SISTEME GENETICE

Dup funcia lor, genele sunt divizate n: gene structurale, gene reglatoare i gene operatoare. Genele structurale transcriu informatia in ARNm Cele operatoare declaneaz sau nu activitatea genelor structurale. Genele reglatoare controleaz i dirijeaz activitatea genei operatoare i a genei structurale.

HEMOGLOBINA

Hemoglobinopatiile sunt boli ale sangelui in care defectul primar este o alterare a structurii moleculare a Hb.

HbS este o Hb anormala cauzata de substitutia unei singure baze din structura genei pentru lantul al globinei. Aceasta substitutie se traduce prin inlocuirea ac. glutamic din pozitia 6 cu valina.

Hb S confera hematiilor o forma caracteristica de secera, forma ce blocheaza capilarele sanguine.

Starea homozigota determina o boala grava, anemia drepanocitara (siklemia) caracterizata prin icter, tromboze vasculare, infarcte splenice, pulmonare, osoase dureroase. Starea heterozigota e asimptomatica sau pot aparea complicatii ca: hematuria, infarcte splenice sau pulmonare.

Mutatiile genelor structurale din sistemul genetic eritrocitar neenzimatic al Hb au implicatii asupra calitatii Hb, in timp ce mutatiile genelor reglatoare ale aceluiasi sistem, determina anemiile cunoscute sub denumirea de talasemii. In functie de lantul Hb implicat au fost descrise -, -, si talasemia: Talasemia este cauzata de sinteza unui lant mai scurt. Starea homozigota este incompatibila cu viata, iar starea heterozigota e, in general, asimptomatica sau uneori poate prezenta o anemie usoara. - Talasemia nu are semnificatie clinica.

- Talasemia e cauzata de sinteza unui lant mai scurt. Starea

homozigota, talasemia majora, e o conditie severa caracterizata prin: anemie hemolitica, hepatosplenomegalie pronuntata, deformare scheletica, facies mongoloid. Starea heterozigota, talasemia minora, este asimptomatica sau poate prezenta o anemie usoara cu splenomegalie.

Sistemul ABO

Austriacul Karl Landsteiner este considerat descoperitorul sistemului AB0, el primind n 1930 Premiul Nobel pentru aceasta. Totui, cehul Jan Jansk a descris i el acelai sistem n 1907, se pare, printr-o activitate independent de cea a lui Landsteiner. Sistemul AB0 se bazeaz pe existena a dou antigene (aglutinogene), notate A i B, i a anticorpilor (aglutinine) specifici: (anti A) i respectiv (anti B). Landsteiner a observat o regul a excluziunii reciproce, concretizat n faptul c indivizii care prezint pe eritrocite un aglutinogen nu au niciodat n plasm aglutinina omoloag. ntotdeauna exist aglutinine corespunztoare aglutinogenului care lipsete, iar cnd sunt prezente att A ct i B, nu vor exista aglutinine. Astfel, exist 4 grupe principale n sistemul AB0: A, B, AB si O.

Trei alele sunt implicate n determinismul genetic al sistemului AB0: A, B i O. Relaiile funcionale dintre ele sunt urmtoarele: A si B sunt codominante, adic atunci cnd exist amndou caracterul rezultat este intermediar, deoarece ambele gene funcioneaz n paralel. A si B sunt dominante fa de 0, adic atunci cnd 0 exist n genotip alturi de A sau B va aprea caracterul corespunztor lui A sau respectiv lui B Alela 0 este nefuncional, adic nu codific sinteza niciunei glicoziltransferaze. Genotipul 00 corespunde grupei 0 i se caracterizeaz prin prezena pe hematii a antigenului H, nemodificat. Locusul alelelor menionate este situat pe cromozomul 9, braul lung, regiunea 3, banda 4 (9q34).

Un substrat mucopolizaharidic de baz este modificat, sub aciunea unei gene H, prin adugarea unei molecule de L-Fucoz, rezultnd substana H, sau antigenul H, comun pentru A i B. Dac n genotip exist gena A, atunci aceasta determin i ea sinteza unei glicoziltransferaze, care va determina ataarea la substana H a unui rest de N-acetil-galactozamin, rezultnd astfel antigenul A. Dac n genotip exist gena B, ea determin sinteza unei glicoziltransferaze care ataeaz la substana H un rest de Dgalactoz, rezultnd antigenul B. Dac genotipul cuprinde att gena A ct i gena B, relaia dintre ele este de codominan, fenotipul rezultant prezentnd ambele aglutinogene, n cantiti aproximativ egale, adic grupa sanguin AB.

Fenotipul Bombay

Gena H, care condiioneaz sinteza antigenului H, precursorul comun al antigenelor A i B, are o alel recesiv h. n cazuri extrem de rare, n care apare genotipul hh, antigenul H nu mai este sintetizat, i implicit este imposibil sinteza antigenelor A sau B, chiar dac genele respective exist. Individul n cauz are snge de grup 0 fals (fenotip Bombay). Numele vine de la primul caz documentat, al unei femei din Bombay. Persoanele cu fenotip Bombay sintetizeaz anticorpi anti H i, dei la testrile uzuale apar ca avnd grup 0, nu pot primi snge dect de la alte persoane cu fenotip Bombay, deoarece grupa 0 adevrat are antigen H.

Compatibilitatea grupelor sangvine

La romni, frecvena fenotipurilor este

n populaia global, frecvenele sunt

Grupa 0 Grupa A Grupa B Grupa AB

34% 41% 19% 6%

Grupa 0 Grupa A Grupa B Grupa AB

46% 40% 10% 4%

Grupul O este donor universal iar grupul AB este primitor universal. Sangele donatorului nu trebuie sa contina aglutinogeni care sa interactioneze cu aglutininele primitorului. In cazul transfuziei trebuie sa se tina cont si de anticorpii (anglutininele) din serul donatorului.

Factorul Rh
Este un sistem conditionat de 3 cupluri de gene alele situate pe cr.1p: Cc, Dd, Ee. Cel mai important este antigenul D. In functie de prezenta/absenta sa, persoanele se clasifica in Rh pozitive sau Rh negative. La nivelul populaiei globale, frecvena fenotipurilor Rh este:Rh+84%, Rh- 16%.La poporul romn, frecvenele sunt apropiate de media global, cu 86%Rh+, iar ca medie pentru populaia european se consider 85% Rh+. Exist abateri remarcabile de la medie n cazul unor populaii. Spre exemplu, la africani, asiatici i eschimoi, frecvena fenotipului Rh+ este peste 95%. Util pentru diagnosticul prenatal al eritroblastozei fetale.

Fenotip

Genotip

Antigeni prezeni pe hematii antigeni D -

Anticorpi prezeni n ser abseni

Rh pozitiv Rh negativ Rh pozitiv Rh negativ

Dd sau DD dd CDe,cDe,cDE, CDE cde,Cde,cdE,CdE

Antigenul D apare in saptamana a 6-a de viata intrauterina. Anticorpii Rh fac parte din clasa imunoglobulinelor G (Ig G) care pot trece bariera placentara. Spre deosebire de cazul antigenelor si anticorpilor din sistemul ABO, la persoanele cu grup Rh negativ lipsesc atat antigenele de pe suprafata hematiilor cat si anticorpii din ser. Aceste persoane pot sintetiza insa anticorpi anti-Rh in urma unor transfuzii gresite sau in cazul in unei sarcini in care mama are Rh negativ iar copilul Rh pozitiv.. Boala apare ca urmare a imunizarii mamei cu Rh negativ impotriva antigenului D de pe membrana eritrocitelor fatului cu Rh pozitiv, mostenit de la tata. Imunizarea mamei se produce in ultima parte a sarcinii si in special la nastere cand, are loc o crestere a numarului de eritrocite ce trec in sangele mamei. La prima sarcina, titrul anticorpilor anti-Rh nu este atat de mare incat sa apara probleme. Incepand insa cu a doua sarcina, copii vor manifesta boala deoarece anticorpii din sangele mamei traverseaza bariera placentara, ajung in sangele fatului si distrug hematiile acestuia. Gravitatea bolii este direct proportionala cu concentratia de anticorpi antiRh care creste odata cu numarul de sarcini.

Eritroblastoza fetala
Boala hemolitica a nou nascutului

B. In ultima perioada a sarcinii, dar mai ales la nastere, hematii de la fat, purtand antigenul Rh ajung in sangele mamei. Sistemul imun al mamei va sintetiza anticorpi anti-Rh, lent si in cantitate mica. Dupa ce antigenul Rh este distrus, celulele A. Prima sarcina. Mama are Rh de memorie raman active si sunt capabile sa negativ (nu prezinta antigenul Rh pe sintetizeze din nou anticorpii la o viitoare hematii si nici anticorpi anti-Rh in intalnire cu antigenul Rh. sange).

C. Incepand cu a doua sarcina cu fat Rh pozitiv, sistemul imun recunoaste antigenul Rh, sintetizeaza anticorpi anti Rh care traverseaza bariera placentara, ataca hematiile fatului si se instaleaza boala.