Sunteți pe pagina 1din 17

PSIHOLOGIA EDUC

TRUE/FALSE 1. Convorbirea este metoda psihologica prin care se recolteaza date

despre viata interioara a subiectului, permitand sondarea intentiilor, opiniilor, atitudinilor, aspiratiilor, conflictelor, mentalitatilor, trairilor acestuia, suficient de numeroase, date obinute intr-un timp scurt, care trebuie ulterior verificate.
ANS: T 2. Devianta

se manifesta printr-un comportament atipic, care se conformeaza prescripiilor normative i conserva cerintele institutionale.
ANS: F

3. Vandalismul in scoala poate fi interpretat ca un act de razbunare

impotriva unei situatii percepute ca nedreapta sau ca un protest impotriva autoritatilor si regulilor scolare.
ANS: T 4. Se considera ca elevii care comit intentionat acte vandale au ca

numitor comun un nivel scazut al autocontrolului, stima de sine scazuta, toleranta ridicata la frustrare.
ANS: F 5. Potrivit conceptiei lui J. Fr. Herbart, treptele herbartiene sunt

urmatoarele: redesteptarea vechilor reprezentari si revigorarea lor evidentierea ideilor principale formularea definitiei (concluziilor)
ANS: F

6. Aperceptia este termenul promovat de J.Fr.Herbart si reprezinta o

legare a instruirii de structurile mentale existente in interiorul intelectului, iar antrenarea acesteia in contextul unor informatii noi care urmeaza a se preda la lectie constituie o contributie importanta la cresterea eficientei instruirii.
ANS: T 7. Psihologia educatiei nu poate fi rupta de psihologia scolara. Faptul ca subiectul cercetat in psihologia scolara il reprezinta adultul si nu copilul, ca activitatile studiate sunt cele de munca si mai putin cele de joc si de invatare acest lucru atrage dup sine individualizarea metodelor de cercetare in acest doemniu. ANS: F 8. In ceea ce privesc optiunile profesionale ale elevilor in vederea cunoasterii si realizarii orientarii scolare si profesionale a elevilor ancheta pe baza de chestionar sau de interviu, ca metoda de cercetare in psihologia educatiei, poate fi lesne intrebuintata. ANS: T 9. Jean Piaget formuleaza o concluzie didactica, valabila pana azi: o

lectie trebuie sa inceapa cu readucerea in minte a unor idei cunoscute deja, care se leaga firesc de noile idei ce urmeaza a se insusi. Aceasta este de fapt metoda captarii atentiei si a desteptarii interesului pentru ceea ce urmeaza a se preda la lectie, adica atentia involuntara, atat de importanta pentru instruire.
ANS: F 10. Educatia reprezint modalitatea prin care societatea transmite

tinerelor generatii, intr-o maniera nestructurata si nesistematizata, valorile, cunoaterea, credintele, modurile de comunicare specifice, cu scopul dezvoltarii individului ca personalitate conforma societatii.
ANS: F

11. Educatia implica dimensiunea orizontala, prin care educatia se

extinde in toate sferele existentei i vietii socio-umane, precum i dimensiunea longitudinala, prin care educatia se extinde pe toata durata vietii individuale.
ANS: T 12. In

functie de prezenta sau absenta intentiei de a observa, observatia, ca metoda a psihologiei educatiei, se clasifica in observatie directa si observatie indirecta.
ANS: F

13. Experimentul psihopedagogic formativ consta in introducerea in

grupul cercetat a unor factori de progres, in vederea schimbarii comportamentelor, schimbare constatata prin compararea situatiei initiale cu cea finala.
ANS: T

14. Teoria genetic-cognitiv a lui J. Bruner a fost fondat in baza operei

lui J. Piaget si prezinta posibilitatea cunoasterii lumii prin modalitatea activa i modalitatea simbolic.
ANS: F 15. In ceeea ce priveste dezvoltarea intelectuala, invatarea sistematica este eficienta intr-un grad mai mare decat invatarea spontana, chiar daca nu dezvolta si latura afectiva. ANS: T 16. Ca forma de activitatea scolara, invatarea este definita ca activitate partial sistematica si nedirijata, desfasurata intr-un cadru organizat si orientata spre asimilarea de cunostinte si formarea structurilor psihice si a personalitatii. ANS: F

17. Un elev inclinat sa faca mereu atribuiri externe pentru esecurile sale din clasa, va avea o stima de sine slaba si, in egala masura, asteptari slabe cu privire la posibilitatile sale de a obtine note foarte bune. ANS: F 18. Termenul de inteligenta scolara desemneaza, in conceptia lui Jean Piaget (1972) echilibrul dinamic dintre asimilarea cerintelor scolare si acomodarea cu acestea, la diferite niveluri de scolarizare. ANS: T 19. Printre factorii care influenteaza, intr-un sens sau altul, procesul de invatare, se inscriu nivelul de aspiratie si performantele realizate anterior la invatatura, acesti factori fiind in mare masura independenti unul de celalalt. ANS: F 20. Consilierea scolara se axeaza pe unitatea diadica copil-scoala, fiind preocupata de realizarea unei armonii intre cei doi termeni ai relatiei, in vederea desfasurarii unei educatii eficiente si a dezvoltarii optime a personalitatii copilului. ANS: F 21. Clasa de elevi constituie un grup mic de munca, fiind alcatuita din indivizi care desfasoara o activitate comuna, subordonata scopului invatarii. Activitatea este individuala, dar realizata simultan sau colectiv. ANS: T MULTIPLE CHOICE 1. Conditiile pentru o convorbire eficienta in relatia profesor-elev sunt:

A. Conservarea statutului autoritar al profesorului B. Mentinerea interesului elevului pe parcursul convorbirii; C. Asigurarea unui climat destins, de siguranta si incredere pentru desfasurarea convorbirii; D. Formularea unor intrebari cat mai clare

E. Castigarea increderii elevului; F. Evidentierea erorilor cognitive pe care elevul le face G. Inversarea rolurilor profesor elev pentru dezvoltarea empatiei
a. b. c. d. e. A, C, A, B, B, E, F, G D, F, G B, D, G C, D, E D, E, G

ANS: D 2. Edouard Claparede avea in vederea o scoala care, prin organizare,

metode si continut, sa asigure fiecarui elev posibilitatea de a progresa in ritmul sau proprii si care sa indeplineasca urmatoarele caracteristici: A. Sa fie alcatuita din clase omogene din punct de vedere al capacitatii intelectuale B. Clasele sa fie mobile C. Introducerea sistemului optional D. Clasele sa fie strict de baieti si strict de fete
a. b. c. d. B, A, A, A, C, B, C, B, D C D D

ANS: B 3. Teoria neopsihanalitica cu privire la formarea personalitatii se

remarca prin:
a. Extinderea rolului factorilor sociali (relatia parinte-copil;

experienta socioculturala) b. Determinarea factorilor biologici ai personalitatii c. Identificarea unei noi structuri a sistemului psihic uman fata de teoria dinamica
ANS: A

4. Reprezentanti ai curentului neopsihanalist sunt:

A. Alfred Adler B. Carl Gustav Jung C. Karen Horney D. Erik Fromm E. Sigmund Freud F. Jacques Marie mile Lacan
a. b. c. d. e. A, B, A, C, B, C, C, B, D, D, E, F D, E C, D E, F E, F

ANS: C 5. Delincventa juvenila se refera la: a. Totalitatea conduitelor care incalca norma juridical si care

apartin minorilor
b. Devierea de la normele psihomorale, determinata

preponderant de cauze endogene care afecteaza functionarea normal a psihicului uman c. Comportament ce impiedica pe copil sa beneficieze de ecperientele educationale si sociale obisnuite, atat in scoala, cat si acasa.
ANS: A 6. Printre formele de devianta identificam:

A. Aderarea la forme de subcultura B. Fuga de la scoala C. Neparticiparea la competitiile sportive scolare D. Abandonul scolar E. Neparticiparea la olimpiade

F. Conduitele violente G. Toxicomania H. Suicidul


a. b. c. d. e. A, B, A, B, B, C, D, B, D, C, D, F, G E, F, G C, D, E F, G, H E, G, H

ANS: D 7. Profesionalismul

(tactul pedagogic, talentul si daruirea etc.) profesorului deriva din imbinarea factorilor ce tin de: A. pregatirea de specialitate (ca rezultat al cunostintelor si deprinderilor dobandite pe parcursul instruirii oferite de specializarea universitara); B. pregatirea psihopedagogica (rezultatul pregatirii prin intermediul disciplinelor psihopedagogice: psihologia educatiei, pedagogie, didactica specialitatii, mamagement educational si alte discipline de specialitate psihopedagogica); C. aptitudinile pedagogice (aptitudini devenite capacitati in urma exersarii lor in contextul practicii pedagogice si care permit realizarea efectiva a actului educational).
a. A, B b. B, C c. A, B, C d. C ANS: C

8. Potrivit conceptiei Mariei Montessori, dezvoltarea fiintei umane nu

este consecinta actiunii unor stimuli exteriori, ci a unor impulsuri interioare naturale, numite de ea germeni misteriosi, ce actioneaza sub imperiul anumitor legi. Perioada de crestere a fiintei umane (indeosebi in prima ei parte, adica pana la 6 ani) este marcata de sensibilitati speciale, ceea ce a determinat-o pe M. Montessori s-o numeasca:

a. perioada de crestere si dezvoltare b. perioada senzitiv c. perioada de incubatie d. periodizare ANS: B 9. Din procesul general al integrarii sistemului psihic uman se desprind

trei tipuri de legaturi: A. innascute, primare B. secundare, bazate pe principiul conditionarii C. tertiare
a. A, C b. A

c. B, C d. A, B, C ANS: D 10. Cele patru stadii ale teoriei operatiilor stabilite de

psihologul

J.Piaget se numesc: A. senzorio-motor B. preoperational C. stadiul incredere versus indoiala D. stadiul senescentei E. stadiul operatiilor concrete F. stadiul operatiilor formal-abstracte
a. A, B, C, D b. A, B, E, F c. C, D, E, F ANS: B 11. Care sunt caracteristicile ce apartin stadiului senzorio-motor?

d. niciun raspuns nu este corect

A. B. C. D.

dezvoltarea permanentei (stabilitatii) obiectelor dezvoltarea capacitatilor motrice (castigarea controlului motor) dezvoltarea gandirii logice si abstracte, sistematice capacitate foarte mica sau inexistenta de reprezentare simbolica

a. A, B b. A, B, C c. A, B, D ANS: C 12. Evolutiile sociale contemporane au pus in evidenta existenta a

numeroase alte surse de educatie de tip extra si nonscolar. Educaia nonformala, de exemplu, se refera la:
a. educatia care se realizeaza in scoala prin metode

alternative, nonconformiste, moderne


b. educatia care se realizeaza prin numeroase institutii

sociale, cultural-stiintifice, mass-media, cu relevanta educaionala


c. educatia care se realizeaza prin influente spontane,

nesistematice, tranzitorii

ANS: B 13. Psihologia educatiei reprezinta o stiinta de sine-statatoare, un

domeniu care studiaza paliere precum:

A. legile activitatilor psihice si psihosociale ale celor supusi influentelor educationale B. bazele psihologice ale instruirii si educarii C. legile psihologice ale organizatiilor implicate in educatie D. fundamentarea psihologica a metodelor de actiune si interventie asupra dezvoltarii psihice a copilului E. fundamentarea psihologica a metodelor de actiune si interventie asupra dezvoltarii fizice a copilului F. relatiile dintre educator si educat.
a. A, B, C, D b. A, C, D, E c. B, C, D, F d. A, B, D, F

ANS: D 14. Psihologia educatiei dispune de un ansamblu de metode si tehnici de

cercetare si investigare. Astfel, printre metodele cel mai frecvent utilizate in psihologia educatiei se numara si: A. observatia psihopedagogica B. evaluarea psihologica C. convorbirea D. analiza produselor activitatii
a. A, B, C b. B, C, D c. A, C, D ANS: C 15. Wilhelm August Lay considera, in teoria sa asupra educatiei, ca

procesul educativ reprezinta: A. modelarea scolarilor B. un sir de influente venite din mediul inconjurtor sau produse de educator C. actiunea de prelucrare a influentelor inconjurtor sau produse de educator D. predarea noilor informatii n pasi mici E. aplicatii practice F. reactiile scolarilor
a. A, B, E b. B, D, F c. B, C, F d. C, D, F ANS: C 16. Teoria asupra instruirii care are la baz experienta, inteleas ca o

venite

din

mediul

interactiune a individului cu mediul, ii apartine lui:

a. Maria Montessori b. Ovide Decroly c. John Dewey d. Alfred Binet ANS: C 17. Teoria psihogenezei operatiilor intelectuale, conform careia actiunile mintale (operatiile intelectuale) se nasc prin interiorizarea actiunilor reale, apartine lui: a. Jerome Bruner b. Jean Piaget c. Ovide Decroly d. John Dewey e. Maria Montessori ANS: B 18. Invatarea spontana sau sociala se refera la tipul de invatare care se desfasoara in contexte in care: a. scoala organizeaza si sistematizeaza contextele de invatare, legate de dinamica grupului de elevi b. alte institutii participante la invatare si educatie organizeaza invatarea si educatia, in contexte mai putin formale c. invatarea este neorganizata si instinctiva, asa cum are loc in familie si in societate d. invatarea se desfasoara prin descoperire si rezolvare de probleme ANS: C 19. Invatarea sistematica se canalizeaza in doua directii: A. in formarea de priceperi si deprinderi motorii B. in formarea de atitudini sociale C. in formarea de expresii emotionale corecte D. in insusirea de cunostinte si formarea de capacitati intelectuale a. b. c. d. B, A, A, C, C B, C D D

e. Ernst Meumann

ANS: C

20. Invatarea scolara este in cea mai mare si semnificativa parte o invatare de tip: a. senzorio-motor b. cognitiv c. afectiv d. social ANS: B 21. In desfasurarea activitatii didactice, este ideal ca elevii sa utilizeze primordial: A. atentia involuntara B. atentia voluntara C. atentia postvoluntara a. b. c. d. A, B A, C C A, B, C

ANS: D 22. O exprimare a elevului de genul invat pentru ca vreau sa cunosc cat mai mult corespunde unor motive de natura: a. cognitiva b. sociala c. afectiva d. de autorealizare ANS: A 23. Atunci cand elevul marturiseste ca vreau sa le arat parintilor ca investitia in mine a meritat, inseamna ca in invatarea elevului respectiv functioneaza motive de tip: a. cognitive b. sociale c. profesionale d. afective e. aptitudini speciale ANS: D 24. Motivele profesionale care se clarifica odata cu trecerea dintr-o clasa in alta si care determina elevii sa invete se refera la: a. motivele care au o predominanta emotionala pozitiva sau

negativa, legate de dinamica grupuluide elevi b. motivele care determina elevii sa invete pentru a-si asigura pregatirea necesara viitoarei profesii c. motivele care se grupeaza in jurul dorintei de suucces sau de evitare a insuccesului d. motivele care fac din invatare un scop in sine ANS: B 25. Dat fiind multitudinea factorilor implicati in activitatea de invatare, se poate spune ca eficienta invatarii depinde de factori precum: A. relatia dintre intensitatea motivatiei si complexitatea sarcinii B. relatia dintre intensitatea motivatiei si gradul de dificultate al sarcinii C. relatia dintre complexitatea sarcinii si gradul de dificultate al sarcinii. a. b. c. d. A, B A, C B, C nici un raspuns nu este corect

ANS: A 26. Repetarea reprezinta retinerea informatiei prin practica, in conditiile in care memorarea se imbunatateste o data cu numarul repetitiilor. Cele mai eficiente tipuri de repetare sunt: A. repetarea esalonata pe o perioada mai lunga de timp B. repetarea comasata C. repetarea activa D. repetarea pasiva a. A, B b. A, C c. B, C d. C, D e. B, D ANS: B 27. Dupa ce noi informatii sunt invatate, pot fi comparate cu cele invatate anterior, identificand similaritatile usor de confundat. Ca rezultat, reteaua sau schemele initiale sunt extinse, pentru a cuprinde noi informatii. De asemenea, exista efecte asupra interferentelor, astfel incat: a. interferentele sunt reduse b. interferentele faciliteaza invatarea c. nu intervin nici un fel de interferente.

ANS: A 28. Conform teoriei atribuirii succesului si insuccesului a lui Bernard Weiner (1971), un elev poate explica nota slaba pe care a primit-o prin mai multe tipuri de cauze, ceea ce va influenta performanatele sale scolare viitoare. Aceste tipuri de cauze pot fi: A. interne si stabile (capacitatea) B. interne si instabile (efortul) C. externe si stabile (dificultatea sarcinii) D. externe si instabile (sansa) a. b. c. d. e. A, B, C B, C, D A, B, C, D A, C, D nici un raspuns nu este corect

ANS: C 29. Sentimentul propriei eficiente (self-efficacy), ca aprecierea elevului asupra propriilor capcitati de a organiza si duce la indeplinire actiuni necesare pentru atingerea unei performante scolare, poate fi amplificat prin: A. atribuiri interne ale succeselor B. atribuiri externe ale succeselor C. autopersuasiune D. obtinerea de succese reale E. feed-back-ul adecvat al profesorilor a. b. c. d. A, A, B, A, B, C, C, B, C, D, D, C, D E E, D, E

ANS: B 30. Diferentele individuale sunt definitorii pentru gradul de educabilitate al elevilor. Astfel, succesul la invatatura si, implicit, randamentul scolar sunt criterii care se cauta pentru stabilirea concordantei dintre: a. caracteristicile psihofiziologice ale elevului si exigentele mediului scolar b. atribuirile interne si externe ale elevului c. stima de sine si sentimentul eficientei ANS: A

31. Inteligenta este unul dintre elementele constelatiei factorilor interni ai performantei scolare. unul dintre factorii de baza ai reusitei scolare este: a. inteligenta generala b. inteligenta verbala c. inteligenta scolara d. inteligenta sociala e. inteligenta emotionala ANS: C 32. Comparativ cu elevii normali sub aspect intelectual, la elevii cu insuficiente mintale factorii intelectuali de determinare a reusiteinereusitei scolare au o pondere: a. similara b. mai mare c. mai mica ANS: B 33. Inteligenta scolara exprima gradul de adaptare a elevului la cerintele activitatii de tip scolar si depinde de factori precum: A. variatiile sistemului scolar B. sarcinile scolare C. personalitatea elevului a. b. c. d. e. A A, B B, C C A, B, C

ANS: E 34. Oboseala elevului, explicabila prin procese nervoase corticale, apare drept consecinta a implicarii functiilor psihice in activitatea scolara. Fenomenul de oboseala poate fi prevenit sau intarziat prin factori interni de tipul: A. memorarea mecanica B. capacitatea de a intelege C. curiozitatea intelectuala D. reproducerea fidela a. b. c. d. A, B, B, A, D C C, D B, C, D

ANS: B 35. Suprarealizarea profesionala se intalneste la elevii care: a. sunt excesiv de ambitiosi si increzatori in ei insisi, astfel incat isi fixeaza, in mod frecvent, niveluri de aspiratii mult peste performantele atinse in incercarile anterioare b. sunt anxiosi si teama de esec face ca motivatia evitarii insuccesului sa fie mai puternica decat trebuinta de performanta ANS: A 36. In sustinerea elevilor, asistenta psihologica trebuie sa se axeze pe: A. secventa diagnostic-constatativa B. secventa formativ-profilactica C. secventa terapeutico-recuperatorie a. b. c. d. e. A, B B, C A, B, C A, C nici un raspuns nu este corect

ANS: C 37. Principala caracteristica a grupului scolar, ca grup social mic, este aceea ca: a. membrii grupului sunt in contact direct, nemijlocit b. membrii grupului constituie o reuniune de indivizi c. membrii grupului nu sunt subordonati aceluiasi scop ANS: A 38. Competitia in cadrul clasei de elevi are o serie de efecte pozitive, printre care se numara: A. stimuleaza efortul si productivitatea individului B. promoveaza norme si aspiratii mai inalte C. micsoreaza distanta dintre capacitate si realizari D. determina interactiune slaba intre colegi E. stimuleaza lipsa increderii reciproce F. determina lipsa comunicarii a. A, B, D b. B, C, E c. C, D, E d. A, C, F

e. B, E, F f. A, B, C ANS: F 39. Grupul de covarstnici ofera copilului posibilitatea de a se manifesta spontan si natural, ceea ce da nastere sentimentelor de prietenie si legaturilor emotionale speciale. Ca atare, grupulde covarstnici este considerat o forma de socializare: a. primara b. secundara c. tertiara ANS: B