregulate. . Mici abateri de la urmărirea exactă a curbelor de nivel sunt posibile pentru obţinerea unor parcele de formă cât de cât dreptunghiulară. parcelarea terenului trebuie să asigure scurgerea apei prin rigole slab înclinate. este acela de protecţie a mediului. sporirea fertilităţii solurilor pentru obţinerea recoltelor contate. cu efecte nedorite. trasate astfel încât să nu aibă o înclinare care să prezinte pericol de eroziune de adâncime. combaterea eroziunii solului. În această zonă cu climat umed sau semi-umed. Un obiectiv conştientizat perfect la agricultorii din zonă.

scribd.recolta.com http://www.eu http://www.5.md http://www.agriculture.moldova.justice. Chisinau 2004 Internet: http://www.scritube. Bibliografie Dan Nour “Eroziunea solului” Editura Ponstos .org http://lex.com http://economie.md .

Sol erodat prin apă (1.2) .Anexe: 1. 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful