MEDIU $l SANATATE

CURS NR {

exterior asupra stdrii de rgiena studiazS intervenlia factoriror.de mediu a borilor determinate de sinitate a individului precum gi metodele de prevenire
acegtia.

lgiena se imParte in 2 categorii:

1. tgiena mediului" a. lgiena aPei. b. lgiena aerului.

2. lgiena gcolard" 1- -,^ r- ^^*aa*ara a nnrrririi 6 poluirii lqiena apei se referi la metode de cercetare a.

c. lgiena solului'

9i

Jau tn rSspindirea r^ -..,-it. se retera ra ancheta arimentari, starea de nutrilie, rgiena arimentatiei nutrilie, alimentalia dietetici 9i igiena metodere de determinare urioiiror de unitililor cu profil alimentar' -,, .c.-)^i *;^-^hi^rnnini ci hanlcriolooic' bacteriologici' lgiena *"aiulri se referi ra factorii fizici, microbiologici 9i

determin^urcontamindriimicrobieneaaerului' prin radiatii b. lgiena mediului se refera la igiena habitatului luminoase care reprezinti iqiena aerului precum 9l rcrlul c. iqiena sotutui se iefere la poluarea solului

bolilor'

Sinitatea Publici:

1. Z. 3.

Totalitatea cunogtinlelor, deprinderilor 9i atitudinea orientaticitremenlinereast5riidesindtate. prevenirii bolilor Sdnitatea puUica' este gtiinla 9i a.rta.
Un

populatiei
9i

il;;;rrii sanaialii prin etorturiie oiganizatoare ale societdtii' alcituit din discipline domeniu specializatal practicii mldicale
-igi
distincte
prematur.

concentreazd disponibilitdlile asupra - unei qi menlinerii sindtitii 9i ""r" anumite poputatii'in-scopur promovarii incapacitS{ii 9i decesului bunSstirii precum 9i prevenini bolilor,

publice: Domeniile principale ale sinititii populaliei utiliz.nd noliuni 1. Cunoagterea g,-"u"Grea prouiemelor

Obiecte[;; studiu ile sinititii

studii epidemiologice' de demografie, morbiditate, scrining 9i 2. lnfluenla factorilor de risc' 3. Noliuni de biostatisticS' 4. No{iuni de Probabilitate' 5. Noiiuni de legislalie sanitari' O. ingrqiri Primare de sSnitate' z. Cititatea serviciilor de sdnitate' de imbolnSvire prin Noliuni o" p,","nire a principalelor cauze 8. programe nalionale de sdnitate'

publice cuprind: 1. Cunoagterea stirii de sindtate a populatiei' '. 2,ldentificareanevoilordes5ndtatealecomuniti[ii.

1

efortul conjugal al intregii colectivititi' Metode gi tehnici utilizate in sindtatea publici: 1. Metode 9i tehnici biostatice' 2. Statistici sanitare 9i epidemiologice' 3. trletoOe gi tehnici utilizate morbilitalii gi a relaliilor de cauzalitate dintre factorii de risc ai boalS' 4. Elementele de educa-lie pentru educalie 9i legislatie sanitarS'

3. Cunoagterea morbilitilii gi a factorilor care ii determinS4. Cunorit*r", misurilor care determini aprobarea, promovarea 9i prin refacerea stirii de sdndtate 9i asigurarea controlului sdnStdlii

6. lnfluenla factorilor de risc'

5'Cercetareaconsumuluimedicalalpopulaliei'

B. Eficienla medicald gi economicda asistenlei medicale' mintala 9i starea de sinitate repr"=inte o bun5stare completi tizicd, sociald care constd numai In absen{a bolii sau a infirmitilii. ge1-eticd a Sinitatea este rezultatul interacliunii dintre zestrea biologici, naturali gi social6. omului gi condigire meoiului siu de via!8 qi de activitate
este expus. organismului ca gi absenla reac[iei Ia stimulii la care organismul invaliditate 9i Starea de sinitate gi disconfort boali, incapacitate,

7. Coeficibnla medicalS gi a asistentei medicale.

Boala reprezintd

neadaptare sau

deficien{d

de apirare

termin0nd cu decesul. caracteristicile Factori endogeni - sunt reprezentali de sex, ras5, virstS, demografice ale biologice, ,""*piiritiLa la infeclii ereditaie gi caracteristicile populaliei. Factori de mediu' a. Fizici- temperatura, umiditatea, radia[ii' zgomote' b. Geodinamici - zona geografici'

c. Chimici.

d. Biotogici - bacterii, fungi, parazl\i' .9i e. Mediul socio - econoiic - pragul de sdricie, stilul de viatd munca precum 9i nivelul de alimentar, condilii de viali
instruire.

Factori comportamentari
experienta individualS.

- anturaj, mijroace financiare,

factori de mediu,

comportamentul consumul de diogrri tu*rtul, stresul, sedentarismul, comportamentul rutier. Serviciul de prevenfie curativ 9i de recuperare: neuro nfeigiunite determinate de alcool intoxicatii, afecliuni psihice, ciroze, pancreatite, cancerul caviti[ii bucale, cancerul esofago - faringian2. Afecliunite detirminate de fumat- afecliuni bronho - pulmonare, afec$uni digestive, afec[iuni pulmonare' fizicd, ireigiunite-determinate'de droguri - probleme. de sinitate psihic6, comportamentale, consumul a crescut dupS 1960.

alcool' stilul oe viata cuprinde obiceiurile alimentare, consumul de sexual 9i

t.

4. Sfresul - reprezintd ansamblul rispindirii specifice, date la orice

fel de solicitare, date de organism gi determind o stare de boald
cu consecinte fizice, psihice gi sociale.

a.

Tipul

persoane nerdMitoare, grdbite, afecliuni

c.

b.

vasculare. Tipul B - persoane calme, eficiente, organizateTipul C - persoane interiorizate, melancolice, predispuse cancerelor.

ffiEDtU Sl SANATATE
CURS NR 2

Misurarea stirii de sfrnfrtate. E':=!,,4ra,t stEril de sf,n6tate se realizeazl din punct de vedere al f.YG!LiA! =S populaliei care trebuie lnformat* in legSturfr cu:
propriile probleme de s5ndtate; modul de Prevenire al bolilsr; principalii factori de risc ce influenfeaz5 sdndtatea. Servicii de sflnitate: in acest caz evaludrile se refer6 la stabilirea nevoii de servicii rnedicale, determinarea priorit5{ilor gi evaiuarea ealitativfl a serviciilor medicale. Cunogtinlele medicale - cercetarea medicalEEvaluarea tehnicilor de dialog gi perceperea problemelor de s5nitate la nivel comunitar. farmaeeutice acordate unei persoane sau a unui grup de c5tre serviciile medico - farmaceutice.

Consunnul medica{ reprezintd totalitatea ingnijirilor rnedicale

9i

Clasificarea indicatorllor

de mfrsurare a stfrrii de sf,n&tate a

populafiei:

(generalS, infantilf,, specific5 pe cauzele de deces), morbiditatea (pe cauze de TmbolnEvire, cauze profesionale, calitatea vielii). 2. lndicatorii stilului de via[fr sunt consumul de tutun, alcool, droguri, alimentatie" -1. lndicatorii de caracterizare a condi{iilor de viati gi de munci sunt rata de angajare, rata gomajului, conditiile mediului de munc5, conditiile mediului de locuit, conditiile mediului inconjuritor (apei, aerului). lndicatorii protecfiei sinf,tltii sunt sursele de finantare, resursele umane, resursele, costul pentru fiecare bolnav internat, costu! medicarnentelor pentru flecare holnav {nternatCaracteristicile demografice se referd la vfrrstd, sex, stare civild, locul de rezidenli, venit.

1. lndieatorii stirii de sinitate sunt speranta de via{5, mortalitatea

hipercolesterolemie, diabet zaharat, sedentarism. 2. Accidentete vaselor cerebrale sunt determinate de hipertensiune. 3. eancerele sunt determinate de compartamentul sexual, fumat, alcool, dietd necorespunzStoare, contaminan{ii mediului, medicamente. 4. Accidentele de circulafie sunt determinate de ingestia de alcool, ingestia de medicamente (ingestia de extraveral)s. Alte accidente sunt domestice, disponibilitatea armelor de foc. 6. Sinucideri, omucideri sunt determinate de ingestia de alcool, droguri gregit folosite. 7. Ciroza este produsd fie de alcool sau hepatite care nu au fost tratate.

Factorii de risc asocia{i bolilor: t. Bolile inimii sunt determinate

de

fumat, hipertensiune arterialS,

B. Gripa sau pneumonia sunt determinate de vaccinfrrile ineficiente sau

cardio vasculare, tumorile maligne, tulburSrile mentale si de comportament, accidente, otrdvii-i, balile aparatului digestiv, bolile aparatului respirator, bolile infecfioase, malformati i congenitale. Dupi O. M. $. cei mai importanti factcri de risc asocia[i bolilor sunt comportamentul sexual cu risc, hipertensiunea arterialfr, consumul crescut de alcool, lipsa apei potabile, lipsa igienii, deficienta de fier a organismului, poluarea mediului, colesterolul crescut gi obezitatea.

[n

de fumat.

Romfrnia factorii

de rlsc asocia{i bolilor sunt bclile

MEDIU $I SANATATE

CURS NR 3

IGIENA AERULUI
Atmosfe ra este un amestec de gaze gi vapori de ap5, formAnd un invelig deasupra scoa(ei terestre. Atmosfera se intinde de la sol pAni la o indltime de 50 kilometri. Compozifia aerului:

Oz =20 COz = 0.03

- 21o/o - 0.04% h ---+ Aer inspirat Nz = 78 -79o/o - ) Oz = 10 - 17o/o l COz = TB - 7go/o h --- Aer expirat
Nz = 78
I

-l

climatic, un teritoriu
?nsorire, umiditate. calde.

'79% Clima repreziitd totalitatea factorilor ce caracterizeazd meteorul grad

9i anume: temperatura, nivel de precipitatii,
Categorii de zone climatice

de

sunt de 3 categorii: polare, temperate,

mai

Cele polare au temperaturi scdzute, iar Tn cele temperate care sunt cele populate sunt determinate de boli virotice, boli microbiene 9i boli

degenerative (cancere).

proprietifi lizice ale aerului Si influenfa factorilor lizici asupra

organismului.

Aerul atmosferic se caracterizeazd printr-o serie de fenomene 9i procese fizice care aclioneazd permanent asupra organismului. Factorii fizici sunt: temperatura, umiditatea, curentii de aer, presiunea atmosfericd, electricitatea atmosferici. Acegti factori au influenle directe sau indirecte asupra organismului uman. Temperatura - este deterrninat5 9i de radia[ia solara.

Semnificatia igienico - sanitari a temperaturii: 1. Determini procesul de termo - reglare al organismului. z. Determini caracteristicile climatice ale unei zone climatice. 3. Formarea curen{ilor de aer cu implica[ie in procesul de impurificare
atmosfericS. 4. Morbiditate. 5. Temperatura optimd a organismului uman este de 18 -220 C. Umiditatea - reprezinti cantitatea de api din aer.

Semnificafia igienico - sanitari a umidititii: 1. Aclioneazi direct asupra organismului influentdnd termo - reglarea. 2. Determini caracteristicile climatului. 3. lntervine in Poluare. 4. Valorile normale sunt intre 35 - 65%. Curen[ii de aer - reprezintd deplasdri ale maselor de aer in direclii diferite datoriti Tncdlzirii inegale a suprafe[ei solului de cdtre radia{iile solare.
'l

Clasificarea curen[ilor de aer:

a.

b.

Orizontaliperiodici; neperiodici. Vefticali. ascendenti; descendenti.

3. Determind caracteristici climatice ale unui teritoriu. 4. Valorile normale sunt de 0.1 -o.2 metri / secundi. presiunea atmosferici - este presiunea exercitatd de aerul atmosferic prin greutatea sa asupra tuturor corpurilor de la suprafata pimintului. Se expriira in milimetri coloand de mercur I 1 centimetru pitrat. Presiunea atmosfericd normali este de 760 milimetri coloand de mercur I 1 centimetru pdtrat gi ea scade la 10.33 metri altitudine cu 1 milimetru coloani de mercur / 1

lmportan[a igienico - sanitari a curenfilor de aer: 1. lntervin Tn termo - reglarea organismului. 2. Au rol in autoepurarea atmosferei.

centimetru pdtrat. Exercitd efecte directe gi indirecte asupra organismului. La 25OO metri intervin procese compensatorii ale altitudine de 6000 metri se instaleazd riul de altitudine. organismului. intre Manifestirile sunt. cianoza, vertij, cefalee, epistachis, hemofizii. La 6000 - 7000 metri predomini stirile nervoase gi apare euforia. Persoanele care triiesc la m unte se aclimatizeazl. Electricitatea atmosferici - este formatd din aero ionizarea, cAmpul aero - electric, cdmpul electric terestru 9i fenomene electrice. Aero ionizarea reprezinti prezenla unor ioni incircati cu sarcini electrice in aerul atmosferic. Aceste particule sunt de dimensiuni mari care se gdsesc in zone poluante 9i particule de dimensiuni mici se gisesc in zone nepoluante. potuarea atmosferici inseamnd prezenla substanlelor striine in aerului sau varia[ii importante ale concentratiilor compozilia normali componenfilor sdi care pot produce direct sau indirect afectarea stirii de sdndtate. Poluan[ii atmosferici se clasifici Tn: fizici, chimici 9i biologicipoluan[ii itri*i"i se impart in: iritanli, asfixianti, toxici, cancerigeni,

2000 2500

fibrozan(i.

poluanfi chimici iritanli - oxizi de sulf, oxizi de azot (monoxidul de azol asi dioxidul de azot), substanlele oxidante (aldehide, cetone, hidrocarburi),
pe clorut (acid clorhidricj, amoniacul gi pulberile (diametru mare care se depun sol gi diametru mic se depun in plSmini). poluanti chimici asfixian[i: monoxidul de carbon, hidrogenul sulfurat, acidul cianhidric, nitri{i determini blocarea sistemului respirator. Monoxidul de "h"*oglobina form6nd carboxihemoglobina. Afinitate mai carbon se leagJ mare decdt oxigenul (202)Efecte alute: mai pulin de 2% de carboxihemoglobina nu produce modificiri in organism; Tntre 2 10% apar tulburiri vizuale; intre 20 - 4Aa/o apar cefalea, grelur[ virsaturi; c6nd este mai mare de 40% se produce pierderea cunogtintei; iar cind este mai mare de 60% se produce decesul'

",

Efecte cronice: oboseala, tulburdri de somn.

aflEDtu $t SANATATE CURS NR 4

sunt reprezentati deunele metale cum ar {t. piumb, eaelniu, mereur, arsen, flor si de unele substante pesticide, provenienta lor fiind industriala sau telurica. Plumbul - poate fl sub forma de vapori supulberi fine si principalasursa este circulatia auto, arderea carbunelui sau din diferite activitati industriale. Cadniu este un metal alb -argintiu, provine din Industrie si mai este lnhalat in organism prin fumul de tigara Mercurul - esteun metal alb - argintiu stralucitor, contaminarea se face prin apa si alimente, provine din industrie sau din depozite naturale. Arsenul - este un metal neferos. este un gaz alb verzui, provine din industria aluminiului, industria sticlei. Substante pestlcide: Efecte asupra crganismului si aclianeaza la nivel subcelular. E.fectele cronice se refera la depunerea acestora in organism in anumite organe. Plumbul - in oasele lungi, par, dinrti,vase. Cadniu Ia nivelul aparatului respirator: plamani, sange, hematii, ficat, rinichi, gianda tiroida. Mercurul - se fixeaza in rinichi, ficat, creier. Poluanti chimici cancerigeni sunt reprezentati de hidrocarburi policiclice aromatice, amine si amide, amine aromatice, pesticidele organice (pentru omorarea daunatorilor), substante anorganice,

Poluanti chimici toxici

Florul

nitro

nitro

Poluanti chimici fibrozati fibroza reprezinta o prolifilare a fibrei conjunctive, formarea uncr boli care se numesc pneumc conioze (boli
profesionale).

tutunul.

Masuri de prevenire si de combatere a poluantilor chimici: 1. Masuri medicale: a. Profilaxia primara - se adreseaza in special oamenilor sanatosi.

Cunoasterea prezentei

in aer a

substantelor chimice

si

cunoasterea concentratiei maxime adrnise. b. Cancentraffa ntaxirna adrnisa {C M A,} - esteacea concentratie decelabila prin metode moderne de explorare care nu exercita efecte directe sau indirecte asupra starii de sanatate, nu produce

senzatii subiective
omului.

si iltJ mcdiflca eapacltatea de munea a

igienico sanitari- sunt oxidul de sulf, oxizii de azot, ozonLll, rnonoxidul de carhon, pulberile si plumbul. 2. Masuri tehnica administrative prrivesc fie sursele de poluare sau teritor"iile fata de sursele de poluare. Poluantii de natura biologica - se gasesc in aerul atmosferic alatur! de poluantii fizici, chimici si sunt reprezentati de produsele de natura vegetala sau animala. ln aer se gasesc bacterli aerobe si anaerobe, fungi care provin de la

c. lndicatorii

suprafata solului, apelor. Au o mare rezistenta in rnediul extern si sunt implicate procese defermentat[e, putrefaci,ie degradare. Taate aeeste microorganisme t*rmeaza flcra saprofita. Pe langa flara saprofita exista si microorganisme de natura umana sau animala rezultate din caile respiratorii (tuse, stranut), din dejecte, pnoduse patologice (secretii, sputa). Toate aceste microorganisme formeaza flsra mezafila. Au o rezistenta mai scazuta in mediul extern. ln orase este prezer:ta flora mezofila. Forme de existenta a microorganismelor: 1. Picatuiri de secretie nazo faringiarra se numesc picaturi Pfiuge si sunt particule cu dimensiuni mari s! sunt eliminate prin tuse, stranut, cantat si vorbit. Sunt alcatuite din apa, rnucus si agenti patogeni {bacterii, virusi, fungi}. 2. Nuelee de picaturi provin din secretii naze faringiene, salivare, bronsice si au dimensiuni mici,raman in aer unde pierd apa astfel incat ramane o pelicula de subsianta organica care inconjoara agentul patogen, gradul de contaminare este de 50%. 3. Praful bacterian - este format din particule de praf si agenti microbieni. Vehiculeaza germeni cu rezistenta crescuta in mediul estern. Exemplu: Bacilul Koch. Principalul mecanism de patrundere organism este inhalarea suspensiilor contaminate. Boli transmise pe calea aerului se numesc boli aerogene. lndicatori igienico - sanitarl - sunt numarul totai de germeni (totalitatea microorganisme{or dezvoltate in mediu{ nutritiv ia B7o C. Exemple: $treptococul B - hemolitic, stafilccocii. Masurile de combatere - sunt ventilatia, curatenia si dezinfectia.

in

si

in

MEDIU $l SANATATE CURS NR 5

IGIENA APEI
Rol biologic - intervenind in procesul fiziologic al organismului. Rol in dezvoltarea socio - econornica' Rol biologic: ln organismul uman: in 60 -70% din greutatea corpului uamn;

Bilantul dintre aport si pierderi rezultand echilibru. Exista dezechilibre la gravide si covalescenti. 2500 Cantitatea de apa care se pierde zilnic de organismul uman este de mililitri si se imParte astfel: urina - 1500 mililitri; materii fecale - 150 mililitri; la nivelul tegumentului prin transpiratie - 600 - 800 mililitri; -aerului respirat -300 - 400 mililitri. umidifierea se imparte Aportul de apa zilnic al organismului uman este de 2500 mililitri si astfel: din bauturi - 15600 mililitri; restul provin din alimentele consumate precul si din apa endogena (apa rezultata din arderile de la nivelul tesuturilor)-

- corp 97% din greutatea corPului; - coPil de 3 luni - 93%; - copil de 1 an 81% din greutatea corpului' Repartitia aPei in tesuturi: - tesutul adiPos - Z$o/c, - tesutul osos - 33o/o; - tesutul muscular -77o/o; - tesutul nervos - 85%; - Plasma-9Ao/o; - saliva - 99.5%-

in Substantele energetice participa la procesele oxidative care se impart

dioxid de carbon si aPa.

pana la o Setea apare aiunci cand cantitatea de apa din organism scade sete este de 4 valoare cuprinsa intre 0.1 - 1% din greutatea corpului. Toleranta la gland hipofiza si - s zile. Reglarea volumului de pa Je face ce catre hipotalamus,
de glandele suPrarenale'

Dezvoltarea
folosita.

socio

economica: industrie, agricultura rezultand apa

Sursele de aPa:

Gea mai mare parte de apa este apa sarata aproximativ 97.2o/o, apa dulce Z.g% care se imparte in ape subterane, ape de suprafata si apele meteorice. Apele subterane: a. Apele freatice. b. Apele de adancime. a. Apele freatice - se acumuleaza din precipitatii, infiltrarea apelor raurilor si lacurilor. Ele pot fi superficiale sau mai profunde. Sunt bogate in substante minerale. Sunt usor contaminabile si contin numerosi agenti biotogici, (bacterii, virusi si fungi) si agenti poluanti. Apele freatice servesc la aprovizionarea, alimentarea fantanilor rurale. b. Apele de adancime - sunt situate de obicei sub cele freatice. Contin o cantitate mare de saruri, sunt mai putin contaminate. Apele de suprafata provenite din precipitatii, topirea zapezilor si sunt de 2 categorii: ape curgatoare si ape statatoare. Au uncontinut scazut de saruri si trebuie prelucrate pentru a fi consumate. Ape statatoare sunt formate din lacuri, oceane si contin cloruri, brom, magneziu, iod si clor. Apele oceanelor solicita material de desalinizare. Apele meteorice contin precipitatii, topirea zapezilor, contin 64-5% oxigen, 33.5o/o azot, 11% dioxid de carbon, urme de amoniac, argon, ozon. Au un continut scazut de ape minerale. Patologia infectioasa: Bolile infectioase transmise prin apa pot avea mai multe forme de manifestare in functie de egentul etiologic (care produce boala), in functie de modul de aparitie, numarul de imbolnaviri. Exista 3 tipuri principale de forme: Epidemia - are un caracter exploziv, un numar mare de imbolnaviri intr - un interval scurt de timp. Cazurile sunt grupate intr-un singur teritoriu. Exista aceeasi sursa de contaminare si inceteaza cand sunt tratate bolnavii. Endemia - are un numar mic de imbolnaviri, apar la grupari populationalecu un nivel igienico - sanitar scazut, apare intr-o zona geografica prin consumarea apei de suprafata netratata. Forma sporadica - cazuri izolate. Boli bacteriene transmise prin apa: Dezinteria - produsa de shegella disenteriae, prin ape cu dejecte menajere, forme usoare de boala, prin diaree persistenta, febra. Echilibrate hidro electrolitica si tratament antibiotice. Hotera - constituie un nivel ridicat in zone cu igiena scazuta. este Febra tifoida compusa din paratifoidele A si B, agentul determinat de salmonela. Enterite si enterocolite - escherichia coli. S#qnn:il*:; Sc,iai,t A- vL,tLeptospiroza rezervorul de infectie il constituie soa+ele, omul bolnav, omul se contamineaza prin dejectele de Ia aceste animale. Traverseaza mucoasa oculara si tubul digestiv. Produce deces. Ptulangeria - se transmite prin urina si dejecte.

Tuberculoza - se transmite prin calea aeriana si mai putin prin apa (irigatii), tuberculoze intestinale. Bruceloza- se transmite prin imbaiere, ingestia apei Cin fantani. lnfectii cutanate - determinate de streptococi si stafilococi. Boli virale transmise prin apa: Hepatita A - afectati sunt mai ales copii. Conjunctivitele. Boli parazitare:
Amibiaza.

Lambriaza
omul.

- in zone temperate si tropicale (vegetativa, chistica) infecteeza

Tricomoniaza genitala
femeile 2A

- 80a/o si barbatii 5 - 25%.

- se transmite sexual, apa din piscini si stranduri),

MEDIU 9l SANATATE CURS HR 6

POTUAREA CHIMICA A APELOR

Auto - purificarea aPei: poluarea apalor - reprezinta a{terarea eatitatitar fizice, chimiee =i biologice produsa direct sau indirect de activitatile umane in asa masura incat apa nu mai poate poate fi utilizata. Exista 2 tlptll'i de Poluare: 1. Poluare naturala.

2. Poluare artificiala. L poluarea naturala calitatea apei poate f, modificata de unele procese fizice, chimice si biologice. La baza acestor modificari stau rezidurile organice Ce natura vegetala sau animala care sunt descompuse prin actiunea bacteriilor care traiesc in rnod obisnuit in

miros ale apei. Apa respectiva obtine o culoare albastra sa verzuie si cu miros urat prin distrugerea acestor alge S elibereaza niste substante tsxice eare pot determina msdifiea ale hranei. Daca aceasta apa este consumata de om determin tulburari deoarece sunt tranzitorii. z. Poluarea artificiala este de 2 tipuri de surse: a. Poluarea artificiala arganizala. b. Poluarea artificiala neorganizataa. Poluarea artiticiala organizata se elastfica astfelo Ape reziduate cornunale - provenite din locuinte, instalatii. . Ape reziduale industriale - provenite din industrii care au un
continut crescut de subst'ante ehlrnieeApe reziduale zootehnice care au un continut mare de agenti Patcgeni. b. poluarea hrtittctala neorganizata aparfr {r.t caztr{ unor aecidente care se clasifica astfel: Deversare accidentala de Petrol. Deversare de subsiante salieie. Deversare de ape de irigatii contaminate chimic. Deversare de reziduri solide sau de pozitate pe malul raului-

apa. Aceste procese de degradare se produc cu consumul oxigenului din apa si pot produce astfel msdificari ale florei cat si a faunei. Exemplu: inflorirea apei - dezvoltarea in exces ale algelor albastre, ver sau ale unor flagelate determinand modificari de culoare si d

. r , )

Foluarea chimica Substante chimice: Nitrati - care patrunsi odata cu apa ajung in circulatie unde se combina cu hernoglohina formand uri compus stabil care se nurneste rnethemagiobina. Methemoglobina este un compus stabil si determina urmatoarele masuri

chimice: dispnee, agitatii, convulsii si chiar deces (existenta unei csncentratii mari in sange). crsnice. , Ll, tH vvlvl cletermlna afanfrr enr lla la Substante pesticide Substante pesticide la om rlofarrr-rina eIeCIe acule Sau crsnlce. Expunerea la aceste substante determina cefalee, greturi, varsaturi, crampe abdorninale, transplratie, salivatie, dificultati in respiratie. Efectele cronice sunt determinate prin supunerea organismului in mod repetat la ingestia apei cu aceste substante pestieide. Efeetele cronice determinate de substantele pesticide sunt efectele hepato - toxice, neuro - toxice si cancerigene. Metale: Plumbul - determina intoxicatia cu plumb. Plumbul aiunge in apa datorita faptului ca plumbul este folosit la fabricarea conductelor de apa si captusirea rezervoarelor de apa. Efctele climice care le determina sunt anemia, insomnia, greturi, varsaturi si prezenta unui gust metalic. Mercurul Cetermina urmatoarele manifestari clinice cum ar fi vertij, cefalee, greturi, varsaturi, anemie, insomnie. Poluarea chirnica a apelor se poate face cu detergenti. Contaminarea se produce prin deversarea apelor menajere in bazinele naturale de ape. Prezenta detergentilsr in apa determina modifieari ale proprietatiior flzico chimice ale apelor, precurn si cu modificari organoleptice (gust si miros). O concentratle a cietergentilor cuprinsa intre 0.2 0.3 miligrarne I litru nu determina modificari ale caliattii apei. Cand acestia ating o concentratie de 2 3 miligrame I litru apar modificari organoleptice, iar oand csncentratia ior atinge valori de 6 7 miligrame I litru se produc alterari ale faunei. De obicei apa cu un continut crescut de detergenti nu ajunge in organism datorita modificarilor organoleptice. Auto - purificarea apei - reprezinta sursele de apa care sunt poluate cu capacitatea de a se debarasa de impuritati pe care le primesc partial sau pana la puritatea lor anterioara poluarii. Procesul de auto - piurificare sunt determinati de factori fizico - chimici cat si biologici. Factori fizico - chimici: Dilutia reprezinta combinarea a 2 medii lichide avand drept rezultat scaderea concentratiei agentutul poiuant . Sedimentarea reprezinta depunerea suspensiilor din apa pe fundul albiei raurilor. Radiatii sofare:

Radiatiile

ultraviolete

aceste raze au efect bactericid, adica de

offrorare a bacteriilor si bacteriostatic, adiea de inhibare a inmultirii bacteriilor. Temperatura - scazuta determina un efect bactericid. Poluanti biologici unele microorganisme cum ar fi bacteriile, fungii, prolozoarele actioneaza atat asupra substantelor organice cat si a substantelor anorganice din apa in scopul producerii substratului nutritiv. Substantele organice sunt degradate pana la nivelul de mulecula eare au o greutate foarte mica dupa care sunt mineralizate, iar substantele anorganice sunt descompuse pana la disparitia lor totala.

MEDIU $l SANATATE CURS NR 7

CONDITII DE POTABILITATE A APEI

Pentru a fi potabila trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: 1. Conditii organoleptice - se refera la gust si la mlros. Gustul - este rezultatul prccesului in apa a elementelor minerale si a gazelor dizolvate ioz) care afera prospetimea apei. Excesul de dioxid de carbon in apa ii confera un gust intepator, fierul gust metalic, calciu - gust salciu, magneziu - gust afilar, clorurile - gut sarat. f#lirssul apei potabile este insdor, iar materialele organice, care se descompun produc mirosuri neplacute ca si prezenta in apa a unor substante chimice (calciu, produse petroliere). z. Conditii fizice aceste conditii fizice sunt determinate cu ajutorul aparatelor si cuprinde pH-ul, conductivitatea electrica, temperatura, culoare si turbiditate. pH-ul - este determinat de de concentratia ionilor de hidrogen din apa. Valoarea normala a pH-ului este de 6.5 -7.4. Scaderea sau cresterea concentratiei ionilor de hidrogen din apa exercita efecte nocive asupra mucoasei gastrice. Conductibilitatea electrica - exprima cantitatea de saruri dizolvate in apa. Temperatura apei - trebuie sa fie cuprinsa intre 6 - 150 C. ln ceea ce priveste temperatura apei, apele subterane au o temperatura a apei cu

atat mai constantacu cat se afla Ia

adancime mai mare. O

temperatura mai rnare de 170 C determina un gust neplacut din cauza gazelor pierdute, iar otemperatura mai mica de 70 C are efecte nocive asupra organlsrnutu{ (laringite, farlngite). Culoarea - este data de substantele organice dizolvate in apa. Turbiditatea - ete produsa de materia insolubila care este prezenta in apa sub forma de parttcule in suspens{e" 3. Conditii chimice se refera la substantele chimice care se gasesc sub forma de compusi naturali ai apei sau care provin din poluare. Au efecte negative a$LJpra organisrnului" 4. Conditiile bacteriene apa potabila nu trebuie sa contina bacterii patogene insa indentificarea lor nu este intotdeauna posibila fie din cauza concentratiei reduse, fie din cauza unor echipamente sau metode de determinareadecvate. s. Conditii biologice - organismele din apa atat cele animale cat si cele cianoze. vegetale se grupeaza in asociatii care se numesc Compunerea acestor asociatii depinde de conditiile fizice, chimice si biologice ale apei in care traiesc. Astfel exista microorganisme care traiesc in apa bine oxigenata, altele traiesc in apa llpsite de hidrogen, iar alte microorganisme sunt adaptate la diferiti poluanti din apa ifero bacteriile sau bacterii sulfo - oxidante). Prezenta lor in mediu releva

bio

mediul in care se dezvolta. Analiza lor este rapida

tehnici deoseblte.

si nu necesita

6. Gonditiile Ce radio

apa potabila are un grad scazut de radio - activitate datorita substantelor radio - active care se gasesc in sotrul ee delimiteaza sursele de apa. Aceasta este radio activitatea naturala a apei. Pe langa aceasta se poate adauga si radio activitatea artificiala provenita din reversarea apelor uzate eu
conditiile radio

activitate a apei

,J^ Il tstcttcLLll. uE l^^r^t^+i;.

Aprovizionarea cu apa a populatiei

- activitatilor.

- se face cu ajutorul diferitelor tipuri

1. lnstalatii centrale

- reprezinta ansamblul constructiilor si instalatiilor folosite pentru colectarea, transportul, corectarea calitativa a apelor, inmagazinarea si distribuirea apei potahile. Avantajele acestor instalatii : - Este aleasa eea mai buna sursa de apa, apoi se face corectarea calitativa a apelor. Permile realizarea unei protectii sanitare organizate. ln ultimul rand se poate face ui": control permanent asiJpra calitatii apelor.

Exista 2 tipuri de instalatii centrale:

a. lnstalatii centrale cu apa de suprafata

sectoare;

care au mai multe

. Sectorul de captare - reprezinta totalitatea dispozitivelor plasate in axul central al apei. . Sectoare de transport ala apei. n Sectoare de tratare:
- Sedimentarea. - Filtrarea. - Dezinfectia" Sectoare de tnmagazinare apa este inmagazinata in bazine de beton, aerate permanent. reprezinta tsatalitatea Seetoare

. .

de distributie

conductelor situate substeran

presiune.

in care apa circula

cu

Conditiile retelei de distr*butie sunt urmatoarele: . Conductele trebuie sa aiba o panta de inclinare prin
Sub zona d inghet se evita inerucisarea eu eonductele de apa uzata si sa se asigure dezinfectia acestor conducte. b. lnstalatil eentrale cu apa de profunzime - contin un sector de tratare, unul de transport si un sector de inmagazinare a apei. lmportant: Dedurizarea apei reprezinta indepartarea sarurilor de ca{ciu si magneziu aflate [n exces prin adaugarea unor substante chirnice (carbonat de sodiui care reactiveaza cu aceste saruri formand compusi insolubili. Acestia sunt indepartati prin procesul de

care sa se asigure o buna circulatie a apei.

filtrare sau sedimentare.

deferlzarea apei, demanganizarea apei {indepartai-ea ferului si r-nangneziului in exces). 2. lnstalatii de microcentrale - sunt constructii in colectivitatea scolilor, spitalelor, acestea asigura apei curente la consumatori in cantitati mai mari decat sistemele locale. Aceste instalatii permit si un anumit grad de preluerare a apei, iar calitatea apei poate fi suprarregheata. 3. lnstalatii locale se gasesc in mediul rural si sunt reprezentate de fantani. Sursa este apa freatica (cu cat panza freaiica este mai profunda cu atat apa este mai buna). Controlul fantaniNor:

se face deasemenea

adancime.

Depistarea si eliminarea surselor de poluare cum ar fl depozitele de gunoi, depozite de substante ehimiee, reconditionarea fantinilor trebuie cercetate deficientele de constructie. Dezinfectia fantanilcr trebuie realizata prin metode chimice, adica adaugarea de substante clorigene cum ar fi cloramina, clorura de var, hipocloritul de sodiu in lipsa substantelor ctorigene se adauga iod sau brom determinand gust neplacut. Metode fizice - fierberea se face timp de 20 minute, metoda care se foloseste foarte rar, doar in cazul epidemiilor sau a eontaminarii apetor de

MEDIU $I SANATATE CURS NR 8

IGIENA SOLULUI
Proprietati fizice ale solului: 1. Permeabilitatea pentru aBa si aer.

2. Capilaritatea. 3. Filtrarea. 4. Temperatura.

1' Pe!'meabilitatea

2'

scazut.

asigurarea apei necesare vegetatiei. Cucat un sol este mai permeabil pentru apa cu atat gradu! de salubritate al solului respectiv e mai

soturile solubile cu porozitate crescuta au o eapilaritate crescuta. Permeabilitatea pentru apa a soluiui este importanta in formarea si acun'lularea rezeruelor de apa subterana s!

3'

Proprietati chimice ale solului:

incalzesc_usor, dar pierd usor cardura inmagaznata.

- este capacitatea solului de a retine in porii saidiferite impuritati care il strabate. ln general solul esterau eonducatsn caldura. Solurile alcatuite din granule finesiumede se incalzesc de mai gru si pierd caldura mai gru, iar cele alcatuite din granule mari se
Filtrarea

(apa se ridica cu 0.8 _ 0.S metiil.

capilaritatea - reprezinta capacitatea solulu! de a permite ridicarea apei subterane prin pori eatre straturile superflciale telurice. Capilaritatea variaza. invers proporticnal cu starea de granulatie a solului si anume: solurile cu granulatle mare au capilaritate scazuta

Solul este alcatuit din substante minerale care pot fi de Zfeluri: {t/lacroelenrenfe - calciu sitriciu, aluminiu, ferul, magneziul. Microelemente _ flor, iod, brcm, cupru, mangan. unele substante au proprietati radiocative uraniu. Substante organice care provin din degradarea organisnnelor vegetale si animale - cernoziornul. Froprietati fiziologice ale solului: Solul este bogat in microorganisme. Acestea $e gasesc mai ales in straturile superficiale, iar la o adancime mai ff are de 4 metri solulsoiuii este aproape steril.

POLUAREA SOLULUI
Se poate f9q* prin depozitarea neigienica a rezidurilor solide, lichide, a dejectelor arrirnale{or, depozitarea neigierica a dejecte{or industriale, utilizarea necorespunzataare in agricultura a substantelor fertilizante sau cele impotriva
Substante chirnece poluante sunt:

daunatorilor sau poluarea cu ape irigante.

20 centimetri din sol_ 2' Substantele fertilizante utilizate in sxces contin mari cantitati de fosfor, nitrati, azot. 3' Pesticldele se gasesc in sursele de ape subterane, organismul uman. organo cloruratele care persista foarte mult timp la suprafata si in interiorul solului timp de bni. substanter" fosforiee eare rezista saptamani sau luni in sol. 4. Substante provenite din industrii. S. Substante radloactive. Poluarea eu agenti biologici a-i solului: Flora mierobiana coontin {enti patoleni, sporurate. Mieroorganismete au Ure[t *ur**. " Intestinul uman bacirur tific, bacirur paratific, virusurite de hepatita A si E (care se transmit pe cate orILl.

' Rezidurile rnena.ier? organice (lichide sau solide) care afecteaza primii
1A _

oigro,

lntestinur

Fungii, geo
{tenlile).

botulinic, crostridiir:

tn dejectere si cadravere animareror

stafi lococul Escherichia Coly.

aninralic vibrionur h;rere,, bacirur dezinteriei,

bacirur tetanic, baeirur pot porua solur cu reptospire s! brucere. ?al? hermintii {Asfaris Limbricoioes), bia hermintii

ajutorul indicatorilor igienico sanitari" sunt indicatori chimici si indicatori niotogici. lndicatorii biologici - reprezinta numarul-totar de germeni la temperatura de 37o C. Sot nepoluati OOO0 germeni gram / de sol; so! [oluat 100000 germeni I gram de sor;.sor fo_arte poruaipeste lodoooo germeni r gramde sor. 'Jin Bacterii cotiforme reprezinta bacteriili provenitf intestinul urnan si a animalelor.

criterii sanitare de apreciere a poruarfi :r, sorurui. Aprecierea

poluarii solului se rro"

or",*frXij;iJ':,llilXl,;reducatoare Bacteriire termofi{e

cand in sor exista un numar mare de

sanitara cuprinde totalitatea m,asurilor care au drept scop limitarea patrunderii in *oi oireriieroi'ffiur,tati pana ra intensitati deregleaza procesul de autoepurare, care nu nu contribuie'ta acu*rrrru" substantelsr nocive prante,

100 de sol si solurile foarte poluate au peste .100 cua / gram se sol. lndicatori sunj ,"pr*r*nt de produsii intermediari proeeselor de bio degradare. a-i Gradul J* i*purifieare s,utrtui se apreeiaza dupa cantitatea de sunitanii in cu,rs oe olgrrorr" sau in curs prezenta in sol in comparatie oe minera*zare cu solul a***Jn, tar castructura , darneporuat. Masuri de protectie sanitara si iirrare a sorurui: Protectia

- se dezvo{ta i* sorurire bogate i* urei. ouale de geo - helminti in sorurtirelurate nu exista oua,solurile putin poluate au cel mult 10 oua gram t de sol, solurile poluate au intre 10 aua / gram

ehimici -

ti

in nu poru eaza aerur astrncsferic unitati sanitaro - tehnice de colectrr* si nici apa. si neutra tizarea deseurilor. 2' utirizarea rationara a substantetoi 3. pentru sorurire umede masuri Je ctri*ir" in agricurtura. ,"iri* si de

o;renare.

MEDTU

$t SANATATE

CURS NR 9

IGIENA RADIATIILOR Radiatiile sunt unde cSre se propaga sub forma de raze exercitand asupra organlsmului Ltrnan efeete sanogene sau patogene in fu*c,rie d= expunere. Clasificarea radiatiilor: 1 . Radiatii neionizante. 2. Radiatii ionizante. 1 - Radiatiile neionizante: Radiatiile ultra violete .- 1u lungimi de unda cuprinse intre 100 400 nanometri se exercita B tipuri de efecte: Lungimi de unda mai mici de 280 nanornetri efect bactericid. Lungimi de unda intre 280 320 nanometri - efect eritematos. Lungimi de unda intre 320 400 nanometri efect pigmento

geneza. Sursele de radiatii sunt. 1' Naturare - bronzarea si este produsa de soare. 2' Arli{tciale - sunt produse de industrie (sudura, topirea materialelor). Radiatile ultra violete reprezinta s% din pe pamant ajung 1% din radiatiile ultra violete, iar restul "d*rg; iolara. sunt ibsorhite de stratul de azon_

stimulatoare reprezentata prin efect sanogen. Efecte patorogice manifestandu-se Imediat sau tardiv. fenomen de aparare a organisnnului.

Efecte asupra organismului

in functie de doza determina

actiune

Reactiile imediate cuprind pigmentarea

= bronzarea

reprezinta un

melanic din promelanina de catre cerurere situate in derm numite meranocite. o scadere a cresterii celulelor ta nivet i*gr**ntar intr-un interva i de 24 ore. Sinteza vitaminei D
2

Pigmentarea

se

produce

prin

farmarea pigmentului