Sunteți pe pagina 1din 7

3.

Siruri in spatii metrice



3.1. Siruri in spatii metrice

Spatiile metrice constituie cadrul firesc pentru studiul convergentei sirurilor. Astfel, in spatiul
metric (X, d) spunem ca sirul (x
n
)
n
este convergent, daca exista un punct x X, astfel incat sirul de
numere reale (d(x
n
, x))
n
sa fie convergent la zero, adica:
0 > n
0
N, astfel incat n n
0
sa avem d (x
n
, x) < .
Daca sirul (x
n
)
n
converge catre limita x, scriem x
n
inX
x sau lim
n
x
n
= x. Un sir convergent in (X, d) are
limita unica.
Un sir din spatiul metric (X, d) se numeste marginit daca toti termenii sai sunt continuti intr-o bila
deschisa din X.
Fie (x
n
)
n
un sir in X. Fixand un sir crescator de numere naturale k
0
< k
1
<< k
n
< si considerand
sirul (
n
k
x )
n
, vom defini astfel un subsir al sirului (x
n
)
n
, adica o selectie ordonata a termenilor sirului
(x
n
)
n
. Se observa ca n k
n
, n N.
Propozitia 3.1.1. a) Orice subsir al unui sir convergent este convergent la aceeasi limita.
b) Orice sir convergent este marginit.

Se poate defini notiunea de convergenta a unui sir intr-un spatiu metric si cu ajutorul
vecinatatilor, ceea ce permite extinderea notiunii de convergenta in spatii mai generale.
Propozitia 3.1.2. Fie (x
n
)
n
un sir in spatiu metric (X, d). Atunci urmatoarele afirmatii sunt echivalente:
i) x
n
inX
x;
ii) 0 > n
0
N, astfel incat n n
0
sa avem x
n
B (x, );
iii) in afara oricarei vecinatati a lui x exista cel mult un numar finit de
termeni ai sirului.

In cazul spatiilor liniare normate, sirurile convergente au, in plus, urmatoarele proprietati:
Propozitia 3.1.3. Fie (E, . ) un spatiu liniar normat. Atunci:
a) Daca (x
n
)
n
E, x
n
nE
x, atunci
n
inR
x x ;
b) Fiind date (x
n
)
n
si (y
n
)
n
doua siruri din E, x
n
inE
x, y
n
inE
y, atunci:
x
n
+ y
n

inE
x + y.
Fie a R, atunci ax
n

inE
a x.
Daca (a
n
) R si a
n

inR
a, atunci a
n
x
n

inE
ax.
c) Fiind date (x
n
)
n
si (y
n
)
n
doua siruri din E, x
n
inE
x, y
n
inE
y, si y 0,
atunci:
n
inE
n
x x
y y
.
Un sir (x
n
)
n
din spatiul metric (X,d) se numeste sir Cauchy daca :
0 > n
0
N, astfel incat m, n N cu m, n n
0
, sa avem d(x
m
,x
n
) < ,
adica, de la un anumit rang in sus, orice doi termeni sunt suficient de apropiati , in sensul distantei d.
Sa observam ca in definitia sirului Cauchy nu intervin decat termenii sirului, spre deosebire de sirul
convergent unde intervine un nou element -limita.
Propozitia 3.1.4. Fie (X, d) un spatiu metric. Atunci:
a) Orice sir convergent din X este sir Cauchy.
b) Orice sir Cauchy din X este marginit.
c) Un sir Cauchy ce contine un subsir convergent este convergent, avand
aceeasi limita.
Fie (X, d) un spatiu metric si A X. Punctul x
0
X (ce poate sa apartina sau nu lui A) se numeste
punct de acumulare al multimii A, daca pentru oricare V V(x
0
) avem (V \ {x
0
}) A si va fi notat
x
0
A. Daca exista o vecinatate V V(x
0
) astfel incat V \ {x
0
}) A = , atunci x
0
este punct izolat al
multimii A. Multimea punctelor de acumulare ale multimii A se numeste multime derivata si se noteaza
A . Trebuie remarcat ca doar multimile infinite au puncte de acumulare.
In continuare, vom da o caracterizare cu ajutorul sirurilor a punctului de acumulare:
Propozitia 3.1.5. Fie (X, d) un spatiu metric si A X. Punctul x
0
X este punct de acumulare al
multimii A daca si numai daca exista un sir (x
n
)
n
A, x
n
x
0
,n N , convergent la x
0
.
Vom introduce o clasa deosebit de importanta de spatii metrice si anume spatiile metrice
complete. Numim spatiu metric complet un spatiu metric in care orice sir Cauchy este convergent.
Pentru a argumenta afirmatia R este spatiu metric complet este necesara prezentarea unor rezultate
preliminare, cu adevarat importante.
Teorema 3.1.1. (Bolzano-Weierstrass) Orice multime de numere reale marginita si infinita are cel
putin un punct de acumulare.
Lema 3.1.1. (Lema lui Cesaro) Orice sir marginit de numere reale contine un subsir convergent.
Teorema 3.1.2. (criteriul de convergenta al lui Cauchy) In R orice sir Cauchy este convergent.
Demonstratie. Un sir Cauchy fiind marginit, conform lemei lui Cesaro, va contine un subsir
convergent si astfel sirul initial va fi convergent.

Sa consideram acum spatiul R
p
, p > 1, cu metrica euclidiana. Un sir (x
n
)
n
R
p
,
( )
1 2
, ,...,
p
n n n n
x x x x este marginit, respectiv Cauchy, respectiv convergent, daca cele p siruri
componente
( ) ( ) ( )
1 2
, ,...,
p
n n n
n n n
x x x ale sale sunt marginite, respectiv Cauchy sau convergente,
demonstratia acestor afirmatii bazandu-se pe inegalitatile:
( )
2
1 1
p p
i i k k k k
k k
x y x y x y



, ,
i i
x y R , 1 i p,
Astfel in R
p
, limita unui sir (convergent) se calculeaza pe componente.

exemplu:Fie sirul din R
3
,
1
( , sin2 , ( 1))
n n n
n
x n n e
n
. Rezulta ca sirul va avea limita
lim
n
n
x

= (1, 0, 1).
Asadar, studiul unui sir de puncte din R
p
se reduce la studiul a p siruri de numere reale. Fiind dat (x
n
)
n

un sir Cauchy in R
p
, cele p siruri componente sunt siruri Cauchy in R, deci convergente, rezultand
astfel convergenta sirului (x
n
)
n
si astfel putem afirma ca R
p
este un spatiu complet.
Un spatiu liniar normat care este un spatiu metric complet se numeste spatiu Banach.

Vom prezenta proprietati specifice sirurilor de numere reale, rezultate din axioma marginii
superioare:
Propozitia 3.1.6. (trecerea la limita in inegalitati) Daca sirurile de numere reale (x
n
)
n
si (y
n
)
n
sunt
convergente, ,
n n
inR inR
x x y y si, in plus, x
n
< y
n
, n N, atunci x y.
Teorema 3.1.3. Daca (x
n
)
n
R este un sir monoton crescator (i.e. x
n
x
n+1
,
n N) si marginit superior (i.e. M R, astfel incat n N x
n
M ), atunci sirul (x
n
)
n
este
convergent si limita sa este sup{x
n
, nN}.
Sa remarcam ca un rezultat analog se obtine pentru sirurile de numere reale descrescatoare si marginite
inferior si sa retinem ca afirmatia nu este adevarata pentru sirurile de numere rationale, in general. De
exemplu, sirul :1, 1.4, 1.41, 1.414,. este monoton crescator, marginit superior, dar nu este
convergent in Q deoarece lim
n
n
x

= 2 Q.

In finalul acestui paragraf reamintim ca in capitolul introductiv am definit sirul de functii ca fiind
o aplicatie f: N Hom(A, X
1
), unde A X, si (X, d) si (X
1
, d
1
) sunt doua spatii metrice.. Notatia
consacrata pentru termenul general este f(n) = f
n
, unde f
n
: A X
1
, iar pentru sirul de functii este ( f
n
)
n
.
Fixand x
0
A, obtinem (f
n
(x
0
))
n
un sir de puncte din X
1
Spunem ca (f
n
)
n
este convergent in x
0
daca
sirul (f
n
(x
0
))
n
este convergent in X
1
. Multimea punctelor xA, pentru care sirul (f
n
(x))
n
este convergent
se numeste multime de convergenta; daca (f
n
)
n
este convergent pe A
1
A, atunci putem defini pe A
1
o
functie, numita functia limita, data de
0
x
0
( ) f x a , unde
0
( ) f x este limita sirului (f
n
(x
0
))
n
. Tipul de
convergenta definit mai sus se numeste convergenta punctuala si vom spune ca (f
n
)
n
converge
punctual la f pe A
1
daca:
xA
1
, 0 > , n
0
(x, ) astfel incat n n
0
,

avem |f
n
(x) - f (x)| < ..
Trebuie sa retinem ca rangul n
0
depinde atat de cat si de x.
Cazul in care n
0
depinde doar de , caz in care sirul (f
n
(x))
n
converge la fel de repede pentru toti
xA
1
, este cazul convergentei uniforme. Astfel, sirul ( f
n
)
n
converge uniform la f pe A
1
, daca:
0 > n
0
( ), astfel incat n n
0
,

avem | ( ) ( ) |
n
f x f x < , x A
1
.
Convergenta punctuala se noteaza
p
n
f f , iar cea uniforma
u
n
f f . Convergenta uniforma este o
notiune globala, avand multe aplicatii (e.g. in aproximatii, daca
u
n
f f , functia f este aproximata de
sirul ( f
n
)
n
).
exemplu: Fie f
n
: [0,1] R, ( )
n
n
f x x , nN; sirul (f
n
)
n
converge punctual catre functia
f : [0,1] R,
0, (0,1]
( )
1, 1
x
f x
x

'

dar nu converge uniform catre f : [0,1) R deoarece presupunand


contrariul si luand 0 > , exista n
0
( ), astfel incat n n
0
,

avem
n
x < , x [0, 1), inegalitate din
care rezulta ca
1
ln
1
ln
n
x

> , x [0,1), adica,


[0,1)
1
ln
sup
1
ln
n
x

> = + si n
0
( ) = + . O multime de
convergenta uniforma este [0, ) unde (0, 1). In acest caz obtinem:
0 > n
0
( ) =
1
ln
1
ln

]
]
]
]
]
]
+ 1, astfel incat n n
0
,

avem:
n
x < ,x[0,).
Prezentam acum urmatorul criteriu de convergenta uniforma:
Propozitia 3.1.7 (criteriul lui Cauchy) Considerand (X, d) un spatiu metric si (X
1
, d
1
) un spatiu metric
complet, sirul (f
n
)
n
este uniform convergent pe multimea de convergenta A
1
daca si numai daca:
0 > n
0
( ), astfel incat n, m n
0
avem
1
d ( f
n
(x), f
m
(x) ) < , xA
1
.

Probleme.

1. Argumentati convergenta sirurilor urmatoare cu ajutorul definitiei.
a)
2 1
lim 2
2
n
n
n

+
; b)
sin
lim 0
n
n
n

; c)
2
1 1
lim( , ) (0,0)
n
n n

.
.
2. Aratati ca urmatoarele siruri sunt siruri Cauchy:
a)
2
1
1
n
n
k
a
k

; b)
1
sin !
!
n
n
k
k
b
k

; c)
1
1
2
2
n
k
n k
k
arctg
c

.
R. In aplicatii folosim o alta varianta a definitiei sirului Cauchy, si anume: (x
n
)
n
R este sir Cauchy
daca : > 0 n
0
N, astfel incat n n
0
si p N avem | |
n p n
x x
+
< .
a) Vom evalua:
2
1 1
1 1 1 1 1
( 1) 1 1 1
n p n p
n p n
k n k n
a a
k k n n p n k
+ +
+
+ +
< <
+ + + + +

. Deoarece
1
lim 0
1
n
n

+
,
avem: > 0 n
0
N, astfel incat n n
0
si p N
n p n
a a
+
< .

In general, problema este rezolvata daca reusim majorarea lui
n p n
a a
+
cu un sir care sa nu depinda
de p, convergent la 0, sau cum se mai spune daca 0
n p n
n
a a
+

, uniform in raport cu p.

3. Intr-un spatiu normat (E, . ) sirul (x
n
)
n
este sir Cauchy. Aratati ca sirul (
n
x )
n
este convergent.
R. Sirul (
n
x )
n
este un sir de numere reale pozitive, asadar este suficient sa aratam ca este sir Cauchy,
bazandu-ne pe inegalitatea:
n m n m
x x x x < .

4. Sa se determine
'
i
A , 1 i 5, unde:
A
1
= {1, 2, 3}, A
2
= (1, 3], A
3
= Q, A
4
= (0, 1) \ Q, A
5
= {
1
2
n
, n N}.
R.
'
1
A = ,
'
2
A = [1, 3],
'
3
A = R,
'
4
A = [0, 1],
'
5
A = {0}.


5. Sa se calculeze limitele urmatoarelor siruri din R
3
:
a)
1
( , sin2 , ( 1))
n n n
n
x n n e
n
; b)
[ ]
2
1
1 1
( , , 1 )
n
n
n
k
na
y
n k n

| `
+

. ,

, n N.

6. Fie
1
( 1 , , sin )
n
n
n
x n
n n n
| `
+

. ,
, nN. Sa se determine parametrul real astfel incat limita sirului
x
n
sa fie la distanta minima in R
3
de punctul (1, , e

).

7. Folosind trecerea la limita in inegalitati, aratati ca:

a)
[ ] .
lim ,
n
n a
a
n

a R ;
b)
[ ]
3
2 2
3 ... (2 1)
4
lim ,
3
n
a a n a
a
n

] ] + + +
] ]
a R

8. Aratati ca sirul x
n
=
1
1
n
n
| `
+

. ,
este monoton si marginit.
R. Folosim inegalitatea mediilor:
1
1
1 1
1 1
1 1
1 1
n
n
n
n
n n n
+
| `
+ +

| ` . ,
+ +

+ +
. ,
, rezultand astfel ca (x
n
)
n
este
crescator. Sa evaluam: x
n
=
1
1
n
n
| `
+

. ,
=1+
1
1!
n
n
+
2
1 ( 1)
2!
n n
n

++
[ ] ( 1)... ( 1)
1
!
n
n n n n
n n

==1 + 1 +
1 1
1
2! n
| `


. ,
++
1 1 1
1 ... 1
!
n
n n n
| ` | `


. , . ,
1 + 1 +
1 1 1
...
2! 3! ! n
+ + + 1 + 1 +
2
1 1
2 2
+ + .
1
1
2
n
+ 3.

Remarca. Aplicand inegalitatea mediilor, i.e. media armonica este mai mica sau egala cu media
geometrica, putem demonstra ca sirul x
n
=
1
1
1
n
n
+
| `
+

. ,
este descrescator si convergent la e (constanta
Euler) si obtinem astfel, folosind si rezultatul din exercitiul 11, o inegalitate deosebit de utila:


1
1
n
n
| `
+

. ,
< e <
1
1
1
n
n
+
| `
+

. ,
, n N.


3.2. Topologia spatiilor metrice

Ne vom ocupa acum de clase remarcabile de submultimi ale unui spatiu metric, introducand
conceptele topologice cu ajutorul bilelor deschise. Am definit notiunea de vecinatate a unui punct.
Intr-un spatiu metric (X, d) o submultime D X se numeste deschisa daca pentru orice a D exista
r > 0 astfel incat B (a, r) D. O submultime F X se numeste inchisa daca X \ F este deschisa. Notam
cu D familia multimilor deschise din X, D numindu-se topologia asociata metricii d.
exemplu: Intr-un spatiu metric (X, d) bila deschisa este multime deschisa. Intr-adevar, fie
B (x
0
, r) X si y B (x
0
, r). Considerand 0 < r
1
< r - d(x
0
, y), avem: B(y, r
1
) B(x
0
, r).
Teorema 3.2.1. Fie (X, d) un spatiu metric. Familia multimilor deschise D are urmatoarele proprietati:
(D
1
) , X D ;
(D
2
) Reuniunea arbitrara de multimi deschise este deschisa;
(D
3
) Intersectia finita de multimi deschise este deschisa.

Multimile deschise din R sunt caracterizate de urmatorul rezultat: o multime D R este o multime
deschisa daca si numai daca exista o familie cel mult numarabila ( )
i
i I
J

de intervale deschise,
disjuncte doua cate doua, astfel incat
i
i I
D J

U

Alte notiuni topologice importante sunt cele care urmeaza. Fie (X, d) un spatiu metric si A X.
Atunci:
q interiorul multimii A este multimea:
int A =
0
A = {x X | r >0, astfel incat B(x, r) A}
q aderenta multimii A este multimea:
( ; 0 ( , ) } A x X r B x r A > .
q frontiera multimii A este multimea Fr A = A \ int A.

exemple:
1. Fie X = R si A
1
= [1, 3), A
2
= (0, 1) Q. Atunci :

1
int A = (1, 3),
1
A = [1, 3], Fr A
1
= {1, 3},

2
int A = ,
2
A = [0, 1], Fr A
2
= [0, 1].
2. Fie X = R
2
si A = B( , ) r = {(x,y) R
2
: x
2
+ y
2
< r
2
}. Rezulta ca:
int A = B( , ) r , ( , ) A B r , Fr A = {( , ) x y R
2
; x
2
+ y
2
= r
2
}.

Se demonstreaza ca interiorul unei multimi A este cea mai mare multime deschisa inclusa in A (relativ
la ordinea definita de incluziune), adica: int A = {D, D
D A

U
D}, respectiv ca aderenta unei multimi A
este cea mai mica multime inchisa ce include pe A si anume, { ,
A F
A F F


I
F}.
Remarcam ca interiorul unei multimi este o multime deschisa, aderenta si frontiera fiind multimi
inchise. Se poate usor arata ca intr-un spatiu metric (X, d) o multime A X este deschisa daca si
numai daca A = int A, respectiv, A este inchisa daca si numai daca A = A.
Multimile inchise pot fi caracterizate cu ajutorul sirurilor, dupa cum urmeaza. Considerand A o
multime inchisa si sirul (x
n
)
n
A, cu
n
inX
x x , avem x A si din A = A obtinemx A . Reciproc, daca
limita unui sir convergent din A apartine lui A, rezulta A A si astfel A F deducand rezultatul ca
multimea A este inchisa daca si numai daca limita oricarui sir convergent din A apartine lui A.
Intr-un spatiu metric (X, d) o multime A X se numeste densa (in X) daca A = X. Bazandu-ne pe
afirmatia precedenta, observam ca multimea A X este densa in X daca si numai daca orice punct din
X este limita unui sir convergent din A.
exemplu: Q este densa in R.
Daca A X, unde (X, d) este un spatiu metric, atunci restrictia metricii d la A A este o metrica pe A,
numita metrica indusa pe A si notata d
A
. Spatiul (A, d
A
) este un subspatiu (metric) al spatiului (X, d) .
Sa prezentam in continuare doua rezultate importante ce permit a da, imediat, exemple de spatii metrice
complete.
Propozitia 3.2.1. Fie (X, d) un spatiu metric. Daca subspatiul (A, d
A
) este complet, atunci A este
inchisa in X.
Propozitia 3.2.2. Intr-un spatiu metric complet orice subspatiu inchis A este un subspatiu metric
complet.
exemplu: Fie X = R si distanta d(x, y) = x y . (X, d) fiind complet, subspatiul (- , a] (sau
[a, b], sau [a, )) cu metrica
] , ( a
d

(sau
] , [ b a
d , sau
) , [ a
d ) este complet, in schimb subspatiul
(- , a) (sau (a, b), sau (a, )) cu metrica
) , ( a
d

(sau
) , ( b a
d , sau
) , ( a
d ) nu este complet.
Sa studiem acum o alta notiune importanta si anume notiunea de compactitate. O submultime
K X a unui spatiu metric (X, d) se numeste compacta daca verifica urmatoarea conditie (axioma
Borel-Lebesgue): din orice acoperire deschisa ( )
I
D

a lui K se poate extrage o subacoperire finita
( )
H I
D

(H-finita). Merita retinut urmatorul rezultat: intr-un spatiu metric (X, d) multimea K este
compacta daca si numai daca orice sir din K contine un subsir convergent.
Propozitia 3.2.3. Intr-un spatiu metric, orice multime compacta este inchisa si marginita.
O submultime inchisa a unei multimi compacte este compacta, demo nstratia acestei afirmatii fiind
lasata ca exercitiu cititorului.
Propozitia 3.2.4. Produsul cartezian a doua multimi compacte este o multime compacta
Propozitia 3.2.5. O submultime K R
n
este compacta daca si numai daca este marginita si inchisa..
O alta notiune topologica importanta este cea de multime conexa. Intr-un un spatiu metric (X, d)
multimea A X este conexa daca nu exista doua multimi deschise U, V X nevide, disjuncte, cu
proprietatle: A U , A V , A U V .
exemplu. Multimea Q a numerelor rationale nu este conexa, deoarece exista multimile deschise,
disjuncte, U = (- , ) si V = (, + ), unde este numar irational, astfel incat U Q ,
V Q , Q U V.
Multimile conexe din R sunt usor identificabile, dupa cum urmeaza.
Propozitia 3.2.6. A R este conexa daca si numai daca x, y A si x < z < y implica z A, adica A
este interval.
In finalul acestui paragraf consideram necesar sa ne oprim atentia asupra multimilor convexe ale
unui spatiu vectorial, multimi deosebit de importante in matematica aplicata.
In E, spatiu vectorial real, o multime C E este convexa daca oricare ar fi x, y C si [0, 1], avem
x + (1 - ) y C . Vom spune ca
1
n
i i
i
x x

este o combinatie convexa a elementelor x


i
E, daca
i
0, 1 i n si
1
n
i
i

= 1. Prin conventie multimea vida este convexa.


Prezentam cateva proprietati elementare ale multimilor convexe, ale caror demonstratii, fiind simple, le
lasam ca exercitiu.
Multimea C E este convexa daca si numai daca orice combinatie convexa a elementelor x
i
C,
apartine lui C.
Intersectia arbitrara de multimi convexe este multime convexa.
Daca (E, ) este un spatiu vectorial normat, bilele deschise si inchise sunt multimi convexe. Tinand
seama ca intersectia arbitrara de multimi convexe este multime convexa putem defini cea mai mica
multime convexa ce contine o multime data in A E, astfel: intersectia tuturor multimilor convexe ce
includ multimea A (adica cea mai mica multime convexa, in raport cu incluziunea, ce contine A) se
numeste acoperirea convexa a multimii A si se noteaza co(A);
Propozitia 3.2.7. Fie (E, . ) un spatiu normat si A E. Atunci acoperirea convexa co(A) a multimii A
este multimea tuturor combinatiilor convexe
1
n
i i
i
x

ale elementelor x
i
A (adica acoperirea liniara a
lui A)

Probleme

1 Sa se determine
'
i
A , int A
i
,
i
A , Fr A
i
in R, daca : A
1
= {1, 2, 3}; A
2
=[1, 2) [3, 4] (5, 6) ;
A
3
= Q; A
4
= {
1
2
n
; nN
*
}
R. Se foloseste formula: ' A A A .

2. Care din urmatoarele multimi este compacta? Dar conexa?
1
[0,1); A
2
{1,2}; A
3
[0,1] {2}; A
4
[0,1] A Q;
5
[0,1] {2 ;
n
A n

N}.