Planificarea şi organizarea măsurilor antierozionale a solului.

Elaborarea planului antierozional

Concluzia 5.Cuprins 1. Introducere 2. Bibliografia 6. Proiectul antierozional 4. Măsuri antierozionale: a) Măsuri agroameliorative b) Măsuri silvioameliorative c) Măsuri hidroameliorative 3. Anexe .

Eroziunea prin apa poate avea intensitati si forme diferite. in functie de caracterul si starea apei care actioneaza asupra solului: picaturi. chimice si biologice ale solului.Astfel. chiar dacă aceasta s-ar limita doar la un covor de iarbă întreţinut permanent înstare vie. Eroziunea atrage dupa sine transformari majore ale proprietatilor fizice. Introducere Eroziunea solului reprezinta unul din procesele morfologice exogene importante. cauza principală a eroziunii constă în lipsa unei vegetaţii care să asigurestabilitatea solului. Degradarea solului prin eroziune afecteaza puternic agricultura. totusi.apa de infiltratie. vanturile). in general in zonele cu soluri nisipoase.prin îndepărtarea particulelor fine ale solului. conditionandu-se reciproc. factori de relief (panta.transportul solului cu şuvoaiele de apa la distanţe mari.în primii săi 50 de cm de la suprafaţă. prin . orientarea drumurilor introdirectie care favorizeaza eroziunea. factori litologici (natura rocii mame. prin activitati legate de defrisarea padurilor. In functie de modul in care apa actioneazaasupra solului.). constituie un factor important inprocesul de erodare a terenurilor. textura. În solul din preajma pădurilor rădăcinile plantelor se înteţesc. contribuind direct la poluarea mediului inconjurator. ghetati. apa de scurgere.precum si alte domenii de activitate. temperatura. Proceselor de formare a solului şi de dezvoltare a solului sunt întrerupte. avand un rol determinant in modelarea scoartei terestre. Eroziunea solului este influentata de o serie de factori si pot fi grupati in doua mari categorii: factori naturali si factoriantropici. deoarece solul este expus la agenţi atmosferici. eroziunea prin vant (eoliana) etc. valuri. structura. etc. Procesul de eroziune consta in desprinderea sub actiunea apei.sporind sau diminuand intensitatea fenomenului erozional. avand in vedere perioada mare de timp necesara pentru refacerea acestuia. lungimea si formaversantilor. Vântul spulberă de la suprafaţa solului particule şi le transportă prin curenţi de aer la mari distanţe. frecventa si durata. Împădurirea este cel mai eficient mijloc de obţinere a rezistenţei împotriva eroziunii. darpoate aparea uneori si pe soluri zonale cu textura fina.catşi procesul de evaporare a apei dinsol. In functie de factorii care o produc putem vorbi de eroziunea prin apa(hidrica).micşorând în felul acesta viteza apei pe versanţi. Acţiunea apei este un alt mod de producere a eroziunii. Vectorul care determinaacest tip de eroziune este vantul. a aerului sau a activitatilor desfasurate de om a unor particule de sol si roca de la suprafata terenului. Eroziunea eoliana se produce. etc. care actioneaza prin viteza.Majoritatea factorilor actioneaza simultan. transportul materialului desprins si depunerea lui la distante considerabile fata de locul de origine. Picăturile de ploaie (care lovesc solul şi erodeaază) sunt interceptate de frunzele copacilorşi de litieră(stratul format din frunze uscate şi alteresturi organice care acoperă solul dinpădure). etc. formând o reţea protectoare. Pe pante abrupte. fie prin pătrunderea în adâncime şi dislocarea. alternarea rocilor denatura diferita. amplasarea gresita a parcelelor. factori edafici (permeabilitatea. Dar. expozitia etc.ocantitate de aproximativ 1450 m3 de apă(echivalentul a 145 mm precipitaţii). Indepartarea stratului fertil de sol reprezinta o pierdere imensa. Omul. eroziunea începe să elimine solului de sus sau trunchia solului desus.Depunerea materialului transportat are loc atunci cand viteza vantului scade saucand acest material intalneste anumite obstacole. la randul lor se impart in: factori climatici (regimul precipitatiilor.).un ha de pădure poate înmagazina în sol. unde acestea cad din nou pe sol. Apa acţionează fie la suprafaţă. Factorii naturali. de oprire. silvicultura.Creşterea temperaturii solului duce la dispariţia rapidă a humusului.).1.pasunatul excesiv. etc. eroziunea hidraulica se clasifica in eroziune produsa prin picaturilede ploaie si eroziune produsa de scurgerea apei.

Fig. procesele de formare a solului şi de dezvoltare a solului. provocate de acumularea şi de scurgerea unei cantităţi mari de apă). care însă adesea se unesc şi dau naştere unor ravene).1: Sol Erodat .urmare. trebuie acordată o atenţie deosebită amontelui pantei.eroziunea solului este crescuta din cauza lipsei de acoperire cu vegetaţie de protecţie. roşie sau maro). cu pantă uniformă. Dacă apa nu se poate infiltra. f) apa culoarea noroiului (galbenă. şi de ce se manifestă în locul acela precis. Prima este o consecinţă a picăturile de ploaie care distrug agregatelor solului. Acest tip de eroziune se produce atunci când suprafaţa terenului este regulată. h) alunecările de teren. este important să avem în vedere derularea procesului. ştii de unde vine eroziunea. La suprafaţa solului se formează o crustă slab permeabilă pentru aer şi apă. c) rigole (şanţuri şi mai mici. De fiecare dată când încercăm să evaluăm eroziunea de pe un teren anume. cu atât viteza apei va fi mai mare iar forţa sa de eroziune mai intensă. Dacă ştii de unde vine apa. Ca regulă generală. În plus. cauzele care l-au declanşat. b) raveline (ravine puţin adânci). ducând cu ea o „pânză” de elemente nutritive. d) piedestaluri („insule” în mijlocul ravenelor). Apa poate eroda sub formă de: a) ravene (şanţuri profunde şi neregulate. e) pietre pe suprafaţa solului. se scurge. Cu cât o pantă este mai accentuată. precum şi sursei de apă. g) sedimentarea solului. Există două tipuri de eroziune hidrică: eroziunea „în pânză” şi eroziunea „pe firişoare”.

Tijele plantelor. Rezistenţa depinde de: a) textură. ci profită creşterii vegetale atunci când se poate infiltra în sol. nu numai pentru agricultura Republicii Moldova ci si pentru intreaga economie nationala a ei. Eroziunea „în firişoare" este capacitatea cursurilor temporare de apă de a smulge particule de pământ şi de a le transporta mai departe. Apa care nu a atins nivelul de curgere nu se transformă în eroziune „în firişoare”. pietrele sau mulciul cresc rezistenţa la acest tip de eroziune.Solurile rezistă în mod diferit la eroziune. Un sol friabil absoarbe o cantitate de apă mult mai mare decât un strat arabil uniform. Viteza curgerii apei este cu atât mai mare cu cât solul este mai lipsit de asperităţi. c) prezenţa materiei organice (care acţionează ca un liant). Eroziunea solului este cea mai urgent si cea mai actual problema. b) nivelul umidităţii (solul mai umed este mai sensibil şi mai expus). . precum si pentru starea landsafturilor si a mediului de habitare a omului.

dupa caz. Ca si benzile din ierburi perene. cu eroziune de suprafata excesiva. pâna sub limita vitezei de erodare a terenului si evacueaza apele pe caile dorite. c) Măsuri hidroameliorative. plantatiile silvice constituie.pe scurt .aceste benzi au rol antierozional si pentru faptul ca sunt compuse din specii de talie mica. pe terenuri alunecatoare foarte framântate sau pe nisipuri mobile. .sunt folosite în agricultura sub forma de plantatii în fâsii lungi. care nu dauneaza prin umbrire. traverse din brazde de iarba sau din benzi de arbusti late de circa 5 . b) Măsuri silvioameliorative . de desfundare. prasitul. în amestec cu îngrasaminte chimice. un mijloc de ameliorare al terenurilor. îngropate la nivelul terenului. La plantatiile viti-pomicole se pot aplica pe marginea din deal a canalelor de coasta sau a drumurilor de exploatare.pe terenurile distruse de eroziune. neutilizabile pentru nici un fel de trebuinta agricola. cu ogase. sub forma de: cultura în fâsii. micsorând viteza de scurgere. Se mai poate îmbunatati aceasta cosolidare prin. apele de scurgere. sau chiar din beton. râpe.pentru ameliorarea pajistilor. prin aplicarea masurilor agrotehnice de suprafata sau radicale. de a retine total sau partial. biloanele. iar cele mai importante sunt: .Benzile de arbusti .Lucrari de mobilizare a solului .de a atenua în mod direct influenta pantei în dezvoltarea proceselor de eroziune.Perdele de protectie .canale de coasta.Lucrari de marire a fertilitatii solului . terasele au rolul de a dirija în mod rational scurgerea apei de pe versanti. sa se amelioreze si sa se mentina covorul vegetal.Lucrari de ameliorare a pasunilor . cultura cu benzi înierbate.Consolidarea debuselor . . raritatul. . pe suprafete de teren dezgolite. subsolajul. ele joaca si un rol filtrant pentru scurgeri si regularizeaza în acelasi timp si scurgerea apelor de pe versanti. pe care urmeaza sa se planteze vita de vie si pomi.se pot aplica în bazinul de receptie al torentului si depind de cerintele fiecarei folosinte. . care se amplaseaza pe terenul agricol in scopul stavilirii (stoparii) eroziunii solului.Aplicarea diferitelor sisteme de cultura în scop antierozional .Trasarea solelor de o configuratie comoda pentru lucrarea mecanizata a solului. . iar în unele cazuri chiar specii silvice de valoare în apropierea centrelor populate. Contribuie în mod eficace la retinerea zapezilor pe versanti. nu numai un mijloc de stavilire a eroziunii de lunga durata. dar si singura forma de folosinta economica.sunt reprezentate prin lucrari de aratura. Înainte de însamântare se îngrasa terenul cu gunoi de grajd bine fermentat. este nevoie sa se foloseasca plantele ierboase corespunzatoare conditiilor ecologice. trasarea brazdelor pe pasuni etc. precum si cele cu nisipuri.Împaduriri masive . . dupa cum este cazul. ele se comporta ca niste benzi tampon. contribuind astfel la ridicarea umiditatii în solurile uscate de pe versantii înclinati . Pe lânga faptul ca protejeaza bine solul.7 metri. valurile de pamant.sunt recomandate pe teritoriul agricol.se aplica pe terenurile cu pante mai mari (peste 15 %). culturi intercalate cu plantele prasitoare.2.se pot aplica la culturile agricole. . . .Terasele . iar pentru stavilirea eroziunii solului si pentru îmbunatatirea conditiilor de vegetatie se recomanda lucrari de terasare în trepte sau terase propriu-zise.se asigura prin folosirea si aplicarea de îngrasaminte organice si chimice. . cu formatiuni ale eroziunii în adâncime foarte frecvente.se poate face numai cu anumite ierburi. Măsuri antierozionale a terenului a) Măsuri agroameliorative . regularizarii scurgerii apelor si reducerii vitezei vântului. ravene. pot fi aplicate cu succes în plantatiile de pomi si vita de vie. copcile. în acele locuri unde terenul prezinta pante foarte mari.

Lucrarile transversale pe torenti por fi executate din lemn. lemn cu piatra. cu panta între lucrari egala cu cea de proiectare. trepte si console. Au rolul de a provoca depuneri în spatele lor si de da fundului un profil longitudinal în trepte. având sprijinul de baza în aceste depuneri. zidarie din piatra si din beton armat. Prin depunerile formate în spatele acestor lucrari transversale se ridica cota fundului si deci. iar baraje. Lucrarile transversale sunt sub forma de praguri si baraje. . care nu se vor mai surpa. sunt consolidate atât fundul cât si malurile. Conventional. sunt denumite praguri când au înaltimea de pâna la 1.5 metri.Profilul în trepte asigura micsorarea vitezei apei prin disiparea energiei curentului la fiecare cadere si prin pante de proiectare (panta de calcul) care este mai mica decât panta fundului pe care o avea canalul de scurgere pâna la executarea lucrarilor.se refera la ravene si se refera la consolidarea vârfului ravenelor prin: plane înclinate. când sunt mai înalte.- Alte lucrari hidrotehnice de stavilire a eroziunii în adâncime .

suprafaţa afectată – 40 % din suprafaţa terenurilor agricole. fosfor . inclusiv cele pedoprotectoare. In Republica Moldova. Cele mai grave forme. compactarea secundară extinse pe întreaga suprafaţă arabilă. în special din spaţiul rural. continutul de humus in soluri s-a diminuat de la 5-6% pina la 2. construcţia instalaţiilor hidrotehnice. exportul de produse agroalimentare. atît a acţiunilor proiectate cît şi a celor valorificate.0%. ponderea căruia constituie 30-35 la sută din PIB. iar 178 mii ha sunt foarte puternic degradate sau deteriorate cu o notă de bonitate mai mică de 20 puncte. Starea actuală a învelişului de sol este nesatisfăcătoare pe 50%. Elaborarea cartogramelor măsurilor de valorificare şi îmbunătăţire a terenurilor degradate este necesară pentru monitorizarea în timp şi în spaţiu a măsurilor de stopare a degradării (conservării) solurilor. S-a marit si suprafata terenurilor afectate de alunecari. potasiu . poluarea masiva a acestora cu diferite substante si preparate nocive. Prejudiciul anual adus economiei de procesele de degradare a solurilor constituie circa 3 miliarde lei. Alte terenuri deteriorate 50 mii ha. Cartogramele vor fi elaborate pe suport de hîrtie şi în versiune digitală pentru fiecare UAT (la scara 1:10000) şi la nivel de raion administrativ (la scara 1:50000). cu crearea concomitentă a fîşiilor forestiere. Proiectul antierozional Solul constituie principala şi practic unica bogăţie naturală a Republicii Moldova. au condus la agravarea aridizării şi la extinderea deşertificării. Această cantitate de sol fertil conţine: humus . implementare a masurilor complexe antierozionale si de prevenire a alunecarilor de teren. sărăturarea – pe 220 mii ha. s-a redus de 5-6 ori.3.0 mln tone ceea ce echivalează cu distrugerea a 2000 ha de cernoziom neerodat cu profil normal (nota de bonitare 100 de puncte). care conduc la micşorarea capacităţii de producţie sau la deteriorarea învelişului de sol sunt: eroziunea prin apă. Solurile Moldovei se caracterizau cu o fertilitate naturală înaltă. ameliorare si fertilizare a . Bilanţul humusului şi al elementelor nutritive este negativ. altor factori obiectivi si subiectivi. Prevenirea degradarii solurilor se poate realiza doar prin schimbari profunde de ordin spiritual. dezvoltarea sectorului zootehnic.5-3. azot. Activitatea complexului agroindustrial. secătuirea solurilor de elemente nutritive. iar pe circa 10 la sută – critică. suprafata terenurilor erodate majorindu-se pina la circa 850 mii ha. care actualmente constituie peste 55 mii ha de alunecari active si circa 350 mii ha de alunecari in stare de stagnare. fixatoare de azot biologic. În exploataţiile agricole nu se respectă asolamentele zonale. care conditioneaza pierderi enorme economiei. care. Eroziunea solurilor prezinta un pericol si un fenomen de risc. Procesele de degradare a solurilor au modificat regimul hidric a teritoriului. în ansamblu vor asigura protecţia terenurilor de procesele de degradare. celor minerale de 15 ori. ceea ce constituie peste 35 la suta din suprafata terenurilor agricole. de comportare si gospodarire a populatiei. creare a carcasei verzi protectoare de terenuri. din cauza activitatilor umane neadecvate si extensive. De starea de calitate a solurilor depinde în mare măsură productivitatea culturilor agricole. Nota medie ponderată de bonitate a solurilor agricole constituie 63 puncte. Pentru reanimarea agriculturii. Principiul de bază al strategiei constă în formarea unui carcas de protecţie în baza împăduririi teritoriului Republicii. alunecările active de teren pe 25 mii ha. efectuarea măsurilor antierozionale agrotehnice. populatiei si diminueaza esential fondul funciar al republicii. este bazată pe exploatarea resurselor funciare. Cota culturilor leguminoase. Volumul îngrăşămintelor organice încorporate în sol s-a micşorat de 20 ori. Însă în ultimii 15-20 ani s-au intensificat toate procesele şi formele de degradare. situaţia ecologică şi bunăstarea populaţiei. dehumificarea. Un pericol real il prezinta procesele de salinizare si desertificare a solurilor. amelioratoare. redresarea situatiei in utilizarea fondului funciar si protectia resurselor naturale sunt necesare actiuni de perfectionare a sistemului de lucrare a solului.597 mii tone.34 mii tone. Pierderile anuale de sol fertil ca rezultat al eroziunii constituie 26. ravene 12 mii ha.700 mii tone.50 mii tone.

rezultatele preconizate şi indicii de performanţă. etapele. . Ele prezinta principala bogatie naturala a tarii si merita. Capitolul II-“Obiectivele specifice ale Programului” – se stabileşte obiectivul principal realizarea măsurilor de stopare a degradării şi de sporire a fertilităţii solurilor prin modernizarea şi extinderea sistemului de îmbunătăţiri funciare. cartarea pedologica si agrochimica a terenurilor agricole. alunecări. solurile Moldovei sunt apreciate ca unele dintre cele mai fertile din lume – cca 1 miliard tone de humus. de administrare a ingrasamintelor.3-1. care conduc la micşorarea capacităţii de producţie sau la deteriorarea învelişului de sol sunt: eroziunea prin apă. neconditionat. indicii de progres şi de performanţă”. stoparea formelor active de degradare a învelişului de sol (eroziune. institutiilor de profil si a fiecarui locuitor aparte. Obiectivele principale sunt: asigurarea ştiinţifică.economici.se descrie situaţia din ultimii 15-20 ani ce au intensificat toate procesele şi formele de degradare. Cele mai grave forme. volumul şi sursele de finanţare. monitorizarea solurilor. Materialele cartografice constituie o baza informationala obiectiva pentru exercitarea cadastrului funciar. implementarea tehnologiilor moderne şi a practicilor agricole prietenoase mediului. efectuarea de activitati organizatorice si tehnologice. Terenurile degradate reprezinta suprafete pe care solul si-a pierdut partial sau total propritatile productive sub actiunea distructiva a unor factori naturali sau social . majorarea recoltelor. crearea Sistemului Informaţional Automatizat a stării de calitate a solului. Capitolul III –“Acţiuni prioritare ce urmează a fi întreprinse” Programul include următoarele acţiuni: asigurarea ştiinţifică la realizarea Programului. o atentie permanenta a statului. sporirea fertilităţii solurilor prin implementarea practicilor agricole prietenoase mediului. ravene) prin extinderea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. Realizarea Programului va asigura minimalizarea sau stoparea principalelor forme de degradare a învelişului de sol a republicii şi va crea premise de sporire a producţiei agricole de 1. termenii şi responsabilii de executare. 700 milioane tone de potasiu. sporirea calitatii produselor agroalimentare. crearea Sistemului Informaţional Automatizat al stării de calitate a solului în baza cercetărilor pedologice şi agrochimice. Lucrările prevăzute de Program vor avea impact benefic asupra situaţiei ecologice din Republica Moldova. 60 milioane tone de fosfor. conservarea (stoparea degradării) şi sporirea fertilităţii solurilor. volumul de lucrări. altor lucrari directionate spre sporirea productivitatii terenurilor agricole. Capitolul IV “Rezultatele scontate. O componenta importanta a informatiei despre sol si masurile de ocrotire si imbunatatire a acestuia sint indicii de bonitate. extinderea irigaţiei şi respectarea tehnologiilor agricole. 50 milioane tone de azot. organizarea teritoriului.solurilor. dehumificarea. secătuirea solurilor de elemente nutritive. sistemului inofensiv de fertilizare. suprafaţa afectată – 40 % din suprafaţa terenurilor agricole.5 ori. Ameliorarea lor consta in actiuni de combatere a eroziunii solului. Programul nominalizat va constitui din 5 capitole: Capitolul I “Identificarea problemei” . Stabileşte obiectivele. acţiunile. In baza unor astfel de investigatii. de refacere si fertilizare a acestuia in etape si pe categorii de lucrari. elaborarea sistemului de masuri de protectie a solurilor de eroziune si alunecari.

 implementarea agrotehnicii antierozionale. aplicarea macro.5 ori. acumularea azotului biologic prin cultivarea culturilor leguminoase.Rezultatele vor fi utilizate la evidenţierea stării de calitate a solurilor.3-1. gropi pentru siloz). Eroziunea solurilor este factorul principal de degradare a învelişului de sol al Republicii Moldova. instalaţiile şi construcţiile hidroameliorative. Lucrările prevăzute de Program vor avea impact benefic asupra situaţiei ecologice din Republica Moldova. inclusiv drenarea-desecarea solurilor arabile cu exces de umiditate. care conduce la agravarea situaţiei ecologice generale în ţară: are loc înnămolirea şi poluarea bazinelor acvatice şi terenurilor din depresiuni. amplasarea lor corectă pe pante. se distrug drumurile. utilizarea îngrăşămintelor pentru obţinerea efectului maxim de la o unitate de substanţă activă. fitoameliorative pentru prevenirea eroziunii şi stabilizarea terenurilor deteriorate de alunecări de teren şi ravene.şi microîngrăşămintelor pentru returnarea în sol a elementelor nutritive exportate cu recoltele şi optimizarea nutriţiei minerale a plantelor de cultură în vederea obţinerii recoltelor scontate. excavaţii. pedoameliorative. Sporirea fertilităţii solului se efectuează prin implementarea complexului de măsuri: asolamente zonale. producerea şi aplicarea gunoiului de grajd (composturilor) pentru compensarea pierderilor de humus în sol.  combaterea eroziunii în adâncime prin amenajarea corespunzătoare a ravenelor. debuşeelor înierbate. construcţiile. asolamentelor zonale şi antierozionale. Implementarea sistemului complex de protecţie antierozională a solurilor. Pentru stoparea degradării solurilor se impune implementarea unui complex de măsuri (acţiuni): teritorial-organizatorice cu elaborarea şi implementarea proiectelor de consolidare a terenurilor agricole. Se preconizează reîncadrarea la arabil a terenurilor ocupate cu plantaţii multianuale degradate. efectuarea lucrărilor agrotehnice pe direcţia generală a curbelor de nivel. la întocmirea proiectelor de îmbunătăţiri funciare şi aplicarea tehnologiilor intensive. cultivarea culturilor agricole în fâşii alternative cu benzi înierbate. cât şi recultivarea terenurilor antropic degradate (cariere.. procedeelor agrotehnice de combatere a eroziunii şi de remediere a însuşirilor solurilor degradate. asolamente antierozionale etc. de organizare şi amenajare antierozională a acestora pe bază de landşaft. orientarea solelor pe direcţia generală a curbelor de nivel. Capitolul V “Procedura de raportare şi evaluare”-stabileşte raportarea privind îndeplinirea şi implementarea volumului de lucrări prevăzute în Program ce se va efectua anual. agrotehnice pentru conservarea stării de calitate a solurilor prin implementarea ”Sistemului de lucrări pentru conservarea solului”.  stabilirea unei reţele de canale pentru evacuarea dirijată a surplusului de apă de pe versanţi şi prevenirea eroziunii în adâncime. zonelor vulnerabile. Realizarea Programului va asigura minimalizarea sau stoparea principalelor forme de degradare a învelişului de sol a republicii şi va crea premise de sporire a producţiei agricole de 1. hidrotehnice (amenajarea canalelor. înierbarea sau împădurirea versanţilor cu înclinare mai mare de 20. transformarea în fâneţe a terenurilor puternic erodate).  stabilirea unei reţele optime de drumuri tehnologice. irigaţia solurilor pentru combaterea secetei pedologice. . ameliorarea solurilor sărăturate.  efectuarea amenajărilor fitoameliorative (înfiinţarea perdelelor forestiere. construcţia digurilor) pentru evacuarea inofensivă a surplusului de apă pluvială de pe versanţi. Sistemul complex de protecţie antierozională a solurilor se realizează prin proiecte de organizare şi amenajare antierozională şi cuprind următoarele acţiuni şi măsuri:  repartizarea folosinţelor agricole pe versanţi în conformitate cu condiţiile de relief şi pedoclimatice.

se practică culturi în fîşii alternante de plante protectoare şi benzi înierbate pe lungimea curbelor de nivel. capabil să exploreze un strat gros de sol şi să utilizeze intens apa. se diminuează sau se opresc procesele de degradare a terenurilor. cu cantitatea şi calitatea apei disponibile. joaca un rol biocenotic. stingerea formaţiunilor torenţiale. regularizarea scurgerii apei pe versanţi. prin care se previn. cu exigenţele culturii şi condiţiile climatice din zonă.  nivelarea şi modelarea capitală a supraveţei versanţilor. banchete netede  adaptarea unei metode de irigare potrivită cu solul şi topografia terenului.  afînarea adîncă cu scopul fărîmiţării orizontului subarabil.  perdele forestiere de protecţie a terenurilor agricole şi plantaţiile forestiere pentru combaterea eroziunii solului este o masura eficienta de protectie a invelisului de sol contra actiunii distrugatoare a apei si a vintului. Aceste amenajări cuprind lucrări pentru protecţia solului. Ele actioneaza asupra regimului eolian. retinerii zapezilor.  lucrari de marire a fertilitatii solului care se asigura prin folosirea si aplicarea de îngrasaminte organice.  excluderea tasării terenurilor sau formării de benzi tasate în cadrul acestora. Trebuie de mentionat ca cu cit perdelele sunt mai tinere cu atit ele sunt mai putin eficiente.  refacerea solurilor erodate prin aport de material pămîntos. umiditatii aerului si solului.  aplicarea irigării cît mai uniform posibilă şi nivelarea terenurilor pentru o distribuire uniformă a apei pe suprafaţa solurilor.  lucrări de combatere a eroziunii solului şi de ameliorare a terenurilor afectatede alunecări. Îngrăşămintele organice sporesc activitatea biologică prin intermediul căreia se formează structura solului.  asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea unui sistem radicular adînc bine dezvoltat. Aplicarea acestora exercita o actiune multilaterala asupra sporirii fertilitatii si a rezistentei solurilor contra eroziunii. stabilizarea alunecărilor de teren.  excluderea afînării excesive a solurilor din cadrul terenurilor în pantă. Momentul irigării să fie ales astfel încît cultura să sufere un uşor deficit de apă. unde nu este posibilă semănarea permanentă cu specii de ierburi (înierbarea).  crearea şanţurilor temporare de evacuare a surplusului de apă din perioadele ploioase. agroterase. stabilizarea nisipurilor mişcătoare. . Pentru consolidarea şi protecţia terenurilor se amenajează valuri de pămînt.  pe terenurile situate în pantă.

de evitare a unor dezastre naturale (inundaţii. parcelele cadastrale trebuie în mod obligatoriu direcţionate pe terenurile în pantă. Obiectivul principal îl constituie şi stabilirea cerinţelor din zonă faţă de protecţia resurselor naturale ale solului şi în special a apelor. distribuţia neraţională a parcelelor. ceea ce înseamnă necesitatea. pe direcţia arătată. modificări în folosinţele cu rol protector al terenului. forma şi orientarea acestora cu lungimea perpendicular pe curbele de nivel. Se poate pune însă problema corelării lucrărilor de organizare a teritoriului cu cele de îmbunătăţiri funciare. distribuţia neraţională în raport cu panta a diferitelor categorii de folosinţă (arabil. iar acest lucru nu este posibil fără o organizare corespunzătoare a teritoriului. deci perpendicular pe direcţia pantei. Această corelare este absolut obligatorie pentru a putea asigura buna funcţionare şi eficienţa acestora. colmatări de drumuri. Agricultorii consideră ca obiectiv principal restructurarea suprafeţelor agricole. sau de durată lungă. Acolo unde lucrările de îmbunătăţiri funciare sunt în curs de proiectare. drumurilor şi apelor din aval. de perspectivă imediată. ar avea loc o activitate complexă. Ca urmare. Esenţial este ca lucrările solului şi semănatul să se execute întotdeauna de-a lungul curbelor de nivel. Se consideră de către agricultorii din zonă. de relief. în timp. Se mai adaugă agrotehnica neraţională aplicată terenurilor agricole în pantă. incluzând aici problematica privind prevenirea eroziunii şi altor procese de degradare a solului. aplicarea unor tehnici agricole specifice.). antrenarea cu această apă a particulelor de sol. Aceste lucrări de organizare a teritoriului sunt probleme de interes naţional (public).4. a unor dimensiuni inferioare celor obişnuite pe terenuri fără eroziune. ca şi concentrarea aşezărilor pe zona colinelor. Lucrările ar include elemente de conservare a solului. Degradarea solului pe terenurile în pantă datorită curgerii apei la suprafaţa terenului. Toate aceste probleme se pun în mod diferit în funcţie de mărimea exploataţiilor agricole şi de stadiul de amenajare a teritoriului cu lucrări de îmbunătăţiri funciare. iar mai ales şi foarte . şi anume a celor de infrastructură pe de o parte şi a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare (amenajări antierozionale. caracterizat prin parcelarea puternică a terenului. importantă precizarea lucrărilor inginereşti necesare în zonă. de asemenea. prin frecvenţa ploilor torenţiale. de o importanţă deosebită în prevenirea şi combaterea eroziunii. păşune. desecări. etc. cu tehnicile agricole aplicate şi cu condiţiile economico-sociale ale zonei. au contribuit şi pot contribui şi în viitor în mare măsură la declanşarea şi accelerarea fenomenelor erozionale.a. îndiguiri. neafectate de eroziune. deoarece în acest mod denivelările produse la arătură sau praşilă şi chiar rândurile de plante diminuează intensitatea scurgerii apei pe pantă şi a eroziunii. atât tehnică cât şi economică. ştiindu-se că pajiştile sunt mai puţin erodate decât terenurile arabile şi mai depinde şi de caracteristicile sistemului de agricultură practicat. Este. de strategie naţională (asigurarea securităţii alimentare. asupra stării de fertilitate a solului şi asupra stării de calitate a terenurilor. prevenirea unor dezechilibre şi conflicte sociale interne). irigaţii. a parcelării acestora în raport cu condiţiile naturale. livadă. prevenirea poluării cu substanţe chimice contaminate. iar în cazuri limită. fâneaţă. lipsa unei raionări pe baze ştiinţifice a culturilor în funcţie de erodabilitatea solurilor. activitate care ar urmări îmbunătăţirea modului de folosire a terenurilor agricole pe o suprafaţă de teren. Amenajarea antierozională a terenurilor în pantă constituie pentru specialiştii din zonă o categorie extrem de importantă de lucrări de îmbunătăţiri funciare. pedologice. ş. Intensitatea proceselor de eroziune depinde de caracteristicile climatice. unde pericolul este cel mai puternic. Aceşti factori influenţează eroziunea prin: modul de producţie din trecut. a îngrăşămintelor şi a reziduurilor de pesticide aplicate este un proces cu largă extindere şi cu consecinţe negative adesea extrem de grave. prin înclinarea şi lungimea versanţilor. trecerea în conservare a unor terenuri agricole. de dezvoltare generală a agriculturii şi a populaţiei locale (comasarea terenurilor excesiv parcelate). vie. adesea. adesea mult diferită de organizarea teritoriului pe terenurile plane. Concluzie Factorii social-economici alături de cei politici. prin rezistenţa solului la eroziune. în special a eroziunii de suprafaţă. această corelare se poate realizeaza prin proiectare concomitentă şi în deplin acord a celor două categorii de lucrări. alunecări de teren. Prin organizarea teritoriului agricol. drenaje) pe de altă parte.). de caracteristicile covorului vegetal.

asupra dimensiunii şi formei parcelelor cadastrale. precum şi împădurirea şi înierbarea terenurilor. este acela de protecţie a mediului. amplasate la capătul unui grup de parcele. combaterea eroziunii solului. dar inevitabile. în acord cu relieful natural al terenului. Acest obiectiv se referă la asigurarea condiţiilor pentru prevenirea proceselor de degradare a solului şi pentru reabilitarea terenurilor degradate. trasate astfel încât să nu aibă o înclinare care să prezinte pericol de eroziune de adâncime. Reţeaua drumurilor de exploatare pe terenurile în pantă trebuie să fie şi ea foarte bine adaptată evitând orice înclinare care ar permite dezvoltarea eroziunii în adâncime de-a lungul drumului. trasate de-a lungul parcelelor şi având un debuşeu asigurat prin canale sau şanţuri de obicei înierbate. a unor forme neregulate. desigur. Un obiectiv conştientizat perfect la agricultorii din zonă. cu efecte nedorite. Astfel de abateri nu pot fi decât cu totul izolate. . În această zonă cu climat umed sau semi-umed. este adesea necesară pe pante mari. Mici abateri de la urmărirea exactă a curbelor de nivel sunt posibile pentru obţinerea unor parcele de formă cât de cât dreptunghiulară. trasarea drumurilor în serpentine. parcelarea terenului trebuie să asigure scurgerea apei prin rigole slab înclinate. Proiectul nominalizat va permite stoparea formelor active de deteriorare a învelişului de sol.frecvent. sporirea fertilităţii solurilor pentru obţinerea recoltelor contate.

org http://lex.justice. Chisinau 2004 Internet: http://www.eu http://www.md .scribd.com http://www.recolta.scritube. Bibliografie Dan Nour “Eroziunea solului” Editura Ponstos .md http://www.moldova.5.agriculture.com http://economie.

2.Anexe: 1. Sol erodat prin apă (1.2) .