Sunteți pe pagina 1din 3

Rosia Montana Comuna Roia Montan (situat n nord-vestul rii) adpostete cel mai mare zcmnt de aur din

Europa (estimat la 10,6 milioane uncii de aur), exploatat de secole n mod tradiional, Aceasta exploatare se poate face prin folosirea ceanurilor daca este demarat proiectul propus de o firma canadiana. La capitolul avantaje putem trece doar crearea a vreo 2000, pan-n 3000 de locuri de munc. Numai c o parte important a acestora vor fi ocupate de consilieri i specialiti strini, angajailor romni revenindu-le lucrrile care presupun muncile brute. Durata exploatrii este estimat la maximul 14-15 ani. Dezavantaje La sfarsitul perioadei de exploatare a zacamantului zona ar ramane din nou fara locuri de munca, cu un numar mare de someri. Proiectul afecteaza 38% din suprafata comunei Rosia Montana si aproximativ 1800 de persoane, care trebuiesc stramutate, precum si demolarea a 740 case si cateva biserici cu cimitirele lor. Operatiunea a starnit o puternica reactie negativa si nemultumirea a numerosi localnici, chiar daca un numar insemnat au acceptat ofertele atragatoare de compensare financiara din partea firmei. Este lasat in urma un mediul grav afectat de exploatarea cu cianuri, acesta necesitand un timp de refacere de 150-250 ani. Aspecte juridice: Prin metodele folosite este incalcata legislatia europeana: 1. Metoda aplicata in cursul elaborarii proiectului minier. 2. Metoda de separare a aurului cu cianura 3. Masurile de stramutare si relocare impusa, pe care autoritatile romane intentioneaza sa le ia impotriva locuitorilor zonei miniere care refuza sa-si cedeze proprietatile. Canalul Bastroe In 2004, guvernul ucrainean a inaugurat n mod oficial constructia unui canal navigabil n Delta Dunarii, partea ucraineana. Guvernul a ales pentru aceasta canalul numit Bstroe, care trece chiar prin mijlocul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Acest canal va avea o lungime de 10 km si va permite Ucrainei sa aiba o cale de acces navigabila la mare. Canalul Bstroe va afecta fauna zonei, n special pasarile, care vor fi supuse unei perturbari nsemnate din cauza trecerii navelor si transformarii habitatului natural, mai ales habitatele marine si costiere, iar impactul asupra populatiei piscicole este foarte probabil sa fie in detrimentul pescuitului, care constituie sursa primara a activitatii n zona. Un alt efect al canalului Bstroe va fi perturbarea habitatului n ansamblu, datorita transformarilor malurilor prin saparea canalului, ceea ce va provoca modificarea sistemului de curenti si un nou mod de sedimentare n zona estuarului Bstroe, unde se gasesc importante colonii de pasari. Lucrarile de amenajare ale canalului Bstroe au provocat deja plecarea unei colonii de chire de mare din zona bancurilor Ptichia. Un alt efect al canalului Bstroe va fi perturbarea proceselor naturale, mai precis a dinamicii fluviului. Ucraina a sistat lucrarile la canalul Bistroe in 2008.

Agenda locala 21 Agenda locala 21 s-a constituit in anul 1992, ca o initiativa a Conferintei Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare, denumita si Summitul Pamantului de la Rio, reprezentand baza si planul de actiune ale conceptului de dezvoltare durabila. Punctul de pornire pentru realizarea unei dezvoltarii durabile se afla la nivel local. De altfel Agenda locala 21 se adreseaza consiliilor locale. Fiecare autoritate locala trebuie sa isi conceapa propria strategie, in urma discutiilor purtate cu cetatenii asupra problemelor de interes major. Agenda 21 reprezinta modelul de dezvoltare durabila din punct de vedere social, economic si de mediu. Agenda 21 ofera un cadru pentru abordarea problemelor sociale si de mediu precum poluarea aerului. Apei si solului, defrisarile, pierderea biodiversitatii, sanatatea, tendintele demografice, saracia, consumul de energie, problemele legate de productia si transportul deseurilor. Principiile dezvoltarii durabile trebuie sa constituie o parte centrala a oricarei strategii locale. Agenda Locala 21 abordeaza tema dezvoltarii durabile ca o preocupare a comunitatilor, implicand toate sectoarele societatii, inclusiv grupurile comunitare, intreprinderile si minoritatile etnice. Agenda Locala se concentreaza asupra problemelor de ordin social, economic si de mediu si propune solutii la problemele existente prin incurajarea unor practici mai eficiente. Se constientizeaza faptul ca dezvoltarea durabila poate fi realizabila fara a face rabat de la calitatea vietii. Gazele de Sist Gazele de ist sunt gaze naturale obinuite (metan), doar c difer prin amplasarea lor, i metodologia folosit de oameni pentru a le extrage. Gazele naturale obinuite se gsesc sub pmnt n nite pungi imense de gaz, de unde pot fi extrase foarte uor (dai o gaur, bagi o eav, lai gazu s ias pe eav). Gazele de ist ns, se afl la adncimi mai mari, i nu se afl n mari pungi cu gaz, ci se gsesc n mici pungue de gaz prinse n plci de isturi sau straturi de crbune la vreo 2-3km adncime. Procedeul de a scoate la suprafa gazele aflate n aceste condiii este mult mai complicat, i mult mai duntor pentru mediu (se numete fracturare hidraulic). Efectele exploatarii gazelor de ist: -reducerea suprafeei de teren disponibil pentru agricultur, mpduriri sau alt activitate benefic mediului i/sau oamenilor; -consum imens de ap dulce, potabil, srcirea apelor de suprafa i /sau pnzei freatice (oamenii rmn cu mai puin ap pentru ei, pentru agricultur, pentru animale etc); -cutremure; -iazuri de decantare cu substane toxice, chimicale, metale grele, substane radioactive; -eliberare n atmosfer de chimicale, substane radioactive; -sol i subsol poluat; -ap freatic i ap de suprafa poluat (ap de but poluat, ap pentru culturi agricole poluat, ap pentru animale poluat);

Situatia actual a padurilor Romania avea in 1800, 8,5 mil ha de padure, adica 35-45% din teritoriu, suprafata care sa redus, continuu, astfel ca in 1974 ajunsese la doar 6.5 mil ha (27% din teritoriu), iar acum suprafata impadurita a scazut sub optimul ecologic. Cauzele acestei reduceri drastice presupun poluarea industrial, defrisarile abusive, iresponsabil si pasunatul abuziv. De asemenea un fenomen caracteristic Romaniei este caracterul galopant al uscarii padurilor, datorita pragului critic al concentratiei de bioxid de sulf pentru ecosistemul forestier. Sursa principal de emisie este activitatea sectorului energetic, cu o pondere de 85%, SO2 provenind din arderea combustibililor cu un continut ridicat de sulf; energetic din Romania este profilata pe valorificarea carbunilor inferiori, a pacurei si gazelor natural, in timp ce energetic din tarile Europei Orientale se bazeaza pe carbine de tip nesulfuros, in proportie de 20%.