Sunteți pe pagina 1din 3

Toma Nour-revoltatul demonic romantic Dumas zicea ca romanul a existat intotdeauna. Se poate. El e metafora vietii.

Romanul Geniul pustiu de Mihai Eminescu releva gustul dragostei in ceasca de singe a razboiului indulcit cu meditatiile fantasmagorice ale unui personaj extraordinar si vederos. Acest erou , frumusetea caruia nu poate fi evaluata si nici definita de limite , ilustreaza mostra absolutului eminescian , denotind un chip demonic ce tinde spre perfectiune Ai fi crezut c e un poet ateu, unul din acei ngeri czui, un Satan, nu cum i-l nchipuiesc pictorii: zbrcit, hidos, urcios, ci un Satan frumos, de-o frumusee strlucit, un Satan mndru de cdere, pe-a crui frunte Dumnezeu a scris geniul, i iadul ndrtnicia. Toma Nour reflecta spiritul eminescian , ascunzind dupa draperiile diafane ale actiunilor si filozofiilor sale insasi faptura poetului. Nour era un tinar impetuos iar prin venele-i zbuciumate fierbea agitat singe de titan Adeseori mi prea cum c Eternitatea nu mi-ar fi destul s-o ador i c, mbrcat n haina morii, eu, n lupt cu btrnul timp, i rumpeam aripile i-l azvrleam n uitare ! Ranit de fulgerul unei iubiri divine dar maligne Toma ramine a fi acel indragostit tipic eminescian Astfel tu, copil, tu, vis de iubire, Din negrele-i stele, o dulce zmbire Titlul romanului Geniul pustiu face aluzie la tipul personajului , desemnindul pe augustul tinar drept un zeu , o forta superioara ordinarului pamintesc dar gol , pustiit de gindurile tacerii si ale singuratatii nu-i poi imagina ct e de pustiu, ct e de deert n el, e ntocmai cu gndirea idioat i stearp a unui om a crui urechi sunt surde ca lutul, a crui gur e mut ca pmntul, a crui ochi sunt orbi ca piatra. Caci supravietuind fara prieteni , dupa moartea lui Ioan si fara sufletul pereche - Poesis , din demonul Toma Nour ramase doar scheletul acoperit de fisii de carne fara suflu , fara vointa de a tari si fara nucleu. Toma Nour poate fi sinonim cu eruptia , o stare de permanenta revolta spirituala ce ca valul hitlerist ii coloniza toata fiinta fara mila . Razboi , moarte, izolare iata conturul suferintei si revolutiei sufleteste ale eroului . Fugind de aprehensiunea de a fi un alienat , un bolnav nebun ce nu poate fugi de adevarul murdar din jurul sau orict de lung s fi fost acea nebunie, totui fiecare i are momentele sale de trezie, momente n care sinuciderea e cugetarea cea dinti , Nour critica lumea , condamna omenirea la o crunta realitate si anume o omenire proasta ntradevr, voi tia care trii n lume numai pentru ca s trii avei o idee ciudat de moarte... voi v imaginai scheletul unui mort i-i zicei moarte. Pe linga caracterul rebel si indaratnic , se impleteste in faptura lui Toma acea planta cataratoare- dragostea. Oricit de abil si ingenios nu ai fi , veninul dulce al iubirii nu are antidot si domina orice trup si suflet. Toma Nour revoltatul demonic romantic devine prizonier al acestui sentiment cunoscnd ispita, durerea si lacrimile predestinate doar unui muritor Cnd sufletu-mi noaptea veghea n extaze Vedeam ca n vis pe-al meu nger de paz Astfel Eminescu arata lumii o noua forma a Sarmanului Dionis, poate mai nebun , mai focos dar la fel de susceptibil si emotiv in arealul romantic. Toma Nour gonit de agonia singuratatii si a mizeriei razboiului ramine a fi un geniu pustiu.

Libertatea .Dimensiuni si limite A fi liber este un drept divin ,posesorii caruia sintem cu totii.Insa putini stiu ca a fi liber nu inseamna a umbla pe strazi lovind , strigind , insultind pe cei din jur , a fi liber este mai mult ceva abstract, o stare relativa care ne permite sa traim in voie , in pace si liniste. Metamorfoza limitelor stabilite de destin si circumstante rezida in primul rind in educatia dobindita de-a lungul anilor de copilarie in valorile promovate de fiecare ca personalitate si in perspectivele individuale. Libertatea nu poate fi masurata, doar daca am stabili granitele acesteia pina la inceperea libertatii altor persoane fiind clasificata dupa anumite aspecte. In constitutia fiecarui stat acest concept are dimensiunile sale de ex :
ARTICOLUL 23 - Libertatea individuala (1) Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile. ARTICOLUL 25 - Libera circulatie (1) Dreptul la libera circulatie, in tara si in strainatate, este garantat. Legea stabileste conditiile exercitarii acestui drept. ARTICOLUL 29 - Libertatea constiintei (1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale ARTICOLUL 30 - Libertatea de exprimare (1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile. ARTICOLUL 39 - Libertatea intrunirilor Mitingurile, demonstratiile, procesiunile sau orice alte intruniri sunt libere si se pot organiza si desfasura numai in mod pasnic, fara nici un fel de arme. ARTICOLUL 45 - Libertatea economica Accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora in conditiile legii sunt garantate. Astfel vedem libertatea ca pe o structura complexa de idei si realizari, o definitie civica a existentei umane caci

libertatea este un concept filosofic, a crui semnificaie ar putea fi rezumat prin sintagma "lipsa constrngerilor" si cunoasterea personala prin prisma respecatarii individualismului semenilor nostri.