Criterii de analiza a filtrarii informatiei: - newsworthiness - gradul de inteligibilitate - gradul de implicare a publicului (stire, reportaj, ancheta, interviu) - interesul

uman Textul jurnalistic indeplineste functia de serviciu public Tratarea informatiei tine seama de: o Natura si complexitatea evenimentului o Tipul de text pe care autorul are intentia sa il realizeze o Configuratia psiho-sociala a publicului Trasatura fundamentala a activitatii de presa = planificarea si constructia textului in functie de asteptarile publicului Evenimentul determina atat activitatea jurnalistilor, cat si interesul publicului Eveniment = tot ceea ce produce modificari in statutul existential, social, professional al unui individ Functiile limbajului: Expresiva: E vorbeste despre el insusi (editoriale) Conativa: E se adreseaza direct R (interviul) Fatica: are rolul de a mentine contactul prin exploatarea caracteristicilor canalului de comunicare Referentiala: centreaza comunicarea pe realitatea obiectiva (functie informativa orice text jurnalistic) Poetica: comunicarea centrata pe mesaj (texte literare, editoriale, comentarii, pamflete) Metalingvistica (texte stiintifice si didactice) Textul jurnalistic = text narativ referential Piramida inversata: 1. titlul 2. paragraful initial

3. prezentarea faptelor 4. consecintele 5. contextual 6. reactia verbala a celor implicate Lead-ul: cine? Ce? Unde? Cand? Cum? De ce? (revin atat asupra piramidei inversate, cat si asupra lead-ului

Elemente de redactare a textului jurnalistic:

- a scrie bine inseamna a scrie adecvat: adecvare la public, la canalul mediatic, la exigentele genului Etape: 1. selectarea informatiilor 2. alegerea unghiului de abordare 3. scrierea unei prime variante 4. conceperea unui paragraph introductive 5. redactarea textului (cu punctuatie, adjective, timpuri, stilistica) 6. titrarea 7. eliminarea cuvintelor de prisos, a detaliilor inutile, a redundantelor de evitat: - banalitatile - figurile de stil - cliseele - personificarile prin abuz - cuvintele nefamiliare - conotatiile - reclamele

- datele de uz intern, tipurile si numerele de documente, numerele de inregistrare nu au nicio relevanta pentru cititori - prepozitia peste (peste o mie de hectare) are un impact psihologic foarte puternic asupra cititorului - o mare cantitate de informatii, nu inseamna automat, multa informatie. Prea multe informatii pot sufoca perceptia. Ea trebuie cernuta, redusa la essential. !!! MAXIMUM DE INFORMATII IN MININUM DE CUVINTE !!! Indice = (Numarul Mediu de cuvinte dintr-o fraza + %Cuvintelor Dificile) X 0.4 Indice > 12 textul nu e suficient de lizibil Dupa redactare de vazut: - repetitiile - cuvintele nepotrivite - topica - pleonasmele - locurile commune Citatele: trebuie redate cu exactitate de evitat repetarea identitatii celui care a facut afirmatiile, o singura data este sufficient a nu se atribui un citat direct mai multor personae in unele cazuri este absolute obligatorie citarea unui singur cuvat (cand cuvantul delimiteaza o atitudine fata de evenimente, cand sugereaza indoiala) se corecteaza greselile minore de gramatica jurnalistul nu este obligat sa protejeze pe nimeni nu se citeaza cliseele care nu spun nimic citatele fac istorisirea faptelor mai vie Titlul jurnalistic:

1. mesaj foarte clar

2. sa fie excerptat din informatia principala a articolului 3. o stransa legatura intre text si titlu 4. sa fie corect formulat, usor de inteles 5. sa fie incitant - din titlu se poate vedea orientarea publicului Limba de lemn:

- substantivizare - constructii pasive si impersonale - comparative - utilizarea modului imperative - viziunea maniheista - preluarea unor termini din registrul militar - abundenta de adjective

Exista mai multe feluri de titluri: clasic (info asupra articolului) bazat pe jocuri de cuvinte citat care exploateaza valorile stilistice ale unor semen de punctuatie care parafrazeaza care utilizeaza rime care folosesc jocuri de litere interogative/exclamativ-imperative defective de predicat asociate cu supra/sub-titluri evazive, derutante

 combinate Cum (nu) se scrie o stire:

Stirea = legata de actualitatea imediata (info perisabila) = comunica cat mai multe informatii, cu minimum de mijloace - 5W and a H: who? What? When? Where? Why? How? - Sau daca vreti quis? Quid? Ubi? Quibus auxilis? Cui? Quomodo? Quando? (dont ask!!!) - o singura datare este suficienta, dubla datare = greseala - e nejurnalistic sa scriem miercuri, 15 iunie

Piramida inversata/ rasturnata - partea cea mai importanta, mai noua, mai frapanta a informatiei este condensate in capul textului - primul paragraf/ lead-ul este cel mai important

Lead-ul / atac-ul / intro-ul - trebuie sa concentreze informatia esentiala a stirii, dar nu trebuie sa o epuizeze - cine? Ce? Cand? Unde? + surse Lead-uri policefale: - enuntarea din primul paragraph, a doua sau mai multe idei principale. Apoi pentru fiecare ide cate un paragraf de dezvoltare Tipuri de lead: - rezumat - soc (consecintele evenimentului) - bomba (glont) - narativ (dramatic, de culoare) - raport

- citat - analiza - amanat - anecdota - interogativ DIRECTE cele mai importante aspecte ale unei stiri (hard) INDIRECTE elementele esentiale (soft)

Lead-ul: sa comprime toate informatiile importante lasate deoparte detaliile neesentiale degajat lead-ul de molozul verbal evitate exprimarile complicate nu trebuie inceput cu propozitiile subordonate ocolite gerunziile, participiile si infinitivele substantivizate folosita diateza active verbe active, tari lasate deoparte deductiile, comentariile eliminate cuvintele si expresiile ballast mai putine adjective si adverbe atentie la pleonasme nu trebuie folosite initiale de institutii, ci denumirea completa fara interogatii sau citate obiectivitate folosit nominativul foarte putine descrieri fara metafore

 fara detalii morbide Paragrafele de dezvoltare: - nu toate stirile trebuie sa contina elemente de background - la relatari despre accidente rutiere insa e indicat - un paragraf, o ide - mutatis mutandis Finalurile: - o informatie interesanta, de context Insusirile stirii: - claritatea: de scris simplu si corect, de tradus orice ide sofisticata - acuratetea: utilizarea corecta a informatiei; excesul de cifre ingreuneaza textul (trebuie rotunjite) - concizia: trebuie inserate cat mai multe stiri, deci info condensate - credibilitatea: obiectivitate, verificarea informatiilor, precizarea surselor. Ceva din curs. Unghiul de abordare foarte important. Trei mari perspective : A celor afectati \ A actorilor \ A semnificatiilor. In Productia textului jurnalistic mai apar cateva cu mentiunea nu exista catalogari fixe. De retinut, criteriul , dupa gradul de noutate. Functiile limbajului sunt de fapt functii ale comunicarii potrivit unui model al comunicarii de-al lui Roman Jakobson. Chiar daca le spui functii ale limbajului, e discutabil ca limbajul e utilizat doar in felurile alea 6. Dar, in fine, nu e prea important pentru chestia de aici. Pentru limba de lemn lucrarea de referinta e probabil cea scrisa de Franoise Thom La langue de bois (cred ca s-a tradus si la noi). Unele chestii (evitarea cliseelor, a figurilor de stil, a cuvintelor nefamiliare etc. + etapele redactarii unui text) nu sunt specifice doar textelor jurnalistice (apar cam in toate manualele de writing). leadul primul si cel mai important paragraf al unei stiri organizate sub forma unei piramide rasturnate.lead ul treb sa contina informatia esentiala a stirii dar nu treb sa o epuizeze.l raspunde obligatoriu la intreb principale in cazul eveniment relatat(ce cine unde cand)si indica obligatoriu sursa;lungimea lead ului unei stiri nu treb sa depaseasca 20 SAU 30 CUV.L REZUMAT-cel mai frecvent utilizat;lSHOC- acesta

evidentiaza intr o formula frapanta una dintre consecintele evenimentului;l BOMB urmareste sa capteze atentia printr o singura propoz sau chiar o expresie relevanta care rezuma intregul subiect;l NARATIV descrie pe scurt o scena semnificativa;o intamplare;l RAPORT fotografiaza o situatie; eventual consecintele unei decizii;lCITAT este rareori recomandat,acest tip alege o declaratiecare incita la lectura,atragand atentia asupra unui aspect particular:L ANALIZA acesta formuleaza ipoteze sau evalueaza consecinte legate de eveniment;L AMANAT acesta intarzie comunicarea faptului la zi de dragul captarii interesului prin construirea unei antiteze;L ANECDOTA capteaza atentia cititorului printr o analogie indeosebi cunoscuta si noutatea pe care vrea sa o comunice;L INTEROGATIV incearca sa obtina implicarea cititorului. Limbaj jurnalistic. 1.Limbajul jurnalistic-limb.literar,PARTICULARITATI. Limbajul se poate defini ca forma de materializare a limbii.In procesul comunicarii limba se concretizeaza in limbaje.Nu sunt altceva decat comunicari cu destinatie specifica,in conditii speciale,determinand o anumita utilizare a materialului lingvistic.Tipuri de limbaj:comunicarea administrativa,juridica,stiintifica,jurnalistica,publica,politica.Fiecare dintre situatiile de comunicare enumerate se defineste in mod specific si comporta anumite particularitati lingvistice delimitand limbaje diferite,cunoscute ca; limbaj administrativ,l. juridic,l. artistic,l.jurnalistic. 2.CONDITII DE MANIFESTARE,SPECIF.LIMB. JURNALISTIC. a.Transmiterea unor mesaje scrise sau orale b.de catre jurnalist c.unul e receptor d.in contextul unei institutii mass-media.In acest sens se poate considera ca structura limb. jurn. e conditionata de cititor si de contextul in care are loc comunicarea.Relatia jurn-receptor,instituie un cod specific presei. 3.STUDIUL PUBLICISTIC IN OPINIA CERCETATOR.GH. BOLOCAN. Utilizand metoda statistica si avand ca esantion de analiza, publicatii din 2 perioade distincte ale presei romanesti(1920-1930;1950-1960),GH. BOLOCAN afirma existenta stilului jurn. printre celelalte stiluri ale limbii.Analiza a aratat k in stilul publicistic un loc f. import il ocupa neologismele selectate den sfera sociopolitica,aprox. 70% fiind termeni de orig. franceza.Evaluarea cantitativa si calitativa a unui nr. de aprox. 70.000 de termeni a evidentiat caracterist. fondului lexical principal, al stilului jurnalistic ceea ce pote constitui si o modalitate de diferentiere a stilului publicistic de celelalte stiluri ale limbii. 4.VIZIUNEA LUI ALEXANDRU ANDREIESCU ASUPRA SILULUI PUBLICISTIC. In lucrarealimba presei romane,autorul se ocupa exclusiv de determinarea caract. lingvistice si extralingvistice ale stilului jurn.Functionalitatea stilurilor poate fi scoasa

in evidenta in relatie cu unele aspecte extralingvistice cum ar fi scopul comunicarii,ideea transmitatorului si efectul destinatarului.Astfel scopul comunic.jurn. este transmiterea mesajelor de actualitate, considerate de interes pt un public cu un profil determinant, cu intentia k mesajul sa ajunga pe cat posibil nealterat la public pt a-l informa,a-l convinge sau a-i provoca placere. 5.FUNCTIILE LIMB.IN ABORDAREA LUI R. JAKOBSON. Functia fatica (fatic =functie care o au cuvintele rostite ntr-un dialog, de a stabili sau mentine contactul dintre partenerii actului de comunicare) Functia referentiala (referential=care se refera la ceva; care constituie un sistem de referinta). 6.CONSTITUIREA LIMB. JURNALISTIC a)canalul utilizat(ca); b) gradul de utilizare a contactului(co) dintre emitator si receptor; c) codul transmic(c); d) referent(r). 7.CELE 4 MOMENTE IMP ALE EVOLUTIEI LIMB. JURN. A.constituirea(1829-1840) si individualizarea(1840-1900) in raport cu celelalte stiluri ale limbii; B.consolidarea acestuia,odata cu accentuarea aspectului de profesionalizare a breslei gazetarilor(1900-1944) C.determinarea finalitatii informative a presei in perioada comunista(1944-1989);D redobandirea functiei inf. a presei care coincide cu trecerea de la sist. comunist la un sist. liberal de functionare a presei. 8.INDIVIDUALIZAREA LIMBJ.JURN.PRINTRE CELELALTE LIMBAJE. IN 1940-1900 a avut loc procesul de idivid.a limbj. publicistic romanesc in conditiile inmultirii nr.de publicatii si ale diversificarii ale acestora d.p.d.v.al continutului.Un rol important l-a avut contactul tineretului studios cu valorile si ideile revolutionarilor literare din sec 19.promovarea presei libere si creearea unui sist de educatie a maselor largi,ceea ce presupunea un sist de scoli si cadre didactice pregatite,manuale, au constituit 2 dintre obiectivele principale ale modernizarii Romaniei.procesul eliminarii limbii slavone din institutiile statului,si inlocuirea alfabetului chirilic cu \cel latin au reprez. momente de rascruce in cultura romaneasca si au coincis cu modernizarea institutionala a tarilor romane.acesta a fost momentul renasterii latinitatii in toate provinciile romanesti. 9.ROLUL LUI HELIADE RADULESCU IN ACEST PROCES. Rolul este cu totul special si in planul preocuparilor privitoare la normarea limbii romane, care se iveau in procesul de transpunere a limbii romane cu ajutorul caracterelor lb. latine.alte obiective ale modernizarii lb romane, era simplificarea alfabetului si fixarea normelor ortografice.heliade radulescu,a promovat idea adoptarii principiului fonetic in ortografie,propunad reducerea alfabetului chirilic de la

43 la 27 de litere.in 1840,dupa apritia lucrarilor PACALEALA INTRE LB,ROM. SI ITALIANA SIPRESCURTARE DE GRAMATICA A LB. ROMANOITALIANAviziunea lui heliade asupra lb. se modifica devenind artificiala.Dupa modelul purismului Latinist,heliade propunea reformarea lb.dar nu prin latinizare ci prin italienizare,adica prin imprumuturi massive din ac. Lb. 10.PURISMUL LATINIST.AVANTAJE SI EXAGERARI. Purismul Latinist constitie cea mai import forma de manifestare a curentului etimologist.el isi are originile in teoriile puse in circulatie de carturarii scl Ardelene.In cadrul ac. Current se afirma originea Latina a lb. romane,propunandu-se in mod extrem eliminarea elem. nelatine considerandu-se ca slavonismele sunt stricatoare ale lb.purismul Latinist a dus la cnsolidarea structurii structurii a lb. romane,precum si la stabilizarea fondului lexical latin vechi si la imbogatirea acestuia pe cale savanta.exagerarile au dus la discreditarea curentului.perioada care a marcat perioada de decadere a acestui current l a constituit tiparirea DICTIONARULUI LB. ROMANE(1871) DE CATRE Massim si LAURIAN,REPREZENTANTI de seama ai orientarii latiniste. 12.Limbajul de lemn si Propaganda Comunista In perioada comunista,evolutia fireasca a presei(specializare,diversificare,concentrare economica,stabilire in plan legislative si dentologic) a fost incetinita,in buna masura si deturnata de la obiectivele sale autentice.mass-media a ajuns sa fie integrate in sist.de propaganda comunista.Functia informative a presei a fost profound afectata iar comunicaea verbala naturala a fost inlocuita cu limbajul ideologic, cu limba de lemn.limba de lemn a presei comuniste este mobilizator si activ politic, cu un vocabular sarac,imbacsit de stereotipuri care anuleaza realitatea, o falsifica.putem vb aici de manipularea maselor prin subinformare. I STIREA 1. DEF. STIRE.DIFERENTA SPECIFICA DINTRE STIRE SI INORMATIE. STIRE=veste,noutate,informatie scurta si operativa despre evenimente;Deosebirea dintre inf si stire rezida in faptul ca inf.reprez materia prima pt stire.stirea e un gen publicistic informative caracterizata prin:informatie,noutate si interes public. 2.TEHNICI DE REDACTRE A UNEI STIRI. O stire poate fi redactata in 3 formule:piramida normala,rasturnata,mixta(formula vagon). 3.piramida rasturnata. Este cea mai des intalnita.Partea cea mai import.,noua,frapanta e concentrata in capul textului.lead(sus)-paragrafe d dezv(corpul stirii)-final(jos).

4.LEAD-UL SI IMPOTANTA LUI IN STRUCTURA UNEI STIRI. L. este primul si cel mai important paragrf al unei stiri organizate sub forma unei piram. rasturnate.L treb sa concentreze inform. esentiala a stirii dar nu treb sa o epuizeze.L.raspunde obligatoriu la intreb principale in cazul evenim. relatat(ce,cine,unde,cand) si indica tot obligatoriu sursa.Lungimea L. nu ar treb sa depaseasca 20,30 cuv. 5.TIPOLOGIA LEAD-ULUI Cele mai folosite formule DE LEAD desprinse din practica jurnalistica sunt;l.rezumat,soc,bomba,narativ,raport,citat,analiza,amanat,anecdota si intergativ.Dar pt a simplifica lucrurile,lead-urile se clasfica in 2 mari tipuri:L. DIRECT=cititorul afla imediat din paragraful introductiv cele mai semnificativ,importante si cele mai interesante aspecte ale unei stiri.este L de stire hard(stire cu impact major si imediat).L INDIRECT=comunica la fel ca oricare altul,elementl esentiale ale stirii,dar nu chiar din prima faza.este lead-ul folosit in stirile soft. 6.PIRAMIA NORMALA O tehnica de constructie a unei stiri este piramida normala.Interesul cititorilor este captat prin acumularea succesiva de informatii. Elementul principal este lasat la sfarsitul stirii, la baza piramidei. Aceasta tehnica se utilizeaza ndeosebi n prezentarea evenimentelor la zi, a celor asteptate de public datorita importantei lor sau a evenimentelor cu totul inedite. Cele mai multe stiri sunt redactate dupa metoda piramidei rasturnate, deoarece cstiga un plus de atractivitate, de senzational. 7.TEHNICA MIXTA. O modaliate de redactare a unei stiri este si tehnica combinata. Aceasta consta n enuntarea, la nceput, a elementului esential, dupa care se recurge la derularea celorlalte elemente ce compun relatarea, prezentarea fiind ntrerupta de scurte comentarii, comparatii cu alte evenimente similare. Acest tip de stiri este utilizat n reviste sau gazete saptamnale, care apar dupa desfasurarea unui eveniment si dupa aparitia mai multor numere ale publicatiilor cotidiene. Totodata procedeul se utilizeaza n stirile ample, de sinteza. 8.INSUSIRILE STIRII. O stire buna treb sa indeplineasca urmat calitati:CLARITATE=sa scrii simplu si corect,fara idei sofisticate,fara expresii si cuvinte greu accesibile pt cititor si fara exprimari pleonastice.E de retinut ca intotdeauna eleganta vine din simplitate!CONCIZIA=trebuie inserate cat mai multe stiri,o mare cantitate de informatii, nu inseamna automat, multa informatie. Prea multe informatii pot sufoca perceptia.Ea trebuie cernuta, redusa la essential.CREDIBILITATE=obiectivitate, verificarea informatiilor inainte de a publica o stire, precizarea surselor e foarte

importanta pt a da credibilitate unei stiri.ACURATETEA(EXACTITATE)=utilizarea corecta a informatiei .Sa nu se greseasca numele,sa nu-l confune si sa nu-l stalceasca,excesul de cifre ingreuneaza textul (trebuie rotunjite),nu se ocoleste exactitatea cifrelor atunci cand e vb de bursa,comunicatii statistice,loto,etc. 9.ATRIBUIREA INFORMATIEI IN STIRE. Sursa treb mentionata obligatoriu in lead.ea accentueza una din caracteristicile de baza ale stirii- CREDIBILITATEA.Faptul ca sursa e menionata in lead nu inseamna ca accentul in lead cade pe sursa. II RELATAREA 1.DEFINITIA RELATARII. Este un gen publicitic de informare caracterizat prin:-o intindere mai mare decat stirea; se scrie la pers a III- a ;abordarea unor fapte absolute reale; neutralitatea autorului,eliminand toate consideratiile personale,emotiile,judecatile de valuare ale acestuia.Relatarea este mai ampla decat stirea mai ales datorita datelor de context.Se aprpie de reportaj deoarece jurnalistul obs. Direct desfasurarea evenim, dar se distinge clar de acesta, dat. Neutralitatii autorului. 2.TIPOLOGIA RELATARII(SIMPLA SI COMPLEXA).RELATAREA SIMPLA. TIPOLOGIILE AMERICANE CONFERA RELATARII UN STATUT DE GEN HIBRID,INTRE STIRE SI REPORTAJ,FOLOSIND SINTAGMA DE RPORTAJ DE STIRI,O RELATARE COLORATA,PLINA DE AMOSFERA, A UNUI SUBICT APARENT BANALRELATAREA PRESUPUNE PREZENTA PE TEREN A JURNALISTULUI,DOCUMENTAREA DIRECTA. Relatarea simpla presupune dezv unei serii de inf legate doar de tema evenim.Relatarea simpla are o structura lineara:lead-corpul relatarii-paragraf final.Corpul relatarii include paragrafe de dezv menite sa amplifice inform referitoare la inrebarile(cine,ce unde cand)precum si paragrafele de sprijin care contin alte inf explicative la intrebarile(de ce si cum?). 3.TIPOLOGIA RELATARII. RELATAREA COMPLEXA. TIPOLOGIILE AMERICANE CONFERA RELATARII UN STATUT DE GEN HIBRID,INTRE STIRE SI REPORTAJ,FOLOSIND SINTAGMA DE RPORTAJ DE STIRI,O RELATARE COLORATA,PLINA DE AMOSFERA, A UNUI SUBICT APARENT BANALRELATAREA PRESUPUNE PREZENTA PE TEREN A JURNALISTULUI,DOCUMENTAREA DIRECTA. Relatarea complexa-contine o multitudine de teme,jurnalistul poate opta pt un model integral. a)lead-care cuprinde oate temele cuprinse in corpul relatarii precum si elementele de localizare spatio-temporala(unde ?cand?) b) corpul relatarii acesta e compus din paragrafe de dezv pt fiecare tema; c) paragraful final-exista posibilitatea

ca in corpul textului,fiecare tema sa fie introdusa separat.In functie de spatiul disponibilsau de importanta subiectului,relatarea poate fi imbogatita cu detalii,citate,declaratii sau ilustratii adiacente. Editorul un personaj Toti cei care studiaza fenomenul mass-media admit ca editorul este o personalitate care si pune amprenta pe institutia n care lucreaza si ca, uneori, felul lui de a fi si de a munci devine un brand. Un editor de prestigiu este un model. Calitatile care l-au impus devin tipare pentru cei care viseaza sa parcurga treptele profesiunii de jurnalist ct mai sus posibil. Tenacitatea, dorinta de a se perfectiona, experienta de teren, relatiile de buna calitate din spatiul public, raporturile bazate pe respect si profesionalism din interiorul institutiilor media sunt atributele care i pot permite unui reporter sa spere ca ntr-o zi va ajunge editor, mai ales ca n aceasta calitate nu ajungi prin absolvirea unei scoli, ci prin dovedirea unor competente.Care ar fi calitatile cele mai importante care pot da profilul unui editor? nainte de toate, un editor bun trebuie sa fie un om bun! Un editor bun trebuie sa aiba cultura generala, o experienta ct mai bogata, energie inepuizabila, generozitatea de a munci fara limite de program, precum si naivitatea de a crede ca, nesmintit, ziua de mine va aduce n ochii celor de care depinde soarta lui profesionala zmbetul candid al multumirii. Publicul a ajuns sa detina un control indirect asupra institutiilor media, prin faptul ca masuratorile de audienta au devenit un criteriu de baza n privinta evaluarii produselor de presa. Ziarele exista doar daca au tiraj, iar productiile tv ramn n grila de programe doar daca strng suficiente puncte de rating. Punctele de rating sunt importante pentru ca n functie de ele ce obtin tarifele de reclama si publicitate. Presiunea pe care audienta o exercita asupra fiecarui om care lucreaza n media este continua. Succesul ar trebui sa fie echivalent cu munca bine facuta, cu profesionalismul si talentul. Reporterul Este cel care ar putea fi asemuit cu soldatul, cu acel infanterist aruncat n lupta pentru a cuceri, teritoriile vizate de ofensiva unei armate. Indiferent daca lucreaza n domeniul presei scrise, audio sau video, principala lui datorie este aceea de a fi mereu disponibil, capabil si suficient de priceput pentru a face fata provocarilor, stimulilor si chemarilor realitatii, de a raspunde prezent, indiferent de circumstante atunci cnd evenimentul sta sa se petreaca.Pentru a reusi acest lucru, operatiunile pe care el trebuie sa le realizeze sunt: a. deplasarea pe teren, acolo unde s-a petrecut un fapt sau un eveniment de interes public; b. adunarea de la fata locului a tuturor informatiilor si detaliilor pe baza carora sa poata descrie fidel faptul; colectarea de marturii si documentarea din toate sursele

posibile n legatura cu faptele petrecute, cu persoanele implicate si contextele care au favorizat producerea evenimentului; c. verificarea temeinica, din mai multe surse, a dovezilor si marturiilor colectate; d. sa redacteze un document scris pe baza observatiilor, marturiilor, documentarii si verificarii informatiilor. Reporterul este un om de teren. Principala lui activitate nu se desfasoara n redactie, la birou sau n fata calculatorului, ci n priza directa cu realitatea. Spiritul de observatie, cumpatul si prezenta de spirit sunt calitati care sunt indispensabile unui reporter, iar cnd este vorba despre un reporter de televiziune, la acestea se mai adauga spontaneitatea. Calitatile si obligatiile unui reporter Mobilitatea unui reporter este factorul necesar care poate asigura rapiditatea cu care si ndeplineste munca. Acest atribut trebuie nsotit de colocvialitate.Un reporter stie sa dezlege limbile martorilor, ale celor care au ceva de spus n legatura cu faptele ntmplate.Jurnalistul de teren si strnge informatiile dialognd cu actorii sau martorii evenimentuliui pe care l-a ratat.Bunul-simt nu trebuie sa lipseasca. Nu de putine ori, reporterii ajung la evenimente cu efecte tragice.Se impune, tocmai pentru a nu deranja operatiunile de salvare care tocmai pot avea loc, dar si pentru a respecta suferinta umana, ca reactiile reporterului sa fie foarte bine cumpanite, sa fie rezervat si discret, sa nu ncerce sa stabileasca dialoguri n momente nepotrivite. Verificarea informatiilor este o operatiune strict necesara, care continua si dupa ce au fost adunate probele si marturiile de pe teren.Reporterul trebuie sa mai aiba si alte calitati, cum ar fi :curiozitatea, capacitatea de a face asociatii de idei, spiritul analitic, deprinderea de a lucra pe calculator si de a folosi arhivele. Atributii ale editorului Principalele atributii pe care editorii le au n calitate de gatekeepers, sunt: a. sa directioneze si sa monitorizeze activiattea reporterilor de teren; b. sa opereze, ntre materialele primite de la reporteri, colaboratori sau din alte surse, astfel nct sa rezulte articole sau produse media bune de tiparire sau de difuzare; c. sa tina legatura cu diversii colaboratori, sa stabileasca temele articolelor de opinie si sa medieze eventualele conflicte; d. sa stabileasca precis care este locul fiecarui material n pagina sau n sumarul stirilor sau emisiunilor; e. sa redacteze, atunci cnd este solicitat sau cnd crede ca este nevoie, articolele redactionale (editorialele).

Functiile mass-media 1. Functia de informare Este, poate, cea mai importanta functie pe care jurnalismul si-o asuma. Zilnic, aflam ceva despre lumea din jurul nostru, de la mai mica sau de la mai mare distanta. Unele stiri ne privesc direct, n masura n care avem anumite sarcini de ndeplinit, altele doar ne semnaleaza evenimentele petrecute n proximitatea temporala. Acest flux zilnic de stiri, care vine pe mai multe directii (presa scrisa, audio, video si internet) constituie un fel de mediu permanent si nsotitor, de care nu putem face abstractie. a. informatii generale, b. informatii instrumentale,datele meteo obisnuite, mersul mijloacelor de transport n comun, orarul unor institutii, anunturile unor expozitii, lansari de carte, concerte sau alte manifestari culturale, numerele loto cstigatoare, programele TV si radio, dar si anunturile de mica publicitate, inclusiv decese, retete culinare, oferte de shopping etc . c. informatii de prevenire-aceste informatii ncearca sa ne puna n garda cu ceea ce ar putea deveni un pericol,datele meteo care anunta o furtuna,anunturi privind pericolul unor epidemii sau boli de sezon, modificarea, suspendarea sau anularea unor trasee ale mijloacelor de transport n comun, probleme privind circulatia pe drumurile publice,riscul unor accidente.Din aceeasi categorie fac parte informatiile cu rol avertizor privind catastrofe naturale,probleme grave de mediu, accidente, explozii,incendii sau crize din sfera financiar-bancara,caderea bursei sau si mai grav, amenintari teroriste. 2. Functia de interpretare Jurnalistii asigura o triere, o selectie a subiectelor care constituie oferta de publicare, dar si o ierarhizare a stirilor, n functie de importanta lor si de domeniul la care se refera.I nterpretarea unui mesaj se mai realizeaza prin articole de dezbateri sau talkshow-ri tv.Esential ,ca aceste comentarii si analize sa fie facute de experti si cunoscatori a fenomenelor cunoscute. 3. Functia de legatura Comunicarea de masa a ajuns la performanta de a elabora mesaje pe intelesul tuturor si care sunt distribuite oriunde pe suprafat pamantului,gratie canalelor performante de distributie.Azi o stire importanta ajune sa fie receptionata la nivel global.Intreaga planeta a devenit un sat, traim intr-un sat planetar.Toti cei care consuma aceleasi mesaje, se afla intr-o legatra stransa putand sa discute unii cu altii(pe net,la tlefon sau alte forme la care e pot conecta oua pers la distante diferite). 4. Functia de culturalizare

Explozia fenomenelor mass-m,impactul major al tv,prezenta universala a radioului,au facut ca mesajele consumate de populatii intregi,sa ne urmareasca pe parcursul vietii,de la nastere pana la moarte.De la 3 la 18 ani, o pers sta in fata tv, aprox h pe zi, ,timp in care consuma mesaje,filme,muzica ,desene animate,etc.Mass-m desi are o functie de culturalizare nu tine loc de cultura generala,de instruirea sau educatia prin care te formezi ca intelectual.Lectura ramane o obligatie! 5. Functia de divertisment Prin consumul din ce in ce mai mare a unor produse mediatice din sfera spectacolului,divertismentul s-a transformat intr-o mega functie a comunicarii de masa.In ultimii 100 de ani industriile culturale au pus la dispozitia consumatorilor filme,spectacole ,muzica iar apoi dupa 1950 divertismet in tv.Este cel mai ieftin sa te distrezi privind la tv.Producatorii si realizatorii emisiunilor de divertismet au exploatat toate gusturile consumatorilor erind atat divertisment de calitate dar si emisiuni de prost gust