ARGUMENT

Mediul natural, adic aerul, oceanele, mrile, lacurile, apele curgtoare, solul i subsolul i formele de via pe care aceste ecosisteme le creeaz i le susin este imaginea cea mai comun pe care omul obinuit i-o face atunci cnd vorbete despre mediul nconjurtor. O pdure, o balt sau un lac, de exemplu, formeaz fiecare n parte un ecosistem care se intercondiioneaz reciproc i se readapteaz continuu n cutarea unui anumit echilibru. Totalitatea factorilor naturali, determin condiiile de via pentru regnurile vegetale, animale i pentru exponentul su raional omul, reprezentnd mediul natural. n mediul natural distingem componente fizice naturale elemente abiotice: aer, ap, substrat geologic, relief, sol. -elemente biotice reprezint viaa, organismele. Ele apar sub forma vegetaiei i animalelor depinznd att de factori teretri, ct i cosmici (radiaia solar de exemplu) ceea ce ne ajut s nelegem implicaiile care pot urma unor modificri fie terestre, fie cosmice, sau ambele n acela timp. -elementele antropice care sunt introduse de om prin activitatile sale. Mediul nconjurtor apare ca o realitate care include nu numai mediul natural, dar i activitatea i creaiile omului, acesta ocupnd o dubl poziie: de component al mediului i de consumator, de beneficiar al mediului. n ntreaga activitate a mediului nconjurtor se urmrete nu numai folosirea raional a resurselor, ci i corelarea activitii de sistematizare a teritoriului i localitilor cu msuri de protejare a factorilor naturali Ca urmare a actiunii umane tot mai accentuate rezulta medii antropizate. In prezent, majoritatea produselor sunt obtinute prin prelucrarea unor materiale brute si au ca rezultat in afara de produsul finit, numeroase deseuri , mai mult sau mai putin

toxice, care afecteaza la diferite niveluri invelisul terestru.Efectele poluarii sunt resimtite pana si peintinderile, pana ieri imaculate, ale Antarcticii.S-a calculat ca in timp de un deceniu, devierile civilizatiei au provocat mediului natural pagube mai mari decat intr-un mileniu. milioane de hectare de teren, ce pana ieri erau socotite inerte pe vecie, in paralel alte milioane de hectare dintre cele aflate in productie devin improprii cultivarii, datorita tot actiunii omului. De cand omul a inceput sa lupte impotriva naturii, suprafata deserturilor a crescut cu un miliard de hectare si procesul avanseaza intr-un ritm accelerat. Din cele 14-16 miliarde de tone de bioxid de carbon lansate anual in atmosfera prin arderea combustibililor, plus cele provenite din respiratia oamenilor si animalelor, doua treimi sunt absorbite de paduri, acei "plamani verzi" ai Pamantului, carora le datoram atat de mult. De asemenea, padurea este menita sa asigure cerintele de agrement si turism, tot mai accentuate in conditiile vietii moderne, ambianta biofizica indispensabila localitatilor balneoclimaterice, conservarea multor specii de plante si animale foarte utile etc.Intr-un cuvant, fara paduri suficiente, dezvoltarea si, la urma urmelor, viata insasi nu sunt posibile In conditiile cand raman de rascumparat fata de padure greseli multe si vechi, cand un singur automobil, parcurgand 1000 de kilometri, consuma o cantitate de oxigen suficienta unui om pe timp de un an, iar raurile dezlantuite fac tot mai mari ravagii, spaland nemilos ce a mai ramas din fertilitatea solului, exploatarea nerationala a resurselor forestiere a devenit un lux prea scump. Paleta surselor de degradare a solului este vasta, insa partea cea mai vizibila si aflata la indemana intelegerii oricui priveste acumularea unei enorme cantitati de reziduri de tot felul.Imaginea haldelor de deseuri din jurul uzinelor si impresionanta productie de gunoi din centrele urbane sunt numai doua din aspectele acestui fenomen nociv.Gunoi a existat dintotdeauna, dar notiunea aceasta, ca si atatea altele, si-a

modificat serios continutul.Pentru gospodariile taranesti traditionale si deci pentru localitatile rurale, gunoiul insemna aproape exclusiv resturi vegetale nefolosite de animale, care putrezeau in cateva luni, pentru ca iarna sau primavara sa fie imprastiate pe camp pentru fertilizare.Exista practic o reciclare naturala completa ce se consuma aproape la fel si in perimetrul oraselor, ale caror periferii nu se deosebeau cine stie cat de felul de viata de la sate. Cu totul altfel stau lucrurile intr-o lume a industrializarii si urbanizarii vertiginoase , cand doi din cinci locuitori ai globului traiesc deja in orase - fata de unul din sapte la inceputul secolului.In plus, prolifereaza orasele mari si foarte mari, ajungandu-se ca acela cu peste un milion de locuitori sa depaseasca 200.Or, dupa calcule aproximative, fiecare locuitor din orasele europene "produce" mai bine de 1.5 Kg de gunoi pe zi, iar in S.U.A de vreo trei ori mai mult.De obicei, drumul gunoiului sfarseste la periferia orasului, in gropi existente sau pe locuri virane, unde se acumuleaza in gramezi imense, acceptate ca servituti inevitabile, uratind peisajul, poluand solul, aerul si apele subterane.Si mai grav e ca o buna parte din aceste gunoaie, indeosebi materialele plastice, sunt extrem de rezistente la actiunea bacterii-lor si, practic, nu se recicleaza pe cale naturala. Prin arderea a aproape opt miliarde de tone de combustibil conventional se arunca anual in atmosfera aproximatim un miliard si jumatate tone de cenusa, praf si gaze.Pe langa arderea combustibililor - carbune, petrol, lemn, gaze naturale - probleme asemanatoare creeaza si alte industrii, indeosebi chimica, metalurgica, unele ramuri constructoare de masini, industria ali-mentara etc. - ca si circulatia automobilelor, avioanelor, trenurilor,vapoa-relor etc. Abstractie facand de unele unitati industriale plasate in plina natura, grosul poluarii atmosferice provine din orase, caci aparitia industriei fie ca are loc in orase, fie creeaza ulterior orase.Asa ca primele victime sunt orasenii.Exista de acum un numar apreciabil de "infernuri ecologice", perimetre

urbane unde noxele industrializarii se fac simtite prin efecte combinate : aer viciat, zgomot, aglomeratie.In asemenea locuri cum sunt orasele San Paulo, Ciudad de Mexico, Detroit, Callacuta, Los Angeles, New York - procentul de imbolnaviri ale cailor respiratorii, inclusiv cancerul pul-monar, este de cateva ori mai mare, inregistrandu-se, de asemenea diversi alti factori de risc pentru sanatatea oamenilor, si nu numai a acelora ce locuiesc la orase.Abordand aceasta problema, specialistii considera ca, pe langa reducerea prin toate mijloacele a surselor de poluare, si, daca se poate, chiar eliminarea totala a unora dintre ele, insanatosirea aerului este de neconceput fara aportul decisiv al ariilor verzi. Dar daca aerul, asa cum este, deocamdata fi respirat pretutindeni pe gratis, nu acelasi lucru se intampla cu apa potabila, care pentru citadini are de mai multa vreme un pret.Si inca in continua crestere. Caci apa, acest al doilea element in ordinea urgentelor omenesti, dupa aer, a devenit si el un produs industrial. In preajma marilor orase si unitati industriale apar instalatii uriase de "tratare" a apelor naturale, prin decantare, filtrare, serilizare de mai multe feluri etc. La prima vedere, pare paradoxal sa vorbim de nevoia asigurarii apei pe o planeta care dispune de atata apa, incat s-ar putea inunda complet cu un strat de 3 km grosime.Chestiunea e ca 97 la suta din apa globului este sarata, iar din restul de 3 la suta cea mai mare parte se afla in ghetari.Rezulta ca populatia lumii are la dispozitie pentru consumul personal si pentru activitatile sale economice numai in jur de 1 la suta din volumul de apa dulce, respectiv cea din rauri, fluvii, lacuri si din unele panze freatice.Chiar si asa, ar fi mai mult decat suficient pe ansamblu, numai ca, asa ca si la alte capitole ale inzestrarii naturale, apa e foarte neuniform repartizata pe intinderea globului, iar o mare parte din ea este de acum puternic poluata.In ansamblul poluarii, ponderea apelor uzate - menajere si industriale este covarsitoare. Daca la poluarea aerului imaginea-simbol este oferita de arborii

"perforati" de "ploile acide", la poluarea apei expresia caracteristica ar putea fi considerate "mareele negre", adica, poluarea practic continua, cu petrol a marilor si oceanelor lumii, avand efecte dezastroase asupra florei si faunei marine. In zilele noastre atentia este orientata din ce in ce mai mult spre problemele de mediu ; multe dintre guverne iau in considerare subiectele verzi. In intreaga lume pastrarea resurselor energetice este o problema acuta. Daca folosim mai putin curent si mergem mai putin cu masina, putem reduce cantitatea materiilor organice utilizate pentru producerea curentului electric si a combustibilului. In numeroase tari vantul si energia solara sunt utilizate ca sursa de energie alternativa. Va trece insa mult timp, pana ce acestea vor inlocui in permanenta materiile prime organice. Arborii, la fel ca celelalte plante, transforma dioxidul de carbon in oxigen, jucand un rol important in mentinerea proportiei gazelor de sera. In America de Sud paurile ecuatoriale sunt distruse pe zone imense, prin exploatarea forestiera sau transformare in pasuni. Distrugerea milioanelor de kilometri patrati de paduri are drept cosecinta reducerea cantitati de oxigen care ajunge in atmosfera, in scimb se acumuleaza mai mult dioxid de carbon, care retine caldura. In intreaga lume sunt pornite campanii care incearca sa convinga guvernele sa renunte la distrugerea padurilor ecuatoriale. Populatia contribuie la aceste campanii, prin faptul ca nu mai cumpara produse fabricate din lemn tropical, reducand oarecum cererea pentru acesta. Un singur lucru este cert: in zilele noastre nu mai putem spera sa respiram aer curat. Freonii au fost scosi din procesele industriale, ca urmare a presiuni exercitate de opinia publica, fiind inlocuiti cu alte substante. Atmosfera este insa in pericol, ca urmare este in pericol intregul mediu de viata. Este nevoie de un control rigulos si de masuri radicale pentru ca viitorul atmosferei sa fie sigur.

CAPITOLUL I. POLUAREA MEDIULUI INCONJURATOR

I.1. ISTORIC In paleolitic, in regiunea Africi de est, intr-o zona de savanna au aparut primele finite umane (australopiteci). Un million de ani mai tarziu, fiinta umana primitiva a evoluat in Homo habilis sau omul indemanatic, care a realizat primele unelte din piatra si adaposturi sub forma unor paravane. A urmat apoi descoperirea focului de catre Homo erectus (omul in pozitie dreapta) . Daca prima perioada a preistoriei, paleoliticul, a durat aproximativ un million de ani, epocile urmatoare au fost mult mai scurte. In celelalte epoci, omul s-a specializat in culegerea unor plante si vanarea unor specii de animale si de aceea omul era foarte bine integrat mediului si nu ii aducea daune. Cu timpul au reusit sa cunoasca foctorii care influenteaza plantele si animalele, care a stat la baza inventarii ariculturii si cresterii animalelor. Ca urmare, defriseaza paduri pt a practica agricultura(care a dus in cele din urma la erodarea solurilor ), degradeaza pamantul prin pasunatul excesiv etc. Pe masura ce populatia globului a crescut omul a dobandit mijloace tot mai perfectionate de interventie asupra naturii. Iata cateva din excesele impactului omnatura ce au devenit tot mai evidente in secolul al XX: Cresterea populatiei in ziua de azi 90 de milioane de persona se adauga anual populatiei globului, care deja depaseste 5 miliarde. Nicioadata populatia globului nu a fost atat de numeroasa ca astazi, iar viteza de crestere, de

aproximativ 1,7% pe an, nu a fost atat de mare. Explozia demografica actuala exercita o presiune asupra resurselor naturare limitate ale Pamantului, si de aceea societatea noastra de consum duce la o scadere din ce in ce mai accelerate a resurselor. Se poate afirma ca rata cu care oameni consuma resursele naturale ale planetei este direct proportionala cu standardul lor de viata (cu cat este mai ridicata calitatea vietii cu atat se utilizeaza mai multe materii).Deci, cererea de resurse creste ca urmare a doi factori principali:cresterea numarului populatiei planetei si ridicarea standardelor de viata atat in tarile dezvoltate cat si in tarile aflate in curs de dezvoltare. In paralel cu cresterea populatiei Terrei sporeste si necesitatea cultivarii solului pentru producerea hranei. In regiunile dens populate, suprafete intinse de teren fertil au fost acoperite cu asezari urbane, zone industriale, sosele, cai ferate sau aeroporturi. Calitatea pamantului propice agriculturii depinde de administrarea acestuia. Solurile au nevoie de sute de ani pentru a se forma, dar pot fii distruse in cativa ani printr-o administrare incorecta. Cele doua mari amenintari pentru soluri sunt poluarea si erodarea. I.2. GENERALITATI Degradarea mediului sau poluarea cuprinde alterarea calitatilor mediului inconjurator, pna la starea de incompatibilitate cu desfasurarea normala a procesului metabolic din organismele vii. Orice material sau substanta introdusa artificial in biosfera, sau care exista in conditii naturale si provoaca modificari negative ale calitatii mediului, este un poluant. Printre factorii poluanti citam: substante radioactive, chimice (DDT, Pb, Cd, Hg), reziduri petroliere industriale si de alta natura, care altereaza calitatea apelor, rezidurile canalelor de scurgere, diverse reziduri organice, detergenti sintetici, provenite din activitatea casnica si industriala, apoi utilizarea pesticidelor remanente, organoclorate, "smogul", folosirea irationala a ingrasamintelor chimice cu imprastierea pe sol a rezidurilor menajere,

de origine animala in cantitati excesive si stropirea plantelor cu ape reziduale, impurificate, provenite de la diverse indrustrii. Problema ocrotirii naturii preocupa toate statele lumii. Dintre obiectivele ocrotirii naturii fac parte: utilizarea rationala, conservarea si refacerea resurselor naturale, prevenirea poluarii mediului, conservarea speciilor rare, pesteri, declarate ca monumente naturale, ocrotirea ecosistemelor naturale, care are si un mijloc de recreiere si tonificare a energiei fizice si spirituale a omului. Prin poluarea mediului se nelege modificarea compoziiei normale a mediului i/sau prezena unor componeni strini care prin aciunea lor, prin concentraia n care se gsesc i prin timpul ct acioneaz asupra omului, produc alterarea strii de sntate sau creeaz disconfort.Ea reprezinta una din problemele fundamentle ale umanitatii si este consecinta ruperii echilibrului ecologic dintre om si natura. Dupa provenienta factorilor care o cauzeaza Poluare naturala -eruptii vulcanice -cutremure -inundatii -comete si meteoriti -erodarea solului Poluarea artificiala -biologica -fizica -chimica Un tip de poluare este poluarea chimic, care sub aspectul polurii organice poate fi considerat tot att de veche ca i poluarea biologic care o ntovrete. Dar poluarea chimic sa dezvoltat pe msur ce omul a utilizat din ce n ce mai multe substane chimice de sintez, substane necunoscute n trecut i inexistente n natur. Poluarea chimic este caracteristic zonelor dezvoltate , dar i a celor n curs de dezvoltare i mbrac n prezent cel mai larg evantai de poluani. I.3. POLUAREA AERULUI Prin poluarea aerului se nelege prezena n atmosfer a unor substane care, n funcie de concentraie i/sau timp de aciune, produc modificri ale sntii, genereaz disconfort

i altereaz mediul. Aceste substane pot fi diferite de cele care se gsesc n compoziia normal (ideal) a aerului(In compozitia aerului apar:azotul 78,09%, oxigen 20,94%, argon 0,93%, CO2, 0,03% neon, kripton, xenon, heliu, hidrogen, ozon si alti vapori de apa) sau pot s fie compui care fac parte din acestea, cum ar fi ozonul, dioxidul de carbon, radonul etc. Clasificarea cea mai folosit a poluanilor atmosferici ine cont de starea de agregare a poluanilor i n acest mod se stabilesc dou categorii de poluani: -suspensiile din aer care cuprind poluanii dispersai n aer sub form de substane n stare de agregare lichid sau solid; -gazele i vaporii poluani, aflai n amestec n aer sub form de dispersie molecular (gazoas). Sursele de poluare a atmosferei se pot clasifica n surse naturale i surse artificiale. Sursele naturale (reprezentate de erupiile vulcanice, descompuneri naturale ale materialului organic, erodarea solului, pulberile de meteorii etc.) au un potenial poluant redus. Sursele principale de poluare a aerului, care de fapt au ridicat aceast problem la importana care i se atribuie n prezent, sunt reprezentate de surse artificiale, dintre acestea cele mai importante fiind procesele de combustie, transporturile, deseurile menajere si industriale i procesele industriale diverse Principala surs de poluare a aerului, indiferent de originea polurii, o reprezint procesele de combustie n vederea obinerii energiei electrice, termice sau mecanice pentru procese industriale, nclzirea locuinelor sau funcionarea motoarelor. Principalele resurse de energie sunt reprezentate de crbune, petrolul i derivaii si i gazele naturale. Att crbunele ct i petrolul elimin la ardere cantiti apreciabile de produi poluani, cantitatea acestora depinznd de calitatea procesului de ardere i de calitatea combustibilului. Teoretic la un combustibil de puritate perfect i la o ardere complet ar rezulta numai bioxid de carbon i ap i eventual urme de oxizi de azot prin reacie cu azotul atmosferic. ns nici una din cele dou condiii nu se realizeaz practic astfel c mpreun cu cele trei componente menionate

rezult i un amestec de suspensii i gaze n concentraie foarte diferit, care intr n compoziia fumului i a gazelor de eapament. Elementele gazoase care sunt formate n afar de CO2 i oxizi de azot n special bioxid de sulf, oxid de carbon , hidrocarburi, aldehide. Elementele n suspensie sunt reprezentate de particule de cenu de natur mineral, particule de crbune nears sau n cazul n care combustibilul conine elemente volatile n cantitate mare particule de fumigene. Natura combustibilului joac un rol de prim importan privind compoziia i concentraia produilor de poluare rezultai din arderi, crbunele costituind nc principala surs de energie penteu industrie i n unele ri pentru nclzitul locuinelor. La arderea crbunelui rezult prin procese de distilare i piroliza unor hidrocarburi, o serie de hidrocarburi aromate policiclice, din care unele reprezint substane cu efect cancerigen(3-4 benzpiren .a.). Arderea produilor de petrol formeaz mai puine elemente minerale n suspensie, iar coninutul n oxizi de sulf depinde de coninutul natural n sulf al acestor produi. Coninutul n hidrocarburi este n general mai ridicat. Arderea gazelor naturale este mai puin nociv din punct de vedere al polurii atmosferei, produii rezultai din ardere fiind n cantiti mai mici i realiznd concentraii mai reduse n special n ceea ce privete suspensiile. Pentru a preveni poluarea aerului atmosferic citam: Dotarea marilor intreprinderi industriale, a exploatarilor miniere subterane cu dispozitive, care epureaza si neutralizeaza substantele poluante (exhaustoare cu filtre etc.); Amplasarea noilor obiective industriale in afara zonelor de locuit; Pentru controlul tehnic al vehiculelor, serviciul de circulatie dispune de analizatoare de gaze, filmetru si sonometru; Amplasarea in locuri speciale a rampelor de gunoi si transportul acestuia cu autovehicule inchise; Realizarea unei perdele vegetale de protectie, in jurul unor intreprinderi industriale, raspunzatoare de poluarea aerului atmosferic; Plantarea de arbori si arbusti, extinderea parcurilor etc.;

 Suprainaltarea cosurilor, la unitatile care genereaza mari cantitati de fum si gaze etc. Impotriva poluarii aerului de catre autovehicule se preconizeaza: folosirea turbinelor cu gaz, a unui combustibil combinat (benzina si gaz nepoluant) si extinderea automobilului electric. Se estimeaza ca in mari si oceane, diversate, anual, circa 5 mln. tone de titei, iar o tona se raspndeste pe o suprafata de minimum 12 km2. In aceste conditii, pelicula de hidrocarburi afecteaza procesul de evaporare, avnd consecinte directe asupra climei, acesta constituind una dintre cauzele majore, care determina seceta in anumite zone. I.3.1. Tipuri de poluanti Poluantii gazosi Acestia reprezinta 90% din masa totala a poluantilor emisi in atmosfera, fiind sub forma de gaze,aerosoli lichizi(vapori). Dioxidul de carbon(CO2)-este un gaz periculos care prin dublarea concentratiei sale din aer, devine un element perturbator climatic,raspunzator de aparitia efecului de sera.Concentratia sa a inregistrat o crestere inca de la sfarsitul secolului trecut, datorita consumului de combustibili fosili folositi in industrie in scopul producerii de energie, cat si a despaduririlor masive. Concentratia maxima normala de CO2 admisa in atmosfera este de 0,3mg/mc de aer, iar cresterea concentratiei peste 23% il face toxic pentru om, cu efecte mortale la cresteri de 1020%.Prin arderea padurilor si a oxidarii humusului forestier din zonele despadurite, se elibereaza anual in atmosfera 8x109t CO2. C6H12O6 ---2CH3CH2-OH+2CO2 (procesul de fermentatie ) Glucoza alcool etilic Arderea combustibililor C+O2---CO2 | CH4+2O2---CO2|+2H2O Monoxidul de carbon(CO)-este cel mai raspandit poluant atmosferic cu o concentratie medie de 0,1-0,2ppm.Este foarte

toxic,nu are miros,culoare si are densitatea aproximativ egala cu a aeruli.Se combina cu hemoglobina de 210ori mairepede ca oxigenul si de aceea poate produce moartea prin asfixie prin privare de oxigen.Sursele naturale de CO sunt eruptii vulcanice, fermentatiile anaerobe din mlastini, descarcarile electrice, incendiile forestiere, iar ca surse artificiale amintim arderile de combustibil ca: benzina, carbune, lemn, deseuri.Concentratia sa, se mentine constanta datorita bacteriilor din sol care absorb CO si il transforma in CO2 sau metan(CH4). CO2+C---2CO| 2C+O2---2CO| Hidrocarburile-sunt eliminate prin arderea incompleta a carburantillor, concentratia lor in atmosfera devenind periculoasa pentru om, cu efecte cancerigene, exemplu:clorantrenul si benzopirenul.De altfel hidrocarburile produse prin fumat constituie o sursa importanta a impurificarii mediului inconjurator cu plumb,mercur, cadmiu,acid cianhidric,substante fenolice si radioactive,alcooli,aldehide. Ca sursa naturala de hidrocarburi amintim vegetatia Terrei care produce 109t/an hidrocarburi terpenice. Aldehidele-exemplu:acroleina, foarte toxica si iritanta pt. om, substanta eliminata in natura de rafinariile de petrol, motoarele autovehiculelor, de crematoarele de gunoaie menajere. Bioxidul de sulf (SO2)-provine din eruptiile vulcanice, din arderile combustibililor si din actiunile industriei metalurgice. Acest gaz are efecte toxice asupra plantelor producand leziuni foliare si nevroze opicale mai ales la conifere sau specii lemnoase ca:plopul ,castanul, teiul, mesteacanul, cedrul, catalpa etc. . 2SO2+O22SO3 2SO3+H2O--- H2SO4 Hidrogenul sulfurat H2S- apare datorita fermentatiilor anaerobe produse de sulfobacterii sau prin emisiile industriale, mai ales industriile chimica, farmaceutica, colorantilor,

cauciucului, care elimina anual 3x106t/an.Cei doi compusi, hidrogenul si sulful afecteaza sistemul nervos, aparatul respirator si sangele, atat la om cat si la animale. Compusii azotului (NO, NO2)-dintre care NO2 este cel mai periculos poluant ce provine de la motoarele cu ardere interna si automobile.Alaturi de SO2 raspunde de apritia ploilor acide si smogului fotochimic.In combinatie cu hemoglobina pot produce anemii in organism. NO2NO+O Halogenii si derivatii halogenilor (Cl, Br, F, I, HCl, HF)sunt poluanti toxici care actioneaza asupra organismelor si provin din industria chimica, de producere a aluminei.Foarte sensibile la flor(F) sunt coniferele si pomii fructiferi care la o concentratie de 60-100ppb mor.Floururile provoaca iritarea mucoselor si precipitarea calciului in tesuturi. Electrolize: MgF2top---Mg+F2| NaCl2top ---2Na+Cl2| Poluantii solizi Sunt reprezentati prin pulberi metalice prouse de intreprinderi de metalurgie neferoasa(Pb,Cd,Zn,Sn,Cu etc),pulberi de carbuni,cenusa si cocs produse de centrale energetice si combinate siderurgice,pulberi de compusi metalici(oxizi de fier,minereuri),pulberi de detergenti,medicamente,pesticide,ingrasaminte chimice, pulberi cu efecte cancerigene sau alergice din industria de constuctie,pulberi si scame din industria de hartie si textila. Acumularile de plumb in organism au efecte nocive si duc la intoxicatii scazand rezistenta organismului.Boala provocata se numeste saturnism si se manifesta prin gingivita,anemii,colici,paralizii.Plumbul se fixeaza in hematii substituind calciul din oasele lungi.

Poluantii radioactivi Radiatiile radioactive traverseaza materia modificand structura moleculelor intalnite.Ea poate aparea in cazul unor masuri de protectie neadecvate:depozitarea necorespunzatoare a deseurilor radioactive,defectiuni ale reactoarelor nucleare,exploatarea si prelucrarea unor zacaminte de uraniu,investigatii medicale.Efecele iradierilor au fost dramatic etalate in Japonia 1945.Supravietuitorii au murit de cancer sau leucemie. I.4. POLUAREA SOLULUI Cauzele, care pot determina degradarea solului, sunt: Exploatarea nerationala, prin monoculturi, epuizeaza solul; Folosirea incorecta a ingrasamintelor chimice, a pesticidelor si erbicidelor afecteaza masa organica din sol, ii altereaza structura etc.; Toti factorii poluanti din apa, atmosfera, ajungnd in sol, modifica mecanismele interne, fertilitatea solului; Lipsa unor lucrari de combaterea eroziunii solului; Folosirea nerationala a irigatiilor duce la degradarea solului; Taierea padurilor; Aruncarea pe sol a unor reziduuri industriale, ce contin substante toxice (Hg, Pb). Pentru a preveni poluarea solului, citam: Studierea fiecarui tip de sol; Folosirea rationala a irigatiilor, pesticidelor nepoluante, erbicidelor selectionate; Utilizarea ingrasamintelor specifice in cantitati adecvate; Efectuarea unor lucrari de prevenire si combatere a eroziunii; Combaterea alunecarilor de teren, indiguiri, regularizari pe maluri; Plantarea perdelelor verzi, care absorb unii poluanti.

Pamantul este casa noastra. Daca noi nu o vom proteja,nu va mai fi timp si viata nu va mai exista. Omul si societatea umana fac

parte integranta din biosfera si depind strans de resursele ei.Proctectia biosferei este de o importanta cpitala pentru umanitate.

Poluarea chimic a solului este produs prin pulberile si gazele nocive din aer, de apele reziduale, de deseurile de natura industriala sau menajera, dar mai ales de pesticidele si de ingrasamintele chimice folosite in agricultura. Poluarea cu ingrasaminte chimice si pesticide Notiunea de sol este indisolubil legata de productivitate, care depinde de ciclul de conversie, adica de viteza repunerii in circulatie a materiei si a energiei din habitatul complex pe care-l formeaza biocenozele solului care, la randul lor sunt influentate, printre altele de chimizarea in exces si unilaterala, ca si de pesticidele ajunse in sol. Pentru a preintampina scaderea productivitatii solului ca urmare a chimizarii, se recomanda asocierea ingrasamintelor minerale cu cele organice, sau alterarea administrarii lor, astfel ca ingrasamintele organice sa fie administrate cel outin odata la 3-4 ani. Folosite timp indelungat, igrasamintele chimice pot opri reciclarea substantelor organice din solurile cultivate, amenintand grav fertilitatea lor.Cresterea cantitatilor de ingrasaminte chimice reduce tot mai mult componentele organice si humusul din sol.Aceasta are drept efect deteriorarea structurii pedologice, contribuind astfel la declinul complexului absorbant argilo-humic din sol. Pesticidele cu mare toxicitate pot si ele sa degradeze biocenozele din sol, dar in aceasta privinta parerile sunt impartite.Se stie ca pesticidele ajunse in sol pot dauna faunei ce contribuie la incorporarea materiei organice in sol.Dintre acestea, cel dintai sufera ramele, care au rol primordial in asigurarea fertilitatii solului. Omul, utilizeaza pesticidele pentru a distruge un numar restrans de organisme ce echivaleaza cu 0,5% din totalul speciilor ce populeaza biosfera, dar ele actioneaza in mod cu

totul diferit, asupra tuturor organismelor.Administrarea lor este indreptata asupra populatiilor si nu a indivizilor izolati. In prezent DDT-ul este considerat "cetateanul principal al globului" deoarece a fost gasit peste tot de la cercul polar pana la ecuator. Se apreciaza ca in corpul uman cantitatea de DDT ajunge la aproximativ 6ppm.Din cauza toxicitatii si remanentei sale mari, DDT-ul a fost interzis de a mai fi folosit in numeroase tari, dar a fost inlocuit cu alte substante organoclorurate la fel de toxice. Efecte directe ale tratamentelor cu pesticide provoaca pieirea unui mare numar de indivizi ai populatiilor animale si vegetale din zonele tratate.Pulverizarea insecticidelor din avioane, deasupra padurilor poate provoca intoxicatii puternice in special a faunei forestiere.Astfel, folosirea abuziva a pulverizarii produselor fitosanitare in S.U.A., impotriva furnicii Selonopsis acevissima a avut drept rezultat, afectarea in proportie de 80% a avifaunei de pe o suprafata de 110.000 kmp. Tinand seama de foloasele pesticidelor in combatera diferitilor daunatori sau factori patogeni ai plantelor, animalelor si omului, dar in acelasi timp de efectele negative adesea grave-ca factor poluant local si global, cu profunde consecinte asupra ecosistemelor, asupra economiei si sanatatii umane, problema atitudinii omului fata de pesticide este complexa. Producerea si utilizarea lor, deocamdata nu poate fi oprita, dar sunt necesare masuri severe de interzicere a utilizarii acestor substante cu mare toxicitate si remanenta crescuta.Folosirea pesticidelor selective in cadrul combaterii integrate, reprezinta o masura eficienta de reducere a poluarii solului. Alte produse care polueaza solul sunt:reziduurile solide de la exploatarile miniere (sterilul de mina si din cariere), zgurile metalurgice si de la termocentrale, deseurile rezultate de la crescatoriile de animale, reziduurile provenite din industria alimentara, deseurile casnice etc.Printr-o depozitare

nerationala, aceste produse ocupa mari suprafete de teren agricol sau de alt interes economic. Evolutia cantitatii de reziduuri, mereu in crestere, cu tendinte de dublare in urmatorii 10-15 ani, pune probleme in prezent si in perspectiva, privind organizarea de depozite menajere in apropierea zonelor de locuit cu toate neplacerile care decurg.Aceasta situatie implica gasirea de solutii economice si totodata nepoluante.Ca suport al vietii terestre, solul trebuie aparat de degradarile produse de poluarile de tot felul, rezultate in urma activitatilor umane.

I.5. POLUAREA APEI

Poluarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. Apa reprezinta sursa de viata pentru organismele din toate mediile. Fara apa nu poate exista viata. Calitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic. Daca toata apa de pe pamant ar fi turnata in 16 pahare cu apa, 15 si jumatate dintre ele ar contine apa sarata a oceanelor si marilor. Din jumatatea de pahar ramasa, mare parte este inglobata fie in gheturile polare, fie este prea poloata pentru a fi folosita drept apa potabila si astfel, ceea ce a mai ramane pentru consumul omenirii reprezinta continutul unei lingurite. Din consumul mondial de apa, 69% este repartizat agricultirii, 23% industriei si numai 8% in domeniul casnic. Spalarea rezidurilor depozitate pe sol datorita precipitatiilor drept in ruri. Mari cantitati de reziduri fecaloid-menajere din orasele canalizate se revarsa in apele curgatoare. Detergentii sintetici, insecticidele altereaza calitatea apei, afectnd, pna la urma, si fauna acvatica. Substantele chimice nocive se pot infiltra in sol, ajungnd pna la pnza de apa subterana. Poluarea apei marilor si oceanelor se face prin varsarea pacurei de pe nave maritime (1l de petrol

compromite 2 ml. de apa). In bazinele de oxidare, numite si bazine biologice (naturale sau artificiale), activitatea bacteriilor si algelor se interconditioneaza. Sub actiunea bacteriilor aerobe, substantele organice complexe se descompun in CO2, H2O, NH3 etc. Produsele obtinute vor fi utilizate de catre alge in procesul de fotosinteza. Oxigenul eliberat este preluat de bacteriile aerobe pentru oxidarea altor substante organice complexe din bazin.
I.5.1. Cauzele poluarii apei: Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari deliberate a unor poluanti; Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane, mai ales produse petroliere; Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freatica; Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehnice; Deseurile si reziduurile menajere; Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de apa de ploaie si zapada topita; Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide. Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin substante in stare solida, lichida sau gazoasa, in conditii si in concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facand-o daunatoare sanatatii. I.5.2. Clasificarea poluantilor: Poluanti de natura fizica: depunerile radioactive; ape folosite in uzine atomice; deseuri radioactive; ape termale;

 lichide calde provenite de la racirea instalatiilor industriale sau a centelor termoelectrice si atomo electrice. Poluanti de natura chimica: Mercurul provenit din: deseuri industriale; inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate de deteriorarea unor termometre sau tuburi fluorescente; ingerarea accidentala de compusi anorganici; deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice. Azotatii proveniti din: ingrasaminte chimice; detergenti; pesticide organofosforice. Cadminiul provenit din: ape in care sau deversat reziduuri de cadminiu; aerosoli. Plumbul provenit din: evacuarile uzinelor industriale; gazele de esapament ale autovehiculelor; manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzina. Zincul provenit din: apa sau bauturi cu continut de zinc; ingerarea accidentala a unor saruri sau oxizi ai acestuia (vopsele); dizolvarea de catre solutii acide a zincului din vase, din deseuri sau scapari industriale Hidrocarburile provenite din: gazele de esapament ale autovehiculelor; scurgerile de titei; arderea incompleta a combustibililor fosili (carbuni, petrol si gaze naturale); arderea incompleta a biomasei (lemnul, tutunul); fumul de tigara.

Pesticidele, insecticidele, fungicidele provenite din: apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare; pulverizarile aeriene; spalarea acestor substante de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate; detergenti. Poluanti de natura biologica: microorganismele patogene; substantele organice fermentescibile Poluarea radioactiva Una din consecintele nedorite ale extinderii folosirii energiei nucleare este poluarea radioactiva a apei.Exista trei surse de contaminare radioactiva a apelor.Prima este reprezentata de depunerile radioactive care ajung in apa odata cu ploaia, dar capacitatea lor poluanta este redusa.A doua sursa este reprezentata de apele folosite in uzinele atomice, in special pentru refrigerarea reactoarelor, care pot deveni radioactive si transportoare de substante periculoase, dupa ce au fost deversate in apele curgatoare.A treia sursa o constituie deseurile atomice.Acestea sunt introduse in recipiente sigilate si incluse in blocuri de beton inainte de abisurile oceanelor.S-a stabilit ca si la aceste adancimi exista curenti puternici care pot transporta la mari distante substantele radioactive si accidentale sa fie aduse din nou la suprafata. Numeroase cercetari la nivel national, ca si organizarea unor reuniuni internationale pe tema poluarii radioactive,evidentiaza ingrijorarea oamenilor de stiinta si preocuparea unor organizatii specializate pentru limitarea poluarii radioactive care ameninta viitorul omenirii.Incheierea in anul 1963 a Acordului de la Moscova privind interzicerea exploziilor in cosmo in apa si in aer a avut drept urmare o scadere a concentratiei radioactive in ecosfera si deci si in hidrosfera.

Poluarea cu petrol a oceanelor a atins proporii critice i frecvena i scara manifestrilor a crescut rapid. n prezent hidrocarburile reprezint ntradevr principalii ageni poluani ai mrilor. Fiind rezistente la aciunea bacteriilor, persist timp ndelungat n regiunile infectate, formnd o pelicul superficial (ntruct au densitatea mai mica dect a apei) care mpiedic difuzarea oxigenului n ap. Asimilaia clorofilian i respiraia organismelor sunt mpiedicate. Ca urmare se ngreuneaz fotosinteza fitoplanctonului, care produce circa 70% din oxigenul atmosferic. Aliment de baza al vieii marine, algele i planctonul nceteaz s prolifereze. Compuii fenolici i aromatici au aciune toxic asupra vieuitoarelor acvatice. Hidrocarburile cancerigene (3-4 benzopiren), concentrate n organismul animalelor acvatice comestibile, ajung n alimentaia omului. Aadar poluarea cu petrol d o lovitur puternic nu numai echilibrului marin, ci i sntii omului. Setea crescnd de petrol determin o larg toleran fa de poluarea produs de prelucrarea i consumul lui, ea nu va constitui n urmtoarele decenii un argument n favoarea limitrii consumului, iar eforturile nu vor stvili tendina de cretere a polurii. Poluarea determinat de extracie i transport vizeaz n deosebi mediul marin. Deversrile n Marea Nordului, Golful Mexic, Golful Persic, avariile ct i operaiile de ntreinere completeaz cantitatea petrolului irosit anual n mare, calculat la peste 12 milioane tone. Atenia cea mai mare pe plan internaional este concentrat asupra efectelor polurii pe termen lung. n principal se urmrete evoluia unor mari nchise, ca Marea Baltic, Marea Neagr i Marea Mediteran. Tancurile petroliere au ntins hidrocarburi pe cea mai mare suprafa a oceanelor. Ele au aprut ca mici nodule de petrol care au splat plajele internaionale, mai ales zona debarcaderelor. Din loc n loc marile revrsri petroliere au devastat comunitile de-a lungul rmului. Acestea sunt tulburri de mediu provocate de activitatea uman i date fiind

dimensiunile uriae ale tancurilor petroliere, este de mirare ca aceste hidrocarburi nu au fost identificate n cantiti i mai mari. Riscurile legate de transporturile marine s-au redus mult comparativ cu situaia existent cu cteva decenii n urma. n prezent, peste 85% din petrolul exploatat pe glob se transporta cu ajutorul tancurilor petroliere uriae unele avnd peste 320 m lungime i o capacitate de peste 2 milioane barili. Euarea acestor vase n timp de furtun, din cauza defeciunii tehnice sau din cauza unor erori de pilotaj, genereaz cele mai grave accidente ecologice. Euarea petrolierului Amoco Cadiz n 1978, coastele franceze din Bretagne a determinat deversarea a 230000 tone de petrol n mare, fiind afectat fauna i flora din regiune pe suprafee de sute de kilometrii ptrai n lungul coastelor. Un alt accident grav s-a nregistrat n Golful Prinul William din Alaska, unde euarea petrolierului Exon Valdez, in 1989, a determinat deversarea n apele oceanului a 38000 tone petrol, care au afectat grav ecosistemele marine pe o suprafa de 1500 km2 . Cheltuielile legate de ndeprtarea polurii suportate de Compania Exon, proprietara vasului, au fost de 2,5 miliarde dolari. De fapt, toata industria moderna depinde de petrol si de produsele sale; structura materiala si modul de viata n comunitatile din suburbiile care nconjoara marile orase sunt rezultatul unei ample si necostisitoare alimentare cu petrol.Restrictiile impuse politic cu privire la alimentarea cu petrol si la folosirea lui au dus la o mare crestere a preturilor n anii '70 pentru o ndelungata perioada.Aceasta a adus temeri cu privire la lipsa globala de petrol si astfel la mijlocul anilor '90 preturile au scazut la jumatate. Petrolul este folosit n aproape toate domeniile, pentru ca, cu siguranta este cea mai importanta resursa naturala a Terrei. Oamenii de stiinta au cautat altceva ce ar putea nlocui petrolul n viitor cnd toate resursele de petrol vor epuiza. Dar, se pare

ca, pentru moment petrolul poate fi cel mai bine nlocuit de carbune, dar chiar si acesta nu este la fel de folositor ca si petrolul. I.5.3. POLUAREA CU SUBSTANTE ORGANICE Poluantii organici persistenti (POP) sunt substante chimice care persista perioade lungi in mediul inconjurator,se bioacumuleaza in organismele vii si sunt toxice pentru om si viata salbatica.POP-urile circula la nivel global prin atmosfera,apa marilor si oceanelor fiind descoperite si in Arctica.POP-urile sub forma de pesticide,insecticide, fungicide,hidrocarburi clorurate sunt folosite in industrie sau ca produse secundare din fabricarea iunor produsi chimici,incinerearea deseurilor spitalicesti,arderea combustibililor fosilisi emisiile de la autovehicule.Efectele lor asupra sanatatii sunt deosebit d egrave:afecteaza sistemul imunitar,ficatul,rinichii,tiroida,graviditatea.Un aspect unic al POP-urilor este ca patrund in lantul trofic avand posibilitatea de a trece prin placenta si laptele matern de la mama la fat. I.5.6. Cele mai importante categorii de POP PESTICIDE:aldrin,clordan,DDT,endrin,dieldrin,mirex,hepatclor, toxafen SUBSTANTE CHIMICE INDUSTRIALE:hexaclorbenzen,bifenili policlorurati PRODUSE SECUNDARE:dioxine,furanii Masuri si tehnologii recomandate pentru managementul deseurilor continand POP Colectarea si manipularea: identificarea deseurilor organizarea sistemelor de colectare autorizarea persoanelor juridice care manipuleaza deseurile Depozitarea: in instalatii perfect etanseizate

 pe suprafete special amenajate Eliminarea si depozitarea finala: incineratoare cu cuptoare rotative incinertoare cu injectoare de combusibil lichid camere de combusie cu pat circulant camere de combusie cu pat fluidizant sisteme de radiatii infrarosii cuptoare cu plasma cuptoare cu var cuptoare cu ciment cuptoare usoare tehnologi ce includ topirea metalelor Inventarierea conform legislatiei in vigoare Industria chimica joaca un rol important in societatea moderna contribuind cu solutii la mute din problemele oamenilor precum:foametea,bolile,salubritatea,transportul etc.Totusi in industria chimica,ca in orice alta activitate umana,se produc uneori accidente in procesele de fabricatie sau in timpul transportului produselor chimice,depozitarii si eliminarii deseurilor rezultand poluarea mediului si alterarea sanatatii in urma expuneri la aceste substante.

CAPITOLUL II. PRICIPALELE FENOMENE POLUANTE

II.1. EFECTE PE SCARA-LARGA Inaltele cosuri de fum pe care le folosesc industriile si filtrele lor nu indeparteaza substantele poluante doar prin propulsarea lor in straturile inalte ale atmosferei, asa ca se considera posibilitatea sa se reduca concentratia agentilor poluanti in arealul respectiv, in locul unde se produc. Poluantii pot fi insa transportati la mari distante de locul originar al emisiei, si pot produce efecte adverse in alte areale. Emisiile de sulf si de azot din America centrala si de est, cauzeaza ploi acide in statul New York, New England si in estul Canadei. Nivelul pH-ului sau aciditatea multor lacuri din acele zone a fost dramatic deteriorata de aceasta ploaie acida astfel ca intreaga populatie de peste din lacurile respective a fost distrusa. Efecte similare au fost semnalate si in Europa. Emisiile de dioxid de sulf si reactiile de formare ale acidului sulfuric pot fi de asemenea responsabile pentru atacul asupra stancilor si a rocilor la mari distante de sursa de poluare. Cresterea pe scara mondiala a consumului de petrol si carbune inca din anii 40 au condus la cresteri substantiale de dioxid de carbon. Efectul de sera ce rezulta din aceasta crestere de CO2, ce permite energiei solare sa patrunda in

atmosfera dar reduce reemisia de raze infrarosii de la nivelul Pamantului, poate influenta tendinta de incalzire a atmosferei, si poate afecta climatul global si acest prin acest lucru calota glaciara de la poli s-ar topi partial. O posibila marire a paturii de nori sau o marire a absortiei excesului de CO2 de catre Oceanul Planetar, ar putea stopa partial efectul de sera, inainte ca el sa ajunga in stadiul de topire a calotei glaciare. Oricum, rapoarte de cercetare ale SUA, eliberate in anii 80 indica faptul ca efectul de sera este in crestere si ca natiunile lumii ar trebui sa faca ceva in aceasta privinta. II.2. SMOGUL Smogul este un amestec de ceata solida sau lichida si particule de fum formate cand umiditatea este crescuta, iar aerul este atat de calm incat fumul si emanatiile se acumuleaza langa sursele lor. Smogul reduce vizibilitatea naturala si adesea irita ochii si caile respiratorii, si se stie ca este cauza a mii de decese anual. In asezarile urbane cu densitate crescuta, rata mortalitatii poate sa creasca in mod considerabil in timpul perioadelor prelungite de expunere la smog, mai ales cand procesul de inversie termica realizeaza un plafon de smog deasupra orasului. Smogul fotochimic este o ceata toxica produsa prin interactia chimica intre emisiile poluante si radiatiile solare. Cel mai intalnit produs al acestei reactii este ozonul. In timpul orelor de varf in zonele urbane concentratia atmosferica de oxizi de azot si hidrocarburi creste rapid pe masura ce aceste substante sunt emise de automobile sau de alte vehicule. In acelasi timp cantitatea de dioxid de azot din atmosfera scade datorita faptului ca lumina solara cauzeaza descompunerea acestuia in oxid de azot si atomi de oxigen. Atomii de oxigen combinati cu oxigenul molecular formeaza ozonul. Hidrocarburile se oxideaza prin reactia cu O2, si reactioneaza cu oxidul de azot pentru a produce dioxidul de azot. Pe masura ce se apropie mijlocul zilei, concentratia de ozon devine

maxima, cuplat cu un minimum de oxid de azot. Aceasta combinatie produce un nor toxic de culoare galbuie cunoscut drept smog fotochimic. Smogul apare adesea in zonele oraselor de coasta si este o adevarata problema a poluarii aerului in mari orase precum Atena, Los Angeles, Tokyo. Los Angeles este o aglomeratie urbana-suburbana cladita pe coasta deluroasa, avand in vecinatate la sud si la est Oceanul Pacific. Muntii se intind la est si la nord; de asemenea la nord se gaseste San Fernando Valley, o parte a orasului cu aproximativ o treime din populatia orasului care este separata de Hollywood si de centrul orasului de Muntii Santa Monica si de Parcul Griffith, spatiul cel mai mare de recreere al orasului. Los Angeles-ul face legatura intre regiunile sale prin intermediul unor mari autostrazi de otel si beton faimosul sistem de sosele construit pentru transportul rapid, la mari viteze, dar care este de obicei congestionat de trafic. Smogul produs de gazele de esapament ale masinilor sau de alte surse este o problema continua a poluarii. Un sistem de cai ferate orasenesc opereaza din 1993; cand va fi terminat in anul 2001, sistemul va lega 36.5 km de linii subterane cu aproximativ 645 km de linii. Tokyo este capitala si cel mai mare oras al Japoniei, precum si unul dintre cele mai populate orase ale lumii, dupa statisticile din anul 1993, metropola insumand 11.631.901 de persoane. Orasul este centrul cultural, economic si industrial al Japoniei. Industria este concentrata in zona Golfului Tokyo, extinzanduse spre Yokohama, producand aproape o cincime din totalul de produse economice, acestea cuprinzand: industria grea (cu mai mult de doua treimi din total), si industria usoara, care este foarte diversificata: produse alimentare, textile, produse electronice si optice, masini, chimicale, etc. Aceasta vasta dezvoltare economica implica si un grad ridicat al poluarii, datorat emanarii de substante nocive in atmosfera in urma proceselor de productie. De asemenea, numarul mare de autovehicule contribuie la cresterea cantitatii de noxe din atmosfera. Pentru a se reduce gradul de poluare,

autoritatile locale incurajeaza folosirea transportului in comun, cum sunt metrourile si trenurile de mare viteza, care fac legatura dintre diferitele parti ale orasului. De asemenea, se recurge la modernizarea sistemului de sosele pentru a se evita aglomerarile si blocajele rutiere. Totusi mai sunt prezente probleme in traficul rutier in anumite zone ale metropolei. Mexico City este capitala statului Mexic, fiind cel mai mare oras al acestei tari. Este, totodata, si cel mai mare oras al emisferei vestice si reprezinta centrul cultural, economic si politic al tarii, avand o populatie de 8.236.960 de locuitori, conform statisticilor facute in anul 1990. In acest oras se produce aproximativ o jumatate din productia economica a Mexicului, aceasta fiind reprezentata de: industria textila, chimica si farmaceutica, electrica si electrotehnica, precum si o dezvoltata industrie; aditional la acestea se mai dezvolta si industria usoara, industria alimentara si cea textila. II.3. PLOAIA ACIDA Ploaia acida este un tip de poluare atmosferica, formata cand oxizii de sulf si cei de azot se combina cu vaporii de apa din atmosfera, rezultand acizi sulfurici si acizi azotici, care pot fi transportati la distante mari de locul originar producerii, si care pot precipita sub forma de ploaie. Ploaia acida este in prezent un important subiect de controversa datorita actiunii sale pe areale largi si posibilitatii de a se raspandi si in alte zone decat cele initiale formarii. Intre interactiunile sale daunatoare se numara: erodarea structurilor, distrugerea culturilor agricole si a plantatiilor forestiere, amenintarea speciilor de animale terestre dar si acvatice, deoarece putine specii pot rezista unor astfel de conditii, deci in general distrugerea ecosistemelor. H2SO4 SO2+H2OH2SO3 SO3+H2O

2NO2+H2OHNO3+HNO2 2SO 2+O2SO3 Problema poluarii acide isi are inceputurile in timpul Revolutiei Industriale, si efectele acesteia continua sa creasca din ce in ce mai mult. Severitatea efectelor poluarii acide a fost de mult recunoscuta pe plan local, exemplificata fiind de smog-urile acide din zonele puternic industrializate, dar problema s-a ridicat si in plan global. Oricum, efectele distructive pe areale in continua crestere a ploii acide au crescut mai mult in ultimele decenii. Zona care a primit o atentie deosebita din punct de vedere al studierii sale, o reprezinta Europa nord-vestica. In 1984, de exemplu, raporturi privind mediul ambiant indica faptul ca aproape o jumatate din masa forestiera a Padurii Negre din Germania, au fost afectata de ploi acide. Nord-estul Statelor Unite si estul Canadei au fost de asemenea afectate in special de aceasta forma de poluare. Emisiile industriale au fost invinuite ca fiind cauza majora a formarii ploii acide. Datorita faptului ca reactiile chimice ce decurg in cadrul formarii ploii acide sunt complexe si inca putin intelese, industriile au tendinta sa ia masuri impotriva ridicarii gradului de poluare a acestora, si de asemenea s-a incercat strangerea fondurilor necesare studiilor fenomenului, fonduri pe care guvernele statelor in cauza si-au asumat raspunderea sa le suporte. Astfel de studii eliberate de guvernul Statelor Unite in anii 80, implica industria ca fiind principala sursa poluanta ce ajuta la formarea ploii acide in estul Statelor Unite si Canada. In 1988 o parte a Natiunilor Unite, Statele Unite ale Americii si alte 24 de natiuni au ratificat un protocol ce obliga stoparea ratei de emisie in atmosfera a oxizilor de azot, la nivelul celei din 1987. Amendamentele din 1990 la Actul privind reducerea poluarii atmosferice, act ce a fost semnat inca din 1967, pun in vigoare reguli stricte invederea reducerii emisiilor de dioxid de sulf din cadrul uzinelor energetice, in jurul a 10 milioane de tone pe an pana pe data de 1 Ianuarie,2000. Aceasta cifra reprezinta aproape jumatate din totalul emisiilor

din

anul 1990. Studii publicate in 1996 sugereaza faptul ca padurile si solul forestier sunt cu mult mai afectate de ploaia acida decat se credea prin anii 80, si redresarea efectelor este foarte lenta. In lumina acestor informatii, multi cercetatori cred ca amendamentele din 1990 in vederea reducerii poluarii si a purificari aerului, nu vor fi suficiente pentru a proteja lacurile si solurile forestiere de viitoarele ploi acide.

Masuri de combatere a ploilor acide Inca din anul 1955 Canada si S.U.A.,au construit copsuri de fum inalte de 300m la instalatiile industriale pt. a preveni poluarea cu sulf si azot.Dar strategia "cosurilor inalte" nu a dat rezultate scontate, fenomenul poluarii fiind mentinut, astfel ca dupa 1977 in S.U.A. apar legi de interzicere a acestor constructii industriale neeficiente. In S.U.A. si Canada inca din anii 1970-1971 exista legi care regleaza pastrarea curata a calitatii aerului si circa 1000 statii de monitoring prin care se tin sub control si se supravegheaza calitatea aerului. Astazi in lume se foloseste tot mai mult carbune cu continut scazut de sulf, iar in turnatorii se practica tehnologia clasica de captare si valorificare a fluxului de SO2 si convertirea lui in acid sulfuric.In cazul emisiilor de azot se regleaza carburatia, cautand sa se respecte cele trei trepte de calitate a aerului:calitatea dorita-acceptabila si tolerabila. Una din masurile eficiente de combatere a ploilor acide consta in utilizarea de catre controalele electrice, care impiedica emisia de SO2, evitand formarea ploilor acide. La noi in tara nu exista instalatiide transformare a SO 2 in H2SO4, nici scrubere, ci se folosesc filtre cu sac care nu realizeaza o retinere integrala a impuritatilor. In tara noastra, inca din 1966, s-au identificat circa 74 de surse de poluare, dispersate in 40 centre industriale.Dintre acestea doar 50 folosesc electrofiltre, rar filtrele de sticla siliconizata, care sunt vechi, necesitand reparatii si

modernizari.Se stie ca un electrofiltru reduce concentratia reziduala de praf pana la 20-30mg/m3. Inteprinderile care folosesc electrofiltre, beneficiaza de "materii prime" prin recuperarea lor, de exemplu fabricile de ciment Brasov, Turda, care pot recupera 24-26 tone ciment/zi. O alta masura de evitare a poluarii si formarii ploilor acide consta in amplasarea marilor inteprinderi industriale pe terenuri cu conditii favorabile de autopurificare, sau la zeci de kilometri de orase, cum e cazul centrelor urbane,Onesti, Doicesti, Medgidia, construite dupa 1975. In perspectiva se vor folosi si la noi in tara instalatii de captare si epurare a gazelor din cocserii si cuptoarele electrice. Pe viitor Romania va cauta sa reduca emisia substantelor poluante in zonele "calde", pt. a reusi incadrarea in normele nationale si internationale de calitate a aerului si alinierea la progamele mondiale de protectie a mediului inconjurator.

II.4. DISPARITIA STRATULUI DE OZON O2+OO3 Stratul de ozon este o regiune a atmosferei de la 19 pana la 48 km altitudine. Concentratia maxima de ozon de pana la 10 parti pe milion are loc in stratul de ozon. Asadar ozonul se formeaza prin actiunea razelor solare asupra oxigenului. Aceasta actiune are loc de cateva milioane de ani, dar compusii naturali de azot din atmosfera se pare ca au mentinut concentratia de ozon la un nivel stabil. Concentratii ridicate la nivelul solului sunt periculoase si pot provoca boli pulmonare. Cu toate acestea insa, datorita faptului ca stratul de ozon din atmosfera protejeaza viata pe Pamant de radiatiile solare, acesta este de o importanta critica. De aceea, oamenii de stiinta au fost ingrijorati cand au descoperit in anii 70 ca produsele chimice numite cloro-fluoro-carburi folosite indelung

ca refrigerenti si in spray-urile cu aerosoli sunt o posibila amenintare a stratului de ozon. Eliberate in atmosfera, aceste chimicale se ridica si sunt descompuse de lumina solara, clorul reactionand si distrugand moleculele de ozon pana la 100.000 de molecule de ozon la o singura molecula de C.F.C. Din aceasta cauza folosirea acestor tipuri de compusi chimici a fost interzisa in Statelele Unite si nu numai.Cel mai simplu CFC este CF2Cl2. Alte chimicale, ca de exemplu halocarburile bromurate ca si oxizii de azot din ingrasaminte, pot de asemenea ataca stratul de ozon. Distrugerea stratului de ozon ar putea cauza cresterea numarului de cancere de piele si a cataractelor, distrugerea de anumite culturi, a planctonului si cresterea cantitatii de dioxid de carbon datorita scaderii vegetatiei. Incepand din anii 70 cercetatorii stiintifici care lucrau in Antarctica au detectat o pierdere periodica a stratului de ozon din atmosfera. Studiile conduse cu baloane de inalta altitudine si sateliti meteorologici indica faptul ca procentul total de ozon de deasupra zonei Antartice este in declin. Zborurile pe deasupra regiunilor Arctice au descoperit o problema asemanatoare.

II.5. EFECTUL DE SERA Efectul de sera reprezinta procesul de incalzire a aerului din troposfera inferioara ca urmare a reflectarii radiatiei calorice provenind de la suprafata pamantului si a dioxidului de carbn din aer.In timp ce radiatia solara este constanta,gazele de sera isi maresc concentratia mai ales datorita activitatilor antropice. Gazele de sera sunt:dioxidul de carbon,metanul,dioxidul de azot,metanul,ozoniul si clorofluorocarbonatii(CFC). Consecintele efectului de sera: cresterea temperaturii aerului

 cresterea nivelului marin topirea ghetarilor si cresterea nivelului oceanului planetar mutatii in repartitia si structura vegetatiei si productiei vegetale agricole

CAPITOLUL III. PLANURI DE VIITOR.

III.1. CE PUTEM FACE Am putea stopa criza energetica folosind energia intr-un mod rational. Cateva din lucrurile pe care le-ar putea face pentru a salva energie sunt:

Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice. Evitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate excesiv. Este necesara energie pentru a confectiona ambalajele, dar si de a le recicla. Evitarea pierderilor: redu ceea ce folosesti, refoloseste lucrurile in loc sa cumperi altele noi, repara obiectele stricate in loc sa le arunci, si recicleaza cat mai mult posibil. Afla ce facilitati de reciclare sunt disponibile in zona ta. Incearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o alta folosinta. Izoleaza-ti casa: cauta crapaturile din usi, ferestre, si asugura-te ca podul este suficient izolat pentru a pastra caldura casei. Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie: cand cumperi noi aparate electrocasnice intreaba care modele consuma mai putina energie. Foloseste becuri cu un consum scazut de energie si baterii reincarcabile.

Economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. Un robinet stricat poate consuma aproximativ 30 de litri de apa pe zi. Invata cat mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamantului si cauzele ce le determina. Afla daca sunt grupari ecologice in zona ta care te-ar putea informa.

III.2. CERCETAREA STIINTIFICA Tragedia din Sahel constitue un avertisment: solul nu este o sursa infinita. Astazi cand populatia lumi este in crestere, fermierii trebuie sa gaseasca metode noi prin care sa previna efectele nedorite ale eroziunii solului. Noile tehnici, majoritatea lor fiind adaptari ale metodelor traditionale, au fost puse la punct tocmai pentru a putea cultiva plante pe terenuri in panta si in regiunile cu sol mai putin fertile. Cercetarea stiintifica poate veni in ajutor pentru o mai eficienta folosire a ingrasamintelor si insecticidelor care au un effect daunator asupra solului. Din cauza cresteri populatiei mondiale ale Terrei agricultori au fost nevoiti sa isi dubleze suprafetele agicole ceea ce a adus la defrisarea padurilor. Pe vremuri padurile acopereau cea mai mare parte a uscatului.Pe pamant s-au format diferite tipuri de paduri in fuctie de latitudine, altitudine, expunere si geologie. Multe dintre aceste tipuri s-au rarit datorita exploatarii lor de catre om. Drept exemplu este jungle tropicala care acopera 6% din suprafata Pamantului si este habitatul a jumatate din speciile lumii, defrisare acestora continua cu peste 16 milioane de hectare pe an . Aceasta inseamna ca pe secunda se pierde echivalentul suprafatei a doua terenuri de fotbal. Necesitatea conservarii padurilor tropicale este evidenta. Se prognozeaza ca intre ani 1990 si 2020 vor disparea zilnic intre 50-150 de specii salbatice datorita defrisarilor padurilor tropicale,multe disparand inainte sa fie descoperite. Pe o suprafate de 1.000

hectare de padure tropicala se pot gasi pana la 750 de specii de arbori si 1.500 de plante cu flori. III.3. PLANTAREA PADURILOR Multi oameni se gandesc la aceste paduri si deja in SUA exista peste 100 de grupari si mai multe organizatii internationale dedicate protejarii padurilor tropicale. Fundatia World Wide Fund for Nature a initiat o campanie de infiintare a regiunilor protejate, care pana in 2000 sa include 10% din toate tipurile de paduri existente pe glob. De asemenea si guvernele actuale din Europa se straduiesc din rasputeri sa reimpadureasca terenurile, pentru a satisface necesitatea de lemn a populatiei. Rezultatul consta intr-o patura de conifere care acopera inaltimile si o pierdere consecventa a faunei si florei native. Tendintele recente arata ca se prefera lantarea foioaselor decat a pinilor si o initiativa din Anglia initiata in 1989, este de a infiinta 12 comunitati forestiere in regiunile muntoase si cele de ses. Padurile din Europa sunt astazi amenintate de ploile acide dar exista putine activitati directe de salvare acestora, padurile Poloniei sunt cele mai periclitate de ploile acide; una dintre cele mai batrane paduri stravechi este in Polonia, padurea Uewald (Padurea batrana) din Bialowieza. Directivele Comunitatii Europene au incercat sa limiteze producerea dioxidului de carbon si de sulf, ambele componente ale ploi acide. Insa padurile din Europa sunt inca afectate si distruse de aceasta poluare agresiva a aerului. Unii arbori sunt plantati special pentru a fi taiati. Plantatia de conifere din Friston Forest, East Sussex, Anglia, se gasesc sub o forma regulata si toate sunt populate cu vietati salbatice.

III.4. PETROLUL In secolele XVIII si XIX, oamenii au considerat titeiul care se prelingea din roci in apele din Pennsylvania o pacoste. Cand s-a descoperit cum se poate folosi aceasta substanta ca petrol lampant si mai tarziu ca sursa de parafina, ea a devenit valoroasa si de aceea civilizatia s-a bazat pe enrgia furnizata de petrol. Titeiul este important deoarece este mai ieftin si mai important decat carbunele si mai usor de transportat decat gazelle naturale. Uneori numit si aurul negru, el asigura aproape jumatate din energia utilizata in lume. Titeiul brut este utilizat pentru producerea combustibililor, printer care diferite tipuri de petrol. Petrolul este utilizat pentru producerea unor lubrifianti uleiosi si la producerea asfaltului necesar soselelor. Poluarea cu petrol a marilor poate aparea cand se curate tancurile petroliere sau cand au loc accidente pe platformele de forare. Dezastrele pot fi cauzate de avarierea tancurilor unor petroliere sau la scufundarea lor. Petele de titei duc la pierderi de vieti printer pasari si alte vietati marine. In 1989 petrolierul Exxon Valdez a lovit un recif in Prince William Sound, din apropierea Alascai. Au fost deversati in mare aproximativ 240.000 de barili de titei. In cateva saptamani, pata de petrol a cuprins 1600km de tarm, inclusiv plajele a 3 parcuri nationale si 5 rezervatii nationale. Corporatia Exxon a incercat o operatie masiva de curatare, insa poluarea mediului era deja un fapt implinit. Asemenea dezastre ne fac sa uitam insa ca poluarea marilor cu petrol se produce in principal prin deversarea acestuia in rauri, sau direct in maredin instalatiile de pe tarm. Utilizarea petrolului provoaca poluari massive ale aerului in multe orase. Gazelle de esapament evacuate de

autoturisme si de alte masini cu combustie interna contin gaze otravitoare cum ar fii monoxidul de carbon, hidrocarburi nearse, etc. unii dintre acesti agenti de poluare reactioneaza cu lumina soarelui producand ace smiog care pluteste deasupra multor orase cum as fi Los Angeles si New Mexico.

ANEXE

ANEXA 1.

patura de gaze poluante deasupra orasului Mexico.

\4,5oC.

ANEXA 2

Stropirea culturilor cu ingrasaminte sau insecticide creste productia agricola pe termen scurt, dar pe termen lung acesti agenti chimici pot distruge bacteriile si alte organisme utile

Padure afectata de ploile acide

Harta polurii cu iei i reziduuri petroliere a oraului Ploieti i a zonelor limitrofe

ANEXA 3

ANEXA 4 CRITERIILE DE IDENTIFICARE A POP Persistenta Rezistenta la degradare prin reactii chimice in faza apoasa,in sol si atmosfera determina durata lunga de iata a acestor substante si stabilitatea lor pe distante mari Bioacumularea Nu sunt solubili in apa ci in tesuturile organismelor ceea ce detremina concentrarea lor in grasimi Toxicitatea Proprietatea substantei chimice de a acauza prejudicii omului si mediului Volatilitatea Proprietatea compusilor chimici de a se vaporiza.POP-urile sunt substante chimice semivolatile.Dupa eliberarea in mediu strabat mai multe cicluri de evaporare ,transport prin aer si condensare(efectul in salturi le permite sa strabata rapid distante mari) Transportul pe distante lungi Evidentiat de masuratorile in biotipuri departate fata de sursa. Bioacesibilitatea Are la baza datele provenite din expertize pe teren Expunerea Supunerea la actiunea POP pe diverse cai Presiunea de vapori Substantele semivolatile sunt predispuse sa treaca din starea de vapori in starea de condens si invers favorizand transportul lor.

ANEXA 5 PROCESE DIN CARE REZULTA POP Procese de fabricare Fabricarea hartiei,producerea de chimicale clorurate,obtinerea clorului folosind electrozi de grafit Procese industriale Aplicarea de pesticide,ierbicide,folosirea echipamenteleor electrice,folosirea si aplicarea solventilor Procese termice Cuptoare de ciment,incinerearea deseurior,procese carbochimice,combustia gazelor de la rampele de gunoi Procese de reciclare a Metalelor,hartiei,solventilor,uleiurilor uzate,materialelor plastice Eliminarea si stocarea Lemn tratat,transformatori uzati,deversarea in mari si oceane,rampe de gunoi si levigatul aferent

ANEXA 6 SITUATIA ACTUALA A POP Denumirea POP Aldrin Dieldrin Clordan Endrin Heptaclor Hexaclorbenzen Mirex Toxafen DDT Situatia in Romania Nu se produce.Nu se utilizeaza.Intrezis din anul 1972. Nu se produce.Nu se utilizeaza.Intrezis din anul 1972. Nu se produce.Nu se utilizeaza.Intrezis din anul 1972. Nu se produce.Nu se utilizeaza.Intrezis din anul 1972. Nu se produce.Nu se utilizeaza.Intrezis din anul 1972. Produs in cantitati mici.Interzisa producerea,folosirea si comercializarea Nu se produce.Nu a fost inregistrat.Nu a fost niciodata aprobata folosiea acestuia Nu se produce.Nu se utilizeaza.Intrezis din anul 1972. Nu de produce.Nus e utilizeaza.Restrictionat in folosire din 1985.Interzis prin legea 85/1995 Reglementati prin HG 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenilor policlorurati si ale altor compusi similari Reglementati prin HG 128/2002 privind incinerarea deseurilor

Bifenili policlorurati

Dioxine si furani

ANEXA 7

ANEXA 8

Efectul de sera

CO2 CFC NO2 METAN

http://www.jurnalul.ro/articol_47498/piatra_craiului___perla_car patilor_si_acoperisul_romaniei.html