P. 1
Nichita Stanescu, Cu o usoara nostalgie

Nichita Stanescu, Cu o usoara nostalgie

|Views: 3,048|Likes:
Proiect didactic
Proiect didactic

More info:

Published by: Mîinea Clara Gabriela on Nov 18, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/13/2013

pdf

text

original

PROIECT DIDACTIC

OBIECTUL: Limba şi literatura română PROFESOR: Mirela Nuţu CLASA: a X-a B SUBIECTUL LECŢIEI: Nichita Stănescu, Cu o uşoară nostalgie TIPUL LECŢIEI: însuşire a cunoştinţelor SCOPUL LECŢIEI: formarea deprinderilor de analiză a unui text poetic COMPETENŢE GENERALE ŞI SPECIFICE: • Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare; • Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic; • Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate; • Integrarea autorului studiat într-un curent literar (neomodernismul); • Identificarea trăsăturilor neomodernismului pe textul literar studiat; • Stabilirea unor conexiuni între poezia studiată şi alte opere ale aceluiaşi autor • Folosirea adecvată a strategiilor şi a regulilor de exprimare orală în monolog şi dialog; • Argumentarea orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare. STRATEGIE DIDACTICĂ Metode şi procedee:conversaţia, problematizarea, lectura selectivă şi expresivă, lucrul cu manualul, analiza literară. Concepte operaţionale:neomodernism, temă literară, motiv literar, ambiguitate, eu liric, raportul dintre poet şi cititor, titlu, incipit, idee poetică, secvenţe poetice. Forme de organizare a clasei: activitate frontală Resurse educaţionale: - cunoştinţele teoretice ale elevilor; - competenţele elevilor de receptare şi interpretare a unor

texte literare; - fişe cu citate; - timp: 50 de minute Material bibliografic: • Nichita Stănescu, Ordinea cuvintelor, ediţie îngrijită şi prefaţă de Alexandru Condeescu, Editura Cartea Românească, 1985; • Nichita Stănescu, Îngerul cu o carte în mâini, antologie, studiu introductiv şi bibliografie de Alex. Ştefănescu • Nichita Stănescu, Fiziologia poeziei, Editura Eminescu, 1990; • Adrian Costache, Florin Ioniţă, Adrian Săvoiu, Limba şi literatura română (manual pentru clasa a X-a), Editura Art; • Alex. Ştefănescu, Istoria literaturii române Editura Maşina de scris, 2005; • Iulian Boldea, Poezia neomodernistă, Editura Aula, 2005; • Daniel Dimitriu, Nichita Stănescu.Geneza poemului, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 1997 • Ion Pop, Nichita Stănescu, Editura Albatros; • Nichita Stănescu. Poezii (texte comentate), antologie, tabel cronologic, prefaţă şi comentarii de Ştefania Mincu, Editura Albatros, 1987; • Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Polirom, Iaşi, 1999; • Mihaela Secrieru, Didactica limbii române, Editura Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi, 2004. Evaluare: observarea sistematică a elevilor, chestionare orală cu aprecieri prin calificative. contemporane (1941-2000),

Fişă cu citate

1. ,, Cred că vârsta de maximă revelaţie – cel puţin aşa cum s-a întâmplat cu mine, dar cred că nu numai cu mine – este aceea a adolescenţei, înţelegând nu în mod neapărat adolescenţa biologică, ci în sensul adolescenţei sufleteşti, care este ceva mai lungă decât cea biologică, a unei anumite naivităţi sufleteşti, care poate să ţină până la 30 de ani. [...] Cred că după această vârstă a adolescenţei nu mai vin noi revelaţii, nu mai apar decât foarte rar, în cazurile obsesive, dar cred că prelungirea în maturitate a acestor revelaţii constă în special în exprimarea lor.” (Nichita Stănescu, Fiziologia poeziei) 2. ,,Tinereţea e cea mai dorită vârstă a omului! Şi-o doresc în egală măsură şi copiii şi bătrânii. Puterea de a gândi şi în cântec a omului îl face să poată fi un etern adolescent.” (Nichita Stănescu, Fiziologia poeziei) 3. ,,Adolescenţa e mai mult decât vârsta speranţei, e vârsta încrederii, a acelei iluzii că lumea e în întregime a noastră şi noi suntem cu totul ai lumii.” (Daniel Dimitriu, Nichita Stănescu. Geneza poemului) 4. ,,Descoperind «vârsta de aur a dragostei», Nichita Stămnescu descoperă «vârsta de aur» a cuvântului şi, implicit a poeziei.” (Daniel Dimitriu, Nichita Stănescu. Geneza poemului) 5. ,,Se simte că poetul are mintea clară, că simţurile nu-i sunt uzate, că studiază cu mare curiozitate lumea din jur, că dispune de energia şi răbdarea de care e nevoie pentru a căuta «cuvântul ce exprimă adevărul», că este încă este, tânăr.” (Alex. Ştefănescu, Istoria literaturii române contemporane) 6. ,,Pentru a distinge limba folosită de el în poezie de limba propriu-zisă, Nichita Stănescu a inventat expresia limba poezească.[...] Cititorii trebuie, însă, să înţeleagă că Nichita Stănescu nu propune o reformă lingvistică pentru a fi adoptată în viaţa de zi cu zi, ci ne invită să intrăm în joc doar pentru scurtă vreme, atâta cât durează lectura poeziei lui.” (Alex. Ştefănescu, Studiu introductiv la volumul Îngerul cu o carte în mâini)

Evenimentele lecţiei 1. Moment organizatoric 2.Actualizarea cunoştinţelor

Obiective urmărite

Conţinutul lecţiei

Strategie didactică Conversaţia

Evaluare

- Pregătirea clasei pentru lecţie - Notarea absenţelor - prezentarea - Se prezintă, pe scurt, trăsăturile neomodernismului neomodernismulu (pentru încadrarea scriitorului în contextul literaturii i române) - Se enumeră volumele de poezii ale lui Nichita Stănescu 3. Captarea - Elevii primesc fişele cu citate şi sunt solicitaţi să le atenţiei pentru citească şi să le interpreteze lecţia nouă • ,,Cred că vârsta de maximă revelaţie – cel puţin aşa cum s-a întâmplat cu mine, dar cred că nu numai cu mine – este aceea a adolescenţei, înţelegând nu în mod neapărat adolescenţa biologică, ci în sensul adolescenţei sufleteşti, care este ceva mai lungă decât cea biologică, a unei anumite naivităţi sufleteşti, care poate să ţină până la 30 de ani. [...] Cred că după această vârstă a adolescenţei nu mai vin noi revelaţii, nu mai apar decât foarte rar, în cazurile obsesive, dar cred că prelungirea în maturitate a acestor revelaţii constă în special în exprimarea lor.” (Nichita Stănescu) - legătura dintre citat şi poezie 4.Desfăşurarea - familiarizarea cu - lectura poeziei Cu o uşoară nostalgie lecţiei textul lui Nichita - exprimarea primei impresii după lectura textului; Stănescu; încadrarea poeziei în volum (O viziune a sentimentelor); - identificarea ambiguitatea – trăsătura esenţială a operei lui Nichita unor elemente Stănescu

Aprecieri prin calificative Observarea sistematică a elevilor Chestionare orală cu aprecieri prin calificative

Lectura selectivă Conversaţia

Lectura expresivă Conversaţia

Observarea sistematică a elevilor Chestionare orală cu

specifice pentru lirica lui Nichita Stănescu - identificarea şi explicarea elementelor de compoziţie; rolul acestora în exprimarea ideilor - identificarea principalelor motive literare prezente în text - delimitarea secvenţelor poetice

5. Asigurarea feed-backului

- stabilirea temei poeziei – adolescenţa (,,vârsta de aur”); raportul adolescentului cu lumea; raportul omului cu timpul; identificarea unor structuri care să semnificative pentru tema (,,inimile noastre de hoinari”, ,,căutătorii pietrei filozofale”, ,,Clipele erau mari ca nişte lacuri”) - Exemplificarea temei adolescenţei prin alte poezii ale lui Nichita Stănescu - Explicarea elementelor de compoziţie -Titlul – intră în relaţie cu ultimul vers al poeziei, care are o nuanţă de melancolie, devenind semnificativ pentru preferinţa poetului pentru adolescenţă; atenuarea sentimentului de tristeţe prin epitetul uşoară - Incipitul – primele două versuri – construit cu ajutorul anititezei (se-nsera – să lumineze); familiarizează cititorul cu o atmosferă specială; surprinde două fenomene simultan (întunericul-lumina; înserarea este momentul misterios, iar iluminarea este în plan interior) - Secvenţele poetice sunt corespunzătoare strofelor; se detaşează ultimul vers; fiecare secvenţă este concepută pentru a ilustra o idee poetică (prima secvenţă – dorinţa de cunoaştere, curiozitatea specifică vârstei; a doua secvenţă – naivitatea, deschiderea spre noutate; a treia secvenţă – perspectiva diferită a adolescentului asupra timpului; versul independent – conştientizarea trecerii timpului, a efemerităţii vârstei adolescenţei) - Concluzii - Tema pentru acasă – exerciţiile 4, 5, 6 din manual

Lectura selectivă

aprecieri prin calificative

Observarea sistematică a elevilor Analiza literară Chestionare orală cu Explicaţia aprecieri prin calificative Conversaţia

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->