Sunteți pe pagina 1din 16

LUCRRI DE TENCUIELI

Notiuni generale,alctuire,clasificri. Prin lucrri de tencuieli se intelege acoperirea suprafetelor elementelor de constructie "de rosu",executate din lemn,piatra,crmida si beton cu un mortar,care dup un anumit interval de timp se intreste formnd un strat rezistent. La cldiri,peste acest strat se aplic de cele mai multe ori si in special n interiorul cldirii,spoieli,zugrveli si in anumite incperi,vopsitorii n ulei.n alte cazuri,stratul de tencuial se prelucreaz n mod special sau se acoper cu substante speciale avnd un anumit scop functional. Alctuirea tencuielilor.

Tencuielile,cu exceptia celor brute,se alctuiesc din cel putin dou straturi: -primul strat,stratul de baz (grundul) are grosimea de 8..15mm si se execut din mortar obisnuit; -al doilea strat (fata vzuta) are grosimea de 5..30mm,dup felul prelucrrii si al materialului folosit si se execut cu mortar obisnuit sau cu materiale speciale. Pentru ca grundul s adere bine la suprafetele de beton,zidrie de piatr sau la cele din sipci si trestie,suprafetele se vor amorsa cu un un strat de sprit.n acelasi scop pe plasele de rabit se aplic un strat de suport (smir),care umple ochiurile plasei. Grundul se execut,n general,pentru orice fel de tencuial,diferenta constnd numai n felul materialelor din care se prepar mortarul.n mod exceptional el poate lipsi la tencuielile pe suprafetele de beton la care fata vazut se aplica direct peste sprit si la tencuielile pe suprafetele de rabit la care fata vzut se execut direct peste smir. Fata vzuta se poate finisa,conform prevederilor proiectului,n urmtoarele moduri: -nchiderea porilor cu un strat subtire de var si adaos de ipsos(100kg ipsos\ 1 m cub var pasta),denumit glet de var; -acoperirea cu un strat subtire de past de

ipsos fin netezit,denumit glet de ipsos; -tratarea in scopuri decorative:frecare cu peria de srm,rostuire,buciardare,sprituire,pieptnare etc. Clasificarea Tencuielilor. Dup natura suprafetei pe care se aplic tencuielile pot fi: -tencuieli pe suprafete de crmid;se execut n dou straturi(grund si strat vizibil); -tencuieli pe suprafete de beton si pe suprafete de zidrii de piatr;se execu 929l1123j t din sprit,grund si strat vizibil. La tavane cu suprafete plane,pe plansee de beton armat monolit fr grinzi,din fsii prefabricate de beton armat,tencuielile pot fi aplicate n dou straturi (sprit si strat vizibil); -tencuieli pe suprafete de sipci si trestie (tavane si pereti) care se execut n trei straturi (sprit,grund si strat vizibil),stratul sprit avnd rolul de amorsaj; -tencuieli de pe suprafete de rabit (tavane) care se execut n trei straturi (smir,grund si strat vizibil). Dup modul de finisare tencuielile pot fi: -tencuieli brute,constituite dintr-un singur strat executat din mortar de var gras cu sau fr adaos de ciment; -tencuieli obisnuite driscuite,din tinci de var aplicat pe un grund din mortar de var gras,cu sau fr adaos de ciment; -tencuieli sclivisite alctuite din dou straturi din mortar de ciment; -tencuieli gletuite,pentru acoperirea fetei vzute a tencuielii; -tencuieli decorative ,cu fata prelucrat n mod decorativ. Dup materialul din care se prepar mortarul,tencuielile pot fi: -tencuieli cu mortar de var gras (mortar preparat numai cu var),att pentru grund,ct si pentru fata vzut; -tencuieli cu mortar de var ciment (mortar preparat cu var gras,cruia i se adaug o cantitate de ciment potrivit cu rezistenta cerut pentru tencuial).Aceste tencuieli se execut obisnuit pe suprafetele de beton,pe suprafetele exterioare ale cldirilor,precum si n interior acolo unde

tencuielile sunt expuse degradrilor sau loviturilor; -tencuieli cu mortar de var si ipsos (mortar alctuit din nisip amestecat cu ciment).Se folosesc mai ales la soclurile exterioare ale cldirilior,la tencuieli sclivisite,la peretii expusi la umezeala permanent sau la actiuni mecanice; -tencuieli cu mortar de var si ipsos (mortar alctuit dintr-un amestec de nisip cu var past si cu adaos de ipsos).Acest mortar se ntrebuinteaz mai ales la tencuirea plafoanelor din sipci si trestie; -tencuieli cu mortar de ipsos,cu fata vzut executat numai din ipsos pe un grund de mortar de var ipsos.Se execut att la pereti,ct si la tavane; -tencuieli cu materiale speciale.n aceast categorie se cuprind tencuielile exterioare executate cu materiale speciale ca:dolomit,terasit sau similipiatr. Dup destinatiile speciale tencuielile pot fi: -tencuieli impermeabile,care se obtin fie prin sclivisirea fetei vzute a tencuielilor executate cu mortar de ciment sau prin introducerea n mortarul de ciment a unor substante speciale,care fac tencuiala mai impermeabil,fie prin modul de executare a tencuielilor ca de exemplu prin torcretare,n care caz ele se numesc tencuieli torcretate; -tencuieli antiacide,care rezist la actiunea substantelor chimice si care se obtin cu materiale avnd caracteristici speciale; -tencuieli acustice,care se realizeaz n scopul de a absorbi sunetele n slile de spectacole si se execut cu agregat poros (piatr ponce,zgur mcinat etc.). Pregtirea constructiei si a suprafetelor n vederea executrii tencuielilor nainte de nceperea lucrrilor de tencuieli,trebuie terminate toate lucrrile care ar putea mpiedica executarea tencuielilor sau prin lips,ori executarea lor ulterioar,ar putea s le deterioreze. Pentru nceperea tencuielilor interioare trebuie terminate urmtoarele lucrri: -zidria peretilor desprtitori s fie complet terminat,precum si eventualele spargeri fcute pentru lucrrile de instalatii; -instalatiile electrice,de ap,de inclzire central si de gaze care sunt prevzute s rmn ngropate sub tencuial,sa fie complet

executate,iar cele de ap si de nclzire central s fie si probate; -montarea rabitului la tavane,arce,bolti etc. prevzut n proiect,precum si a rabitului pentru acoperirea conductelor de scurgere etc.; -baterea sipcilor si a trestiei la tavane si pereti de lemn; -montarea tmplriei si protejarea ei cu hrtie (saci vechi,ziare etc.); Tencuielile interioare se pot ncepe numai dup excutarea nvelitorii sau terasei; pe timp de var se pot ncepe lucrrile de tencuieli interioare dac deasupra incperii respective sunt executate cel putin dou plansee de beton armat si dac scurgerea apei de ploaie de pe ultimul planseu este asigurat. De asemenea,lucrrile de tencuieli se pot ncepe numai dup un anumit termen n care trebuie s se produc tasarea zidriei,deoarece aceast tasare duce la fisurarea si coscovirea tencuielii.Peretii de crmida executati cu mortar de ciment se pot tencui imediat dupa terminarea etajului respectiv,iar cei de zidrie cu mortar de var sau cu un mic adaos de ciment,se pot tencui numai dup terminarea zidariei etajului imediat urmtor. La cldirile cu parter si la ultimul etaj,tencuielile se pot executa imediat dup terminarea zidriei peretilor,indiferent de mortarul utilizat. Este interzis executarea tencuielilor pe zidrie nghetat. Pentru executarea lucrrilor de tencuieli exterioare este necesar s fie terminat streasina,montate jgheaburile si s fie asigurat ndeprtarea apelor de ploaie de pe acoperis prin montarea la jgheaburi a unor stuturi (arunctori de ap) provizorii. Pregtirea suprafetelor de constructie pentru a fi tencuite. Pentru asigurarea unei aderente ct mai mari a mortarului pe suprafetele pe care se poate aplica tencuiala si a unei ct mai bune comparri a acesteia n timp,trebuie ca suprafetele de tencuit s fie ct mai rigide,curate si rugoase.n acest scop se iau urmtoarele msuri:Suprafetele elementelor de tencuitdin crmid sau beton trebuie verificate din punctul de vedere al abateriloradmisibile.Cnd exist abateri importante verticale sau orizontale sau neregularitti locale mari,ele se vor repara.Iesindurile locale sunt cioplite cu dalta sau cu ciocanul de zidrie,iar intrndurile care necesit grosimi mari ale stratului de tencuial (peste 40mm),se acoper cu o plas de rabit fixat pe suprafata de tencuit sau cu o mpletitur de srm pe cuie btute n rosturile zidriei,peste care se execut tencuiala.Intrndurile

mari,peste 70mm,pe suprafetele exterioare ale cldirilor,nu se rectific cu rabit,ci cu completri de crmid sau prin ngrosarea stratului de mortar,pe cuie btute n pereti cu mpletitura de srm ntre aceste cuie pentru armarea mortarului.Dac abaterile nu depasesc limitele admisibile se curt doar suprafetele respective de praf,noroi,pete de grsime etc..Curtirea se execut,de la caz la caz,prin splare cu apa,cu periide srm etc..Dac suprafetele de tencuit sunt netede,ele trebuie innsprite prin cioplire,spituire etc..n cazul zidriilor de crmid executate cu rosturile pline,rosturile zidriei se curt pe adncimea de 1cm,pentru a asigura o legtur bun cu zidria.Peretii interiori si tavanele din beton ce s-au realizat n cofraje de inventar (metalice,placaj etc.),avnd suprafetele netede,nu se tencuiesc.Suprafetele lor trebuie pregtite pentru o finisare cu compozitie de zugrveli sau cu tapete.Eventualele chituiri se execut cu mortar de ciment si nisip fin.Suprafetele peretilor exteriori,realizati ca si cei interiori n cofraje de inventar,se pregtesc pentru o finisare direct cu compozitii de vopsit.nainte de aplicarea mortarului,suprafetele de tencuit trebuie s fie stropite cu ap, pentru a nu se produce absorbirea excesiv a apei din mortarul de tencuial,ceea ce ar duna adeziunii mortarului. Pentru a prentmpina aparitia fisurilor la rosturile dintre suporturile din materiale cu contractii diferite,aceste rosturi vor fi acoperite cu fsii de rabit de circa 15cm ltime. Toate suprafetele de lemn sau de metal care apar n zidrie (ghermele,grinzi,buiandrugi,stlpi etc.),nu se tencuiesc dect dupa ce au fost acoperite cu o plas de rabit;cele de lemn vor fi acoperite sub plasa de rabit cu carton bitumat,pentru a evita umflarea lemnului n contact direct cu tencuiala. Toate lucrrile de rabit ale diferitelor elemente cerute de necesitti arhitecturale trebuie terminate. La tencuielile de plas de rabit trebuie s se verifice n primul rnd ca plasa s fie bine legat cu srm la distanta de 20..25cm,de reteaua de bare de otel-beton.Barele de otel-beton au diametrul de cel putin 6mm,iar ochiurile retelei au dimensiunile de 25#25cm.Reteaua trebuie bine legat de constructia tavanului,la fiecare 25..30cm,cu mustti din srm zincat de 2..2,5mm grosime si fixat cu distantiere de lemn.Plasa trebuie s fie bine ntins,s nu aib prti care s atrne si s nu se lase sub greutatea tencuielii. Pentru tencuielile exterioare se execut aceleasi lucrri pregtitoare ale suprafetelor de tencuit ca si pentru tencuielile interioare. Se interzice folosirea ipsosului la aceste lucrri,avnd n vedere c se degradeaz la umiditate.

Tehnologia de executie a tencuielilor simple. Tencuielile simple sunt acelea la care suprafata tencuit trebuie s fie plan,vertical ,respectiv orizontal,iar fata vzut,driscuit.Aceste tencuieli numite si tencuieli driscuite,sunt cele mai des ntrebuintate si se folosesc att n interior ct si la exterior. Tencuielile simple sunt alctuite din trei straturi:sprit,grund si stratul vizibil.Principalele operatii ce se execut la aceste tencuieli sunt legate tocmai de realizarea celor 3 straturi precedat de trasarea suprafetelor. Trasarea suprafetelor .n scopul de a stabili verticalitatea (orizontalitatea) si planeitatea suprafetei tencuite,precum si n vederea obtinerii unei grosimi ct mai reduse a acestuia,se execut trasarea suprafetelor de tencuit. Trasarea cuprinde dou operatii:punctarea si executarea stlpisorilor (sau fixarea reperelor). Punctarea- const n aplicarea pe suprafata de tencuit a unui numr de martori realizati din mortar,astfel ca fata acestor martori s corespund cu fata grundului care urmeaz s se aplice.ntre martori se execut stlpisori care servesc pentru nivelarea grundului. Pentru executarea acestor operatii la pereti interiori,n partea de sus a acestora,la o distanta de 20 cm de la tavan si 20 cm de la peretele vecin,se bate n rostul de zidrie un cui,astfel ca floarea lui s rmn n afara peretelui cu 1.1,5 cm.Pe floarea acestui cui se tine lipit sfoara firului cu plumb,lsnd greutatea cumpenei s atrne aproape de pardoseal.Alturi de sfoar,la 20 cm de pardoseal, se bate un al doilea cui,pn ce floarea lui atinge sfoara.Dup baterea celor dou cuie,se controleaz grosimea tencuielii de-a lungul sforii.Dac,din cauza neregularittii zidului,grosimea obtinut depaseste n multe locuri pe cea normal de 2 cm,se bate att cuiul de sus ct si cel de jos,astfel ca s se obtin o grosime de tencuial ct mai mic ,mergnd n unele locuri chiar pn la 0,5 cm.ntre aceste dou cuie,se mai bate n acelasi mod nc un cui la mijlocul distantei.Se repet operatiile si la cealalt margine a peretelui. ntre cuiele de lng tavane se tine ntins o sfoar de floarea cuiului si se bate n lungul sforii,la 1.2 m,cte un cui pn ce floarea acestuia atinge sfoara.n acelasi mod se procedeaz si ntre cuiele intermediare , precum si ntre cuiele de lng

pardoseal. n jurul tuturor acestor cuie se aplic turte de mortar,nivelndu-se pn la floarea cuiului,formnd astfel asa numitii martori.Martorii se mai pot face lipind cu mortar lng cui,n pozitie orizontal,o bucat de sipc la nivelul florii lui. ntre martorii astfel executati se aplic fsii verticale de mortar de 8.12 cm ltime,nivelate cu un dreptar,prin miscarea succesiv a acestuia n sus si n jos,rezemat pe martori.Pe portiunile de fsie care formeaz goluri sub dreptar,se aplic mortar si se niveleaz din nou.Fsiile astfel axecutate se numesc stlpisori sau repere de mortar.Este bine ca marginile stlpisorilor s fie neregulate,pentru ca s se fac o mai bun legtur cu grundul. Pentru a usura munca tencuitorului,este mai bine ca dreptarul pentru nivelarea mortarului sa fie tinut n pozitie vertical,n care scop la incperi cu naltimi si n cazul aplicrii mecanizate a tencuielilor,n loc de stlpisori verticali se execut fsii orizontale .Pentru aceasta,n mod descris mai nainte,se execut dou rnduri orizontale de martori,la distante de 50.60 cm de la tavan si de la pardoseal.ntre martorii astfel fixati se realizeaz fsii orizontale din mortar. La pereti exteriori,trasarea se execut la fel ca la peretii interiori,nsa pe toat nltimea cldirii si nu separat pe fiecare etaj n parte,deoarece altfel nu se poate asigura o suprafata plan a fatadei. Cnd fatada este prevzuta cu elemente orizontale iesite din planul peretelui,de exemplu bruri executate de rosu si care mpiedic tinerea firului cu plumb la o distant de zid ct grosimea tencuielii,firul cu plumb se tine deprtat de zid,astfel ca s nu fie mpiedicat de aceste elemente orizontale. Apoi se msoar distanta dintre firul cu plumb si zid din 3 in 3 m si se stabileste distanta de la fir la fata tencuielii,astfel ca s rezulte o grosime minim a acesteia. Dupa aceasta,se bat cuiele-martori,astfel ca floarea lor s fie la aceeasi distant de firul cu plumb pe toat nltimea cldirii.Mai departe se procedeaz ca la tencuielile pe pereti interiori. La trasarea tavanului,n centrul lui se fixeaz un martor de ipsos gros de 1.1,5 cm.Pe acest martor se tine paralel cu unul din pereti un dreptar lung,n general ct latura mic a ncperii,si cu ajutorul unui boloboc aplicat pe acesta,se aseaza dreptarul n pozitie orizontal;la capetele lui se fixeaz cte un martor de ipsos prin umplerea cu mortar a spatiului dintre dreptar si tavan.Se ntoarce apoi dreptarul n pozitia perpendicular si se procedeaz la fel,fixndu-se alti doi martori la capetele dreptarului n noua pozitie. Folosind martorii astfel fixati

se puncteaza n mod analog linii lng pereti.Dac suprafata tavanului este mare,se mai puncteaz si alte linii paralele,fixnd martori n prelungirea liniilor stabilite prin martorii executati anterior si tinnd dreptarul pe doi martori alturati.ntre martorii fixati se execut fsii de mortar de grund paralele cu una din laturi,la fel ca la trasarea pe pereti.La fixarea martorilor se urmreste s nu se depseasc grosimea normal a grundului. Aplicarea spritului sau amorsajului spritul sau amorsajul este primul strat al tencuielii si are ca scop s asigure o bun legtur a acesteia cu suprafata de tencuit.Pentru aceasta el trebuie s fie continuu,ceea ce se obtine prin alegerea consistentei mai fluide a mortarului de sprit (consistenta de 11.12 cm). Peretii din zidrie de crmid se stropesc cu ap si se amorseaz prin stropire cu un mortar fluid,care va avea aceeasi compozitie ca a mortarului pentru stratul de grund.La suprafetele de beton si la zidrie de piatr,pentru sprit se foloseste lapte de ciment (ciment cu apa),uneori cu un mic ados de nisip.La suprafetele de beton care urmeaz s fie tencuite,mortarul pentru sprit se prepar din ciment cu adaos de var.Stratul de sprit se aplic fie manual,fie mecanizat.Aplicarea mecanizat se relizeaz cu masinile de tencuit.Manual,stratul de sprit se aplic cu ajutorul unei mturi scurte,astfel nct s formeze un strat ct mai subtire (cca 3 mm),numai ct este necesar s acopere toat suprafata cu un strat continuu. Stratul de sprit nu se niveleaz,ci trebuie s rmn asa cum a rezultat din aruncarea mortarului. ` Pe suprafetele de rabit nu se aplic sprit,cu un strat-suport pentru grund,care se numeste smir.Acest strat se execut din mortar de var cu ipsos sau de var cu ciment,dup cum este si mortarul grundului.smirul se aplic apsndu-l cu dosul mistriei pe plasa de rabit,astfel ca s intre bine n ochiurile plasei.Suprafata smirului trebuie s rmn ct mai aspr,pentru ca s asigure o bun legtur cu grundul. Aplicarea grundului Grundul este stratul cel mai gros al tencuielii si serveste pentru acoperirea neregularittilor suprafetelor de tencuit.Grosimea total normal a grundului trebuie s fie de circa 20 mm la tencuielile pe suprafete din crmid,piatr si beton.La suprafetele de beton care urmeaz s fie tencuite si care au rezultat din executie destul de ingrijite,fr abateri

nsemnate (de la verticala la pereti si de la orizontal la tavane),se aplic direct stratul vizibil peste spritul netezit n prealabil dup o oarecare zvntare a lui,fr s se mai execute grundul. Mortarele folosite pentru stratul de grund trebuie s aib consistenta de 7.8 cm n cazul aplicrii manuale si 9.13 cm la aplicarea mecanizata. Grundul se aplic numai dup ce spritul s-a intrit,dar nu mai devreme de 24 de ore de la aplicarea acestuia n cazul suprafetelor de beton si de o or n cazul suprafetelor de crmid. Grundul se aplic manual sau mecanizat cu masini de tencuit.Aplicarea manual se realizeaz ntr-una sau n dou reprize,prin aruncarea mortarului cu canciocul,cu mistria sau cu frasul pe suprafetele de tencuit.Mortarul se ntinde ntre stlpisori,n fsii orizontale,ntr-un strat ct mai uniform si de grosimea acestora,ncepnd de jos n sus.Apoi,cu ajutorul dreptarului,tinndu-l n pozitie orizontal si sprijinit pe doi stlpisori,se niveleaz mortarul prin miscri orizontale de du-te-vino si deplasndu-l treptat de jos n sus,pentru ca astfel surplusul de mortar s se adune pe dreptar;acest mortar se arunc napoi n targa de mortar direct cu dreptarul,tinndu-l n pozitie vertical. Dup prima nivelare se completeaz golurile rmase si se niveleaz din nou.n cazul executrii tencuielilor la pereti,folosind fsii orizontale,dreptarul se tine n pozitia vertical,lipit pe dou fsii orizontale de ghidare si se deplaseaz pe aceste fsii cu miscri scurte n sus si n jos.Suprafata grundului astfel obtinut nu se netezeste;ea trebuie s rmn aspr,pentru ca s asigure buna aderent a stratului vizibil.Dac dup nivelare suprafata grundului a iesit prea neteda,sau atunci cnd stratul vizibil urmeaz s fie aplicat dupa uscarea complet a grundului,fata acestuia se cresteaz cu mistria pe o margine de 2.3 mm,trgndu-se linii nclinate n dou sensuri,la distante de 5.6 mm una de alta.O aderenta si mai bun se obtine brzdnd suprafata grundului cu linii orizontale ondulate. Dac grundul se aplic n mai multe straturi,la mortare pe baz de ciment sau de ipsos,fiecare strat trebuie asternut numai dup ntrirea celui aplicat anterior,iar n cazul mortarelor de var,numai dup ce acesta a nceput s se albeasc.Intervalele de timp ntre straturile de tencuial aplicate separat variaz de la 1 ora pn la 48 de ore,n functie de natura mortarului. La executarea grundului pe peretii exteriori,pe timp clduros trebuie luate msuri pentru a proteja suprafata de razele

solare si de vnt,prin acoperirea cu rogojini umede sau prevznd paravane pe schela exterioar. La executarea spaletilor,la usi,ferestre si nise,la colturi se fixeaz dreptare puse la cumpn sau la boloboc,pentru ca acestia s rezulte drepti si verticali,respectiv orizontali.Pe tavane,mortarul de grund se aplic prin aruncarea lui (ncepnd de la unul din colturi) ntre fsiile de ghidaj,pn la grosimea acestora.Mortarul pentru tavane trebuie s fie mai vrtos dect cel pentru pereti (consistenta 6.7cm).Grundul se niveleaz nti cu mahalaua apoi cu dreptarul,care se tine aplicat pe dou fsii si se misc n drepta si n stnga,mergnd prin retragere;dreptarul se tine putin nclinat fat de tavan,pentru a strnge pe el surplusul de mortar,care apoi se arunc n lad.Racordarea dintre tavan si pereti se execut fie n colt drept (viu),formnd o linie dreapt fie cu o scaf rotund simpl,fie cu un anumit profil.Racordarea n colt viu trebuie s dea o linie perfect dreapta,care,dup aplicarea grundului,se verific cu dreptarul. Pentru formarea scafei rotunde simple,n coltul respectiv se arunc mortar n cantitate mai mare si n mai multe straturi,nivelndu-l apoi cu drisca special profilat si ndreptndu-l apoi cu un dreptar de 1.2m. Aplicarea stratului vizibil Stratul vizibil este ultimul strat al tencuielii simple si are ca scop s dea acesteia forma si aspectul definitive.Grosimea acestui strat este de 2.4 mm la aplicare.Mortarul pentru stratul vizibil,denumit si tinci,se prepar cu nisip cu granule de pn la 1 mm diametru si are consistenta de 9.11 cm;nainte de aplicare,mortarul se trece printr-un ciur cu ochiuri avnd diametrul de 1,5 mm. Dup aplicarea stratului vizibil,acesta se prelucreaz pentru a-i da o suprafat perfect dreapt si cu aspect uniform (fr zgrieturi,urme de nndiri etc.). Stratul vizibil se aplic dup uscarea grundului (sau albirea lui la tencuieli cu mortar de baz de var),ncepnd cu tavanul .Dac grundul este complet uscat,se stropeste cu apa nainte de aplicarea stratului vizibil.La tencuieli exterioare,nainte de aplicarea stratului vizibil se execut toate profilurile fatadei. Tinciul se aplic cu canciocul sau cu mistria,pe portiuni reduse si imediat se ntinde cu drisca-dreptar ntr-un strat uniform si ct mai subtire,cutndu-se s se obtin o suprafat ct mai regulat.Dup zvntarea acestui strat,se procedeaz la netezirea lui,stropindu-l cu ap cu ajutorul bidinelei si frecndu-l cu drisca de lemn,cu miscri circulare,pn

la obtinerea unei suprafete ct mai netede si uniforme.Suprafata netezit se verific cu un dreptar,iar neregularittile se completeaz cu tinci si se niveleaz din nou,frecnd pn ce se obtine acelasi aspect ca al suprafetei frecate anterior. La netezirea colturilor vii intrnde si iesinde (la colturile ncperii,la racordarea cu tavanul,la golurile pentru usi,ferestre,nise tencuite) se ntrebuinteaz dreptare speciale de colt,din lemn sau metal. Pentru a prentampina uscarea prea rapid si aparitia fisurilor,stratul vizibil se protejeaz de vnt si de soare cu rogojini saci etc. Tencuielile la spaleti si glafurile golurilor se execut o dat cu tencuirea peretilor si n acelasi mod. n cazul suprafetelor mari,lucrrile de tencuieli se execut mecanizat,folosind diferite masini.Aceste masini pot executa urmtoarele operatii:transportul mortarului prin furtunuri pe orizontal si vertical pna la locul de punere n oper;injectarea laptelui de ciment (spritul);aplicarea pe pereti si tavane a mortarului pentru grund si stratul vizibil. Tehnologia de executie a tencuielilor gletuite Tencuielile gletuite se pot executa cu glet de var cu adaos de ipsos.Gletul de var este un strat subtire realizat din past de var simplu sau cu adaos de ipsos. Gletul de var se aplic pe tencuieli driscuite de uscarea complet a acestora. n acest scop se pune o cantitate de var past pe o drisca de otel si se ntinde aceast past,apsnd cu o muchie pe suprafata driscuit,astfel ca s se acopere toate neregularittile si asperittile rezultate din driscuial. Netezirea cu drisca de otel se execut pn se obtine o suprafat perfect neted la pipit,fr zgrieturi,fr urme de drisc,fr s se observe liniile de inndire ale portiunilor de suprafat lucrate n perioade diferite. Dac tencuielile driscuite s-au uscat complet,pentru aplicarea gletului se foloseste var cu adaos de ipsos. Acest glet se aplic n acelasi mod ca si cel de var ns,nainte de aplicare,tencuiala trebuie udat,iar grosimea stratului poate ajunge la 1.2 mm.Gletul se aplic pe portiuni mici (de 0,50.0,75 m cubi),pentru ca s se poat netezi suprafata nainte de ntrirea mortarului de glet.Pentru netezire,drisca se tine aproape perpendicular pe suprafata de prelucrat si se misc n sus si n jos,n drepta si n stnga,pn se obtine o

suprafat perfect neted. La aceste tencuieli se cere o mare exactitate, de aceea ele se verific cu un dreptar metalic si se controleaz la lumina unui bec electric apropiat de suprafata gletuit,pentru ca s se pun n evident cele mai mici denivelri. Suprafata obtinut trebuie s fie perfect neted la pipit si eventualele asperitti trebuie curtite cu hrtie sticlat.De asemenea,si racordurile cu portiunile executate anterior se curt cu muchia dristei si cu hrtie sticlat,pn cnd nu se mai simte nici o asperitate la frecarea cu dosul palmei. Tehnologia de executie a tencuielilor decorative Tencuielile decorative sunt acele tencuieli care dau constructiei un finisaj si aspect arhitectural definitiv numai prin tencuial,fara a mai fi necesar o spoial ulterioar. Aspectul arhitectural al tencuielii decorative se obtine prin:compozitia mortarului,modul de aplicare si modul de prelucrare a fetei vizibile. Fata vizibil se prelucreaz cu diferite unelte cnd mortarul stratului vizibil se gseste n stare plastic,la nceput de ntrire,ntrit partial sau ntrit total. La aplicarea fetei vzute la tencuielile decorative trebuie respectate urmtoarele reguli: -mortarul pentru acest strat trebuie s aib o compozitie corespunztoare prelucrrii fatadei.Amestecul uscat se pregteste anticipat pentru ntreaga suprafat sau pentru ntreaga ncpere. Eventualele ntreruperi n executie trebuie bine gndite si aranjate,pe ct posibil,la limitele profilurilor,ornamentatiilor sau rezalitelor,pentru a evita aparitia rosturilor de lucru,care pot compromite finisajul; -se las un spatiu suficient ntre schelele exterioare si perete,pentru ca executarea tencuielii s fie continu;nu se folosesc schele lsate n consol din zidrie sau schele rezemate de constructie,care necesit completri ulterioare ale tencuielii; -fata vzut se aplic numai dup montarea glafurilor,grilelor,diblurilor,profilulior etc; -se iau msuri speciale pentru mrirea aderentei stratului vizibil de grund,precum si pentru protectie mpotriva arsitei,avnd n vedere ca imperfectiunile n executie nu se pot repara n viitor fr a duna aspectului lucrrii; `

-fata vzuta trebuie s rezulte uniforma ca aspect (granulatie,desen,culoare) pe toat suprafata,dar n special pe panourile limitate de profile sau linii de tonalitate diferit.La tencuielile exterioare este necesar ca ultimul strat,mai ales la tencuielile stropite,s fie executat de acelasi muncitor,pe suprafetele limitate de profile sau alte elemente. Dup modul de alctuire,tencuielile decorative sunt:tencuieli decorative simple;tencuieli stropite;tencuieli de terasit si dolomit;tencuieli de piatr artificial. Dozaje uzuale pentru mortare de tencuial cu var si ciment Observatie: La mortarul de marc se pot aduga 0,1..0,2 prti ipsos pentru o parte var, n scopul accelerrii ntririi.
Marca mortarului si notatia Tipul mortarului Materiale pentru 1m cub mortar ciment VAR F M30kg HIDRATAT, 25kg VAR PASTA SAU SLAM DE CARBID M __ __ 0,375 145 180 290 __ __ 138 171 275 370 385 0,250 0,200 0,085 0,045 ___ Var pasta sau slam de carbid kg 500 325 260 110 60 __ Nisip M cub

Kg

M 4 -T M 10 -T M 25 -T M 50- T M 100-T M 100-T

Var Var- ciment Var- ciment Ciment- var Ciment-var Ciment

1,25 1,20 1,20 1,18 1,10 1,25

1.550 1.500 1.500 1.450 1.350 1.550

Prepararea mortarelor
Prepararea mortarelor pe baz de ciment si var hidratat se face numai prin procedee mecanice,asigurndu-se urmtoarele conditii: -dozarea gravimetric a componentelor solide ale mortarului cu tolerante de +-2% pentru lianti si +-3%pentru agregate; -amestecarea ngrijit a mortarului pn la omogenizarea complet.

n cazul utilizrii varului hidratat nu mai este necesar operatia de stingere a varului. Consistenta mortarelor
Tipul mortarului si felul lucrrii Mortare de zidrie a.pentru zidrie de crmizi pline sau din blocuri de beton usor cu agregate naturale sau artificiale 9 b.pentru zidarie de crmida cu guri sau blocuri ceramice cu guri c.pentru zidrie de piatr sau blocuri de beton compact Mortare de tencuiala a.mortare de tencuiala aplicate manual: -pentru sprit -pentru grund -penntru stratul vizibil executat din mortar care contine ipsos -pentru stratul vizibil executat din mortar fr ipsos b.mortare pentru tencuial aplicate mecanizat -pentru sprit -pentru grund 7...8 9..12 7....8 12 10...12 Consistenta cm 8..13 7....8 4....7

Mortare impermeabile si antiacide


Mortare impermeabile Mortarele impermeabile sunt mortarele de ciment preparate cu aditivul impermeabilizator-APASTOP P. Apastop P este un adidiv impermeabilizator pentru mortare de ciment si se prezint sub form de pulbere de culoare alb sau

gri. Mortarul cu adaos de Apastop P aplicat n mai multe straturi constituie o hidroizolatie rigid care poate fi adoptat la lucrrile de constructii n cazurile n care n timpul exploatrii nu exist posibilitatea aparitiei de fisuri cu deschideri mai mari de 0,1 mm. Produsul Apastop P se ambaleaz n saci de hrtie de 25 kg si se depoziteaza n locuri acoperite si uscate. Cantitatea de Apastop P care este diferit pentru fiecare strat de tencuial n parte,dar nu mai mare de 3% din cantitatea de ciment,se amestec n prealabil cu cimentul pn la obtinerea unui material omogen.Acest material se introduce mpreun cu nisipul necesar n malaxor si se amestec timp de 1 min,dup care se adaog cantitatea de ap necesar obtinerii consistentei dorite si se continu amestecarea nca 3 min. Nisipul utilizat este de natur silicioas provenit din cariere sau balastiere. Mortarele se vor prepara n apropierea locului de aplicare si n cantitti astfel stabilite,nct s se pun n lucrare ntr-un interval de maximum 45 minute de la preparare.La fiecare amestec de mortar se verific consistenta cu conul etalon. Adaosul de Apastop P se utilizeaz la prepararea mortarelor aplicate la: -protejarea elementelor de constructii contra umidittii (tencuieli exterioare la pereti n subteran,tencuieli la socluri de cldiri,stratul orizontal de rupere a capilarittii la zidrii,tencuieli interioare n ncperi cu umiditate ridicat); -etansarea constructiilor care vin n contact direct cu apa (cuve,bazine,rezervoare,castele de ap),fr ns ca presiunea apei s depseasc 2 at. Mortare antiacide Pentru realizarea sapelor de egalizare si a celor suport sau a tencuielilor incluse n structura izolatiilor anticorosive se folosesc mortare antiacide alctuite din:ciment de furnal (de preferint);nisip cuartos de Vleni sau Arghires si ap. Pentru anumite cazuri speciale se foloseste si cimentul aluminos. De asemenea,n componenta unor mortare se introduce si solutie apoas de Aracet E 50 (50% ap). Msuri de protectie a muncii

Accesul muncitorilor sub cupa betonierei malaxorului este interzis cnd ea este ridicat si nefixat n aceast pozitie.Curtirea tobei betonierei,ntretinerea sau repararea acesteia este permis numai dup completa oprire a masinii de deconectarea ei de la sursa de curent electric. Terenul din raza zonei de lucru a malaxoarelor,inclusiv cile de acces,trebuie mentinute n stare de curtenie si s nu fie blocate.