Sunteți pe pagina 1din 11

Reanalizarea i actualizarea proiectelor la CPAMN ntre cota +10 mrMB i cota terenului natural km 9+000 14+820 mal stng

g i km 11+900 14+820 mal drept. Etapa IV: km 12+500 13+000 mal drept ntre cota +10 mrMB i cota terenului natural
Contract nr. 8269/3646/II/17 Faza: PT+CS+DE

CUPRINS CAIET DE SARCINI COLOANE FORATE


1. GENERALITI 2. COLOANE FORATE (TIP BENOTO) 2.1. Fazele de execuie 2.2. Descrierea operaiunilor 3. MATERIALE UTILIZATE CONDIII DE CALITATE 3.1. Beton 3.2. Ciment 3.3. Agregate 3.4. Apa 3.5. Aditivi 3.6. Prepararea betonului 3.7. Transportul betonului 3.8. Armturi 3.9. Tolerane 4. CONTROLUL CALITII LUCRRILOR 4.1.Pe timpul execuiei lucrrilor 4.2. Dup execuie 5. RECEPIA LUCRRILOR 5.1. Recepia gurii forate, a carcasei i a betonului nainte de betonare 5.2. Recepia materialelor 5.3. Recepia coloanei dup betonare

CAP. 1. GENERALITI Coloanele de beton (tip Benoto) 1080 mm prevzute n proiectul tehnic se execut pentru consolidarea terenului instabil de la baza taluzului n loess. Pentru fiecare coloan se va ntocmi FIA DE FORARE BETONARE, conform STAS 2561/4/90, document indispensabil la recepia lucrrilor. Conform proiectului tehnic, coloane forate se vor executa pe dou rnduri. n cazul constatrii unor abateri de la prezenta documentaie proiectantul i beneficiarul vor putea dispune ntreruperea lucrrilor, antreprenorul fiind obligat la refacerea lucrrilor necorespunztoare. Antreprenorul este obligat s efectueze toate ncercrile de laborator i verificrile prezentate n acest caiet de sarcini, precum i ncercrile i verificrile suplimentare pe care, pe parcursul execuiei, proiectantul sau beneficiarul le vor considera necesare. La execuie se vor respecta prevederile standardelor i normativele n vigoare, n msura n care acestea din urm completeaz i nu contravin prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat s organizeze autocontrolul calitii lucrrilor pe toate fazele de execuie. Beneficiarul, prin consultant, este obligat s supravegheze realizarea corect pe faze a lucrrilor i s semnaleze proiectantului abaterile constatate. Documente de referin 1. 2. 3. 4. 5. 6. Legea 10/1995 STAS 2561/4/90 SR 667/2001 SR 662/2002 STAS 438/1/89 438/2,3,4-98 NP 067/2002 Legea privind calitatea n construcii Teren fundare. Piloi forai de diametru mare. Prescripii generale de proiectare, execuie i recepie Agregate naturale i piatr prelucrat pentru drumuri Agregate naturale de balastier i Produse din oel pentru armarea betonului. Oel beton laminat la cald. Srm rotund trefilat. Plase sudate Normativ departamental privind proiectarea lucrrilor de aprare a drumurilor, cilor ferate i podurilor.

CAP. 2. COLOANE FORATE (TIP BENOTO) 2.1. Fazele de execuie Execuia platformei de lucru; Sparea coloanei; Armarea coloanei; Betonarea coloanei.

2.2. Descrierea operaiunilor 2.2.1. Execuia platformei de lucru Limea platformei de va fi de 12,6 la nivelul pietrei sparte i de 12,0 m la nivelul radierului de beton. Din punct de vedere al mbrcmintei, platforma de lucru se realizeaz din piatr spart de 10 cm i beton simplu de 25 cm grosime. Platforma de lucru se execut n ordinea operaiilor enumerate n continuare: trasarea i realizarea platformei de lucru, transportul pmntului excavat n depozit; nivelarea i compactarea terenului; aternerea stratului de piatr spart cilindrat n grosime de 10 cm; realizarea radierului din beton simplu C 6/7,5 n grosime de 25 cm.

2.2.2. Sparea (forarea) coloanei Coloanele de tip Benoto se vor executa cu tubaj recuperabil astfel: se trasez axa rndului de coloane cu care se ncepe execuia i se stabilesc reperii de nivelment; se fixeaz instalaia de forat pe poziie i se caleaz; se introduce tubajul cu ajutorul jetului de ap sub presiune (luvoaiere); se sap n interiorul tubajului recuperabil cu cupa tip greifer, pstrndu-se un dop de pmnt de cca. 1,0 la baza tubajului; ritmul de evacuare va fi moderat, urmrindu-se ridicarea lin a greiferului de pe fundul forajului.

Intervalul de timp ntre ncheierea forrii i nceperea betonrii nu va depi 36 ore. 2.2.3. Armarea coloanelor Armarea coloanelor Benoto se face cu carcase circulare i comport urmtoarele operaii: confecionarea carcaselor de armtur i transportul lor la locul de punere n oper; lansarea lent a carcasei n interiorul tubajului cu ajutorul unei macarale care va prinde carcasa de armtur n 3 puncte pentru a evita desprinderea acesteia i producerea de accidente.

n cazul n care carcasa se execut din mai multe tronsoane, n cursul operaiei de nndire, tronsoanele coborte anterior se suspend la faa superioar a tubulaturii.

2.2.4. Betonarea coloanei Modul n care se execut betonarea unei coloane Benoto este n funcie de prezena sau absena apei din gaura de foraj, existnd astfel dou tehnologii de turnare: - sub ap; - n uscat. Ambele tehnologii comport urmtoarele etape de realizare a betonrii: - turnarea betonului C 18/22,5 de consisten fluid: n uscat cu lucrabilitate la locul de turnare T4 (tasare 10 15 cm) pentru betoanele pompate cu pompa hidraulic de beton cu piston de 20 mc/or; sub ap cu lucrabilitate la locul de turnare T4/T5 (tasare 15 18 cm) pentru betoanele turnate cu plnia prin cdere liber a betonului prin burlane de dirijare. - retragerea n avans a tubulaturii de turnare fa de tubajul recuperabil al instalaiei de foraj, odat cu avansarea betonrii. La betonarea n uscat captul de jos al furtunului de betonare va trebui s nu fie la mai mult de 1,5 m deasupra nivelului betonului la un moment dat. La betonarea sub ap se vor folosi burlane de dirijare cu diametrul minim 20 cm, betonarea fcndu-se continuu cu un debit de betonare de minim 4 mc/or. Adncimea n beton a coloanei de betonare va fi cuprins ntre 2 4 m, iar baza tubajului coloanei va fi cu cel puin 2 m mai jos dect nivelul betonului turnat. La terminarea betonrii capul coloanei betonate va trebui s fie mai sus fa de cota din proiect cu cca. 1,0 m. Materialul n surplus, care nu ndeplinete condiiile de calitate necesare, va fi ndeprtat ulterior, iar suprafaa rezultat va fi curat cu jet de aer comprimat. CAP. 3. MATERIALE UTILIZATE CONDIII DE CALITATE
3.1. Betonul

3.1.1. Tipul betonului Betonul pentru coloanele forate va fi C 18/22,5. Pentru determinarea clasei de beton si a cimentului folosit s-a tinut seama de normativul NE 012-99, dupa cum urmeaza: clasa de expunere a constructiei in conditii de mediu - este 2.b (mediu umed sever) - cerinte minime de asigurare a durabilitatii pentru beton in functie de clasele de expunere (pentru clasa de expunere 2.b): - clasa de beton C 18/22,5 - gradul de impermeabilitate P 810 -

- cimentul utilizat - dozajul de ciment - raportul A/C maxim - agregate rezistente la nghe-dezghet - grad de gelivitate - granula maxima

H II/A-S 32,5 325 kg/mc 0,45 da G 100 31 mm

La alcatuirea retetei de betonare se va tine seama de prevederile din Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 01299, tiparit in Buletinul Constructiilor vol. 8 9/1999.
3.2. Cimentul

Inlocuirea tipului de ciment nu este admisa dect cu avizul proiectantului, cu un ciment cu calitati similare. La alegerea tipurilor de ciment pentru prepararea betoanelor s-a tinut seama de conditiile din NE 012-99. Verificarile obligatorii care vor fi efectuate pentru ciment sunt urmatoarele: - la aprovizionare, conform prevederilor Codului NE 012-99 din Anexa VI.1 pct. A.1 - inainte de utilizare, conform prevederilor din Anexa VI.1 pct. B.1 din acelasi cod Metodele de ncercare sunt reglementate prin SREN 196 1/95,SR EN 196/2-3/97 si cod NE 012-99. Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate. Durata de depozitare a cimentului nu va trebui sa depaseasca 45 zile si se va intrebuinta in ordinea datelor de fabricatie. Se interzice folosirea cimentului avnd temperatura mai mare de + 50 C sau pentru care s-a depasit termenul de garantie prescris de producator. Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dup verificarea starii de conservare. Daca se constata alterarea cimentului din depozit, acesta va fi evacuat, fiind interzisa utilizarea lui la prepararea betoanelor. Nu se admite amestecarea cimenturilor, ci utilizarea lor ca atare. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii cimentului astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de fabrica furnizoare; - intr-un registru vor fi inscrise rezultatele determinarilor de laborator.
3.3. Agregatele

Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca agregatele sunt indicate in SR 12.620/2003, SR 662-2002 si SR 667-2001 (0; 1; 2; 4; 8; 16; 31.5 (32); 63)). Sorturile utilizate sunt urmatoarele: nisip sortat de rau si lacuri cu granule 0 4 mm pietris cu granula 4 8 mm i 4 31 mm balast cu dimensiunea 0 - 63 mm.
5

Agregatele trebuie sa fie curate, sa provina din roci stabile, sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare in reactie cu cimentul. Sorturile utilizate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa fie caracterizate printr-o granulozitate continua; - continutul de granule care ramn pe ciururile care delimiteaza sortul nu trebuie sa depaseasca 10 %, cu conditia ca agregatele necorespunzatoare dimensiunilor sa reprezinte maxim 15 % din masa; - dimensiunea maxima a granulelor ce ramn pe sita superioara sa nu depaseasca 1,5 Dmax. Verificarile obligatorii privind calitatea agregatelor sunt urmatoarele: - la aprovizionare, conform Anexei VI.1 pct. A.2, din Cod NE 012-99 - inainte de prepararea betonului, conform Anexei VI.1 pct. B.2, din acelasi normativ Din punct de vedere al formei, granulele de agregate avnd Dmin. 7(8) mm, trebuie sa fie caracterizate pentru pietris prin: - valori medii - b/a min. 0,66 - c/a min. 0,33 - continut de granule plate si aciculare: max. 25 % Metodele de incercare sunt reglementate prin STAS 4606-80. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: -intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de fabrica furnizoare; -intr-un registru vor fi mentionate rezultatele determinarilor de laborator efectuate.
3.4. Apa

Apa utilizata la prepararea betoanelor trebuie sa provina din reteaua publica sau din alte surse, cu conditia sa indeplineasca prevederile din SREN 1.008/2003. Verificarile se fac inainte de inceperea prepararii betonului si rezultatele se inscriu in evidenta laboratorului.
3.5. Aditivii

Aditivul utilizat este Disan A ce trebuie sa ndeplineasca conditiile SR EN 934/2/2003. Se vor efectua urmatoarele verificari: - la aprovizionare, conform Anexei VI.1 pct.A.4, din Cod NE 012-99 - inainte de utilizare, conform Anexei VI.1 pct. B.3, din acelasi cod Aditivul se utilizeaza sub forma de solutie avnd concentratia de 20 % 1 % substanta uscata n unitati de masa. Aditivul va fi insotit de certificatul de calitate al lotului respectiv.
6

3.6. Prepararea betonului

Este interzisa prepararea in instalatii care nu asigura un grad de omogenitate I sau II sau la care dispozitivele de dozare cu care sunt echipate sunt defecte. Antreprenorul raspunde permanent de buna functionare a mijloacelor de dozare, verificndu-le ori de cate ori este necesar, dar cel putin o data pe saptamana. Personalul care deserveste statia de betoane sa fie instruit corespunzator in conformitate cu prevederile din Anexa I.6 din Codul NE 012-99 Dozarea materialelor folosite la prepararea betoanelor se va face gravimetric, fiind admise urmatoarele abateri: - 2 % pentru ciment si apa - 3 % pentru agregate - 5 % pentru aditivi Cantitatea de apa corespunzatoare unui amestec se va corecta tinand seama de umiditatea agregatelor, astfel incat sa se respecte raportul A/C. Ordinea de introducere a materialelor componente in malaxor se face conform prevederilor Cartii tehnice a utilajului respectiv. Pe parcursul prepararii betonului se va regla procesul tehnologic privind lucrabilitatea. La terminarea unui schimb sau intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de o ora, malaxorul va fi spalat cu jet de apa sau apa cu pietris. Se va evita golirea malaxoarelor in cazul betonului preparat in instalatii centralizate, direct in mijloacele de transport, folosindu-se buncare intermediare. Golirea malaxoarelor, in cazul betonului preparat in instalatii necentralizate, se va face direct in cuvele pentru turnarea betonului. Nu se admite mentinerea betonului in buncar si cuve mai mult de 15 min. Laboratorul va tine evidenta privind calitatea betonului preparat prin urmatoarele: - compozitia betonului realizat; - caracteristicile betonului proaspat (lucrabilitatea, continut de aer, densitatea, temperatura); - confectionarea epruvetelor de beton pentru determinarea rezistentelor mecanice si inscrierea rezultatelor obtinute. Seful punctului de lucru va tine evidenta betonului turnat pe formulare tip, unde se vor consemna zilnic: cantitati de betoane turnate; elemente; confectionarea epruvetelor de control si rezultatele incercarilor mecanice pe betonul intarit.

Determinarile care se vor efectua asupra betonului proaspat si intarit vor fi conform Anexa VI.1 pct. C.1, D1, C2 si D2, din Cod NE 012-99.

3.7. Transportul betonului

Betoanele vor fi transportate obligatoriu cu autoagitatoarele care trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Durata maxima la transport a betonului va fi de o ora de la descarcarea betonului in mijlocul de transport, dar cu conditia sa nu depaseasca timpul de inceput de priza. In cazul in care intervalul de timp dintre descarcarea si rencarcarea cu beton a autoagitatoarelor depaseste o ora, acestea se vor spala. Fiecare transport va fi insotit de o fisa in care se vor inscrie orele de incarcare descarcare, tipul betonului transportat si temperatura betonului la locul de incarcare.
3.8. Armturile

Otelurile trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89 si 438/2,3,4-98 se utilizeaza urmatoarele tipuri: - OB 37 armaturi de rezistenta sau constructive; - PC 52 armaturi de rezistenta. Pentru oteluri din import, este obligatorie existenta certificatului de calitate, n care se va mentiona tipul de otel echivalent din STAS 438/1,2,3. In cazul cand exista dubiu asupra modului in care s-a facut echivalarea, otelul se va putea utiliza pe baza ncercarilor de laborator, nsusite de proiectant. Livrarea Se realizeaza conform prevederilor n vigoare, nsotita de certificatul de calitate. Cand livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, trebuie insotita de certificate de garantie, corespunzatoare loturilor pe care le livreaza. Depozitarea Depozitarea se face separat, pe tipuri si diametre, n spatii amenajate, asigurandu-se: - evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului; - evitarea murdaririi cu pamant; - asigurarea identificarii usoare a fiecarui sortiment. Controlul calitatii Operatia de control consta, conform anexa VI.1A.5 din NE 012, din: - constatarea existenei certificatului de calitate; - verificarea dimensiunilor; - examinarea aspectului; - verificarea prin ndoire la rece. Fasonarea armaturilor Se face n stricta concordanta cu proiectul. Se trece la fasonarea armaturilor, de catre executant, dupa analizarea posibilitatilor practice de montare, fixare, betonare si compactare.

Daca se considera necesar, se va solicita proiectantului reexaminarea pozitiilor de armare. Armaturile ce se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte, n care scop se vor ndeparta eventualele impuritati si rugina de pe suprafata barelor, cu ajutorul periei de sarma. Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile limita, din anexa II.1 din NE 012. Otelul beton, livrat in colaci si bare indoite, inainte de taiere si fasonare, va fi indreptat prin intindere cu troliul, fara a se depasi o alungire de 1 mm/m. Barele taiate si fasonate, vor fi etichetate si depozitate, astfel incat sa nu fie confundate si sa li se asigure pastrarea formei, pana in momentul montarii. Pe unele platforme industriale, unde corodarea este favorizata, se recomanda montarea si betonarea armaturilor in max. 15 zile de la fasonare. Armaturile se termina cu ciocuri, conform proiectului. Pentru armaturile netede, avand diametrul d, ciocul se ndoaie la 180, cu raza interioara de min. 1,25d si portiunea dreapta de capat de min. 3d. Pentru armaturile cu profil periodic, ciocul se ndoaie la 90o, cu raza interioara de minim 2d i portiunea dreapta de capat, de minim 7d. ndoirea barelor inclinate se face dupa un arc de cerc, de raza cel puin 10d. Capetele barelor inclinate, trebuie sa aiba o portiune dreapta, cu o lungime de cel putin 20d, in zonele intinse, si cel putin 10d, n zonele comprimate. n cazul etrierilor, raza cercului de ndoire va fi 2d. Fasonarea cercurilor si indoirea armaturilor, se executa cu o miscare lenta, fara socuri. Se interzice fasonarea armaturilor la temperatur sub 10oC. Barele cu profil periodic, cu diametrul mai mare de 25 mm, se vor fasona la cald. Montarea armaturilor Montarea armaturilor, incepe numai dupa: - receptionarea cofrajelor; - acceptarea de catre proiectant a fisei tehnologice de betonare. Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa asigure mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre etc.). La fasonarea si montarea barelor de armatura nu se vor depasi urmatoarele abateri: - distanta intre axele barelor: - lungimea barelor fata de proiect: 5 mm 5 mm pentru barele cu lungimea mai mica de 1 m 20 mm pentru barele cu lungimea mai mare de 1 m Stratul de acoperire cu beton a armaturilor este de 70 mm.

3.9. Tolerane admisibile Abaterile limit admise fa de cotele i dimensiunile aflate n proiect sunt: - la poziia n plan a coloanelor la nivelul bazei radierului; 7,5 cm la coloanele dispuse pe un rnd; 10 cm la coloanele dispuse pe mai multe rnduri; - la nclinarea axei coloanei - la dimensiuni - la cot 2% 2 cm pentru diametrul coloanei 20 cm pentru cota bazei coloanei 5 cm pentru cota capului coloanei.

CAP. 4. CONTROLUL CALITII LUCRRILOR


4.1. Controlul calitii pe timpul execuiei

4.1.1. Platforma de lucru Realizarea platformei de lucru se va verifica n mod continuu de la caz la caz, vizual i prin metode topografice. Verificarea calitii pietrei sparte (SR 662/2002) se face pe loturi de acelai fel de agregate prin metoda verificrii de lot urmrindu-se: granulozitatea, condiiile de filtru invers, corpuri strine, pri levigabile. Se va verifica gradul de compactare a platformei. 4.1.2. Sparea coloanei La fiecare faz de execuie se va verifica: natura terenului spat; cota i adncimea gurii spate (s corespund celei din proiect); nclinarea axei tubulaturii nu trebuie s fie mai mare de 2% fa de cea prevzut n proiect.

4.1.3. Armarea coloanei La aceast faz a execuiei se fac urmtoarele verificri: verificarea execuiei carcasei de armtur conform proiectului (carcasa trebuie s aib asigurat rigiditatea la transport i manipulare); verificarea armrii coloanei conform proiectului (s nu fie inversate carcasele amonte cu cele din aval la lansare); verificarea distanierilor astfel nct s asigure centrarea corect a carcasei de armtur i stratul de acoperire cu beton ct mai unirform pe conturul coloanei.

4.1.4. Betonarea coloanei - Verificarea ca betonarea coloanei s se realizeze imediat dup armarea ei, continuu i fr ntrerupere; - Verificarea cotei superioare de betonare a coloanei; - Verificarea ca temperatura betonului la punerea n oper s fie mai mare de +50C; - Verificarea calitii betonului proaspt prin probe recoltate:
10

la locul de punere n oper la fiecare 10 mc de beton pus n oper se preleveaz 3 probe de beton i se determin consistena i clasa lui prin metoda tasrii conului conform STAS 1.759/88 i SR EN 12.350/2,4/2002; la staia de betonare o prob pe schimb i tip de beton. - Verificarea fiei de forare betonare a coloanei, completat de constructor. 4.2. Controlul calitii dup execuie Dup execuia coloanei: - controlul calitii betonului pus n oper; - verificarea continuittii corpului coloanei: la coloane cu deficiene la spare i rsturnare; la un numr de coloane stabilit anterior prin proiect. Controlul se face prin metoda nedistructiv a carotajului sonic de ctre instituii specializate. Prin aceast metod se va controla 1 coloan la fiecare 50 coloane executate. CAP. 5. RECEPIA COLOANELOR Receptia gurii forate, a carcasei i betonului, inainte de betonare Receptia gaurii forate inainte de betonare consta in: stabilirea pozitiei in plan; stabilirea verticalitatii; verificarea cotei de fundare; verificarea terenului de la baza si concordanta cu datele din studiul geotehnic. verificarea documentelor de control a calitatii efectuata prin incarcarile pe cuburi; verificarea certificatului de calitate ale cimentului; verificarea otelului beton; verificarea alctuirii carcaselor.

Recepia materialelor -

Pentru fiecare coloana se va completa fisa de forare betonare anexata prezentului caiet de sarcini. Aceste fise servesc ca document de receptie a lucrarilor ascunse si vor fi atasate Cartii Tehnice a Constructiei. Receptia coloanei dupa betonare consta din stabilirea pozitiei in plan si a inclinarii, din verificarea datelor referitoare la betonare si din examinarea documentelor.

INTOCMIT, ing. C. Tomescu

VERIFICAT, ing. S Vlad

11