Sunteți pe pagina 1din 9

DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR METALICE .

Conditii generale de proiectare pentru asigurarea rezistentei la coroziune a s tructurilor metalice Domeniul si limitele de aplicare a principiilor de proiecta re pentru asigurarea rezistentei la coroziune a structurilor metalice Principiil e de proiectare pentru asigurarea rezistentei la coroziune a elementelor metalic e din constructive civile, industriale, agricole si speciale (conducte neizolate aflate la suprafata solului, recipienti supraterani neizolati termic, exploatat i la temperatura mediului ambiant) se refera la structuri de rezistenta, esafoda je, platforme de sustinere, suporti de sustinere, pasarele metalice etc., montat e suprateran, confectionate din profile (laminate la cald sau formate la rece), tevi, table si benzi din elemente compuse prin sudare. Ele sunt valabile pentru proiectarea elementelor din otel realizate din laminate la cald din oteluri carb on si slab aliate, care indeplinesc conditiile prevazute in STAS 500/ 1 si in st andardele de produse, dupa cum urmeaza: 1otel de uz general pentru constructii m arcile OL 37, OL44, OL52, conform STAS 500/ 2; 2- otel rezistent la coroziunea p rodusa de agenti atmosferici, marcile RCA 37 si RCB 52, conform STAS 500/ 3; 3oteluri de constructii sudabile cu granulatie fin a, conform SREN 10. 113/93. Pr incipiiie de proiectare sunt valabile pentru asigurarea rczistentei la coroziune a elementelor de constructii din otel, exploatate in medii cu clasele de agresi vitate. 1m, 2m, 3m, 4m, conform STAS 10.128. Proiectantul, in functie de clasa d e agresivitate stabilita pe baza STAS 10. 128 si de materialele de protectie cel e mai potrivite, va stabili prin proiect solutiile de protectie anticoroziva car e urmeaza sa fie realizate. In cazuri speciale, in care mediul se inscrie in cla sa de agresivitate mai mare de 4m, proiectantul va solicita un studiu unui insti tut de specialitate, studiu in care i se vor indica solutiile de protectie antic orosiva corespunzatoare agresivitatii in care va fi amplasat si exploatat obiect ivul de proiectat. Elementele de constructie din profile cu pereti subtiri, form ate la rece, nu se vor folosi ca elemente de rezistenta in medii cu clasa de agr esivitate mijlocie 3m (datorata noxelor chimice), 4m (agresivitate puternica) si mai mare de 4m (agresivitate foarte puternica). Criteriile de alegere a princip alelor solutii de proiectare pentru reducerea riscului de coroziune sunt: Catego ria s. i clasa de importanta a constructiei. La alegerea unei solutii de proiect are, se va stabili categoria de importanta a constructiei, in conformitate cu ,, REGULAMENTUL PRIVIND stabilirea categoriei de importanta a constructiilor. METOD OLOG1A DE STAB1L1RE A CATEGORIEI DE 1MPORTANTA A CONSTRUCTIILOR - Clasificarea m ediilor IN functie de clasa lor de agresivitate, conform STAS 10.128. . Conditii generale de proiectare pentru asigurarea rezistentei la coroziune a e lementelor de constructii metalice

La proiectarea elementelor de constructii din otel, proiectantul va intocmi, in cadrul documentatiei de executie, caiete de sarcini privind executia, exploatare a si intretinerea protectiilor anticorozive. Proiectul de executie trebuie sa pr ecizeze clasa de agresivitate, atat pentru exteriorul constructiei, cat si pentr u interiorul ei si delimitarea spatiilor, tinand seama de concentratia noxelor s i de umiditatea relativa a mediuiui. Aceasta precizare se va face conform STAS i O.128. La alegerea tipurilor de elemente se va tine seama de clasa de agresivita te a mediului in care acestea vor fi exploatate. Stabilirea clasei de agresivita te a mediului in care este amplasata si exploatata o constructie noua se va face de catre proiectant, pe baza analizei mediului si datelor fumizate de proiectan tul tehnolog privind existenta si concentratia agentilor corozivi care vor rezul ta din procesul tehnologic. Pentru stabilirea clasei de agresivitate a mediului in care este amplasata o constructie data deja in exploatare, in tema de proiect are vor fi precizate rezultatele analizelor calitative si cantitative de noxe si umiditatile relative, atat pentru interior, cat si pentru exterior, efectuate d e un institut de specialitate in domeniu sau de un agent economic, abilitati pen tru astfel de activitati sunt inscrise in buletine de analiza. La proiectarea el ementelor de constructii din otel supuse actiunii unor medii cu agresivitate 3m si 4m, se vor folosi cu precadere sectiunile inchise. Elementele de constructie cu sectiune inchisa si interior inaccesibil se vor inchide etans. Montarea profi lelor se va face astfel incat sa impiedice stagnarea apei si a prafului (VIII. f igura 3.). Folosirea profilelor trebuie sa se faca dupa anumite reguli, dintre c are cele mai importante sunt urmatoarele: - realizarea de suprafete convexe; - e vitarea profilelor asezate cu concavitatea in sus, cu exceptia cazurilor in care , prin inclinarea elementelor se poate asigura eliminarea apei pe la capetele lo r inferioare; - distantarea elementelor, astfel incat sa se permita scurgerea ap ei sau caderea prafului; - practicarea de deschideri in locurile in care s-ar pu tea strange diferite depuneri favorizante de coroziune (VIII. figura 4.). Elemen tele de constructie din otel vor trebui sa fie accesibile pentru curatare si vop sire. La proiectarea elementelor din profile, se vor respecta urmatoarele condit ii: a) Alegerea profilelor si sistemelor de ansamblare sub aspcctul rezistentei la coroziune se va face in urmatoarea ordine: - sectiuni inchise din tevi sau pr ofile; - profile simple; - sectiuni compuse din profile departate, cu acces usor pe suprafete. Profilele apropiate, greu accesibile, au rezistenta la coroziune scazuta si vor fi evitate. b) La profilele inchise asamblate prin sudare se vor adopta suduri continue. c) La profilele care nu se pot aseza cu aripile in jos s e vor prevedea gauri tehnologice pentru drenarea condensului. d) Pentru prevenir ea coroziunii, zonele de contact dintre doua piese din otel trebuie sa fie prote jate suplimentar fata de restul constructiei. In cazul imbinarilor cu suruburi d e inalta rezistenta nepretensionate si pretensionate, interiorul partilor care u rmeaza a fi imbinate se va sabla si se va proteja prin metalizare prin pulveriza re cu aluminiu sub forma de sarma sau de pulbere. e) Grosimea profilelor folosit e se va stabili pe considerente de rezistenta, de agresivitate a mediului si de cerintele de exploatare si durabilitate ale elementelor de constructii. Remedier ea suprafetelor elementelor de constructii cu protectia anticoroziva deteriorata in timpul

exploatarii constructiilor se va efectua cand pelicula de protectie ajunge la gr adul de deteriorare R5 pentru clasele de agresivitate lm si 2m si R4 pentru clas ele de agresivitate 3m si 4m, conform STAS 10.701/1. Remedierea se va face pe ba za solutiilor date de proiectant. La elaborarea proiectului pentru constructiile existente, in functie de gradul de deteriorare provocat de factorii agresivi as upra elementelor de rezistenta, se vor avea in vedere si eventualele masuri de c onsolidare a structurilor metalice in scopul mentinerii capacitatii portante a a cestora la parametrii proiectati. Gradul si tipul de curatare care trebuie reali zate pe suprafetele pieselor elementelor de constructii din otel care urmeaza sa fie protejate se vor stabili de catre proiectant si se vor indica m proiectul d e executie si caietul de sarcini al lucrarii. La stabilirea gradului de curatare , se va tine seama, atat de durata de viata estimata a acoperirii, cat si de cla sa de agresivitate a mediului in care urmeaza sa fie amplasata si exploatata con structia, conform STAS 10.128. Pregatirea suprafetelor elementelor de constructi i (noi sau in exploatare) se va face conform STAS 10.166/ 1-77 . Proiectantul, p rin caietul de sarcini, va fixa aspectul final al suprafetelor pregatite, iar la executie, acesta va fi mentionat in procesul-verbal de receptie al fazei respec tive. Protectia elementelor de constructii din otel se va efectua conform tabelu lui VIII.l. Pentru protectia elementelor de constructii din otel RCA 37 si RCB 5 2 nu se vor folosi protective care au la baza grunduri cu pigment de zinc metali c si nici acoperirile pe baza de zinc. Folosirea acestor protectii determina o c omportare la coroziune a otelurilor rezistente la coroziunea atmosferica similar a cu aceea a otelului OL 37. Tabelul VIII.l. Tipul de protectie anticorosiva. in functie de oteiul din care este confectionat elementul de constructie si de cla sa de agresivitate a mediului in care este amplasat si exploatat accst element. Otelul din care este confectionat elementul de constructie supraterana Otel tip OL37 Tipul de protectie lm anticoroziva ce se recomanda X X X 2m X 3m X X 4m X X Vopsire cu uscarea peliculelor laser Idem Vopsire cu uscarea peliculelor la cupt or Idem Zincare termica Idem Metalizare prin pulverizare cu zinc sau aluminiu Id em Zincare termica + vopsire cu uscarea peliculelor la aer sau la cuptor Idem Me talizare prin pulverizare cu zinc sau aluminiu *vopsire cu uscarea peliculelor la a er sau la cuptor Oteluri rezistente la coroziunea Vopsire cu uscarea atmosferica RCA37. RCB52. peliculelor la aer Idem Vopsire cu uscarea peliculelor la cuptor X X X* X" X X X X X X ~x X ' Observatii X - se pot folosi. X* - aceste protectii se folosesc ca atare in medi ile cu clasa de agresivitate 3m (neprotejate suplimentar), numai in medii cu umi ditate mai mare de 75% si cu PH cuprins intre 5,5 si 10 (fara noxe chimice). - n u este recomandabil sa se foloseasca. In medii cu clasa de agresivitate 2m, otel urile RCA 37 si RCB 52 se folosesc nevopsite numai

daca sunt amplasate in exterior. Cerintele de baza privind alcatuirea elementelor de constructii metalice pentru asigurarea protectiei lor anticoroziva a) Accesibilitatea Pentru clasele de agresivitate 3m si 4m toate elementele de c onstructie din otel trebuie sa fie accesibile in scopul de a se permite aplicare a, verificarea si intretinerea protectiei anticorozive. Inca de la proiectarea constructiei vor fi prevazute masuri care sa permita o ac cesibilitate usoara pentru a se asigura executia ulterioara a lucrarilor de intr etinere cu efect negativ minim asupra mediului. Pentru toate clasele de agresivi tate, suprafetele care urmeaza sa fie protejate trebuie sa fie accesibile pentru pregatirea, acoperirea si controlul lor. Suprafetele profilelor aflate spate in spate (VIII. figura 5) care sunt accesibile pe ambele parti cu o inaltime h < 1 00 mm, vor avea o distanta intre ele a > 15 mm. In cazul unor distante mai mici, spatiile formate vor fi prevazute cu fururi. Constructiv, pentru a preveni form area de jgheaburi, furura va depasi cu putin limitele profilului. Daca peste pro file urmeaza sa fie fixata si o platbanda, furura va fi sub nivelul superior al profilului. La elementele de constnictii expuse la intemperii sau la solicitare coroziva puternica, spatiile la care accesul ulterior montarii este dificil (de pana la 15 mm), vor fi evitate sau umplute, sau se vor alege procedee de protect ie anticoroziva care se pot executa in spatii inguste (de exemplu zincare la cal d). Din punctul de vedere al protectiei anticorozive sunt mai avantajoase elemen tele structurale carora li se aplica prevederile de proiectare cuprinse in STAS 10. 108/ 0. De asemenea, sunt mai avantajoase sectiunile din profilele laminate, in comparatie cu sectiunile compuse, deoarece fiecare zona influentata de sudur a constituie o regiune mai sensibila la coroziune decat restul elementului in ca re nu sunt imbinari. La suprafetele profilelor aflate fata in fata, accesibile d in ambele parti, cu o inaltime h < 200 mm, se va prevedea o distanta crescatoare linear. - de la a > 120 mm pentru o inaltime a profilului h < 200 mm, - pana la a > 400 mm, la inaltimea profilului h < 1000 mm, conform figurii 6. Din punctul de vedere al protectiei anticorozive sunt mai potrivite profilele inchise etans . Elementele cu sectiune inchisa,cornpuse prin sudura, se vor vopsi in interior complet. Ultimul perete care se ataseaza va fi si el vopsit in prealabil, nelasa ndu-se decat zona influentata de sudura, care va fi acoperita pe muchii cu un gr und rezistent la sudura. La suprafetele interioare aflate fata in fata si accesi bile numai pe o parte (vezi figura 7.), distanta de la inaltimea h pana la 100mm , va fi, de asemenea, de cel putin 120 mm, iar peste aceasta valoare va creste l iniar de la: - a > 120 mm pentru o inaltime a profilului h < 100 mm, pana la a > 600 mm pentru inaltimea profilului h > 500 mm. Intre aceste valori se aplica o interpolare liniara. Din proiect vor fi prevazute detalii privind scurgerea apei , a condensului, precum si posibilitatea de eliminare a prafului industrial sau a altor substante solide provenite din fluxurile tehnologice. b) Evitarea muchii lor vii. Vor fi preferate rnuchiile rotunjite sau racordate in locul muchiilor a scutite rezultate din sudare sau din taiere, deoarece acestea constitute puncte de amorsare a coroziunii sj de expulzare a vopselei datorita tensiunii superfici ale. c) Utilizarea chesoanelor si elementelor de constructie cu goluri. La cheso anele si elementele de constructii cu sectiuni chesonate este obligatorie asigur area posibilitatilor de acces in interiorul

acestora, in vederea intretinerii sau refacerii periodice a protectiei anticoroz ive a acestora. d) Prevenirea coroziunii de contact. La imbinarea metalelor cu p otential electrochimic diferit, in cazul actiunii de durata sau actiunii alterna tive a umiditatii care formeaza cu sarurile din atmosfera un electrolit, apare p ericolul coroziunii. In acest caz va coroda metalul care are potentialul electro chimic mai electronegativ. Coroziunea de contact depinde de diferenta de potenti al, de raportul intre suprafetele mai bune conductoare electric, fata de cele cu conductibilitate mai redusa si de conductibilitatea electrolitului. Prevenirea acestui fenomen se face prin protectia anticoroziva a celor doua metale care vin in contact. e) Necesitatea luarii in considerare a posibilitatii de realizare a tehnologiei protectiei anticorozive. Daca se prevede protectia anticoroziva pri n procedee de imersie sau alte procedee speciale (electrolitice, chimice etc.), alcatuirea constructiva a elementelor va tine searna de specificul acestor proce dee. De exemplu, pentru zincarea la cald, vor fi luate in considerare, intre alt ele, urmatoarele aspecte: - se vor folosi, de preferinta, forme constructive car e sa nu retina zincul si sa nu conduca la deformari; - se vor evita elementele c ompuse cu sectiuni inchise, iar acolo unde acestea se folosesc, se vor prevedea orificii dupa zincarea ulterioara alcatuirii elementului; - se vor evita dublari le prin placi sau profile suprapuse. Observatii generate privind proiectarea constructiilor metalice, tindnd seama de protejarea lor impotriva coroziunii Numeroase exemple din practica exploatarii constructiilor din otel in medii cu a gresivitate puternica sau cu climate naturale severe arata ca aplicarea pelicuie lor protectoare reduce, dar nu poate elimina in totalitate, din punct de vedere practic, pericolul actiunii accidental a factorilor de mediu agresiv (noxe chimi ce, umiditate, praf, nisip etc.) asupra elementelor si imbinarilor. Chiar in con ditiile unei protectii anticorozive, considerate din punct de vedere teoretic co respunzatoare, elementele metalice sunt adesea afectate de coroziune in timp. Di n aceasta cauza sunt necesare si alte procedee care sa mareasca siguranta constr uctiior: - reducerea cu 10% a rezistentelor adrnisibile considerate la dimension area elementelor din otel exploatate in medii corozive; - acordarea unor sporuri empirice la grosimile rezultate din calculul de rezistenta; - limitarea grosimi i minime admise pentru profiiele laminate la cald, in functie de clasa de agresi vitate a mediului in care vor fi amplasate si exploatate; - diferentierea valori lor minime (de la 2 la 3,5 mm) a grosimii elementelor din profile cu pereti subt iri, formate la rece, in functie de agresivitatea sau severitatea climatclor in care vor fi amplasate si exploatate. Nici luand aceasta masura de siguranta, ele mentele de constructie din profile cu pereti subtiri, laminate la rece, nu se re comanda a fi folosite in medii cu clasele de agresivitate 3m (din cauza noxelor chimice) si nici in medii cu clasele de agresivitate 4m sau peste 4m. Din cele d e mai sus rezulta importanta care trebuie data sistemelor de protectie anticoroz iva si posibilitatile lor de aplicare. Exemple de elemente si imbinari ale structurilor metalice situate si exploatate in medii cu clasele de agresivitate 3m (mijlocie) si 4m (puternica) In figura 8. sunt prezentate unele solutii care sunt recomandabile la proiectare a constructiior din otel expuse in exploatare actiunii agentilor corozivi (clase le de agresivitate 3m si 4m), in

comparatie cu solutii care trebuie evitate. In figura 8.a este prezentata, ca so lutie recomandabila pentru clasa de agresivitate 3m si obligatorie pentru clasa de agresivitate 4m, imbinarea prin suprapunere cu suduri in relief, fata de imbi narile cu suruburi. In figura 8.b este prezentata ca solutie recomandabila pentr u clasa de agresivitate 3m si obligatorie pentru clasa de agresivitate 4m, pentr u proiectare, innadirea grinzilor cu sectiune plina, cu suduri in adancime, in c omparatie cu solutiile de innadire a grinzilor cu sectiune plina, cu eclise suda te sau cu eclise si suruburi. In figura 8.c sunt prezentate ca solutii recomanda bile pentru clasa de agresivitate 3m si obligatorii pentru clasa de agresivitate 4m, pentru proiectare, grinzile cu sectiune plina si grinzile cu goluri in inim a. Grinzile cu zabrele reprezintd solutii necorespunzatoare, din punct de vedere al rezistentei la coroziune,pentru aceste clase de agresivitate. Recomandari pr ivind prevenirea coroziunii si protectia anticoroziva la imbinari a constructiil or amplasate si exploatate in medii cu clase de agresivitate industriala si chim ica. Capacitatea portanta a constructiilor metalice exploatate in medii agresive , cum sunt atmosfera industriala si cea cu continut foarte ridicat de noxe chimi ce, depinde si de sistemul de imbinare sau innadire a elementelor componente. Ti pul de innadire sau imbinare, ca si materialele folosite la alcatuirea acestora sunt hotaratoare pentru durata de exploatare a constructiilor metalice in atmosf era agresiva. Coroziunea imbinarilor elementelor constructiilor metalice poate f i declansata de actiunea separata sau simultana a unor factori ca: diferente de aerare sau concentrare ale mediului agresiv ce apar la imbinarile cu eclise sau prin suprapunere, diferente intre structura cristalina a celor doua metale care realizeaza imbinarea (spre exemplu, metalul de baza este laminat, iar suruburile folosite la lmbinare strunjite, niturile forjate etc.), diferente intre modul d e preluare a eforturilor de catre matcrialul de baza si materialul metalic de im binare (v. fig. 9). La o imbinare cu eclise si suduri de colt, piesa poate lucra la intindere, iar cordonul de sudura la forfecare. La o imbinare cu eclise si s uruburi obisnuite, piesa lucreaza la intindere, iar suruburile la forfecare si s trivire pe peretii gaurii. De asemenea, concentrarile importante de tensiuni, ca re apar la imbinarile sudate din cauza intersectarii mai multor cordoane in acel asi punct al elementului, pot declansa sau chiar accelera procesul de coroziune. La acestea se pot adauga defecte de proiectare si de executie in privinta adopt arii distantei dintre suruburi si a ansamblarilor gresite care favorizeaza apari tia coroziunii, in aceste locuri, in urma acumularii de praf, de particule solub ile, ca si a umiditatii condensate. In cazul imbinarilor sudate, in apropierea c ordonului de sudura, metalui de baza prezinta o sensibilitate marita ia coroziun e, ca urmare a modificarii structurii metalografice din cauza efectului termic a l sudarii. La acesti factori se adauga diferenta intre compozitia chimica a meta lului de baza si a cordonului de sudura ca rezultat al topirii materialului de a daos. Cand metalul din materialul de adaos utilizat la realizarea imbinarii este mai putin nobil comparativ cu metalul de baza, el va deveni zona anodica si se va distruge primul in procesul de coroziune. Folosirea unor tehnologii necorespu nzatoare la realizarea cordoanelor de sudura poate determina o concentrare nedor ita a tensiunilor si implicit o crestere a sensibilitatii materialului la corozi une. Acelasi efect il au si tensiunile reziduale provenite din realizarea cordon ului de sudura. Utilizarea unor procedee modernc de sudare (sudura automata sub strat de flux sau in atmosfera protectoare cu gaze), prin care zona de sudura cu metal topit este mai bine protejata, mareste rezistenta la actiunea oxigenului si azotului din atmosfera. La imbinarile constructiilor metalice cu suruburi obi snuite, din cauza solicitarilor mecanice si a variatiilor de temperatura, pot ap area neetanseitati care favorizeaza patrunderea electrolitului si, implicit, apa ritia coroziunii. In cazul imbinarilor cu suruburi de inalta rezistenta, ce lucr eaza prin frecarea suprafetelor ce vin

in contact, patrunderea mediului agresiv sub forma lichida determina, in urma pr oceselor de coroziune, o reducere a coeficientului de frecare si implicit a capa citatii portante a acestui tip de imbinare. La imbinarile cu suruburi de inalta rezistenta a grinzilor de rulare pentru poduri rulante, o reducere a capacitatii portante poate fi determinata de efectul cumulat al coroziunii, oboselii si fre carii. Tinand seama de cele de mai sus, in faza de proiectare a constructiilor d in otel exploatate in medii cu clasele de agresivitate 3m (agresivitate industri ala) si 4m (agresivitate chimica), trebuie sa se tina seama de urmatoarelc recom andari privind zonele cu imbinari: - evitarea concentrarilor de eforturi implica te de reducerile bruste de sectiune, de sudurile punctiforme sau intrerupte; - f olosirea unui numar redus de elemente puternice, in locul unui numar mare de ele mente cu sectiuni reduse necesitand numeroase imbinari care determina aparitia u nor zone sensibile la coroziune ; - evitarea imbinarilor sub forma unor unghiuri ascutite; - adoptarea cu precadere a grinziior cu sectiune plina si a celor cu goluri in inima in locul celor cu zabrele; - adoptarea imbinarilor sudate in loc ul celor cu tije (nituri sau suruburi); - evitarea coroziunii intre doua metale cu diferenta de potential electrochimic intre ele prin izolarea elementelor din astfel de metale ce vin in contact in zona imbinarilor prin nituire sau cu surub uri; - evitarea actiunilor care favorizeaza aparitia procesului de coroziune. In zonele cu imbinari ale elementelor de constructii metalice, cei mai importanti factori care favorizeaza coroziunea sunt urmatorii: - concentrarile de eforturi (in apropierea gaurilor de nituri sau suruburi sau in apropierea cordoanelor de sudura). In aceste locuri, anodul este constituit din zona cu concentrari de efo rturi, iar catodul, din zona fara concentrari de eforturi; - contactul dintre do ua metale cu potential de electrod diferit; - imbinarea elementelor de construct ii din oteluri elaborate prin rnetode diferite; - imbinarea elementelor de const ructii din otel de marci diferite de exemplu: (grinzi din OL52 si stalpul aferen t, din OL 37) . In acest caz, anodul este format din otel OL37, iar catodul, din otel OL 52; - imbinarea elementelor de constructii prelucrate diferit (prin lam inare, turnare, forjare). In acest caz, anodul este constituit din nit sau sudur a, iar catodul din metalul de baza. - Din punct de vedere al mediului agresiv, f actorii care favorizeaza procesul de coroziune sunt: - diferenta de concentrare a electrolitului. In acest caz, anodul este constituit din metalul imersat in zo na cu concentrate mai redusa, iar catodul este metalul imersat in zona cu concen trate mai mare; - diferenta de aeratie a electrolitului. In acest caz, anodul es te format din metalul imersat in zona cu aeratie mai redusa, iar catodul, din me talul imersat in zona cu aeratie mai mare. Pentru a evita factorii care favorize aza coroziunea la imbinari, se recomanda aplicarea unui sistem de protectie mai intarit la imbinari decat cel aplicat pe elementele de constructie fara imbinari . Actiunea temperaturilor ridicate asupra structurilor din otel Rezistenta redusa la actiunea temperaturilor ridicate este determinate de modificarea caracteristi cilor otelului, incepand cu temperatura de 200 C. Peste aceasta temperatura se man ifests o reducere a limitei de curgere, a rezistentei la rupere si a modulului de elasticitate. Peste 600 C, otelul nu mai poate prelua sol icitarile preconizate. Din cauza acestui fapt, in

anumite situatii, este necesara folosirea unor oteluri care, prin compozitia lor chimica, pot asigura pastrarea limitei de curgere chiar si la temperaturi mai r idicate.