Sunteți pe pagina 1din 4

n primul rnd, Alina, scuze de ntrzierea cu care vine acest rspuns.

In al doilea rnd, dac ai ti de cte "sfrituri ale lumii" am trecut pana acum, ai zice ca nu se poate... De mult timp trebuia sa nu mai fim. Oamenii au fost dintotdeauna fascinai de sfritul lumii, nct au dezvoltat o adevrata isterie colectiva n acest sens, hai sa-i zicem pe nume -boal-, care o data ce se urca la "mansarda", nu mai pleac i care e foarte molipsitoare. E curios ca n ciuda faptului ca nu s-a adeverit o data, oamenii continua sa mai "spere" ca o data i o data va veni sfritul lumii. "Vizionari" care anun sfritul lumii au fost i vor mai exista cu nemiluita; ei se bazeaz pe incertitudinea viitorului i pe contiina ca orice lucru este finit, are un nceput i un sfrit, deci lumea o data i o data tot trebuie sa se termine. Deci o data i o data tot vor avea dreptate, chiar dac nu n maniera n care i-au imaginat ei. Deci merita banii pe care ii toaca de la oameni, cci nu sunt arlatani, lumea se va sfri. Un om cu capul pe umeri ar rade cu pofta cnd ar auzi aceste previziuni care sunt alimentate i de dorina subcontient a unora, care vor i ei sa prind "sfritul" (poate auzii i voi spunndu-se:"nu se mai sfrete odat lumea asta..." "ct mai poate si pmntul asta sa ne suporte", "cnd ne mai culege Dumnezeu o data c aa rai suntem" si multe, multe, din pcate mult prea multe alte astfel de afirmaii asemntoare). Se pare ca si aici se aplica legea pieei: nu exista oferta fr cerere. Deci primim ceea ce ne dorim. Nu de mult, am citit o carte a unui istoric de-al nostru, Lucian Boia, numita "Sfritul lumii. O istorie fr sfrit". Printre altele, spune nenea asta: "Cum exist un sfrit individual, cum fiecare via se sfrete la un moment dat, a prut cu totul natural s se imagineze i un sfrit al lumii. E o idee fireasc, o nclinare a spiritului uman: fiecare lucru are un sfrit, inclusiv lumea". Potopul, primul sfrit de care am trecut cu bine

Ideea apare nc de la nceputul civilizaiei, arat el, iar unul dintre cele mai vechi scenarii este cel al potopului. "Potopul biblic e, de fapt, o reluare a potopului pe care l ntlnim la babilonieni i, nainte de babilonieini, la sumerieni. Deci nc din mileniul III .H. avem relatarea acestui potop. i bnuiesc c este o preluare din timpurile anterioare. ntr-o lume preistoric, format din comuniti mici, orice catastrof avea aspect de sfrit de lume". Dei exist i sfrituri de lume definitive, precum cel din religia cretin, cele mai multe sunt pariale: "Sunt aproape sfrituri de lume fiindc, pn la urm, se prbuete civilizaia, piere cea mai mare parte din omenire, dar rmne un grup de

supravieuitori

care

reia

evoluia

uman".

Chiar i n cretinism, n ciuda faptului c este anunat un final complet al lumii terestre, avem n acelai timp o continuare ntr-o alt dimensiune. n ultim instan, oamenii doresc s evite neantul, explic autorul. Pcatele oamenilor, cauza pentru dezastru

n funcie de epoc, sfritul lumii are instrumente diferite. Mult timp victimele unor zei care hotrau s nimiceasc omenirea, acum oamenii pot s dezlnuie chiar ei catastrofa final. "Sunt unii care i nchipuie c noi suntem mai raionali dect erau strmoii notri. Eu nu am impresia c fondul mitologic s-a diminuat. Anticii, dac voiau s termine cu lumea, la ce puteau s apeleze? La o inundaie universal sau la incendiu universal. Noi avem mult mai multe mijloace, ncepnd cu rzboiul nuclear, ciocniri cosmice de tot felul, dereglri ecologice, ajungnd la nclzirea global, care este una din mitologiile cele mai puternice care se manifest astzi. Cnd spun c e o mitologie, nu spun c este fals, dar are clar dimensiunea mitologic, seamn cu potopul, care e dat de divinitate pentru a-i pedepsi pe oameni. Acum nu mai intervine divinitatea, dar intervine aceast dereglare a mecanismelor naturale tot din cauza nechibzuinei, din cauza pcatelor oamenilor". Panica viitorului, tipic pentru societile dinamice

Dei se ntlnete la attea civilizaii i culturi, angoasa nu este una universal. Comunitile tradiionale din Africa nu cunosc, de pild, astfel de scenarii, arat Boia: "Sfritul lumii e cu att mai prezent cu ct civilizaiile sunt mai dinamice i l ntlnim n special acolo unde istoria prezint un mers mai bine definit. Societile mai tradiionaliste, care stagneaz sau care evolueaz mai ncet, prezint mai puine rupturi. Dac mergi ncet sau stai pe loc, primejdiile sunt mai mici. Deci panica asta a viitorului intervine acolo unde societile sunt ntr-un mers din ce n ce mai rapid". "Orice am spune noi despre 2012 se va dovedi, fac pariu acum cu oricine, c nu este adevrat. Poate din ntmplare s se petreac i sfritul lumii n 2012. ns numai din ntmplare, nu ca adeverire a unei previziuni", glumete el. AM SCPAT

Apocalipse

cu

dat

exact

La nceputul secolului al XIX-lea, dup ce a studiat Biblia ani n ir, predicatorul american William Miller (cel care a fondat secta adventista) a anunat c a calculat data la care Hristos va reveni pe pmnt: evenimentul trebuia s se petreac ntre 21 martie 1843 i 21 martie 1844. Deoarece umanitii nu i-a sunat ceasul n acel interval, ziua apocalipsei a fost recalculat: acum trebuia s aib loc pe 22 octombrie 1844. Ghinion ns pentru autorii prezicerii: ziua a rmas cunoscut doar ca o mare dezamgire pentru adepii lui Miller. Dar Miller, om credincios, nu s-a descurajat, si a mai facut cateva profetii pana la sfarsitul vietii. Apropierea cometei Halley n lunile aprilie- mai ale anului 1910 a strnit panic n multe cercuri, mai ales dup ce un astronom a afirmat c, atunci cnd Terra va trece prin coada cometei, gazelele toxice prezente acolo ar putea duce la pieirea oricrei forme de via de pe planet. Speriai, oamenii au cumprat mti de gaze i umbrele "anticomet", dar... ia sa va vad, ghiciti? Asa e, nu au avut de ce s le foloseasc. In schimb, aceste accesorii "must have" au adus profituri inimaginabile comerciantilor care au stiut sa speculeze momentul. De ce s-a intamplat un astfel de lucru si se va mai intampla? Pentru c lumea are tendinta sa devina irationala cand se declanseaza isteria generala, si boala asta intra ca in oi. Eclipsa total de Soare de pe 11 august 1999, vizibil din Romnia, a alimentat i ea viziunile nfierbntate ale unora, precum profetul Matthew Dumbrell din Marea Britanie, care se atepta ca sfritul lumii s aib loc la ora exact 12.50 din acea zi. i cum un numr cu trei zerouri nu putea s fie unul inofensiv, sosirea anului 2000 a fost ateptat i ea cu sufletul la gur. Potrivit prevestirilor, dezastrele ar fi trebuit s vin cu nemiluita. Dup 31 decembrie, calculatoarele ar fi urmat s o ia razna i s nceap numrtoarea de la anul 1900, ceea ce ar fi dus la prbuirea avioanelor, a reelelor de comunicaie i chiar la explozii ale centralelor nucleare. Cel mai recent caz este cel al pastorului Harold Camping care a prezis mai nti ca lumea se va sfri pe 21 mai 2012, apoi a comutat data pentru 21 octombrie 2012, dar nici de data asta nu i-a ieit. Ceea ce i-a ieit, in schimb, sunt buzunarele pline.

Ce nvam noi de aici? Ca nu trebuie sa trim ntr-o continua tensiune apocaliptica (cnd va veni sfritul lumii, va veni, asta e, vorba lui Sonia: oricum, nu poi face nimic). Nu trebuie sa trim nctuai de frica, cci Dumnezeu ne-a creat liberi. Trebuie sa trim cum tim ca i-ar plcea lui Dumnezeu sa trim. In plus, trebuie sa fim contieni ca frica e un instrument extraordinar de eficace de control al maselor pe care oameni foarte sus pui, (chiar si organizaii care i ntind tentaculele prin toat lumea - nici NASA nu e strina de acest lucru), l folosesc cu neruinare. Dac "punem botul", 1 pentru ei, 0 pentru noi. Noi trebuie sa avem mai multa ncredere n Dumnezeu dect n oameni. A propos de previziunea tibetanului: ce clieu tipic NewAge-ist! O zi linitita! Pr. Gabriel