Sunteți pe pagina 1din 5

Metode i strategii de nvare eficient

Invatarea presupune o atitudine atat fata de cunoastere cat si fata de viata, at itudine care pune accent pe initiativa omului. Termenul de invatare cuprinde achizitionarea si practicarea de noi metodologii, noi priceperi, noi atitudini si noi valori necesare pentru a trai intr-o lume in continua schimbare. Invatarea este, in fapt, procesul de pregatire pentru a face fata unor situatii noi. Ea se poate produce constient, sau, deseori, inconstient, de obicei din experien ta unor situatii de viata, cu toate ca si situatiile imaginate pot declansa inva tarea. Practic, fiecare persoana din lume, scolarizata sau nu, experimenteaza procesul invatarii la diferite nivele, dar probabil ca in prezent nimeni nu invata inca l a nivelul, cu intensitatea si cu viteza necesara pentru a face fata complexitati i lumii moderne. n literatura de specialitate s-a proliferat o varietate remarcabil de accepiuni ale termenului de strategie didactic. Astfel strategia didactic este un mod de combinare i organizare cronologic a ansambl ului de metode i mijloace alese pentru a atinge anumite obiective (UNESCO, 1976, n I. Neacu Instruire i nvare ); un mod n care poate fi atacat o situaie de instruir od de a pune n contact elevul cu materialul nou de nvat, o combinare i organizare opt im a celor mai adecvate metode, mijloace i forme de grupare a elevilor n raport cu natura obiectivelor urmrite, tipuri de coninuturi actuale, tipul de experien de nvare ipotez de lucru, o linie directoare de aciune creia i se asociaz un anumit mod globa l de organizare a unor metode i mijloace (I. Cerghit, 1988, n I. Neacu Instruire i nv ); un mod deliberat de programare a unui set de aciuni sau aciuni de predare i nvare o ientate spre obinerea n condiii de maxim eficacitate i eficien a obiectivelor prestabi ite; o aciune decompozabil ntr-o suit de decizii, operaii, fiecare decizie asigurnd t erea la secvena urmtoare de instruire pe baza valorificrii informaiilor dobndite n eta pele anterioare (Potolea, 1983, n I. Neacu Instruire i nvare). Ioan Neacu consider important faptul c strategia de instruire implic elevul n situaii specifice de nvare, raionalizeaz i adecveaz coninutul instruirii la particularitile alitii elevilor (motivaii, nivel de pregtire, stil de cunoatere de nvare), creeaz pr pentru manifestarea optimal a interaciunilor dintre celelalte componente ale proc esului de instruire, dependente la rndul lor de personalitatea profesorului, n spe cial de capacitatea lui de a realiza proiectarea, implementarea i evaluarea instr uirii. Modernizarea perpetua a procesului instructiv- educativ impune ca metodele aplic ate sa fie cat mai riguros selectate, intr-o forma accesibila, novatoare. Prin diversificarea metodelor , dascalul va urmarii inlaturarea monotoniei, plic tisului, rutinei, deschizind in sufletul elevului dorinta de invatare intr-un mo d creativ si eficient. Constatam ca elevii nu invata, urasc scoala, nu stiu sa i nvete, pe elevi nu-i intereseaza continutul studiat la scoala. Care sunt cauzele? Cum am putea organiza activitatea in asa fel incat lectiile sa fie placute, interesante, atractive pentru elevi? Cum sa-i facem pe elevi sa invete eficient si durabil? Abordarea sistemica a cunostintelor, formarea capacitatilor si a conceptelor pot fi realizate prin inlocuirea modelului clasic cu alte structuri, cu utilizarea unor metode si tehnici de predare- invatare si evaluare mai eficiente. Lectiile desfasurate pe baza metodelor activante duc la eficientizarea procesulu i educational intr-un proces atractiv. Elevul va uza de cunostintele dobandite a nterior, eliminind formalismul, dand frau liber ideilor, gandirii. Acest cadru de gandire si invatare este in proces de predare transparent deoarec e elevii vad si invata atat continutul cat si procesul de invatare. Cand elevii aplica acest cadru in situatii de invatare independente sau in grupuri mici, ei

se implica in mod activ in invatare, adaugand in mod critic informatii noi la ce ea ce stiu deja si reflecta felul in care ceea ce au invatat le modifica inteleg erea. In acest cadru se promoveaza diverse tipuri de interactiuni profesor-elevi si in teractiuni intre elevi, iar rolul profesorului se transforma din sursa emitatoar e de informatii, care trebuie memorate , in cel de partener, proces in care elevii se implica cu o min te activa, cu suficienta energie si vointa pentru a produce schimbarile necesare in achizitionarea cunostintelor durabile. Pentru optimizarea procesului de acivare a cunostintelor actuale, in etapa de ev ocare se utilizeaza diverse metode. Utilizarea acestor metode obliga pe toti ele vii sa isi actualizeze cunostintele despre subiectul abordat; cunostintele sunt prezentate de fiecare elev fie verbal sau scris unui coleg, grup sau clasei, nec esita resurse scurte de timp, cunostintele elevilor sunt reorganizate intr-o sch ema noua. Interesul si curiozitatea fiind stimulate, elevii devin mai motivatipe ntru invatare si se angajeaza constient in sarcina de invatare. Metodologia didactica a fost definita de R. Mucchielli ca totalitatea metodelor utilizate de o stiinta. Metodologia didactica semnifica ansamblul metodelor si procedeelor utilizate in p rocesul de instruire avand la baza o conceptie unitara.cu privire la actul de pr edare-invatare, principiile si legile cale-l guverneaza. Cu alte cuvinte, ea pune la dispozitia celui interesat precizari cu privire la n atura, functiile si clasificarile metodelor. Tehnologia didactica desemneaza demersul intreprins de profesor in vederea apli carii principiilor invatarii intr-o situatie practica de instruire. Conceptul de tehnologie este explicat in doua feluri : sens restrins ansamblul mijloacelor audio- vizuale utilizate in practica educativa. sens larg ansamblul structurat al metodelor , mijloacelor de invatamant, a stategiilor de organizare a predarii. Metoda : cuvantul provine din grecescul methodos ce semnifica drumul spre, calea de urmat pentru atingerea unui scop, modul de cautare , de decoperire a adevarul ui. Mialaret considera ca orice metoda pedagogica rezulta din intilnirea mai multo r factori si din acest punct de vedere , educatia va ramane mereu o arta : arta de a adapta la o situatie precisa, indicatiile generale date de cartile de metod ologie. Metodele de invatamant sunt selectate de profesor in functie de finalitatile edu cationale, particularitatile individuale si de varsta ale elevilor, continutul p rocesului de predare-invatare, natura mijloacelor de invatamant, experienta sa d idactica. Procedeul didactic reprezinta o secventa a metodei, un detaliu, o tehnica mai li mitata de actiune. Forme de organizare : maniera sau modul de lucru in care se desfasoara activitat ea educationala la nivelul parteneriatului profesor- elev, individual sau in gru p. Strategia instruirii este o operatie de proiectare, organizare si realizare a un ei suite de situatii de invatare. Mijloc didactic este un ansamblu de instrumente materiale, produse adaptate si s electionate in mod intentionat pentru a servi nevoilor organizarii si desfasurar ii procesului instructiv-educativ. Mod de organizare a invatarii este definit de George Videanu ca fiind un grupaj de metode si procedee care opereaza intr-o situatie de invatare cum ar fi: ore d uble sau succesive, invatare asistata de calculator, invatare bazata pe manuale si caiete programate Educatia si scoala de azi au renuntat la ideea unei metode absolute, universal v alabile, sustinand o metodologie flexibila, usor de adaptat dar si eficienta. Cele mai cunoscute clasificari de metode adopta urmatoarele criterii: istoric: care face distinctia intre metodele traditionale( expunerea, co nversatia, exercitiul) si metode noi (algoritmizarea, problematizarea, brainstor

ming-ul, invatarea programata). gradul de generalitate : metode generale(expunerea, prelegerea, conversa tia, cursul magistral) si metode speciale( exercitiul moral). bilaritatea procesului de unvatamant (metode de predare si de invatare) criteriul functiei fundamentale ( metode de trensmitere si asimilare a n oilor cunostinte, de formare a priceperilor si deprinderilor, de consolidare, de evaluare si de aplicare) dupa modul de organizare a muncii (metode de munca individuala, metode d e predare invatare in grupuri, metode frontale, de lucru in echipa, combinate) dupa modul de determinare a activitatii mintale ( algoritmice si euristi ce) dupa gradul de participare a elevilor (activa si pasive) criteriul opozitiei dintre invatatura mecanica si invatarea constienta( metode bazate pe receptare, ,etode care apartinpreponderent descoperiri dirijate si metode de descoperire propriu-zisa) criteriul domeniilor sau laturilor educatiei : vizeaza iducatia intelect uala, fizica, moral civica, juridica, ecologica, estetica metode de comunicare orala( expozitive, interogative, metoda problematiz arii) metode bazate pe limbajul intern :- reflectia personala criteriul scopului didactic urmarit : metode de predare, de fixare a cun ostintelor, de formare a priceperilor si deprinderilor, de verificare si aprecie re a cunostintelor, priceperilor, metode si strategii de dezvoltare a gandirii critice ( brainstorming-ul, harta gandirii, jurnalul dublu, tehnica lotus, diagr amele Venn, fise de evaluare, intreviurile, colectarea datelor), metode si strat egii de invatare prin colaborare ( Bingo, Ecusonul, tehnica Graffiti, metoda gra fica, reuniunea Phillips 66, Mozaic, Mai multe capete la un loc, Discutia in gru p) Conversatia este o metoda traditionala de invatamant, ale carei radacini se afla in maieutica lui Socrate. Se foloseste in cele doua forme prevazute de pedagogi e : euristica si catihetic Forma euristica contribuie la cautarea adevarului prin efortul unit al celor doi factori ai relatiei profesor-elevi. Intrebarile se adreseaza judecatii elevilor , stimulandu-le orientandu-le gandirea si se folosesc la lectii de invatare de n oi cunostinte si in lectiile de formare de priceperi si deprinderi Forma catihetica urmareste constatarea insusirii de catre elevi a unor cunostint e acumulate anterior, se adreseaza preponderent memorieisi se utilizeaza mai ale s in partea initiala a lectiilor, in momentul activarii ideilor ancora, sau in p artea finala, cand se realizeaza feedback-ul. Invatarea prin descoperire este o metoda didactica moderna . Aceasta metoda este o cale de a intra in posesia adevarurilor prin demersuri pro prii. Elevul, in procesul didactic, observa, actioneaza si mediteaza asupra exis tentei, dobandeste noi informatii si deprinde noi semnificatii. Se bazeaza pe forta pers onala de cunoastere. O astfel de descoperire este insotita de o dirijare exterio ara, Problematizarea e o varianta moderna. Ca tehnica de instruire, problematizarea isi gaseste locul oriunde apar situatii contradictorii, care urmeaza a fi rezolvate prin gandire. Esenta acestei metode consta in faptul ca profesorul nu comunica pur si simplu c oncluziile finale ale stiintei, cunostinte gata elaborate. Prin rezolvari de pro bleme, conduce gandirea acestora spre descoperirea adevarurilor. Invatarea problematizanta antreneaza gandirea elevilor , stimuleaza spiritul de observatie, reflectie adinca, capacitatea de a elabora ipoteze, de a gasi rezolv ari ingenioase. Brainstorming-ul este o metoda de stimulare a creativitatii si de descoperire a unor solutii inovatoare. Mai poarta numele si de metoda evaluarii amanate, init ial nici o idee emisa nefiind respinsa Anularea cenzurii intelectuale deblocheaza capacitatea creativa, spunea Elena Da nciu

Brainstorming-ul va avea eficienta daca grupurile de elevi in care se realizeaza nu vor depasi 15 membrii, vor fi eterogene, se vor evita tendintele de inchider e, atmosfera inhibatoare. Se vor respecta reguli ca : se accepta avand caracter de cunostinte toate ideile in afara de glume nu se critica nici o sugestie se pune accent mai mult pe cantitate decat pe calitate evaluarea solutiilor preconizate se realizeaza dupa unanumit timp prin c ompararea si selectarea ideilor valoroase se accepta apartenenta colectiva a ideilor evitandu-se minimalizarea. Mijloacele didactice Mijloacele de invatamant reprezinta un ansamblu de instrumente, materiale, adap tate si selectionate in mod intentionat pentru a servi nevoilor organizarii si d esfasurarii procesului instructiv educativ din scoala. De asemenea, pot fi defin ite ca ansamblu de procedee : mecanice, optice, electrice si electronice, de inr egistrare , pastrare si transmitere a informatiei. Functiile mijloacelor didactice ; functia de comunicare este specifica acestor mijloace tehnice pentru ca ele insele reprezinta instrumente de comunicare care faciliteaza receptarea, functia de evaluare a randamentului elevilor prin utilizarea dispozitive lor electrice, electronice, mecanice care inlatura factorii perturbatori din not are. functia de scolarizare substitutiva de realizare a invatamantului deschi s cu ajutorul televiziunii, retelei internet. functia demonstrativa. Se recurge la substituirea unor obiecte si fenome ne reale cu altele mai accesibile si se face apel la imagistica (foto, planse, t ablouri, grafice). Mijloacele didactice se clasifica in : - Mijloace tehnice vizuale : - aparatura: epiproiectorul, diascolul, retroproiec torul, proiectorul pentru film, camera de luat vederi. Materialele pentru proiectie cu aparate video sunt catalogate astfel - diafilmele, diapozitivele, microfilmele, foliile celuloid - fise de lucru, fragmente din lucrari elaborate de elevi - corpuri-roci, metale, imprimari in ceara si argila - documente rare manuscrise, pergamente, monede - documente scrise sau tiparite, ilustratii, desene, reviste - Mijloace tehnice audio : radioul, casetofonul, reportofonul, magnetofonul, pic upul - Mijloace tehnice audio- vizuale ; Video- player, televiziune cu circuit inchis , aparatul de proiectie cinematografica. Evolutia ascendenta a tehnologiei informatiei a generat preocupari in privinta u tilizarii calculatorului in procesul de instructie si educatie. Calculatorul reprezinta un instrument de lucru, personal si pentru profesor si p entru elev. Oferind parcursuri personalizate el stimuleaza studiul individual, c apacitatea de control si autocontrol. Necesitatea invatarii eficiente Predarea nu constituie un scop in sine.Vehicularea informatiilor comunicate de invatator, sau descoperite de elev, nu are ca finalitate depozitarea lor in mem orie ci modificari de natura formativa ce urmeaza a se produce in personalitatea elevilo r, achizitii cognitive, afective, trairi sufletesti si experiente ce pot fi util izate in urmatoarele etape ale invatarii, in practica sau in viata. Prin urmarere, se impune abordarea metodelor activ-participative care dau elevul ui libertate de exprimare si actiune, il stimuleaza si il incurajeaza sa caute s ingur cunostintele, sa se implice, sa dovedeasca responsabilitate in argumentare a propriilor afirmatii. Invatarea nu are scopul doar de a ne conduce undeva, ea trebuie sa ne permita sa continuam mai usor in etapa urmatoare.(J.S. Bruner)

Bibliografie 1. Ioan Neacsu - Metode si tehnici de invatare eficienta,D Edit. Militara, Bucuresti , 1990 2. Dumitru, I. Ungureanu Elemente de pedagogie si psihologia educatiei, Car tea Universitara, Bucuresti 2005 3. Ionescu , M. Radu Didactica moderna, Ed Dacia, Cluj- Napoca,1995 4. Bontas I. Pedagogie, Ed., All, Bucuresti,1994 5. Cerghit I Sisteme de instruire alternativesi complementare. Structuri, s tiluri, strstegii , Ed.Aramis, Bucuresti,2005

S-ar putea să vă placă și