Planificarea şi organizarea măsurilor antierozionale a solului.

Elaborarea planului antierozional

Bibliografia 6. Concluzia 5. Măsuri antierozionale: a) Măsuri agroameliorative b) Măsuri silvioameliorative c) Măsuri hidroameliorative 3. Proiectul antierozional 4.Cuprins 1. Anexe . Introducere 2.

Creşterea temperaturii solului duce la dispariţia rapidă a humusului. prin . structura. factori de relief (panta. ghetati. Împădurirea este cel mai eficient mijloc de obţinere a rezistenţei împotriva eroziunii. valuri.Majoritatea factorilor actioneaza simultan. textura.Astfel. avand in vedere perioada mare de timp necesara pentru refacerea acestuia. cauza principală a eroziunii constă în lipsa unei vegetaţii care să asigurestabilitatea solului. etc. Eroziunea solului este influentata de o serie de factori si pot fi grupati in doua mari categorii: factori naturali si factoriantropici. silvicultura. prin activitati legate de defrisarea padurilor.micşorând în felul acesta viteza apei pe versanţi.1. factori edafici (permeabilitatea.catşi procesul de evaporare a apei dinsol.transportul solului cu şuvoaiele de apa la distanţe mari.precum si alte domenii de activitate. amplasarea gresita a parcelelor. orientarea drumurilor introdirectie care favorizeaza eroziunea. Introducere Eroziunea solului reprezinta unul din procesele morfologice exogene importante. Apa acţionează fie la suprafaţă. alternarea rocilor denatura diferita. Factorii naturali. apa de scurgere. conditionandu-se reciproc. In functie de modul in care apa actioneazaasupra solului. frecventa si durata. deoarece solul este expus la agenţi atmosferici.un ha de pădure poate înmagazina în sol. Procesul de eroziune consta in desprinderea sub actiunea apei. Picăturile de ploaie (care lovesc solul şi erodeaază) sunt interceptate de frunzele copacilorşi de litieră(stratul format din frunze uscate şi alteresturi organice care acoperă solul dinpădure). contribuind direct la poluarea mediului inconjurator.în primii săi 50 de cm de la suprafaţă. Vectorul care determinaacest tip de eroziune este vantul. factori litologici (natura rocii mame.pasunatul excesiv. Eroziunea atrage dupa sine transformari majore ale proprietatilor fizice. Eroziunea eoliana se produce. In functie de factorii care o produc putem vorbi de eroziunea prin apa(hidrica). Acţiunea apei este un alt mod de producere a eroziunii.ocantitate de aproximativ 1450 m3 de apă(echivalentul a 145 mm precipitaţii). avand un rol determinant in modelarea scoartei terestre. etc. constituie un factor important inprocesul de erodare a terenurilor. Degradarea solului prin eroziune afecteaza puternic agricultura. fie prin pătrunderea în adâncime şi dislocarea.). În solul din preajma pădurilor rădăcinile plantelor se înteţesc. care actioneaza prin viteza.apa de infiltratie. unde acestea cad din nou pe sol.). transportul materialului desprins si depunerea lui la distante considerabile fata de locul de origine. temperatura. totusi. chiar dacă aceasta s-ar limita doar la un covor de iarbă întreţinut permanent înstare vie. eroziunea hidraulica se clasifica in eroziune produsa prin picaturilede ploaie si eroziune produsa de scurgerea apei. Proceselor de formare a solului şi de dezvoltare a solului sunt întrerupte. Eroziunea prin apa poate avea intensitati si forme diferite. Vântul spulberă de la suprafaţa solului particule şi le transportă prin curenţi de aer la mari distanţe.). etc. chimice si biologice ale solului. Dar. a aerului sau a activitatilor desfasurate de om a unor particule de sol si roca de la suprafata terenului. formând o reţea protectoare. eroziunea începe să elimine solului de sus sau trunchia solului desus. in general in zonele cu soluri nisipoase. darpoate aparea uneori si pe soluri zonale cu textura fina. vanturile). de oprire.prin îndepărtarea particulelor fine ale solului. Indepartarea stratului fertil de sol reprezinta o pierdere imensa. Omul. lungimea si formaversantilor. in functie de caracterul si starea apei care actioneaza asupra solului: picaturi. Pe pante abrupte.Depunerea materialului transportat are loc atunci cand viteza vantului scade saucand acest material intalneste anumite obstacole. la randul lor se impart in: factori climatici (regimul precipitatiilor. expozitia etc. etc.sporind sau diminuand intensitatea fenomenului erozional. eroziunea prin vant (eoliana) etc.

este important să avem în vedere derularea procesului. Prima este o consecinţă a picăturile de ploaie care distrug agregatelor solului. La suprafaţa solului se formează o crustă slab permeabilă pentru aer şi apă.eroziunea solului este crescuta din cauza lipsei de acoperire cu vegetaţie de protecţie. b) raveline (ravine puţin adânci). procesele de formare a solului şi de dezvoltare a solului. Apa poate eroda sub formă de: a) ravene (şanţuri profunde şi neregulate. d) piedestaluri („insule” în mijlocul ravenelor). Fig. se scurge. g) sedimentarea solului. Acest tip de eroziune se produce atunci când suprafaţa terenului este regulată. care însă adesea se unesc şi dau naştere unor ravene). Ca regulă generală. c) rigole (şanţuri şi mai mici. ducând cu ea o „pânză” de elemente nutritive. f) apa culoarea noroiului (galbenă. În plus. e) pietre pe suprafaţa solului. ştii de unde vine eroziunea. Există două tipuri de eroziune hidrică: eroziunea „în pânză” şi eroziunea „pe firişoare”. cu pantă uniformă. Dacă ştii de unde vine apa. Dacă apa nu se poate infiltra. trebuie acordată o atenţie deosebită amontelui pantei. De fiecare dată când încercăm să evaluăm eroziunea de pe un teren anume. precum şi sursei de apă. cu atât viteza apei va fi mai mare iar forţa sa de eroziune mai intensă.1: Sol Erodat . Cu cât o pantă este mai accentuată. h) alunecările de teren. roşie sau maro). şi de ce se manifestă în locul acela precis. cauzele care l-au declanşat.urmare. provocate de acumularea şi de scurgerea unei cantităţi mari de apă).

c) prezenţa materiei organice (care acţionează ca un liant). nu numai pentru agricultura Republicii Moldova ci si pentru intreaga economie nationala a ei. . ci profită creşterii vegetale atunci când se poate infiltra în sol. Apa care nu a atins nivelul de curgere nu se transformă în eroziune „în firişoare”. precum si pentru starea landsafturilor si a mediului de habitare a omului. Tijele plantelor.Solurile rezistă în mod diferit la eroziune. b) nivelul umidităţii (solul mai umed este mai sensibil şi mai expus). Viteza curgerii apei este cu atât mai mare cu cât solul este mai lipsit de asperităţi. Eroziunea „în firişoare" este capacitatea cursurilor temporare de apă de a smulge particule de pământ şi de a le transporta mai departe. pietrele sau mulciul cresc rezistenţa la acest tip de eroziune. Rezistenţa depinde de: a) textură. Un sol friabil absoarbe o cantitate de apă mult mai mare decât un strat arabil uniform. Eroziunea solului este cea mai urgent si cea mai actual problema.

.Trasarea solelor de o configuratie comoda pentru lucrarea mecanizata a solului.sunt folosite în agricultura sub forma de plantatii în fâsii lungi. . culturi intercalate cu plantele prasitoare. iar în unele cazuri chiar specii silvice de valoare în apropierea centrelor populate.Perdele de protectie .Lucrari de mobilizare a solului . ele se comporta ca niste benzi tampon. iar cele mai importante sunt: . valurile de pamant. plantatiile silvice constituie. în acele locuri unde terenul prezinta pante foarte mari.Împaduriri masive . Pe lânga faptul ca protejeaza bine solul. . de desfundare. un mijloc de ameliorare al terenurilor.Benzile de arbusti .Lucrari de marire a fertilitatii solului . Ca si benzile din ierburi perene.Consolidarea debuselor .se poate face numai cu anumite ierburi. Înainte de însamântare se îngrasa terenul cu gunoi de grajd bine fermentat.aceste benzi au rol antierozional si pentru faptul ca sunt compuse din specii de talie mica. b) Măsuri silvioameliorative . c) Măsuri hidroameliorative. copcile. dupa caz. biloanele. sau chiar din beton. cu ogase. La plantatiile viti-pomicole se pot aplica pe marginea din deal a canalelor de coasta sau a drumurilor de exploatare.Aplicarea diferitelor sisteme de cultura în scop antierozional .se pot aplica la culturile agricole. Măsuri antierozionale a terenului a) Măsuri agroameliorative . cultura cu benzi înierbate. care se amplaseaza pe terenul agricol in scopul stavilirii (stoparii) eroziunii solului. îngropate la nivelul terenului. sub forma de: cultura în fâsii. .se pot aplica în bazinul de receptie al torentului si depind de cerintele fiecarei folosinte. cu eroziune de suprafata excesiva. nu numai un mijloc de stavilire a eroziunii de lunga durata.sunt reprezentate prin lucrari de aratura. . pe suprafete de teren dezgolite.se aplica pe terenurile cu pante mai mari (peste 15 %).7 metri.de a atenua în mod direct influenta pantei în dezvoltarea proceselor de eroziune. dupa cum este cazul. apele de scurgere.sunt recomandate pe teritoriul agricol. . prin aplicarea masurilor agrotehnice de suprafata sau radicale. iar pentru stavilirea eroziunii solului si pentru îmbunatatirea conditiilor de vegetatie se recomanda lucrari de terasare în trepte sau terase propriu-zise.Lucrari de ameliorare a pasunilor . terasele au rolul de a dirija în mod rational scurgerea apei de pe versanti.canale de coasta. regularizarii scurgerii apelor si reducerii vitezei vântului. Se mai poate îmbunatati aceasta cosolidare prin. râpe. micsorând viteza de scurgere. neutilizabile pentru nici un fel de trebuinta agricola.2. trasarea brazdelor pe pasuni etc. prasitul. de a retine total sau partial. . pe terenuri alunecatoare foarte framântate sau pe nisipuri mobile. în amestec cu îngrasaminte chimice. . traverse din brazde de iarba sau din benzi de arbusti late de circa 5 . precum si cele cu nisipuri. sa se amelioreze si sa se mentina covorul vegetal. Contribuie în mod eficace la retinerea zapezilor pe versanti. este nevoie sa se foloseasca plantele ierboase corespunzatoare conditiilor ecologice. . pe care urmeaza sa se planteze vita de vie si pomi. .pentru ameliorarea pajistilor. pâna sub limita vitezei de erodare a terenului si evacueaza apele pe caile dorite. cu formatiuni ale eroziunii în adâncime foarte frecvente. pot fi aplicate cu succes în plantatiile de pomi si vita de vie.pe scurt . raritatul. ele joaca si un rol filtrant pentru scurgeri si regularizeaza în acelasi timp si scurgerea apelor de pe versanti. care nu dauneaza prin umbrire.pe terenurile distruse de eroziune. ravene.Terasele . subsolajul. dar si singura forma de folosinta economica. contribuind astfel la ridicarea umiditatii în solurile uscate de pe versantii înclinati .se asigura prin folosirea si aplicarea de îngrasaminte organice si chimice.

cu panta între lucrari egala cu cea de proiectare. având sprijinul de baza în aceste depuneri. trepte si console. sunt consolidate atât fundul cât si malurile. lemn cu piatra.Profilul în trepte asigura micsorarea vitezei apei prin disiparea energiei curentului la fiecare cadere si prin pante de proiectare (panta de calcul) care este mai mica decât panta fundului pe care o avea canalul de scurgere pâna la executarea lucrarilor.- Alte lucrari hidrotehnice de stavilire a eroziunii în adâncime . . sunt denumite praguri când au înaltimea de pâna la 1. Prin depunerile formate în spatele acestor lucrari transversale se ridica cota fundului si deci.se refera la ravene si se refera la consolidarea vârfului ravenelor prin: plane înclinate. iar baraje. când sunt mai înalte. Lucrarile transversale sunt sub forma de praguri si baraje. Au rolul de a provoca depuneri în spatele lor si de da fundului un profil longitudinal în trepte. zidarie din piatra si din beton armat. care nu se vor mai surpa.5 metri. Lucrarile transversale pe torenti por fi executate din lemn. Conventional.

azot. fosfor . Alte terenuri deteriorate 50 mii ha. In Republica Moldova. în special din spaţiul rural. Pentru reanimarea agriculturii.597 mii tone. Solurile Moldovei se caracterizau cu o fertilitate naturală înaltă. care conditioneaza pierderi enorme economiei. Elaborarea cartogramelor măsurilor de valorificare şi îmbunătăţire a terenurilor degradate este necesară pentru monitorizarea în timp şi în spaţiu a măsurilor de stopare a degradării (conservării) solurilor. continutul de humus in soluri s-a diminuat de la 5-6% pina la 2.50 mii tone. Această cantitate de sol fertil conţine: humus . suprafaţa afectată – 40 % din suprafaţa terenurilor agricole. compactarea secundară extinse pe întreaga suprafaţă arabilă. efectuarea măsurilor antierozionale agrotehnice. Proiectul antierozional Solul constituie principala şi practic unica bogăţie naturală a Republicii Moldova. ameliorare si fertilizare a . cu crearea concomitentă a fîşiilor forestiere. dezvoltarea sectorului zootehnic. Eroziunea solurilor prezinta un pericol si un fenomen de risc. fixatoare de azot biologic. atît a acţiunilor proiectate cît şi a celor valorificate. Bilanţul humusului şi al elementelor nutritive este negativ. populatiei si diminueaza esential fondul funciar al republicii. De starea de calitate a solurilor depinde în mare măsură productivitatea culturilor agricole. au condus la agravarea aridizării şi la extinderea deşertificării. s-a redus de 5-6 ori. construcţia instalaţiilor hidrotehnice. Nota medie ponderată de bonitate a solurilor agricole constituie 63 puncte. Activitatea complexului agroindustrial.34 mii tone. exportul de produse agroalimentare. Un pericol real il prezinta procesele de salinizare si desertificare a solurilor. Prejudiciul anual adus economiei de procesele de degradare a solurilor constituie circa 3 miliarde lei.0%. este bazată pe exploatarea resurselor funciare. situaţia ecologică şi bunăstarea populaţiei. potasiu . ceea ce constituie peste 35 la suta din suprafata terenurilor agricole. Principiul de bază al strategiei constă în formarea unui carcas de protecţie în baza împăduririi teritoriului Republicii. amelioratoare.0 mln tone ceea ce echivalează cu distrugerea a 2000 ha de cernoziom neerodat cu profil normal (nota de bonitare 100 de puncte).3. altor factori obiectivi si subiectivi. iar pe circa 10 la sută – critică. ravene 12 mii ha.700 mii tone. În exploataţiile agricole nu se respectă asolamentele zonale.5-3. poluarea masiva a acestora cu diferite substante si preparate nocive. inclusiv cele pedoprotectoare. Pierderile anuale de sol fertil ca rezultat al eroziunii constituie 26. Cota culturilor leguminoase. S-a marit si suprafata terenurilor afectate de alunecari. care actualmente constituie peste 55 mii ha de alunecari active si circa 350 mii ha de alunecari in stare de stagnare. din cauza activitatilor umane neadecvate si extensive. celor minerale de 15 ori. Însă în ultimii 15-20 ani s-au intensificat toate procesele şi formele de degradare. în ansamblu vor asigura protecţia terenurilor de procesele de degradare. redresarea situatiei in utilizarea fondului funciar si protectia resurselor naturale sunt necesare actiuni de perfectionare a sistemului de lucrare a solului. Starea actuală a învelişului de sol este nesatisfăcătoare pe 50%. iar 178 mii ha sunt foarte puternic degradate sau deteriorate cu o notă de bonitate mai mică de 20 puncte. alunecările active de teren pe 25 mii ha. suprafata terenurilor erodate majorindu-se pina la circa 850 mii ha. ponderea căruia constituie 30-35 la sută din PIB. Prevenirea degradarii solurilor se poate realiza doar prin schimbari profunde de ordin spiritual. creare a carcasei verzi protectoare de terenuri. secătuirea solurilor de elemente nutritive. Procesele de degradare a solurilor au modificat regimul hidric a teritoriului. sărăturarea – pe 220 mii ha. care conduc la micşorarea capacităţii de producţie sau la deteriorarea învelişului de sol sunt: eroziunea prin apă. Cartogramele vor fi elaborate pe suport de hîrtie şi în versiune digitală pentru fiecare UAT (la scara 1:10000) şi la nivel de raion administrativ (la scara 1:50000). Cele mai grave forme. implementare a masurilor complexe antierozionale si de prevenire a alunecarilor de teren. Volumul îngrăşămintelor organice încorporate în sol s-a micşorat de 20 ori. de comportare si gospodarire a populatiei. dehumificarea. care.

Lucrările prevăzute de Program vor avea impact benefic asupra situaţiei ecologice din Republica Moldova. institutiilor de profil si a fiecarui locuitor aparte. . volumul de lucrări.5 ori. Capitolul III –“Acţiuni prioritare ce urmează a fi întreprinse” Programul include următoarele acţiuni: asigurarea ştiinţifică la realizarea Programului. dehumificarea. crearea Sistemului Informaţional Automatizat al stării de calitate a solului în baza cercetărilor pedologice şi agrochimice. de administrare a ingrasamintelor. indicii de progres şi de performanţă”. elaborarea sistemului de masuri de protectie a solurilor de eroziune si alunecari. neconditionat. Obiectivele principale sunt: asigurarea ştiinţifică. implementarea tehnologiilor moderne şi a practicilor agricole prietenoase mediului. alunecări. extinderea irigaţiei şi respectarea tehnologiilor agricole. etapele. rezultatele preconizate şi indicii de performanţă. stoparea formelor active de degradare a învelişului de sol (eroziune. sistemului inofensiv de fertilizare. Stabileşte obiectivele. crearea Sistemului Informaţional Automatizat a stării de calitate a solului. care conduc la micşorarea capacităţii de producţie sau la deteriorarea învelişului de sol sunt: eroziunea prin apă. o atentie permanenta a statului. termenii şi responsabilii de executare. secătuirea solurilor de elemente nutritive.3-1. Capitolul IV “Rezultatele scontate. sporirea calitatii produselor agroalimentare. 60 milioane tone de fosfor. Capitolul II-“Obiectivele specifice ale Programului” – se stabileşte obiectivul principal realizarea măsurilor de stopare a degradării şi de sporire a fertilităţii solurilor prin modernizarea şi extinderea sistemului de îmbunătăţiri funciare.se descrie situaţia din ultimii 15-20 ani ce au intensificat toate procesele şi formele de degradare. O componenta importanta a informatiei despre sol si masurile de ocrotire si imbunatatire a acestuia sint indicii de bonitate. cartarea pedologica si agrochimica a terenurilor agricole. solurile Moldovei sunt apreciate ca unele dintre cele mai fertile din lume – cca 1 miliard tone de humus. Realizarea Programului va asigura minimalizarea sau stoparea principalelor forme de degradare a învelişului de sol a republicii şi va crea premise de sporire a producţiei agricole de 1. efectuarea de activitati organizatorice si tehnologice. majorarea recoltelor. Materialele cartografice constituie o baza informationala obiectiva pentru exercitarea cadastrului funciar. ravene) prin extinderea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. 700 milioane tone de potasiu. Ameliorarea lor consta in actiuni de combatere a eroziunii solului. acţiunile. Programul nominalizat va constitui din 5 capitole: Capitolul I “Identificarea problemei” . Cele mai grave forme. conservarea (stoparea degradării) şi sporirea fertilităţii solurilor. de refacere si fertilizare a acestuia in etape si pe categorii de lucrari.economici. altor lucrari directionate spre sporirea productivitatii terenurilor agricole. sporirea fertilităţii solurilor prin implementarea practicilor agricole prietenoase mediului. In baza unor astfel de investigatii. monitorizarea solurilor.solurilor. Ele prezinta principala bogatie naturala a tarii si merita. Terenurile degradate reprezinta suprafete pe care solul si-a pierdut partial sau total propritatile productive sub actiunea distructiva a unor factori naturali sau social . organizarea teritoriului. suprafaţa afectată – 40 % din suprafaţa terenurilor agricole. volumul şi sursele de finanţare. 50 milioane tone de azot.

asolamente antierozionale etc. instalaţiile şi construcţiile hidroameliorative.Rezultatele vor fi utilizate la evidenţierea stării de calitate a solurilor. gropi pentru siloz). Realizarea Programului va asigura minimalizarea sau stoparea principalelor forme de degradare a învelişului de sol a republicii şi va crea premise de sporire a producţiei agricole de 1. aplicarea macro. cât şi recultivarea terenurilor antropic degradate (cariere. pedoameliorative. la întocmirea proiectelor de îmbunătăţiri funciare şi aplicarea tehnologiilor intensive.  stabilirea unei reţele optime de drumuri tehnologice. agrotehnice pentru conservarea stării de calitate a solurilor prin implementarea ”Sistemului de lucrări pentru conservarea solului”. construcţia digurilor) pentru evacuarea inofensivă a surplusului de apă pluvială de pe versanţi. ameliorarea solurilor sărăturate.  stabilirea unei reţele de canale pentru evacuarea dirijată a surplusului de apă de pe versanţi şi prevenirea eroziunii în adâncime. inclusiv drenarea-desecarea solurilor arabile cu exces de umiditate.  implementarea agrotehnicii antierozionale. excavaţii. înierbarea sau împădurirea versanţilor cu înclinare mai mare de 20. Implementarea sistemului complex de protecţie antierozională a solurilor. orientarea solelor pe direcţia generală a curbelor de nivel. de organizare şi amenajare antierozională a acestora pe bază de landşaft. efectuarea lucrărilor agrotehnice pe direcţia generală a curbelor de nivel. amplasarea lor corectă pe pante. cultivarea culturilor agricole în fâşii alternative cu benzi înierbate. procedeelor agrotehnice de combatere a eroziunii şi de remediere a însuşirilor solurilor degradate. se distrug drumurile. fitoameliorative pentru prevenirea eroziunii şi stabilizarea terenurilor deteriorate de alunecări de teren şi ravene. utilizarea îngrăşămintelor pentru obţinerea efectului maxim de la o unitate de substanţă activă. debuşeelor înierbate. zonelor vulnerabile. producerea şi aplicarea gunoiului de grajd (composturilor) pentru compensarea pierderilor de humus în sol. irigaţia solurilor pentru combaterea secetei pedologice.5 ori.3-1. acumularea azotului biologic prin cultivarea culturilor leguminoase. Eroziunea solurilor este factorul principal de degradare a învelişului de sol al Republicii Moldova. Se preconizează reîncadrarea la arabil a terenurilor ocupate cu plantaţii multianuale degradate. care conduce la agravarea situaţiei ecologice generale în ţară: are loc înnămolirea şi poluarea bazinelor acvatice şi terenurilor din depresiuni. construcţiile. Sistemul complex de protecţie antierozională a solurilor se realizează prin proiecte de organizare şi amenajare antierozională şi cuprind următoarele acţiuni şi măsuri:  repartizarea folosinţelor agricole pe versanţi în conformitate cu condiţiile de relief şi pedoclimatice. Pentru stoparea degradării solurilor se impune implementarea unui complex de măsuri (acţiuni): teritorial-organizatorice cu elaborarea şi implementarea proiectelor de consolidare a terenurilor agricole.şi microîngrăşămintelor pentru returnarea în sol a elementelor nutritive exportate cu recoltele şi optimizarea nutriţiei minerale a plantelor de cultură în vederea obţinerii recoltelor scontate. asolamentelor zonale şi antierozionale. transformarea în fâneţe a terenurilor puternic erodate).. hidrotehnice (amenajarea canalelor. Capitolul V “Procedura de raportare şi evaluare”-stabileşte raportarea privind îndeplinirea şi implementarea volumului de lucrări prevăzute în Program ce se va efectua anual.  efectuarea amenajărilor fitoameliorative (înfiinţarea perdelelor forestiere. Lucrările prevăzute de Program vor avea impact benefic asupra situaţiei ecologice din Republica Moldova. Sporirea fertilităţii solului se efectuează prin implementarea complexului de măsuri: asolamente zonale. .  combaterea eroziunii în adâncime prin amenajarea corespunzătoare a ravenelor.

se practică culturi în fîşii alternante de plante protectoare şi benzi înierbate pe lungimea curbelor de nivel. Aceste amenajări cuprind lucrări pentru protecţia solului. Momentul irigării să fie ales astfel încît cultura să sufere un uşor deficit de apă. Ele actioneaza asupra regimului eolian.  excluderea afînării excesive a solurilor din cadrul terenurilor în pantă. agroterase. Aplicarea acestora exercita o actiune multilaterala asupra sporirii fertilitatii si a rezistentei solurilor contra eroziunii. prin care se previn. cu cantitatea şi calitatea apei disponibile. se diminuează sau se opresc procesele de degradare a terenurilor.  perdele forestiere de protecţie a terenurilor agricole şi plantaţiile forestiere pentru combaterea eroziunii solului este o masura eficienta de protectie a invelisului de sol contra actiunii distrugatoare a apei si a vintului.  refacerea solurilor erodate prin aport de material pămîntos. banchete netede  adaptarea unei metode de irigare potrivită cu solul şi topografia terenului. capabil să exploreze un strat gros de sol şi să utilizeze intens apa.  afînarea adîncă cu scopul fărîmiţării orizontului subarabil. stingerea formaţiunilor torenţiale.  asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea unui sistem radicular adînc bine dezvoltat.  pe terenurile situate în pantă.  aplicarea irigării cît mai uniform posibilă şi nivelarea terenurilor pentru o distribuire uniformă a apei pe suprafaţa solurilor. cu exigenţele culturii şi condiţiile climatice din zonă. joaca un rol biocenotic. regularizarea scurgerii apei pe versanţi. Pentru consolidarea şi protecţia terenurilor se amenajează valuri de pămînt. Îngrăşămintele organice sporesc activitatea biologică prin intermediul căreia se formează structura solului.  lucrări de combatere a eroziunii solului şi de ameliorare a terenurilor afectatede alunecări.  crearea şanţurilor temporare de evacuare a surplusului de apă din perioadele ploioase. stabilizarea alunecărilor de teren. unde nu este posibilă semănarea permanentă cu specii de ierburi (înierbarea). Trebuie de mentionat ca cu cit perdelele sunt mai tinere cu atit ele sunt mai putin eficiente.  excluderea tasării terenurilor sau formării de benzi tasate în cadrul acestora.  nivelarea şi modelarea capitală a supraveţei versanţilor. .  lucrari de marire a fertilitatii solului care se asigura prin folosirea si aplicarea de îngrasaminte organice. umiditatii aerului si solului. stabilizarea nisipurilor mişcătoare. retinerii zapezilor.

etc. incluzând aici problematica privind prevenirea eroziunii şi altor procese de degradare a solului. irigaţii. Prin organizarea teritoriului agricol. distribuţia neraţională în raport cu panta a diferitelor categorii de folosinţă (arabil. forma şi orientarea acestora cu lungimea perpendicular pe curbele de nivel. vie. Toate aceste probleme se pun în mod diferit în funcţie de mărimea exploataţiilor agricole şi de stadiul de amenajare a teritoriului cu lucrări de îmbunătăţiri funciare. Se poate pune însă problema corelării lucrărilor de organizare a teritoriului cu cele de îmbunătăţiri funciare.4. această corelare se poate realizeaza prin proiectare concomitentă şi în deplin acord a celor două categorii de lucrări. Concluzie Factorii social-economici alături de cei politici.a. au contribuit şi pot contribui şi în viitor în mare măsură la declanşarea şi accelerarea fenomenelor erozionale. neafectate de eroziune.). păşune. de perspectivă imediată. de caracteristicile covorului vegetal. deoarece în acest mod denivelările produse la arătură sau praşilă şi chiar rândurile de plante diminuează intensitatea scurgerii apei pe pantă şi a eroziunii. cu tehnicile agricole aplicate şi cu condiţiile economico-sociale ale zonei. iar în cazuri limită. drumurilor şi apelor din aval. asupra stării de fertilitate a solului şi asupra stării de calitate a terenurilor. îndiguiri. Această corelare este absolut obligatorie pentru a putea asigura buna funcţionare şi eficienţa acestora. lipsa unei raionări pe baze ştiinţifice a culturilor în funcţie de erodabilitatea solurilor. atât tehnică cât şi economică. ar avea loc o activitate complexă. a unor dimensiuni inferioare celor obişnuite pe terenuri fără eroziune. prevenirea unor dezechilibre şi conflicte sociale interne). prin rezistenţa solului la eroziune. deci perpendicular pe direcţia pantei. în special a eroziunii de suprafaţă. desecări. adesea. Agricultorii consideră ca obiectiv principal restructurarea suprafeţelor agricole. alunecări de teren. a îngrăşămintelor şi a reziduurilor de pesticide aplicate este un proces cu largă extindere şi cu consecinţe negative adesea extrem de grave. Aceşti factori influenţează eroziunea prin: modul de producţie din trecut. ca şi concentrarea aşezărilor pe zona colinelor. colmatări de drumuri. prin înclinarea şi lungimea versanţilor. Amenajarea antierozională a terenurilor în pantă constituie pentru specialiştii din zonă o categorie extrem de importantă de lucrări de îmbunătăţiri funciare. de o importanţă deosebită în prevenirea şi combaterea eroziunii. adesea mult diferită de organizarea teritoriului pe terenurile plane. Lucrările ar include elemente de conservare a solului. fâneaţă. aplicarea unor tehnici agricole specifice. de dezvoltare generală a agriculturii şi a populaţiei locale (comasarea terenurilor excesiv parcelate). Degradarea solului pe terenurile în pantă datorită curgerii apei la suprafaţa terenului. de strategie naţională (asigurarea securităţii alimentare. Se mai adaugă agrotehnica neraţională aplicată terenurilor agricole în pantă. Se consideră de către agricultorii din zonă. Acolo unde lucrările de îmbunătăţiri funciare sunt în curs de proiectare. modificări în folosinţele cu rol protector al terenului.). pedologice. prevenirea poluării cu substanţe chimice contaminate. Esenţial este ca lucrările solului şi semănatul să se execute întotdeauna de-a lungul curbelor de nivel. în timp. Obiectivul principal îl constituie şi stabilirea cerinţelor din zonă faţă de protecţia resurselor naturale ale solului şi în special a apelor. de evitare a unor dezastre naturale (inundaţii. ş. Este. drenaje) pe de altă parte. trecerea în conservare a unor terenuri agricole. antrenarea cu această apă a particulelor de sol. pe direcţia arătată. activitate care ar urmări îmbunătăţirea modului de folosire a terenurilor agricole pe o suprafaţă de teren. sau de durată lungă. caracterizat prin parcelarea puternică a terenului. şi anume a celor de infrastructură pe de o parte şi a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare (amenajări antierozionale. de asemenea. iar mai ales şi foarte . Aceste lucrări de organizare a teritoriului sunt probleme de interes naţional (public). de relief. importantă precizarea lucrărilor inginereşti necesare în zonă. Intensitatea proceselor de eroziune depinde de caracteristicile climatice. livadă. ştiindu-se că pajiştile sunt mai puţin erodate decât terenurile arabile şi mai depinde şi de caracteristicile sistemului de agricultură practicat. parcelele cadastrale trebuie în mod obligatoriu direcţionate pe terenurile în pantă. unde pericolul este cel mai puternic. Ca urmare. iar acest lucru nu este posibil fără o organizare corespunzătoare a teritoriului. distribuţia neraţională a parcelelor. prin frecvenţa ploilor torenţiale. a parcelării acestora în raport cu condiţiile naturale. ceea ce înseamnă necesitatea.

parcelarea terenului trebuie să asigure scurgerea apei prin rigole slab înclinate. amplasate la capătul unui grup de parcele. dar inevitabile. Un obiectiv conştientizat perfect la agricultorii din zonă. este adesea necesară pe pante mari. asupra dimensiunii şi formei parcelelor cadastrale. Astfel de abateri nu pot fi decât cu totul izolate. combaterea eroziunii solului. .frecvent. desigur. trasarea drumurilor în serpentine. trasate de-a lungul parcelelor şi având un debuşeu asigurat prin canale sau şanţuri de obicei înierbate. precum şi împădurirea şi înierbarea terenurilor. cu efecte nedorite. sporirea fertilităţii solurilor pentru obţinerea recoltelor contate. este acela de protecţie a mediului. a unor forme neregulate. Reţeaua drumurilor de exploatare pe terenurile în pantă trebuie să fie şi ea foarte bine adaptată evitând orice înclinare care ar permite dezvoltarea eroziunii în adâncime de-a lungul drumului. Mici abateri de la urmărirea exactă a curbelor de nivel sunt posibile pentru obţinerea unor parcele de formă cât de cât dreptunghiulară. În această zonă cu climat umed sau semi-umed. trasate astfel încât să nu aibă o înclinare care să prezinte pericol de eroziune de adâncime. în acord cu relieful natural al terenului. Proiectul nominalizat va permite stoparea formelor active de deteriorare a învelişului de sol. Acest obiectiv se referă la asigurarea condiţiilor pentru prevenirea proceselor de degradare a solului şi pentru reabilitarea terenurilor degradate.

Chisinau 2004 Internet: http://www.com http://www. Bibliografie Dan Nour “Eroziunea solului” Editura Ponstos .md http://www.agriculture.scritube.com http://economie.eu http://www.org http://lex.md .justice.scribd.moldova.recolta.5.

2) . 2. Sol erodat prin apă (1.Anexe: 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful