Sunteți pe pagina 1din 1

O concepie specific despre incontient a fost dezvoltat deS Freud (1856-1939), n care absolutiza incontientul i instinctele.

Dup prerea lui psihicul omului este format din trei niveluri: Nivelul inferior Eul-ambigen este subsolul,aici este ntuneric, domin misterul, pasiunile, aceasta este lumea incontientului unde totul dicteaz instinctele. Incontientul este fundamentul de adncime al psihicului, care determin viaa contient a subiectului(omului) i chiar destinele unor popare. nclinaiile incontiente formeaz coninitul emoiilor i tririlor. Contiina depinde n cea mai mare msur de impulsurile refulate de incontient. Al doilea nivel este Eul sfera fenomenelor contiente, autocontiina individului. Al treilea nivel Super-Eul cenzura, lumea normelor sociale i interdiciilor (tabu), morala. Personalitatea se gsete permanent sub presiunea contradiciilor. Individul trebuie s aleag ntre dorinele i plcerile sale (principiul plcerii) i ceea ce este posibil i admisibil (principiul realitii). Dorinele insistent tind s se realizeze. Cenzura social, morala nu ntotdeauna permit realizarea dorinelor individului. S.Freud consider, c morala ndeplinete o funcie represiv fa de om, de constrngere. Dorinele i pasiunile nerealizate sunt refulate n incontient, iar de acolo ele pot s se realizeze i sub alte forme. Conflictul dintre dorine i posibiliti duce la neuroze, la apariia bolii. Boala este un fel de realizare a dorinelor refulate ntr-o form denaturat, ntr-o alt modalitate.

Freudism teoria lui S.Freud, formulat n perioada anilor 1900 1938, care
formeaz baza teoretic a psihoanalizei i metodei psihoterapeutice. Freudismul este absolutizarea rolului proceselor incontiente, recunoaterea conflictului dintre contiin i incontient, dintre personalitate i societate, este concepie ce d prioritate pasiunilor n motivarea i explicarea faptelor omului. Esena freudismului (psihoanalizei) const n analiza raional a fenomenelor incontiente pentru a se debarasa de ele.N eofreudis m concepie ce ncearc de a revedea ideile lui S.Freud n direcia socializrii lor. Reprezentanii sunt A.Adler, C.G.Jung, E.Fromm, C.Horni .a. Ei neag biologismul i determinismul sexual freudian, mai puin atenie atrag factorului incontient n comportamentul individului, dar mai mult se ocup de rolul incontientului n elucidarea fenomenelor sociale.