CAPITOLUL 1. 1.1.

Localizare geografica cadru administrativ teritorial Judeul Dmbovia face parte din regiunea de dezvoltare Sud cu o suprafa de 34453 km2, (judeul Dmbovia avnd o suprafa 4054 km2) reprezentnd 14,5% din suprafaa rii, ocup locul 3 ca mrime n cadrul celor 8 regiuni. Regiunea Sud este format din 7 judee i dup cum indic i numele, este situat n partea de sud a Romniei; are n componen 2575 localiti din care 48 de municipii i orae (locul 2 n cadrul regiunilor), 509 de comune (locul 1 n cadrul regiunilor) i 2018 sate (locul 3 n cadrul regiunilor) la 31 decembrie 2004. Cinci judee din cadrul regiunii Giurgiu, Clrai, Ialomia, Prahova i Dmbovia au legtur direct cu capitala rii Bucureti. Judeul Dmbovia

Harta judeului Dmbovia Relieful este variat, mbindu-se armonios trei forme, de la nord la sud, diferena de nivel fiind de 2.400 m (de la 2.505 m la vf. Omu, n Bucegi, la 120-125 m n Cmpia Titu): munte (la nord se ntlnete cununa de roci cristaline i conglomerate calcaroase a Munilor Bucegi i Leaota, accesibil pe valea Ialomiei i Dmboviei), deal (zona corespunde subcarpailor Munteniei-Ialomiei i Piemontului Candeti, din Piemontul Getic), cmpie (are caracteristicile unei subcoline nalte, ce ocup jumtate din jude Cmpia Romn, luncile lrgindu-se la ieirea din cmpie) Unitile administrative ale judeului sunt dou municipii, cinci orae, 81 de comune i 361 de sate. Judeele vecine sunt Braov, Prahova, Ilfov, Giurgiu, Teleorman i Arge.

Elaborarea Planului Urbanistic Zonal pentru cele dou zone de mare interes turistic Petera i Padina din Platoul Bucegi este determinat de intenia realizrii unor structuri turistice de primire diversificate, n corelare cu formele de turism practicate n Munii Bucegi. Asezate in partea de nord a judetului Dambovita interventiile de mai mica si/sau de mai mare amploare, de tip integrat, functie de permisivitatile admise in fiecare, zona vor avea o influenta deosebita din punct de vedere urbanistic in zona montana a judetului Dambovita si in judetele limitrofe : Prahova, Brasov si Arges. Prin Planul Urbanistic General al Comunei Moroeni avizat si aprobat conform legii s-a delimitat o zona de interes deosebit in cadrul teritoriului sau administrativ pentru dezvoltarea activitatilor turistice in regim de vara si de iarna si a sporturilor montane astfel: 1.Suprafata totala a zonei propuse pentru introducere in intravilan in statiunea Pestera este de 24,80 ha , din care 9,0 ha sunt destinate structurilor de primire turistice, din care 4,65 ha pentru hoteluri si 4,35 ha pentru vile si pensiuni ; 7,0 ha sunt destinate instalatiilor de transport pe cablu din interiorul statiunii si arealului de sosire pentru schiori ; zona verde amenajata ocupa 2,65 ha , din care plantatiile cu rol ambiental si de protectie ocupa 1,10 ha ; zona cailor de comunicatie ocupa 2,60 ha din intreaga suprafata ; Suprafata de teren ocupata in exteriorul statiunii Pestera pentru dezvoltarea domeniului schiabil este de 115,10ha 2.Suprafata totala a zonei propuse pentru introducere in intravilan in statiunea Padina este de 135,50 ha , din care 43,00 ha sunt destinate structurilor de primire turistice, din care 12,35 ha pentru hoteluri si 30,65 ha pentru vile si pensiuni ; 22,80 ha sunt destinate instalatiilor de transport pe cablu din interiorul statiunii si arealului de sosire pentru schiori ; zona rezervata Centrului National pentru Pregatire Olimpica (trambuline sarituri, complex biatlon, schi fond, schi role este de 8,80 ha ; structurile destinate agrementului ocupa 3,10 ha, din care zona verde pentru agrement este de 0,60 ha ; elementele de cadru natural si amenajat ocupa 26,95 ha ; pentru sectorul social gospodaresc comun celor doua statiuni s-au rezervat 6,60 ha ;caile de comunicatie rutiere si pietonale, inclusiv parcajele publice ocupa 17,10 ha ; Suprafata de teren ocupata in exteriorul statiunii Padina pentru dezvoltarea domeniului schiabil este de 154,00 ha, din care partiile de schi alpin ocupa 132,50 ha si instalatiile teleferice care le vor deservi 21,50 ha. 1.2. Prezentarea amenajarilor din Planul de Urbanism Zonal(PUZ) Realizarea unei statiuni turistice cu profil montan in partea superioara a vaii Ialomita, in zona Pestera-Padina, constituie o mare provocare pentru cei care intreprind aceasta actiune, in special pentru organele Administratiei Publice Locale ale judetului Dambovita. Situata la circa 1.600 m altitudine, intr-o zona cu peisaj alpin generos, pe un spatiu inca nepoluat, dar deschis de multa vreme turismului mai putin organizat, ea ofera oportunitati deosebite unei asemenea dezvoltari. Proiectul de dezvoltare propus prin PUZ, intitulat Statiunea turistica Montana Pestera Padina, avand ca beneficiar Consiliul Judetean Dambovita, este deosebit de ambitios si realizarea lui poate genera un centru important de atractie pentru iubitorii sporturilor montane si nu numai. Principala problema care se pune in conditiile de azi, cand exigentele Dezvoltarii Durabile impun cu precadere respectarea standardelor si normelor de Protectia Mediului, este ca toate

amenajarile, constructiile si dezvoltarile sa respecte mediul natural existent, mai ales cel situat intr-o zona cu o sensibilitate deosebita, cum este cea a Parcului Natural Bucegi, in care se va edifica. In mod sintetic se poate constata, din PUZ-ul prezentat, ca in zona Pestera- Padina se va realiza un adevarat oras, caruia vor trebui sa i se asigure toate utilitatile si functiile necesare, social-economice, pentru a-si trai o viata cu adevarat urbana. Din cifrele prezentate, rezulta ca populatia in zona noua va creste periodic si in timp astfel: - Populatia in spatiile de cazare preponderent noi in zona Padina 3680, in spatiile de alimentatie publica 4.925, iar personalul de deservire 1.065 persoane - Populatia in spatiile de cazare numai noi in zona Pestera 1200, in spatiile de alimentatie publica 1932, iar personalul de deservire 265 de persoane. Pe baza unei estimari se poate aprecia ca la varf populatia va fi urmatoarea: - In spatii de cazare cu un grad de ocupare de 80 la suta 4.880 x 0,8 = 3.900 persoane - Turisti independenti in corturi sau in tranzit auto, pedestru circa 10.000 - Personal de deservire hoteluri si restaurante considerat la 1,5 schimburi 1.330x1,5 = 2.000 - Personal de deservire general al statiunii pentru asigurarea instalatiilor, utilitatilor, mecanici, coferi, mici comercianti estimat la minim 1000pesrsoane. Total general circa 15.000 persoane,ce reprezinta populatia unei localitati. In concluzie, in zona Pestera Padina, situate la o distanta de cca.3 km una de alta va trebui organizata o entitate administrativa cu statut de statiune de nivel orasenesc, cu toate functiunile necesare. In conformitate cu prevederile HG 1076/2004, Anexa 2, informatiile care trebuie furnizate in primul rand in Raportul de Mediu se refera la expunerea continutului si obiectivelor principale ale planului. In acest sens, vom prezenta grupate pe sectiuni obiectivele acestei amenajari in complexe, asa cum rezulta din PUZ, dar si alte obiective pe care echipa de elaboratori le considera necesare in vederea asigurarii unei functionalitati moderne, la nivelul standardelor Uniunii Europene si internationale privind statiunile montane. Vor fi reliefati in special parametrii tehnico-functionali si estetici ai amenajarilor, astfel incat sa poata sa fie facuta o analiza in raport cu efectul lor asupra factorilor principali de mediu. Gruparea pe care o prezentam mai jos este intocmita dupa criteriile functiunilor indeplinite de fiecare grupa de obiective. 1.2.1 Dotari pentru cazare si alimentatie Ele sunt prezentate separate in tabelul 1. pentru subzona Pestera si in tabelul 2. pentru subzona Padina. Din analiza lor rezulta: - capacitate de cazare si alimentare -nivelul de confort exprimat prin numarul de stele turistice -regimul de inaltime -facilitati aferente

-numarul de locuri de munca Aceste spatii, din punct de vedere structural se grupeaza astfel: -hoteluri ca capacitate intre 80 200 de locuri -minihoteluri cu capacitate de 20 de locuri -vile si pensiuni cu capacitate de 20 de locuri. Regimul de inaltime variaza intre P +6 (7) si P+1. Nivelul de dotare si clasificare variaza intre cinci si doua stele. 1.2.2. Dotarile in teleferice si partii de schi sunt prezentate in Tabelul urmator cum au ramas sa fie dezvoltate pe baza avizelor si acordurilor obtinute in PUZ. 1.2.3 Alte dotari cu caracter sportiv si turistic * Subzona Pestera sala de sport cu 200 locuri, nivel P si P+1, teren de fotbal pentru antrenamente, doua terenuri de tennis * Centrul National de pregatire Olimpica, amplasat in subzona Padina, care va cuprinde: -trambuline de schi de 90 si 120 m, echipate complet cu tribune, spatii proprii de parcare si instalatii pentru a asigura functionarea in toate sezoanele (zapada artificiala). -instalatii complete pentru biathlon si schi fond: plecare-sosire, poligon tir, tribune, iar in sezonul de vara se va utiliza ca pista pentru role in lungime de 2,5 km -sala de sport polivalenta P si P+1 cu o suprafata desfasurata de 3.000 mp, cu Sali de antrenamente. Circa 1.000 mp vor fi folositi pentru sporturile pe gheata, care vor functiona si vara pentru hochei pe iarba -terenuri de sport in aer liber baschet, volei, handbal, tenis Centrul va trebui echipat cu vestiare, dusuri si toalete publice, punct sanitare, sala de conferinte, instruire. *Subzona Padina- diverse amenajari pentru agrement si divertisment, jocuri, distractii, alte servicii, cum ar fi: -zona de agreement cu dotari si mobilier urban pentru contemplatie, banci, balansoare etc, cafenele, comert alimentar la nivel de toneta, comert artizanal si cu produse specifice populatiei locale (branza, legume, fructe, bauturi). Acesta functiune se va organiza intre cursurile de apa ale raului Ialomita si paraul Serghiei n zona centrala a statiunii. - spatii pentru distractie, jocuri si divertisment, cu o sala de spectacole de 2.000 mp in poienita din zona stancariei, accesul dinspre Moroieni, partea de sud-est. * Cele doua subzone Pestera si Padina vor fi legate cu o pietonala majora ce insoteste cursul raului Ialomita, care propunem sa fie amenajata si ca pista ciclabila. 1.2.4. Sectorul social-gospodaresc, care va ingloba de fapt si serviciile de gospodarire comunala, amplasat pe drumul de legatura Pestera-Padina, pe o suprafata de circa 6,6 hectare, la nord-est fata de statiunea Padina si care va cuprinde: -ateliere pentru reparatii si intretinere a utilajelor si mijloacelor de transport ce vor functiona in statiune pentru : drumuri si cai de comunicatii, piste de schi si teleferice, colectare si transport deseuri, deszapezire, curatenie stradala si pietonala, instalatii zapada atificiala eventual, instalatii combatere polei, minicare pentru circulatia in statiune

-garaje pentru utilajele si mijloacele de transport deosebite sau cele care trebuie sa fie mentinute la temperature care sa le permita interventia rapid pe timpul iernii (deszapezire) - remiza pompieri cu masinile de lupta contra incendiilor necesare - banca si casa de schimb valutar -sediu Notar Public -spatii de inchiriat biciclete [ bike-mountain ] si ATV -dispensar medical dotat pentru rezolvarea problemelor de urgente medicala si accidente, in special fracturi -farmacie -birou de posta, cu fax, internet, telefoane -prestari servicii croitorie, cizmarie, ceasornicarie etc -statie de transfer deseuri menajere si stradale, dotata cu instalatii de prtiere sicompactare in vederea transporturiii lor finale, deocamdata la depozitul Fieni si apoi la depozitul ecologic in curs de constructie la Aninoasa. In PUZ se propune ca in aceasta zona sa se construiasca si locuinte de serviciu pentru personalul de deservire. Dupa o succinta estimare a populatiei din aceasta categorie circa 2.000 persoane, cu schimburi si familii aceasta ar insemna ceva de ordinul a 800 de apartamente, care la nivel e P+1 ar insemna cel putin doua ha spatiu care cu greu va putea fi asigurat, inclusive utilitatile necesare. Aceasta consideram ca este o problema majora pentru Protectia Mediului pentruca localizarea personalului de deservire presupune si alte rezolvari: scoli, gradinite, sistem comercial residential, care ar creste si mai mult suprafata ocupata. Problema va trebui adancita si solutionata in fazele urmatoare de proiectare, cu luarea in considerare a tuturor factorilor economici si sociali implicati: folosirea si calificarea populatiei locale, asigurarea de mijloace de transport, inclusiv populatia redusa disponibila din Moroieni, etc. Elaboratorii Raportului de Mediu nu agreeaza construirea unui eventual cartier muncitoresc in zona si nici constructii individuale precare. 1.2.5. Utilitati Pentru asigurarea utilitatilor, PUZ propune unele dezvoltari ale celor existente si, in principal, realizarea unora noi. In capitolele urmatoare elaboratorii vor exprima cerintele si unele propuneri in acest domeniu, astfel incat sa se asigure un nivel maxim de Protectia Mediului. In continuare, aceste lucruri din PUZ vor fi prezentate astfel: 1.2.5.1 Alimentarea cu apa rece. Pentru subzona Pestera se propune extinderea drenului existent, cu dezvoltarea capacitatilor de inmagazinare si dotarea cu o statie de clorinare, reabilitarea retelei si constructia de trasee noi. Pentru subzona Padina se propune realizarea uni surse centralizate prin captarea grupului de izvoare din Valea Horoabei, capacitate de inmagazinare, clorinare si reteaua aferenta, eventual, mini-statii de hidrofor. 1.2.5.2 Alimentare apa calda

Asigurarea apei calde menajere si de incalzire se propune a se realiza pentru ambele subzone prin construirea de minicentrale proprii fiecarei locatii, alimentate cu gaze naturale. De asemenea, se retine si posibilitatea ca pentru prepararea apei calde menajere sa se utilizeze instalatii cu energie electrica. Solutiile propuse urmaresc sa se reduca poluarea atmosferei din zona, chiar daca din punct de vedere economic sunt cele mai scumpe in exploatare. 1.2.5.3 Alimentare cu gaze naturale Tinand seama ca principalul combustibil care trebuie luat in considerare pentru asigurarea incalzirii si prepararea apei calde este gazul natural, se propune o retea comuna pentru cele doua subzone Pestera si Padina. Se propune, in consecinta, realizarea unui racord in conducta de transport existenta la cota 1.000 granita dintre judetele Prahova si Dambovita, pe muntele Paduchiosu. De aici, conducta noua se va monta in subteran, in paralel cu poteca alpina ce porneste de la cota 1.000, apoi pe un traseu pana la intersectia cu DJ 713A si DJ 713. Aici se va instala statia de predare, reglare-masurare de la inalta presiune la cea medie. In continuare, conducta de medie presiune, de asemenea ingropata va urmari traseul drumului forestier existent pe valea Blanei, pana in statiunea Padina, unde se va amplasa o statie de reglare-masurare de la presiunea medie la cea redusa. Pe traseele analizate conducta de inalta presiune are o lungime de circa 6 km, iar cea de medie presiune de circa 6,5 km. In continuare, se va dezvolta reteaua de transport gaze la toti consumatorii din subzonele Padina si Pestera. Retelele existente in Pestera si Padina se vor abandona, deoarece au caracter dezordonat si necontrolabil. Din punctul in care se va amplasa statia de predare, reglare-masurare de la inalta prensiune la cea medie se va putea racorda in perspectiva o conducta de transport de inalta presiune sau medie presiune pentru alimentarea cu gaze a zonei Scropoasa si, mai departe aviitorei zone turistice Leaota. 1.2.5.4 Canalizare menajera si pluviala In PUZ se face propunerea ca, tinand seama de debitele specifice mici de ape uzate generate de unitatile de cazare si alimentatie si de relieful zonei, acestea sa fie colectate pe zone mici, la statii mici de epurare zonale, de tip BYOSISTEM. Apa epurata rezultata va fi apoi evacuate direct in vaile din zona prin retele de colectare si transport subterane. Namolul rezultat din epurare va fi colectat si transportat la statia de epurare oraseneasca, cum ar fi la Fieni, unde urmeaza a fi tratat. Apele pluviale si de suprafata vor fi colectate si evacuate la suprafata terenului, prin canale deschise. Se recomanda pastrarea emergentelor existente. Solutia propusa se refera la ambele subzone Pestera si Padina. 1.2.5.5 Alimentarea cu energie electrica In PUZ s-au studiat doua variante de alimentare:

-Alimentarea cu energie electrica pentru iluminat, a instalatiilor de baza si a iluminatului public -Alimentarea cu energie electrica pentru situatia in care se realizeaza si incalzirea electrica, prepararea hranei, spalatorii etc. Balanta se prezinta astfel: In MW Subzona Subzona Padina Subzona Pestera Total Consum normal 9 3 12 Consum electric exclusiv 30 13 43

In tabelul urmator este prezentata si balanta de energie anuala si a costurilor respective Se va prelua tabelul din Anexa 1B PUZ Pentru alimentarea cu energie electrica se propun urmatoarele lucrari: -statie electrica de 110/20 KV, amplasata in sona sectorului social gospodaresc -Linii electrice subterane LES 110 KV, linia principala din statia 10/20 KV MoroieniDobresti, iar cea de rezerva din Statia de 110Kv Sinaia. -LES 20 KV intre statia 110/20 KV si posturile de transformare din zona. Retele 0,4 KV in canalizare subterana intre posturile de transformare si bransamentele obiectivelor -iluminat exterior de-a lungul strazilor -prize de legare la pamant si instalatii de paratrasnet la toate obiectivele Toate LES se vor amplasa de regula de-a lungul drumurilor sau paralel cu alte trasee de utilitati. 1.2.5.6. Telecomunicatii Lucrarile propuse se prezinta astfel: -realizarea unei linii telefonice subterane cu fibra optica CELETRON din reteaua inelara FO Sinaia-Targoviste-Bucuresti, cu racord in CTD Moroieni -oficii postale, centrale telefonice, relee -in subzona Padina se propune instalarea unei centrale telefonice digitale cu circa 1.000 de linii, cu racorduri la obiective -montarea unui releu R-TV in zona Babele, cu racordare in Pestera si Padina prin cabluri subterane 1.2.6 Legatura statiunii cu restul teritoriului 1.2.6.1 Legaturi terestre Asezate in Nordul Judetului Dambovita intr-o zona in care se poate ajunge si din judetele prahova si brasov echipa a ales puncte terminus -Sinaia si Busteni(jud,prahova) -Moroieni(jud.dambovita) -Rucar-Bran(jud Brasov) ACCES DIN EST ( VALEA PRAHOVEI )

Punct de abordare BUSTENI Transport cu cablu : telecabina 1 Busteni Babele si 2 Babele Pestera : durata totala de parcurs 21 minute (fara a se lua in consideratie transferul de la statia intermediara Babele) ; capacitatea este redusa, de cca 150 320 persoane / ora ; nu circula in regim de vant puternic (7 10m/s) ; telecabina nr. 2 pusa in exploatare in 1982, a functionat cu mari intermitente ; Poteci marcate : Busteni Valea Caraimanului Babele Pestera ; durata de parcurs : 5 6 ore (iarna este inchisa circulatiei) ; Punct de abordare - SINAIA Transport rutier : Sinaia Cota 1400 (8,0 km , in prezent drum in stare rea) ; in continuare pot fi utilizate telecabina Cota 1400 Cota 2000 si potecile marcate pana la Padina, Pestera.A doua cale rutiera are traseul : Sinaia cota 1000 Cuibul Dorului Saua Dichiu Cabana Bolboci Cabana Padina Hotel Pestera. Traseul masoara 31 km, din care sunt asfaltati doar primii 6, intre Sinaia si Cota 1000.drumul este forestier, iar traseul spectaculos. Calea de comunicatie rutiera, in special intre Cuibul Dorului si Saua Dichiu este degradata si fara nici o amenajare de siguranta, astfel ca abordarea acestui traseu este periculoasa chiar si vara, iarna fiind total impracticabila. Poteci marcate : potecile marcate, abordeaza muntii Furnica si Piatra Arsa, traverseaza Platoul Bucegi si debuseaza in Valea Superioara a Ialomitei, la Zanoaga si Bolboci (pe pantele muntilor Oboarele si Nucet) ori la Padina si Pestera (peste culmile Blana, Laptici sau Cocora), dupa 5 7 ore de mers. ACCES DIN SUD (Valea Ialomicioara DN 71) Punct de abordare MOROENI : Transport rutier : DJ 714 : Moroeni (Glod sat component) Sanatoriul Moroeni plaiul Proporului Valea Dichiului Cabana Zanoaga Cabana Bolboci Cabana Padina Hotel Pestera.Traseul masoara 34,8 km, din care sunt asfaltati doar primii 5 km, de la Glod pana la Sanatoriul Moroeni. Restul drumului este de tip forestier, circulabil tot timpul anului. Intre Moroeni (Glod ) si cabana Zanoaga, traseul (23,8 km) este in general mai monoton, deoarece parcurge zone impadurite ; intre Cheile Zanoagei si Pestera (11 km) , traseul este spectaculos si favorizeaza cuprinderea panoramica a tot ceea ce da identitate si unicitate Vaii Superioare a Ialomitei. Aspecte negative: starea actuala a drumului si lipsa oricaror amenajari afecteaza siguranta si securitatea circulatiei, marind consumul si durata de parcurs. Exista o alternativa de scurtare a parcursului rutier intre zona Bolboci (baraj) si pastravaria Tatarului (drum rutier la poalele versantului de est pentru exploatarea silvica). Distante si cai de acces din principalele orase ale judeelor invecinate plansa1 Acces rutier Bucuresti-Moroieni Bucuresti-Ploiesti-Sinaia Bucuresti Ploiesti-Sinaia-Busteni Alexandria-Targoviste-Moreni Pitesti-Targoviste-Moreni Giurgiu-Targoviste-Moreni

Se propun urmatoarele amenajari si dezvoltari:

- modernizarea cu prioritate a drumului judetean DJ714 pe tronsonul dintre Moroieni si hotelul Pestera - devierea partiala a traseului DJ 714 pentru a evita traversarea subzonei Padina - modernizarea drumului varianta Bolboci-Postavaru si aducerea aestuia la aceeasi clasa tehnica cu traseul propriu-zis al DN 714 - realizarea unei legaturi rutiere intre statiunile montane Pestera si Padina si DN 73 RucarBran ar duce la inchiderea inelului Bucuresti-Ploiesti-Brasov-Rucar-Bran-Pestera-PadinaMoroieni-Targoviste Bucuresti 1.2.6.2 Legaturi prin transportul prin cablu Se propun in acest sens urmatoarele: > Pentru subzona Pestera -modernizarea telecabinelor Pestera si Babele, precum si a cablului de transport, in lungime de 3.200 m -montarea a inca cinci instalatii de transport pe cablu pe versantul de nord, pana la Piciorul Obarsiei (2.025 m), circa 1.500 m si la est pana la Varful Cocora (2.162 m) circa 2.600 m, cu amplificarea functiilor de baza a acestor instalatii cu activitatile complementare specifice > Pentru subzona Padina -montarea a opt instalatii de transport pe cablu, din care doua pe versantul est si sase pe cel vest -pe versantul est, pana la Varful Cocora (2.162 m) in lungime de 5.200 m, pana la Varful Laptici (1.926 m), in lungime de 3.400 m - pe versantul vest pana la Varful Coteanu (1.970 m) si muntii Tatarului (1.950m), apoi muntele Grohotis (2.055 m), Varful Strungilor (2.060 m) si cabana Strunga (2.082 m), in lungime de 2.500 m. 1.2.6.3 Legaturi aeriene Se propune amenjarea unui helioport in zona sectorului social-gospodaresc In acest sens se propun urmatoarele: -parcari pentru fiecare structura de cazare-primire -parcaje publice in zona instalatiilor de transport prin cablu -parcaj public in zona Centrului de Pregatire Olimpica pentru 1000 locuri -parcaj pentru autocare in zona sectorului social-gospodaresc 6 locuri -sub zona Padina parcari poblice 1000 locuri -sub zona Pestre idem 172 locuri 1.2.8. Eliminarea deseurilor In acest domeniu deosebit de sensibil pentru o statiune turistica se propun urmatoarele: - amenajarea de platforme gospodaresti pe parcela fiecarui obiectiv, cu posibilitati de sortare a deseurilor, precolectare separate a celor nedegradabile si a celor biodegradabile. - amenjarea unei statii de transfer in zona sectorului gospodaresc pentru compactarea deseurilor voluminoase in vederea pregatirii lor pentru transportul si depozitarea la depozitul de la Fieni. Remarcam ca acest depozit nu intra in categoria depozitelor acceptate ca fiind ecologice. - evacuarea deseurilor, in special a celor biodegradabile se va efectua pe baza unui program strict, prin care sa se evite poluarea mediului.

1.2.9. Alte amenajari PUZ elaborat contine urmatoarele prevederi: 1.2.9.1 Starea si valoarea constructiilor din zona studiata. -Cladirile care se gasesc in stare buna de folosire sunt : Hotelul Pestera, Salvamont Pestera, Politia Montana Dambovita si casa de vacanta Rizescu - Cladirile in stare mediocra sunt : cladirea telecabinei Pestera, cladirea postului canton zoopastoral PIFCO Pucioasa, cabana Padina, cabana Diana. -in stare rea se gaseste cladirea SC Pajiste SA. 1.2.9.2 Alte utilitati necesare Elaboratorii raportului considera ca mai trebuie luate in considerare si urmatoarele amenajari: -cladirea organizatiei de stat care va administra statiunea si care poate avea nivelul de primarie oraseneasca de nivel mic. -cladirea pentru un punct de informare turistica, cu distribuirea de prospecte, materiale audio si video si in care se va putea organiza si o agentie de voiaj pentru rezervari cazare, excursii organizate, procesare bilete in special pentru turistii straini. -sistem complex de anunturi si avertizari stradale cu caracter turistic, planuri ale zonei, marcarea zonelor cu restrictii etc. -statie alimentare carburantu-lubrefianti, piese auto Deosebit de acesta trebuie avut in vedere necesitatea si amplasamentele pentru: statia de incinerare-cogeneratiava in cazul cand se va adopta aceasta solutie. statie de peage-taxare pentru auto la intrarea in statiune cu tarife pe perioade de stationare. spatii pentru amplasarea de corturi, in cazul in care se va accepta acest mod de turism si eventual un teren cu casute de camping.

SUB ZONA PESTERA Nr crt 1 Denumirea Nivel Hotel 1 B 3-5 stele

Dotari cazare, alimentatie noi Locuri Regim cazare de inaltime 200 P, P+2, P+6(7) Tabelul 1.1 Baruri Locuri Alte de oportunitati munca 240 40-60 50 Ceainarie, restaurant sauna60 baruri masaj, 80 mic billiard, dejun frizerie20 bufetcoafura, bar bancheta, receptii Idem 40-60 50 idem Locuri masa 120 600 15 150 -

2 3 4 5

Hotel 2 B Hotel 3 B Vile Pensiuni

3-5 stele 3-5 stele 3-5 stele 2-4

200 80 600, in circa

P+3(4) P+3(4) P+1 aprecia ta

stele total 1 Noi Capacitati existente Hotel 30 Pestera locuri 90 locuri

30 de unitati 1.080 3 stele 2 stele P+3

1.680 252 locuri

265

Diverse dotari ce pot fi dezvoltate si modernizate

TOTAL GENERAL 1.200

1.932

SUBZONA PADINA Tabelul1 2 Nr crt 1 2 Denumire Nivel Hotel 1A Hotel2A 4-5 stele 3-5 stele Locuri cazare 130 150 Regim de inaltime P+2-3 P+2-3 Locuri de Locuri masa de munca 150 20 restaurant 50 baruri 170 25 restaurant 100 baruri 120 restaurant 50 baruri 35 restaurant 20 baruri 170 restaurant 100 baruri 965 20 15 25 Alte oportunitati Se vor dezvolta Idem

3 4 5

Hotel 3A Hotel 4A Hotel 5A

3-5 stele 3-5 stele 3-5 stele

100 30 150

P+2-3 P+2-3 P+2-3

Idem Idem idem

total hoteluri

560

105

PADINA Minihoteluri Nr crt 6 7 8 9 10 11 Denumire Nivel Minihotel 6A Minihotel 7A Minihotel 8A Minihotel 9A Minihotel 10A Minihotel 11A 3-5 stele 3-5 stele 3-5 stele 3-5 stele 3-5 stele 3-5 stele 3-5 stele 2-4 stele Locuri cazare 20 20 20 20 20 20 120 Circa 150 unitati a 20 de locuri fiecare 3.000 3.680 Cabana Padina 3.680 P+1 Regim de inaltime P+2-3 P+2-3 P+2-3 P+2-3 P+2-3 P+2-3 Locuri de masa 35 35 35 35 35 35 210 Circa 150 a 25 de locuri 3.750 4.925 in curs de modernizare 4.925 1.065 Locuri de munca 10 10 10 10 10 10 60 Circa 150 a 56 persoane 900 Alte oportunitati -

Total minihoteluri 12 Vile 13 Pensiuni

Total vile si pensiuni Total amenajari noi Amenajari existente Total general

Capitolul 2. CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI Zona Petera-Padina este situat n centrul Parcului Natural Bucegi fiind una din cele mai cunoscute i folosite din punct de vedere turistic. Administrarea acestei zone trebuie s in seama de reglementrile legale care privesc Parcul Natural Bucegi. Pentru buna administrare a patrimoniului natural cat si pentru monitorizarea permanenta a tuturor activitatilor ce se desfasoara in perimetrul Parcului a fost necesara delimitarea unui numar de 11 sectoare, stabilita prin H.G. 230/2003. La delimitarea acestor sectoare s-a avut in vedere diversitatea patrimoniului natural, omogenitatea in ceea ce priveste proprietarii / administratorii de drept, posibilitati de acces, cazarea personalului, etc. Principalele caracteristici ale sectoarelor sunt: Sector Judetul nr. Denumire 1 2 Dambovita 3 4 5 6 Prahova 7 8 9 Brasov Total 2.1. Caracterizare geologic. Din punct de vedere geologic Parcul Natural Bucegi cuprinde, in limitele sale, doua entitati structurale majore si anume: panza getica a Carpatilor Meridionali spre vest si zona flisului Bratei ZanoagaLespezi Obarsia Ialomitei Dichiu Ialomicioara Vanturis Piatra Arsa Caraiman Bucsoiu 3191.4 1541.6 661.4 2087.8 3595.9 1208.5 1467.1 2059.9 1846.5 2281 1343.4 21284.5 663.6 609.4 2430.6 822.7 548.4 1682.5 612.3 1487.6 1109.4 1068.6 312.2 11347.3 3855 2151 3092 2910.5 4144.3 2891 2079.4 3547.5 2955.9 3349.6 1655.6 32631.8 Suprafata Suprafata Suprafata Fond Pajisti/gol totala Forestier de munte Suprafata in zona de conservare speciala pajiste Fond /gol forestier de munte 570.1 602.6 169.1 542.3 0.9 436.4 694.6 1514.2 917.1 747.3 420.4 6615 0 0 681.8 0 0 197.6 129.1 1038. 2 1057. 6 1041. 1 248 4393.4 Observatii

IV Bratei,III% Raciu V% Ob Ialomitei V% Ob Ialomitei V% Ob Ialomita, III% Raciu VI Ialomicioara IV Vl Izvorului V Sinaia, VI Piatra Arsa I Caraiman; II Vl Crebului IX Raul mare I Vl Portii, II Simon III Bangaleasa

10 Simon 11 Bangaleasa

Carpatilor Orientali la est. Zona de contact a celor doua structuri este ascunsa sub aria de dezvoltare a conglomeratelor de Bucegi medii si superioare. In partea vestica a Masivului, delimitata de raul Ialomita, de sub conglomeratele de Bucegi, apar la zi formatiuni cristaline si depozite sedimentare Jurasice si Cretacice (Neocomian Aptian inferior), in timp ce pe versantii estici si sudici ai Masivului apar la zi depozite de flis Neocomian pana la Aptian. Formatiunile cristaline cele mai raspandite sunt sisturile cristaline ale Seriei de Leaota cu Seria de Laresti Tamas si Subseria Calus Tamasel. Formatiunile sedimentare care acopera cristalinul de Leaota apartin Jurasicului si Cretacicului inferior. In cadrul Parcului Natural Bucegi se dezvolta depozite medio- si neojurasice, apartinand Seriei de Brasov precum si Seriei de Pre-Leaota diferentiate prin litofaciesul formatiunilor sedimentare. Formatiunile mai sus mentionate sunt bine reprezentate pe Muntele Lespezi, Zanoaga, Cheile Zanoagei, Cheile Rateiului, Muntele Gaura, Valea Horoabei, Cheile si Valea Tatarului. Seria de Pre-Leaota apare in partea de nord-vest a Masivului Bucegi, din Valea Gaura pana sub Muntele Ciubotea cuprinzand calcare oolitice, pseudoolitice, avand in baza microconglomerate cuartitice. Formatiunea Molasa albiana, cuprinde conglomeratele de Bucegi medii si conglomeratele de Bucegi superioare, asociate cu gresiile de Babele si de Scropoasa-Laptici. Aceasta formatiune reprezinta versantul estic al Masivului atingand o grosime de 1400 m. Gresia de Scropoasa Laptici se dezvolta in partea centrala a Masivului, versantul estic al Ialomitei unde se intrepatrunde cu gresia de Babele. Masivul Bucegi reprezinta un larg sinclinal, de directie NS, cuprinzand depozite sedimentare mezozoice, asezate in transgresiune peste un fundament de sisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate, in cea mai mare parte, din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi si gresii micacee. Catre marginea rasariteana masivului, in portiunea inferioara a versantului prahovean, conglomeratele de Bucegi se reazema pe formatiunile flisului cretacic inferior, cuprinzand Stratele de Sinaia, precum si depozite marnoase si gresoase, apartinand etajelor Barremian si Aptian. Calcarele jurasice sunt indeosebi de bine reprezentate in Culmea Strunga si pe V. Ialomitei, dand o nota deosebita peisajului, prin fenomenele carstice. De-a lungul intregului versant vestic al Masivului, intre calcarele jurasice si fundamentul cristalin, se interpun depozite silicioase de tipul jaspurilor cu radiolari, reprezentand Malmul inferior, precum si gresii si calcare nisipoase brune apartinand Doggerului. Conglomeratele de Bucegi constituie mare masa a sinclinalului acestui masiv. Catre vest ele se reazema pe calcarele jurasice din zona Tatarului-Strunga-Ciubotea si se intind peste V. Poarta pana in regiunea Bran, in acesta portiune acoperind direct cristalinul. Conglomeratele de Bucegi sunt calcaroase, poligene. 2.2. Caracterizare geomorfologic Parcul Natural Bucegi este bine delimitat ca unitate geografica de abrupturi tectonostructurale de dimensiuni mari care se opresc in vaile Prahovei, Cerbului si Brateiului, ori se continua pe culmi mai joase spre culoarele depresionare ale Branului. Inaltimea maxima atinsa in Parc este de 2505m (vf. Omu).

Inaltimea reliefului determina etajarea conditiilor de sol, vegetatie si clima, rezultand un peisaj armonios si complex. Muntii Bucegi sunt alcatuiti din doua ramuri principale, in forma de potcoava, care inchid intre ele bazinul superior al Ialomitei. Cele doua culmi pornesc din vf. Omu, punctul culminant al Masivului si din care se desprind alte ramuri secundare. Podul Bucegilor este mai dezvoltat in ramura estica a Masivului, la sud de vf. Omu, ingloband platourile din muntii Costilei, Caraimanului, Jepii Mari, Jepii Mici, Piatra Arsa, Vanturis. Pe partea dreapta a vaii Izvorul Dorului, Podul Bucegilor se continua cu culmile rotunjite: Baba Mare, Cocora, Laptici etc. In ramura vestica a muntilor Bucegi, platoul prezinta in componenta sa culmile: Doamnele, Gutanu, Batrana, Grohotisu, Tataru, Deleanu Lucacila si Lespezi. Caracteristic pentru podul Bucegilor este prezenta stancilor izolate ca: Babele, Sfinxul etc, forme reziduale rezultate ca urmare a proceselor eoliene, inghet-dezghet si siroire. 2.3. Formaiuni carstice In Parcul Natural Bucegi exista deopotriva relieful dezvoltat pe calcarele Oxfordian-Tithonic, considerat carst tipic si relieful dezvoltat pe conglomeratele cu ciment sau elemente calcaroase, albiene, considerat ca apartinand clastocarstului sau pseudocarstului. Din punct de vedere al organizarii in sisteme de retele subterane limita hidrogeologica dintre cele doua tipuri de roci este mai greu de evidentiat, ele comportandu-se adesea ca acvifere unitare pentru partea vestica a Masivului. In jumatatea estica a acestuia unde nu exista calcare, circulatia subterana prin conglomerate este de tip carstic. O caracteristica a carstului din Bucegi este insularizarea unor suprafete relativ unitare in sisteme carstice. Pentru fiecare subunitate de relief dezvoltate pe calcare si individualizata orografic corespunde un sistem carstic materializat printr-o arie receptoare clar delimitata, o retea si o resurgenta carstica unica. Sistemul Batrana-Pestera Ialomitei cuprinde extremitatea sud-estica a muntelui Batrana, Cheile Ursilor si Pestera Ialomitei. Pestera dreneaza apele ce se pierd prin ponoare pe suprafata platoului si in cursul superior al vaii Horoaba. Sistemul Horoabele cuprinde bazinul vaii Horoaba si un foarte important lapiez situat in versantul drept. Descarcarea apelor infiltrate pe suprafata lapiezului si in cheile Horoabei se face prin Izbucul din Gura Cheilor. Sistemul Strunga-Coteanu cuprinde lapiezul din muntele Strunga, dolinele din Valea Coteanu si Izbucul Coteanu aflat in apropiere de confluenta cu Valea Ialomitei. Sitemul Muntele Tatarului cuprinde un foarte interesant carst instalat atat pe suprafetele plane din zona somitala (lapiezuri), cat si pe numeroasele polite structurale si fracturi tectonice din versanti (doline, mici depresiuni alungite). Un fenomen carstic notabil sunt Cheile Tatarului in care se cunosc si doua pesteri. Descarcarea sistemului se face prin resurgenta de la Izvorul Pastravariei. 2.4. Caracteristici hidrologice Conformatia Masivului in forma de potcoava determina in mod evident dispunerea si directia de curgerea raurilor. Vaile pornesc radiar din jurul varfului Omu, principala axa de colectare a apelor din interiorul Masivului este Ialomita, care are un bazin simetric. Aceasta vale, alimentata din zapezi si ploi, izvoraste la mare inaltime de sub varful Omu si curge spre sud, in lungul axului sinclinalului. In sectoarele calcarose, Ialomita este alimentata si subteran, prin

drenaj carstic, de catre apele care se pierd pe suprafata platourilor cu lapiezuri si se indreapta catre izvoarele din axul sinclinalului (conform inclinarii stratelor). Numerosi afluenti cu obarsia pe/sub podul Bucegilor converg spre bazinetele amintite, contribuind la marimea debitului raului colector. Mentionam printre ei: Doamnele, Horoaba, Tataru, Mircea, Bolboci, Zanoaga pe dreapta; Sugari, Cocora, Blana, Oboarele, Scropoasa si Orzea pe stanga. In general, afluentii sunt seci in cursul mediu si superior dar in timpul averselor de ploaie au un regim torential. Intre vaile din interiorul Masivului Bucegi, paraul Izvorul Dorului prezinta un caz aparte. El izvoraste de sub Cabana Babele, strabate in lung platoul aflat in Culmea estica (dinspre Prahova), la inaltimi de 2100-1700 m, pe un traseu paralel cu Ialomita si suspendat cu 300400 m deasupra acesteia. Intre Varful cu Dor si Vanturis, Izvorul Dorului formeaza o frumoasa cascada, face un cot de 90o si se indreapta spre est, pentru a se varsa in Prahova. In cursul superior, mare parte din parau este sec (ca si micii lui afluenti) sau are putina apa, dar in regiunea in care isi schimba directia, incepe sa aiba apa si isi mareste debitul, asa incat la varsare apare ca un parau viguros, capabil sa transporte si sa depuna mari cantitati de aluviuni. Paraiele de la exteriorul Bucegilor apartin bazinelor Prahovei si Oltului. Paraiele Moraru, Cerbu, Jepii, Urlatoarea, P. Babelor, Peles si Zgarbura se varsa in Prahova. Versantul nordic este drenat de paraiele Glajariei, Malaiesti, Tiganesti, care, reunite, formeaza Ghimbavul. Paraul Ciubotei, Gaura - patrunsa mult in interiorul masivului - si Grohotisul converg spre Barsa, apele lor indreptandu-se spre Olt. Paraiele care dreneaza abruptul Bucegilor au pante repezi si sunt seci cea mai mare parte a anului, din cauza lipsei de izvoare. Acestea se situeaza mult mai jos, la 1000-1300m altitudine, la baza conglomeratelor si sunt determinate de formatiunile impermeabile barremian aptiene. Se poate vorbi de o linie de izvoare ce inconjoara abruptul Bucegilor pe toate laturile sale. Mai jos de ea toate paraiele au scurgere permanenta. 2.5.Caracteristici hidrogeologice Structura geologica si tectonica a Masivului Bucegi rezultata in urma proceselor de evolutie a cutarilor alpine, ofera conditii excelente de acumulare si circulatie a apelor subterane, data fiind si pozitia altitudinala, un nivel ridicat al precipitatiilor lichide si solide. Existenta unor hidrostructuri in Masivul Bucegi si la nord de acestea in culoarul Dambovicioara Postavarul - Piatra Mare este conditionata de o serie de factori de favorabilitate. Astfel se poate separa hidrostructura nord Bucegi ce ocupa arealul muntilor Ciubotea, Omu, Obarsia, Batrana, Doamnele, Costila, Caraiman, Babele, Jepii Mici si Mari. Alimentarea sistemului acvifer este de tip pluvionival, prin scurgerea apelor de suprafata din cristalinul Leaotei. Drenajul principal al acestei structuri se situeaza in versantul estic al Bucegilor, prin emergentele bogate ce apar la contactul dintre conglomeratele albiene si flisul cretacicului inferior, pe aliniamentul Valea Morarului, la nord si Valea Pelesului la sud. Descarcarea hidrostructurii catre est si sud-est tine de stilul tectonic al zonei, aproape fiecare emergenta fiind insotita de falii cu orientarea est-vest sau nord-vest la su-est: falia Jepilor Mari, falia Jepilor Mici, falia Urlatoarea Mica, faliile din Piatra Arsa, legate probabil din Valea Babei si a Pelesului. Prin urmare cea mai mare parte din debitul hidrostructurii nord Bucegi este deversat catre Valea Prahovei, si numai o parte este restituit Vaii Ialomitei. Conturarea unor rezerve exploatabile de ape subterane in hidrostructuri carstice a constituit si constituie una din problemele hidrogeologice dificil de rezolvat datorita complexitatii hidrodinamice a acestora.

2.6. Scurt caracterizare climatic Prin pozitia sa, Parcul Natural Bucegi se incadreaza climatului de munte caracterizat prin doua etaje: 1. montanforestier (intre 800 si 1800 m altitudine pe versantii sudici si 800-1600 m altitudine pe versantii nordici) 2. alpin cu doua subetaje: alpin inferior (1800 2000 m si respectiv 1600 1800 m altitudine) si alpin superior (extins deasupra limitelor citate mai sus). Caracteristicile principalelor elemente climatice suporta influentele circulatiei generale a atmosferei (de vest predominanta la peste 18002000 m altitudine pe versantii vestici si nordvestici si de est si sud-est care predomina pe versantii expusi spre est si sud-est), a expozitiei fata de Soare, a vailor principale care ii delimiteaza, ca si a structurii suprafetei active (altitudini de peste 2500 m, forme variate, vegetatie diversa, structura litologica, reteaua hidrografica etc.). Ca atare, temperatura medie anuala a aerului este de 4,9C. Luna cea mai rece din an este ianuarie (cu temperaturi cuprinse intre -3,9C si -5,2C in etajul montan si 10,8C in etajul alpin). Adesea, in zilele din semestrul rece al anului se realizeaza inversiuni de temperatura, cand la poalele muntelui si in culoarele montane limitrofe, temperaturile sunt mai mici decat pe munte, la altitudini superioare lor, datorita acumularii si sedimentarii aerului rece in formele negative respective. Luna cea mai calda este iulie (cu temperaturi intre +14,4C si +15,7C in etajul montan si +5,6C in etajul alpin). Umezeala relativa a aerului creste cu altitudinea de la 76% spre baza muntelui, la circa 84% spre limita superioara a etajului montan, remarcandu-se un climat racoros si umed. Observatiile meteorologice au aratat ca pe Vf. Omu, inghetul se poate produce in tot cursul anului. Aproape fara exceptie, au fost inregistrate in fiecare an temperaturi sub 0C, chiar si in lunile de varaiulie si august. In etajul inferior alpin durata intervalului posibil cu inghet este de 285-310 zile, iar zilele cu inghet, de 215-230. In etajul alpin superior, durata intervalului posibil cu inghet este de 310-345 zile, iar zilele cu inghet, de 230-265. In Parcul Natural Bucegi, vantul dominant este din sud-vest, vest si nord-vest cu cate 20% fiecare, in timp ce calmul atmosferic este sub 5% anual. In domeniul alpin, vantul bate cu viteze medii anuale de peste 6 metri/secunda; anual, vanturile cu viteze de peste 11 metri/secunda se produc in 200 zile, din care, in 100 zile sunt vanturi cu peste 16 metri/secunda, producand pe platoul Bucegilor si pe suprafata varfurilor golase, procese de deflatie. Pe platoul si pe varfurile Bucegilor directia dominanta a vanturilor corespunde directiei circulatiei generale a atmosferei in tara noastra, unde deplasarile maselor de aer se produc pe axa vest-est. Directia aproape constanta dinspre V NV a vanturilor in regiunile inalte ale masivului si intensitatea lor, determina diferentieri nete ale conditiilor stationale intre versantii expusi vantului si cei adapostiti. Astfel, versantii vestici si nord-vestici sunt expusi fenomenelor de deflatie, eroziune si dezagregare, in timp ce versantii estici si sud-estici, situati sub vant se bucura de o acoperire bogata de zapada, care topindu-se relativ repede primavara reda solului o cantitate mult mai mare de apa, foarte importanta pentru vegetatia alpina, expusa in general uscaciunii din cauza raririi aerului si a puternicii radiatii solare. Cantitatea de precipitatii cazute in perioada de vegetatie (iunie septembrie) este puternic influentata de relief. De exemplu, in timp ce in aceasta perioada la Sinaia cad in medie 378 mm ploaie, la Pestera Ialomitei 422 mm si pe Vf. Omu cad 480 mm. Fenomenele de eroziune torentiala pe versantii exteriori par sa fie maxime in jur de altitudinea de 1800 m. Pe platou insa, in timpul verii, curba de nivel de 2300m pare sa reprezinte limita

superioara a activitatii maxime pluviotorentiale. Culmile primesc iarna si primavara precipitatii cu mult mai bogate decat vaile invecinate. Vara si toamna insa, cantitati mari de precipitatii cad si pe pantele periferice, datorita norilor densi si masivi de ploaie, formati sub actiunea ascensiunii aerului. Caldarea interioara a Ialomitei, adapostita morfologic de vantul dinspre NV., apare in toate anotimpurile ca o zona mai uscata. Frecventa zilelor cu precipitatii este maxima in luna mai, iar cele mai bogate ploi se produc in tot masivul in lunile de vara (iunieaugust). Pe culmile Bucegilor, precipitatiile sub forma de ploi si burnita sunt legate de perioada relativ calda a anului. In restul timpului insa, inaltimile fiind sub temperaturi negative, primesc precipitatii solide, sub forma de zapada. La poalele masivului, precipitatiile solide alterneaza chiar si iarna, cu burnita sau ploi; in zona alpina insa, ele au exclusivitate absoluta in cele 4 luni de iarna (decembrie martie). In acest interval zapezile acopera aproape complet suprafetele intinse ale platoului Bucegi. Valorile lunare ale nebulozitatii ne arata ca in general, in Bucegi primavara este foarte noroasa si toamna foarte senina. Atat la Sinaia, la Pestera cat si la Vf. Omu, cele mai mari valori ale nebulozitatii sunt atinse in luna aprilie si mai, iar cele mai scazute in septembrie si octombrie. Ceata in regiunile de munte nu se diferentiaza de nori decat numai prin raportul fata de sol. Ceata cea mai frecventa este cea orografica. Durata stralucirii soarelui este strans legata de regimul nebulozitatii si al cetii. 2.7. Caracteristici pedologice Marea varietate a factorilor pedogenetici (clima, vegetatie, substrat litologic, relief), la care se adauga aceea a varstei absolute a diferitelor soluri, a determinat in Parcul Natural Bucegi formarea tuturor seriilor genetice de soluri montane si alpine. In general, se poate constata o succesiune altitudinala normala a solurilor zonale; in zona forestiera, de la cele brune slab acide (saturate, eubazice) de padure, pana la podzolurile humico-feriluviale si turbele oligotrofe, iar in zona alpina, de la solurile brune, tinere, de pajisti pe abrupturi, pana la cele humico-silicatice podzolice. Aparitia unor anumite roci a determinat formarea de soluri intrazonale. Astfel, pe calcare s-au format soluri litomorfe, rendzinice, iar pe roci acide solurile brune acide, criptopodzolice si podzolice care coboara intrazonal in zona solurilor brune de padure montane. Asociatiile vegetale s-au dovedit ca un factor pedogenetic indispensabil pentru formarea unor anumite tipuri de sol, ca de exemplu molidisurile si jnepenisurile cu Vaccinium si molidisurile cu strat gros si continuu de muschi acidifili, pentru formarea podzolurilor de destructie. Eroziunea prin apa si vant a determinat pe de o parte, coluvionarea materialelor fine humifere, iar pe de alta parte, mentinerea in stadii de tinerete a unor soluri si distrugerea partiala sau totala a altora. Apoi, deplasarea pe pante a materialului pedogen si chiar a solurilor formate, prin procesul de solifluxiune ca si prin scurgerile torentiale, au contribuit de asemenea, in mare masura la modificarea conditiilor de dezvoltare ale procesului de solificare. 2.8. Caracterizarea biodiversitii zonei n general, zona Petera-Padina se caracterizeaz printr-un nivel ridicat de diversitate specific i a tipurilor de ecosisteme/habitate. Desigur, pentru acesta zon turistic, este important evaluarea biodiversitii pn la limita accesului turitilor ceea ce necesit luarea n consideraie a unei multitudini de formaiuni vegetale ce sunt tipice Munilor Bucegi. Diversitatea speciilor vegetale:

Algele cuprind 375 de taxoni ce apartin la 8 filumuri: Cyanophyta = 138 taxoni, Chlorophyta = 78 taxoni, Xanthophyta = 49 taxoni, Bacillariophyta=81 taxoni, Chrysophyta=6 taxoni, Flagellata = 1 taxon, Euglenophyta = 2 taxoni, Pyrophyta = 2 taxoni. Algele au fost gasite in mai multe biotopuri: ape, roci, soluri, pesteri. Dintre acestia Sinaiella terricola Gruia si Oxicoccus irregularis Gruia, precum si formele morfologice Hydrurus vaucherii C.Ag. morpha amorpha Gruia si Hydrurus vaucherii C.Ag. morpha caulinara Gruia sunt unitati sistematice noi pentru stiinta, semnalate in decursul mai multor ani de catre cercetatorul Lucian Gruia (1962-1979). Ciuperci. Sunt cunoscute peste 800 specii, identificate pe diferite substraturi. Lichenii. Sunt identificati 141 de taxoni corticoli, 35 muscicoli, 48 lignicoli, 183 saxicoli, 78 tericoli. Dintre acestia, 4 specii si o varietate sunt endemice pentru M-tii Bucegi (Verrucaria bucegiensis, Polyblastia butschetschensis, Microglaena butschetschensis, Thelidium bucegiensis, Lecanora verrucosa var. bucegica) si doua specii sunt descrise noi pentru stiinta, cu locus classicus in aceasta regiune (Calicium cretzoiui Nadv. si Caloplaca calcivora Zasch.). Muchi. Cea mai mare parte este reprezentata de elementele montane (36,7 %), polizonale (25,1%), montan alpine (16,6%), si respectiv alpine (13,1%). Din punct de vedere al substratului predomina speciile tericole (27,7%) si saxicole (23,1%). Numarul mic al speciilor corticole se explica prin prezenta lor si pe alte substraturi ceea ce a dus la incadrarea acestora in categoria poliedaficelor. In privinta exigentelor hidrice predomina net speciile mezofile (53,2%), si higrofile (15,4%). Stefureac (1955, 1963) mentioneaza o serie de elemente boreale, cum sunt: Grimmia alpicola, Catoscopium nigritum, iar dintre speciile gasite numai in Bucegi sunt citate Riccia sorocarpa var. nana, Tayloria tenuis, s.a. Multe elemente sunt de origine tertiar cuaternara, fiind relicte arctice si subarctice (Conostomum boreale). Briofitele sunt prezente in toate etajele cat si in toate formatiunile de vegetatie, cu variatii in functie de conditiile de mediu. Se intalnesc, in etajul pajistilor alpine, grupari raslete de Polytrichum juniperinum, Polytrichum communae, Distichium montanum s.a., Pe vaile reci, umbroase gasim Bucegia romanica, descrisa in 1899 de Radian si despre care s-a crezut ca este endemism din Bucegi, ulterior fiind semnalata si in alte masive muntoase. In padurile de molid si de amestec predomina specii de Hylocomium splendens, Pleurozium schreiberi s.a. Majoritatea statiunilor cu elemente briofloristice importante se afla preponderent in rezervatiile naturale. De exemplu in Rezervatia botanica Turbaria Laptici, pe cursul superior al raului Ialomita, exista formatiuni turboase de Sphagaceae pe care se dezvolta numeroase elemente relictare ce merita protejate. Plante superioare. Se cunosc peste 1000 specii, raportate la suprafaa ntregului masiv. Numarul speciilor semnalate din Bucegi reprezinta circa 30% din totalul taxonilor cunoscuti in flora Romaniei. Cele mai bine reprezentate sunt: Compositele cu 179 de specii si Gramineele cu 103 specii. Cu peste 50 de taxoni sunt patru familii (Brassicaceae-56 de specii, Caryophyllaceae-52 de specii, Leguminosae-51 de specii, Rosaceae-49 de specii, Scrophulariaceae-49 de specii, Ranunculaceae-44 de specii si Labiatae-41 de specii). Elementul fitogeografic cel mai bine reprezentat este cel eurasiatic, cu un numar de 339 specii, ceea ce corespunde la 27,08% din totalul taxonilor analizati. Urmeaza in ordine ca numar de specii, elementul european cu 106 taxoni, adica 12,78% din numarul total. Deosebit de bine reprezentat este elementul central-european cu 147 specii, respectiv 11,47% precum si cel circumpolar cu 154 de specii, adica 12,30%. Numarul mare de specii circumpolare se

explica prin conditiile de clima din Masivul Bucegi, ce se caracterizeaza prin temperaturi mai scazute si precipitatii mai abundente. 2.9. Tipuri de vegetaie Vegetatia lemnoasa se repartizeaza in cadrul a doua subzone si anume : subzona fagului subzona molidisurilor ,

Speciile dominante fiind: fagul (Fagus sylvatica), bradul (Abies alba), molidul (Picea abies) si laricele sau zada (Larix decidua)., asociatia caracteristica fiind cea de Symphyto cordati Fagetum Vida, ce reprezinta climaxul fagetelor pure sau cu diseminatii de Abies alba si Picea abies din etajul montan. Este raspandita pe toate expozitiile, pe versantii slab inclinati. Dupa compozitia specifica a padurilor si succesiunea altitudinala a speciilor in cazul acestor subzone s-au deosebit urmatoarele etaje de vegetatie: montan inferior montan mijlociu montan superior

Molidisurile ce caracterizeaza etajul alpin superior sunt de tip Hieracio rotundati-Picetum Pawl. et Br., ce ocupa suprafete mari in bazinul superior al Ialomitei si pe versantul transilvanean, unde aceasta fasie este mult mai ingusta. Bradetele Bazanio-Abietum albae Wraber sunt instalate pe versantii moderat inclinati, pe suprafete relativ restranse, in preajma Sinaei si Poienii Tapului. Alte asociatii caracteristice vegetatiei de padure sunt cele de Poaeto-Pinetum sylvestris Borza, Piceto-Laricetum carpaticae Beldie, Vaccinio-Pinetum sylvestris Kobensa. Deasupra padurilor se intinde o fasie de tranzitie catre golul alpin, care pe versantul prahovean are pe alocuri, o mare intindere (Furnica, Jepi, Caraiman, Costila, Morarul, Bucsoiul). Palcurile si raristile din aceasta zona sunt formate din molid sau din larice, printre care se instaleaza adeseori tufarisuri de jneapan si anin de munte. Intre Claia Mare si V. Jepilor, raristea de larice cuprinde si numeroase exemplare de zambru (Pinus cembra), arbore rar si care reprezinta un relict glaciar. Vegetatia stancariilor. Grupeaza fitocenozele cosmofitice cu rol important in colonizarea fisurilor de stanci si in pregatirea substratului pentru instalarea noii vegetatii cu specii mai pretentioase fata de natura substratului. Ca asociatie caracteristice mentionam AsplenioCystopteridetum Oberd., asociatie sciafila, ce vegeteaza in fisurile si politele calcaroase ale masivului Leaota, in Vala Cheii si Cheile Crovului. Se remarca frecventa mare a speciei Poa nemoralis care poate fi considerata ca o diferentiala pentru masiv. Vegetatia de grohotisuri si bolovanisuri. Asociatiile de grohotisuri calcaroase din etajul alpin grupate in aliantele Papavero-Tymion-pulcherrimae, Teucrion montani, Androsacion alpinae, alcatuiesc un stadiu incipient de colonizare, legat de mentinerea unei mobilitati relativ active a substratului. Calamintho (baumgarteni)-Galietum anisophylli Beldie reprezinta una dintre cele mai reprezentative asociatii ale grohotisurilor calcaroase. Populeaza grohotisurile marunte de la baza sancariilor. Se dezvolta cu precadere pe coastele insorite, marginile caldarilor glaciare bine luminate.

Vegetatia de tufarisuri montane si subalpine. Cuprinde fitocenoze de origine primara sau secundara cu rol important in reglarea proceselor erozionale prin fixarea substratului si mentinerea stratului de zapada un timp mai indelungat, topirea acestuia facandu-se treptat. Cele mai importante tufarisuri in Bucegi sunt alcatuite mai ales din jneapan (Pinus mugo), anin de munte (Alnus viridis) sau din amestecaturi din aceste doua si mai putin ienupar (Juniperus nana). Dintre tufarisurile pitice smirdarul sau rododendronul (Rhododendron myrtifolium) formeaza una dintre cele mai remarcabile asociatii din Bucegi si se asociaza cu alti arbusti scunzi ca afinul si merisorul dar si cu Pinus mugo, ca de exemplu Rhododendro myrtifolii-Pinetum mugi Borza et Coldea, distribuite cu un optim ecologic pe platouri si versanti acoperiti abundent cu zapada in cursul iernii si expusi vanturilor umede. Tufarisurile pitice de azalee de munte (Loiseleuria procumbens) formeaza covoare dese si scunde, continue sau intrerupte de eroziuni de vant, pe coastele si seile puternic vantuite din zona alpina, pe soluri sarace si acide. Vegetatia buruienisurilor inalte de munte. Se caracterizeaza prin abundenta speciilor care acopera complet solul vegetand in statiuni adapostite, cu umiditate atmosferica relativ ridicata, fiind cantonate de regula in zona forestiera. Fiind frecvente in zona forestiera sunt instalate in lungul paraielor, cheilor, vailor inguste si hornurilor. In cheile stancoase din calcare - pe V. Pelesului - se gasesc buruienisuri luxuriant dezvoltate precum brusturii cu frunze foarte mari, Petasites albus si Petasites kablikianus, Aconitum toxicum. Heracleum palmatum (talpa ursului), endemism al Carpatilor, este bine reprezentata in etajul molidisurilor. Rumex arifolius, Geranium silvaticum dar si numeroase palcuri de urzici se intalnesc pe poteca Vaii Jepilor sau in dreptul Cascadei Caraimanului. Vegetatia pajistilor mezofile montane si subalpine. Sunt raspandite in etajul nemoral pe coaste domoale, insorite, vai, pe solurile brune de padure pana la podzoluri, reavane si relativ bogate in substrate nutritive (Agrosti-Festucetum rubrae Horv., Trifolio-Festucetum rubrae Oberd.). Dintre tipurile generale de pajisti in Parcul Natural Bucegi, pajistile de taposica (Nardus stricta) ocupa suprafete insemnate, continue, pe coastele slab inclinate din portiunea inferioara si mijlocie a platoului: pe podisul Muntilor Dichiu, Oboarele, Nucet, Blana, Laptici, Piatra Arsa si Cocora. Pajistile de pe versantii abrupti reprezinta cele mai interesante unitati de vegetatie din Bucegi. Aici sunt intalnite majoritatea elementelor specifice masivului, precum si cele mai multe endemisme si raritati floristice. Vegetatia specifica branelor de pe versantii insoriti se caracterizeza prin dominanta ierburilor: Sesleria haynaldiana, Carex sempervirens, Festuca saxatilis, Festuca amethystina, Festuca versicolor si Poa violacea. Dintre asociatii mai mentionam Poa (alpinae) - Prunelletum Oberd. ce alcatuieste pajisti compacte pe versanti moderat inclinati si in lungul vailor largi, Deschampsietum caespitoasee Horvati sau Melico-Phleetum maontani Bocaiu, Gergely et al. Tundrele alpine. Prin tundra alpina intelegem o serie de grupari vegetale cu caracter strict alpin, cu maxima extindere in etajul alpin superior si adaptate la conditiile de clima dintre cele mai aspre. Astfel asociatiile sunt alcatuite din plante pitice, alipite de sol, taratoare sau

rozulare, ca de exemplu Silene acaulis, Minuartia sedoides, Minuartia recurva, Minuartia gerardii. Spre deosebire de pajisti alpine, vegetatia de tundra alpina formeaza covoare intrerupte, in care ierburile fie lipsesc, fie sunt reprezentate prin specii scunde (Festuca glacialis, Luzula spicata, Luzula campestris s.a.). Tundrele alpine le gasim bunaoara pe Vf. Omul, Creasta Coltilor Obarsiei, Creasta Morarului, Culmea Scara, Vf. Bucsoiu. Vegetatia izvoarelor si paraielor subalpine si alpine. Cenozele fontinale, relativ restranse in Masivul Bucegi, prezinta o homeostazie ecologica asigurata atat din debitul neintrerupt al apei cat si din temperatura relativ constanta a acesteia in decursul intregii perioade de vegetatie. Asociatia muscinala Cratoneuretum filicino-commutati (Kuhn) Oberd. este caracteristica izvoarelor de altitudine, intre 1500 si 2000 m, alcatuind suprefete mici, pe marginile de rauri slab inclinate. Pe langa briofite se intalnesc si numeroase fanerofite ca Silene pussila sau Cardamine rivularis. Vegetatia de mlastini oligotrofe si eutrofe. Substratul geologic bogat in calcar si foarte permeabil, cat si seceta mai pronuntata fata de alte masive, au facut ca turbariile si mlastinile din Masivul Bucegi sa fie mai rare si reduse ca suprafata insumand un procent de sub 0,5 % din suprafata pasunilor masivului. Caracteristice sunt asociatiile de Caricetum canescentinigrae (fuscae) Vlieger si Carici-Blysmetum compressi Eggler. 2.10. Fauna In urma investigatiilor efectuate reiese faptul ca in Masivul Bucegi sunt cunoscute pana in prezent 3500 specii animale. Deosebit de bogata este si fauna de gasteropode ce se caracterizeaza prin prezenta aproximativ 105 specii, dintre care citam: Dauderbardia transsylvanica, Monacha vicia, Agardhia bielzii, A. bielzii var. romanica, Cochlodina transsylvanica, Pseudoalinda montana, Uncinaria elata, Alopia livida, Alopia canescens haueri, Alopia nixa, A. straminicollis. Datorita marilor adaptari, speciile din aceasta clasa ocupa aproape toate mediile, caracter ce le incadreaza ca elemente cosmopolite. Oligochetele, cunoscute ca specii deosebit de importante in procesele de pedogeneza se gasesc in etajele de vegetatie forestiera si in etajul pajistilor alpine. Ca reprezentative pentru Masivul Bucegi sunt: Fridericia ratzeli, Enchytreus albidus, Allolobophora dacica, Octolasium lacteum. Tardigradele sunt reprezentate de 36 specii, avand varietate foarte mare, ele fiind semnalate in briofite. Dintre speciile caracteristice anumitor locuri din Bucegi se pot mentiona: Hypsibius spitzbergensis, H. microbs, H. dujardini. Crustaceele sunt reprezentate prin 23 specii dintre care specifice Bucegilor sunt in numar de 5 specii. Miriapodele (diplopode si chilopode) sunt reprezentate prin 20 specii caracteristice ecosistemelor forestiere, ele apartinand genurilor Lithobius, Geophilius, Scolopendra. Cele mai reprezentative nevertabrate semnalate in Bucegi sunt arahnidele si insectele. Dintre arahnide araneele sunt reprezentate prin 13 specii, iar acarienii prin 145 specii. Dintre speciile caracteristice acestei zone amintim: Allothrombium fuliginosum, Oribatula alpina, unele specii ale genurilor Phthynacarus, Steganacarus, Suctobelbella, specifice zonei montane si in special zonei forestiere. Clasa Insecta cuprinde 1300 specii dintre care cele mai reprezentative apartin urmatoarelor ordine: Hymenoptera, Coleoptera, Lepidotera si Diptera. Din aceasta clasa foarte multe specii

sunt endemice pentru Bucegi, fiind semnalate urmatoarele: Leuctra carpatica, Cloroperla kisi, Nemoura carpatica, N. fusca, Carabus arvensis charpathicus, C. Planicollis carpathica, Erbia pharte romaniae. Din fauna acvatica specia Salmo trutta fario (pastravul de munte) este slab reprezentata in raul Ialomita, iar specia Oncorhynchus mykis in paraiele de munte de pe Valea Cerbului. Cele 11 specii de amfibieni semnalate in Bucegi, sunt reprezentative lantului carpatic, deci si acestui masiv. Din aceasta clasa specifice zonei montane sunt: Salamandra salamandra, Triturus cristatus, Triturus montandoni , Bombina variegata, Bufo bufo, Rana temporaria. Datorita vulnerabilitatii acestor specii in perioada de reproducere numarul lor s-a diminuat semnificativ si se impune in viitor adoptarea unei strategii de conservare, care sa includa identificarea siturilor de reproducere si cartarea habitatelor. Reptilele, de asemenea prezente in fauna Masivului Bucegi sunt reprezentate de ordinul Sauria si ordinul Ophidia. Speciile citate sunt tipice ecosistemelor forestiere montane. Specia Lacerta agilis a fost semnalata in fagete iar specia Lacerta vivipara in zona alpina. Mai amintim prezenta speciilor: Coronella austriaca si Vipera berus pe platoul Bucegilor, prin jnepenisuri. Dintre vertebrate clasa pasarilor este reprezentata prin 129 specii. Avifauna masivului poate fi impartita dupa criterii de vegetatie si dupa criterii etologice. In primul caz avifauna se imparte in: avifauna alpina si avifauna forestiera, fiecare categorie avand specii caracteristice. Dupa criteriul etologic avifauna masivului poate fi impartita in: specii care cuibaresc in aceasta zona, specii de pasaj si specii care vin si cauta hrana in aceasta zona. Din cele 129 specii semnalate, 50 apartin categoriei celor care cuibaresc in aceasta zona si pe care le putem considera specifice Bucegilor: Corvus corax, Troglodytes troglodytes, Saxicola rubetra, Oenanthe oenanthe, Phoenicus ochruros, Turdus merula, Phyloscopus collybita, Prunella collaris, P. modularis, Lanius collurio. Majoritatea speciilor din aceasta clasa au o raspandire palearctica. In ceea ce priveste speciile de rapitoare mari disparute din fauna Romaniei si prezente in trecut si pe teritoriul parcului (Aegypius monachus, Aquila chrysaetosus, Gypaetus barbatus ) se va urmari reintroducerea lor in habitatele specifice. Fauna de mamifere este reprezentata de 45 de specii care populeaza padurile ce inconjoara poalele masivului cat si in cele din etajul subalpin: Cervus elaphus, Capreolus capreolus, Sus scrofa attila, Lynx lynx, Canis lupus, Vulpes vulpes, Felis silvestris, Ursus arctos, Rupicapra rupicapra, Sciurus vulgaris, Muscardinus avellanarius, Microtus arvalis, Apodemus sylvaticus, Clethrionomis glareolus. Se mai intalnesc parsul comun (Glis glis), destul de frecvent, si mai rar parsul cu coada stufoasa (Dryomis nitedula). Majoritatea speciilor de mamifere au o reprezentare biogeografica palearctica. In acest masiv exista o mare varietate de specii care constitiue elemente de o reala valoare stiintifica. In primul rand, din punct de vedere biogeografic, intalnim specii strict europene: Mnioba tetraodum, Habrotracha elegans, Lepadella rottemburgii, Sena obscura, S. montana, Meles meles, Felis silvestris, Lynx lynx, Sus scrofa attila. De o mare diversitate se bucura si speciile euroasiatice: Rivulogammarus balcanicus, Briocamptus zschoukkei, Dendrobaena byblica, Leuctra fusca, Geotrupes pomonae, Bibio clavipes, Aporia crataegi, Triturus vulgaris vulgaris. Ca elemente eurosiberiene semnalate si in aceasta zona citam cateva specii din numarul mare existent: Tropacarus carinatus, Notrus palustris, Iacarus coracinus, Eupelops duplex, Capnia vidua, Bombus subteraneus, Turdus pilaris. Speciile de pasari Columba palumbus, C. oenas, Streptopelia turtur, Coracios garrulus sunt semnalate in arealul euro-turchestanic. Un alt criteriu care aduce argumente convingatoare in privinta apicarii strategiilor de conservare a rezervatiilor din cuprinsul Parcului este prezenta multor specii endemice

montane: Allothrombium fuliginosum, Ena obscura montana, Allolobophora dacica, Leuctra carpatica, Nemoura carpathica, N. fusca, Erebia pharte romaniae. O parte din speciile identificate in Bucegi sunt considerate rare: Hermanniela dolosa, Macrobiotus hibernicus, Hypsibius clavatus, H. nodosus, H. tuberculatus, Vipera berus. De o deosebita importanta sunt speciile relicte glaciare semnalate in aceasta zona: Pachimerium tristanicum, Ena obscura montana, Amara erratica, Biapertura affinis, Lacerta vivipara. Ca specii ocrotite citam: Formica rufa, Tetrao urogallus, Lynx lynx, iar speciile de pasari Aegypius monachus, Aquila chrysaetos sunt elemente disparute si care trebuie reintroduse in aceasta zona, avand in vedere importanta lor ecologica. 2.11. Tipuri de habitate caracteristice zonei Petera-Padina 1 Tufriuri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus) de la 1800 m altitudine, specii alpine, circumpolare i boreale. Este un habitat periclitat. Tufriuri sud-est carpatice de jneapn (Pinus mugo) cu smirdar ((Rhododendron myrtifolium)- habitat tipic pentru etajul sub-alpin al Carpailor; strat compact de jneapn, nalt de 2-2,5 m. Habitat periclitat. Tufriuri sud-est carpatice de coacz (Bruckenthalia spiculifolia) i ienupr pitic (Juniperus sibirica) n etajul subalpin, specii arcto-alpine i circumpolare; habitate valoroase, mai rare. Tufriuri sud-est carpatice de ienupr pitic (Juniperus sibirica) habitat periclitat. Tufriuri sud-est carpatice de anin verde (Alnus viridis) - specii alpine i boreale; habitat de valoare moderat. Tufriuri sud-est carpatice de soc rou (Sambucus racemosa) habitat format n ochiuri de pdure ca un stadiu succesional antropic; valoare redus. Tieturi de pdure cu zmeur (Rubus idaeus) fitocenoz format n locul pdurilor tiate ras, este un stadiu succesional normal spre pdureade fag. Pajiti sud-est carpatice de Asperula capitata i Sesleria rigida habitat endemic, foarte valoros. Pajiti sud-est carpatice de rogoz pitic (Kobresia myosuroides) i Oxytropis carpatica habitat alpin, relict glaciar, endemic, foarte valoros. Pajiti sud-est carpatice de coarn (Carex curvula) i Primula minima habitat primar, ntins pe suprafee mari, fr o importan deosebit pentru conservare. Pajiti sud-est carpatice de pruc (Festuca supina) i Potentilla ternata habitat restrns ca suprafa, relict glaciar, endemic, foarte valoros. Pajiti sud-est carpatice de piu de stnci (Festuca saxatilis) habitat extins pe suprafee mari, endemic, foarte valoros. Pajiti sud-est carpatice de poic (Nardus stricta) i Viola declinata habitat extins pe suprafee mari, valoros mai ales la nivel european. Pajiti sud-est carpatice de rogoz (Carex sempervirens) i coarn mare (Sesleria bielzii) habitat extins pe suprafee mari, endemic, foarte valoros.
1

dup Doni et coll., 2005

Comuniti sud-est carpatice de buruieniuri nalte cu Telekia speciosa i Petasites hybridus ocup suprafee de cteva sute de ha, habitate fr o valoaredeosebit pentru conservare. Pduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra habitat de suprafee foarte mari, valoare moderat. Pduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum suprafee mari, valoare moderat. Pduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii habitat desuprafa mic, dispersat ntre celelalte habitate cu molid, fag i brad; foarte valoros. Pduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra habitat frecvent, valoare moderat.

CAPITOLUL 3 ASPECTE RELEVANTE ALE STRII ACTUALE DE MEDIU I A EVOLUIEI SALE PROBABILE N CAZUL NEIMPLEMENTRII PROIECTULUI Mediul natural al zonei se caracterizeaz att prin pstrarea de caracteristici vechi, primare, tipice pentru habitate muntoase ct i prin caracteristici determinate de dezvoltarea economic/turistic, inerent. n privina comunei Moroeni, localitatea este atestata din secolul al XIX-lea- anul 1800. Au fost atestate arheologic in vatra satului asezari geto-dacice din secolul al XI-lea dar si monede grecesti din secolul al II i.d.Hr. Pana in 1948, an in care a avut loc nationalizarea tuturor terenurilor indiferent de categoria de folosinta si proprietar, marea majoritate a suprafetelor de teren au fost proprietate particulara, demn de ramarcat fiind prezenta in zona a proprietatilor Casei Regale, a lacasurilor de cult precum si a micilor proprietari. Forma de proprietate din trecut se reflecta asupra structurii actuale a proprietatii, unele fiind in curs de retrocedare. Inainte de 1948 padurile au apartinut urmatoarelor categorii de proprietari: -mari proprietari; -statul roman ; -diferite persoane juridice ; -micii proprietari. Incepand din anul 1948 terenurile au intrat in proprietatea statului. In 1920 s-a construit barajul de captare a apei pentru uzina electrica de la Dobresti. 3.1. Aspecte economico-sociale. Comuna Moroeni este situata la extremitatea nordica a judetului Dambovita si are o suprafata de 28.739 ha. Se invecineaza la nord cu judetul Brasov, la est cu judetul Prahova si la vest cu judetul Arges. Localitatea Moroeni se dezvolta de o parte si de alta a D.N. 71 (Targoviste-Sinaia pe D.C. 147). Populatia comunei numara 5241 locuitori, reprezentand 1748 gospodarii amplasate pe suprafata de 385 ha, teren intravilan. Dintre principalele activitati economico-sociale ce se desfasoara pe teritoriul localitatii amintim: exploatare resurse naturale, pomicultura, zootehnie, turism, comert, tratament, invatamant. Date statistice privind: 1.unitatile de invatamant Invatamant prescolar Invatamant primar si gimnazial Invatamant liceal Nr. gradinite 2 Nr.scoli 2 Nr.licee Nr.copii inscrisi 98 Nr.elevi inscrisi 561 Nr. elevi inscrisi Nr.cadre didactice 4 Nr.cadre didactice 20 Nr.cadre didactice -

2. unitati sanitare: 2 dispensare 3. lacasuri de cult : 2 biserici 3.2. Oferta turistic actual a Parcului pentru drumetii: - exista 34 de trasee turistice de diferite grade de dificultate transport pe cablu exista o telecabina la busteni si una la Sinaia care duce pana pe platoul Bucegilor pentru alpinisti avem unii dintre cei mai impunatori pereti din tara Peretele Costilei, Peretele Vaii Albe pentru ciclisti sunt doua trasee pe drumuri judetene cu o lungime totala de aprox 60 de kilometri pentru skiori sunt amenajate 3 partii de ski in Statiunile turistice Sinaia si Busteni pentru pescari se poate pescuii cu autorizatie pe Lacul de acumulare Bolboci si pe foarte multe vai montane pentru cercetatori exista in parcul Natural Bucegi peste 3500 de specii de flora dintre care foarte multe sunt ocrotite de lege pentru fotografi sunt foarte multe puncte de belvedere , se pot face observatii la fauna, fotografiere flora.

Puni aferente judeului Dmbovia PASUNI PARCUL NATURAL BUCEGI Tipuri de pasune nr. Denimire Trup 31 Duda mare 23 Cufuritu 24 Raciu 32 Deleanu 33 Lucacila 45 Zanoaga 34 Lespezi 35 Plaiul Mircii 36 Padina 37 Batrana 38 Doamnele 39 Blana 40 Clinul Beiului 41 Vanturis 42 Paduchiosul 43 Dichiu 44 Pripor Obarsia Ialomitei Cocora Laptici Coteanu supr. ha pasune gr.I 32.3 gr.II 191 15 58.5 237.7 132.7 42.9 19.7 62.8 347.3 193.8 136.2 130.8 83.2 56 86 429.2 7.6 Folosinta-hapasune cu arbori gr.I gr.II supr. prod. pasune impadurita gr. a II gr.I a constructii neproducti tipul va - hapasunii pasune in zona speciala 0.2 12.8 N.s.-F.r. F.r.-F.o. N.s.-F.r.F.o. N.s.-F.r. N.s.-F.r. N.s.-F.r. N.s.-F.r. N.s.-F.r. N.s.-F.r. N.s.-F.r. N.s. N.s.-F.r. N.s.-F.r. N.s.-F.r. N.s.-F.r. N.s.-F.r. N.s.-F.r. N.s.-F.r. N.s.-F.r. N.s.-F.r. N.s.-F.r.

pasunabi ha la - ha 129.2 14.5 41.2 174.2 97.1 34.4 13.8 50.2 291.8 166.7 122.6 72.6 66.6 44.8 162.5 369.5 38.3

1 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

236.3 15 58.5 331.7 184.8 63.5 22.5 62.8 408.1 344.3 136.2 145.7 92.6 56.1 195.7 437.5 53.9 780.5 294.11 271 179.69

40.3 48.4

0.3 0.1

18.1

53.4 3.6 2.5 2.8 28 10

31.4 150.3 4.8

1.4 0.2 0.1 0.1 0.1 0.1 0.3 0.2 0.2 0.2 0.1 0.1

9.3 109.6 8 46.1

780.5

23 24 25 26

Tataru Nucet Oboarele Surlele TOTAL DB.

196.45 265.85 129 87 5048.8

259.1

2230.4

155.7

35.4

1890

0.2 0.1 0.1 0.1 4.0

113.1

N.s.-F.r. N.s.-F.r. N.s.-F.r. N.s.-F.r. .

780.5

3.3. Aspecte importante privind valoarea de conservare a biodiversitii n cadrul Parcului Natural Bucegi Parcul Natural Bucegi s-a constituit prin Ordinul 7/27.01.1990 al M.A.P.P.M. In prezent statutul legal al Parcului Natural Bucegi a fost dat de Legea 5/12.04.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III a - "Zone naturale protejate de interes national si monumente ale naturii" 1.0- "Rezervatii ale biosferei, parcuri nationale sau naturale" la pozitia H- "BUCEGII" - cu o suprafata de 32 663 ha, intins pe teritoriul a 3 judete: Prahova, Dambovita si Brasov. Parcul Natural Bucegi, rezervatiile naturale din acesta contin cele mai reprezentative esantioane ale cadrului natural, sub raport stiintific, valoric, genetic, functional estetic, ce concentreaza o diversitate impresionanta de asociatii vegetale si animale. Din punct de vedere geologic, Parcul Natural Bucegi cuprinde, in limitele sale, doua entitati structurale majore si anume: panza getica a Carpatilor Meridionali spre vest si zona flisului Carpatilor Orientali (panza de Ceahlau a Dacidelor si Externe) la est. Zona de contact a celor doua structuri este ascunsa sub aria de dezvoltare a conglomeratelor de Bucegi medii si superioare. Din punct de vedere geomorfologic, Parcul Natural Bucegi este bine delimitat ca unitate geografica de abrupturi de dimensiuni mari, care se opresc in vaile Prahovei, Cerbului si Brateiului, ori se continua pe culmi mai joase spre culoarele depresionare ale Branului. Inaltimea maxina atinsa in Parc este de 20505 m (Varfu Omu). Aspecte hidrologice : Principala axa de colectare a apelor din interiorul masivului este Ialomita, care are un bazin simetric si afluentul sau principal Prahova, alimentati din zapezi si ploi, izvorand la mare inaltime de sub varful Omu. Curgand in lungul axului sinclinalului, cele doua cursuri de apa sunt alimentate si subteran, caci apele infiltrate pe flancuri se scurg spre albia Ialomitei si Prahovei conform inclinarii stratelor. Numerosi afluenti cu obarsia pe/sub podul Bucegilor converg spre bazinetele amintite, contribuind la marimea debitului raului colector. Mentionam printre ei Doamnele, Horoaba, Tataru, Mircea, Bolboci, Zanoaga pe dreapta; Sugari, Cocora, Blana, Oboarele, Scropoasa si Orza pe stanga. In general, afluentii sunt seci in cursul mediu si superior dar in timpul averselor de ploaie au un regim torential. Acest Parc prezinta o importanta deosebita prin aceea ce adaposteste specii floristice endemice, cum sunt Taxus baccata (Tisa), Gentiana lutea(Ghintura galbena), Larix decidua (Larice), Rhododendron kotshyl-Simk (Smirdarul), Daphne blagayana fray (Iedera alba), Salix myrtelloydes (Salcia de turba), Leontopodium alpinum (Floare de colt), etc. De asemenea, se constituie ca un habitat pentru capra neagra, acvila de munte, ras si ursul brun, specii ocrotite prin legile in vigoare. 3.4. Arii protejate aflate n apropierea zonei proiectului PESTERA COCORA- VALEA HOROABEI Categoria ariei- IUCN- IV - rezervatie naturala.

30

Aspecte geologice/geomorfologice: Rezervatia include un relief complex dezvoltat pe calcare si conglomerate cuprinzand Pestera Ialomitei si imprejurimile, cheile Ursilor, cheile Pesterii, Valea Horoabei (care apare ca zona protejata distincta, pe lista Academiei Romane, sub numele de Canionul Horoabei dar majoritatea autorilor o includ intr-o singura rezervatie). Aval de confluenta cu paraul Doamnei, Ialomita se angajeaza in strapungerea pe aproape 1, 5 km lungime a marginii estice a unei mase de calcar jurasic care intra in alcatuirea muntilor Batrana si Strungile. Legat de aceasta a rezultat in urma proceselor de dizolvare si eroziune un bogat carst cu variate forme de suprafata si subterane (chei, grote, pesteri, pereti inalti si tancuri stancoase). De la nord spre sud succesiunea este urmatoarea: cheile Ursilor, in nord vest, relativ lungi (1 km), cheile Pesterii, mai scurte (250 m), insa deosebit de inguste, Pestera Ialomitei, Pestera Pustnicul. Rezervatia cuprinde si sistemul carstic Valea Horoabei: lapiezuri, cheile (canionul ) Horoabei, Turnul Seciului. Aspecte pedologice: Solurile sunt brune podzolite feriiluviale si podzoluri. Aspecte hidrologice: Rezervatia naturala Pestera Cocora este situata de o parte si de alta a cursului superior al raului Ialomita, imediat in aval de confluenta paraului Doamnele cu Ialomita (numita pana in acest punct Obarsia Ialomitei). Apele Ialomitei patrund in cheile Ursilor (in dreptul muntelui Batrana), croindu-si drum printre peretii stancosi. Primeste apele ce izvorasc din valea muntelui Cocora, pe partea stanga si intra in cheile Pesterii cu peretii drepti, unde, in flancul drept, in calcarele jurasice ale muntelui Batrana este sapata Pestera Ialomitei. Scapata din cheile Pesterii, Ialomita strabate rezervatia prin partea ei estica, primind ca afluent (dreapta) valea Horoabei, care la randul ei strabate rezervatia, prin nord - vestul acesteia, trecand prin canionul Horoabei. Aspecte climatologice: temperatura medie anuala: 3oC, precipitatii medii anuale: cca. 1100 mm, directia predominanta a vanturilor: sud - vest, nord - vest, vest, viteza medie anuala: 8-10 m/s Specii de flora: Rezervatia Pestera Cocora cuprinde padurea molidisuri (Picea abies) si pajistile de pe muntii Cocora si Batrana, precum si vegetatia subalpina de pe muntele Cocora, muntele Batrana si Valea Horoabei: Festuca apennina (paius), Viola biflora, Valeriana montana, Arabis alpina, Poa alpina, Carduus personata, etc. se intalnesc palcuri de larice (Larix decidua) pe stancile din Cheile Ialomitei, jnepenisuri (Pinus mugo) pe Valea Horoabei, muntele Batrana, muntele Cocora, palcuri sau exemplare de zambru (Pinus cembra) pe Valea Horoabei, muntele Batrana si muntele Cocora. Specii de fauna: Fauna este bogata si diversa. Dintre mamifere amintim: Cervus elaphus (cerbul), Ursus arctos (ursul brun), Capreolus capreolus (caprioara), Lynx lynx (rasul), Felis silvestris (pisica salbatica), etc. ; Dintre pasari mentionam: Corvus corax (corbul), Turdus merula (mierla), Prunella modularis (brumarita), Tetrao urogallus (cocosul de munte), Troglodytes troglodytes (ochiuboului), Alauda arvensis (ciocarlia), Anthus spinoletta (fasa de munte), etc. Din fauna acvatica, specia Salmo trutta fario (pastravul de munte) populeaza apele raului Ialomita si ale afluentilor sai.

31

O bogata fauna fosila de amoniti (Phylloceras antecedens, Holcophylloceras zignoianum), cefalopode si brahiopode a fost identificata in orizontul de calcare jurasice din Valea Horoabei. Specii protejate: Nevertebrate: Phylloceras antecedens (amonit) si Holcophylloceras zignoianum (amonit) Mamifere: Cervus elaphus (cerbul), Ursus arctos (ursul brun), Capreolus capreolus (caprioara), Lynx lynx (rasul), Felis silvestris (pisica salbatica) Plante: Festuca apennina, Hesperis moniliformis (nopticoasa), Iris dacica (stanjenelul de munte), Secale montanum, Pinus cembra (zambrul), Larix decidua (laricea, zada), Dianthus gelidus (garofita), Draba haynaldii, Hepatica transsilvanica (crucea voinicului), Saxifraga demissa, Trisetum macrotrichum Specii endemice: Ca raritati floristice intalnim: Festuca apennina, Hesperis moniliformis (endemism relictar - nopticoasa), Iris dacica (endemism pentru Carpatii sudici stanjenelul de munte), Secale montanum, Dianthus gelidus (garofita), Draba haynaldii, Hepatica transsilvanica (crucea voinicului), Saxifraga demissa, Trisetum macrotrichum, etc. TURBARIA LAPTICI Categoria ariei-IUCN-IV - rezervatie naturala. Aspecte geologice/geomorfologice: Turba, micacee, la poalele muntelui Laptici. de 1 m grosime este asezata pe gresii

Aspecte hidrologice:Rezervatia naturala Turbaria Laptici tipic oligotrofa - se afla pe malul stang al paraul Scandurarilor. Apele curgatoare din amonte de rezervatie, o strabat divizandu-se in firisoare mici, apoi se colecteaza in vai mai adanci, cele mai multe varsandu-se in raul Ialomita. Apa mlastinei oligotrofe, de culoare usor galbuie are un pH cuprins intre 4,5 5,5. Aspecte climatologice: temperatura medie anuala: 3oC, precipitatii medii anuale: cca. 1100 mm, directia predominanta a vanturilor: sud - vest, nord - vest, vest, viteza medie anuala: 8-10 m/s. Specii de flora: aglomerarile de Sphagnum formeaza depozite de turba. Flora sphagnetului este dominata de diferitele specii de Sphagnum (muschi), Tayloria (muschi coprofili), Carex (rogoz), Eriophorum (bumbacarita). Dintre briofite se pot aminti: genul Sphagnum cu numeroase specii (S. acutifolium var. verisicolar, S. plumulosum, S. fuscum, S. recurvum, S. magellanicum var. roseum), precum si Tayloria acumulata, T. tenuis, Polytrichum commune, P. strictum, P. gracile, Dicranum scoparium, etc. Criptogamele vasculare cuprind speciile: Lycopodium selago (bradisor), Selaginella selaginoides (strutusori), Equisetum palustre (barba ursului de bahne), E. variegatum.

32

Flora fanerogama este reprezentata prin specii care s-au adaptat mediului oligotrof (inclusiv specii de plante lemnoase): Agrostis rupestris (iarba stancilor), Alchemilla alpestris, Chalta laeta, Carex sp. (rogoz), Eriophorum sp. (bumbacarita), Hieracium auricula (opintic), Juncus articulatus (rugina), J. triglumis (rugina), Juniperus sibirica (ienupar pitic), Pinus mugo (pin), Picea abies (molid), Betula pendula, B. pubescens (mesteacan), Pinguicula alpina (foaie grasa), P. vulgaris (foaie grasa), Trifolium pratense ssp. nivale (trifoi rosu), Salix myrtilloides (salcie de turba), Salix phylicifolium (salcie pitica), Vaccinium myrtillus (afin), V. uliginosum (afin), V. vitis - idaea (merisor de munte), Valeriana simplicifolia. Specii de fauna: Fauna reofila, bogata in specii este caracteristica tuturor apelor de munte. Majoritatea speciilor sunt sfagnobionte si sfagnofile. Amintim clasele: Ciliata, Turbellaria, Nematoda, Oligochaeta, Tardigrada, Rotifere. Dintre Thecamoebae gasim reprezentanti ai genurilor: Arcella, Centropyxis, Corythion, Difflugiella, Difflugia, Euglypha, Nebela, Sphenoderia. Totodata se gasesc si reprezentanti din: increngatura Molusca, ordinele Copepoda, Ostracoda, Amphipoda, Ephemeroptera, Plecoptera, Trichoptera, Coleoptera, Diptera (familiile: Chironomidae, Simulidae, Culicide, Tabanide). Specii protejate: Salix myrtilloides, Salix phylicifolium, Swertia punctata Specii endemice: Salix myrtilloides (salcie de turba) relict glaciar, de origine nordica, aflat in unica statiune din tara, la limita cea mai sudica a arealului european (numai in Coreea si Manciuria se gaseste in statiuni mai sudice decat aici), Salix phylicifolium (salcie pitica), Valeriana simplicifolis si oreofitul balcanic foarte rar in Romania, Swertia punctata. CHEILE TATARULUI Categoria ariei-IUCN-IV - rezervatie naturala. Aspecte geologice/geomorfologice: Rezervatia cuprinde un relief dezvoltat pe calcare jurasice, fiind dezvoltat un sistem carstic alcatuit din lapiezuri, doline, chei (Tatarului) si grote, dintre care cea mai importanta este Pestera Ursilor. Pestera Ursilor cea mai inalta statiune paleolitica de la noi din tara este excavata in calcarul tictonic al muntelui Tataru, la inaltimea de 1548m. Stratele doggerului superior, apar pe ambii pereti ai cheilor, la baza calcarelor albe cenusii, fiind inzestrate cu o fauna fosila abundenta. Pe versantul drept al Ialomitei, apar atat bathonianul, cat si callovianul inferior. Stratul ce apartine bathonianului este format din calcare galbui si brun roscate cu multe fosile. El se iveste si in malul stang al Ialomitei. Calcarul callovianului inferior din versantul drept al Ialomitei prezinta si concretiuni de limonit. Aspecte pedologice: Solurile sunt brune podzolite feriiluviale si podzoluri. Aspecte hidrologice: Rezervatia cheile Tatarului este strabatuta de o parte si de alta de raul Ialomita, limita sudica a rezervatiei, imbracand ramura de nord a lacului Bolboci (lac de acumulare pe Ialomita). 33

Aspecte climatologice: temperatura medie anuala: 3o C, precipitatii medii anuale: cca. 1100 mm, directia predominanta a vanturilor: sud - vest, nord - vest, vest, viteza medie anuala: 8-10 m/s. Specii de flora: Se intalneste un arboret virgin de molid (Picea abies), precum si o vegetatie termofila cu elemente sud mediteraneene si balcanice, ocrotite: Hesperis moniliformis (specie endemica - nopticoasa); Iris dacica (endemism - stanjenelul de munte); Lonicera caerulea, etc. Specii de fauna: Stratele de calcar ce apartin bathonianului si callovianului superior contin o bogata si diversa fauna fosila. In calcarele ce apartin bathonianului superior de pe versantii Ialomitei se gasesc fosile de Phylloceratidae si Litoceratidae. Sunt abundente si speciile de Procerites, printre care se gasesc si speciile de talie mare (Procerites clausiprocerus, Procerites imitator) si unele forme noi de Choffatia. Totodata se intalnesc numerosi reprezentanti ai familiei Macrocephalitidae (Macrocephalites sp. si Pleurocephalites sp. ). Calcarul callovianului inferior contine o interesanta fauna de amoniti, la partea superioara a stratului fiind numeroase exemplare de talie mare ale speciei Macrocephalites, iar la partea superioaraa a stratului se gaseste specia Proplanulites. In calcarul callovian se mai gasesc si formele de: Choffatia sp. , Loboplanulites sp. , Sowerbiceras subtortisulcatus. Specii protejate: Nevertebrate: Macrocephalites sp. ; Pleurocephalites sp. ; Procerites clausiprocerus; Procerites imitator; Phylloceratidae sp. ; Litoceratidae sp. ; Choffatia sp. ; Loboplanulites sp. ; Sowerbiceras subtortisulcatus Plante: Hesperis moniliformis (nopticoasa), Iris dacica (stanjenelul de munte), Secale montanum, Lonicera caerulea (caprifoi) Specii endemice: Hesperis moniliformis (endemism relictar - nopticoasa), Iris dacica (endemism pentru Carpatii sudici stanjenelul de munte) 3.5. Flora endemica, rara si periclitata Specifice pentru muntii Bucegi sunt endemismele locale, exclusive ale Bucegilor, acestea fiind in numar de doua: Astragalus australis ssp. bucsecsi si Poa molinerii ssp. glacialis. Astragalus australis ssp. bucsecsi Jv., specie sporadica in zona alpina, pe platouri, coame, varfuri, brane, prin pajisti, locuri pietroase sau pe stancarii. A fost semnalata in Caraiman, Costila, in V. Malinului si pe Brana Mare, Babele, Vf. Omu, Buscoui pe coama, Padina Crucii, Galbinarile Gaurei. Poa molinerii ssp. glacialis Beldie, frecventa in zona alpina, cu deosebire in etajul alpin superior, prin pajisti din statiuni vantuite si in tundra alpina, pe soluri scheletice si pe bolovanisuri. Element oligoterm, adesea pionier in eroziuni eoliene. A fost semnalata la Babele, Caraiman pe platou, Costila pe Barna de Sus 2430m si Barna de Mijloc 2350 m, Coltii Obarsiei 2330 m La Cerdac; Vf. Omu, Moraru pe creasta, Bucsoiu, V. Tiganesti, Scara; Doamnele, V. Obarsiei, Cocora pe creasta 2020 m. Aceasta unitate, a fost semnalata pentru prima data in Bucegi de E.I. Nyrdy, fiind descrisa de acest autor ca fiind Poa alpina f. prava. Prin caracterele anatomice ale 34

frunzelor si ligula frunzei bazale, plantele se incadereaza insa la Poa molinerii. A fost trecuta cu rang de subspecie datorita atat diferentelor evidente de specia tipica, prin caracterele morfologice constante, prin ecologia ei, cat si prin raspandirea limitata la masivul Bucegi. Specii ocrotite prin lege: Taxus baccata L. (Tisa), rara prin padurile din etajul montan mijlociu, in arborete de amestec de fag cu brad sau bradete, in locuri stancoase sau pe grohotisuri de calcare, in exemplare izolate sau mici palcuri; Gentiana lutea L. (Ghintura galbena), sporadica in etajul alpin inferior si etajul subalpin, exceptional pana in etajul montan mijlociu, prin pajistile de pe branele si coastele versantilor abrupti insoriti, prin buruienisuri de coasta si pe stancarii inierbate. Larix decidua Mill. (Larice), frecventa in etajul montan superior si subalpin, sporadica in etajul alpin inferior, in palcuri, raristi, arborete mici sau exemplare izolate, cu deosebire pe versantul praovean al masivului. Masivul Bucegi reprezinta una dintre cele cinci statiuni cu larice natural din tara. Rhododendron myrtifolium Auct. (Smirdarul), frecventa in zona alpina si etajul subalpin, atat pe coastele usor inclinate de pe platoul Bucegilor, cat si pe versantii abrupti, in tot cuprinsul masivului; in etajul alpin superior pe versanti insoriti, adapostiti, prin raristi de padure de pe versantii nordici sau prin chei. Daphne blagayana Freyer (Iedera alba), rara localizata pe grohotisuri de calcare semiumbrite, in etajele montan mijlociu si superior; Salix myrtilloides L. (Salcia de turba), specie endemica, semnalata in Rezervatia Naturala Laptici, in turbarie, intr-un singur palc, pe stratul gros de Sphagnum (Beldie, 1956) Leontopodium alpinum (L.) Cass. (Floare de colt), frecventa in zona alpina, cu deosebire in etajul alpin inferior, rara in etajul subalpin, prin pajistile de pe branele si coastele versantilor abrupti insoriti si caracteristica pentru grupa asociatiilor respective. Sporadica pe stancariile insorite, observata intre 1500 si 2350 m altitudine. Angelica archangelica L. (Angelica), sporadica in etajele montan superior si subalpin, pe langa paraie si in chei, in locuri stancoase si umede. Rara in etajul alpin inferior, prin buruienisurile de sub jnepenisuri. Trollius europaeus L. (Bulbucii de munte), sporadica din etajul montan mijlociu pana in etajul alpin inferior, prin fanete, pajisti de pe coaste si brane insorite, buruienisuri, tufarisuri, la margini de paduri, pe soluri reavan-jilave sau jilave. Nigritella rubra (Wettst.) Rich. si Nigrittela nigra (L.) Rchb. (Sangele voinicului).

35

36

CAPITOLUL 5. CORELAREA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME Corelarea proiectului de dezvoltare a zonei Pestera -Padina se face cu planul de management al administratiei parcului national Bucegi asa cum a fost el elaborat si publicat pe site.Realizarea Statiunii montane Pestera-Padina se alatura efortului Administratiei Parcului Natural Bucegi de a pune in aplicare strategia de turism durabil pentru Parcul Natural Bucegi Parcul Natural Bucegi constituie una dintre atractiile turistice majore ale Romaniei valoarea poate creste in viitor pe plan national si international, este necesar sa fie planificat si administrat pentru a fi durabil astfel incat sa reprezinte o forta pozitiva. Facilitatile turistice intra deseori in conflict cu telurile de conservare si deterioreaza peisajele naturale daca un exista un plan bine stabilit . Evaluarea stricta a facilitatilor existente in Parcul Natural Bucegi, dar si a impactului pe care activitatile turistice neorganizate le au asupra ariilor protejate sunt prezentate in capitolul 1.,acest studiu prezentand si masurile care se impun pentru ca efectele negative asupra ariilor protejate sa fie minime. Evaluarea si dezvoltarea facilitatilor existente: 1.Informarea Administratia Parcului si-a propus oferirea unui minim de informatii tuturor celor interesati de punctele sale de atractie, prin: -Montarea de panouri informative (pe teren si in principalele unitati turistice din Parc) -Distribuirea de materiale promotionale (brosuri, pliante,etc) -Prezentarea generala a Parcului si a impactului turismului asupra patrimoniului natural -Colaborarea cu agentiile de turism in vederea dezvoltarii unor pachete turistice complete. Pagina de internet contine informatii generale si complete despre Administratia Parcului, istoric, infiintare, limite, relief, clima, hidrologie, activitati desfasurate, rezervatiile si monumentele naturii, toate insotite de imagini sugestive din Parcului Natural Bucegi. Se doreste o monitorizare atenta a tuturor modificarilor ce vor surveni pentru a fi inserate in pagina de internet, dar si o selectie a propunerilor de imbunatatire a acesteia in vederea mentinerii la un inalt standard calitativ. - Crearea unor centre de vizitare si puncte de informare Crearea acestora se doreste a fi facuta dupa modelul celorlalte parcuri din tara. Este evidenta necesitatea imbunatatirii calitatii si cantitatii informatiilor, pentru ca turistii sa poata aprecia pe deplin valoarea Parcului Natural Bucegi. 2.Accesul in Parc - Reteaua de drumuri publice si forestiere este in stare foarte proasta.

37

- Evidenta distantelor dintre principalele orase limitrofe Parcului Natural Bucegi si punctele de acces - Pentru a se ajunge de la statiile de cale ferata la punctele de intrare trebuie sa se parcurga distante mari pe drumuri judetene. 3.Traseele turistice Exista o retea de trasee turistice bine marcate si intretinute. Totusi, lipsa fondurilor pentru reamenajarea traseelor turistice isi pune amprenta pe starea marcajelor, in special pe traseele mai putin circulate, care nu au fost considerate prioritate de catre cei care in ultimii ani au investit efort in refacerea marcajelor. Ca o caracteristica, ele au grade de dificultate diferite, fiind accesibile tuturor categoriilor de turisti. 4.Cazare Realizarea statiunii Pestera Padina duce extinderea capacitatilor in : hoteluri,pensiuni turistice ,camparea in imediata apropiere a cabanelor turistice (numai in locurile special amenajate). 5.Serviciile Salvamont Ele asigura permanenta, desfasurand actiuni eficiente de prevenire a accidentelor si de supraveghere a turistilor. Existenta punctelor de permanenta salvamont permite o buna supraveghere a masivului in sezonul turistic si contribuie la marirea eficientei interventiilor in caz de ratacire sau accidente. 6.Recreere: Parcul Natural Bucegi prin complexitatea lui ofera multiple posibilitati de recreere plimbari cu ghid turistic autorizat de PNB ; drumetie(pe traseele existente si marcate ); alpinism(exista aprox. 280 de trasee de alpinism , cu diferite grade de dificultate); speoturism; fotografiere, filmare; ski si instalatii de transport pe cablu moutain bike pe drumurile publice din perimetrul Parcului Evaluarea impactului turismului asupra peisajelor, comunitati locale si biodiversitate. Patrimoniul natural al Parcului, in mod special peisajele si elementele de flora si fauna atractive ca aspect a determinat dezvoltarea activitatii turistice care se desfasoara atat in mod controlat cat si de cele mai multe ori pana la infiintarea Administratiei in mod necontrolat cu urmari negative, de multe ori ireparabile asupra acestuia. Astfel:

38

 potecile turistice suprasolicitate au dus la degradarea pajistilor alpine, a covorului vegetal si chiar a solului in imediata apropiere a celor mai vizitate monumente ale naturii (ex. Babele, Sfinxul, Poteca spre Crucea Caraiman, etc.); accesul turistilor a dus la cantonarea faunei in zone inaccesibile acestora, zone care de cele mai multe ori nu pot asigura necesarul de hrana a acestor animale; componenta covorului vegetal din imediata apropiere a traseelor turisticee a suferit modificari majore, plantele cu aspect si colorit deosebit disparand in totalitate; accesul cu mijloace de transport auto, ATV-uri si stationarea acestora pe covorul vegetal au dus la degradarea directa a acestora dar si la degradarea indirecta a intregului habitat prin facilitarea accesului unui numar mare de persoane; turismul in pesteri a dus la degradarea acestora atat prin disparitia cvasitotala a speleotermelor, a modificarii parametrilor de habitat prin introducerea iluminatului artificial, obturarea gurilor acestora, inscriptionarea peretilor, etc.; camparea in locuri neamenajate a dus la degradarea covorului vegetal, deranjarea faunei, aparitia dedozitelor de gunoaie, etc.; Turismul influenteaza in mod favorabil situatia economica a comunitatilor locale dar se poate vorbi si de un impact negativ asupra acestora si mai ales asupra activitatilor traditionale daca nu exita un plan coerent de dezvoltare a zonei.

39

CAPITOLUL 6. POTENTIALELE EFECTE ASUPRA MEDIULUI. Conform prevederilor din titlul continut in Anexa 2 din Legea 1076 aceste efecte trebuie analizate asa cum se manifesta asupra a 14 factori de mediu si pentru fiecare din acestia trebuie definite 9 tipuri de efecte. Daca tinem seama ca fiecare grupa de obiective propuse prin PUZ si anume IX, care urmeza a se realiza presupune o analiza independenta, rezulta ca examinarea nu se poate efectua corect decat printr-un sistem de cuantificare. Aceste sisteme de cuantificare pornind dela matricea Lepold se folosesc in mod curent in Studiile de Mediu si asigura o informatie cu caracter cantitativ pe baza unor note care se acorda fiecarui efect asupra unor factori de Mediu. Desigur ca acordarea notelor se face de catre elaboratorul Studiului si din acest punct de vedere are un caracter subiectiv, dar folosind experienta Expertului si informatii de intrare certe, se pot obtine oricum concluzii masurabile care altfel ar fi fost cantonate in domeniul unor generalitati fara a se putea ca pe baza lor sa se analizeze corect efectele si mai ales sa se propuna lucrari de reducere a impactului sau masuri de monitorzare a lui. Pentru aceasta in pezentul raport s-a procedat dupa cum urmeaza: - Pentru fiecare din cele 9 grupe de obiective asa cum au fost ele definite in Cap.1.1 s-a intocmit o matrice de corelare intre efectele asupra mediului si aspectele de mediu afectate pentru fiecare relatie acordandu-se puncte daca exista o corelatie, definindu-se in acest fel puncte de evaluare a impactului negativ sumate in ambele sensuri. - Aceste matrici sunt pezentate in Tabelele 6.1-6.9 . - Totodata in aceiasi matrice s-au determinat si puncte de impact pozitiv, conform pct.6 din Anexa la H.G 1076. - In acest fel pentru fiecare grupa de obiective avem o caracterizare globala atat a efectelor negative cat si a celor pozitive ce se pot manifestae asupra Mediului. Trebuie precizat ca punctele de impact pozitiv sau negativ au o valoare posibilapotentiala si nu valori reale-certe, intrucat ele pot fi imbunatatite sau din contra inrautatite daca nu se iau masuri corecte de realizare a lucrarilor si de monitorizare. In tabelul 6.10 sunt prezenatate punctele pozitive si negative din care se desprind urmatoarele: Tabel 6.10. - Balanta globala este in favoarea punctelor pozitive 159 fata de cele negative 151, ceeace poate demonstra ca amenajarile la modul general, asa cum sunt concepute prin PUZ , nu genereaza un impact semnificativ asupra Mediului.

40

In ordine primele 4 obiective care genereaza puncte negative sunt: dotarile de cazare si alimentaie publica si sectorul social gospodaresc cu cate 25 de puncte si apoi telefericele si partiile de schi si legaturile statiunii fiecare cu cate 20 de puncte. Cele mai putine puncte 5 genereaza celelalte amenajari.

Pentru cele 4 obiective mentionate vor trebui in consecinta luate masuri de de reducere a impactului si de monitorizare corecta. - In ordine primele 5 obiective care genereaza puncte pozitive sunt: dotarile de cazare si alimentaie publica cu 24 de puncte, si apoi 4 obiective care rezulta din tabel cu cate 20 de puncte. Tabelul 6.11 contine centralizatorul punctelor de impact negativ pe efecte asupra Mediului din care rezulta ca cele mai multe efecte au un carcter secundar 57 puncte si se vor manifesta pe termen lung. Tabelul 6.11. Tabelul 6.12 contine centralizatorul punctelor negative pe aspecte de mediu. Tabelul 6.12. Din acesta rezulta ca cel mai afectat aspect de Mediu- factor de Mediu- va fi solul 24 de puncte urmat de apa 23 de puncte si de peisagiu 23 de puncte. Tabelul 6.13 contine centralizatorul punctelor pozitive pe aspecte de mediu. Tabelul 6.13. Din acesta rezulta ca cele mai multe beneficii ca urmare a realizarii Statiunii Montane il va avea populatia cum este si firesc 44 de puncte, urmat de sanatatea umana 36 de puncte si chiar de peisagiu 23 de puncte. Masurile care se desprind a fi necesare pentru reducerea impactului asupra Mediului si de monitorizare vor fi prezentate pe baza acestor elemente in Cap. 8 si Cap. 10 ale Raportului.

41

CAPITOLUL 7. MASURI PROPUSE PENTRU A PREVENII, REDUCE, SI COMPENSA PE CAT POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR AL IMPLEMENTARII PLANULUI PUZ PESTERA PADINA. 7.1 Consideratii generale. In zona propusa a se amenaja vor actiona in principal trei grupe mari de actori: - Entitatile de autoritate, control, reglementare, coercitie: Autoritatea Publica Locala la nivel de Primarie, Regia Nationala Padurilor si in cadrul ei Administratia Parcului Natural Bucegi, Politia Montana. - Entitatile comerciale particulare: hoteluri, restaurante, magazine, exploatare instalatii sportive etc. - Turistii care au un caracter sezonier de mai lunga sau scurta durata, cu depalsare auto, in excursii cu autocarele, ciclist, pietonal etc. Din punct de vedere al Protectie Mediului armonizarea intereselor diferite, uneori chiar divergente ale acestor actori poate fi dificila dar este esential necesara. Analizand in continuare de unde se pot produce efecte adverse asupra mediului constatam ca la modul sintetic ele pot avea urmatoarele cauze: perioadele de executie a amenajarilor cand de obicei prin lucrari de constructii, insatalatii, montaje, transport de materiale etc,. si concentrari mari de efective de muncitori au loc deobicei cele mai semnificative efecte adverse asupra Mediului. Perioada de exploatare cand entitatile comerciale interesate in obtinerea de profit, dar si alte servicii publice etc. pot avea tendinta de a nu respecta strict conditiile impuse de Protectia Mediului. Turistii indeosebi dar si restul personalului de deservire partial educat sau informat, cu privire la specificitatea zonei pot si poluiaza semnificativ cadrul natural, diseminat si necotrolat sau chiar necontrolabil beneficiind de anonimat in special. Pentru a asigura cadrul pentru prevenire reducere si compensarea efectelor adverse asupra Mediului consideram ca la nivelul general trebuie luate urmatoarele masuri: Asigurarea functionalitatii reale si concrete a entitatilor de autoritate-gestiune anterior prezentate cu atributii, raspunderi si obligatii bine definite. Un prim pas ar consta in delimitarea teritoriala a ariei de raspunderi pentru fiecare din ele chiar cu marcaje extrem de sugestive si clare. Precizam ca aceasta masura este solicitata si de catre PNB prin adresa 1521/13/03/2006 catre CJ Dambovita, pentru delimitarea intravilanului pe teren. Editarea in comun de aceste entitati a unui ghid al Statiunii cu prevederea drepturilor si obligatiilor turistilor sau vizitatorilor parcului. Instituirea unui sistem de taxe, diferentiat pe perioade de timp, pentru toti cei care intra in Statiune cu peaj auto, moto, ciclism etc si tarife la hoteluri care desi nedorit poate genera o responsabilizatre si posibilitati de control a utilizatorilor. Desi aparent nu are legatura cu Protectia Mediului, este necesar sa se definesca printr-un act legislativ de nivel, statutul organizatoric al parcului si in special modalitatile de finantarea amenajarilor, pentru ca cele cu rol de Protectia Mediului sa nu isi gasesca locul sau sa fie nesemnificative cum ar fi asigurarea apei, a canalizarii, amenjarea acceselor si altele binecunoscute dar de multe ori neglijate.

42

7.2 Fenomene de risc natural si antropic. PUZ elaborat analizeaza o serie de riscuri naturale si antropice care pot produce efecte adverse asupra mediului si de aceea le preluam si le analizam in mod succint. A. Riscul seismic. Conform zonarii seismice a Romaniei- STAS 11100-77- Masivul Bucegi este incadrat la gradul 7. Conform Normativului P100/1992 zona care intereseaza are urmatorii parametrii seismici: - zona sesmica D - coeficient seismic Ks=0,16g - perioda de colt Tc=1,0 sec. Deci riscul seismic pentru constructii este redus, de fapt cea mai inalta va avea P+6 sau P+7. B.Riscul Hidrologic. In zona bazinele hidrografice colectoare sunt reduse ca dimensiuni, bine impadurite, iar fenomenul de dezghet este lent, deci formarea unor viituri importante are o probabilitate redusa. Nu exista constructii sau amenajari care sa reduca sctiunea albiei majore sau minore. Nu apare necesitatea unor lucrari de aparare contra inundatiilor. In PUZ se precizeaza ca surgerea de suprafata este este preponderent subterana apreciindu-se ca cea de suprfata este doar de cca. 3,2l/sec/km patrat, ceece la suprafata bazinului de 31km patrati ar reprezenta cca 1 mc/sec. Desemeni se mai mentioneza ca maximul hidrologic inregistrat in cheile Tatarului a fost de 0.4l/sec. In orice caz asemenea debite pe o albie deschisa cum este cea din zona lucrarilor nu poate produce inundatii semnificative. In adresa CJDambovita nr.5273/28/07/2005 catre Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii de pe langa Academia Romana se precizeaza ca la refacerea PUZ se va tine seaama sa nu se ocupe terenuri situte la mai putin de 20 m de albia raului Dambovita. Aceasta masura reduce si ea riscul de inundatii. C.Riscul geomorfologic. Apare in special in zona versantilor limitrofi cuvetei Pestera-Padina prin: - prabusirea stancilor din peretii verticali sau subverticali ai sistemlui de chei ale raului Ialomita. - rostogoliri de fragmente de roci, uneori cu volume mari, din zonele de creasta. - fenomene de instabilitate a paturii noi superficiale prin fenomene de solifluxiune si de creeping. Intrucat amenajarile nu se desvolta in apropierea versantilor ele nu pot fi afectate. D.Riscul geotehnic. El este dat de constitutia litologica a terenului din zona de influenat a fundatiei constructiilor inspecial a celor cu regim de inaltime de peste P+1 dar care sunt reduse ca numar. Se va retine la orice element de fundare ca adancimea de inghet este de 1,5 m si ele vor trebui conformate ca atare. E . Alte riscuri naturale cu posibil efect asupra factorlor de Mediu retinute in PUZ sunt prezentate la pag.15.

43

7.3 Analiza solutiilor de amenajare cuprinse in PUZ si masuri complementare propuse de elaboratorii Raportului, pentru prevenirea, reducerea,compensarea efectelor adverse asupra Mediului. In continuare pentru coerenta analiza se va efectua pe grupele de lucrari definite in Cap.1. I. Dotari cazare alimentaie publica. Acesta grupa contine lucrari de constructii civile cu toate categoriile de lucrari aferente: betoane, zidarie, finisaje, instalatii etc. Conform PUG ele vor fi amplasate in zona Padina in cuveta cu acelasi nume la o altitudine de cca. 1500m, situata in limita de sud est fata de rezervatia Pestera-Cocora si la limita nordica a rezervatiei Turbaria lui Laptici si a cheilor Cocora. In zona Pestera constructiile sunt amplasate in golul alpin de la cota 1600 m - - nucleul traditional Pestera- in zona tampon dintre cele 2 trupuri ale rezervatiei Pestera-Cocora: zona de est Cocora si zona vest Horoabele. Deci din punct de vedere al amplasamentului ele ocupa terenuri de tip pasune alpina, cvasi plane si nu afecteaza in nici un fel rezervatiile Parcului si nici fondul forestier, asa cum rezulta si din fotografiile anexate. O problema o va constitui definirea structurii de proprietate asupra ternurilor respective. In ceece priveste condiile de fundare ele trebuie sa tina seama de adancimea de inghet care este de minim 1,5m. Pentru cuveta Padina sunrt semnalate fenomene de siroire imortante la precipitatii abundente din zona abruptului versantului. Aici vor trebui luate masuri de indiguirea provizorie a excavatiilor in timpul sapaturilor si de captare a evenualelor isvoare ce se pot desvolta. Pentru cuveta Pestera sunt posibile fenomene de instabilitate superficiala in terenul de fundatie recomandandu-se fundarea pe roca de baza cretacica. In orice conditii, pentru fundarea in constructiilor cu regim mai mare de P+2 se vor efectua studii geotehnice cu solutii de fundare adecvate pe fiecare amplasament. Regimul de inaltime redus, propus,nu va intra in conflict peisagistic cu cadrul natural al amplasamentelor. In perioada de exploatare o atentie deosebita se va acorda managementului deseurilor asa cum se va propune incontinuare. Propunerea din PUZ ca prepararea mesei sa se faca cu plite electrice este corespunzatoare, reducand substatial poluarea aerului. Prepararea traditionala a gratarelor la foc deschis este necesar a fi restrictionata atat din cauza pericolului de incendiu cat si de polurare a aerului. Poluarea sonora cu muzica tare trebuie contolata prin impunerea unui anume regim orar. Toti turistii cazati vor fi indrumati sa respecte reglementarile de Protectia Mediului specifice Statiunii. II. Dotari in teleferice si partii de schi. Cele mai dificile constructii din aceasta grupa sunt telefericele care trebuie proiectate si realizate numai de unitati de profil atestate ca atare. Traseul in detaliu al liniilor va trebui sa se aleaga astfel incat sa reduca la minim interventia asupra fondului forestier.

44

Pentru partii se va proceda in mod asemanator cu interrventii minime in profilul in lung astefel incat terasamentele, nivelarile sa nu afecteze stabilitatea generala sau locala a versantilor. Acasta grupa de amenajari a suferit cele mai importante corecturi in perioda de analiza si avizarea a PUG, asa cum rezulta din Procesul Verbal din 16.01.2006 incheiat intre factorii intersati si care prevede citam: - Se accepta domeniul schiabil numai la sud de Valea Coteana, iar limita zonei salbateca, linia verde, se va muta la nord de paraul Coteanu conform plansei nr.2. - Limita zonei salbatice care urmareste limita intravilanului pana la sursa de apa se prelungeste spre nord urmarind traseul partiei olimpice de schi. - Partiile existente raman ca propuneri, in zona de conservare speciala ele urmand a capata statut de posibile investitii numi dupa aprobarea prin planul de mangement a modificarilor limitelor de conservare speciala. Pentru definirea domeniului schiabil, astfel acceptat nu am putut obtine un nou plan cu trasarea efectiva a acestuia. In concluzie prin noile locatii acceptate, respectiv reducerea lor, impactul negativ asupra Mediului se va diminua in consecinta. In fazele urmatoare de promovare a investitiilor va trebui tinut sema ca la baza partiilor si instalatiilor pe cablu vor trebui sa existe dotari de tip inchirieri echipament sportiv, reparatii usoare la echipament, mici puncte alimentare pentru care va trebui prevazut spatiul si utilitatile necesare. III. Alte dotari cu caracter sprtiv turistic. Pentru acestea care au si ele carcter de constructii civile se vor respecta masurile mentionate la punctul I. IV. Sectorul social gospodaresc. Si in acest caz amenajarile au tot caracter de constructii civile in principal, dar vor trebui realizate si echipari sau dotari speciale. Nu rezulta ca vor fi necesare masuri speciale de Protectia Mediului in afara celor deja enumerate. Aspecte deosebite pot apare in perioda de exploatare cand vor trebui eliminate noxele dela incinerari, sudura, alte operatii mecanice si zgomotul. V. Utilitati. Masurile de constructie prevazute in PUZ sunt benefice pentru Protectia Mediului: - realizarea tutoror tarseelor numai de-alungul sistemelor de comunicatii- drumuri, poteci etc. - realizarea liniilor de alimentare cu energie electrica de joasa si medie tensiune in sistem subteran pentru a nu deteriora peisajul. Aceasta solutie desi este foarte scumpa si nefolosita inca la noi trebuie promovata. Pentru alimentarea cu apa si canalizare, elaboratorii Raportului propun urmatoarele lucrai ca o varianta a celor continute in PUZ si prezentate in Cap.I: ALIMENTAREA CU AP POTABIL Pentru cele dou viitoare staiuni Petera i Padina, se consider c este necesar a realiza un sistem unic centralizat de alimentarea cu ap, bazat pe sursa subteran local (izvoare) dren, oferind posibilitatea unei funcionri i exploatri unitare cu numeroase avantaje rezultate din aceast viziune.

45

a. Ipoteze de lucru a1. Toate cldirile au ap rece n camere / apartamente / spaii administrative, comerciale i posibilitatea preparrii locale a apei calde; se accept o norm specific de ap (STAS 1343/1) de 300 l/om zi. a2. Volumul rezervoarelor de nmagazinare / compensare / clorinare s aib cca. 1/2 din necesarul zilnic de ap; va include rezerva de incendiu i va asigura timpul de contact de 1/2 or ntre clor i ap. a3. Se accept o presiune minim de 6 ??? de 22,5 m ceea ce revine la o cldire de 5 nivele (parter + 4 nivele). n cazul unei cldiri mai nalte, aceasta se va prevedea cu hidrofor. b. Elemente de baz b1. Captarea Vor fi dou captri, prin dezvoltarea celor actuale: - extinderea drenului de la Petera cu cca. 100m - dezvoltarea grupului de izvoare n zona vii Horoabe. b2. Debitul necesar O estimare global conduce la un debit: Q = k1* k2* Ng unde: K1 = nevoi ale sistemului ap tehnologic k1 = 0,03 K2 = pierderi ale sistemului k2 = 0,12 Q = 4830 m3/zi = 60 l/s b3. Rezerve Vor fi dou rezervoare semi-ngropate i protejate cu un strat de pmnt de 1 m (contra ngheului), cu ventilaie, cu sistem automat de clorinare, cuprinzndu-se i rezerva de incendiu. Capacitatea de nmagazinare: minim la jumtatea consumului zilnic de ap: V = * 4830 = 2415 m3 Se pot accepta i dou rezervoare a 1500m3 fiecare. b3. Tratarea apei Ambele surse fiind de bun calitate din punct de vedere al indicatorilor potabili este necesar doar o simpl clorinare cu cca. 0,5 mg/l i un minim de 30 minute timp de contact n rezervoare. Soluia propus pentru Sistemul de Alimentare cu Ap - Captarea izvoarelor cu camer de deznisipare i rezervor local de cca. 100 m3. - Pozarea rezervoarelor la o cot care s asigure distribuirea gravitaional a apei la cele dou staiuni.

46

- De la captare la rezervoare se va asigura transportul prin diverse sisteme: posibil gravitaional n cazul captrii din zona Petera sau prin pompare din zona Padina. De la rezervoare apa va fi transportat pe o conduct de 250mm (viteza de transport 1 m/s) n reelele celor dou staiuni. Conductele principale ale reelei vor fi de 110-63 mm, n funcie de cerinele zonei. Conductele de branament vor corespunde cerinelor fiecrui obiectiv alimentat. De asemenea vor fi montate aparate de msur i control la toate obiectivele sistemului insistndu-se pe elemente de contorizare i monitorizare a presiunii de lucru. Elemente de siguran Avnd n vedere condiiile grele de lucru ale sistemului, sunt necesare msuri privind: - evitarea ngherii apei n conducte sau rezervoare; - alegerea amplasamentelor pentru evitarea zonelor cu alunecri de teren; - aprovizionarea i stocurile de materiale pentru perioadelor de acces greu n zon (pe timp de iarn); implementarea unui sistem dispecer i de monitorizare robust i eficient. VI. Legaturile Statiunii cu restul teritoriului. Din examinarea situatiei existente se poate constata ca cel putin potential Statiunea poate fi intregata intu-un circuit rutier care ar permite crearea unui adevarat spatiu turistic in Bucegi prin legaturi cu Valea Prahovei terestre prin DJ 713 si DJ 713A, prin Cota 1400 pe DN 71, prin funicularul Busteni- Babele-Pestera, iar in perspectiva mai indepartata cu zona Moieciu-Fundata. Pentru orice desvoltare turistica este necesara desvoltarea unor accese moderne, confortabile pentru viziatatori. Mentionam de asemenea ca o calitate proasta a drumurilor poluiaza substantial Mediul prin praf dar si prin alte forme: gaze de esapament mai abundente la viteze mici, accidente etc. Turbaria Clatici aflata imediat langa DJ714 neasfaltat este in prezent puternic poluata de praful din circulatie, ca si din apele pluviale sau nivale ce spala patul drunului si se scurg inspre aceasta. Tote amenajarile propuse in acest fel prin PUZ, vor imbunatatii nu mai traficul dar vor reduce si emisiile de poluanti conjugat cu cresterea sistemelor de depoluare la autovehicule. VII Parcaje, arii de stationare. Dimernsionarea lor finala se va face etapizat pe masura desvoltarii Statiunii. Ca structuri constructive nu pun probleme in perioda de constructie, dar vor trebui prevazute cu sisteme de colectarea apelor de ploie si nivale ce le spala si antreneaza diversi poluanati: rezidiuri de carburanti, particule dela cauciuri la franare, etc. Apele astfel colectate urmaeza a fi preluate intr-un sistem de canalizare unic sau in fose septice. VIII Eliminare deseuri. 7.4 Managementul deseurilor.

47

In toate comunitatile deseurile generate in special cele urbane de toate categoriilemenajere, stradale, spitalicesti, etc- constituie o problema esentiala de gospodarie comunala pornind dela colectare si pana la reintegrare in mediu fara a-l polua. Sunt desvoltate nenumarate solutionari din cele mai diverse, iar in Romania datorita legislatiei comunitare care a fost transpusa si a inceput sa fie aplicata s-au desvoltat sisteme din ce in ce mai ecologice in special pe baza unor solutionari tehnice sustinute financiar de operatori privati. In o Statiune turistica montana problematica deseurilor are conotatii specifice si necesita rezolvari foarte bine studiate si aplicate cel putin din urmatoarele motive: - Mediul este deosebit de sensibil, cursurile de apa sunt in formare si inca curate, solul este fragil, aerul nepoluat, in fine omul ca principal poluator vine in contact direct cu padurea si mediul alpin, doreste sa se apropie de ele dar rareori le respecta . - Spatiile libere poieni, pasuni, carari forestiere sau montane, padurea insasi sunt supuse periodic unui aflux mare de turisti, aceste elemente de mediu neavand capacitate de a prelua solicitarile la care sunt supuse. - Obiectele poluante sunt din ce in ce mai agresive si nu se mai degradeaza: cutii metalice, obiecte de plastic de orice gen, sticla si nu se mai poate conta pe autodegradare cum era cazul cu hartia sau resturile de alimente. - Resturile ramase in zone limitrofe padurii, sau cabanelor atrag animalelele salbatice { vezi situatia ursilor dela Brasov } transformandu-le in populatii oportuniste, degradate, dependente de om. De altfel o asemenea sursa de hrana poate genera si desvoltarea altor populatii oportuniste. - Una din pricipalele cauze ale murdaririi mediului cu resturi aruncate haotic de populatie se spune ca este lipsa de educatie, dar adevarata cauza este de fapt anonimatul in care se ascunde cetateanul cand arunca din auto deseuri sau chiar pe strada, nemaivorbind ca de multe ori nici nu are unde sa le depuna. In o asemenea Statiune anonimatul este practic total, oamenii nu se cunosc si nici nu se feresc unii de altii, iar destinderea pe care o resimt in mijlocul Naturii ii face sa creada ca nu au nici o responsabilitate in raport cu ea. Acestea sunt cateva elemente care vor fi avute in vedere la propunerile pe care le vom face in legatura cu organizarea managementului deseurilor in Statiunea montana PesteraPadina. Sursele principale de deseuri care se pot genera in Statiune sunt urmartoarele: - A.Deseuri de la unitatile de alimentaie publica preponderent resturi de hrana si vegetale deci in mare procent biodegradabile. - B.Deseuri oarecum similare dar cu o componenta mai importanata in deseuri de ambalaje dela tonete alimentare, sau altele similare. - C.Deseuri dela turistii cazati in hoteluri si care pot fi extrem de diverse dela resturi alimentare la ambalaje sau produse higienice. - D.Deseuri dela turistii care fac camping sau sunt in pasaj si care sunt preponderent de ambalaje. - E.Deseuri din lantul comercial si care sunt preponderent de ambalaje mari, cartoane, hartie, plastic. - F.Deseuri din sectorul social gospodaresc si care pot fi deosedit de diverse dar pot avea si caracter periculos: vopseluri, resturi de lubrefianti si carburanti, deseuri spitalicesti.

48

G.Deseuri rezultate din curatenia stradala: frunze, crengi, dar si alte reziduuri. H.Deseuri fecaloide dela animalele de companie care insotesc pe turistisi care nu sunt voluminoase dar pot produce mari dezagramente turistilor. - I.Deseuri lichide de tipul namolurilor dela eventualele fose septice si sistemul de epurare a apelor. Aparent numeroase categoriile prezentate trebuie avute in vedere ca atare intr-un mangement integrat. Solutiile ce pot fi luate in considerare depind de cantitate produsa si de tipurile de deseuri care in acest moment de Studiu preliminar constituit de PUZ pot fi apreciate cu oarecare aproximatie. Pentru cantitatile ce se pot produce se va lua in considerare o valoare maxima a populatiei ce se va afla in Statiune, considerand un grad de ocupare de cca. 80%. In acest fel solutiile ce le vom propune vor fi asiguratoare. Prima faza o constituie prognozarea cantitatilor posibile a de a se genera astfel: - Populatia in regim de alimentaie publica va de fi de 6857x0.8=cca.5500. Considerand o norma de cca. 100 Kg/an avem 550000, deci 550 tone respectiv cu o densitate de o,3 vom avea 1850 mc. -Populatia in regim de cazare 4880x0.8=cca.4000,cu o norma de 80Kg/an avem 320 tone respectiv 1100 mc. - Populatia in regim turistic 10.000x0.8=8000 cu o norma de 120Kg/an, cca 1000 tone, respectiv 3000 mc. - Personalul de deservire 1325 persoanex0.8=cca. 1100 cu o norma de 100Kg/an va reprezenta 110 tone,respectiv 370 mc. - Deseuri din lantul comercial care se pot aprecia mai greu dar propunem o valoare de 100 tone respectiv 330 mc. - Deseuri vegetale care de asemeni se pot aprecia la 100 tone pe an respectiv la 330 mc. -Ate tipuri de deseuri apreciate la 10% din cele mentionate 220 tone respectiv 700 mc. In total rezulta 24000 tone adica 8000 mc. Pentru verificare ca ordin de marime un oras cu cca. 20000 locuitori ar produce 6000 de tone de deseuri anual, mult mai mult dar si generarea de deseuri in regim de locuire permanenta este mai mare. Valorile prezentate au rolul de a ne da un ordin de marime al problemei si nu constituie o dimensionare propriu zisa. In ceece priveste solutii pe care le propune pentru cele 9 categorii de deseuri ele se prezinta astfel: Sursa A. Separarea intiala pe urmatoarele categorii: deseuri vegetale, resturi alimentare care pot reprezenta cca. 50%, sticla, mase plastice in special butelii, alte deseuri. Deci restaurantele vor trebui dotate cu minim 4 pubele care vor fi colectate si transportate separat. Sursa B Se poate lua in considerare o separare initiala ca la Sursa A. Sursa C. Deseurile din aceasta sursa pot fi extrem de variate si aici propunem colectare numai pe 2 categorii: mase-plastice butelii si rest deseuri. Sursa D. Deseurile vor trebui colectate unitar in numeroase cosuri de gunoi. Se poate lua in considerare instalarea unui cos dublu: unul pentru butelii de plastic numeroase la turisti si altul pentru deseuri unitare.

49

Sursa E. Avand in vedere ca aici pot fi preponderente desurile de hartie si cartoane se poate lua in considerare colectarea lor separata si a celorlalte deseuri in mod unitar. Sursa F. Deseurile generate unitar in o singura pubela, desurile periculoase distinct. Sursa G. Colectare separata fiind vorba de deseuri vegetale care pot fi apoi compostate. Sursa H are un carecter special intrucat nu se foloseste in Romania acest tip de colecare. Propunem in consecinta 2 variante intrucat colectarea va trebui aplicata: distribuirea posesorilor de animale ce intra in Statiune, dela punctul turistic de informare de manusi din plastic cu care se pot lua fecalele dela animale si care apoi cand sunt trase de pe mana devin mici pungi care se depun in cosurile de gunoi. Solutia este verificata si folosita in toata Elvetia. dotarea Statiunii cu o instalatie de tipul unui mare aspirator, autopropulsat si care este condus de un operator care parcurge statiunea si aspira fecalele. Solutia este practicata in Paris care este dotat cu 200 asemenea instalatii, intrucat cei cca. 1.000.000 posesori de animale din oras prefera sa plateasca o taxa suplimentara decat sa isi stranga singuri fecalele dela animale. Categoria I prespune transportul acestui namol la o statie de epurare din apropiere. Infinal vor rezulta urmatoarele categorii de deseuri: unitare generale cele mai multe. vegetale biodegradabile. mase plastice in special butelii. hartia si cartoane. deseuri periculoase. In aceasta solutie de colectare separata filiera va fi urmatoarea: < dirijarea spre colectorii valorificatori a maselor plastice dupa o prealabila compactare in statia de transfer din sectorul social gospodaresc. < dirijarea spre colectorii valorificatori a hartiei ,cartoanelor si sticlei. < descarcarea in statia de transfer a deseurilor colectate unitar in vederea unei eventuale post-trieri, a compactarii si apoi transportul la depozitul cel mai apropiat din Fieni peste 35 km, ca solutie provizorie. Intracat acest deozit nu este ecologic in final deseurile vor trebui transportate la depozitul ecologic ce se va amenaja din Aninoasa adica la cca. 50 km. < deseurile vegetale si cele biodegradabile, cele mai voluminoase propunem sa fie depozitate pe pltaforma din sectorul social- gospodaresc unde sa fie compostate. In acest fel se poate obtine un material deosebit de valoros care poate fi folosit atat de Administratia Parcului cat si de Ocolul Silvic. Solutia expusa mai sus are o serie de dezavantaje cum ar fi: - separare in mai multe sorturi ceea ce poate creia complicatii si confuzii. - transportul pe distante lungi a deseurilor nerecuperabile care este costisitoare iar pe timp de iarna dificila. - pierderea unor valori din deseul unitar. In consecinta propunem ca in fazele urmatoare de evolutie a documentatiilor sa se ia in considerare si varianta cu incinerae cogenerativa in acest caz colectarea se va face separat pentru deseurile vegetale si biodegradabile care se vor composta acestea avand o putere calorica redusa.

50

In prezent se realizeaza Statii de incinerare cu grad minim de poluare care se pot instala practic la limita unei localitati cum sunt Statiile care functioneaza de la Suceava si Chiajna- Bucuresti, si care au autorizatie de Mediu. In concluzia acestui paragraf trebuie retinute urmatoarele: calculele prezenate au un acrcter informativ pentru a pemite avansarea unor solutii de principiu. Rafinarea lor in acest moment nu este necesara, ea urmand a se efectua in Studii de Prefezabilitate sau de Fezabiliate. controlul respectarii normelor de colectare a deseurilor este esential intr-o locatie cu populatie majoritar fluctuanta, putin educata. asigurarea dotarilor necesare pentru turistii in miscare este prioritara: cosuri de gunoi, colectarea lor rapida, avertizoare si panouri educative. serviciul de Salubritate dupa experienta actuala poate fi incredintat cu rezultate bune unui operator privat local sau existent in zona. 7.5. Alte amenajari. Realizarea lor are ca scop sa faciliteze functionalitatea Staituni in special prin asigurarea unui flux anual cat mai uniform de turisti. O optiune pe care trebuie sa o aibe in vedere organizatorii Statiunii este daca se va accepta si amplasarea de corturi si campinguri, situatie in care trebuie luate masuri specifice de Protectia Mediului. Investitile pentru infiintarea Statiunii vor avea carcter public, privat sau in parteneriat public-privat. Cu toate ca investitiile private sunt dorite, necesare si importante entitatile Statului trebuie sa urmaresca ca promotori respectivi sa nu urmaresac numai beneficiul ci indeosebi respectarea Protectiei Mediului. De aceea pentru licitatiil trebuie elaborate caiete de sarcini cu prevederi specifice, corespunzatoare in domeniu.

51

CAPITOLUL 8. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE, A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV A DIFICULTATILOR INTAMPINATE IN PRLELUCRAREA INFORMATIILOR. 8.1 Motivele care au condus la selectarea variantelor alese. Dezvoltarea unei noi Statiuni turistice montane, in zona de mare interes turistic si cu o deosebita valoare naturala situata in punctul de geneza al raului Dambovita, platourile Pestera- Padina este mentionata ca necesitate in toate planurile si programele prezentate in cadrul Cap.I In acest sens este luata in considerare dotarea extrem de saraca in amenajari pentru practicarea sporturilor de iarna din zona vaii superioare a raului Dambovita. Cu toate ca orice desvoltare presupune anumite efecte asupra Mediului in general, in cazul de fata trebuie mentionat ca zona prezinta o asemenea atractie, incat aici se prctica de multa vreme un turism montan neorganizat si fara dotarile necesare ceeace conduce si va conduce daca nu se adopta solutii de amenajare turistica moderne la o poluare crescuta a Mediului incomparabil mai mare decat in cazul amenajarilor propuse prin PUZ. Cu alte cuvinte optiunea 0 asa cum este ea cunoscuta in Studiile de Mediu, respectiv mentinerea neschimbata a starii actuale cauzeza si va cauz aefecte negative din ce in ce mai mari. Alegerea subzonelor Pestera-Padina pentru desvoltare este cea mai indicata intrucat aici valea raului se deschide in doua spatii practic circulare si ca urmare efectele asupra Mediului a unor amenajari pot fi minime, cu luarea masurilor de prevenire si reducere necesare. 8.2 Modul in care s-a facut evaluarea. PUZ-ul intocmit contine evaluari pertinente privind toate amenajarile propuse precum si prezentarea balantei de ocupare a terenurilor, riscurilor naturale si antropice, descrierea cadrului natural si din punct de vedere al modalitatilor de lucru poate constitui un exemplu de lucrare in domeniu. Pentru evaluarea potentialelor efecte asupra mediului, elaboratorii acstui Raport s-au folosit de un sistem de matrici cunatificabile prezentate in Cap. 6 prin care s-a reusit ca acestea sa fie definite coreland 9 grupe de lucrari cu 14 tipuri de aspecte de mediu si 12 caracteristici ale lor, asa cum este prevazut in anexa 2 la HG 1076/2004. Concluziile sunt elocvente si permit definirea unor masuri de prevenire, reducere si compensare a acestor efecte. 8.3 Dificultati intampinate. Desvoltarea unei noi satiuni turistice intr-o zona montana de o deosebita valoarea naturala, care desi antropizata de multa vreme nu cunoaste inca un flux important de turisti este o actiune de mare raspundere tinand sema nu numai de reglementarile mondiale privind protectia mediului, dar in special de datoria Romaniei de a-si asigura de acum inainte o desvoltare durabila.

52

Constituirea in acesta zona a Parcului National Bucegi dovedeste pertinent ca autoritatile au inteles importanta naturala a acestui areal si au actionat in acest sens. Deasemeni Autoritatile Administratiei Publice Locale Dambovita si Regia Narionala a Padurilor au actionat si actioneaza in sensul asigurarii unei desvolatari durabile azonei. S-au eloaborat in consecinta numerose Planuri de amenajare si desvoltare, precum si o serie de materiale cu carcter stiintific, ce fac obiectul acestui raport fiind PUZ, deosebit de bine conceput si care a urmarit ca prin amenajarile propuse sa asigure protectia si mai ales o interventie cat mai redusa asupra factorilor de mediu. Tinem sa remarcam deasemeni ca prevederile din Anexa 2 la HG. 1076 privind continutul cadru al Raportului au un caracter destul de general si respectarea lor poate lasa loc la interpretari de catre elaboratori. Aprecierea potentilelor efecte a amenajarilor asupra a 14 factori de mediu cu tipuri de efecte a constituit o provocare pentru elaboratori care au trebuit sa construiasca o metodologie inginereasca cu caracter cuantificabil care sa permita evaluari cat mai obiective si masuri in consecinta. Cu tot caracterul stiintific al PUZ, foarte clar intocmit, el nu constituie o documenatie de nivel Studiu de prefezabilitae si de aceea unele elemente ale lui au caracter informativ si deci si analiza lor a fost pe aceiasi masura. Elaboratorii considera in final ca Raportul pune in evidenta in mod pertinent efectele amenajarii Statiunii Montane Pestera-Padina si ca prin masurile propuse impactul negativ asupra Mediului poate fi nesemnificativ.

53