Activ si pasiv, debit si credit...

Probabil ca cele mai acceptate definitii ale notiunilor de activ si pasiv sunt urmatoarele: Un activ este o resursa controlata de catre o societate ca rezultat al unor evenimente anterioare si care se asteapta ca in viitor sa aduca beneficii economice societatii. Un pasiv este o obligatie curenta pentru o companie provenita din evenimente anterioare, prin a carei stingere este de asteptat ca respectiva companie sa renunte la anumite resurse care incorporeaza beneficii economice Activele au urmatoarele trei caracteristici esentiale:

Beneficiul economic viitor include o capacitate, fie singulara fie in combinatie cu alte active care contribuie direct sau indirect la viitorul cash flow;

Entitatea poate controla accesul la beneficiu, Tranzactia sau evenimentul care dau dreptul la controlul beneficiului deja s-a produs. In economie un activ reprezinta orice forma in care se poate pastra bogatia. Pasivele au urmatoarele trei caracteristici esentiale:

Ele includ o indatorare sau o responsabilitate fata de altii, stingerea acestora fiind posibila prin viitoare transferuri sau utilizarea activelor, asigurarea de anumite servicii sau beneficii economice, la o data specificata sau determinabila, la aparitia unui anumit eveniment sau, la cerere;

Datoria sau responsabilitatea il obliga pe posesor, care nu are dreptul sa evite aceasta indatorare, sau

Tranzactia sau evenimentul prin care se declanseaza obligatia deja s-a petrecut. Pasivele sunt prezentate pe balanta financiara si sunt de obicei impartite in doua categorii:

Pasive curente - aceste pasive se pot lichida intr-un termen de mai putin de un an de zile. Acestea includ plati precum salarii, conturi, taxe, si facturi neachitate, venituri viitoare cand se
1

fac ajustari, fractiuni din bondurile pe termen lung cate trebuiesc platite in anul curent, obligatii pe termen scurt (ex: din achizitionarea de echipamente), si altele.

Pasive pe termen lung - aceste pasive includ pasivele care nu se pot lichida intr-un termen de un an. Ele includ imprumuturi pe perioade mari, obligatii de pensie, garantii pentru produse pe termen lung si altele. Pentru aceste pasive, o companie sau un individ trebuie sa plateasca dupa o perioada fixa sau extinsa, spre exemplu: un imprumut pe termen lung la banca de pana la 1 an sau peste 1 an. Este important de inteles ca in sens contabil un activ nu este acelasi lucru cu dreptul de proprietate. In contabilitate, proprietatea este descrisa prin termenul de "capital". Activele sunt egale cu suma dintre "capital" si "pasive". Ecuatia contabilitatii leaga activele, pasivele, si capitalul propriu: Active = Pasive + Capitalul propriu Ecuatia contabilitatii este structura matematica a bilantului financiar. Activele sunt de obicei expuse pe bilant. Bilantul este o balanta normala a debitelor (exemplu: sumele corespunzatoare activelor apar in partea stanga a balantei). Exemple (cu activ si pasiv, debit si credit): Banii depusi la banca sunt un activ pentru deponent. Banii aflati intr-un depozit la banca devin un pasiv al bancii, pentru ca banca are obligatia de a plati depunatorului dobanda pentru banii depusi - de obicei la cerere. Un debit sporeste un activ; iar un credit micsoreaza un activ. Un debit micsoreaza un pasiv; un credit sporeste un pasiv. Cand banca primeste un depozit, crediteaza un cont de pasive intitulat Depozite si crediteaza contul deponentului cu aceeasi suma de bani. Un depozit primit de o banca este vazut ca un credit pentru banca pentru ca datoria bancii fata de client creste. Cand o banca il anunta pe depunator ca a debitat contul acestuia, inseamna ca contul deponentului a fost micsorat cu suma debitata.

cont de activ : Contul "Clienti" Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta creantelor si decontarilor in relatiile cu clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, pe baza de facturi, inclusiv a clientilor incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu. Contul 411 "Clienti" este un cont de activ, soldul contului reprezinta sumele datorate de clienti. In debitul contului 411 "Clienti" se inregistreaza: - valoarea la pret de vanzare a marfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate, lucrarilor executate si serviciilor prestate, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta (701 la 708, 4427, 4428); - valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, evidentiate anterior in contul "Clienti - facturi de intocmit" (418); - venituri inregistrate in avans sau de realizat aferente perioadelor sau exercitiilor financiare urmatoare, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta (472, 4428); - valoarea avansurilor facturate clientilor (419, 4427); - valoarea dobanzii facturate de locator in cazul leasingului financiar (267); - valoarea creantelor reactivate (754); - diferentele favorabile de curs valutar, aferente creantelor in devize la inchiderea exercitiului financiar (765); - valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate clientilor (419). cont de activ : Cu ajutorul acestui cont unitatile administrativ- teritoriale tin evidenta disponibilitatilor bugetului local,provenite din venituri incasate si alte surse potrivit legii,aflate in connturi deschise la unitatile trezoreriei statulu.Contul 5211 este un cont de activ, in debitul contului se inregistreaza incasarile reprezentind veniturile bugetului local sau alte surse p-e structura clasificatiei bugetare ,conform prevederilor legale,iar in credit sume restituite sau platite din bugetul local.Soldul debitor reprezinta disponibilitati le bugetului local aflate la trez.statului.In timpul anului contul 5211 poate prezenta si sod creditor ca urmare a inregistrarii unor goluri de casa aparute pe parcursul executiei bugetare

cont de pasiv : contul 419 "clienti creditori", cont de pasiv care, reprezinta avansurile incasate de la clienti pentru livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari = soldul reprezinta sumele datorate clientilor creditori ;

CONTABILITATE - BILANTUL CONTABILITATII

BILANTUL CONTABIL
Informatia economica este astazi prezenta in toate domeniile de activitate.Dezvoltarea economiei de piata si sporirea gradului de complexitate a acesteia inpune si dezvoltarea corespunzatoare a informatiei economice ca si arie ,continut si operativitate. Principala sursa de date a sistemului informational economic este contabilitatea, a carei sfera de actiune o reprezinta intreprinderea. Avand in vedere caracterul obiectiv al celor 2 laturi ale patrimoniului, Metoda contabilitati si-a stabilit un model cu ajutorul caruia sa cunoasca elementele patrimoniale alcatuind un tot unitar.Bilantul este documentul cel mai inportant din punct de vedere al studiului performantelor intreprinderii. 11615ene91vrv1c Cuvantul BILANT este de origine latina ,avand semnificatia unei balante cu doua talere echilibrate (BI inseamna doua si LANX inseamna talere). Potrivit Legi contabilitatii,bilantul contabil este documentul oficial al unitati patrimoniale , care trebuie sa dea o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului , a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.

1 PREZENTAREA BILANTULUI
BILANTUL este un instrument specifici contabilitati, cu ajutorul caruia se prezinta existenta elementelor patrimoniale si a rezultatului exercitiului obtinut de agentul economic la un moment dat.

Elementele patrimoniale prezentate sunt constituite din elemente de activ si de pasiv sau ultilizari si resurse , iar rezultatul din profit sau pierdere. nr615e1191vrrv Bilantul poate fi privit prin doua ipostaze:

Ca procedeu al metodei contabilitati, care sa fie folosit

pentru explicarea dublei reprezentari a patrimoniului in bilant si ca o consecinta , aplicarea principiului dublei inregistrari , care sta la baza inregistrari operatiilor in conturi. Ca document de sinteza si raportare contabila (anuala sau periodica)

Elementele de activ si pasiv (utilizari si resurse) patrimoniale existente la un moment dat sunt reflectate cu ajutorul unui tabel cu doua parti de marimi egale , numit bilant.Partea stanga se numeste ACTIV si prezinta bunurile economice dupa componenta si destinatie, iar partea dreapta se numeste PASIV si prezinta sursele de finantare a bunurilor economice.Alaturi de acestea , in bilant este consemnat si rezultatul exercitiului sub forma de pierdere (in activ) sau profit (in pasiv).In cele doua parti , activ si pasiv , trebuie sa existe intotdeauna egalitate in virtutea principiului bilantier. Deoarece dubla reprezentare realizeaza o reflectare sub dublul aspect al aceluiasi patrimoniu , se poate deduce relatia : ACTIV (UTILIZARI)=PASIV (RESURSE)

Aceasta relatie reprezinta ecuatia economica a bilantului , numita si egalitate bilantiera. Forma de principiu a bilantului se poate prezenta in felul urmator: BILANT CONTABIL incheiat la data de ACTIV (UTILIZARI) 1.Specificarea in expresie valorica a bunurilor(mijloacelor economice ) PASIV(RESURSE) 1.Specificarea marimi valorice a surselor de finantare a bunurilor economice 2.Profitul

2.Pierderea

TOTAL ACTIV

TOTAL PASIV

2 TRANSPUNEREA ELEMENTELOR PATRIMONIALE IN BILANT

Transpunerea elementelor patrimoniale in bilant se face prin preluarea datelor din conturi si balanta de verificare (procedee specifice ale metodei contabilitatii), fiind prezentate sub forma soldurilor conturilor sintetice la sfarsitul exercitiului.Inregistrarile in conturi sunt generate de operatii economico-financiare .Fluxul de prelucrare a datelor contabile parcurge urmatorul traseu:

operatii economice conturi balanta bilant

Datele preluate astfel se prezinta sub forma de elemente de activ si elemente de pasiv , precum si rezultate . PREZENTAREA SI ORDONAREA ELEMENTELOR DE ACTIV SI DE PASIV LICHIDITATEA indica posibilitatea transformari elementelor patrimoniale in bani (in decursul timpului).Cu cat termenul de trannsformare in bani este mai mic ,cu atat lichiditatea este mai mare. EXIGIBILITATEA indica termenul (intervalul de timp) la care o datorie va trebui sa fie achitata (scadenta) termenul sau cand elementul de pasiv se lichideaza (iese din patrimoniu).Cu cat intervalul de timp in care o datorie va fi achitata este mai mic , cu atat exigibilitatea creste (datoria este mai exigibila).

ART. 155 Facturarea

din Codul Fiscal/TITLUL VI Taxa pe valoarea adaugata/CAP. XIII Obligatii comentarii(13)

(1) Persoana impozabila care efectueaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, alta decat o livrare/prestare fara drept de deducere a taxei, conform art. 141 alin. (1) si (2), trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al taxei, cu exceptia cazului in care factura a fost deja emisa. De asemenea, persoana impozabila trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar pentru suma avansurilor incasate in legatura cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a incasat avansurile, cu exceptia cazului in care factura a fost deja emisa. (1) Persoana impozabila care efectueaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, alta decat o livrare/prestare fara drept de deducere a taxei, conform art. 141 alin. (1) si (2), trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi lucratoare a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al taxei, cu exceptia cazului in care factura a fost deja emisa. De asemenea, persoana impozabila trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar, pentru suma avansurilor incasate in legatura cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi lucratoare a lunii urmatoare celei in care a incasat avansurile, cu exceptia cazului in care factura a fost deja emisa. (2) Persoana inregistrata conform art. 153 trebuie sa autofactureze, in termenul prevazut la alin. (1), fiecare livrare de bunuri sau prestare de servicii catre sine. (3) Persoana impozabila va emite o factura, in termenul stabilit la alin. (1), pentru fiecare vanzare la distanta pe care a efectuat-o, in conditiile art. 132 alin. (2). AC15-2 (4) Persoana impozabila va emite o autofactura in termenul stabilit la alin. (1), pentru fiecare transfer pe care l-a efectuat in alt stat membru, in conditiile art. 128 alin. (10) si pentru fiecare achizitie intracomunitara efectuata in Romania in conditiile stabilite la art. 130^1 alin. (2) lit. a). (5) Factura cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele informatii: a) numarul de ordine, in baza uneia sau mai multor serii, care identifica factura in mod unic; b) data emiterii facturii;
5

c) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data incasarii unui avans, in masura in care aceasta data difera de data emiterii facturii; d) denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA sau, dupa caz, codul de identificare fiscala, ale persoanei impozabile care emite factura; e) denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit in Romania si care si-a desemnat un reprezentant fiscal, precum si denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA, conform art. 153, ale reprezentantului fiscal; f) denumirea/numele si adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum si codul de inregistrare in scopuri de TVA sau codul de identificare fiscala ale beneficiarului, daca acesta este o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila; g) denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit in Romania si care si-a desemnat un reprezentant fiscal, precum si denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare prevazut la art. 153 ale reprezentantului fiscal; h) denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum si particularitatile prevazute la art. 125^1 alin. (3) in definirea bunurilor, in cazul livrarii intracomunitare de mijloace de transport noi; i) baza de impozitare a bunurilor si serviciilor sau, dupa caz, avansurile facturate, pentru fiecare cota, scutire sau operatiune netaxabila, pretul unitar, exclusiv taxa, precum si rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret; j) indicarea cotei de taxa aplicate si a sumei taxei colectate, exprimate in lei, in functie de cotele taxei; k) in cazul in care nu se datoreaza taxa, trimiterea la dispozitiile aplicabile din prezentul titlu sau din Directiva 112 sau orice alta mentiune din care sa rezulte ca livrarea de bunuri sau prestarea de servicii face obiectul unei scutiri sau a procedurii de taxare inversa; l) in cazul in care se aplica regimul special pentru agentiile de turism, trimiterea la art. 152^1, la art. 306 din Directiva 112 sau orice alta referinta care sa indice faptul ca a fost aplicat regimul special; m) daca se aplica unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, trimiterea la art. 152^2, la art. 313, 326 ori 333 din Directiva 112 sau orice alta referinta care sa indice faptul ca a fost aplicat unul dintre regimurile respective; n) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci cand se emit mai multe facturi sau documente pentru aceeasi operatiune. AC15-2 AC15-2 (4) Persoana impozabila va emite o autofactura, in termenul stabilit la alin. (1), pentru fiecare transfer pe care l-a efectuat in alt stat membru, in conditiile art. 128 alin. (10). (5) Factura cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele informatii: a) numarul de ordine, in baza uneia sau mai multor serii, care identifica factura in mod unic; b) data emiterii facturii; c) denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare prevazut la art. 153, dupa caz, ale persoanei impozabile care emite factura; d) denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare prevazut la art. 153, ale reprezentantului fiscal, in cazul in care furnizorul/prestatorul nu este stabilit in Romania si si-a desemnat un reprezentant fiscal, daca acesta din urma este persoana obligata la plata taxei; e) denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare prevazut la art. 153, ale cumparatorului de bunuri sau servicii, dupa caz; f) numele si adresa cumparatorului, precum si codul de inregistrare in scopuri de TVA, in cazul
6

in care cumparatorul este inregistrat, conform art. 153, precum si adresa exacta a locului in care au fost transferate bunurile, in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri prevazute la art. 143 alin. (2) lit. d); g) denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare prevazut la art. 153, ale reprezentantului fiscal, in cazul in care cealalta parte contractanta nu este stabilita in Romania si si-a desemnat un reprezentant fiscal in Romania, in cazul in care reprezentantul fiscal este persoana obligata la plata taxei; h) codul de inregistrare in scopuri de TVA furnizat de client prestatorului, pentru serviciile prevazute la art. 133 alin. (2) lit. c)-f), lit. h) pct. 2 si lit. i); i) codul de inregistrare in scopuri de TVA cu care se identifica cumparatorul in celalalt stat membru, in cazul operatiunii prevazute la art. 143 alin. (2) lit. a); j) codul de inregistrare in scopuri de TVA cu care furnizorul s-a identificat in alt stat membru si sub care a efectuat achizitia intracomunitara in Romania, precum si codul de inregistrare in scopuri de TVA, prevazut la art. 153 sau 153^1, al cumparatorului, in cazul aplicarii art. 126 alin. (4) lit. b); k) denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum si particularitatile prevazute la art. 125^1 alin. (3) in definirea bunurilor, in cazul livrarii intracomunitare de mijloace de transport noi; l) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data incasarii unui avans, cu exceptia cazului in care factura este emisa inainte de data livrarii/prestarii sau incasarii avansului; m) baza de impozitare a bunurilor si serviciilor, pentru fiecare cota, scutire sau operatiune netaxabila, pretul unitar, exclusiv taxa, precum si rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret; n) indicarea, in functie de cotele taxei, a taxei colectate si a sumei totale a taxei colectate, exprimate in lei, sau a urmatoarelor mentiuni: 1. in cazul in care nu se datoreaza taxa, o mentiune referitoare la prevederile aplicabile din prezentul titlu sau din Directiva 112 ori mentiunile scutit cu drept de deducere, scutit fara drept de deducere, neimpozabila in Romania sau, dupa caz, neinclus in baza de impozitare; 2. in cazul in care taxa se datoreaza de beneficiar in conditiile art. 150 alin. (1) lit. b)-d) si g), o mentiune la prevederile prezentului titlu sau ale Directivei 112 ori mentiunea taxare inversa pentru operatiunile prevazute la art. 160; 3. in cazul in care se aplica regimul special pentru agentiile de turism, trimiterea la art. 152^1 ori la art. 306 din Directiva 112 sau orice alta trimitere care sa indice faptul ca a fost aplicat regimul special; 4. daca se aplica unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, trimiterea la art. 152^2 sau la art. 313, 326 ori 333 din Directiva 112 sau orice alta trimitere care sa indice faptul ca a fost aplicat unul dintre regimurile respective; AC15-2 n) indicarea, in functie de cotele taxei, a taxei colectate si a sumei totale a taxei colectate, exprimate in lei, sau a urmatoarelor mentiuni: 1. in cazul in care nu se datoreaza taxa, o mentiune referitoare la prevederile aplicabile din acest titlu sau din Directiva a 6-a, ori mentiunile scutit cu drept de deducere, scutit fara drept de deducere, neimpozabila in Romania sau, dupa caz, neinclus in baza de impozitare; 2. in cazul in care taxa se datoreaza de beneficiar in conditiile art. 150 alin. (1) lit. b)-d) si g) sau ale art. 160, o mentiune la prevederile prezentului titlu sau ale Directivei a 6-a ori mentiunea taxare inversa;
7

AC15-2 o) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci cand se emit mai multe facturi sau documente pentru aceeasi operatiune; p) orice alta mentiune ceruta de acest titlu. AC15-2 (6) Semnarea si stampilarea facturilor nu sunt obligatorii. (7) Prin derogare de la alin. (1) si fara sa contravina prevederilor alin. (3), persoana impozabila este scutita de obligatia emiterii facturii, pentru urmatoarele operatiuni, cu exceptia cazului in care beneficiarul solicita factura: a) transportul persoanelor cu taximetre, precum si transportul persoanelor pe baza biletelor de calatorie sau a abonamentelor; b) livrarile de bunuri prin magazinele de comert cu amanuntul si prestarile de servicii catre populatie, consemnate in documente, fara nominalizarea cumparatorului; AC15-2 c) livrarile de bunuri si prestarile de servicii consemnate in documente specifice, care contin cel putin informatiile prevazute la alin. (5). AC15-2 (8) Prin norme se stabilesc conditiile in care: a) se poate intocmi o factura centralizatoare pentru mai multe livrari separate de bunuri sau prestari separate de servicii; b) se pot emite facturi de catre cumparator sau client in numele si in contul furnizorului/ prestatorului; c) se pot transmite facturi prin mijloace electronice; d) se pot emite facturi de catre un tert in numele si in contul furnizorului/prestatorului; e) se pot pastra facturile intr-un anumit loc. (9) Prin exceptie de la dispozitiile alin. (5), se pot intocmi facturi simplificate in cazurile stabilite prin norme. Indiferent de situatie, trebuie ca facturile emise in sistem simplificat sa contina cel putin urmatoarele informatii: a) data emiterii; b) identificarea persoanei impozabile emitente; c) identificarea tipurilor de bunuri si servicii furnizate; d) suma taxei de achitat sau informatiile necesare pentru calcularea acesteia. (9) Prin derogare de la dispozitiile alin. (5), se pot intocmi facturi simplificate in cazurile stabilite prin norme. (10) Orice document sau mesaj care modifica si care se refera in mod specific si fara ambiguitati la factura initiala va fi tratat ca o factura. (11) Romania va accepta documentele sau mesajele pe suport hartie ori in forma electronica drept facturi, daca acestea indeplinesc conditiile prevazute de prezentul articol. (12) n situatia in care pachete care contin mai multe facturi sunt transmise sau puse la dispozitie aceluiasi destinatar prin mijloace electronice, informatiile care sunt comune facturilor individuale pot fi mentionate o singura data, cu conditia ca acestea sa fie accesibile pentru fiecare factura.

Taxarea inversa
Intrebare:

1.Daca societatea are cod CAEN 4525 si executa lucrari de constructii montaj pentru firmele de telecomunicatii (constr. de turnuri inclusiv fundatia, montaj antene, montaj piloneti pe acoperis , bloc sau casa) se incadreaza in situatia de TVA simplificata (pe facturi se specifica TVA taxa inversa)? Raspuns: Prima conditie impusa pentru aplicarea masurilor de simplificare este ca atat prestatorul (constructorul = antreprenor/subcontractor) cat si beneficiarul (antreprenorul sau beneficiarul final) sa fie firme romanesti inregistrate in scopuri de TVA. Pentru lucrarile de constructii-montaj realizate in interiorul tarii se aplica masurile de simplificare conform art. 160 prin inscrierea pe factura emisa a mentiunii " taxare inversa" dar fara sa se inscrie taxa aferenta bazei de impozitare.. La emiterea facturii catre beneficiar, procedati astfel: emiteti factura doar cu valoarea totala a lucrarilor dovedite pe baza de deviz dar fara a inscrie T.V.A. colectata. Valoarea T.V.A. va fi inregistrata in evidenta contabila doar de catre beneficiar prin formula contabila 4426 = 4427. inscrieti pe factura mentiunea "taxare inversa" dar nu utilizati formula contabila 4426 = 4427; inregistrati factura prin formula contabila 411=701 sau 411=704; inregistrati factura in jurnalul pentru vanzari pe care il intocmiti avand in vedere recomandarile mentionate in O.M.F.P. nr. 2217 din 22 decembrie 2006 (M.Of. nr. 1041 din 28 decembrie 2006); preluati operatiunea in decontul de T.V.A. declarati si depuneti semestrial la organul fiscal teritorial situatia facturilor emise pentru beneficiari interni, situatie care va cuprinde date referitoare la numarul si data facturii emise, denumirea si codul de inregistrare al fiecarui beneficiar, valoarea tranzactiei facturate.

Intrebare: 2.Dar daca executa prin subcontractori? Se incadreaza tot in situatia de la intrebarea nr. 1? Raspuns: Deoarece legiuitorul nu a facut distinctia dintre valoarea unei lucrari de constructii-montaj facturata de un antreprenor general in relatia sa contractuala cu subantreprenorii sai, se subintelege ca masurile de simplificare se aplica de ambele parti participante la constructia unui bun imobil, pe fiecare treapta de facturare. Aceasta afirmatie are la baza si detalierea operatiunilor de constructii asa cum sunt definite ca activitate in Codul CAEN prin Ordinul Institutului National de statistica nr. 601 din 26 noiembrie 2002. Deci, masurile de simplificare pentru constructii-montaj se aplica atat de subantreprenor cat si de antreprenor, cu conditia ca acestea sa se fie incluse in diviziunea 45,,Constructii,, din care sintetizam: ,,Aceasta diviziune include constructiile generale si speciale pentru cladiri si de geniu civil, lucrari de instalatii pentru cladiri si finisaje ale cladirilor. Diviziunea include lucrari noi, reparatii, completari si modificari Constructiile generale reprezinta realizarea de cladiri integrale

..) Aceasta activitate se poate desfasura pe cont propriu, pe baza de onorarii sau contract.
Portiuni din lucrari, sau uneori, intreaga activitate, practic, pot fi efectuate de catre subcontractori. . In majoritatea cazurilor, constructiile speciale sunt executate prin subcontractare..,,

Factura proforma Definitie: Document emis de vanzator prin care specifica produsele ce se vor vinde, cu caracteristicile lor principale si pretul. Se emite unor cumparatori in urmatoarele
9

scopuri: - pentru ca importatorul sa poata obtine de la banca valuta necesara; pentru ca importatorul sa poata obtine licenta de import; - la cererea bancii pentru perfectarea unui credit documentar; - in cazul in care vama din tara importatorului cere o factura proforma consulara (vizata de consulatul tarii importatorului din tara exportatorului pentru certificarea originii marfii). Factura proforma nu este document de plata. Nu contine marcajele de expediere si trebuie sa mentioneze in clar denumirea "pro forma". In timp ce factura comerciala este o cerere de plata pentru marfurile livrate, factura proforma este o invitatie la cumparare, trimisa unui cumparator potential. Factura Definitie: Document care certifica o vanzare/cumparare de marfuri sau prestarea unui serviciu. Act justificativ intocmit de catre compartimentul comercial al agentului economic in care se consemneaza cu exactitate cantitatea, calitatea si felul marfurilor, pretul unitar, valoarea totala etc., si care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare sau serveste ca document de informare fiscala, vamala etc. Document emis de vanzator cumparatorului, prin care se face dovada proprietatii bunului cumparat si a pretului platit. Factura se emite pe formulare tip, inregistrate la organele financiare. In situatia cumparaturilor de mica valoare, regula generala este ca nu se emite factura, ci numai un bon.

Factura comerciala Definitie: Document prin care proprietatea unei cantitati de marfa trece de la vanzator la cumparator. Factura comericala contine urmatoarele elemente esentiale: - data; numele si adresa vanzatorului; - numele si adresa cumparatorului; - numarul comenzii sau al contractului; - cantitatea si disocierea marfurilor; - preturile unitare, preturile globale; - cheltuieli autorizate care nu sunt cuprinse in pretul unitar; - greutatea marfurilor; - numarul coletelor; - numerele si marcajele de expediere; - conditiile de livrare; - conditiile si modalitatile de plata; modalitatile de expediere.

Factura fiscala Definitie: Factura in rosu Definitie: Factura ce se intocmeste in cazul reducerii valorii comerciale a marfurilor sau a returnarii lor. Document cu regim special care atesta transferul proprietatii unui bun catre o persoana juridica.

AVIZ DE INSOTIRE MARFA Bunurile pot circula fara factura, doar insotite de aviz! Avizul este singurul document financiar-contabil care trebuie completat in diverse situatii posibile in care nu trebuie emisa factura!

10

Baza legala Avizul de insotire a marfii este un document financiar-contabil reglementat prin doua acte normative in vigoare, ambele emise in baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata: O.M.E.F. nr. 2.226 din 27 decembrie 2006 privind utilizarea unor formulare financiar-contabile de catre persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, publicat in M.Of. nr. 1.056 din 30 decembrie 2006; O.M.E.F. nr. 3.512 din 27 noiembrie 2008 privind documentele financiarcontabile, publicat in M.Of. nr. 870 bis din 23 decembrie 2008. Prin O.M.E.F. nr. 3.512/2008, avizul de insotire a marfii este recunoscut prin codul 14-3-6A si este incadrat drept formular cu regim special intern de tiparire si numerotare. Asa cum este reglementat, avizul este utilizat nu numai pentru insotirea marfurilor in cadrul unei operatiuni de vanzare, ci si pentru insotirea pe timpul transportului a diverselor categorii de bunuri expediate in diverse situatii. Astfel, conform celor doua ordine ale Ministerului Finantelor, avizul este utilizat, in functie de destinatia bunurilor expediate sau receptionate, drept: document de insotire a marfii pe timpul transportului; document care sta la baza intocmirii facturii; dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, ale aceleiasi unitati; document de primire in gestiune; document de descarcare din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit. Situatii de intocmire Avand in vedere complexitatea utilitatii acestui document, in mod sigur ar fi fost mai corecta definirea acestuia drept aviz de insotire a bunurilor. Notiunea de marfa este limitata doar la categoria bunurilor pe care entitatea le cumpara in vederea revanzarii sau a produselor predate spre vanzare magazinelor proprii, notiune definita prin O.M.E.F. nr. 1.752 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, la sectiunea 7.3.2. Stocuri, pct. 125 alin. (1) lit. a). Un bun nu poate fi considerat intotdeauna o marfa, fapt demonstrat prin identificarea in practica a urmatoarele 10 situatii posibile in care trebuie intocmit documentul aviz de insotire a marfurilor: 1. livrarea de bunuri in cadrul operatiunilor de vanzare-cumparare, dar numai in situatia in care furnizorul nu are posibilitatea emiterii facturii in momentul livrarii, caz in care se inscrie mentiunea urmeaza factura; 2. expedierea de bunuri in vederea prelucrarii acestora de catre terti si returnarea de catre procesatori a bunurilor prelucrate, proprietarului acestora, caz in care se inscrie mentiunea pentru prelucrare la terti; 3. transferul de bunuri intre gestiuni, dispersate teritorial, caz in care se inscrie mentiunea transfer intre gestiuni; 4. expedierea produselor finite pentru vanzarea la pret cu amanuntul, prin magazinele proprii, moment in care produsele finite expediate isi schimba incadrarea si devin marfuri, caz in care se inscrie mentiunea transfer

11

produse finite; 5. expedierea, in mod gratuit, de produse sau piese de schimb in cadrul perioadei de garantie a produselor, caz in care se inscrie mentiunea pentru inlocuire in perioda de garantie; 6. preluarea de bunuri cu rol de exponate pentru participarea la targuri si expozitii interne si internationale, caz in care se inscrie mentiunea exponat pentru manifestarea expozitionala...; 7. cedarea cu titlu gratuit a bunurilor de mica valoare, in cadrul actiunilor de sponsorizare, reprezentare, caz in care se inscrie mentiunea pentru sponsorizare, pentru mecenat, pentru reprezentare; 8. acordarea de premii, caz in care se inscrie mentiunea fara factura; 9. distribuirea de materiale promotionale, caz in care se inscrie mentiunea fara factura; 10. acordarea in mod gratuit de bunuri, reprezentand: mostre in cadrul campaniilor promotionale; testere pentru incercarea produselor; consumabile pentru demonstratii la punctele de vanzare; produse pentru stimularea vanzarilor. Pe avizele astfel intocmite se inscrie mentiunea fara factura, acordare gratuita, in scop .... Din cele 10 situatii enumerate, factura se intocmeste doar pentru livrarea de bunuri in cadrul operatiunilor de vanzare-cumparare care au loc intre un furnizor si un cumparator. Factura poate fi emisa de furnizor imediat dupa livrare, dar nu mai tarziu de data de 15 a lunii urmatoare livrarii efectuate. Factura astfel emisa trebuie sa cuprinda o referire la numarul si data avizului care a stat la baza realizarii livrarii respective. La baza emiterii unei facturi pot sta mai multe avize de insotire intocmite pe parcursul unei luni calendaristice.

Continutul avizului de insotire a marfii

Conf. Ordinului 2226 din 27/12/2006 emis de Ministerul Finantelor Publice, continutul minimal obligatoriu de informatii al avizului de insotire a marfii este urmatorul: seria si numarul intern de identificare a formularului; data emiterii formularului; datele de identificare ale furnizorului (denumirea societatii comerciale, adresa, cod de identificare fiscala); datele de identificare ale cumparatorului (denumire societatii comerciale, adresa, cod de identificare fiscala); denumirea si cantitatea bunurilor livrate; date privind expeditia: numele delegatului, buletin/carte de identitate (serie, numar), numarul mijlocului de transport, ora livrarii, semnatura delegatului; semnatura expeditorului. Avizul de insotire a marfii este formular cu regim intern de tiparire si numerotare. Serveste ca:
1. - document de insotire a marfii pe timpul transportului, dupa caz; 2. - document ce sta la baza intocmirii facturii, dupa caz; 12

3. - dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate territorial, ale aceleiasi unitati.

Se intocmeste in doua sau mai multe exemplare, de catre unitatile care nu au posibilitatea intocmirii facturii in momentul livrarii produselor, marfurilor sau altor valori materiale, precum si in alte situatii stabilite prin procedurile proprii ale societatii. In cazul transferului de bunuri intre gestiunile aceleiasi unitati, dispersate eritorial, avizul de insotire a marfii va purta mentiunea Fara factura.Pe avizul de insotire a marfii emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terti se face mentiunea Pentru prelucrare la terti.In celelalte situatii decat cele prevazute mai sus se face mentiunea cauzei pentru care s-a intocmit avizul de insotire a marfii si nu factura. Circula, dupa caz: - la furnizor: > la delegatul unitatii care face transportul sau al clientului, pentru semnare de primire; > la compartimentul desfacere, pentru inregistrarea cantitatilor livrate in evidentele acestuia si pentru intocmirea facturii; > la compartimentul financiar-contabil. - la cumparator: > la magazine, pentru incarcarea in gestiune a produselor, marfurilor sau altor valori materiale primate, dupa efectuarea receptiei de catre comisia de receptie si dupa consemnarea rezultatelor; > la compartimentul aprovizionare, pentru inregistrarea cantitatilor aprovizionate in evidenta acestuia; > la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica. Se arhiveaza, dupa caz: la furnizor (la compartimentul desfacere, sau la compartimentul financiar-contabil), ori la comparator (la compartimentul financiar-contabil). Un model de aviz de insotire al marfii gasiti urmand link-ul Model de aviz de insotire a marfii. Daca folositi acest model si nu cumparati formulare tipizate, va mai trebui sa aveti si un registru cu numere pentru avize.

Cote TVA 2011 in UE

din -Fiscalitatea europeana/Stiri fiscale comentarii(0)

Comisia Europeana prin Directoratul General Impozitare si Uniune Vamala a publicat un material de sinteza privind Cotele de TVA aplicabile in Statele Membre ale Uniunii Europene, valabile la data de 01 iulie 2011. [VAT Rates Applied in the Member States of the European Union]. 01 iulie 2011 Cotele TVA standard aplicabile in statele UE sunt:

13

Belgium BE 21% Bulgaria BG -20% Czech Republic CZ 20% Denmark DK 25% Germany DE 19% Estonia EE 20% Greece EL 23% Spain ES -18% France FR 19,6% Ireland IE 21% Italy IT 20% Cyprus CY 15% Latvia LV 22% Lithuania LT 21% Luxembourg LU 15% Hungary HU 25% Malta MT 18% Netherlands NL 19% Austria AT 20% Poland PL 23% Portugal PT 23% Romania RO 24% Slovenia SI 20% Slovakia SK 20% Finland FI 23% Sweden SE 25% United Kingdom UK 20%
TVA deductibil : Documentul in care se evidentiaza baza de impozitare si tva deductibila aferenta cumpararilor TVA deductibil : diferenta rezultata daca TVA colectata (din vanzari) > TVA deductibila ( din cumparari) TVA deductibil : diferenta rezultata daca TVA deductibila (din cumparari) > TVA colectata (din vanzari). TVA deductibil : TVA aferenta cumpararilor

TVA colectat : TVA aferenta vanzarilor TVA colectat : diferenta rezultata daca TVA colectata (din vanzari) > TVA deductibila ( din cumparari) TVA colectat : diferenta rezultata daca TVA deductibila (din cumparari) > TVA colectata (din vanzari).

TVA de recuperat : diferenta rezultata daca TVA deductibila (din cumparari) > TVA colectata (din vanzari).

14

TVA de plata : diferenta rezultata daca TVA colectata (din vanzari) > TVA deductibila ( din cumparari)

15