Sunteți pe pagina 1din 5

DETERMINAREA DURITTII APEI Una dintre substantele absolut indispensabile pentru viat, pentru orice ramur de activitate economic

si care intervine n majoritatea proceselor fizico chimice este apa. n natur apele nu sunt constituite din ap pur ci sunt de fapt diferite solutii diluate. Astfel n apele subterane si de suprafat predomin srurile pe care apa le dizolv din componentii mineralogici cu care vine n contact, iar n apele de precipitatie atmosferic sunt prezente gazele pe care le dizolv din aer. Continutul de gaze este diferit, ca si natura gazelor dizolvate. Apa de ploaie contine cantitti variabile de CO2, H2S, SO2, etc. n zonele industriale unde continutul de CO2 este mai mare si nsotit de cantitti variabile de SO2 si NO2 apele au un caracter acid (H2CO3, H2SO4, HNO3) prin urmare au un caracter foarte agresiv. Astfel puterea de solubilizare a apelor cu continut de H2CO3 este foarte mare fat de rocile si mineralele cu care vine n contact, conducnd la formarea unor ape cu continut bogat n bicarbonati din care cel mai nociv este bicarbonatul de calciu si magneziu care confer apelor asa-numita duritate temporar. n practic utilizarea apei poate lua diferite directii: ap potabil, ap de cazane si generatori de abur, ap tehnologic. Apele potabile pentru a putea fi utilizate n acest scop trebuie s ndeplineasc o seam de conditii numite indici de solubilitate, care fixeaz continutul admis al microorganismelor, suspensiilor, srurilor solubile, pH-ului, substantelor organice. Apele industriale se mpart n: ape de fabricatie utilizate ca materie prim sau auxiliar n industrie; ape de alimentare a cazanelor de aburi. n mod conventional duritatea se exprim n grade de duritate (n grade de duritate (d). n Romnia se utilizeaz gradul de duritate german care reprezint un continut de sruri de calciu si magneziu echivalent cu mg CaO la 1000 mL de ap. Relatia dintre diferite grade de duritate (german, francez, englez) este prezentat n urmtorul tabel.

1 grad german, 10 mg CaO/dm3 d 1 grad francez, f 1 grad englez, e 1 mval

1.79 f

1.25 e 0.1 mval 1.45 f 5 f

0.375 mval 0.56 d 0.285 mval 3.5 e

10 mg CaCO3/dm3 0.70 e 14.3 mg 0.80 d CaCO3/dm3 28 mg CaO/dm3 2.8 d

Se deosebesc urmtoare tipuri de duritate a apei: duritatea temporar (dt), determinat de prezenta bicarbonatilor de calciu si magneziu. Acesti compusi sunt termic instabili, descompunndu-se la nclzire, n carbonatii corespunztori care au produse de solubilitate mai mici si se depun, conform reactiilor: Ca(HCO 3)2 Mg(HCO3)2 t t

Ca CO 3 Mg CO3

+ CO 2 + + CO 2 +

H2O H2O

duritate permanent (dp), conferit de sulfati, cloruri, azotati de calciu si duritate total (dT) egal cu suma durittilor temporar si permanent. Valoarea

magneziu, care persist n ap si dup fierbere. durittii totale permite urmtoare clasificarea a apelor, important pentru utilizrile industriale: ape foarte moi, cu duritate sub1 d ape moi, cu duritate 4 5 d ape mijlocii, cu duritate 8 12 d ape dure, cu duritate 12 30 d ape foarte dure, cu duritate peste 30 d

DETERMINARE DURITTII TEMPORARE Duritate temporar (dt) se determin prin titrare cu acid clorhidric 0.1 N n prezent de indicator metilorange. Au loc urmtoarele reactii: Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2
+ 2 HCl + 2 HCl

CaCl2 MgCl2

+ 2

H2CO3

+ 2 H2CO 3

Mod de lucru se msoar 100ml ap de la robinet si se introduc ntr-un vas conic; se pun 2-3 picturi de metilorange; se titreaz (se adaug, cu atentie, mililitru cu mililitru dintr-o biureta) cu solutie

0.1 n HCl pn la virarea ( modificarea culorii) indicatorului de la galben pai la portocaliu; se nclzeste proba pn la fierbere pentru eliminarea CO2; se rceste proba; dac solutia revine la culoarea galben se titreaz n continuare cu HCl pn la

portocaliu; Mod de calcul n calcul se tine seama de faptul c exprimarea continutului de bicarbonati se face n oxid de calciu si, deci, pentru un mol de CaO, corespunztor unui mol de Ca(HCO3)2 se consum doi moli de acid clorhidric.

CaO

+ 2 HCl

CaCl2

H2O

28 g CaO reactioneaz cu 36.5 g HCl x g CaO unde: n T g HCl

x g CaO n volumul de ap luat pentru determinare; n volumul de HCl 0.1 n folosit la titrare; T titrul solutiei de HCl 0.1 n (T = g/cm3) Se exprim rezultatul calculat n grade de duritate. Cunoscnd factorul solutiei

de HCl, fHCl rationament:

0.1n

= 0.972 si tinnd seama de reactia general, se aplic urmtorul

10 000 cm3 HCl 0.1 n reactioneaz cu 28 g CaO, deci 1 cm3 HCl 0.1 n reactioneaz cu 2,8 mg CaO, n fHCl 0.1nx mg CaO x = mg CaO care se gsesc n volumul de ap luat n lucru;
3

duritatea temporar se exprim n grade de duritate: 10000.n.f HCl 0.1n .28 2,8.n.f HCl 0.1n = 100 10V V

dt =

n = volumul de HCl 0.1 n utilizat la titrare; V = volumul de ap utilizat n lucru; DETERMINAREA DURITTII TOTALE Duritatea total (dT) se determin usor si precis cu ajutorul schimbtorilor de ioni si anume cu o colonit de cationit forma RH.

Mod de lucru se msoar 200 ml ap de la robinet; se trece aceasta cantitate de apa prin coloana ce contine schimbtorul de ioni n efluentul (apa colectata la baza coloanei de schimbtori de ioni) se titreaz cu o se msoar alti 100 cm3 de apa si se trec in acelasi mod prin coloana cu efluentul obtinut se fierbe pn la ndeprtarea complet a CO2; se rceste apa; se titreaz n prezent de fenolftalein cu NaOH 0.1n pn la viraj roz pal; Mod de calcul Rsina cationitic retine ionii de Ca2+ si Mg2+ , conform reactiilor:
2 HR +

form RH cu o vitez de 3 picturi / minut; solutie de NaOH 0.1n n prezent de metilorange; schimbtori de ioni; -

Ca(HCO3)2 Mg(HCO3)2

CaR2 MgR2

+ 2 + 2

H2CO3 H2CO3

2 HR +

2 HR 2 HR

+ +

CaCl2 MgCl2 CaSO4 MgSO4

CaR2 MgR2 CaR2 MgR2

+ 2 HCl +2 + +

HCl H2SO4 H2SO4

2 HR + 2 HR +

1 cm3 NaOH 0.1 n reactioneaz cu 2,8 g CaO, deci n fNaOH 0.1nx mg CaO x = 2.8 n fNaOH 0.1n = mg CaO/100 cm3 ap n grade de duritate 1000.n.f NaOH 0.1n .28 2,8.n.f NaOH 0.1n = 100 10V V

dT =

Calculul durittii permanente se face n acelasi mod ca si al durittii totale, tinnd cont de volumul de reactiv folosit la titrare.