Cuprins

Studiul privind incarcatura de macinare a morilor cu tambur rotativ

Cuprins.......................................................................................................................1 Studiul privind incarcatura de macinare a morilor cu tambur rotativ.........................2 Consideraii generale..................................................................................................2 Corpurile de macinare................................................................................................3 Dimensiunea bilelor din compartimentul de macinare grosiera.................................5 Dimensiunea corpurilor de macinare din compartimentul de macinare fina............11 Incarcatura de macinare a morilor cu tambur rotativ...............................................13 Gradul de umplere....................................................................................................16 Controlul si reglarea gradului de umplere................................................................18 Mecanica incarcaturii de corpuri de macinare..........................................................19 Debitul morii............................................................................................................. 20 Concluzii...................................................................................................................23 Bibliografie............................................................................................................... 25

Studiul privind incarcatura de macinare a morilor cu tambur rotativ Consideraii generale

Prin mcinare se urmrete modificarea dimensiunilor i granulozitii materialelor,astfel ca operaiile urmatoare ale procesului tehnologic (clasare, sortare,amestecare, omogenizare,uscare) precum i transformrile fizice i chimice s se produc n condi ii optime. Opera ia de m c i n a r e a r e un rol esenial n fabricarea ipsosurilor, a cimenturilor ( a l u m i n o a s e i p o r t l a n d ) ,precum i a lianilor micti, att n prepararea reactanilor cat i n vederea operaiilor termice saun prepararea produselor de fabricaie pentru livrare. Macinarea fin reprezint treapta de mrunire principal consumatoare de energie, pentru care optimizarea factorilor de influen a randamentuluitehnic al operaiei are o importan fundamental, superioar treptei de mcinare-concasare. P r i n c i p a l a main de mcinare fin este moara tubular cu corpuri de macinare (bile). Morile cu tambur rotativ se realizeaza intr-o larga varietate constructive.In principiu, o astfel de moara se compune dintr-un tambur cilindric orizontal , a carui axa geometrica este si axa de rotatie.

Tamburul 1 este rezemat intre lagarele 2 si este antrenat in miscare de rotatie de catre un dispozitiv de actionare.Tamburul este umplut partial cu incarcatura de macinare formata din corpuri de macinare libere si materialul supus macinarii,gradul de umplere fiind Datorita rotirii tamburului cu o anumita turatie corpurile de macinare sunt antrenate de catre acesta pana la o inaltime H<D de unde cad. Macinarea materialului se
2

produce ca urmare a efectului combinat de lovire si forfecare a acestuia de catre corpurile de macinare care cad.Ponderea efectelor de lovire si de forfecare in cadrul procesului de macinare depinde de o multitudine de factori indeosebi de marimea si forma corpurilor de macinare.Corpurile de macinare mari realizeaza prin masa lor mare o macinare preponderant prin lovire,iar cele mici care au o arie specifica mare,preponderent prin frecare. Alimentarea materialului supus macinarii se face prin fusul tubular al capacului morii de la capatul de alimentare al tamburului,iar evacuarea produsului macinat,prin fusul tubular al celuilalt capat. Transportul materialului supus macinarii si evacuarea produsului macinat se poate realiza prin circulatie naturala sau pneumatic. Amestecurile de corpuri de macinare cu dimensiuni diferite vor fi clasate automat dupa dimensiuni,cele cu dimensiuni mai mari deplasandu-se spre partea larga a conului,iar cele cu dimensiuni mai mici spre partea ingusta.In felul aceste,dimensiunea corpurilor de macinare va fi adaptata dimensiunii particulelor materialului supus macinarii.

Corpurile de macinare
Se utilizeaza foarte frecvent corpuri de macinare sferice(bile) cu diametru de 20110mm si corpuri cilindrice (cilindri scurti sau cylpebs) cu diametru de 1525mm si lungimea de 1530mm. Uneori se utilizeaza bare de otel cu diametrul de 40100mm si lungimea aproape egala cu lungimea camerei (mori cu bare utilizate in industria prelucrarii minereurilor,industria cimentului ). Se pot utiliza de asemenea corpuri cubice,tronconice,ovoidale,arcuri elicoidale,pietre de silex etc. STAS 1185 recomanda pentru realizarea corpurilor de macinare urmatoarele materiale: Pentru bile obisnuite , forjate sau laminate prin rulare,OL70 STAS 500 Pentru bile de calitate , forjate sau laminate prin rulare , otel pentru rulmenti RUL 1 si RUL 2 STAS 1456 si otel rezistent la uzura 65 Mn 10 STAS 11513
3

Pentru bile de calitate superioara , forjate sau laminate prin rulare , otel aliat pentru scule 200 Cr 120 STAS 3611 Pentru bile de calitate superioara , turnate , fonta albita aliata cu crom si nichel ,fonta albita inalt aliata cu crom(OB1 si OB2). Durata de viata a acestor bile este de aproximativ de patru ori mai mare decat cea a bilelor forjate.

Bilele se supun unor tratamente termice corespunzatoare care sa asigure caracteristicile mecanice cerute de STAS 1185. Duritatea la suprafata este 50 60 HRC , iar la jumatatea razei 40 50 HRC. Peretii despartitori (diafragme) impart tamburul morii in mai multe camere-compartimente si au rolul de a retine corpurile de macinare in camera respective si de a permite trecerea in camera urmatoare numai a particulelor care au atins o anumita dimensiune. Diafragma este supusa atat unor solicitari mecanice mari cat si unei uzuri intense. De aceea se construieste dintr-o structura de rezistenta pe care se monteaza placi (panouri) de forma corespunzatoare, prevazute cu fante de diferite forme prin care sa treaca particulele de material maruntit.

Fantele au latimea de 6 10mm si sunt evazate in sensul deplasarii materialului pentru a inlesni trecerea acestuia. Structura sa de rezistenta a diafragmei se realizeaza din oteluri laminate obisnuite STAS 500 iar placile cu fante,din materiale rezistente la
4

uzura prin abraziune (otel manganos, fonta albita, fonta albita inalt aliata cu crom OB1 sau OB2). Diafragmele sunt de 2 tipuri: duble si simple. Diafragmele duble au o grosime de 250 ... 350 mm, iar cele simple de 35 ... 60 mm. La diafragma dubla materialul trece din camera in care se afla,prin fantele peretelui 3 in spatiul dintre pereti.Aici, el este preluat de paletele de ridicare 4 si este imprastia datorita rotirii tamburului pe suprafata peretilor diafragmei. O parte din material care are dimensiunile corespunzatoare trece prin fantele peretelui 5 in camera urmatoare, iar restul cade pe conul 1 prevazut cu orificii.Aici, particulele care au dimensiuni corespunzatoare trec prin orificiile acestuia si alunecant pe suprafata conului 2 sunt conduse in camera urmatoare.Particulele cu dimensiuni mai mari decat orificiile din conul 1 aluneca pe suprafata acestuia revenind in camera de unde au plecat si sunt supuse in continuare macinarii.Bilele care au tendinta de a trece din prima camera in a doua , se rostogolesc pe suprafata conului 2 si revin in prima camera. Aria suprafetei active a diafragmei trebuie sa aiba valoarea corespunzatoare realizarii debitului necesar de gaze pentru uscarea sau evacuarea pneumatica a materialului macinat.

Dimensiunea bilelor din compartimentul de macinare grosiera

S-a constatat din experienta exploatarii morilor cu tambur rotativ,ca materialele formate din granule mari si dure necesita pentru macinare bile de dimensiuni mai mari decat cele formate din granule mici si moi.Dimensiunea maxima a bilelor trebuie limitata la valoarea corespunzatoare a sfaramarii in conditii normale a granulelor de material cu dimensiunile cele mai mari.O depasire a acestei valori conduce,pe de o parte la uzarea mai intensa si inutila a blindajelor tamburului iar,pe de alta parte,la reducerea efectului de macinare atat prin scaderea numarului de socuri produse de bile (cu cresterea dimensiunilor acestora ,numarul lor pe unitatea de volum este mai mic),cat si prin reducerea intensitatii socurilor (dimensiuni mari ale bilelor produc supramacinarea materialului,iar particulele foarte fine
5

adera pe bile si pe blindaje formand straturi care amortizeaza socurile).Din aceste puncte de vedere este de dorit sa se utilizeze bilele cu cele mai mici dimensiuni care inca mai pot macina bine materialul caracterizat printr-o anumita marime si duritate a granulelor.Data fiind complexitatea fenomenului macinarii materialelor in morile tubulare cu bile si a numarului mare de factori care influenteaza pozitiv si negativ acest fenomen ,in literaturrra de specialitate exista o multitudine de relatii de calcul si de recomandari pentru stabilirea dimensiunilor bilelor si a incarcaturii de macinare. Este rational ca dimensiunea bile necesara pentru a sfarama la o singura cadere,granula de material sa se determine din considerentul ca energia produsa de bila in cadere sa fie cel putin egala cu energia necesara sfaramarii granulei de material. Energia produsa de bila care cade este determinata de relatia:

Unde

este masa bilei;

-diametrul ; - densitatea materialului bilei ; g-

acceleratia gravitationala; H-inaltimea de cadere a bilei in interiorul tamburului. Inaltimea de cadere H depinde de parametrii functionali si constructivi ai morii,si anume de gradul de umplere am tamburului cu corpuri de macinare si de raportul ( n turatia de regim a tamburuluiu iar turatia critica a acestuia,la atingerea careia bilele nu mai cad ci se rotesc impreuna cu tamburul) si de diametrul tamburului. Energia de sfaramare granulei de material se poate determina cu una din teoriile de macinare cunoscute : Rittinger,Kirpicev-Kick ,Bond. Sintetic se poate scrie:

Unde

este factor de proportionalitate specific fiecarei teorii in parte;

d dimensiunea granulei supuse sfaramarii. Exponentul n are valorile n=2 pentru teoria Rittinger; n=3 pentru teoria Kirpicev-Kick; n=2.5 pentru teoria Bond.
6

Din egalitatea relatiilor rezulta:

Unde k =

n*=n/3 are valorile: n*=2/3=1 pentru teoria Rittinger; n*=3/3=1 pentru teoria Kirpicev-Kirck; n*=2.5/3=0.83 pentru teoria Bond. Marimile k si n* au fost determinate experimental in anumite condii,de catre diferiti cercetatori pentru diferite materiale.

Relatii de calcul pentru determinarea diametrului bilelor : Relatia Material Diametrul morii utilizate,m minereu Clincher Minereu Clincher Clincher Calcar Cuart 2.4 3.0 0.5 0.4 0.4
7

Cercetator

Numarul relatiei

Razumov Bombled Olevschi Razumov Tovarov Tovarov Tovarov

8.4 8.5 8.6 8.7 8.8 8.9 8.10

Minereu

2.4

Supov

8.11

In aceste relatii,dimensiunea d a granule de material se introduce in mm , iar diametrul bilelor rezulta in mm.Dimensiunea d80 reprezinta dimensiunea ochiului sitei exprimata in mm prin care trece 80% din cantitatea de material alimentata in moara. Analizand relatiile din tabelul de mai sus se observa o variatie in limite largi a valorilor marimii n*=0.24 1.0 .Aceasta se datoreaza conditiilor diferite in care s-au realizat experimentele (natura materialului,diametrul morii). Valorile marimii n* variaza chiar si pentru acelasi material, acest lucru explicandu-se prin structura si rezistenta mecanica diferita a materialelor utilizate. Valorile n* mai mici decat cele teoretice care apar in relatiile de mai sus se pot explica prin existenta unor pori si fisuri (concentratori de tensiuni) in granulelor materialului care conduc la o rezistenta mai redusa a acestora. Relatiile prezentate mai sus nu tin seama in mod explicit de finetea de macinare a materialului evacuate din moara. Atunci cand se precizeaza dimensiunea particulelor materialului macinat se poate utiliza relatia Olevski. mm unde este dimensiunea particulei materialului macinat,

d dimensiunea maxima a materialului alimentat . Pentru aplicarea lesnicioasa a acestei relatii ,valorile marimii sunt prezentate in tabelul de mai jos: 52 10.3 75 11.2 100 12.0 150 13.0 200 13.9 300 14.8 ,

Se observa ca cu cat macinarea este mai fina,cu atat dimensiunile bilelor trebuie sa fie mai reduse. Pentru o evaluare mai rapida a dimensiunilor bilelor se poate utiliza si diagrama de mai jos.

Curbele prezentate in diagrama se refera la :

a. Curba I materiale dure cu rezistenta la rupere la compresiune

(calcar , marmura , granit);

b. Curba II materiale de duritate medie cu

(dolomita,calcar)
c. Curba

III

materiale

moi

cu

(argila,ghips,carbune,marna) S-a constatat din practica exploatarii morilor cu bile ca incarcatura formata din bile cu dimensiuni diferite conduce la o sporire a efectului de macinare si deci a debitului morii,in comparatie cu cea formata din bile cu aceleasi dimensiuni.Repartitia dupa dimensiuni a bilelor incarcaturii se poate realiza prin metode analitice si experimentale.In functe de natura materialului supus macinarii si de dimensiunile acestuia se poate stabli experimental o repartitie dupa dimensiuni a amestecului de bile care sa asigure morii debitul cel mai ridicat. Dimensiunea maxima a bilelor amestecului se poate stabili ,fie utilizand una din relatiile sau modalitatile prezentate anterior :

unde este dimensiunea ochiului sitei prin care trece 80% din cantitatea de material alimentata in moara ,mm; K coeficient care tine seama de tipul macinarii (pentru macinarea umeda K=350 iar pentru macinarea uscata K=335,atat pentru macinarea in circuit inchis cat si pentru cea in circuit deschis); - indicele energetic de maruntire Bond,kWh/t ; materialului supus macinarii kg/m3 ; densitatea intrinseca a

raportul dintre turatia de

functionare si cea critica a tamburului ; D diametrul interior al tamburului morii,m. Valori ale marimilor Materialul Argila Calcar Clincher Carbune Ghips Zgura de furnal si , kWh/t 7.81 12.77 14.84 1.50 8.97 13.37 , kg/m3 2230 2690 3090 1630 2690 2390

Dimensiunea minima a bilelor se determina cu relatia :

unde d este dimensiunea maxima a materialului alimentat in moara mm; este rezistenta de rupere la compresiune a materialului supus macinarii N/m2

10

E este modulul de elasticitate al acestuia N/m2 este densitatea materialului bilei kg/m3 g=9.81 acceleratia gravitationala D este diametrul interior al tamburului morii, m . Aceste relatii tin seama atat de caracteristicile fizico mecanice ale materialului supus macinarii cat si de caracteristicile functionale ale morii.

Dimensiunea corpurilor de macinare din compartimentul de macinare fina

Si in compartimentul de macinare fina este necesar ca dimensiunile corpurilor de macinare sa fie adaptate la marimea maxima a particulelor de material aflate in acest compartiment. In compartimentul de macinare fina se utilizeaza drept corpuri de macinare fie bile,fie cilindri scurti (cylpebs). Deoarece in acest compartiment efectul de forfecare este preponderent in realizarea macinarii,incarcatura de corpuri de macinare trebuie sa aiba dimensiuni pe cat posibile,cat mai mici. Utilizarea cilindrilor scurti cylpebs drept corpuri de macinare ofera unele avantaje fata de bile.Astfel,daca comparam intre ele unele marimi care caracterizeaza corpurile de macinare, si anume : suprafata totala,volumul si masa se constata ca pentru cilindri scurti de diametru d si lungime l=d si bile de acelasi diametru d,realizate din acelasi material,suprafata , suprafata totala, volumul si masa cilindrului sunt cu 50% mai mari decat ale bilei.Pentru corpuri de macinare cu aceeasi masa individuala ,realizate din acelasi material ,diametrul cilindrului este mai mic decat al bilei.( ). Prin urmare,aria suprafetei specifice a incarcaturii de cylpebs-uri este mai mare cu 14.5% decat cea a incarcaturii de bile ( ),ceea ce conduce la sporirea efectului de macinare prin frecare (forfecare). In consecinta utilizarea cilindrilor scurti , in compartimentul de macinare fina, este preferata bilelor.
11

In functie de finetea de macinare a materialului exprimata fie prin marimea , fie prin (refuzul cernerii pe sita cu 4900 ochiuri/cm2,adica ) dimensiunea corpurilor de macinare sita cu dimensiunea ochiurilor de 90

se determina utilizand diagramele prezentate in figura de mai jos.

Firma F. L. Smidth recomanda pentru compartimentul de macinare fina al morii de materii prime ,ori un amestec de bile, ori un amestec de cylpebsuri. Amestecul de bile se caracterizeaza prin : repartitia dupa dimensiuni : 40% bile de 25mm; 41% bile de 20mm ;19% bile de 15mm ; masa unei bile 31 g ; aria suprafetei specifice a incarcaturii: 37 compensarea uzurii bilelor se realizeaza utilizand bile de 25 mm.

La macinarea cimentului dimensiunile particulelor aflate in compartimentul de macinare fina, se caracterizeaza , pentru cimentul Portland normal, prin , iar pentru cimenturile Portland cu priza rapida si foarte rapida, prin . Asadar,in primul caz sunt necesare bile cu diametrul de 12 mm (masa unei bile este de 5 g ), iar cea de al doilea caz,bile cu diametrul de 6...7 mm (masa unei bile este de aproximativ 2 g ).Cu cat bilele sunt de dimensiuni mai reduse cu atat incarcatura ofera o arie a suprafetei

12

specifice mai mare, sporste efectul forfecaii asupra procesului de macinare iar materialul este mai fin macinat. Dimensiunea minima a bilelor este impusa de posibilitatea ca ele sa fie retinute de diagrama plasata la caatul de evacuare a tamburului morii, chiar si atunci cand bilele sunt uzate. Cimentul Portland poate fi macinat fara dificultati in mori tubulare cu doua sau trei compartimente pana la o finete de macinare,exprimata prin aria suprafetei specifice a cimentului, de pana la 330 dupa Blaine.Peste aceasta valoare apar probleme legate de aglomerarea particulelor fine,de aderare acestora pe suprafetele corpurilor de macinare si blindajelor (ceea ce conduce la reducerea eficientei macinarii) si de crestere a duratei macinarii pentru atingerea finetei de macinare impuse.Aceste neajunsuri sunt inlaturate utilizand instalatiile special concepute de firma Smidth pentru macinarea avansata a cimenturilor cu priza rapida, cu finetea de macinare de peste 600 /kg Blaine ,utilizand corpuri de macinare foarte mici , de 1...2 g (minipebs).Aceste instalatii permit si alte avantaje : costuri de investitie, consumuri de energie ,uzura a corpurilor de macinare mai reduse decat instalatiile traditionale.

Incarcatura de macinare a morilor cu tambur rotativ

Caracteristicile incarcaturii In incarcatura de corpuri de macinare (bile, cylpebs-uri) intre acestea se formeaza spatii libere. Fractia de goluri se determina cu relatia:

unde

volumul gaurilor

volumul incarcaturii volumul corpurilor de macinare

13

- densitatea materialului de constructie al corpurilor de macinare densitatea in vrac a corpurilor de macinare. Densitatea in vrac a corpurilor de macinare, se poate determina atunci cand se cunosc marimile si cu relatia :

Aceasta relatie este utila pentru determinarea fractiei de goluri ,atunci cand se cunosc marimile si .

Caracteristici ale unor corpuri de macinare sunt prezentate in urmatorul tabel:

Bile din otel Diametrul bilei mm Numarul Masa unui Aria de bile de bile tone bilei dintr-o bile kg/ tona 243 334 474 709 1125 1946 3802 9009 4560 4590 4620 4640 4660 4708 4760 4850 7.6 8.5 9.5 11.0 12.7 15.2 19.0 25.0 unei Fractia de goluri de

Masa kg 4.115 2.994 2.105 1.410 0.889 0.514 0.263 0.111

100 90 80 70 60 50 40 30

0.420 0.415 0.410 0.409 0.405 0.400 0.390 0.380

Cylpebs din otel

14

Diametrul cylpebs

Masa cylpebs

Numarul Masa unui Aria unei Fractia de cylpebs de goluri de tone dintr-o cylpebs cylpebs tona 4950 7389 11733 15233 20274 23647 39599 5150 5200 5250 5275 5300 5312 5350 15.9 18.2 21.2 23.2 25.5 26.8 31.9 0.344 0.337 0.331 0.328 0.325 0.323 0.318

de

0.202 0.135 0.085 0.065 0.049 0.042 0.025

Pentru utilizarea cat mai completa a spatiilor dintre corpurile de macinarea si sporirea debitului morii,incarcatura este formata dintr-un amestec de corpuri de macinare de dimensiuni diferite.Repartitia dupa dimensiuni a acestora se stabileste analitic ,experimental sau utilizand date obtinute din practica exploatarii morilor cu bile.Repartitia corpurilor de macinare dupa dimensiuni trebuie sa permita recompletarea incarcaturii ca urmare a uzarii corpurilor de macinare utilizand una,cel mult doua tipodimensiuni de corpuri de macinare.De obicei , pentru completarea incarcaturii se utilizeaza corpurile de macinare cu dimensiunea maxima.Influenta pozivita a incarcaturii formata din amestec de corpuri de macinare este evidenta in compartimentele de macinare fina. In acesta din urma este de preferat ca bilele sa fie inlocuite cu cylpebs care ofera o arie a suprafetei specifice (aria unei tone de corpuri de macinare) cu 14.5% mai mare decat cea a bilelor.Aceasta contribuie la sporirea ponderii macinarii prin frecare (forfecare) ceea ce conduce la marimea finetei materialului macinat.Tot in acest sens se recomanda in compartimentul de macinare fina a unor corpuri de macinare de dimensiuni cat mai reduse.

15

Gradul de umplere
Gradul de umplere al tamburului cu corpuri de macinare se exprima prin raportul dintre volumul incarcaturii tamburului sectiunii incarcaturii si volumul interior efectic al . sau , ceea ce este acelasi lucru, prin raportul dintre aria si aria sectiunii transversale libere a tamburului

Aceasta marime se exprima de obicei , de obicei , in procente.

Daca se exprima aria sectiunii incarcaturii in doua moduri diferite rezulta:

care poate fi pusa sub forma:

Relatia defineste gradul de umplere in functie de unghiul la centru care caracterizeaza sectiunea transversala a incarcaturii ,marime dificil de masurat. Practic este necesar ca evaluarea gradului de umplere sa se faca in functie de marimi usor de masurat. Corelatia numerica intre gradul de umplere si marimea H/D

16

5 H/D 0.90 3

10 0.84

15 0.79 2

20 0.74 6

25 0.70 1

30 0.66 0

35 0.61 9

40 0.57 8

45 0.53 9

50 0.50 0

Gradul de umplere cu corpuri de macinare al morilor cu tambur rotativ are valorile

S-a observat ca :

pentru , corpurile de macinare aluneca pe blindajul (suprafata interioara a tamburului) pentru , traiectoriile de cadere ale corpurilor de macinare se

intersecteaza , producand ciocnirea acestora intre ele fara sa loveasca particulele de material. S-a observat practic, ca reducerea gradului de umplere de la , produce o crestere a randamentului morii cu 25 %. In practica , gradul de umplere are valorile :

la

pentru bile din otel 0.25 ... 0.30 pentru cilindri scurti (cylpebs) pentru corpuri din silex =0.6 ... 0.7

La aceste valori ale gradului de umplere si pentru valori n-turatia de regim a tamburului

turatia critica a acestuia cand corpurile de macinare nu se mai desprind ,ci se rotesc impreuna cu tamburul),moara functioneaza in regim de cadere a corpurilor de macinare, iar macinarea se realizeaza preponderent prin lovirea materialului de catre acestea.La valori mai ridicate ale gradului de umplere macinarea se realizeaza preponderent prin frecare. Este deci necesara o corelare a gradului de umplere cu turatia tamburului. In morile cu mai multe compartimente , pentru a se realiza o circulatie naturala a materialului de la alimentarea la evacuarea din moara,nivelul

17

incarcaturii din fiecare compartiment trebuie sa fie mai redus cu 10 mm fata de compartimentul precendent. Astfel pentru o moara cu trei compartimente se recomanda ca incarcatura sa fie realizata astfel:

compartimentul 1 compartimentul 2 compartimentul 3

In compartimentul 1, de macinare grosiera, in care se alimenteaza materialul, macinarea se realizeaza preponderent prin lovire , si de aceea proportia bilelor cu incarcatura acestui compartiment. In compartimentul 2,de macinare intermediara, unde maruntirea se trebuie sa reprezinte 25... 30 % din

realizeaza atat prin lovire cat si prin frecare, bilele cu trebuie sa fie in proportii egale. In compartimentul 3, de macinare fina, unde macinarea se realizeaza preponderent prin frecare, se utilizeaza bile cu cu d=10 ... 26 mm si l=2d. La morile cu tambur rotativ , alimentarea materialului ca si evacuarea acestuia din moara se face prin fusurile tubulare ale morii care fac corp comun cu capacele tamburului.Este necesar ca nivelul incarcaturii sa nu depaseasca nivelul suprafetei interioare a fusului tubular, deoarece, in caz contrar, incarcatura poate iesi din moara. sau cylpebs

Controlul si reglarea gradului de umplere

In cursul procesului de maruntire, atat corpurile de macinare cat si blindajele tamburului se uzeaza ca urmare a unor fenomene mecano-chimice :uzura,abraziune,oxidare.

18

Uzura corpurilor de macinare este de 4 ... 10 ori mai mare decat a blindajelor ,indeosebi in cazul macinarii umede unde fenomenele mecano-chimice amintite sunt mult mai intense. Bineinteles ca uzura corpurilor de macinare depinde de o multitudine de factori si in special de calitatea materialului si a tratamentului termic al acestora si de duritatea si abrazivitatea materialului supus macinarii.La macinarea uscata a materiilor prime pentru ciment, uzura corpurilor de macinare cu duritatea de 350 ... 400 Brinell este pentru bile mari de 80...200 g metal/t de materii prime,iar pentru bile mici sau cylpebs de 35 ... 120 g/t . Uzura este mult mai redusa daca se utilizeaza pentru corpurile de macinarea oteluri aliate cu crom, cu duritatea de 600-700 Brinell. La macinarea cimentului uzura globala a corpurilor de macinare (bile forjate si calite cu duritatea 600 Brinell si cylpebsuri din fonta speciala) este 162 ... 308 g/t de ciment. Datele prezentate arata o uzura rapida a corpurilor de macinare care conduce la scaderea gradului de umplere cu efecte negative asupra procesului de macinare. Debitul morii scade,datorita uzarii corpurilor de macinare , cu 4 ... 5 % chiar si numai dupa cateva zile de functionare.Practica arata ca un coeficient de umplere corect adoptat si compensarea uzarii corpurilor de macinare conduce la o crestere a debitului cu 15 si chiar cu 30%. Tinand seama de cele precizate apar ca necesare controlul si reglarea gradului de umplere al tamburului cu incarcatura de corpuri de macinare.La morile cu un singur compartiment evalurea gradului de umplere, se face cu bune rezultate, prin masurarea zgomotului produs in timpul functionarii sau prin masurarea energiei consumate de catre moara.La morile cu mai multe compartimente acest lucru este imposibil deoarece atat corpurile de macinare cat si gradul de umplere difera de la un compartiment la altul.

Mecanica incarcaturii de corpuri de macinare

19

Comportarea corpurilor la macinare in tamburul morii este definita de doua marimi: gradul de umplere al tamburului cu corpuri de macinare si turatia tamburului.In functie de valorile acestor doua marimi se deosebesc doua regimuri de functionare a morilor cu bile: regimul de functionare in cascada (la turatii reduse) si regimul de functionare in cataracta(sau cu caderea bilelor) .

La regimul de functionare in cascada, bilele incarcaturii sunt ridicate in tambur,dupa traiectorii concentrice, pana la o anumita inaltime, dupa care se rostogolesc in partea inferioara a tamburului dupa straturi paralele. La regimul de functionare in cataracta (cu caderea bilelor) , bilele sunt antrenate in tambur dupa traiectorii circulare concentrice, pana la o anumita inaltime, de unde cad, dupa traiectorii parabolice, in partea inferioara a tamburului. In practica, cel mai utilizat este regimul de functionare in cataracta.

Debitul morii
Debitul morii este influentat de o multitudine de factori: factori care depind de materialul supus macinarii: marimea materialului alimentat in moara, finetea de macinare a materialului, macinabilitatea factori care depind de constructia morii: dimensiunile morii, forma blindajelor

20

factori care depind de modalitatea de functionare a morii: functionarea in circuit deschis sau inchis, eficienta separatorului dinamic, gradul de umplere al tamburului cu incarcatura de macinare.

Influenta asupra debitului a conditiilor de functionare. Functionarea in circuit inchis a aparut din necesitatea controlarii marimii produsului macinat. Alte masini de maruntire controleaza marimea produsului maruntit prin insasi constructia masinii.Functionarea in circuit inchis conduce la cresterea debitului morii ca urmare a cresterii vitezei de trecere a materialului prin moara.Deoarece gradul de umplere al morii si deci aria sectiunii incarcaturii este constanta in timpul functionarii rezulta ca o crestere a debitului este posibila numai datorita sporirii vitezei de deplasare a materialului in lungul tamburului.Marimea produsului macinat depinde de durata macinarii, care la randul sau depinde de viteza de deplasare a materialului in moara.La viteza mare, durata de macinare se reduce, materialul nu are timp sa se macine si prin urmare cantitatea fractiunii grosiere creste. Eficienta actiunii bilelor este maxima la capatul de alimentare a morii,unde continutul fractiunii grosiere este mare, apoi ea scade pe masura ce ne departam de acesta, ca sa fie minima la capatul de evacuare unde continutul fractiunii grosiere este cel mai mic.Materialul fin macinat conduce la aderarea lui la bile si la blindaje,formand straturi care amortizeaza socurile bilelor ceea ce contribuie la scaderea eficientei socurilor acestora. Cu cat este mai mare continutul fractiunii grosiere in materialul din moara, cu atat este mai mare eficienta socului bilelor si cu atat mai mult creste debitul morii. Influenta gradului de umplere Debitul este proportional cu consumul de energie necesar maruntirii. Consumul de energie insa depinde de gradul de umplere si anume consumul energiei creste cu gradul de umplere atingand maximul la

Corespunzator ,si debitul creste cu gradul de umplere, atingand maximul la

21

Cresterea in continuare a gradului de umplere conduce la scaderea energiei consumate,si deci la scaderea debitului.Aceste concluzii teoretice au fost confirmate de datele practice.La macinarea minereurilor in morile cu bile se utilizeaza valori , iar in morile cu bare ,

Influenta macinare

marimii,formei,masei

volumice,duritatii

corpurilor

de

Aceste influente se determina experimental.S-a observat ca incarcatura de bile de diametre diferite conduce la un debit mai mare decat incarcatura de bile de acelasi diametru.Bucatile mari si dure de material necesita bile de diametru mai mare, cele mici si moi se macina mai bine cu bile de diametru mic.Pentru fiecare dimensiune a materialului alimentat se poate adopta marimea bilelor din amestec si proportiile lor care sa asigure cel mai mare debit al morii. Numarul socurilor bilelor creste cu reducerea dimensiunilor lor deoarece numarul bilelor pe unitate de volum este mai mare.De aceea este de dorit utilizarea bilelor cu dimensiunile cele mai mici care inca mai sunt capabile sa marunteasca materialul de o anumita marime si duritate. Diametrul maxim al bilelor se poate determina dupa diferite modalitati. Compozitia amestecului de bile care conduce la debitul cel mai mare, se determina , de asemenea , experimental.Si la morile cu bare amestecul de bare de diferite diametre conduce la un debit mai mare decat incarcatura de bare de acelasi diametru.Incarcatura initiala de bare are compozitia prezentata in tabelul de mai jos.

Minereuri dure Diametrul bilelor , mm 125

Minereuri moi

Marimea minereului la alimentare

13 20 40 20 40 75

Procentul masic de bile 22

32

110 100 90 75 65 50

32 27 23 18

30 26 23 21 -

26 23 19 -

40 33 27

31 27 23 19 -

30 26 23 21 -

Procentul masic de bare , % Diametrul barelor , mm Macinarea pana la 6.7 ... 3.3 a minereului de dimensiuni mari 12.5 25.0 62.5 Macinarea pana la 0.6 ... 0.4 mm a minereului de dimensiuni reduse 50 50

100 75 50 40

Experimentele au aratat ca debitul variaza aproape proportional cu masa volumica a corpurilor de macinare.Cresterea duritatii corpurilor de macinare conduce la o oarecare sporire a debitului.Cel mai mare debit se realizeaza atunci cand incarcatura de corpuri de macinare nu este uzata si cand corpurile de macinare isi pastreaza fiecare forma initiala.

Concluzii
Cu privire la aceasta lucrare rezulta urmatoarele concluzii:

23

 Debitul morii are o variatie crescatoare, in functie de gradul de

umplere pana la valoarea

.O crestere a valorii peste aceasta

valoare conduce la scaderea debitului atat datorita reducerii razei R a centrului de greutate care conduce la reducerea puterii de actionare,cat si datorita scaderii eficientei macinarii, ca urmare a reducerii inaltimii de cadere H a corpurilor de macinare, care conduce la reducerea intensitatilor socurilor acestora.
Debitul creste direct proportional cu turatia tamburului n, respectiv cu

marimea

. Eficienta maxima a macinarii are loc pentru

valoarea 0.756 cand inaltimea de cadere a corpurilor de macinare este maxima,iar intensitatea socurilor acestora asupra materialului este deasemenea maxima.O sporire a turatiei peste aceasta valoare conduce la o crestere a debitului,insa ca urmare a cresterii numarului socurilor bilelor asupra materialului in unitatea de timp, o crestere de aproximativ 13%. Influenta combinata a gradului de umplere si a turatiei asupra debitului este utila pentru adoptarea unor valori convenabile a parametrilor functionarii de regim a tamburului.
Finetea de macinare influenteaza puternic asupra debitului morii si

anume, debitul morii scade mult cu cresterea finetii de macinare a materialului.Astfel pentru o finete de macinare Asp=300 Blaine , debitul morii este Q=100t/h.Reducerea finetii de macinare la 250 conduce la o crestere a debitului de 20 %, iar o crestere a finetii la 350 , la o scadere a debitului cu 20%.

Morile cu tambur rotativ prezinta urmatoarele avantaje si dezavantaje: avantaje : permit macinarea celor mai diverse materiale indiferent de natura si duritatea lor, obtinerea unor produse cu finete de macinare ridicata, constructie simpla, siguranta in functionare; dezavantaje : consumuri specifice de energie si de metal ridicate, masa si gabarit mari, zgomot puternic in functionare.

24

Bibliografie
1.ENE, GH., Echipamente pentru mruntirea materialelor solide, Bazele proiectrii, Editura Impuls, Bucuresti, 2003 2.ENE, GH., Consideratii privind ncrctura de mcinare a morilor cu tambur rotativ, n Materialele de constructii, XXVI, Nr. 3, 2001 3.ENE, GH., Asupra determinrii puterii necesare actionrii morilor tubulare cu bile, n Materiale de construcii, vol XXVI, Nr. 1, 1996 4.ENE, GH., Posibilitti de evaluare a coeficientului de frecare dintre ncrctura de bile si blindaj, la morile tubulare cu bile, n Materiale de construcii, XXVI, Nr. 2, 1996, p 146 5.ENE, GH., Unele aspecte privind mecanica morilor cu bile si puterea necesar acionrii. Revista Constructii, 1995 6.ENE, GH., Unele aspecte privind determinarea ncrcturii de mcinare si a puterii necesare antrenrii morilor tubulare, Revista Constructii, 1995, p. 14 7. Prospect firma F. L. Smidth Danemarca, Raw grinding plants 8. PEICU, R., Masini din industria materialelor de constructii, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti, 1966 9. RENERT, M., Calculul si constructia utilajului chimic, II, Editura didactic si pedagogic, Bucuresti, 1971 10. IORDACHE, GH., ENE, GH., RASIDESCU, M., Utilaje pentru industria materialelor de constructii, Editura Tehnic, Bucuresti, 1987 11. JINESCU, V.V., Utilaje pentru industrii de proces, vol. IV, Editura Tehnic, Bucuresti, 1989 12. MAGYARI, A., TOCACI, L., Buletinul Institutului Politehnic Bucuresti, Seria Chimie - metalurgie, Tomul XLIII, nr. 2, 1981, p. 103 13. MAGYARI, A., Utilaje de preparare a substanelor minerale utile, Editura Tehnic, Bucuresti, 1983
25