P. 1
Managementul Mediului Inconjurator

Managementul Mediului Inconjurator

|Views: 17|Likes:
Published by Alina Popa

More info:

Published by: Alina Popa on Nov 24, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/27/2014

pdf

text

original

I.

ECOLOGIE, PROTECłIA MEDIULUI, DEZVOLTARE DURABILĂ, MANAGEMENT

I. ECOLOGIE, PROTECTIA MEDIULUI, DEZVOLTARE DURABILA, MANAGEMENT Asistam la o preocupare crescanda a omenirii fata de problemele tot mai complexe ale protectiei mediului. Preocuparile sunt justificate de agravarea fenomenelor de poluare avand adeseori tendinta de globalizare (transformari vizibile ale regimului climatic, deteriorarea stratului de ozon, despaduriri cu amploare fara precedent, fenomene de desertificare si aridizare, grave eroziuni ale solului si instabilitatea terenurilor, reducerea resurselor naturale, cresterea poluarii si antropizarii unor importante ecosisteme), implicatii economice si sociale deosebite, rezonante politice reflectate in doctrina unor partide, etc. In acest context, asistam adesea la vehicularea unor termeni cum ar fi ecologie, protectia mediului, dezvoltare durabila, managementul calitatii, managementul mediului, in contextul atribuirii unor intelesuri evident eronate. Se confunda adesea ecologia cu protectia mediului sau sensurile atribuite termenului de “dezvoltare durabila” dovedesc o abordare restrictiva. Insusi termenul de dezvoltare durabila este contestat fiind preferat cel de dezvoltare sustenabila sau dezvoltare viabila. Este util a preciza de la inceput ce inseamna fiecare dintre termenii de mai sus. In cele ce urmeaza vom incerca acest lucru. I.1 Definitii De la inceput trebuie diferentiati clar termenii de ecologie, respectiv protectia mediului. Ecologia este o stiinta biologica de sinteza ce studiaza prin excelenta conexiunile ce apar intre organisme si mediul lor de viata, alcatuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotic si biotic), precum si structura, functia si productivitatea sistemelor biologice si supra-individuale (populatii, biocenoze) si a sistemelor mixte (ecosisteme). (1) De subliniat faptul ca, daca ecologia este o stiinta, protectia mediului este mai degraba un concept care trebuie sa se regaseasca in fiecare domeniu de activitate (industriala, agricola, comerciala, de transport). In sensul dat de legea mediului, protectia mediului este ansamblul actiunilor de ocrotire si imbunatatire a mediului inconjurator, de protejare si gospodarire judicioasa a resurselor naturale, inclusiv aerul, apa, solul,

1

I. ECOLOGIE, PROTECłIA MEDIULUI, DEZVOLTARE DURABILĂ, MANAGEMENT

flora, fauna si esantioanele reprezentative ale ecosistemelor naturale. (2) Imbinarea si corelarea aspectelor economice si de protectie a mediului cu cele sociale, culturale, traditionale si de conservare a patrimoniului istoric, combinata cu dezvoltarea unor mecanisme de productie similare mecanismelor ce domina ciclurile naturale urmate de resursele naturale regenerabile (cicluri inchise) conduc la un model de dezvoltare durabila. Dezvoltarea durabila este acea dezvoltare care corespunde necesitatilor prezentului, fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a le satisface pe ale lor. Conceptul a fost promovat si a reprezentat rezultatul activitatii “Comisiei Brundtland” numita astfel dupa numele celei ce a condus comisia, d-na Bo Harley Brundtland, ulterior devenita si Prim Ministru al Norvegiei. (3) Sensul de “durabil ” care aparent este contrar “dezvoltarii” trebuie interpretat ca o dezvoltare rationala facuta astfel incat sa poata fi mentinuta pe timp indelungat, chiar permanent, continuu, deci durabil. Conceptul de “dezvolatare durabila” este strans legat de utilizarea durabila a resurselor naturale regenerabile. Asa cum ciclurile apei sau vegetatiei (ambele reprezentand resurse regenerabile) sunt permanente cu pastrarea si conservareaa cantitativa, la fel modelul de dezvoltare durabila incearca sa transpuna ciclurile inchise naturale in cadrul unor activitati umane, inclusiv in utilizarea durabila a resurselor naturale regenerabile. Prin utilizare durabila se intelege folosirea resurselor regenerabile intrun mod si o rata care sa nu conduca la declinul pe termen lung al acestora, mentinand potentialul lor in acord cu necesitatile si aspiratiile generatiilor prezente si viitoare. Desigur ca realizarea acestor obiective nu este posibila fara promovarea unui management de mediu adecvat, componenta integrata in managementul general al unei organizatii. Managementul este stiinta organizarii si conducerii intreprinderii, dupa unii autori. (4) Dupa altii managementul este activitatea sau arta de a conduce. Desigur, daca avem in vedere necesitatea existentei la un conducator a unor calitati native cum ar fi capacitatea organizatorica sau de decizie, managementul are si elemente specifice unor arte. O definitie mai completa ar fi: Managementul este ansamblul activitatilor de organizare si conducere in scopul adoptarii deciziilor optime in proiectarea si reglarea proceselor microeconomice (relatiile economice la nivelul fiecarei intreprinderi).
2

I. ECOLOGIE, PROTECłIA MEDIULUI, DEZVOLTARE DURABILĂ, MANAGEMENT

Pentru ca in definitiile formulate mai sus am utilizat si notiunea de “ecosistem” este bine sa o definim : Ecosistemul este un fragment mai mare sau mai mic al biosferei, alcatuit dintr-o componenta vie, reprezentata de plante si animale (biocenoza) si una nevie (biotop) formand un ansamblu integrat, in permanenta interactiune. (1) Totalitatea ecosistemelor formeaza biosfera. Biosfera mai poate fi definita ca totalitatea ecosistemelor si a vietuitoarelor din geosferele care contin viata (hidrosfera, litosfera si atmosfera, unde hidrosfera reprezinta componenta lichida a geosferei, litosfera-componenta solida iar atmosfera componenta gazoasa). I.2 Cadrul institutional specific protectiei mediului si conservarii naturii Pentru a putea vorbi despre managementul mediului in cunostinta de cauza trebuie sa cunoastem principalele organisme cu atributii in domeniul protectiei mediului cu rol de a elabora politici, strategii, reglementari, organisme de care trebuie sa tina seama toate unitatile economice cu impact asupra mediului. I.2.1 Institutii semnificative la nivel global O serie de organisme din domeniul protectiei mediului sunt constituite pe langa Organizatia Natiunilor Unite. Un organism important il constituie:

Comisia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabila (CNUDD). Aceasta comisie s-a constituit dupa Conferinta O.N.U. pentru mediu si dezvoltare (UNCED). Comisia are rolul de a urmari progresele inregistrate pe plan mondial privind transpunerea in practica a obiectivelor “Agendei 21”. “Agenda 21” este un document strategic sintetizand principalele obiective in diverse domenii ce trebuie realizate in scopul tranzitiei spre o dezvoltare durabila. “Agenda 21” a fost adoptata de sefii de state si guverne cu ocazia participarii la Conferinta Mondiala Mediul si Dezvoltarea, care a avut loc la Rio de Janeiro in iunie 1992. Cu aceasta ocazie fiecare tara participanta a pregatit un Raport National privind Mediul si Dezvoltarea (Romania a prezentat si ea un astfel de raport) cu evidentierea evolutiilor privind economia si mediul realizate dupa Conferinta “Omul si Mediul ” de la Stockholm din 1972.
3

I. ECOLOGIE, PROTECłIA MEDIULUI, DEZVOLTARE DURABILĂ, MANAGEMENT

La Rio s-au adoptat si alte documente importante si anume:
• •

Declaratia sefilor de state si guverne participante Semnarea conventiei cadru a ONU privind prevenirea modificarilor climatice. Semnarea conventiei cadru a ONU privind conservarea biodiversitatii Adoptarea unui document referitor la despaduriri

Desigur ca un document extrem de important a fost si Agenda 21, chiar daca dupa unele pareri acest document fixeaza unele termene nerealiste (de exemplu eradicarea saraciei pana in anul 2000-2005 ). CNUDD se reuneste in fiecare an la New-York la nivel de ministri ai economiei, mediului, finantelor, etc. Cu aceasta ocazie se analizeaza si rapoartele anuale intocmite de fiecare tara. Exista inca multe discutii asupra obiectivului de activitate al acestei comisii si al evitarii suprapunerilor cu alte institutii ale ONU. Datele analizate indica progrese modeste in ceea ce priveste promovarea obiectivelor Agendei 21.

Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (prescurtat in limba engleza UNEP sau PNUE in franceza). Acest organism a luat fiinta la scurt timp dupa conferinta mondiala “Omul si mediul” din 1972. UNEP a avut ca scop promovarea cu precadere a unor proiecte de mediu menite sa vina in sprijinul tarilor in curs de dezvoltare. Nu intamplator sediul acestuia se afla in Africa, la Nairobi, capitala Kenyei. Este de altfel singurul sediu ONU aflat pe teritoriul african. Printre proiectele prioritare finantate de UNEP sunt cele privind sprijinirea promovarii legislatiei de mediu, protectia marilor si oceanelor inclusiv a marilor fluvii, crearea unui sistem mondial de supraveghere a mediului, promovarea unor moduri de productie ecologica, etc. O atentie speciala s-a acordat in ultimul timp Dunarii si Marii Negre prin sustinerea corelarii dintre doua programe de mediu importante (programul privind protectia mediului in bazinul Dunarii si cel privind protectia mediului in bazinul Marii Negre). Din pacate acest organism se confrunta cu dificultati financiare deosebite si fondurile de care dispune sunt insuficiente. Peste aceasta situatie se suprapune si necesitatea unei delimitari mai clare intre activitatile UNEP si CNUDD.

Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Desi acest program nu este dedicat direct problematicii mediului, totusi el acorda o prioritate aspectelor de mediu in contextul unor
4

I. ECOLOGIE, PROTECłIA MEDIULUI, DEZVOLTARE DURABILĂ, MANAGEMENT

actvitati economice. Un important program PNUD in domeniul mediului s-a derulat si in Romania in perioada 1991-1994 privind controlul poluarii si al riscului industrial, in judetul Bacau. Cu aceasta ocazie, printre alte elemente Agentia de Protectie a Mediului Bacau a fost dotata cu un laborator mobil modern pentru controlul poluarii. PNUD are o reprezentanta permanenta si in Romania, el reprezentand si interesele UNEP si ale fondului mondial de mediu in Romania.

Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (ONUDI) se implica si ea in sustinerea unor proiecte de mediu. Organizatia este interesata in facilitarea transferului de tehnologie, crearea unor centre regionale care sa faciliteze transferul de tehnologii, etc.. In acest context ONUDI se implica in promovarea unor proiecte de transfer tehnologic in cadrul unor conventii internationale din domeniul mediului. Astfel, in Romania a finantat crearea secretariatului permanent al Conventiei de la Viena si a Protocolului de la Montreal privind controlul substantelor ce distrug stratul de ozon. Totodata, ONUDI a finantat proiecte de introducere in Romania a unor tehnologii alternative fata de cele actuale (care utilizeaza cloroflorcarbonii ce contribuie la deteriorarea stratului de ozon). Astfel de proiecte s-au derulat la “Arctic” Gaiesti, “Tehnofrig” Cluj, “Bicapa” Tarnaveni, etc. Secretariatele Conventiilor Internationale din domeniul mediului. Toate conventiile internationale din domeniul mediului, dispun de secretariate tehnice permanente, care au rolul de a corela toate actiunile intreprinse de diferitele tari in cadrul obligatiilor ce revin prin semnarea si ratificarea acestor conventii de catre tarile respective.

Fondul Mondial pentru Mediu (GEF) este gestionat prin Banca Mondiala si este constituit din donatii ale unor organizatii internationale pentru acordarea unor fonduri nerambursabile tarilor ce promoveaza proiecte de mediu ce intra in sfera de preocupare a GEF. Deciziile sunt luate de un Consiliu al GEF format din reprezentanti ai diferitelor tari din lume. In afara oarganismelor de mai sus exista o serie de institutii finantatoare internationale care se implica in sustinerea financiara a proiectelor de mediu, precum si importante organizatii neguvernamentale internationale. Un astfel de exemplu este Uniunea Internationala pentru conservarea Naturii (UICN) organism ce are menirea de a coordona pe plan international eforturile destinate protejarii diversitatii biologice. Printre membrii UICN se numara si tara

5

I. ECOLOGIE, PROTECłIA MEDIULUI, DEZVOLTARE DURABILĂ, MANAGEMENT

noastra prin implicarea in mod deosebit a unor specialisti de prestigiu de la Facultatea de Biologie a Univesitatii din Bucuresti. I.2.2 Institutii europene in domeniul protectiei mediului La nivel european se disting urmatoarele organisme importante:

Comisia Uniunii Europene. Acest adevarat guvern european exercita atributii in domeniul mediului prin Directia Generala XI-Mediu, Control Nuclear si Protectie Civila (DGXI). Daca Comisia UE poate fi asimilata cu un ,,guvern” european, DGXI reprezinta un adevarat ,,minister” al mediului european. Alaturi de DGXI este implicata in promovarea proiectelor de asistenta externa inclusiv cele privind protectia mediului (PHARE, LIFE, etc.) si Directia Generala I care coordoneaza politica externa a Uniunii. Agentia Europeana de Mediu de la Copenhaga.

Acest organism a fost creat in 1995 avand rolul de a asigura cooperarea in domeniul mediului intre tarile U.E. cu precadere in domeniul monitorizarii mediului. Si tarile asociate printre care si Romania colaboreaza cu Agentia de la Copenhaga, dar pentru tarile asociate diversele actiuni nu au caracterul de obligativitate pe care il au pentru tarile membre U.E.. Una dintre actiunile si sarcinile cele mai importante ale Agentiei, asa cum aminteam mai sus este realizarea unui sistem unitar european pentru monitorizarea mediului. In acest context s-au realizat rapoartele privind starea mediului in Europa componenta importanta a procesului “media pentru Europa”. Sub aceasta denumire se deruleaza actiunile decise de ministrii mediului din Europa, care se intalnesc periodic pentru a analiza si a decide asupra masurilor ce trebuiesc intreprinse in continuare. Bazele acestor reuniuni s-au pus la Dobris in Cehia in anul 1991. Ulterior au avut loc reuniuni ale ministrilor europeni ai mediului la Lucerna (1993), Sofia (1995) si Arhus (1998). Reuniunea de la Dobris a fost precedata de alte doua reuniuni in 1990 la Bergen (Norvegia) si Dublin (Irlanda). Rapoartele europene privind starea mediului au menirea evidentiereii dinamicii calitatii mediului european. S-a pus la punct o retea internationala informatica (EIONET) la care este racordata si tara noastra prin Institutul de Cercetari si Ingineria Mediului Bucuresti.

Consiliul Europei.

Alaturi de Comisia Uniunii Europene, Consiliul Europei are atributii in domeniul mediului legate strict de conservarea naturii, ariile protejate, biodiversitate,organizarea retelei Europene de arii protejate, etc. Sub
6

I. ECOLOGIE, PROTECłIA MEDIULUI, DEZVOLTARE DURABILĂ, MANAGEMENT

egida Consiliului Europei s-a organizat si Anul European al Conservarii Naturii in 1995 dedicat protejarii zonelor naturale aflate in afara zonelor protejate. Cu aceasta ocazie o atentie deosebita s-a acordat actiunilor de educatie inclusiv cu sprijinul mass-mediei, sau a sensibilizarii personalului a carei activitate era legata de natura, de spatii largi (silvicultori, gospodarii apelor,agricultori etc).

Comisia Economica pentru Europa (CEE).

Acest organism a carui preocupari initiale erau de natura economica s-a orientat din ce in ce mai mult spre abordarea problemelor de mediu prin Comisia pentru Politica de Mediu. CEE s-a implicat in mod deosebit si in actiunile legate de procesul “Mediul pentru Europa”, corelarea actiunilor legate de promovarea unor Conventii internationale (Conventia privind accesul populatiei la informatia de mediu). Pe langa Comisie functioneaza si Secretariatul Permanent pentru Calamitati si Accidente Industriale. Acest secretariat asigura coordonarea actiunilor de ajutoare derulate de diverse state pe baza de voluntariat. Totodata secretariatul asigura mobilizarea potentialilor voluntari in cazul unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului. Un organism care merita a fi mentionat este Centrul Regional pentru Mediu de la Budapesta (REC). Acesta este un organism neguvernamental, creat cu participarea SUA, Japoniei, Comisiei U.E si a Ungariei. Principiile care stau la baza activitatii acestei organizatii sunt cuprinse in “Carta REC” semnata si de Romania .REC. sprijina si finanteaza programe de mediu propuse de organizatiile neguvernamentale (ONG) din tarile asociate la UE. Si ONG-urile din Romania participa la proiecte finantate de REC. De altfel REC are o reprezentanta si la Bucuresti. In ultimul timp conducerea REC a luat masura de a se consulta mai intens cu guvernele din tarile membre. De altfel, in Consiliul REC a fost reprezentata si Romania,o perioada detinand chiar o functie de vicepresedinte, prin autorul acestei carti.

I.2.3 Cadrul institutional in domeniul protectiei mediului in Romania Este utila o scurta prezentare a institutiilor celor mai importante implicate in protectia mediului in Romania. Marea majoritate a acestor institutii s-au creat dupa 1989. Inainte de 1989 erau bine reglementate, dispunand si de un cadru institutional adecvat activitatile de gospodarire a apelor si a padurilor. La nivel central activitatea de gospodarire a apelor era condusa de Consiliul National al Apelor iar cea de gospodarire a padurilor de catre Ministerul Silviculturii. In domeniul

7

I. ECOLOGIE, PROTECłIA MEDIULUI, DEZVOLTARE DURABILĂ, MANAGEMENT

protectiei mediului nu a existat un minister. Activitatea era coordonata de Consiliul National pentru Protectia Mediului, care reunea in rindurile sale specialisti in domeniu, fara insa a avea o activitate permanenta. Existau numai doi, trei specialisti cu activitate permanenta in cadrul fostului Consilului National al Apelor care gira si unele aspecte de protectia mediului. Pentru prima oara s-a format un departament al mediului in decembrie 1989 dupa crearea Ministerului Apelor, Padurilor si Mediului Inconjurator (MAPMI) prin reunirea Ministerului Silviculturii, Consiliului National al Apelor si crearea unui nou departament, cel al mediului inconjurator. Ulterior ministerul s-a numit Ministerul Mediului in perioada iunie 1990 noiembrie 1992 si Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului (MAPPM) incepand cu noiembrie 1992. Concomitent s-au dezvoltat si o serie de organisme in teritoriu sau la nivelul altor institutii care sa reflecte corespunzator noua activitate. In cele ce urmeaza vom prezenta cateva din ele.

Parlamentul Romaniei.

La nivelul Parlamentului activitatile de protectie a mediului sunt reprezentate la nivelul unei comisii de specialitate atat in Camera Deputatilor, cat si in Senatul Romaniei. In Camera Deputatilor problemele legate de promovarea legislatii de mediu sunt analizate de catre Comisia pentru Administratie Locala, Ecologie si Amenajarea Teritoriului iar in Senat de Comisia pentru Sanatate, Ecologie si Sport. Cele doua comisii analizeaza si activeaza toate proiectele de lege in domeniul mediului care sunt transmise Parlamentului inainte ca acestea sa fie dezbatute in plen.

Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului are rolul de a reglementa si controla toate activitatile cu impact asupra mediului. In fig.1 se prezinta structura M.A.P.P.M. Unii se pot intreba ce cauta mentionarea aparte a apelor si padurilor in denumirea ministerului ? Apa si padurea sunt factori de mediu si ar trebui sa se regaseasca in denumirea generica de Protectie a Mediului. In realitate atat apa cat si padurea pe langa calitatea de factori de mediu au si calitatea de resurse, care trebuie gestionate asa cum sunt gestionate si resursele minerale (carbunele, petrolul, gazul metan, etc.). Ca resurse, apele si padurile sunt gospodarite si sunt aducatoare de venituri. Departamentul protectiei mediului are sarcina de a controla modul in care sunt respectate legile mediului de catre toate institutiile inclusiv de catre gospodarii apelor si padurilor. Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (C.N.C.A.N.). Aceasta comisie are ca sarcina principala reglementarea

8

I. ECOLOGIE, PROTECłIA MEDIULUI, DEZVOLTARE DURABILĂ, MANAGEMENT

si controlarea activitatilor nucleare, incepand de la aparatura de labaorator care utilizeaza surse radioactive, pana la Centrala Nucleara de la Cernavoda. In ultima perioada comisia a preluat si activitatea de monitorizare a radioactivitatii mediului. Este discutabila aceasta masura care a condus la divizarea sistemului de monitorizare integrata a factorilor de mediu preconizat de legea mediului. S-au creat astfel doua institutii la nivel central, implicate in administrarea mediului, M.A.P.P.M.si C.N.C.A.N. In conditiile in care pe de o parte se doreste optimizarea numarului de ministere, pe de alta parte numarul ministerelor este sporit prin separare C.N.C.A.N. din M.A.P.P.M. in cadrul caruia era integrat pana de curand.

Comisia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Comisia recent infiintata are ca scop corelarea eforturilor si actiunilor intre componenta economica, sociala si de mediu, promovarea unei strategii a dezvoltarii durabile in tara noastra si oferirea unui cadru adecvat pentru monitorizarea promovarii unor obiective ale “Agendei 21” adoptata la Rio. In acelasi timp aceasta comisie trebuie sa indeplineasca rolul de corespondent national al Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabila, fiind una din sarcinile preconizate de Conferinta Mondiala de la Rio.

Pe langa institutiile prezentate mai sus, in cadrul diverselor ministere exista compartimente specializate in domeniul protectiei mediului. De altfel in acceptiunea actuala problemele de protectie a mediului trebuie sa fie rezolvate in fiecare domeniu de activitate, prin intelegerea importantei solutionarii problemelor de mediu si nu ca urmare a conflictului cu autoritatile de mediu. Astfel de compartimente specializate in domeniul mediului exista si la nivelul autoritatilor locale (primarii, consilii judetene, municipale, orasenesti, etc.). Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului are o serie de organisme descentralizate in teritoriu. Pentru reglementarea si controlul activitatilor cu impact asupra mediului in teritoriu exista 42 de Agentii pentru Protectia Mediului (APM) in fiecare judet al tarii si in municipiul Bucuresti.

Agentiile pentru Protectia Mediului (APM) emit acorduri si autorizatii de mediu, controleaza respectarea acestora si a legislatiei de mediu de catre unitatile economice si monitorizeaza calitatea factorilor de mediu. Structura unui APM este prezentata in fig.2. In afara APM-urilor, Ministerul Mediului mai are in subordine Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (A.R.B.D.D.) cu sediul in Tulcea. A.R.B.D.D. administreaza din punct de vedere ecologic pe baza unei legi speciale si a unui program special de management o suprafata de cca 600.000 ha incluzand Delta Dunarii, sistemul lagunar Razim-Sinoee, Dunarea
9

I. ECOLOGIE, PROTECłIA MEDIULUI, DEZVOLTARE DURABILĂ, MANAGEMENT

pana la Cotul Pisicii si zona costiera pana la izobata de 20 m. Atat APM-urile cat si A.R.B.D.D.sunt institutii publice finantate de la bugetul de stat.

Compania Nationala Apele Romana (C.N.A.R.) are sarcina de a administra unitar din punct de vedere cantitativ si calitativ apele de suprafata (ape curgatoare si lacuri) cat si cele subterane. Limita de administrare a C.N.A.R. se opreste la portile localitatilor. In acest sens nu trebuie confundat C.N.A.R cu regiile Generale de Apa si Canal din cadrul localitatilor, care cumpara apa de la C.N.A.R si apoi se ocupa cu tratarea, distribuirea si epurarea apei in cadrul localitatilor. Pretul apei brute cumparate de la C.N.A.R se justifica prin cheltuielile C.N.A.R pentru amenajarea cursurilor de apa in vederea asigurarii constantei debitelor (prin regularizari adeseori costisitoare) pe intreg timpul anului. In teritoriu C.N.A.R are filiale organizate pe bazine hidrografice. Instrumentul de conducere este Schema Cadru de Amenajare a bazinului hidrografic care asigura corelarea intre toti utilizatorii de apa din bazin (industrie, transporturi, energie, utilizatori orasenesti si industriali de apa, agricultura, etc.).

Pentru a asigura integrarea cu autoritatile locale la nivelul judetelor exista Sectii sau Exploatari de Gospodarire a Apelor. Aceasta corelare cu autoritatile locale este deosebit de importanta in special in organizarea activitatilor de aparare impotriva inundatiilor si a fenomenelor meteorologice periculoase.

Regia Nationala a Padurilor (ROMSILVA). Coordonarea activitatilor de gospodarire a padurilor la nivel national este asigurat de ROMSILVA. Intreaga activitate de gospodarire a padurilor are la baza amenajamentele silvice elaborate pentru intreaga tara. In teritoriu Romsilva are in fiecare judet Directii Silvice si Ocoale Silvice. In prezent se preconizeaza reducerea numarului de Directii Silvice prin comasarea celor care gestioneaza suprafete mai reduse de padure. Totodata autoritatile silvice gestioneaza si fondul cinegetic in limitele suprafetelor silvice precum si flora specifica ecosistemelor forestiere.

Pentru a-si exercita atributiile MAPPM dispune de o serie de institute de cercetare si proiectare. Astfel, in domeniul protectiei mediului MAPPM este asistat in luarea deciziilor de Institutul de Cercetari si Ingineria Mediului Bucuresti (ICIM). Pentru problemele specifice Marii Negre este specializat Institutul Roman de Cercetari Marine (IRCM Constanta) iar pentru aspectele specifice Deltei Dunarii si Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, Institutul de Cercetari si Proiectari Delta Dunarii (I.C.P.D.D. Tulcea). Deciziile tehnice ale MAPPM in domeniul gospodaririi apelor sunt asigurate de ICIM-Bucuresti si AQUAPROIECT-Bucuresti specializat in elaborarea schemelor cadru pentru amenajarea bazinelor

10

I. ECOLOGIE, PROTECłIA MEDIULUI, DEZVOLTARE DURABILĂ, MANAGEMENT

hidrografice si proiectarea lucrarilor hidrotehnice. De asemenea in subordinea Departamentului Apelor se afla si Compania Nationala de Meteorologie, Hidrologie si Gospodarirea Apelor (INMH). Pentru elaborarea amenajamentelor silvice a politicilor si strategiilor de gospodarire a padurilor, Departamentul Padurilor din MAPPM are in subordine Institutul de Cercetari pentru Amenajamente Silvice (ICASBucuresti). La nivelul agentilor economici exista compartimente specializate cu protectia mediului, cu precadere acolo unde s-a introdus un sistem de gestiune a mediului. Desigur, ca exista si alte institute de cercetari sau institutii descentralizate locale care sunt strans implicate in protectia mediului. Am aminti Institutul de Cercetari Pedologice si Agrochimice Bucuresti (ICPA) implicat in monitorizarea solurilor, Institutul de Igiena si Sanatate Publica care urmareste impactul poluarii asupra sanatatii oamenilor. In teritoriu sunt si alte unitati cu legaturi stranse cu problemele de mediu (Directiile Agricole Judetene, Inspectoratele Politiei Sanitare, Oficiile pentru Protectia Consumatorilor, etc.). Un rol stiintific aparte revine Academiei Romane in special legat de ariile protejate, de fundamentarea stiintifica a crearii acestora etc..

I.3 Politicile si strategiile de mediu ca instrumente de management la nivel national si local I.3.1 Politici de mediu in Romania Prin politica de mediu intelegem in general obiectivele si prioritatile stabilite de conducerea statului pentru exercitarea puterii si conducerea societatii respectiv a activitatii publice. Fiecare guvern isi prezinta politica in cadrul programului de guvernare pentru fiecare domeniu important de activitate. De exemplu in programul de guvernare pentru perioada 1998 2000 la Capitolul II “Politici de restructurare a economiei” la subcapitolul 5 se afla cuprinse obiectivele politicii Guvernului in domeniul utilizarii capitalului natural (5). Principalul obiectiv in domeniul utilizarii capitalului natural consta in reevaluarea infrastructurii acestuia. In acest scop va fi sprijinit procesul de decizie privind identificarea resurselor regenerabile disponibile si evitarea supraexploatarii acestora. Pentru a atinge aceste obiective principalele masuri sunt :

internalizarea graduala in costurile de productie, a cheltuielilor aferente diminuarii si compensarii efectelor distructive asupra mediului inconjurator;

11

I. ECOLOGIE, PROTECłIA MEDIULUI, DEZVOLTARE DURABILĂ, MANAGEMENT

utilizarea instrumentelor economice (taxe, impozite, tarife de utilizare) pentru construirea stimulentelor de utilizare a capitalului natural; alocarea de resurse financiare pentru consolidarea politicilor de mediu si intarirea capacitatii administrative in vederea recuperarii intarzierii inregistrate in armonizarea legislatiei cu reglementarile de mediu ale Uniunii Europene, in special in domeniul apei, aerului si administrarii deseurilor; dezvoltarea resurselor umane si a implicarii organizatiilor neguvernamentale; facilitarea introducerii tehnologiilor care ocrotesc mediul inconjurator.

I.3.2 Strategia protectiei mediului in Romania Prin strategie se intelege arta coordonarii actiunilor si a stabilirii sarcinilor fundamentale pentru atingerea scopului sau a obiectivelor politice. In Romania au fost elaborate mai multe strategii dupa 1989 vizand protectia mediului incepand cu “Tezele in domeniul protectiei mediului ”(6) (1990), Strategia protectiei mediului elaborata cu sprijinul Bancii Mondiale (7) (1992), sau “Strategia protectiei mediului in Romania” (8) elaborata in 1995. Aceasta din urma a fost si editata in conditii grafice deosebite. Ea ramane pana in prezent lucrarea cea mai coerenta si sistematica elaborata in exclusivitate cu ajutorul specialistilor romani din Institutul de Cercetari si Ingineria Mediului, din alte institutii de specialitate, a Agentiilor pentru Protectia Mediului sub coordonarea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Strategia cuprinde trei parti importante. O prima parte se refera la starea mediului in Romania ( de unde plecam si ce probleme exista). A doua parte cuprinde obiectivele prioritare pe termen scurt, mediu si lung, precum si caile si mijloacele prin care pot fi atinse aceste obiective. Prioritatile au fost corelate cu cele europene, decurgand din Programul de Actiune pentru Mediu in Europa Centrala si de Rasarit (9), Planul Strategic de Actiune pentru bazinul Dunarii (10), Strategia protectiei calitatii apelor Marii Negre (11), alte prioritati nationale, decurgand din Conventiile Internationale la care Romania a aderat. Ultima parte cuprinde o prezentare schematica a Programului National de Actiune in domeniul Protectiei Mediului (PNAPM) (12), document important prezentat in paragraful urmator. I.3.3 Programul National de Actiune in domeniul Protectiei Mediului

12

I. ECOLOGIE, PROTECłIA MEDIULUI, DEZVOLTARE DURABILĂ, MANAGEMENT

La cea de a doua reuniune a ministrilor mediului din Europa de la Lucerna (1993) s-a adoptat Planul de Actiune in domeniul Mediului pentru Europa Centrala si de Rasarit. O sarcina stabilita cu aceasta ocazie a fost aceea ca pentru fiecare tara in tranzitie sa se elaboreze un Program National de Actiune corelat cu cel european. Daca in Strategia Protectiei Mediului sunt cuprinse obiective generale si cai de atingere a acestora, in PNAPM au fost detaliate aceste obiective prin programe de investitie concrete. In acest sens au fost selectate 104 proiecte pe termen scurt si 196 proiecte pe termen mediu din peste 1200 propuneri avansate de APM-uri, autoritatile locale si ministere. Selectia s-a facut pe baza unei scheme logice si a analizei cost beneficiu. Actiunea a fost sustinuta de guvernul danez care a acordat asistenta stiintifica si financiara specialistilor din I.C.I.M.-Bucuresti, unde de altfel se afla si secretariatul permanent al PNAPM. . Programul se actualizeaza in permanenta. In prezent lista de proiecte prioritare este unica (nu mai exista proiecte pe termen scurt si mediu) cuprinzand 117 proiecte prioritare. Selectia si actualizarea proiectelor este decisa de o Comisie Interministeriala condusa de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. In fiecare judet al tarii Agentiile Teritoriale pentru Protectia Mediului au elaborat Strategii locale de mediu care au armonizat prioritatile la nivel de judet cu cele la nivel national. In judetul Bacau a fost realizat si un “Plan Local de Actiune in domeniul Mediului”. In elaborarea acestui Plan Local de Actiune s-a beneficiat de sprijin din partea specialistilor olandezi de la Agentia pentru Protectia Mediului din Roterdam. Planul a avut si caracter de pilot pentru alte judete. In prezent si in judetul Piatra Neamt se elaboreaza un astfel de Plan de Actiune in domeniul Mediului. I.4 Cadrul Legislativ in domeniul Mediului I.4.l Legislatia interna in domeniul mediului Toate institutiile si organizatiile implicate in protectia mediului trebuie sa respecte cadrul legal existent la un moment dat. Cadrul legal este reprezentat printr-o serie de reglementari cu prevederi in domeniul mediului, incepand cu Constitutia Romaniei, Legea Cadru privind Protectia Mediului in Romania (L137/1995), legile specifice, sectoriale, hotararile de guvern, ordinele Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, regulamente, instructiuni si proceduri de aplicare. Dupa Constitutia tarii, legea protectiei mediului este cea mai importanta lege in domeniu. Ea este o lege cadru si stabileste principiile si obligatiile
13

I. ECOLOGIE, PROTECłIA MEDIULUI, DEZVOLTARE DURABILĂ, MANAGEMENT

generale in domeniu. Totodata in Legea Protectiei Mediului se apreciaza necesitatea promovarii urmatoarelor 17 legi sectoriale: a) legea gospodaririi apelor si a ecosistemelor acvatice (Legea Apelor); b) gospodarirea fondului forestier (Codul Silvic); c) desfasurarea activitatilor nucleare si asigurarea securitatii surselor de radiatii inclusiv raspunderea civila pentru daune nucleare (Legea desfasurarii in siguranta a activitatilor nucleare); d) regimul pesticidelor (Legea privind producerea, utilizarea si comercializarea substantelor fitosanitare); e) gospodarirea lucrarilor de imbunatatiri funciare (Legea imbunatatirilor funciare); f) protectia fondului cinegetic si de vanatoare (Legea fondului cinegetic); g) ocrotirea albinelor si protectia florei melifere (Legea agriculturii); h) regimul substantelor si al deseurilor periculoase (proiect); i) gospodarirea deseurilor menajere, industriale si agricole (proiect); j) piscicultura si pescuitul (proiect); k) protectia atmosferei (proiect); l) ariile protejate si monumentele naturii (proiect); m) raspunderea pentru prejudiciile aduse mediului; n) protectia litoralului si a zonelor costiere; o) regimul privind asigurarea radioprotectiei; p) gospodarirea si conservarea pajistilor; q) gospodarirea obiectivelor de interes speologic, geologic si paleontologic. Primele sapte legi inclusiv legea cadru privind protectia mediului sunt deja in vigoare. Celelalte se afla in faze mai mult sau mai putin avansate de promovare. Desigur ca exista un numar important de alte reglementari mai vechi sau mai noi, aflate in vigoare. In cele de mai sus s-au prezentat pe scurt legile cele mai importante. Studierea detaliata a acestora face obiectul unui numar important de lucrari. Printre acestea amintim “Dreptul mediului inconjurator” (l3) autor profesor Daniela Marinescu. I.4.2 Legislatia internationala a mediului Cunoscuta adesea si ca “Legea internationala a mediului” aceasta reprezinta totalitatea conventiilor si acordurilor internationale in domeniul protectiei mediului. Romania este parte la un numar important de astfel de conventii. Printre acestea le vom aminti numai pe cele mai importante:

14

I. ECOLOGIE, PROTECłIA MEDIULUI, DEZVOLTARE DURABILĂ, MANAGEMENT

Conventia cadru a Natiunilor Unite privind prevenirea modificarilor climatice. Aceasta a fost semnata de sefii de state si guverne la Rio de Janeiro in 1992 si ratificata de Romania in 1994; Conventia cadru a Natiunilor Unite privind Conservarea Biodiversitatii, semnata la Rio de Janeiro in 1992 de catre sefii de state si guverne si ratificata de Romania in 1994; Conventia de la Bassel privind transportul transfrontalier al deseurilor toxice. Romania s-a confruntat cu nenumarate probleme de introducere frauduloasa in tara a deseurilor toxice de care apoi s-a debarasat cu mare greutate; Conventia de la Geneva privind poluarea transfrontiera a aerului la mare distanta. Conventia este insotita de o serie de protocoale privind controlul emisiilor de bioxid de sulf sau oxizi de azot, etc., la care Romania inca nu a aderat. Conventia de la Viena privind protectia stratului de ozon. Romania a ratificat aceasta conventie in 1993. Ea este completata prin Protocolul de la Montreal si amendamentul de la Londra, ratificate de Romania. Protocolul se refera la controlul substantelor care distrug stratul de ozon (cu precadere cloroflorcarbonii). Un al treilea document (amendamentul de la Copenhaga) nu a fost ratificat de Romania. El se refera la o substanta mai putin semnificativa pentru Romania (bromura de metil) folosita cu precadere in agricultura. Conventia de la Berna privind protectia florei si faunei salbatice si a habitatelor acestora. Conventia CITES, privind prevenirea comertului ilegal cu specii de flora si fauna periclitata. In acest sens exista o lista pe care sunt incluse speciile periclitate.Tarile pot insa sa faca exceptarea in functie de situatiile concrete existente. De exemplu Romania a solicitat exceptarea ursului, lupului si a rasului. Conventia de la Bonn, privind protectia pasarilor migratoare a fost ratificata de Romania in 1997. Conventia de la Ramsar, privind protectia zonelor umede ca habitat al pasarilor calatoare. Conventia prezinta o importanta deosebita pentru zona rezervatiei biosferei Delta Dunarii. De altfel rezervatia biosferei Delta Dunarii se afla sub incidenta conventiei de la Ramsar, cat si a altor doua conventii UNESCO - Omul si biosfera, respectiv Conventia privind protectia patrimoniului natural universal. Conventia de la Bucuresti, privind protectia Marii Negre. Conventia a fost semnata de cele sase tari riverane la Bucuresti in 1992. Desi a fost ratificata de tarile riverane, punerea ei in aplicare este ingreunata de

15

I. ECOLOGIE, PROTECłIA MEDIULUI, DEZVOLTARE DURABILĂ, MANAGEMENT

problemele economice cu care se confrunta tarile din regiune. Secretariatul Permanent al Conventiei a fost stabilit la Istambul, dar se intampina dificultati in demararea activitatilor acestuia si datorita unor diferente de opinii privind regulamentul de organizare si functionare al acestuia.

Conventia privind managementul durabil al apelor Dunarii a fost semnata de 11 tari riverane Dunarii, inclusiv de Comisia Uniunii Europene si a fost ratificata de suficiente tari pentru a intra in vigoare. Secretariatul permanent al conventiei a fost stabilit la Viena, iar activitatea este condusa de un Comitet Interimar. S-a creat astfel un instrument eficace pentru managementul bazinului Dunarii.. Extrem de utila este si experienta castigata in cadrul Programului de Mediu pentru Dunare. In prezent activitatile acestuia din urma sunt preluate treptat de Conventie. I.5 Concluzii In prezentul capitol s-a facut o scurta trecere in revista a unor notiuni legate de ecologie, protectia mediului, dezvoltare durabila, management. Totodata s-au prezentat pe scurt institutiile si organismele internationale si nationale implicate in protectia mediului, exemple de instrumente de management utilizate de acestea (politici, strategii, programe de actiune), precum si aspecte legate de cadrul legislativ national si international in domeniul mediului. In acest fel s-a dorit o familiarizare a cititorului cu unele dintre aspectele necesar a fi cunoscute pentru a putea aprofunda in cunostinta de cauza elementele specifice managementului mediului, ce vor fi detaliate in capitolele urmatoare, elemente comune unui numar mare de organizatii care pot diferi extrem de mult una de alta.

16

II. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE

II. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. II.1 Introducere In primul capitol s-au prezentat pe scurt principalele institutii internationale, nationale si locale implicate in protectia mediului, precum si unele exemple ale unor elemente de management la care aceste institutii apeleaza (politici, strategii, planuri de actiune, reglementari, etc.). Scopul acestei prezentari a fost de a introduce si familiariza pe cititor cu diferite notiuni si denumiri de institutii care vor fi prezente in aceasta lucrare. In prezentul capitol vom lua contact cu o serie de aspecte definitorii pentru un sistem de management al mediului inclusiv prezentarea terminologiei specifice, definirea intelesului acesteia, a domeniului de aplicare si a cerintelor unui sistem de management. Toate institutiile si organizatiile sunt preocupate din ce in ce mai mult de atingerea unor performante de mediu prin controlul impactului produs de propria lor activitate asupra mediului si in acelasi timp de dezvoltarea capacitatii lor de a demonstra altora aceste performante. Aceste preocupari se inscriu in contextul unei legislatii din ce in ce mai stricte, a dezvoltarii unor politici economice si a unor masuri destinate sa incurajeze protectia mediului, al cresterii preocuparii partilor interesate fata de problemele lagate de mediu si dezvoltarea durabile. In scopul atingerii dezideratelor de mai sus nu sunt suficiente ,,analizele‘’ si ,,auditurile de mediu ’’. Pentru a avea certitudinea ca performantele sale satisfac si vor satisface cerintele legale cat si propriile obiective in domeniul mediului, o inteprindere trebuie sa realizeze aceste analize in cadrul unui sistem structurat de management ( dedicat unor aspecte de mediu ) integrat in ansamblul activitatilor de management. Acest sistem structurat de management al mediului face obiectivul unor standarde internationale cuprinse in seria [ ISO 14000 ] standarde care sintetizeaza pentru toti cei interesati elememtele specifice unui sistem de management al mediului. Este remarcabil faptul ca prevederile unui astfel de sistem de management pot fi integrate si in structura altor cerinte de management, pentru atingerea obiectivelor de mediu sau economice fixate.

17

II. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE

Un alt element remarcabil este gradul de generalitate al sistemului prezentat, aplicabil tuturor organizatiilor, de orice tip si marime , adaptabil diverselor conditii geografice, culturale si sociale. Cheia succesului unui astfel de sistem consta in asumarea responsabilitatilor la toate nivelurile si functiile existente in cadrul organizatiei, cu precadere la nivelul cel mai ridicat al conducerii organizatiei. Scopul principal al unui sistem de management al mediului este de a asigura ocrotirea mediului, de a preveni poluarea si de a asigura un echilibru intre aceste elemente si necesitatile sociale si economice. Aplicarea unui astfel de sistem permite organizatiei respective sa stabileasca si evalueze eficienta procedurilor utilizate pentru elaborarea politicii sale de mediu, sa se conformeze acestora si sa demonstreze aceasta conformitate. Aplicarea de catre o organizatie a unui sistem de mediu nu conduce automat la obtinerea performantelor pe care si le-a propus organizaztia . Este necesar ca organizatia sa apeleze la ,, cea mai buna tehnologie posibila ‘’, (desigur daca si economic acest lucru este posibil ) cu evidentierea tuturor costurilor si beneficiilor aduse de o astfel de tehnologie. II.2 Domeniul de aplicare a unui sistem de management de mediu. Organizatii interesate in aplicare Un astfel de sistem de management al mediului poate fi aplicat acelor activitati si ,,aspecte de mediu‘’ pe care organizatia le poate controla si influenta. Un astfel de sistem de management trebuia sa indeplineasca o serie de cerinte astfel incat el sa permita organizatiei care-l aplica sa-si formuleze politica si obiectivele de mediu in contextul respectarii prevederilor legislative si tinand seama de datele referitoare la impactele semnificative ,,ale activitatii sale‘’ asupra mediului. Un astfel de sistem de management al mediului este aplicabil oricarei organizatii care doreste: a) sa transpuna in practica , sa mentina si sa imbunatateasca un sistem de management de mediu; b) sa se asigure de conformitatea cu politica de mediu pe care a declarat-o; c) sa demonstreze aceasta conformitate altora; d) certificarea / inregistrarea sistemului de management de mediu de catre un organism exterior; e) sa realizeze o autoevaluare si o declarare a conformitatii cu Standardul International ISO 14000.
18

II. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE

II.3

Definirea unor notiuni si termeni specifici unui sistem de management al mediului

In cuprinsul prezentei lucrari, vom utiliza o serie de termeni, a caror definitie o precizam mai jos : II.3.1. Imbunatatire continua Proces de dezvoltare, extindere a sistemului de management al mediului pentru obtinerea imbunatatirii performantei globale in domeniul mediului, in acord cu politica de mediu a organizatiei.
NOTA - Nu este necesar ca procesul sa aiba loc simultan in toate sectoarele de activitate.

II.3.2. Mediu Mediul inconjurator in care functioneaza o organizatie, care include aerul, apa, pamantul, resursele naturale, flora, fauna, fiintele umane si relatiile intre acestea.
NOTA - In acest context , mediul inconjurator se extinde din interiorul organizatiei pana la sistemul global.

II.3.3. Aspect de mediu Acel element al activitatilor, produselor sau serviciilor unei organizatii care poate interactiona cu mediul.
NOTA - Un aspect de mediu semnificativ este acel aspect de mediu care poate avea un impact semnificativ asupra mediului.

II.3.4. Impact asupra mediului Orice modificare a mediului, daunatoare sau benefica, totala sau partiala, care rezulta din activitatile, produsele sau serviciile unei organizatii.

II.3.5. Sistem de management de mediu

19

II. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE

Componenta a sistemului de management general care include structura organizatorica, activitatile de planificare, responsabilitatile, practicile, procedurile, procesele si resursele necesare pentru elaborarea, transpunerea in practica, realizarea, analizarea si mentinerea politicii de mediu. II.3.6. Auditul sistemului de management de mediu Proces de verificare sistematica si documentata, ce permite obtinerea si evaluarea dovezilor obiective necesare pentru a evidentia daca sistemul de management de mediu al unei organizatii este in conformitate cu criteriile sistemului de management de mediu stabilite de aceasta organizatie inclusiv comunicarea rezultatelor acestui proces conducerii organizatiei. II.3.7. Obiectiv de mediu Telul general de mediu, rezultat din politica de mediu, pe care o organizatie isi propune sa-l atinga si care este cuantificat acolo unde acest lucru este posibil. II.3.8. Performanta de mediu Rezultate masurabile ale sistemului de management de mediu, legate de controlul organizatiei asupra aspectelor sale de mediu, bazate pe politica, obiectivele si tintele de mediu ale acesteia. II.3.9. Politica de mediu Totalitatea intentiilor si principiilor declarate de catre organizatie referitoare la performanta globala de mediu si care constituie cadrul de actiune si de stabilire a obiectivelor si tintelor de mediu ale organizatiei respective.

II.3.10. Tinta de mediu Cerinta detaliata de performanta, cuantificata daca este posibil, aplicabila ansamblului sau unei parti a organizatiei, ce rezulta din obiectivele de mediu si care trebuie sa fie stabilita si indeplinita pentru atingerea acestor obiective.
20

II. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE

II.3.11. Parte interesata Individ sau grup preocupat sau afectat de performanta de mediu a unei organizatii. II.3.12. Organizatie Companie, societate comerciala, firma, intreprindere, autoritate sau institutie, parte sau combinatie a acestora, publica sau particulara, cu raspundere limitata sau orice alt statut juridic, cu propria sa structura functionala si administrativa.
NOTA - pentru organizatiile cu mai multe unitati operationale, o unitate separata poate fi definita ca o organizatie.

II.3.13. Prevenirea poluarii Utilizarea unor procese, practici, materiale sau produse ce impiedica, reduc sau controleaza poluarea, care pot include reciclarea, tratarea, modificarea proceselor, mecanismele de control, utilizarea eficienta a resurselor si inlocuirea materialelor.
NOTA - Beneficiile potentiale ale prevenirii poluarii includ reducerea impactului daunator asupra mediului, imbunatatirea eficientei si reducerea costurilor.

II.4 Cerinte ale sistemului de management al mediului II.4.1 Cerinte generale Orice organizatie interesata in introducerea unui sistem de management al mediului trebuie sa indeplineasca un set de cerinte pe care le vom prezenta in continuare. Implementarea unui sistem de management de mediu are ca obiectiv imbunatatirea performantei de mediu. Este necesar ca organizatia sa analizeze periodic si sa evalueze sistemul de management de mediu pentru a identifica oportunitatile de imbunatatiri suplimentare ale performantei de mediu. Sistemul de management de mediu furnizeaza un mecanism structurat pentru obtinerea unei imbunatatiri continue al carui ritm si intindere se determina de catre organizatie in functie de contextul economic si de
21

II. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE

alte circumstante. Desi este posibila o imbunatatire a performantei de mediu ca urmare a abordarii sistematice, ar trebui sa se inteleaga ca sistemul de management de mediu este un instrument de lucru care permite organizatiei sa atinga si sa controleze sistematic nivelul performantei de mediu pe care si-l fixeaza. Stabilirea si functionarea unui sistem de management al mediului nu determina in mod necesar prin el insusi o reducere imediata a unui impact asupra mediului. O organizatie are libertatea si flexibilitatea sa defineasca limitele de aplicare si poate opta pentru implementarea sistemului in intreaga organizatie sau in anumite unitati operationale ale sale, sau in activitati specifice. In cele ce urmeaza vom prezenta cerintele pentru un sistem de management de mediu bazate pe procesul ciclic si dinamic “planificare , implementare, verificare si analiza “. Sistemul permite unei organizatii : a) sa stabileasca o politica de mediu corespunzatoare ; b) sa identifice aspectele de mediu care rezulta din activitatile, produsele sau serviciile sale, existente, anterioare sau planificate, pentru a determina impactul semnificativ asupra mediului; c) sa identifice prevederile relevante de ordin legislativ si reglementar; d) sa identifice prioritatile si sa fixeze obiective si tinte de mediu corespunzatoare; e) sa stabileasca o structura si unul sau mai multe programe pentru a pune in practica politica si pentru a-si atinge obiectivele si tintele fixate; f) sa faciliteze activitatile de planificare, control, monitorizare, actiuni corective, audit si analiza pentru a se asigura ca politica de mediu este respectata si sistemul de management de mediu ramane corespunzator; g) sa fie capabila sa se adapteze la schimbari. II.4.2 Politica de mediu Politica de mediu a unei organizatii trebuie sa fie definita de conducerea organizatiei la cel mai inalt nivel. Ea trebuie sa precizeze clar obiectivele si prioritatile organizatiei respective in domeniul mediului. Pentru a fi eficienta politica stabilita trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte si anume: a) sa corespunda naturii, dimensiunilor si impactului asupra mediului al activitatilor, produselor sau serviciilor organizatiei;

22

II. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE

b) sa includa un angajament de imbunatatire continua si de prevenire a poluarii; c) sa includa un angajament de conformitate cu legislatia si cu reglementarile de mediu existente, precum si cu alte cerinte pe care organizatia le-a adoptat. d) sa ofere cadrul pentru stabilirea si analizarea obiectivelor si tintelor de mediu; e) este transpusa in practica, mentinuta si comunicata si dispune de o baza de documente corespunzand intregului personal; f) este disponibila pentru public. Politica de mediu este elementul motor al implementarii si al imbunatatirii sistemului de management de mediu al unei organizatii, in asa fel incat sa poata mentine si imbunatati performanta de mediu. In consecinta, politica de mediu ar trebui sa reflecte angajamentul conducerii organizatiei la cel mai inalt nivel de a se conforma legilor in vigoare si de a urmari imbunatatirea continua. Politica reprezinta baza pe care se sprijina organizatia pentru a-si fixa obiectivele si tintele de mediu. Se recomanda ca politica de mediu sa fie suficient de clara pentru a fi inteleasa de partile interesate, atat in cadrul organizatiei cat si in exterior, si ar trebui sa fie analizata si revizuita periodic pentru a reflecta modificarea conditiilor si a informatiilor. Se recomanda ca domeniul sau de aplicare sa fie clar identificat. Conducerea organizatiei la cel mai inalt nivel ar trebui sa defineasca si sa documenteze politica sa de mediu in contextul politicii de mediu al oricarui ansamblu organizational caruia ii apartine si cu aprobarea acestuia, daca el exista.

II.4.3 Planificarea In scopul atingerii obiectivelor stabilite prin politica de mediu este necesar ca organizatia sa identifice aspectele de mediu, prevederile legale existente, obiectivele si tintele, precum si responsabilitatile si termenele de realizare.

II.4.3.1 Aspectele de mediu
23

II. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE

In vederea evidentierii “aspectelor de mediu” organizatia trebuie sa stabileasca si sa aplice permanent proceduri care sa permita identificarea “aspectelor de mediu” legate atat de activitatile cat si de produsele sau serviciile care pot fi controlate si influentate de organizatia respectiva. Prin aplicarea acestor proceduri se urmareste identificarea acelor “aspecte de mediu” care au un impact semnificativ si care trebuie luate in considerare la stabilirea politicilor si obiectivelor de mediu ale organizatiei. Toate aceste elemente trebuie sa fie permanent actualizate. In continuare vom prezenta cateva aspecte legate de procesul de identificare a aspectelor de mediu semnificative care ar trebui luate in considerare cu prioritate de catre sistemul de management de mediu al unei organizatii. Se recomanda ca in acest proces sa se tina seama de costul si timpul necesar efectuarii analizelor si de disponibilitatea datelor sigure. Informatiile furnizate deja in scopuri de reglementare sau in alte scopuri se pot utiliza in cadrul acestui proces. De asemenea, organizatiile pot lua in considerare gradul efectiv de control asupra aspectelor de mediu considerate. Se recomanda ca organizatiile sa determine aspectele de mediu in functie de intrarile si iesirile asociate cu activitatile, produsele si/sau serviciile lor relevante, actuale si anterioare. Se recomanda ca o organizatie in care nu exista un sistem de management de mediu sa stabileasca, intr-o prima etapa, situatia sa in raport cu mediul printr-o analiza de mediu preliminara. Scopul acestei analize este de a lua in considerare toate aspectele de mediu ale organizatiei ca baza pentru stabilirea sistemului de management de mediu. Organizatiile care au pus in practica un sistem de management de mediu functional nu trebuie sa mai intreprinda o asemenea analiza. Se recomanda ca aceasta analiza sa acopere patru domenii principale: a) prevederile legislative si reglementare; b) identificarea aspectelor de mediu semnificative; c) examinarea tuturor procedurilor si practicilor de management de mediu existente; d) evaluarea actiunilor inteprinse in urma investigarii incidentelor anterioare. In toate cazurile, se recomanda sa fie luate in considerare conditiile normale si anormale de functionare din cadrul organizatiei, precum si situatiile de urgenta posibile.

24

II. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE

O abordare corespunzatoare pentru aceasta analiza de mediu preliminara poate include liste de verificare, interviuri, masuratori si inspectii directe, rezultate ale auditurilor anterioare sau alte analize care depind de natura activitatilor organizatiei. Se recomanda ca procesul de identificare a aspectelor de mediu semnificative asociate activitatilor din unitatile operationale ale organizatiei sa ia in considerare , daca este necesar , urmatorii factori : 1. emisii in aer ; 2. deversari in apa ; 3. gestionarea deseurilor ; 4. contaminarea solului ; 5. alte probleme referitoare la comunitate si la mediul local . Se recomanda ca acest proces sa ia in considerare conditiile normale de functionare, conditiile de oprire si de pornire, precum si impacturile semnificative potentiale asociate situatiilor previzibile in mod normal sau situatiilor de urgenta. Procesul are drept scop identificarea aspectelor semnificative de mediu asociate activitatilor, produselor sau serviciilor , si nu evaluarea detaliata a ciclului de viata. Organizatiile nu trebuie sa evalueze fiecare intrare de produs, componenta sau materie prima. Ele pot selecta categorii de activitati, produse sau servicii pentru a identifica acele aspecte susceptibile de a avea un impact semnificativ. Controlul si influenta asupra aspectelor de mediu asociate produselor difera semnificativ in functie de pozitia pe piata a organizatiei. Un contractant sau un furnizor al organizatiei poate avea o influenta relativ scazuta , in timp ce organizatia responsabila de proiectarea produsului poate modifica sensibil aspectele de mediu , prin schimbarea , de exemplu , a unui singur material de intrare. Desi organizatiile pot avea un control limitat al utilizarii si al eliminarii produselor lor , se recomanda , totusi , daca este posibil , ca acestea sa aiba in vedere mecanisme de manipulare si de eliminare corespunzatoare. Aceasta prevedere nu are drept scop modificarea sau cresterea obligatiilor legale ale unei organizatii. II.4.3.2 Prevederi legale Pentru realizarea unei planificari corespunzatoare, organizatia care introduce un sistem de management de mediu , trebuie sa stabileasca si mentina o procedura care sa identifice si sa permita accesul tuturor celor
25

II. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE

interesati la prevederile legale existente si la alte cerinte adoptate de organizatie, aplicabile ,,aspectelor de mediu‘’ legate de activitatile , produsele si serviciile sale. Iata cateva cerinte pe care organizatia le poate adopta: a) coduri de buna practica in industrie ; b) acorduri incheiate cu autoritatile publice ; d) ghiduri fara caracter de reglementare. II.4.3.3 Obiective si tinte In cadrul procesului de planificare, organizatia trebuie sa detalieze obiective si tinte bine documentate pentru fiecare nivel si functie relevanta din cadrul organizatiei. Cu ocazia stabilirii si analizarii obiectivelor sale, o organizatie trebuie sa ia in considerare prevederile legale si alte cerinte, ,,aspectele de mediu ‘’ semnificative, optiunile sale tehnologice si cerintele sale financiare, operationale, comerciale, precum si punctele de vedere ale partilor interesate. Toate obiectivele si tintele de mediu trebuie sa fie coerente cu politica de mediu, inclusiv cu angajamentul de a preveni poluarea. Se recomanda ca obiectivele sa fie specificate si sa se stabileasca tinte masurabile oriunde este realizabil, si unde este cazul, sa se tina cont de masurile preventive. La stabilirea optiunilor tehnologice, o organizatie poate lua in considerare utilizarea celei mai bune tehnologii disponibile, daca este viabila din punct de vedere economic, rentabila si adecvata. Referirea la cerintele financiare ale organizatiei nu implica obligativitatea utilizarii metodologiilor de contabilitate analitica si pentru aspectele de mediu. II.4.3.4 Programe de management de mediu Pentru atingerea obiectivelor si tintelor de mediu, o organizatie trebuie sa stabileasca si sa aplice permanent unul sau mai multe programe care trebuie sa includa: a) desemnarea responsabilitatilor la fiecare functie si nivel relevant ale organizatiei pentru atingerea obiectivelor si tintelor; b) mijloacele si termenele privind realizarea acestora. In cazul unor proiecte care se refera la noi dezvoltari, precum si la activitati, produse sau servicii noi sau modificate, programele trebuie

26

II. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE

schimbate astfel incat sa se asigure aplicarea managementului de mediu pentru aceste proiecte. Crearea si utilizarea unuia sau a mai multor programe constituie un element cheie al succesului implementarii unui sistem de management de mediu. Se recomanda ca programul sa descrie modul in care vor fi atinse obiectivele si tintele fixate de catre organizatie si sa indice termenele si personalul responsabil de punere in practica a politicii de mediu a organizatiei. Se recomanda ca programul sa cuprinda o analiza de mediu pentru activitatile noi. Programul poate include, atunci cand este adecvat si realizabil, consideratii asupra etapelor de planificare, proiectare, productie, comercializare si eliminare. Aceasta analiza poate fi intreprinsa atat pentru produsele, serviciile si activitatile existente, cat si pentru cele noi. Pentru produse, acest program poate aborda proiectarea, materiile prime, procesul de productie, utilizarea si eliminarea. Pentru instalatii sau in cazul modificarilor importante ale proceselor, programul poate aborda planificarea, proiectarea, constructia, punerea in functiune, exploatarea si, la momentul corespunzator determinat de organizatie, scoaterea din uz a instalatiei.

II.4.4 Transpunerea in practica si asigurarea derularii S.M.M. II.4.4.1 Structura necesara si responsabilitati Pentru a asigura eficienta managementului de mediu, atributiile, responsabilitatile si nivelurile de decizie (autoritatea) trebuie sa fie definite, sa dispuna de o documentatie corespunzatoare si sa fie comunicate celor interesati. Conducerea organizatiei trebuie sa furnizeze resursele necesare pentru implementarea si controlul sistemului de management de mediu. Aceste resurse cuprind resurse umane si calificari corespunzatoare, resurse tehnologice si financiare. Conducerea organizatiei la cel mai inalt nivel trebuie sa numeasca unul sau mai multi reprezentanti care, in afara altor responsabilitati, trebuie sa aiba definite atributiile, responsabilitatile si autoritatea pentru:

27

II. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE

a) a asigura ca cerintele referitoare la sistemul de management al mediului sunt stabilite, transpuse si mentinute conform standardului international ISO 14000; b) a raporta conducerii organizatiei la cel mai inalt nivel, performanta sistemului de management de mediu, pentru analizare si ca baza pentru imbunatatirea acestui sistem. Succesul implementarii unui sistem de management de mediu presupune angajamentul intregului personal al organizatiei. In consecinta se recomanda ca responsabilitatile in domeniul mediului sa nu fie lasate numai responsabililor de mediu, ele putand fi atribuite si altor structuri ale organizatiei, cum este conducerea operationala sau altor functii implicate in probleme de mediu. Se recomanda ca acest angajament sa porneasa de la nivelul cel mai inalt al conducerii. In consecinta, conducerea organizatiei la cel mai inalt nivel ar trebui sa stabileasca politica de mediu a organizatiei si sa asigure implementarea sistemului de management de mediu. In cadrul acestui angajament, se recomanda desemnarea unuia sau mai multor reprezentanti cu responsabilitati si autoritati definite pentru implementarea sistemului de management de mediu. In organizatiile mari sau complexe, pot fi desemnati mai multi reprezentanti. In inteprinderile mici si mijlocii aceste responsabilitati pot reveni unei singure persoane. De asemenea, conducerea organizatiei la cel mai inalt nivel ar trebui sa asigure alocarea resurselor la un nivel corespunzator pentru ca sistemul de managemant de mediu sa-si poata incepe activitatea si sa poata fi mentinut. Este important de asemenea ca responsabilitatile cheie ale sistemului de management de mediu sa fie bine definite si comunicate personalului implicat. II.4.4.2 Instruire, constientizare si competenta O prima cerinta pentru a asigura transpunerea in practica si functionarea unui sistem de management de mediu este identificarea necesitatilor de instruire. Intregul personal a carui munca poate avea un impact semnificativ asupra mediului trebuie instruit in mod corespunzator. Trebuie totodata sa se stabileasca si sa se mentina proceduri pentru ca personalul de la toate nivelurile si din toate functiile relevante sa fie constientizat de: a) importanta conformitatii cu politica de mediu, cu procedurile si cerintele sistemului de management de mediu;

28

II. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE

b) impacturile semnificative asupra mediului, reale sau posibile, ale activitatilor lor si de efectele benefice aduse mediului prin imbunatatirea performantei lor individuale; c) atributiile si responsabilitatile lor in realizarea conformitatii cu politica de mediu, cu procedurile si cerintele sistemului de management de mediu, inclusiv cu cerintele referitoare la pregatirea situatiilor de urgenta si a capacitatii de raspuns: d) consecintele posibile ale abaterilor de la procedurile operationale specificate. Personalul ce indeplineste sarcini care pot avea impact semnificativ asupra mediului trebuie sa aiba competenta necesara, fie prin educatie, fie prin instruire corespunzatoare sau prin experienta profesionala. Se recomanda ca organizatia sa stabileasca si sa mentina proceduri de identificare a necesitatilor de instruire. De asemenea, se recomanda ca organizatia sa solicite subcontractantilor care lucreaza in numele sau sa demonstreze ca angajatii lor au instruirea necesara. Conducerea organizatiei ar trebui sa determine nivelul de experienta, competenta si instruire necesare pentru a asigura pregatirea necesara a personalului, in special a celor insarcinati cu functii specializate in managementul de mediu.

II.4.4.3 Comunicarea Organizatia trebuie sa puna la punct o procedura de primire, de documentare si de raspuns la informatiile si cererile pertinente ale partilor interesate. Aceste proceduri pot sa se refere la modul in care se desfasoara dialogul cu partile interesate si sunt luate in considerare preocuparile acestora. De exemplu, in anumite situatii, raspunsurile la preocuparile partilor interesate pot include o informare corespunzatoare privind impactul semnificativ asupra mediului produs de activitatea organizatiei in cauza. De asemenea se recomanda ca aceste proceduri sa stipuleze modul in care se realizeaza comunicarea necesara cu autoritatile publice, in cazul unor situatii de urgenta sau a aparitiei unor probleme relevante. In concluzie, organizatia trebuie sa stabileasca si sa aplice in permanenta o serie de proceduri (referitoare la “aspectele de mediu” si la sistemul de management al mediului) pentru a asigura: a) comunicarea interna intre diferitele niveluri si functii ale organizatiei;
29

II. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE

b) primirea, asigurarea activitatii de documentare si transmiterea raspunsurilor corespunzatoare la solicitarile pertinente ale partilor interesate din exteriorul organizatiei. II.4.4.4 Documentatia necesara in cadrul unui sistem de management al mediului In cadrul promovarii unui sistem de management al mediului este necesara punerea la punct a unor documente care pot cuprinde printre altele:
• • • •

informatii despre proces; diferite organigrame; standarde interne si proceduri de operare; planuri locale de urgenta sau interventie.

Aceste documentatii (informatii) pot fi realizate pe suport de hartie sau electronic, ele urmand a fi folosite pentru:

descrierea elementelor esentiale ale sistemului de management de mediu si interactiunea, legaturile existente intre aceste elemente; descrierea (indicarea) modului in care poate fi accesata documentatia conexa.

II.4.4.5 Controlul documentelor In vederea verificarii modului in care o organizatie interesata in introducerea managementului de mediu elaboreaza si pastreaza documentele intr-un mod adecvat, este necesara instituirea unui sistem de control al evidentei documentelor. Acest control nu reprezinta un scop in sine. Preocuparea principala a organizatiei trebuie sa fie transpunerea in practica a sistemului de management al mediului, de obtinere a performantei de mediu si nu crearea unui sistem complicat de control al documentelor. Scopul realizarii unui astfel de sistem de control al documentelor de catre o organizatie este acela de a se asigura ca: a) acestea pot fi localizate; b) sunt analizate periodic, revizuite atunci cand este necesar si aprobate de persoane autorizate; c) versiunile actualizate ale documentelor sunt disponibile in toate locurile unde se efectueaza operatii esentiale pentru functionarea eficienta a sistemului de management de mediu;
30

II. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE

d) documentele depasite sunt retrase prompt din toate punctele de difuzare si utilizare sau sunt protejate in alt mod impotriva unei utilizari neintentionate; e) orice document depasit, pastrat in scopuri juridice si/sau pentru informare este corect identificat. Documentatia trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte. Astfel ea trebuie sa fie lizibila, datata (cu datele de revizuire indicate) si usor identificabila, mentinuta intr-un mod ordonat si arhivata pentru o perioada precizata. Trebuie stabilite si actualizate proceduri si responsabilitati pentru crearea si modificarea diferitelor tipuri de documente. II.4.4.6 Controlul activitatilor operationale Organizatia trebuie sa identifice acele operatii si activitati care sunt asociate “aspectelor de mediu” semnificative, corespunzator politicii, obiectivelor si tintelor sale. Totodata, aceasta trebuie sa planifice aceste activitati operationale inclusiv activitatea de intretinere, pentru a se asigura ca acestea se realizeaza in conditii corespunzatoare. Planificarea va trebui sa asigure: a) stabilirea si punerea in aplicare a unor proceduri insotite de o documentatie corespunzatoare care sa conduca la realizarea politicii de mediu, obiectivelor si tintelor stabilite; b) includerea in proceduri a criteriilor de operare; c) stabilirea si mentinerea procedurilor referitoare la “aspectele de mediu” semnificative, identificabile, la bunurile si serviciile utilizate de organizatie si comunicarea catre furnizori si contractanti a procedurilor si cerintelor relevante. II.4.4.7 Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitatea de raspuns Organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru a identifica posibilele accidente si situatii de urgenta si a raspunde unor astfel de situatii si pentru a preveni si a reduce impactul asupra mediului care poate fi asociat acestor accidente. Organizatia trebuie sa analizeze si sa revizuiasca, acolo unde este necesar, procedurile de pregatire pentru situatii de urgenta si sa intareasca capacitatea de raspuns a acestora, in special, dupa producerea unor accidente sau aparitia unor situatii de urgenta. De

31

II. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE

asemenea, organizatia trebuie sa testeze periodic astfel de proceduri, atunci cand acest lucru este posibil. II.4.5 Verificarea si actiunea corectiva II.4.5.1 Monitorizare si masurare Organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri insotite de documentatia corespunzatoare pentru a monitoriza si a masura, in mod regulat, caracteristicile principale ale operatiilor si activitatilor sale care pot avea un impact semnificativ asupra mediului. Aceasta activitate trebuie sa includa pastrarea tuturor informatiilor care sa permita urmarirea performantei, a controalelor operationale relevante si a conformitatii cu obiectivele si tintele de mediu ale organizatiei. Echipamentul de monitorizare trebuie etalonat si intretinut, iar inregistrarile acestui proces trebuie pastrate in conformitate cu procedurile organizatiei. II.4.5.2 Neconformitate, actiune corectiva si actiune preventiva Organizatia care promoveaza un sistem de management al mediului trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru definirea responsabilitatilor, definirea treptelor de decizie, tratarea si analizarea neconformitatii, adoptarea de masuri in vederea reducerii oricarui impact produs, initierea si finalizarea actiunilor corective si preventive. Orice actiune corectiva sau preventiva introdusa pentru eliminarea cauzelor neconformitatilor existente sau posibile trebuie adaptata in functie de importanta problemelor si trebuie sa fie proportionala cu impactul produs asupra mediului. Organizatia trebuie sa implementeze si sa pastreze orice modificari aparute in cadrul procedurilor documentate rezultate ca urmare a unor actiuni corective si preventive. In consecinta, in timpul elaborarii si aplicarii procedurilor de investigare si corectare a neconformitatii, se recomanda ca organizatia sa ia in considerare urmatoarele elemente de baza: a) identificarea cauzelor neconformitatii; b) identificarea si punerea in practica a actiunii corective necesare; c) introducerea sau modificarea controalelor necesare pentru evitarea unei repetari a neconformitatii;

32

II. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE

d) inregistrarea in proceduri scrise a oricaror schimbari rezultate din actiunile corective. In functie de situatie, acestea se pot realiza rapid si cu un minim de planificare formala, sau pot constitui o activitate mai complexa si pe termen lung. Se recomanda ca documentatia asociata sa corespunda nivelului actiunii corective. II.4.5.3 Inregistrari Organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri de identificare, pastrare si distrugere a inregistrarilor privitoare la mediu. Aceste inregistrari trebuie sa includa evenimentele privind instruirea personalului, rezultatele auditurilor si al analizelor: Inregistrarile referitoare la mediu trebuie sa fie lizibile, identificabile si trebuie sa permita regasirea informatiilor privind activitatea, produsul sau a serviciului implicat. Inregistrarile referitoare la mediu trebuie sa fie pastrate si retinute astfel incat sa poata fi regasite cu usurinta si trebuie sa fie protejate impotriva oricarui risc de deteriorare sau pierdere.Durata lor de pastrare trebuie stabilita si inregistrata. Inregistrarile trebuie mentinute intr-un mod adecvat sistemului si organizatiei, pentru a demonstra conformitatea cu cerintele impuse de sistemul de management al mediului. Se recomanda ca procedurile de identificare, de mentinere si de punere la dispozitie a inregistrarilor sa se concentreze pe acele inregistrari necesare aplicarii si functionarii sistemului de management de mediu si pe acelea care arata in ce masura au fost atinse obiectivele planificate. Inregistrarile referitoare la mediu pot include: informatii despre legislatia de mediu sau alte cerinte; inregistrarile reclamatiilor; inregistrarile referitoare la instruire; informatii asupra procedurilor aplicate; informatii asupra produsului; inregistrarile referitoare la inspectii, intretineri si etalonari; informatii pertinente privind contractantii si furnizorii; rapoarte cu privire la incidente; informatii cu privire la pregatirea pentru situatii de urgenta si a capacitatii de raspuns; j) informatii despre aspectele semnificative de mediu; k) rezultatele auditurilor; a) b) c) d) e) f) g) h) i)

33

II. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE

l) analizele efectuate de conducere. Se recomanda ca informatiile confidentiale, referitoare la activitatile organizatiei sa fie tratate corespunzator. II.4.5.4 Auditul sistemului de management de mediu Organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina unul sau mai multe programe si proceduri pentru realizarea periodica a auditurilor sistemului de management de mediu, pentru: a) a determina daca sistemul de management de mediu: 1. este conform dispozitiilor convenite pentru managementul de mediu, incluzand cerintele Standardului International ISO 14000, 2. este adecvat implementat si mentinut; b) a furniza conducerii organizatiei informatii referitoare la rezultatele auditurilor. Programul de audit al organizatiei, inclusiv termenele, trebuie sa tina seama de importanta pentru mediu a activitatii si de rezultatele auditurilor precedente. Pentru a fi suficient de cuprinzatoare, procedurile de audit trebuie sa abordeze domeniul de aplicare, frecventa si tehnicile de audit, precum si responsabilitatile si cerintele pentru conducerea auditurilor si modul de raportare a rezultatelor. Se recomanda ca programul si procedurile de auditare sa cuprinda: a) b) c) d) e) f) activitatile si domeniile care fac obiectul auditului; frecventa auditurilor; responsabilitatile asociate realizarii si conducerii auditurilor; comunicarea rezultatelor auditului; competenta auditorului; modul de conducere a auditurilor.

Auditurile pot fi realizate de catre membri ai personalului si/sau de catre persoane din exterior alese de organizatie. In oricare situatie, se recomanda ca persoanele care realizeaza auditul sa fie impartiale si obiective. II.4.6 Analiza efectuata de conducere Pentru a sustine imbunatatirea continua, adaptarea si eficienta sistemului de management de mediu si prin aceasta a performantei de mediu, se recomanda conducerii organizatiei la cel mai inalt nivel sa analizeze si sa evalueze sistemul de management de mediu la intervale stabilite. Se recomanda ca domeniul acestei analize sa fie cuprinzator,

34

II. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE

desi nu este necesar ca toate elementele sistemului sa fie analizate in acelasi timp, procesul de analiza putandu-se desfasura intr-o anumita perioada de timp. Se recomanda ca politica, obiectivele si procedurile sa fie analizate de persoane care apartin nivelului de management care a participat si la definirea lor. Se recomanda ca aceste analize sa includa: a) rezultatele auditurilor; b) masura in care obiectivele si tintele au fost atinse; c) continua adaptare a sistemului de management de mediu la schimbarile de conditii si informatii; d) preocuparile pertinente ale partilor interesate. Analiza efectuata de conducere trebuie sa abordeze eventualele necesitati de schimbare a politicii de mediu, a obiectivelor si altor elemente ale sistemului de management de mediu, ca urmare a rezultatelor auditurilor sistemului modificarii circumstantelor si in cadrul procesului de imbunatatire continua.

35

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI III. 1. Introducere In capitolul II au fost prezentate cerintele principale ale unui sistem de management al mediului privite prin prisma unei organizatii care doreste sa beneficieze de un audit obiectiv in vederea obtinerii unei autoevaluari sau autodeclarari privind aplicarea unui sistem de management de mediu. Spre deosebire de modul de abordare din capitolul II , in prezentul capitol se vor prezenta principalele elemente ale unui sistem de management al mediului, vazute prin prisma unei organizatii, care doreste sa introduca pentru prima oara un sistem de management al mediului ( SMM ) care sa fie dezvoltat si consolidat in cadrul propriului sistem de management general. Un astfel de SMM va asigura ordinea si coerenta in cadrul organizatiilor respective si a preocuparilor acestora fata de problematica mediului, alocarea resurselor, atribuirea responsabilitatilor si evaluarea corecta si continua a diferitelor practici, proceduri sau procedee interne menite sa asigure buna desfasurare a activitatilor acestor organizatii. Un astfel de SMM este compatibil cu conceptul de ,,dezvoltare durabila“ si poate fi adaptat oricarui cadru organizatoric, social sau cultural. In cele ce urmeaza, pe langa prezentarea elementelor unui SMM se vor oferi si sfaturi si recomandari practice care sa contribuie la mai buna intelegere a sistemului, la aplicarea si imbunatatirea lui continua precum si la introducerea si sustinerea sa cat mai eficienta. Un astfel de sistem este esential pentru intarirea capacitatii unei organizatii de a anticipa si raspunde obiectivelor sale de mediu, de a garanta cerintele nationale si/sau internationale in vigoare. In orice caz, nu trebuie uitat ca promovarea unui SMM este un proces dinamic si interactiv iar structura, responsabilitatile, practicile, procedurile, procedeele si resursele necesare pentru aplicarea politicilor, obiectivelor si scopurilor din domeniul mediului pot fi coordonate si corelate cu eforturile existente deja in alte domenii ( cum sunt activitatile de exploatare, financiare, sanatate si protectia muncii sau cele de management al calitatii ). Orice manager care se hotaraste sa introduca sau sa dezvolte un SMM trebuie sa respecte un numar minim de principii fara a se limita insa numai la acestea. Cele mai importante sunt: ◊ considerarea managementului de mediu drept una din prioritatile majore ale organizatiei;

36

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

stabilirea si mentinerea comunicarii cu partile interesate, interne sau externe; determinarea cerintelor legale si a aspectelor de mediu asociate activitatilor, produselor sau serviciilor organizatiei; stabilirea angajamentului conducerii si a personalului privind protectia mediului pe toata durata ciclului de viata al produsului sau procesului; stabilirea unui proces care sa permita atingerea nivelului de performanta fixat; asigurarea de resurse suficiente si corespunzatoare, inclusiv instruirea, pentru a atinge nivelurile de performanta fixate in mod continuu; evaluarea performantei de mediu comparativ cu politica de mediu a organizatiei si imbunatatirea acestora daca este necesar; stabilirea unui proces de management care sa permita auditarea si analiza SMM pentru identificarea oportunitatilor de imbunatatire a sistemului si a performantei de mediu rezultate; incurajarea contractantilor si a furnizorilor in vederea stabilirii unui SMM.

Prezentul sistem de management care face obiectul standardelor ISO 14000 poate fi aplicat oricarei organizatii, indiferent de marime, dar el poate fi perfect aplicat si in cadrul intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) a caror importanta in cadrul mediilor de afaceri si in mod deosebit pentru tara noastra este unanim recunoscuta. III.2. Avantajele unui sistem de management al mediului. Motivul principal pentru care se recomanda ca o organizatie sa introduca un sistem eficient de management al mediului este cel al protejarii sanatatii oamenilor si a mediului impotriva impacturilor potentiale ale activitatilor, produselor sau serviciilor sale si pentru a contribui la mentinerea si imbunatatirea calitatii mediului. Principalele avantaje ale introducerii unui SMM constau in obtinerea unei competitivitati sporite pe o piata tot mai concurentiala, in buna echilibrare si integrare a intereselor economice si a celor de mediu, obtinerea unor beneficii din punct de vedere economic, precum si incredintarea tuturor partilor interesate asupra faptului ca:

37

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

exista un angajament al conducerii privind indeplinirea prevederilor propriei politici, a obiectivelor si tintelor sale de mediu; accentul este pus mai degraba pe prevenire decat pe actiunea corectiva; poate furniza dovada unei preocupari rezonabile asupra problemelor de mediu si de conformitate la reglementari; sistemele preconizate includ procesul de imbunatatire continua.

Am aratat ca un avantaj al introducerii unui SMM consta in obtinerea unor beneficii din punct de vedere economic. Este bine ca aceste beneficii sa fie identificate si evidentiate pentru a demonstra partilor interesate si mai ales actionarilor avantajul pe care il are pentru o organizatie aplicarea unui bun SMM. O astfel de actiune ofera posibilitatea ca organizatia sa puna in evidenta legatura dintre obiectivele si tintele de mediu si rezultatele financiare specifice precum si utilizarea optima a resurselor acolo unde aduc cele mai mari beneficii atat din punct de vedere financiar , cat si din cel al mediului. Printre consecintele si beneficiile aplicarii unui SMM eficient putem enumera:

◊ ◊

◊ ◊ ◊ ◊ ◊ ◊ ◊ ◊

asigurarea consumatorilor privind angajamentul pentru introducerea unui management de mediu care se poate demonstra; mentinerea unor bune relatii cu publicul si autoritatile locale; satisfacerea criteriilor investitorilor si imbunatatirea accesului la capital; obtinerea asigurarilor la un pret rezonabil; imbunatatirea imaginii si cresterea actiunilor pe piata; respectarea criteriilor de certificare ale vanzatorului; imbunatatirea controlului asupra cheltuielilor; limitarea incidentelor care implica responsabilitati; demonstrarea unei preocupari rezonabile privind mediul; conservarea materiilor prime si a energiei; simplificarea demersurilor de obtinere a permiselor si autorizatiilor; incurajarea dezvoltarii si a participarii la definirea solutiilor referitoare la mediu; imbunatatirea relatiilor dintre industrie si autoritatile publice.

38

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

III. 3. Principiile de baza si elementele sistemului de management al mediului. III. 3. 1. Domeniu de aplicare . Generalitati Elementele si indrumarile prezentate in acest capitol si care fac obiectul standardului ISO 14004, sunt aplicabile oricarei organizatii, indiferent de marime, tip sau nivel de maturitate, care este interesata in dezvoltarea, transpunerea in practica si/sau imbunatatirea unui sistem de management al mediului . In cele ce urmeaza se vor prezenta liniile de ghidare privind dezvoltarea si transpunerea in practica a sistemelor de management de mediu a principiilor de baza ale SMM precum si coordonarea acestora cu alte sisteme de management. Toate aceste imbunatatiri sunt destinate a fi utilizate pe baza de voluntariat ca un instrument de management intern si nu pentru a fi utilizate drept criterii de certificare, acreditare, inregistrare sau demonstrare catre alte parti interesate a faptului ca in cadrul organizatiei in cauza se aplica un SMM. Acestea din urma au facut obiectul capitolului II, respectiv al standardului ISO14001. III.3.2. Principiile de baza si elementele sistemului de management al mediului. Modelul preconizat pentru sistemul de managemant al mediului are la baza o conceptie a unei organizatii care doreste sa subscrie la urmatoarele principii de baza: Principiul 1 - Angajament si politica. Principiul 2 - Planificare. Principiul 3 - Transpunerea in practica (Implementarea) Principiul 4 - Masurarea si evaluarea. Principiul 5 - Analiza si imbunatatire. In acest context SMM-ul este privit ca o structura organizatorica ce trebuie supravegheata continuu si analizata periodic pentru a conduce in mod eficient activitatile legate de mediu ale unei organizatii ca raspuns la modificarile factorilor interni si externi care influenteaza organizatia respectiva. In figura 3.1. se prezinta modelul preconizat pentru sistemul de management al mediului conform ISO 14000. In realitate, un astfel de model este caracteristic pentru un sistem de reglare automat, ce poate fi reprezentat ca o bucla cu reactie inversa, unde reactia inversa este reprezentata de analiza si imbunatatirea continua (figura 3.2) .

39

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

Intr-un astfel de sistem se recomanda ca fiecare membru al organizatiei sa accepte responsabilitatile legate de protectia mediului. III.4. Principiul 1- Angajament si politica Conform acestui prim principiu se recomanda ca organizatia sa-si defineasca politica de mediu si sa-si asume angajamentul pentru introducerea unui SMM propriu. Se recomanda ca organizatia sa inceapa cu acele masuri ce aduc un beneficiu evident (de exemplu prin concentrarea atentiei asupra conformitatii cu reglementarile existente, controlul acelor surse de poluare ce pot angaja responsabilitati sau cu utilizarea mai eficienta a materialelor si a materiei prime). Pe masura ce organizatia va castiga experienta si SMM-ul va incepe sa prinda contur, ea va putea introduce proceduri, programe si tehnologii care sa-i permita imbunatatirea performantei de mediu. Pe masura ce experienta va creste, consideratiile privind protectia mediului pot fi integrate in toate deciziile de afaceri. III.4.1.Angajamentul conducerii si exercitarea managementului Angajarea conducerii organizatiei si angajamentul permanent al acesteia in exercitarea managementului de mediu sunt esentiale pentru reusita introducerii unui SMM. Aceasta inseamna ca pentru fiecare etapa a dezvoltarii sau imbunatatirii unui SMM este necesara implicarea conducerii la varf a organizatiei. III.4.2. Analiza initiala de mediu Situatia curenta a unei organizatii din punct de vedere al protectiei mediului poate fi stabilita printr-o analiza initiala care poate include: ♦ identificarea cerintelor legale si a diferitelor reglementari; ♦ identificarea aspectelor de mediu ale propriilor activitati, produse sau servicii pentru a le determina pe cele care au sau pot avea un impact semnificativ asupra mediului si care implica responsabilitati; ♦ evaluarea performantei comparativ cu criteriile relevante, interne sau externe, cu reglementarile, codurile de buna practica, principiile si liniile directoare; ♦ practicile si procedurile existente in domeniul managementului de mediu:
40

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

♦ ♦ ♦

identificarea politicilor si a procedurilor existente in activitatile de aprovizionare si de contractare; reactia in urma investigarii incidentelor precedente legate de neconformitati; oportunitatile de imbunatatire a competitivitatii; punctele de vedere ale partilor interesate; functiile sau activitatile altor sisteme de organizare care pot imbunatati sau impiedica obtinerea performantei de mediu.

In toate cazurile de mai sus se recomanda luarea in considerare a tuturor conditiilor de exploatare, inclusiv a incidentelor si a situatiilor de urgenta ce pot apare. Se recomanda ca procesul si rezultatele analizei initiale de mediu sa fie consemnate in documente corespunzatoare, sa se faca in conditiile unei bune documentari si sa conduca la identificarea oportunitatilor de dezvoltare a unui SMM. Mai jos se prezinta cateva recomandari si sfaturi practice legate de analiza initiala de mediu. O prima etapa importanta este de a stabili lista domeniilor ce trebuie analizate. Aceasta poate include activitati, operatii specifice sau un anumit loc al organizatiei. Cateva tehnici curente pentru efectuarea unei analize includ: • chestionare; • interviuri; • liste de verificari; • masurari si examinari directe; • analiza inregistrarilor; • rapoarte. Organizatiile, inclusiv intreprinderile mici si mijlocii (IMM) pot consulta un numar de surse exterioare cum sunt:
♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

agentii guvernamentale in legatura cu legile si permisele; biblioteci sau baze de date locale sau regionale; alte organizatii pentru schimb de informatii; asociatii industriale; principalele organizatii de protectie a consumatorilor; fabricanti ai echipamentelor utilizate; relatii de afaceri (de exemplu cu cei care transporta si elimina deseurile); asistenta profesionala.

III.4.3 Politica de mediu

41

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

O politica de mediu fixeaza pentru o organizatie sensul general al directiei pe care trebuie sa o urmeze si stabileste principiile sale de actiune. Ea fixeaza scopul ce trebuie atins, nivelul de responsabilitate fata de mediu si performanta dorita fata de care vor fi evaluate toate actiunile ulterioare ale organizatiei. Acest nivel serveste ca referinta pentru evaluarea tuturor actiunilor ulterioare intreprinse de organizatie. Un numar mare de organizatii internationale, inclusiv guverne, asociatii industriale si grupuri de cetateni au elaborat o serie de principii avand un caracter de indrumare. Aceste principii au ajutat organizatiile sa defineasca continutul si domeniul general de angajare al lor pentru realizarea obiectivelor de protectia mediului. De asemenea, ele ofera diferitelor organizatii un set de valori comune. Astfel de principii pot sprijini organizatia in dezvoltarea politicii sale de mediu, aceasta avand un caracter de unicat pentru organizatia respectiva. Responsabilitatea pentru stabilirea politicii de mediu ii revine in mod normal conducerii la cel mai inalt nivel a organizatiei. Conducerea organizatiei este raspunzatoare de aplicarea politicii si de punerea la dispozitie a datelor care vor permite formularea sau modificarea acesteia. Se recomanda ca politica de mediu sa tina seama de urmatoarele puncte: ♦ misiunea organizatiei, viziunea, valorile si convingerile sale esentiale; ♦ cerintele partilor interesate si comunicarea cu acestea; ♦ imbunatatirea continua; ♦ prevenirea poluarii; ♦ principiile fundamentale; ♦ coordonarea cu alte politici organizationale (de exemplu in domeniul calitatii, sanatatii si securitatii muncii); ♦ conditiile locale sau regionale specifice; si ♦ conformitatea cu regulamente, legi si alte criterii relevante referitoare la mediu la care organizatia a subscris. Totodata la definirea unei politici de mediu trebuie luate in considerare cateva probleme cum ar fi: 1. Organizatia are o politica de mediu corespunzatoare activitatilor, produselor si serviciilor sale? 2. Aceasta politica reflecta valorile si principiile fundamentale ale organizatiei? 3. Aceasta politica a fost aprobata de conducerea la cel mai inalt nivel si a fost numita o persoana investita cu autoritatea necesara pentru supravegherea si aplicarea acestei politici?
42

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

4. Aceasta politica conduce la fixarea de obiective si tinte in domeniul mediului? 5. Implica ea supravegherea tehnologiilor si a practicilor de management ale organizatiei? 6. Care sunt angajamentele incluse in politica de mediu, de exemplu, cele care sustin principiul imbunatatirii continue, prevenirea poluarii, monitorizarea organizatiei, indeplinirea sau depasirea cerintelor legale, luarea in considerare a asteptarilor partilor interesate? Iata cateva exemple de angajamente ce pot fi incluse in politica de mediu pe langa reglementarile specifice din domeniul mediului: ◊ diminuarea oricarui impact negativ semnificativ asupra mediului a noilor activitati prin utilizarea procedurilor integrate de management al mediului si al planificarii; ◊ punerea la punct a procedurilor de evaluare a performantei de mediu si a indicatorilor asociati; ◊ concretizarea conceptului privind ciclul de viata; ◊ crearea produselor astfel incat sa se diminueze impactul lor asupra mediului in productie, utilizare si eliminare; ◊ prevenirea poluarii, reducerea deseurilor si a consumului de resurse (materiale, combustibili si energie) si angajarea, atunci cand este posibil, mai curand in recuperare si reciclare decat in eliminare; ◊ educare si instruire; ◊ impartasirea experientei castigate in domeniul mediului; ◊ implicarea partilor interesate si stabilirea unei bune comunicari cu acestea; ◊ munca pentru o dezvoltare durabila; ◊ incurajarea furnizorilor si contractantilor in adoptarea unui SMM. III.5 Principiul 2 - Planificarea Al doilea principiu de baza al unui SMM este cel al planificarii. Conform acestui principiu se recomanda ca o organizatie sa stabileasca un plan care sa permita satisfacerea politicii sale de mediu. Elementele unui sistem de management de mediu legate de planificare includ:
♦ ♦ ♦ ♦

identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate; cerintele legale; politica de mediu; criteriile interne de performanta;
43

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

♦ ♦

obiectivele si tintele de mediu; planurile de mediu si programul de management.

III.5.1. Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impactului asupra mediului Pentru a realiza un plan eficient este necesara identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impactului asupra mediului asociat acestor aspecte. In acest sens se recomanda ca politica, obiectivele si scopurile de mediu ale organizatiei sa fie bazate pe cunoasterea aspectelor de mediu si a impacturilor asupra mediului asociate activitatilor, produselor sau serviciilor sale. Identificarea aspectelor de mediu presupune un proces continuu care determina impactul trecut, prezent si viitor asupra mediului ( benefic sau nociv) al activitatilor unei organizatii. Acest proces include si identificarea conditiilor impuse de regulamente, legislatie si afacerile care influenteaza organizatia. De asemenea, el poate include identificarea impactului asupra sanatatii si securitatii persoanelor, precum si evaluarea riscurilor pentru mediu. Iata cateva probleme de luat in consideratie la identificarea aspectelor de mediu si la evaluarea impacturilor asupra mediului: 1. Care sunt aspectele de mediu ale activitatilor, produselor si serviciilor organizatiei? 2. Activitatile, produsele sau serviciile organizatiei provoaca impacturi negative importante asupra mediului? 3. Organizatia are o procedura pentru evaluarea impacturilor proiectelor noi asupra mediului? 4. Amplasarea organizatiei necesita luarea in considerare in mod deosebit a aspectelor de mediu, de exemplu zonele de mediu sensibile? 5. Cum influenteaza modificarile deliberate sau dezvoltarea activitatii, produselor si serviciilor aspectele de mediu si impacturile asociate? 6. Cat sunt de importante sau severe impacturile potentiale asupra mediului datorate unei disfunctii a procesului? 7. De cate ori trebuie sa se produca o anume situatie pentru a avea un impact asupra mediului? 8. Care sunt aspectele de mediu semnificative tinand cont de impacturi, probabilitate, gravitate si frecventa? 9. Impacturile importante asupra mediului sunt locale, regionale sau globale?
44

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

Legat de identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impactului asupra mediului se impun cateva recomandari si sfaturi practice. Astfel, va trebui sa avem in vedere faptul ca:

Relatia dintre aspectele de mediu si impacturile asupra mediului este o relatie cauza-efect. Un aspect de mediu se refera la un element al activitatii, produsului sau serviciului unei organizatii care ar putea avea un impact benefic sau nociv asupra mediului. De exmplu, ar putea implica o deversare, o emisie, un consum sau o reutilizare a unui material, sau o poluare sonora. Un impact se refera la modificarea care se produce asupra mediului ca rezultat al unui anumit aspect. Exemple de impacturi sunt: poluarea sau contaminarea apei, sau epuizarea unei resurse naturale. Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asupra mediului asociate acestor aspecte este un proces care poate fi tratat in patru etape. Etapa 1 -- Alegerea unei activitati, produs sau serviciu Se recomanda ca alegerea activitatii, produsului sau serviciului sa fie facuta in mare masura pentru a acoperi un domeniu important a carui impact sa fie semnificativ si intr-o masura mai mica, pentru a fi mai bine cunoscut. Etapa 2 -- Identificarea aspectelor de mediu ale activitatii, produsului sau serviciului Identificarea unui mare numar de aspecte de mediu care pot fi asociate activitatii, produsului sau serviciului ales. Etapa 3 -- Identificarea impactului asupra mediului Identificarea unui numar cat mai mare de aspecte al caror impact asupra mediului este real sau potential, benefic sau nociv.

Exemple pentru cele trei etape sunt prezentate in continuare:

Activitate, produs sau serviciu

Aspect de mediu asociat

Impact solului

Activitate – Manevrarea Posibilitatea unei scapari Contaminarea substantelor periculoase accidentale sau a apei Produs -- Produs rafinat

Calitate si randament Conservarea sporit in utilizare resurselor naturale

45

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

Serviciu – vehiculelor

Intretinerea Emisii sau evacuari de Reducerea noxe aerului

poluarii

Etapa 4 -- Evaluarea importantei impactului Importanta impactului asupra mediului poate varia de la o organizatie la alta. Cuantificarea poate ajuta evaluarea importantei acestuia. Evaluarea importantei impactului poate fi facilitata daca se vor lua in considerare: Efectele asupra mediului: ◊ marimea impactului; ◊ severitatea impactului; ◊ probabilitatea de aparitie; ◊ durata impactului. Efectele economice: ◊ existenta eventuala a prevederilor legale si a reglementarilor si costurile aferente aplicarii lor; ◊ dificultatea modificarii impactului; ◊ costul modificarii impactului; ◊ efectul modificarii asupra altor activitati si procedee; ◊ preocupari ale partilor interesate; ◊ efectul asupra imaginii publice a organizatiei. III.5.2. Prevederi legale si alte cerinte Se recomanda ca organizatia sa stabileasca, sa aplice si mentina proceduri pentru identificarea, accesul si cunoasterea cerintelor legale si a altor cerinte la care aceasta a subscris si care se refera in mod direct la aspectele de mediu ale activitatilor, produselor sau serviciilor sale. Cateva probleme de luat in consideratie privind prevederile legale si alte cerinte: 1. Cum identifica organizatia si cum poate avea acces la prevederile legale si alte cerinte relevante? 2. Cum urmareste organizatia prevederile legale si alte cerinte? 3. Cum urmareste organizatia modificarile prevederior legale si a altor cerinte? 4. Cum comunica organizatia personalului informatiile relevante asupra prevederilor legale si a altor cerinte?

46

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

Sfaturi practice -- Prevederi legale si alte cerinte Pentru a mentine conformitatea cu reglementarile din domeniu, se recomanda ca organizatia sa identifice si sa inteleaga dispozitiile legale care sunt aplicabile activitatilor, produselor sau serviciilor sale. Aceste reglementari se pot prezenta sub mai multe forme: ♦ reglementari specifice activitatii ( de exemplu, permise de exploatare a locului); ♦ reglementari specifice produselor sau serviciilor organizatiei; ♦ reglementari specifice industriei din care face parte organizatia; ♦ legi privind mediul in general; si ♦ autorizatii, licente si permise. Pentru identificarea reglementarilor din domeniul mediului si a modificarilor aduse acestora pot fi consultate mai multe surse:
♦ ♦ ♦ ♦

toate nivelurile guvernamentale; asociatiile sau grupurile industriale; bazele de date comerciale; si serviciile profesionale.

Pentru a facilita urmarirea dispozitiilor legale, organizatia poate stabili si actualiza o lista cu toate legile si reglementarile referitoare la activitatile, produsele sau serviciile sale. III.5.3.Criterii interne de performanta Atunci cand standardele externe nu raspund necesitatilor organizatiei sau atunci cand ele nu exista se recomanda sa se stabileasca si sa se aplice prioritati si criterii interne de performanta. Atat criteriile interne de performanta, cat si standardele externe ajuta organizatia sa-si defineasca propriile obiective si tinte de mediu. Iata cateva exemple de domenii in care o organizatie poate defini criterii interne de performanta:
♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

sisteme de management; responsabilitatile angajatilor; achizitionarea, gestiunea bunurilor si cedarea activelor; furnizori; contractanti; gestionarea produselor;

47

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

♦ ♦ ♦

♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

♦ ♦ ♦

comunicari privind mediul; relatii impuse de reglementari; pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns la incidente de mediu; constientizare si instruire in probleme de mediu; masurari si imbunatatiri de mediu; diminuarea riscului legat de procesele specifice organizatiei; prevenirea poluarii si conservarea resurselor; proiecte esentiale; schimbarea procedeelor; gestionarea substantelor periculoase; gestionarea deseurilor; gestionarea apei ( de exemplu, ape uzate, de ploaie sau subterane); gestionarea calitatii aerului; gestionarea energiei; si transporturi.

III.5.4 Obiective si tinte de mediu Pentru realizarea politicii de mediu a unei organizatii, se recomanda sa se stabileasca o serie de obiective. Aceste obiective reprezinta telurile generale si nivelul de performanta privind mediul pe care organizatia si le-a propus in cadrul politicii sale de mediu. La stabilirea acestor obiective, se recomanda ca organizatia sa ia in considerare atat constatarile obtinute in analiza initiala de mediu, cat si aspectele identificate si impactul asupra mediului asociat acestor aspecte. Tintele de mediu pot fi detaliate si fixate pentru atingerea acestor obiective, impreuna cu cadrul de timp preconizat. Se recomanda ca aceste tinte sa fie precizate, cuantificabile si masurabile. Dupa ce se fixeaza tintele si obiectivele, se recomanda ca organizatia sa stabileasca indicatori masurabili ai performantei de mediu. Acesti indicatori pot fi utilizati ca baza pentru un sistem de evaluare a performantei de mediu si pot furniza o informatie privind sistemele operationale si de management de mediu. Obiectivele si tintele de mediu pot fi aplicate in general in toate sectoarele unei organizatii, sau pot fi limitate la anumite locuri sau activitati specifice. Se recomanda ca obiectivele si tintele sa fie definite de niveluri corespunzatoare.ale conducerii. Obiectivele si tintele trebuie
48

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

analizate si revizuite periodic avandu-se in vedere consideratiile facute de diferite parti interesate. La stabilirea obiectivelor si tintelor de mediu vor trebui luate in consideratie cateva probleme cum ar fi: 1. Cum reflecta obiectivele si tintele de mediu atat politica de mediu cat si impacturile importante asupra mediului asociate activitatilor, produselor sau serviciilor organizatiei? 2 Cum participa personalul responsabil cu realizarea obiectivelor si tintelor de mediu, la dezvoltarea lor? 3 Sunt luate in considerare punctele de vedere ale partilor interesate? 4 Ce indicatori masurabili specifici au fost stabiliti pentru obiective si tinte? 5 Obiectivele si tintele au fost analizate si revizuite cu regularitate pentru a reflecta imbunatatirile dorite in domeniul performantei de mediu? Odata clarificate problemele formulate mai sus vor trebui avute in vedere cateva recomandari privind stabilirea obiectivelor si tintelor de mediu. Astfel, obiectivele pot include angajamentul de:

reducere a cantitatilor de deseuri produse si prevenirea epuizarii resurselor; reducere sau eliminare a deseurilor poluante din mediu; concepere a produselor astfel incat sa se reduca la minimum impactul lor asupra mediului in procesul de productie, utilizare si eliminare; controlul impactului asupra mediului produs de sursele de materii prime; limitare a oricarui impact negativ important asupra mediului al activitatilor noi; a promova actiuni de constientizare a angajatilor si a colectivitatii cu privire la problemele de mediu.

♦ ♦

Progresele obtinute in atingerea unui obiectiv pot fi masurate in general, utilizand indicatori ai performantei de mediu cum sunt :
♦ ♦

cantitatea de materii prime sau de energie utilizata ; cantitatea de emisii, cum este CO2 ; cantitatea de deseuri produse, raportata la cantitatea de produs finit; eficienta utilizarii materialelor si energiei;

49

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

♦ ♦

♦ ♦ ♦

♦ ♦ ♦

numarul incidentelor de mediu (de exemplu,abateri de la limite); numarul accidentelor de mediu ( de exemplu, degajari neintentionate); procent de deseuri reciclate; procent de materiale reciclate, utilizate la ambalaje; numar de kilometri efectuati de vehicule, pe unitatea de productie; cantitati ale unor poluanti specifici, de exemplu, NOx, SO2, CO, HC, Pb, CFCs; investitia in protectia mediului; numarul de reclamatii; suprafata de teren trasformata in habitat natural.

Un exemplu integrat: Obiectiv: reducerea consumului de energie necesara in fabricatie. Tinta: scaderea cu zece procente a consumului de energie fata de anul precedent. Indicator: cantitatea de combustibil si de electricitate utilizata pe unitatea de productie. III.5.5 Programe de management de mediu In cadrul actiunii de planificare, se recomanda ca organizatia sa elaboreze un program de management de mediu care sa cuprinda toate obiectivele sale de mediu. Programele de management de mediu, trebuie sa stabileasca grafice, resurse si responsabilitati pentru atingerea obiectivelor si tintelor de mediu ale organizatiei. In cadrul furnizat de planificarea managementului de mediu, un program de management de mediu identifica actiunile specifice, in ordinea prioritatii lor in organizatie. Aceste actiuni se refera la procedee specifice, proiecte, produse, servicii, locuri sau instalatii specifice. Programele de management de mediu ajuta organizatia sa-si imbunatateasca performanta de mediu. Ele ar trebui sa fie dinamice si analizate cu regularitate pentru a reflecta schimbarile in obiectivele si tintele organizatiei. Cateva probleme avute in vedere la stabilirea programelor de management de mediu:
50

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

1. Care este procesul prin care organizatia realizeaza programele de management de mediu? 2. Procesul de planificare a managementului de mediu implica toate partile responsabile? 3. Exista un procedeu pentru analizarea periodica a programului? 4. Cum trateaza acest program problemele legate de resurse, responsabilitati, indeplinirea la timp si prioritati? 5. Cum raspund programele de management de mediu la politica de mediu si la activitatile de planificare generala? 6. Sunt urmarite si revizuite programele de management de mediu? Un exemplu privind cuprinsul si procesul de dezvoltare a unui program de management de mediu se prezinta in continuare:

Angajament si politica Primul angajament politica de mediu 1) din

Planificare

Exemplu Conservarea resurselor naturale

Reducerea la minimum a consumului de apa atunci cand acest lucru este posibil tehnic si este rentabil Tinta 1 Reducerea consumului de apa in locuri selectate cu 15% pe an, fata de nivelul actual Primul program Recuperarea apei de mediu Actiunea 1 Instalarea unui echipament pentru reciclarea apei utilizate la spalare in Procesul A pentru reutilizarea ei in procesul B 1) Acest proces ar trebui repetat pentru toate angajamentele din politica, obiective si tinte.

Obiectivul 1

III.6. Principiul 3. - Transpunerea in practica (implementarea) Pentru transpunerea efectiva in practica a sistemului de management de mediu se recomanda ca organizatia sa-si dezvolte capacitatile si mecanismele de sustinere necesare indeplinirii politicii de mediu, a obiectivelor si a tintelor sale

51

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

III.6.1 Generalitati Capacitatile si mijloacele de sustinere ale oricaror activitati ale unei organizatii evolueaza permanent in functie de schimbarile cerintelor partilor interesate, de dinamica mediului de afaceri si de procesul imbunatatirii continue. Pentru multe organizatii, transpunerea in practica a managementului de mediu se poate aborda in etape si ar trebui sa se bazeze pe nivelul de cunoastere si constientizare de catre personalul acestora a cerintelor, aspectelor, asteptarilor si beneficiilor in privinta mediului si pe disponibilitatea resurselor. III.6.2 Asigurarea mijloacelor III.6.2.1 Resurse umane, materiale si financiare Se recomanda ca resursele corespunzatoare, umane, materiale (de exemplu: utilitati, echipamente) si financiare, esentiale pentru implementarea politicii de mediu a organizatiei si atingerea obiectivelor avute in vedere, sa fie stabilite si puse la dispozitie. In alocarea resurselor, organizatiile pot dezvolta proceduri pentru urmarirea beneficiilor si a costurilor activitatilor de mediu si a celor legate de mediu. Pot fi incluse si aspecte cum sunt cele legate de costul controlului poluarii, de deseuri si de eliminare a acestora. Este bine de avut in vedere cateva probleme privind resursele umane, materiale si financiare: 1. Cum identifica si aloca organizatia resursele umane, materiale si financiare necesare pentru atingerea obiectivelor si scopurilor sale de mediu, inclusiv cele pentru noile proiecte ? 2. Cum urmareste organizatia costurile si beneficiile activitatilor de mediu ? Un caz aparte il constituie intreprinderile mici si mijlocii. Structura de organizare si resursele de care dispun intreprinderile mici si mijlocii pot impune anumite limite la transpunerea in practica a SMM. Pentru a face fata acestor constrangeri intreprinderile mici si mijlocii ar trebui pe cat posibil sa dezvolte o strategie de cooperare cu :

organizatiile reprezentand clienti mari, in scopul transferului de tehnologii si know-how; alte intreprinderi mici si mijlocii din lantul de aprovizionare sau din bazele locale pentru definirea si rezolvarea problemelor comune, participarea la transferul know-how, facilitarea progresului tehnic, utilizarea in comun a unor facilitati si servicii,

52

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

stabilirea unei modalitati de a studia SMM, angajarea unor activitati de consultanta in comun;

organizatii de standardizare, asociatii ale intreprinderilor mici si mijlocii, camere de comert, pentru programele de instruire; universitati si alte centre de cercetare pentru sprijinirea productiei si inovatiilor.

III.6.2.2 Integrarea si armonizarea SMM in sistemul de management existent Pentru un management eficient al problemelor de mediu, se recomanda ca elementele SMM sa fie concepute si realizate astfel incat acestea sa fie integrate si armonizate in mod efectiv in elementele sistemului de management existent. Elementele sistemului de management general care pot sa faca obiectul armonizarii si integrarii SMM sunt:
♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

politicile de organizare; alocarea resurselor; controlul operational si documentarea; sistemele de sustinere si de informare; formarea si dezvoltarea; organizarea si structura responsabilitatilor; sistemele de apreciere si recompensa; sistemele de masurare si monitorizare; comunicarea si raportarea.

Cateva probleme care trebuie luate in considerare in procesul de integrare si armonizare sunt: 1. Cum a fost integrat sistemul de management al mediului in procesul de management general al intreprinderii? 2. Care este procesul pentru echilibrarea si rezolvarea conflictelor intre mediu si alte obiective de afaceri si prioritati? III.6.2.3 Raspunderi si responsabilitati Se recomanda ca responsabilitatea pentru realizarea si eficienta SMM sa fie atribuita unei (unor) persoane sau functie(i) cu suficienta autoritate, competenta si resurse.

53

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

Conducerea operationala trebuie sa defineasca responsabilitatile in mod clar si sa-si asume la randul ei responsabilitatea si raspunderea pentru implementarea efectiva a SMM si obtinerea performantei de mediu dorite. Angajatii de la toate nivelurile sunt raspunzatori pentru indeplinirea responsabilitatilor lor in obtinerea performantei de mediu si sustinerea sistemului de management general de mediu. Iata cateva probleme care trebuie luate in considerare la atribuirea raspunderilor si responsabilitatilor: 1. Care sunt responsabilitatile si raspunderile personalului care gestioneaza, realizeaza si verifica activitatile ce afecteaza mediul si daca acestea sunt definite si au o baza de documentare ? 2. Care este relatia dintre responsabilitatea in domeniul mediului si performanta individuala si daca aceasta este analizata periodic ? 3. Cum se realizeaza responsabilitatea si raspunderea personalului? In acest sens: ♦ se obtine o formare, resurse si personal suficient pentru implementare ? ♦ se initiaza actiuni pentru asigurarea conformitatii cu politica de mediu? ♦ se anticipeaza, identifica si inregistreaza toate problemele de mediu? ♦ se initiaza, recomanda sau ofera solutii pentru aceste probleme? ♦ se verifica implementarea unor asemenea solutii ? ♦ se controleaza activitatile viitoare pana cand orice deficienta sau conditie nesatisfacatoare a fost corectata? ♦ se obtine o instruire corespunzatoare pentru a actiona in situatii de urgenta? ♦ sunt cunoscute consecintele unei neconformitati? ♦ sunt cunoscute raspunderile ce decurg in acest caz? ♦ se incurajeaza actiunile si initiativele voluntare? Pentru a asigura dezvoltarea si implementarea eficienta a unui SSM, este necesar sa se atribuie responsabilitati corespunzatoare personalului organizatiei. O abordare posibila pentru stabilirea responsabilitatilor de mediu este indicata mai jos. Trebuie avut in vedere faptul ca institutiile si companiile au structuri organizatorice diferite si este deci necesar ca intelegerea si definirea responsabilitatilor in domeniul mediului sa se bazeze pe procesele lor concrete de munca.

54

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

Ceea ce urmeaza este un posibil exemplu de diferite responsabilitati de mediu.

Exemple de responsabilitati de mediu Stabilirea directiei generale Elaborarea politicii de mediu Stabilirea obiectivelor, tintelor si programelor de mediu Evaluarea performantei SMM Asigurarea conformitatii cu reglementarile din domeniu Asigurarea imbunatatirii continue Identificarea asteptarilor clientilor Identificarea asteptarilor furnizorilor Elaborarea si mentinerea procedurilor contabile Conformitatea cu procedurile stabilite

Persoana(e) responsabila(e) Presedinte, Director executiv, Presedinte, director executiv, manager general de mediu Managerii respectivi Manager general de mediu Manager Toti managerii Departamentul de marketing si vanzari Aprovizionare, Manager financiar /contabilitate Toata conducerea

NOTA -- In cazul SMM persoana responsabila poate fi proprietarul.

III.6.2.4 Constientizare si motivatie privind mediul Conducerea la cel mai inalt nivel are un rol cheie in realizarea constientizarii si motivatiei angajatilor, prin explicarea valorilor de mediu si transmiterea, comunicarea catre intregul personal a angajamentului propriu asumat prin politica de mediu. Acesta devine angajamentul fiecarei persoane, care, in contextul participarii la valorile de mediu, transforma un sistem de management de mediu existent pe hartie intrun proces real. Toti membrii organizatiei ar trebui sa inteleaga si sa fie incurajati si convinsi sa accepte importanta atingerii obiectivelor si tintelor de mediu pentru care sunt responsabili si/sau raspunzatori. La randul lor, acestia ar trebui sa-i incurajeze pe toti ceilalti membri ai organizatiei sa raspunda in mod similar in vederea transpunerii in practica a unui sistem SMM.
55

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

Motivatia pentru imbunatatirea continua a SMM poate fi sporita atunci cand angajatilor li se recunoaste meritul in realizarea obiectivelor si atingerea tintelor si sunt incurajati sa exprime sugestii care pot conduce la imbunatatirea performantei de mediu. Pentru a evalua eficienta unor astfel de actiuni ar trebui sa raspundem la urmatoarele intrebari cum ar fi: 1. Cum a stabilit, sustinut si transmis conducerea la varf,catre salariati, angajamentul organizatiei privind politica de mediu? 2. In ce masura angajatii inteleg, accepta valorile si importanta ocrotirii mediului si participa la solutionarea problemelor de mediu ale organizatiei? 3. In ce masura valorile de mediu acceptate servesc la motivarea actiunilor responsabile privind ocrotirea mediul? 4. Cum recunoaste si apreciaza realizarile angajatilor sai in domeniul mediului? III.6.2.5 Cunostinte, competente si instruire Cunostintele si competentele necesare realizarii obiectivelor de mediu ar trebui identificate si evidentiate. Acestea ar trebui luate in considerare la alegerea, recrutarea, instruirea, dezvoltarea competentelor si formarea continua a personalului. Instruirea corespunzatoare, adecvata realizarii politicilor, obiectivelor si tintelor de mediu, ar trebui asigurata pentru intregul personal din organizatie. Se recomanda ca angajatii sa aiba o baza de cunostinte corespunzatoare, inclusiv prin instruirea privind cunostintele, metodele si competentele cerute de indeplinirea sarcinilor proprii intr-un mod eficient si competent si sa cunoasca impactul produs de activitatile lor asupra mediului, atunci cand acestea sunt efectuate incorect. De asemenea organizatia ar trebui sa se asigure ca subcontractantii si colaboratorii acesteia care lucreaza pe teren au cunostintele si competentele necesare realizarii muncii intr-o "maniera responsabila fata de mediu". Este necesar ca formarea si instruirea sa fie astfel facuta, incat toti angajatii sa cunoasca cerintele reglementarilor corespunzatoare , standardele interne, precum si politicile si obiectivele de mediu ale organizatiei. Nivelul si detalierea instruirii pot varia in functie de sarcina fiecarui angajat. Un program de instruire tipic cuprinde urmatoarele elemente:

identificarea necesitatilor de instruire a angajatilor;
56

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

♦ ♦ ♦

elaborarea unui plan de instruire care raspunde necesitatilor concrete; verificarea conformitatii programului de instruire cu cerintele organizationale sau reglementare; instruirea grupurilor de angajati propusi; asigurarea documentatiei necesare; evaluarea modului in care s-au insusit cunostintele in cadrul activitatii de instruire. In acest caz trebuie raspuns la urmatoarele intrebari privind cunostintele, competenta si eficienta activitatii de instruire: 1. Cum identifica organizatia necesitatile de instruire ? 2. Cum sunt analizate necesitatile de instruire pentru functii specifice ? 3. Instruirea este dezvoltata, analizata si modificata daca este necesar ? 4. Cum este asigurata documentatia necesara si urmarita instruirea ?

Iata cateva exemple ale tipurilor de instruiri pe probleme de mediu care pot fi asigurate de organizatie:
Tip de instruire Instruire pentru constientizare privind importanta strategica a managementului de mediu Instruire pentru constientizare privind problemele de mediu in general Audienta Conducerea la cel mai inalt nivel Scop Obtinerea angajamentului si alinierii la politica de mediu a organizatiei

Toti angajatii

Obtinerea angajamentului privind politica, obiectivele si tintele de mediu ale organizatiei si insuflarea unui sentiment de responsabilitate individuala Imbunatatirea performantei in domenii specifice ale organizatiei, de exemplu exploatare, cercetare, dezvoltare si inginerie Asigurarea conformitatii cu cerintele interne si reglementare

Cresterea competentelor

Angajatii cu responsabilitati in domeniul mediului

Conformitate

Angajatii ale caror actiuni pot afecta conformitatea

57

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

III.6.3. Actiuni de sprijinire in vederea punerii in practica a unui SMM III.6.3.1 Comunicare si raportare Comunicarea presupune stabilirea proceselor de raportare interna si atunci cand se doreste , externa, privind activitatile organizatiei legate de mediu pentru:

a demonstra angajamentul conducerii in rezolvarea problemelor de mediu; a trata problemele referitoare la aspectele de mediu ale activitatilor, produselor si serviciilor organizatiei; a constientiza importanta politicii, obiectivelor, tintelor si programelor de mediu ale organizatiei; a informa partile interesate interne sau din exterior cu privire la sistemul de management de mediu al organizatiei si la performanta sa de mediu, atunci cand este cazul.

Rezultatele monitorizarii SMM, auditurilor si analizelor efectuate de conducere trebuie aduse la cunostinta celor care sunt responsabili pentru atingerea unei anumite performante privind protectia mediului. Furnizarea de informatii adecvate angajatilor organizatiei si altor parti interesate au ca scop motivarea acestora si incurajarea publicului de a intelege si accepta eforturile organizatiei pentru imbunatatirea performantei sale de mediu. Cateva probleme de luat raportarea: 1. 2. 3. 4. 5. 6. in consideratie privind comunicarea si

Care este mecanismul de receptare si de raspuns la preocuparile angajatilor ? Care este mecanismul de receptare si de raspuns la preocuparile altor parti interesate ? Care este mecanismul de comunicare a politicii si a performantei de mediu al organizatiei ? Cum sunt comunicate rezultatele auditurilor si analizelor SMM tuturor persoanelor interesate din organizatie ? Care este mecanismul prin care se face accesibil publicului politica de mediu ? Comunicarea interna este adecvata sustinerii imbunatatirii continue a problemelor de mediu ?

58

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

Pentru o mai buna intelegere si aplicare se prezinta cateva exemple si sfaturi practice: a) Elemente care pot fi incluse in rapoarte: ◊ profilul organizatiei; ◊ politica, obiectivele si tintele de mediu; ◊ procesul de management de mediu (incluzand implicarea partilor interesate si cunoasterea personalului ); ◊ evaluarea performantei de mediu (incluzand emisiile, conservarea resurselor, conformitatea, serviciile care insotesc produsele si riscurile); ◊ oportunitati de imbunatatire; ◊ informatii suplimentare, cum sunt glosarele; ◊ prezentarea continutului. b) Este important de retinut, atat pentru comunicare si raportare interna, cat si externa, urmatoarele: ◊ sa se incurajeze comunicarea reciproca; ◊ informatia sa fie inteleasa si explicata in mod corespunzator; ◊ informatia sa fie verificabila; ◊ organizatia sa prezinte o imagine exacta a performantei sale; ◊ informatia sa fie prezentata intr-o forma coerenta (de exemplu, unitati similare de masura care sa permita compararea diferitelor marimi in timp). c) O organizatie poate comunica informatia legata de mediu in diferite moduri: ◊ in exterior, printr-un raport anual, prezentari reglementate,rapoarte publice de stat, publicatii ale asociatiilor din industrie, mas-media, publicitate; ◊ organizarea de zile deschise, publicarea numerelor de telefon unde pot fi adresate reclamatiile si problemele; ◊ in interior, prin buletine informative, publicatii interne, reuniuni si mesaje trimise prin posta electronica. III.6.3.2 Activitatea de documentare si evidenta documentelor Se recomanda ca procesele si procedurile operationale sa fie definite si sa dispuna de documentatia corespunzatoare si atunci cand este necesar actualizata. Organizatia ar trebui sa identifice si defineasca in mod clar diferitele tipuri de documente care stabilesc si specifica procedurile operationale si de control eficiente. Existenta bazei de documente pentru SMM ajuta la constientizarea angajatilor asupra a ceea ce este necesar de facut pentru realizarea
59

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

obiectivelor de mediu ale organizatiei si permite evaluarea sistemului si a performantei de mediu. Natura documentatiei poate varia in functie de marimea si complexitatea organizatiei. In cazul in care elementele SMM sunt integrate intr-un sistem de management general al organizatiei, documentatia referitoare la mediu ar trebui integrata in documentatia existenta.Pentru facilitarea utilizarii acesteia, organizatia poate lua in considerare realizarea si mentinerea unui sumar al documentatiei existente utilizabile pentru: ◊ a confrunta politica, obiectivele si tintele de mediu; ◊ a descrie mijloacele de realizare a obiectivelor si tintelor de mediu; ◊ a evidentia rolurile cheie, responsabilitatile si procedurile; ◊ a indica accesul la documentatia conexa si a descrie si alte elemente ale sistemului de management de mediu al organizatiei, acolo unde este cazul; ◊ a demonstra ca elementele sistemului de management de mediu care sunt adecvate organizatiei sunt implementate. Un astfel de document rezumativ poate servi ca referinta la transpunerea in practica si mentinerea sistemului de management de mediu al organizatiei. Urmatoarele aspecte trebuie avute in vedere: 1. Cum sunt identificate, documentate, comunicate si analizate procedurile de management de mediu ? 2. Organizatia are un procedeu pentru dezvoltarea si mentinerea documentatiei SMM ? 3. Cum este integrata documentatia SMM in documentatia existenta, acolo unde este cazul ? 4. Cum au acces angajatii la baza de documente a SMM ,necesara desfasurarii activitatilor lor profesionale ? Inainte de a prezenta cateva sfaturi practice trebuie sa avem in vedere ca toate documentele indiferent de suportul si locul unde se afla trebuie sa fie utile si usor de inteles. Toata documentatia ar trebui sa fie datata (inclusiv datele revizuirilor), usor de identificat, organizata si pastrata o peroada de timp specificata. Se recomanda ca organizatia sa se asigure ca :

documentele pot fi identificate dupa numele organizatiei, departamentului, functiei, activitatii si/sau persoanei de contactat;

60

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

documentele sunt analizate periodic, revizuite daca este necesar si aprobate de persoane autorizate inainte de aparitia lor; versiunile curente ale documentelor importante sunt disponibile in toate locurile unde se efectueaza operatii esentiale pentru functionarea eficienta a sistemului; documentele necorespunzatoare sunt retrase rapid din toate punctele de difuzare si punctele de utilizare.

III.6.3.3 Controlul activitatilor si operatiilor desfasurate in cadrul SMM Transpunerea in practica a SMM presupune stabilirea si mentinerea unor proceduri de control pentru a te asigura ca politica, obiectivele si tintele de mediu sunt indeplinite. Atunci cand se elaboreaza sau se modifica aceste proceduri de control, se recomanda ca organizatia sa ia in considerare acele operatiuni si activitati care au un impact semnificativ asupra mediului. Astfel de operatiuni si activitati pot include: ♦ proiectarea si ingineria activitatilor de cercetare si dezvoltare; ♦ aprovizionarea; ♦ contractarea; ♦ manipularea si depozitarea materiilor prime; ♦ procese de productie si de intretinere; ♦ laboratoare; ♦ depozitarea produselor; ♦ transport; ♦ marketing, publicitate; ♦ service-ul pentru clienti; ♦ achizitia, construirea sau modificarea cladirilor sau instalatiilor. Aceste activiti pot fi impartite in trei categorii:

activitati pentru prevenirea poluarii si conservarea resurselor naturale in cadrul noilor proiecte importante, a schimbarilor unor procese si gestionarii resurselor, a proprietatii (achizitii, cesionari si gestiunea proprietatii) sau a unor produse si ambalaje; activitati curente de management destinate sa asigure conformitatea cu cerintele interne si externe ale organizatiei si sa garanteze eficacitatea si eficienta lor; activitati strategice de management care sa anticipeze si sa raspunda la schimbarile cerintelor de mediu.

III.6.3.4 Pregatirea pentru situatii de urgenta si a capacitatii de raspuns
61

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

Se recomanda ca un element important al activitatii de implementare a SMM, elaborarea unor planuri si proceduri pentru situatii de urgenta care sa asigure capacitatea de raspuns corespunzatoare in cazul aparitiei unor incidente neprevazute sau accidentale. In acest sens organizatia trebuie sa elaboreze si sa mentina proceduri care sa trateze incidentele de mediu si situatiile de urgenta posibile. Procedurile operationale si controlul ar trebui sa tina seama, acolo unde este cazul de:
♦ ♦ ♦

♦ ♦

emisiile accidentale in atmosfera; deversarile accidentale in apa sau pe sol; efectele specifice determinate de evacuarile accidentale asupra mediului si ecosistemului. Se recomanda ca procedurile sa ia in considerare incidentele ivite sau posibile ca urmare a: conditiilor anormale de functionare; accidentelor sau situatiilor de urgenta potentiale.

Astfel de planuri de urgenta includ: ♦ modul de organizare in caz de urgenta si stabilirea responsabilitatilor; ♦ lista a personalului de baza; ♦ detalii privind serviciile de urgenta(de exemplu: pompieri, salubritate); ♦ planuri de comunicare interna si externa; ♦ actiuni intreprinse in diferite situatii de urgenta; ♦ informatii privind materialele si substantele periculoase, incluzand impactul potential al fiecareia asupra mediului si masurile care se iau in cazul emisiei accidentale; ♦ planuri de instruire si verificare a eficientei acestora.

III.7. Principiul 4 - Masurare si evaluare III.7.1 Generalitati Conform acestui principiu, se recomanda ca o organizatie sa masoare, sa monitorizeze si sa evalueze performanta pe care o realizeaza din punct de vedere al ocrotirii mediului. Masurarea, monitorizarea si
62

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

evaluarea sunt activitati cheie a unui SMM, care asigura ca organizatia functioneaza in conformitate cu programul de management de mediu stabilit. III.7.2 Masurare si monitorizare Se recomanda sa existe un sistem de masurare si monitorizare a performantei reale fata de obiectivele si tintele de mediu ale organizatiei in domeniile sistemului de management si a proceselor operationale. Acesta include evaluarea conformitatii cu legislatia si reglementarile de mediu existente. Rezultatele trebuie analizate si utilizate pentru determinarea domeniilor in care s-a inregistrat un succes si identificarea activitatilor care necesita actiuni corective si imbunatatiri. Se recomanda sa se aplice procedee corespunzatoare pentru a asigura fiabilitatea datelor. Astfel de procedee se pot referi la etalonarea aparaturii, a echipamentului de incercare si probarea hardware-lui si software-lui. Identificarea indicatorilor corespunzatori si semnificativi pentru performanta de mediu a organizatiei ar trebui sa fie un proces permanent. Se recomanda ca astfel de indicatori sa fie obiectivi, verificabili si reproductibili. Indicatorii ar trebui sa fie relevanti pentru activitatile organizatiei, coerenti cu politica sa de mediu, practici, eficienti din punct de vedere al costului si fezabili tehnologic. In vederea realizarii unor masuratori si monitorizari corespunzatoare trebuie sa avem in vedere urmatoarele aspecte: 1. Cum este monitorizata curent performanta de mediu ? 2. Cum au fost stabiliti indicatorii specifici ai performantei de mediu in functie de obiectivele si tintele de mediu ale organizatiei si care sunt acestia? 3 Ce procese de control se aplica pentru etalonarea regulata, masurarea esantioanelor si monitorizarea echipamentelor si sistemelor ? 4 Care este procesul de evaluare periodica a conformitatii cu prevederile legale si alte acorduri? III.7.3 Actiune preventiva si actiune corectiva In urma activitatilor de masurare, monitorizare si auditare, precum si a altor analize asupra SMM care au la baza o serie de documente si la randul lor constituie o noua baza de documentatie, trebuie identificate o

63

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

serie de actiuni cu caracter preventiv si corectiv. Conducerea organizatiei trebuie sa se asigure ca aceste actiuni preventive si corective se pun in aplicare si in acelasi timp este urmarita eficienta lor in mod continuu. III.7.4 Gestionarea inregistrarilor si a informatiilor referitoare la SMM

Documentele constituie o dovada a functionarii continue a SMM si ar trebui sa cuprinda : ♦ prevederi legale si alte reglementari; ♦ autorizatii; ♦ aspecte de mediu si impactul asociat acestora; ♦ activitati de instruire in domeniul mediului; ♦ activitati de inspectie, etalonare si intretinere; ♦ datele si inregistrarile din activitatea de monitorizare; ♦ detalii referitoare la neconformitati: incidente, reclamatii si actiuni intreprinse; ♦ identificarea produselor: date privind componenta si caracteristicile acestora; ♦ informatii privind furnizorii si contractantii; ♦ auditurile de mediu si analizele efectuate de conducere. In acest fel poate rezulta o gama complexa de documente si informatii. Gestionarea eficienta a acestor documente este esentiala pentru implementarea cu succes a SMM. Elementele principale ale unei bune gestionari a documentelor si informatiilor de mediu includ mijloacele de identificare, strangere, clasificare, completare, pastrare, intretinere, regasire, retinere si punere la dispozitie a informatiilor si documentelor reprezentative ale SMM. Iata cateva probleme de luat in consideratie pentru gestionarea informatiilor si inregistrarilor: 1. Care sunt informatiile legate de mediu de care are nevoie organizatia pentru o gestionare eficienta? 2. Ce capacitate are organizatia de a identifica si urmari indicatorii cheie ai performantei de mediu precum si alte date necesare realizarii obiectivelor sale ? 3. Cum asigura sistemul preconizat de gestionare a inregistrarilor (informatiilor) organizatiei accesul angajatilor la informatia de care au nevoie si cand au nevoie ?

64

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

III.7.5 Auditurile SMM Se recomanda ca auditurile SMM sa fie realizate periodic pentru a determina daca sistemul este conform masurilor planificate si este corect implementat si mentinut. Auditurile SMM pot fi realizate de membri ai personalului organizatiei si/ sau de participanti externi alesi de organizatie. In toate cazurile, se recomanda ca persoana(persoanele) care efectueaza auditul sa o poate face in mod obiectiv si impartial si sa aiba instruirea corespunzatoare. Frecventa auditurilor este determinata de natura activitatilor, in functie de aspectele si impactul potential asupra mediului. Se recomanda ca frecventa efectuarii auditurilor sa se stabileasca pe baza rezultatelor auditurilor precedente. Se recomanda ca raportul auditului sa fie difuzat conform planului de audit. III.8 Principiul 5 - Analiza si imbunatatirea continua III.8.1 Generalitati In conformitate cu acest principiu se recomanda ca o organizatie sa analizeze si sa imbunatateasca continuu sistemul sau de management de mediu, avand ca obiectiv imbunatatirea performantei sale globale de mediu. Se recomanda ca acest proces de imbunatatire sa aiba un caracter continuu. III.8.2. Analiza sistemului de management de mediu Se recomanda ca la intervale adecvate, conducerea organizatiei sa analizeze SMM pentru a asigura continua lui adaptare si eficienta. Analiza SMM ar trebui sa fie destul de cuprinzatoare pentru a aborda toate activitatile, produsele si serviciile organizatiei, incluzand impactul acestora asupra performantei financiare si a competitivitatii organizatiei. Se recomanda ca analiza SMM sa cuprinda :
◊ ◊

analiza a obiectivelor, tintelor si performantei de mediu; constatarile auditurilor SMM;
65

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

◊ ◊

◊ ◊ ◊ ◊ ◊ ◊

evaluare a eficientei acestuia; evaluare a oportunitatii politicii de mediu si a necesitatii schimbarilor din cadrul acesteia avand in vedere si modificarile aparute la nivelul legislatiei specifice; modificarea asteptarilor si cerintelor partilor interesate; modificari ale produselor sau activitatilor organizatiei; descoperiri in stiinta si tehnologie; invataminte obtinute din incidentele de mediu; preferintele pietei; raportarea si comunicarea.

Iata si cateva probleme care ar trebui luate in consideratie privind analiza SMM: 1. Cum este analizat periodic SMM ? 2. Cum sunt implicati angajatii in analiza SMM si in actiunile ce urmeaza a fi intreprinse ? 3. Cum sunt luate in considerare punctele de vedere ale partilor interesate in analiza SMM. III.8.3 Imbunatatirea continua Conceptul de imbunatatire continua face parte integranta din SMM. Acest lucru se obtine printr-o evaluare continua a performantei de mediu a SMM fata de politicile, obiectivele si tintele de mediu pentru a identifica oportunitatile de imbunatatire (a se vedea figura 1). Se recomanda ca procesul imbunatatirii continue sa cuprinda urmatoarele actiuni:

♦ ♦

identificarea zonelor in care sistemul de management de mediu poate fi imbunatatit conducand la imbunatatirea performantei de mediu; determinarea cauzei sau cauzelor de fond ale neconformitatilor sau deficientelor; elaborarea si implementarea unor planuri pentru actiuni preventive si corective care sa raspunda acestor cauze; verificarea eficientei actiunilor preventive si corective; asigurarea documentatiei necesare pentru orice actiune de imbunatatire a SMM; realizarea compararii permanente cu obiectivele si tintele de mediu.

In acest sens, urmatoarele elemente ar trebui luate in consideratie: 1. Care este procesul prin care organizatia identifica actiunile preventive si corective, precum si imbunatatirea continua ?

66

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

2. Cum verifica organizatia daca actiunile preventive si corective precum si imbunatatirile sunt oportune si eficiente ? Analiza efectuata de conducere trebuie sa necesitati de schimbare a politicii de mediu, elemente ale sistemului de management de rezultatelor auditurilor sistemului, modificarilor cadrul procesului de imbunatatire continua. abordeze eventualele a obiectivelor si altor mediu, ca urmare a circumstantelor si in

67

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

IV. EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU In capitolele precedente am prezentat principiile si elementele componente ale unui sistem de management al mediului ( SMM ) atat din punct de vedere al unei organizatii care doreste sa promoveze un astfel de sistem, cat si din punct de vedere al celei care doreste sa demonstreze ca are introdus in activitatea sa de management general un SMM. Scopul final al introducerii unui SMM este imbunatatirea performantei sale de mediu. In acest context este necesar sa existe instrumente clare care sa poata verifica performantele realizate si sa contribuie la corectarea SMM astfel incat sa asigure o imbunatatire continua a performantelor de mediu. Judecand prin prisma teoriei sistemelor de reglare automata, relatia SMM - performanta de mediu instrumente de evaluare a performantei, se poate reprezenta grafic ca o bucla de reglaj cu reactie inversa, unde reactia inversa o reprezinta instrumentele de evaluare a performantei de mediu ( Fig.4.1. ).

S.M.M.

PERFORMANTA DE MEDIU

REALIZATA

INSTRUMENTE DE EVALUARE A PERFORMANTEI DE MEDIU FIG 4.1

Printre instrumentele ce permit o verificare a performantei de mediu amintim urmatoarele metode si procedee: ♦ evaluarea performantei de mediu ( EPM ); ♦ auditul de mediu; ♦ evaluarea ciclului de viata ( ECV ); ♦ reviziile de mediu. In prezentul capitol ne vom ocupa de o metoda de verificare a performantei de mediu numita prescurtat E.P.M. (evaluarea performantei de mediu).
68

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

E.P.M. este un proces de management intern si un instrument destinat sa furnizeze conducerii informatii sigure si verificabile, pe o baza continua, pentru a determina daca performanta de mediu a organizatiei respecta criteriile stabilite de conducerea organizatiei. Am subliniat cuvintele ,,pe o baza continua“ deoarece vom vedea ca sunt si instrumente de evaluare a performantei cu caracter periodic, discontinuu. E.P.M. poate fi folosit ca ajutor pentru: ◊ identificarea aspectelor de mediu importante; ◊ fixarea criteriilor de performanta interna; ◊ evaluarea performantelor realizate comparativ cu criteriile de performanta stabilite. Cum am mai aratat, alaturi de E.P.M. exista si alte instrumente de evaluare a performantei de mediu (audit, E.C.V. , reviziile de mediu). E.P.M. este un instrument continuu de evaluare spre deosebire de audit care se realizeaza periodic. E.P.M. pune accent pe evaluarea performnatelor organizatiei, in timp ce E.C.V. pune accent pe evaluarea aspectelor de mediu si a impactului potential asociat produselor si serviciilor unei organizatii. IV.1. Definitii specifice pentru E.P.M. Termenii folositi in continuare au aceeasi semnificatie cu cei utilizati pana in prezent, dar apar si unii termeni specifici noi cum ar fi: • indicator al starii mediului (I.S.M.) Expresie specifica ce asigura informatii despre conditiile locale, regionale, nationale sau globale ale mediului.
Nota - “Regional” se poate referi la un stat, provincie sau grup de state din cadrul unei tari sau se poate referi la un grup de tari sau un continent, in functie de scara fenomenelor de mediu pe care organizatia le alege.

• criteriu de performanta de mediu Obiectiv, tinta sau alt parametru al performantei de mediu fixat de conducerea organizatiei si folosit in scopul evaluarii performantei de mediu. • evaluarea performantei de mediu (E.P.M.)
69

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

Proces care usureaza deciziile conducerii legate de pereformanta de mediu a unei organizatii prin alegerea indicatorilor, strangerea si analizarea datelor, evaluarea informatiilor in functie de criteriile de performanta de mediu, precum si raportarea, comunicarea, revizuirea si imbunatatirea continua a acestui proces. • indicatorul performantei de mediu (I.P.M.) Expresie specifica ce furnizeaza informatii despre performanta de mediu a organizatiei.
Note: 1. Un I.P.M. care furnizeaza informatii despre performanta de mediu ale operatiilor unei organizatii se numeste indicator de performanta operational. 2. Un I.P.M. care furnizeaza informatii despre eforturile conducerii de a influenta performanta de mediu a unei organizatii se numeste indicator de performanta a conducerii.

IV.2. Etapele procesului de evaluare a performantelor de mediu E.P.M. este un poces de management intern care se bazeaza pe folosirea indicatorilor si pe compararea performantei trecute si prezente a organizatiei cu criteriile sale de performanta de mediu. In acceptiunea standardului ISO 14031, procesul de evaluare a performantelor de mediu urmeaza un model de management ce poate fi prezentat sintetic prin: ,,Planifica - Realizeaza (efectueaza) - Verifica si actioneaza”. Comparativ cu cele cinci principii ale S.M.M. regasim principiul 2 planificarea, principiul 3 - implementarea (realizarea), principiul 4 evaluarea si masurarea, respectiv 5 - analiza si imbunatatire continua, care se regasesc in etapa ,,verifica si actioneaza“. Detaliat, etapele procesului de evaluare a performantei de mediu sunt:

PLANIFICA a) planificarea E.P.M. b) alegerea indicatorilor E.P.M. (Procesul de alegere al indicatorilor se poate referi atat la indicatorii existenti cat si la dezvoltarea unor indicatori noi); REALIZEAZA (EFECTUEAZA) c) utilizarea datelor si informatiilor, care include: 1. colectarea datelor relevante pentru indicatorii alesi; 2. analizarea si transformarea datelor in informatii care sa descrie performanta de mediu a organizatiei;

70

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

3. evaluarea informatiilor care descriu performanta de mediu a organizatiei in comparatie cu criteriile de performanta de mediu ale organizatiei; 4. raportarea si comunicarea informatiilor care descriu performanta de mediu a organizatiei.

VERIFICA SI ACTIONEAZA d) revizuirea si imbunatatirea E.P.M.

Schematic, aceste etape pot fi prezentate astfel (figura 4.2.):

REALIZEAZA (EFECTUEAZA) c) Utilizarea datelor si informatiilor c.1) Colectarea datelor relevante pentru indicatorii alesi.

Date
c.2) Analizarea si transformarea datelor in informatii care descriu performanta de mediu a organizatiei

Informatii c.3) Evaluarea comparativ cu criteriile informatiilor performanta ale de organizatiei Rezultate c. 4) Raportarea si comunicarea informatiilor

VERIFICA SI ACTIONEAZA d) Revizuirea si imbunatatirea E.P.M.

Fig 4.2.

In continuare vom utiliza doua categorii de indicatori pentru E.P.M.:
◊ ◊

Indicatori de performanta de mediu ( I.P.M. ) Indicatori de stare a mediului ( I.S.M.)

Indicatorii de performanta de mediu la randul lor pot fi: • Indicatori de performanta a conducerii ( I.P.C.) • Indicatori de performanta operationali ( I.P.O.) La nivelul unei organizatii exista o legatura stransa intre deciziile si actiunile conducerii, performanta operatiunilor sale si starea mediului.
71

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

Acest fapt se reflecta si in fluxurile informationale sau materiale in centrul carora se afla o anumita organizatie (figura 4.3.).

ORGANIZATIA
PARTI INTERESATE

Angajamentul conducerii pentru implementarea E.P.M. este esential. E.P.M. trebuie adaptata marimii, localizarii, tipului, necesitatilor si prioritatilor organizatiei. De asemenea E.P.M. trebuie sa fie eficient din punct de vedere al costurilor si sa faca parte firesc din functiile si activitatile obisnuite ale organizatiei. Informatiile furnizate prin sistemul de E.P.M. ajuta o organizatie sa: • determine toate actiunile necesare pentru a se conforma criteriilor sale de performanta de mediu; • identifice aspectele importante de mediu; • identifice ocaziile favorabile pentru un mai bun management al aspectelor sale de mediu (de exemplu prevenirea poluarii); • identifice directiile in performanta sa de mediu; • creasca eficienta si eficacitatea organizatiei; • identifice ocaziile favorabile strategice.
72

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

Totodata raportarea si comunicarea interna si externa, contribuie la realizarea mai buna a criteriilor de performanta si ajuta angajatii la indeplinirea responsabilitatilor ce le revin. IV.2.1. Planificarea E.P.M. (Planifica ) Ca si in cazul unui S.M.M. si in cazul introducerii unui sistem de E.P.M. se aplica principiul 2, cel al planificarii. O organizatie ar trebui sa-si bazeze planificarea E.P.M. (inclusiv alegerea indicatorilor pentru E.P.M.) pe: • aspectele de mediu importante pe care le pot controla si asupra carora pot fi de asteptat sa aiba o influenta; • criteriile sale de performanta de mediu; • opiniile partilor interesate. In planificarea E.P.M., organizatia poate de asemenea tine seama de: • intreaga sa gama de activitati, produse si servicii; • structura sa de organizare; • strategia sa globala de afaceri; • politica sa de mediu; • informatiile necesare pentru respectarea cerintelor legale si altor cerinte; • acordurile internationale de mediu importante; • beneficiile si costurile de mediu; • informatiile necesare pentru analiza influentelor financiare legate de performanta de mediu; • nevoia de informatii solide referitoare la performanta sa de mediu de la an la an; • informatii despre conditiile locale, regionale, nationale sau globale de mediu; • factori culturali si sociali. Resursele financiare, materiale si umane, necesare realizarii E.P.M. trebuie sa fie identificate si asigurate de catre conducere si limitate ( in functie de posibilitati ) la acele prioritati ale E.P.M. carora conducerea le acorda cea mai mare prioritate. In timp telul initial al E.P.M. poate fi largit. Este important de retinut ca E.P.M. poate fi utilizat si de catre o organizatie care nu are introdus un S.M.M., in scopul identificarii aspectelor de mediu importante si a criteriilor de performenta privind mediul. Pentru identificarea aspectelor importante de mediu, o astfel de organizatie trebuie sa tina seama de:
73

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

◊ ◊ ◊ ◊ ◊ ◊

scara si natura utilizarii materialelor si energiei; emisii; riscuri; starea mediului; posibilitatea incidentelor; cerinte legale de reglementare si de alt tip la care subscrie organizatia.

In continuare vom prezenta cateva exemple privind posibile moduri de abordare, pentru identificarea aspectelor de mediu ale unei organizatii fara un S.M.M. in contextul E.P.M.:

identificarea activitatilor, produselor si serviciilor organizatiei, aspectele de mediu specifice, importanta lor relativa si impactul potential referitor la aspectele de mediu importante; utilizarea informatiilor importante despre starea mediului pentru a identifica activitatile, produsele si serviciile organizatiei care pot avea un impact asupra acesteia; analiza datelor existente in cadrul organizatiei privind intrarile, deversarile, reziduurile si emisiile de materiale si energie si evaluarea acestor date din punct de vedere al riscului; identificarea opiniilor partilor interesate si utilizarea acestor informatii pentru a ajuta la stabilirea aspectelor importante de mediu ale organizatiei; identificarea activitatilor organizatiei care se supun reglementarilor de mediu sau altor cerinte, pentru care ar putea fi stranse date de catre organizatie; luarea in considerare a proiectarii, dezvoltarii, fabricarii, distributiei, utilizarii, reutilizarii, reciclarii si eliminarii produselor organizatiei cu cele mai importante beneficii sau avantaje de mediu.

Indiferent daca o organizatie are introdus un S.M.M., planificarea E.P.M. trebuie facuta in stransa corelatie cu criteriile de performanta de mediu. In continuare iata cateva exemple de domenii si surse din care pot fi selectate criteriile de performanta de mediu:
• • • •

• • •

performanta actuala si trecuta; cerinte legale; standardele si cele mai bune practici recunoscute; informatii si date de performanta existente in industrie si alte organizatii din zona; reviziile si auditurile de management; opiniile partilor interesate; cercetarea stiintifica.
74

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

IV.2.1.1. Alegerea indicatorilor pentru evaluarea performantei de mediu Indicatorii pentru evaluarea performantei de mediu (I.E.P.M.) trebuie sa fie astfel alesi, incat sa constituie un mijloc de prezentare cantitativa sau calitativa a datelor sau informatiilor intr-o forma mai utila si usor de inteles. Ei trebuie sa ajute la transformarea datelor relevante in informatii succinte care sa reflecte eforturile conducerii de a influenta performanta de mediu a organizatiei, actiunile acesteia sau starea mediului. Numarul I.E.P.M. relevanti trebuie sa fie suficient de mare, accesibili si sa reflecte natura si dimensiunile actiunilor organizatiei. In functie de I.E.P.M. alesi vom determina si datele relevante ce trebuie folosite. Pentru usurinta pot fi folosite date deja existente, colectate de organizatie sau de catre altii. I.E.P.M. pot fi exprimati sub forma de marimi directe sau relative, precum si ca informatii clasate. De asemenea ei pot reprezenta valori cumulate sau ponderate. Insumarea sau ponderea trebuie facuta cu grija pentru a se asigura verificabilitatea, consistenta, comparabilitatea si claritatea acestora. Iata cateva exemple si caracteristici ale datelor utilizate pentru indicatorii E.P.M. • Marimi directe sau calculate: date sau informatii de baza, cum ar fi tone de contaminant emise. • Marimi relative sau calculate: date sau informatii comparate cu un alt parametru care reflecta, de exemplu nivelul productiei, timpul, localizarea sau calitatea mediului, cum ar fi tone de contaminant pe tona de produs fabricat, sau tone de contaminant emise pe unitatea de vanzare de productie. • Marimi sau valori indexate: date sau informatii raportate la unitatea de produs sau prezentate sub o forma care sa faca o legatura intre informatii si un anumit standard sau element de referinta, cum ar fi emisiile de poluanti in anul curent exprimate ca procent din emisiile dintr-un an de referinta. • Marimi cumulate: date sau informatii de acelasi tip, dar din surse de emisie diferite, stranse si exprimate sub forma de valoare insumata, ca de exemplu tone totale dintr-un contaminant dat emise in procesul de fabricatie a unui produs intr-un an dat, determinata prin insumarea emisiilor din mai multe instalatii care produc acel produs. • Marimi ponderate: date sau informatii modificate prin aplicarea unui coeficient de pondere in functie de importanta acestora. Am vazut ca exista mai multe tipuri de I.E.P.M.:

75

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

• • •

Indicatori pentru starea mediului ( I.S.M.). Indicatori de performanta a conducerii ( I.P.C.). Indicatori de performanta operationala ( I.P.O.).

I.E.P.M. trebuie astfel alesi incat conducerea sa dispuna de informatii suficiente pentru a constata progresele inregistrate intr-o zona de interes, comparativ cu criteriile de performanta de mediu, dar si pentru a evidentia efectele asupra progresului realizat in alte zone de interes. Exista diferite consideratii care stau la baza alegerii I.E.P.M. iar stabilirea I.S.M., I.P.C. si I.P.O. se pot face pe baza unor aproximari succesive. Uneori, datorita complexitatii aspectelor de mediu, este bine sa se aleaga o combinatie de I.P.C. si I.S.M. In cele ce urmeaza vom prezenta cateva exemple practice pentru alegerea I.E.P.M. dintr-o serie de date, in functie de o situatie concreta a unei organizatii care deverseaza ape uzate epurate intr-un lac, luand in consideratie si categoriile de persoane interesate din interiorul sau exteriorul organizatiei. Iata cateva exemple: • cantitatea totala de contaminant specifi deversat pe an ( grupuri interesate posibile, comunitatea locala); • concentratia de contaminant din apa uzata (grupuri interesate posibil, autoritatile legislative si de reglementare); • cantitatea de contaminant deversata pe produsul fabricat (grupuri interesate posibile: conducerea si consumatorii); • modificarea cantitatii de contaminant deversata pe an in functie de investitiile intr-o tehnologie mai curata sau evolutia procesului (grupuri interesate posibile: conducerea si investitorii). Indicatorii regionali, nationali si globali referitori la performanta de mediu sau la dezvoltarea durabila sunt introdusi de agentiile guvernamentale, organizatiile neguvernamentale si institutele de cercetare stiintifica. Atunci cand aleg indicatorii pentru E.P.M. si strang datele, organizatiile ar putea dori sa ia in considerare indicatorii introdusi de astfel de institutii si sa analizeze compatibilitatea acestora cu informatiile care le sunt furnizate. IV.2.1.1.1. Alegerea indicatorilor de performanta a managementului (I.P.C.) In contextul E.P.M., managementul organizatiei presupune existenta urmatoarelor componente: ◊ politici; ◊ resurse umane;

76

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

planificarea activitatilor, practicilor si procedurilor utilizate la toate nivelurile; decizii si actiuni asociate cu aspectele de mediu.

Masurile si deciziile conducerii organizatiei pot contribui la performanta globala de mediu a organizatiei. I.P.C. trebuie sa furnizeze informatii privind capacitatea organizatiei de a rezolva probleme referitoare la: instruire, respectarea cerintelor legale, alocarea si utilizarea eficienta a resurselor, costurile de mediu, cumparari-vanzari, dezvoltarea productiei, activitatea de documentare, actiunea preventiva si corectiva. De exemplu, I.P.C. pot fi folositi pentru a evidentia:
♦ ♦

eficienta aplicarii diferitelor programe de management de mediu; actiunile conducerii care influenteaza performanta de mediu a activitatilor organizatiei; capacitatile de management de mediu ale organizatiei, inclusiv flexibilitatea de a se adapta la modificarile conditiilor, la realizarea obiectivelor specifice, coordonarea eficienta sau capacitatea de rezolvare a problemelor; conformarea la cerintele legale si respectarea altor cerinte la care organizatia subscrie; costurile sau beneficiile financiare.

In plus, eficienta I.P.C. poate ajuta la: ♦ prevederea modificarilor performantei; ♦ identificarea cauzelor primare acolo unde performanta este depasita sau nu respecta criteriile de performanta de mediu relevante; ♦ identificarea ocaziilor oportune pentru actiunea preventiva eficienta. Mai jos prezentam cateva exemple de I.P.C. Daca interesul conducerii este de a evalua implementarea politicilor si programelor in cadrul organizatiei I.P.C. posibili pot include:
♦ ♦

♦ ♦

♦ ♦ ♦

numarul de obiective si tinte realizate; numarul de unitati ale organizatiei care realizeaza obiectivele si tintele de mediu; numarul de actiuni reusite de prevenire a poluarii; numarul de angajati care au sarcini referitoare la mediu in meseria pe care o presteaza; numarul de angajati care participa la programele de mediu (de ex. initiative de propuneri de reciclare, depoluare, recompense si recunoastere s.a.m.d.); numarul de angajati instruiti fata de cei care necesita instruire; numarul de persoane care au participat la actiuni de instruire; nivelurile de cunostinte obtinute prin pregatirea participantilor;
77

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

♦ ♦

numarul de sugestii de imbunatatire a mediului provenite de la angajati; rezultatele verificarilor cunostintelor angajatilor referitoare la performantele de mediu ale organizatiei; numarul de furnizori de servicii care au un sistem de management de mediu implementat sau certificat; numarul de produse destinate dezasamblarii, reciclarii sau reutilizarii; numarul de produse cu instructiuni de utilizare si eliminare pentru siguranta mediului.

Daca interesul conducerii este de a evalua eficienta sistemelor de management in realizarea conformarii cu cerintele de mediu I.P.C. posibili pot include; ♦ gradul de conformare cu reglementarile; ♦ gradul de conformare al furnizorilor de servicii cu cerintele si asteptarile specificate de organizatie in contracte; ♦ timpul necesar raspunsului sau corectarii incidentelor de mediu; ♦ numarul de actiuni corective rezolvate si nerezolvate; ♦ numarul de actiuni sau costurile referitoare la amenzi si penalitati; ♦ numarul de audituri finalizate in functie de cele planificate; ♦ numarul de constatari de audit pe perioade determinate de timp; ♦ frecventa revizuirii procedurilor operationale; ♦ nivelul de pregatire pentru interventie in caz de urgenta si exercitiile de raspuns care demonstreaza promptitudinea planificata. Daca interesul conducerii este de a evalua relatia dintre performanta de mediu si cea financiara I.P.C. posibili pot include: ♦ costurile (de exploatare si de capital) care sunt asociate aspectelor de mediu ale produsului sau procesului; ♦ raportarea investitiei pentru proiectele de imbunatatire a mediului; ♦ economiile realizate prin reducerea utilizarii resurselor, prevenirea poluarii sau reciclarea deseurilor; ♦ beneficiul din vanzarile unui nou produs sau a unui produs secundar destinat sa indeplineasca performanta si obiectivele de mediu; ♦ fondurile de cercetare si dezvoltare utilizate in proiectele ce prezinta importanta pentru mediu; ♦ responsabilitatile de mediu care pot avea un impact material asupra starii financiare a organizatiei. Daca interesul conducerii este de a evalua rezultatele programelor sale de mediu referitoare la comunitatile locale atunci I.P.C. pot include:
♦ ♦

numarul de rapoarte de presa privind problemele referitoare la mediu; numarul de programe educative de mediu sau materiale furnizate comunitatii;
78

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

♦ ♦ ♦

resursele alocate pentru a sprijini programele de mediu ale comunitatii; numarul de zone pentru care exista rapoarte de mediu; numarul de zone cu programe pentru conservarea biodiversitatii; numarul de initiative locale de curatenie sau reciclare, sponsorizate sau auto-finantate; evaluarile rezultate din observatiile comunitatii.

IV.2.1.1.2. Alegerea indicatorilor de performanta operationala ( I.P.O.) I.P.O. trebuie sa furnizeze informatii despre operatiile (activitatile) unei organizatii care se refera la: ♦ intrari: materii prime sau resurse naturale prelucrate, reciclate, reutilizate, energie si servicii; ♦ modul de repartizare a intrarilor in vederea asigurarii derularii operatiilor organizatiei; ♦ proiectarea, instalarea, exploatarea (inclusiv evenimente, situatii de urgenta si operatii neobisnuite) si intretinerea cladirilor si a echipamentelor organizatiei; ♦ iesiri: produse (de exemplu, produse principale, produse secundare, materiale reciclate si reutilizate), servicii, reziduuri (de exemplu, solide, lichide, periculoase, nepericuloase, reciclabile, reutilizabile) si emisii (de exemplu, emisii in aer, efluenti in ape sau pe sol, zgomot, vibratii, caldura, radiatii, lumina) rezultate din operatiile organizatiei; ♦ modul cum sunt distribuite produsele rezultate din operatiile organizatiei. Schematic operatiile unei organizatii sunt prezentate in figura 4.4.

INTRARI
Materiale Energie Servicii
ALIMENTARE

IESIRI
Produse Servicii Reziduuri Emisii
DISTRIBUIRE

Utilitati si Echipamente

Fig.4.4.

79

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

In continuare prezentam cateva exemple de indicatori de performanta operationali: Daca interesul conducerii priveste performanta de mediu referitor la materialele si materiile prime pe care le foloseste in operatiile organizatiei, I.P.O. pot include: ◊ cantitatea de materiale utilizate pe unitatea de produs; ◊ cantitatea de materiale prelucrate, reciclate sau reutilizate; ◊ cantitatea de materiale de ambalare evacuate sau reutilizate pe unitatea de produs; ◊ cantitatea de materiale auxiliare reciclate sau reutilizate; ◊ cantitatea de materii prime reutilizate in procesul de productie; ◊ cantitatea de apa reutilizata; ◊ cantitatea de materiale periculoase utilizate in procesul de productie. Daca interesul conducerii se refera la performanta de mediu privind energia totala sau tipurile de energie utilizate sau eficienta energiei in operatiile organizatiei I.P.O. posibili pot include:
♦ ♦ ♦ ♦

cantitatea de energie utilizata pe an sau pe unitatea de produs; cantitatea de energie utilizata pe serviciu sau client; cantitatea din fiecare tip de energie utilizata; cantitatea de energie pe care o economisesc unitatile prin programele de conservare a energiei.

Daca interesul conducerii este performanta de mediu privind serviciile care vin in ajutorul activitatilor organizatiei atunci I.P.O. posibili pot fi: ♦ cantitatea de materiale utilizate de furnizorii de servicii; ♦ cantitatea de materiale reciclabile si reutilizabile folosite de furnizorii de servicii; ♦ cantitatea sau tipul de reziduuri generate de furnizorii de servicii. Daca interesul conducerii este performanta de mediu referitoare la utilitatile fizice si echipamentele organizatiei atunci I.P.O. posibili pot include: ♦ numarul de echipamente ale caror parti pot fi usor dezasamblate, reciclate si reutilizate; ♦ numarul de ore de functionare pe an pentru o anumita piesa din echipament; ♦ numarul de evenimente (de ex. explozii) sau operatii neobisnuite ( de ex. inchideri) pe an; ♦ suprafata totala de teren utilizata in scopuri de productie; ♦ suprafata de teren utilizata pentru a produce o unitate de energie;
80

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

♦ ♦

consumul mediu de combustibil al parcului de vehicule; numarul de vehicule din dotare prevazute cu tehnologie de reducere a poluarii; numarul de ore de intretinere preventiva a echipamentului pe an.

Daca interesul conducerii este performanta de mediu privind produsele sau produsele secundare (de ex. alte materiale decat produsele principale, incluzand materiale reciclate si reutilizate care sunt generate si retinute pentru scopuri comerciale ulterioare) atunci I.P.O. pot include; ♦ numarul de produse introduse pe piata cu proprietati periculoase reduse; ♦ numarul de produse care pot fi reutilizate sau reciclate; ♦ procentul din continutul unui produs care poate fi reutilizat sau reciclat; ♦ numarul de produse cu defecte; ♦ numarul de unitati de produse secundare generate pe unitatea de produs; ♦ numarul de unitati de energie consumate in timpul utilizarii produsului; ♦ durata utilizarii unui produs; ♦ numarul de produse cu instructiuni privind utilizarea si eliminarea sigura din punct de vedere al mediului. Daca interesul conducerii este performanta de mediu referitoare la reducerea cantitatii de reziduuri generate de operatiile organizatiei I.P.O. pot include: ♦ cantitatea de reziduuri pe an sau pe unitatea de produs; ♦ cantitatea de reziduuri periculoase, reciclabile sau reutilizabile produse pe an; ♦ cantitatea totala de reziduuri eliminate; ♦ cantitatea de reziduuri stocata la fata locului; ♦ cantitatea de reziduuri transformata in material reutilizabil pe an; ♦ cantitatea de reziduuri periculoase eliminata datorita inlocuirii materialelor. Daca interesul conducerii este performanta de mediu privind emisiile in aer provenite din operatiile organizatiei I.P.O. pot include: ♦ cantitatea de emisii specifice pe an; ♦ cantitatea de emisii specifice pe unitatea de produs; ♦ cantitatea de energie reziduala eliberata in aer; ♦ cantitatea de emisii in aer avand potential de consum a ozonului; ♦ cantitatea de emisii in aer avand potential de modificare a climei.
81

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

Daca interesul conduceri este peerformanta de mediu privind efluentii in sol sau apa proveniti din operatiile organizatiei I.P.O. pot include: ♦ cantitatea de material specific evacuata pe an; ♦ cantitatea de material specific deversata in apa pe unitatea de produs; ♦ cantitatea de energie reziduala eliberata in apa; ♦ cantitatea de material depozitata pe terenuri pe unitatea de produs; ♦ cantitatea de efluent pe serviciu sau client. Daca interesul conducerii este performanta de mediu referitoare la alte emisii rezultate din operatiile organizatiei I.P.O. pot include: ♦ zgomotul masurat intr-un anumit loc; ♦ cantitatea de radiatii eliberate; ♦ cantitatea de caldura, vibratii sau radiatii luminoase emisa. IV.2.1.1.3. Alegerea indicatorilor de stare a mediului Indicatorii de stare a mediului ( I.S.M.) furnizeaza organizatiei informatii despre conditiile locale, regionale, nationale sau globale ale factorilor de mediu si vin in sprijinul: ♦ identificarii aspectelor importante de mediu si a gestionarii corespunzatoare a acestora; ♦ evaluarii concordantei cu criteriile de performanta a mediului; ♦ alegerii I.P.C. si I.P.O.; ♦ stabilirii conditiilor generale fata de care sa se determine modificarile necesare; ♦ determinarea modificarii mediului in timp in functie de programul de mediu aflat in desfasurare; ♦ investigarea relatiilor posibile intre conditiile de mediu si activitatile, produsele si serviciile organizatiei; ♦ determinarea actiunilor corective necesare. In general dezvoltarea unui sistem de I.S.M. este atributul unor organizatii guvernamentale, a unor N.G.O.-uri sau institute de cercetare stiintifica si nu a unor organizatii de afaceri individuale. Daca acestea din urma pot totusi identifica sau stabili o legatura intre activitatea lor si starea unor componente ale mediului, ele pot sa-si dezvolte proprii lor I.S.M. si sa-si aleaga indicatorii de performanta a conducerii (I.P.C.) si indicatorii de performanta operationali (I.P.O.) astfel incat sa stabileasca o legatura intre eforturile conducerii, performanta operationala si starea mediului. Iata exemplul unei organizatii care presteaza servicii in domeniul transportului public si este situata intr-o zona unde calitatea aerului este necorespunzatoare. Ea poate alege indicatorii de evaluare
82

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

a performantei de mediu in functie de obiectivul sau de a reduce emisiile de la motoarele vehiculelor. In aceste conditii, indicatorii ce pot stabili legatura intre activitati, efortul conducerii si starea mediului pot fi urmatorii: I.S.M. ♦ concentratiile de contaminanti din aer asociate emisiilor motoarelor vehiculelor. I.P.O. reducerea emisiilor motoarelor vehiculelor determinate de utilizarea diferitelor tipuri de combustibili; ♦ cantitatea totala de combustibili consumata; ♦ eficienta combustibilului in functie de motorul vehiculului; ♦ numarul de vehicule echipate cu sisteme de control al poluarii.

I.P.C. ♦ suma de bani cheltuita pentru promovarea transportului public si utilizarea sa; ♦ numarul de ore de instruire a angajatilor in beneficiul utilizarii transportului public; ♦ eficienta eforturilor de reducere a consumului de combustibil, de imbunatatire a intretinerii vehiculelor, de utilizare a unor combustibili mai eficienti si a combustibililor alternativi. Un alt exemplu se refera la cazul unei organizatii situate intr-o regiune geografica, unde informatiile de mediu indica o reducere a posibilitatilor de alimentare cu apa. Indicatorii care pot stabili o corelatie intre efortul conducerii, activitate si starea mediului pot fi: I.S.M. ♦ nivelul apei subterane; ♦ rata de scadere a nivelului apei subterane. I.P.O. ♦ cantitatea de apa utilizata pe zi; ♦ cantitatea de apa utilizata pe unitatea de productie. I.P.C. ♦ suma de bani cheltuita pentru cercetare in vederea identificarii unor noi metode de reducere a consumului de apa. Este util de a prezenta cateva exemple de I.S.M., care prezinta interes pentru organizatii guvernamentale, N.G.O.-uri sau institute de cercetare:
83

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

proprietatile si calitatea principalelor cursuri de apa; calitatea regionala a aerului; speciile aflate in pericol; temperaturile oceanelor; concentratiile de contaminanti din tesuturile organismelor vii; distrugerea ozonului; modificarea globala a climei.

I.S.M. pot fi stabiliti pentru diferiti factori de mediu cum sunt aerul, apa, solul, flora, fauna, fiintele umane sau pentru elemente de estetica, patrimoniu si cultura. In functie de aceste elemente putem prezenta o serie de exemple cum ar fi:

Indicatori de stare a mediului pentru aer: ◊ concentratia unui contaminant specific in aer in zonele alese pentru monitorizare; ◊ temperatura mediului in locurile aflate la o distanta specifica de utilitatile organizatiei; ◊ nivelurile de opacitate ale aerului in amonte si aval de utilitatile organizatiei; ◊ frecventa ceturilor fotochimice intr-o anumita zona; ◊ nivelurile medii de zgomot masurate in perimetrul organizatiei; ◊ mirosul masurat la o distanta specifica de utilitatile organizatiei. Indicatori de stare a mediului pentru apa: ◊ concentratia unui contaminant specific in apa subterana sau de suprafata; ◊ turbiditatea masurata intr-un curs adiacent utilitatii in amonte si aval punctului de deversare a apei uzate; ◊ oxigenul dizolvat in receptor; ◊ temperatura apei intr-un curs de apa de suprafata adiacent utilitatii organizatiei; ◊ modificarea nivelului apei subterane; ◊ numarul de bacterii coliforme pe litru de apa. Indicatori de stare a mediului pentru sol: ◊ concentratia unui contaminant specific in solurile de suprafata in anumite zone din apropierea organizatiei; ◊ concentratia de nutrienti din solurile adiacente utilitatii organizatiei; ◊ refacerea terenului intr-o anumita zona; ◊ suprafata de teren afectata agriculturii, turismului sau inundabila dintr-o anumita zona; ◊ suprafata arata si nefertila dintr-o anumita zona; ◊ masura eroziunii solului de la suprafata dintr-o anumita zona. Indicatori de stare a mediului pentru flora:
84

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

concentratia unui contaminant specific in tesuturile unei anumite specii de plante care se afla in zona; ◊ productivitatea in timp a terenurilor din zona apropiata; ◊ populatia unei anumite specii de plante pe o anumita distanta fata de utilitatile organizatiei; ◊ numarul total de specii ale florei intr-o zona definita; numarul si varietatea speciilor de plante cultivate intr-o zona definita; ◊ masuratori specifice ale calitatii habitatului pentru anumite specii din zona definita; ◊ masura specifica a cantitatii de vegetatie dintr-o zona definita; ◊ masura specifica a calitatii vegetatiei dintr-o zona definita.

Indicatori de stare a mediului pentru fauna: ◊ concentratia unui contaminant specific in tesuturile unei anumite specii de animale care se gaseste in zona locala sau regionala; ◊ populatia unei anumite specii de animale pe o anumita raza fata de utilitatile organizatiei; ◊ masuratori specifice ale calitatii habitatului pentru anumite specii din zona locala; ◊ numarul total de specii din fauna locala. Indicatori de stare a mediului privind populatia: ◊ datele de longevitate pentru populatie; ◊ incidenta bolilor specifice in principal printre persoanele sensibile, din studiile epidemiologice efectuate in zona locala sau regionala; ◊ rata de crestere a populatiei in zona locala sau regionala; ◊ densitatea populatiei in zona locala sau regionala; ◊ nivelurile de plumb in sange pentru copii din zona locala.

♦ Indicatori de stare a mediului privind aspecte de estetica, patrimoniu si cultura: ◊ starea calitatii structurilor sensibile; ◊ starea calitatii locurilor considerate protejate din vecinatatea utilitatii organizatiei; ◊ starea calitatii suprafetei cladirilor istorice din zona locala.

85

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

IV.2.2. Utilizarea datelor si informatiilor (realizeaza) Etapele unui proces de utilizare a datelor si informatiilor pot fi descrise sintetic prin schema din figura 4.5.
UTILIZAREA DATELOR SI INFORMATIILOR - REALIZEAZA (EFECTUEAZA) INTRARI SURSE DE DATE OPERATII EFECTUATE STRANGEREA DATELOR IESIRI DATE VERIFICATE SI CORESPUNZATOARE PENTRU E.F.M.

CONSIDERATII TEHNICE

ANALIZAREA SI TRANSFORMAREA DATELOR

INFORMATII SUB FORMA DE I.E.P.M.

PERFORMANTA DE MEDIU SI CRITERII DE COMPARARE

EVALUAREA INFORMATIILOR

REZULTATE

RAPOARTE SI COMUNICARE

INTERNA (ANGAJATI) EXTERNA)

IV.2.2.1. Strangerea datelor Datele necesare trebuie stranse regulat, sistematic, din surse corespunzatoare, concordate cu planificarea E.P.M. Procedura de strangere a datelor trebuie sa asigure credibilitatea acestora si sa fie insotita de practici de control al calitatii acestora. Datele pot fi stranse din urmatoarele surse: ♦ monitorizare si masurare; ♦ interviuri si observatii; ♦ rapoarte regulate; ♦ inregistrari de inventar si de productie; ♦ inregistrari financiare si de contabilitate; ♦ inregistrari de cumparare; ♦ rapoarte de revizuire, audit sau evaluare de mediu; ♦ inregistrari de instruire in domeniul mediului; ♦ rapoarte stiintifice si studii;

86

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

♦ ♦ ♦

agentii guvernamentale, institute academice neguvernamentale; furnizori si subcontractanti; clienti, consumatori si parti interesate; asociatii de afaceri.

si

organizatii

IV.2.2.2. Analizarea si transformarea datelor Pentru a fi utile, datele trebuie analizate si transformate in informatii care sa descrie performanta de mediu sub forma unor I.E.P.M. . Este necesar sa fie analizate toate datele, cu luarea in considerare a aspectelor de calitate, valabilitate, corectitudine, necesare obtinerii de informatii credibile. Metodele de analiza pot include prelucrari prin calcul, metode statistice, determinari de valori maxime sau minime, tehnici grafice, indexari, cumulari ( insumari) de valori, ponderari. IV.2.2.3. Evaluarea informatiilor Informatiile exprimate sub forma de indicatori de evaluare a performantei de mediu ( daca este posibil si de indicatori de stare a mediului ) trebuie comparate cu criteriile de performanta de mediu iar rezultatele aduse la cunostinta conducerii. In acest fel pot fi intelese cauzele care au condus la nerealizarea performantei dorite. IV.2.2.4. Raportare si comunicare Informatiile privind performanta de mediu trebuie raportate si comunicate partilor interesate. Avantajele raportarii si comunicarii performantei de mediu pot include: ♦ ajutarea organizatiei la realizarea criteriilor sale de performanta de mediu; ♦ cresterea interesului si dialogului privind politicile de mediu, criteriile de performanta de mediu si realizarile relevante ale organizatiei; ♦ demonstrarea existentei angajamentului organizatiei si a eforturilor pentru imbunatatirea performantei de mediu; ♦ sporirea raspunderii fata de preocuparile si problemele privind aspectele de mediu ale organizatiei. Raportarea si comunicarea se poate referi la personalul propriu sau la cel din afara organizatiei.

87

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

IV.2.2.4.1. Raportarea si comunicarea interna Conducerea trebuie sa se asigure ca informatiile corespunzatoare si necesare care descriu performanta de mediu a organizatiei sunt comunicate periodic in intreaga organizatie. Aceasta inseamna ca angajatii, contractanti si alte persoane care au legatura cu organizatia isi indelpinesc responsabilitatile, iar organizatia respecta criteriile de performanta de mediu. O organizatie tine cont de aceste informatii in revizuirea sistemului sau de mediu. IV.2.2.4.2. Raportarea si comunicarea in exterior Raportarea si comunicarea in exterior pot contribui la imbunatatirea imaginii organizatiei in afaceri sau fata de comunitatile in care ea actioneaza. Exemple de informatii pe care o organizatie le poate include in raportarea sau comunicarea catre partile interesate externe:

♦ ♦

♦ ♦

o declaratie a angajamentului organizatiei pentru E.P.M. ca parte a managementului de mediu; o descriere a activitatilor, produselor si serviciilor sale; o declaratie a aspectelor sale importante de mediu si indicatorii respectivi pentru E.P.M.; informatii privind performanta realizata comparativ cu criteriile sale de mediu; actiuni care deriva din E.P.M.; contributia managementului de mediu si a E.P.M. la succesul global al organizatiei.

IV.2.3. Revizuirea si imbunatatirea evaluarii performantei de mediu ( verifica si actioneaza ) Evaluarea performantei de mediu a unei organizatii si rezultatele obtinute, trebuie revizuite periodic, pentru a identifica ocaziile favorabile de imbunatatire, fapt ce poate contribui la imbunatatirea performantei de mediu in ansamblu. Etapele de revizuire a E.P.M. si a rezultatelor sale pot include inventarierea: ♦ eficientei costurilor si beneficiilor realizate; ♦ progresului efectuat pentru a indeplini criteriile de performanta de mediu; ♦ oportunitatii criteriilor de performanta de mediu; ♦ oportunitatii indicatorilor alesi pentru E.P.M.;
88

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

surselor de date, metodelor de strangere a datelor si calitatii datelor.

Iata cateva aspecte pe care trebuie sa le avem in vedere atunci cand dorim sa revizuim mecanismul de evaluare a performantei de mediu: E.P.M.-ul organizatiei: ♦ furnizeaza informatiile corespunzatoare pentru a masura modificarile in performanta de mediu a organizatiei? ♦ furnizeaza informatii corespunzatoare si utile conducerii? ♦ a fost implementata conform unui plan? ♦ utilizeaza surse de date si raspunde de colectarea datelor? ♦ analizeaza efectiv si evalueaza datele stranse? ♦ este sustinuta de resurse adecvate? ♦ este relevanta pentru criteriile de performanta de mediu a organizatiei? ♦ furnizeaza informatii pentru raportarea si comunicarea informatiilor E.P.M.? ♦ ia in considerare sau solicita intrari de la partile interesate atunci cand este cazul? ♦ da o valoare sporita organizatiei? ♦ raspunde la modificarile din cadrul organizatiei si a starii mediului din imprejurimile sale? ♦ se adreseaza rezultatelor de mediu noi? ♦ este bine integrata comparativ cu alte masuri de performanta acceptate de organizatie? Pentru o mai mare claritate iata cateva exemple de actiuni prin care putem imbunatati un sistem de evaluare a performantei de mediu (actioneaza): ♦ imbunatatirea calitatii, credibilitatii si disponibilitatii datelor; ♦ imbunatatirea capacitatilor analitice si de evaluare; ♦ dezvoltarea sau identificarea de indicatori noi sau utili pentru E.P.M.; ♦ modificarea domeniului de aplicare a E.P.M.

IV.3. Concluzii Evaluarea performantei de mediu, alaturi de evaluare ciclului de viata, auditul si revizia de mediu, reprezinta un instrument esential pentru evaluarea performantei de mediu a unei organizatii. El sprijina conducerea in luarea masurilor potrivite pentru corectarea si imbunatatirea permanenta a performantei de mediu ale organizatiei. La
89

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

baza E.P.M. se afla stabilirea si utilizarea unor indicatori specifici care reflecta performanta conducerii, a activitatii si a aspectelor de mediu ale unei organizatii. In capitolele ce urmeaza vom prezenta si alte sisteme ce permit punerea in evidenta a performantei de mediu a organizatiei legate nu numai de activitatea acesteia dar si de produsele si serviciile ei.

90

V. AUDITUL DE MEDIU

V. AUDITUL DE MEDIU Auditul de mediu constituie un instrument util pentru verificarea si sprijinirea procesului de imbunatatire a performantei de mediu. De la inceput trebuie subliniat faptul ca in practica romaneasca a protectiei mediului vom intalni alaturi de termenul de “audit de mediu” si pe cel de “bilant de mediu”. Conform legii protectiei mediului (137/95) bilantul de mediu este “o procedura de a obtine informatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor negative cumulate anterioare si anticipate, care face parte din actiunea de evaluare a impactului asupra mediului”. Vom vedea ca auditul de mediu reprezinta o analiza mai complexa cu luarea in considerare si a aspectelor de management, spre deosebire de bilantul de mediu care se limiteaza la aspectele de mediu si la impactul asociat acestora. In continuare vom prezenta principiile generale ce stau la baza auditului de mediu si care pot fi aplicate oricarui audit de mediu, precum si o serie de definitii si cerinte. V.1 Definitii In contextul auditului de mediu vom utiliza mai frecvent urmatorii termeni: a) concluzie a auditului apreciere sau opinie profesionala exprimata de catre un auditor asupra subiectului audiat, bazata numai pe interpretarea pe care auditorul o da constatarilor auditului b) criterii de audit politici, practici, proceduri sau cerinte fata de care auditorul compara datele relevante pentru audit colectate referitoare la obiectul auditat
NOTA - Cerintele pot include standarde, ghiduri, cerinte organizationale specifice si prevederi legale sau reglementari, dar fara a se limita la acestea.

c) data relevanta pentru audit (dovada) informatie verificabila, inregistrari sau declaratii privind faptele
NOTE 1. Data relevanta pentru audit, care poate fi calitativa sau cantitativa, se utilizeaza de auditor pentru a determina daca sunt indeplinite criteriile de audit.

91

V. AUDITUL DE MEDIU

2. Data relevanta pentru audit se bazeaza, de regula, pe interviuri, examinarea documentelor, observarea activitatilor si a conditiilor, rezultatele existente ale masuratorilor sau incercarilor, sau alte mijloace din domeniul auditului.

d) constatari ale auditului rezultate ale evaluarii datelor de audit colectate si comparate cu criteriile de audit convenite
NOTA: Constatarile auditului constituie baza raportului de audit.

e) echipa de audit grup de auditori, sau un singur auditor, desemnat pentru efectuarea unui anumit audit; echipa de audit poate include si experti tehnici, precum si auditori in curs de formare.
NOTA: Unul dintre auditorii echipei de audit detine functia de auditor sef.

f) auditat organizatie supusa auditarii g) auditor de mediu persoana calificata pentru efectuarea auditurilor de mediu.
NOTA: Criteriile de calificare pentru auditorii de mediu sunt prezentate in ISO14012.

h) client (solicitant) organizatie care comanda auditul
NOTA: Clientul poate fi auditatul sau orice alta organizatie care are dreptul prin reglementari sau prin contract sa comande un audit.

I) audit de mediu proces sistematic si documentat de verificare a datelor de audit, obtinute si evaluate in mod obiectiv, pentru a determina daca activitatile, evenimentele, conditiile, sistemele de management de mediu stabilite sau informatiile asupra acestora sunt in conformitate cu criteriile de audit incluzand si comunicarea catre client a rezultatelor acestui proces. j) auditor sef persoana calificata pentru conducerea si efectuarea auditurilor de mediu
NOTA: Criteriile de calificare pentru auditorii sefi sunt prezentate in ISO 14012.

k) organizatie companie, societate comerciala, firma, intreprindere, autoritate sau institutie publica sau privata, parte sau combinatie a acestora, care are propria sa structura functionala si administrativa
NOTA: definitie adaptata din ISO 14001:1996.

92

V. AUDITUL DE MEDIU

l) obiectiv al auditului de mediu activitate, eveniment, conditie, sistem de management de mediu si/sau informatiile aferente m) expert tehnic persoana care pune la dispozitia echipei de audit cunostinte specifice sau rezultatul expertizei sale, dar care nu participa ca auditor V.2. Cerinte ale auditului de mediu Se recomanda ca un audit de mediu sa se concentreze pe un obiectiv bine definit si sa aiba la baza o documentatie clara. De asemenea, trebuie stabilita cu precizie si claritate partile sau partea careia ii revine in responsabilitate obiectivul analizat. Este bine ca auditul sa se efectueze numai daca, dupa consultarea clientului, auditorul sef apreciaza ca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

◊ ◊

informatiile referitoare la obiectivul auditului sunt suficiente si adecvate; exista resurse corespunzatoare pentru sustinerea procesului de audit; persoana supusa auditului (auditatul) coopereaza in mod corespunzator.

V.3 Principii generale necesar a fi respectate la realizarea unui auditde mediu V.3.1 Obiectivele in domeniul auditului de mediu Se recomanda ca auditul sa se axeze pe obiectivele definite de catre client. Pentru atingerea acestor obiective, domeniul auditului este determinat de catre auditorul sef in urma consultarii cu clientul. Domeniul prezinta intinderea si fixeaza limitele auditului. Se recomanda ca obiectivele si domeniul sa fie comunicate auditatului inainte de realizarea auditului . V.3.2 Obiectivitate, independenta si competenta Pentru garantarea obiectivitatii procesului de audit, a constatarilor si a concluziilor acestuia se recomanda ca membrii echipei de audit sa nu fie implicati in activitatile auditate. Pe intreaga durata a procesului, acestia

93

V. AUDITUL DE MEDIU

trebuie sa dea dovada de obiectivitate, de impartialitate si de echidistanta fata de orice conflict de interese. Utilizarea ca membri ai echipei de audit a personalului din interiorul sau exteriorul organizatiei auditate este la latitudinea clientului. Se recomanda ca membrii echipei alesi din interiorul organizatiei sa nu fie subordonati ai celor ce raspund direct de obiectivul care urmeaza sa fie auditat. Este indicat ca membrii echipei de audit sa dispuna de un ansamblu corespunzator de cunostinte, competenta si experienta pentru a-si indeplini responsabilitatile auditului. V.3.3 Profesionalism In conducerea unui audit de mediu, se recomanda ca auditorii sa dea dovada de preocupare, promptitudine, competenta profesionala si discernamant. Se recomanda ca relatiile dintre membrii echipei de audit si client sa fie relatii de incredere si confidentialitate. Este indicat ca membrii echipei de audit sa nu dezvaluie informatiile sau documentele obtinute in timpul auditului, sau raportul final unei terte parti, fara aprobarea expresa a clientului si, daca este cazul, fara aprobarea auditatului, in afara de cazul in care acest lucru este cerut de lege. De asemenea, se recomanda ca auditorul sef sa urmeze procedurile care au in vedere asigurarea calitatii auditului. V.3.4 Proceduri metodice Un audit de mediu trebuie condus si realizat respectand prezentele principii precum si procedurile elaborate pentru un anumit tip de audit. Aceste proceduri si metodologii trebuie sa fie coerente. V.3.5 Criterii, dovezi si constatari ale auditului Se recomanda ca determinarea criteriilor de audit sa constituie o prima etapa esentiala a auditului de mediu. Aceste criterii, cu un nivel de detaliere adecvat, ar trebui sa fie convenite intre auditorul sef si client si apoi comunicate auditatului. Se racomanda ca informatiile adecvate sa fie colectate, analizate, interpretate si inregistrate pentru a fi utilizate ca dovada de audit in procesul examinarii si evaluarii pentru a determina daca sunt indeplinite criteriile de audit.
94

V. AUDITUL DE MEDIU

Calitatea si cantitatea datelor relevante pentru audit ar trebui sa permita auditorilor de mediu competenti, ce lucreaza independent unii de altii, sa ajunga la o constatare similara, rezultata din evaluarea acelorasi date relevante pentru audit fata de aceleasi criterii de audit. V.3.6. Increderea in constatarile si concluziile auditului Se recomanda ca procesul de audit de mediu sa fie astfel conceput incat sa furnizeze clientului si auditorului nivelul de certitudine asteptat in ceea ce priveste increderea in constatarile auditului si in toate concluziile auditului. In mod inevitabil, datele relevante colectate in timpul auditului de mediu constituie numai un esantion al informatiilor disponibile, acest lucru fiind partial datorat faptului ca un audit de mediu se efectueaza pe o durata limitata, cu resurse limitate. Aceasta contribuie la crearea unui element de incertitudine inerent unui audit de mediu si se recomanda ca toti utilizatorii rezultatelor auditului de mediu sa fie constienti de aceasta incertitudine. V.3.7. Raport la audit Constatarile auditului si/sau un rezumat al acestora, se recomanda sa fie comunicate clientului intr-un raport scris. Se recomanda ca auditatul sa primeasca o copie a raportului de audit, cu exceptia cazului in care clientul exclude acest lucru. Informatiile referitoare la audit care pot fi incluse in raporturile de audit cuprind, fara a se limita la acestea, urmatoarele date: identificarea organizatiei auditate si a clientului auditului; obiectivele convenite si domeniul auditului; criteriile convenite fata de care s-a realizat auditul; durata auditului si datele la care a fost realizat; identificarea membrilor echipei de audit; identificarea reprezentantilor auditatului care participa la audit; o declaratie privind natura confidentiala a continutului; lista de difuzare a raportului de audit; rezumatul derularii procesului de auditare incluzand toate obstacolele intalnite; j) concluziile auditului. a) b) c) d) e) f) g) h) i)

95

V. AUDITUL DE MEDIU

In acord cu solicitantul, se recomanda ca auditorul sef sa determine care din punctele mentionate mai sus sa figureze in raport, precum si eventualele puncte suplimentare. V.4. Auditul sistemelor de management de mediu Auditul SMM are drept scop ajutarea unei organizatii sa-si stabileasca si atinga politicile, obiectivele, standardele si alte cerinte privind mediul. In cele ce urmeaza vom prezenta o procedura de realizarea a auditului unui SMM, asa cum se preconizeaza in ISO 14011. Fata de termenii definiti pana in prezent, vom mai defini urmatoarea notiune: auditul SMM – proces metodic si documentat de verificare a datelor relevante pentru audit, obtinute si evaluate in mod obiectiv, urmarind sa stabileasca daca SMM-ul organizatiei corespunde criteriilor de audit, inclusiv de comunicare a rezultatelor obtinute catre solicitant. V.4.1 Obiective, roluri si responsabilitati in cadrul auditului sistemului de management al mediului (ASMM) In prezentul paragraf vom prezenta in ce constau obiectivele auditului, rolurile ce revin membrilor echipei ce efectueaza auditul, precum si responsabilitatile si activitatile desfasurate de acestia in timpul procesului de documentare a auditului. Pentru o mai buna intelegere se va apela si la o serie de exemplificari. V.4.1.1 Obiective ale auditului Se recomanda ca un ASMM sa aiba definite precis obiectivele urmarite. Obiective tipice pentru un audit sunt urmatoarele: a) sa determine conformitatea SMM al unui auditat cu criteriile de performanta stabilite, pentru auditul SMM; b) sa determine daca SMM auditatului a fost implementat si mentinut corespunzator; c) sa identifice zonele de imbunatatire posibila in SMM al auditatului; d) sa evalueze modul in care se realizeaza procesul de revizuire al SMM, precum si capacitatea acestuia de a asigura in permanenta ca SMM este adecvat si eficient;

96

V. AUDITUL DE MEDIU

e) sa evalueze SMM al unei organizatii atunci cand se doreste stabilirea unei relatii contractuale cu un furnizor potential sau partener de “joint venture”. V.4.1.2 Roluri, responsabilitati si activitati in cadrul ASMM In cadrul derularii unui proces de audit, partile implicate au diferite atributii, pozitii diferite, deruland activitati diferite. In functie de rolul ocupat in procesul de audit sunt stabilite responsabilitati specifice. In continuare vom prezenta posibilele functii cu responsabilitatile si activitatile asociate, intalnite in cadrul ASMM . V.4.1.2.1. Auditor sef Principala responsabilitate a auditorului sef este de a efectua si conduce auditul in mod eficient respectand domeniul stabilit si in conformitate cu planul de audit aprobat de solicitant. In plus ii pot reveni urmatoarele responsabilitati si activitati: a) sa consulte solicitantul si auditatul, daca este cazul, pentru a determina criteriile si domeniul de audit; b) sa obtina informatii si date relevante necesare pentru atingerea obiectivelor auditului, cum ar fi detalii privind activitatile, produsele, serviciile, locul si imprejurimile auditatului, precum si detalii ale auditurilor precedente; c) sa determine daca cerintele pentru un audit de mediu asa cum sunt indicate in ISO 14010 de exemplu sunt respectate; d) sa formeze echipa de audit tinand seama de posibilele conflicte de interes si sa obtina acordul solicitantului asupra componentei acesteia; e) sa dirijeze activitatile echipei de audit in conformitate cu principiile si liinile directoare prezentate in acest capitol (specifice standardului ISO14010); f) sa intocmeasca planul de audit de comun acord cu solicitantul, cu auditatul si cu membrii echipei de audit; g) sa comunice planul de audit final al echipei de audit, auditatului si solicitantului; h) sa coordoneze pregatirea documentelor de lucru, a procedurilor detaliate si sa asigure informarea echipei de audit; i) sa caute rezolvarea tuturor problemelor care apar in timpul auditului; j) sa constate eventualul caracter inaccesibil al unui obiectiv si sa explice acest lucru solicitantului si auditatului; k) sa reprezinte echipa de audit in discutii cu auditatul inainte, in timpul si dupa realizarea auditului;
97

V. AUDITUL DE MEDIU

l) sa semnaleze imediat auditatului orice neconformitate grava constatata in timpul auditului; m) sa redacteze pentru solicitant raportul de audit in mod clar si concis, la termenul convenit in planul de audit; n) sa formuleze recomandari pentru imbunatatirea SMM, daca s-a convenit acest lucru in domeniul auditului. V.4.1.2.2 Auditor In cadrul responsabilitatilor si activitatilor sale, auditorul trebuie: a) sa respecte instructiunile auditorului sef si sa-l sustina; b) sa planifice si sa execute sarcinile care-i revin in domeniul de audit, in mod efectiv si eficient; c) sa stranga si sa analizeze suficiente date relevante pertinente pentru audit, pentru a formula constatarile auditului si concluziile referitoare la SMM; d) sa pregateasca documentele de lucru sub indrumarea auditorului sef; e) sa fundamenteze pe baza de documente fiecare constatare de audit; f) sa asigure protectia documentelor referitoare la audit si restituirea lor conform acordurilor stabilite; g) sa contribuie la redactarea raportului auditului. V.4.1.2.3 Echipa de audit Procedeul de alegere a membrilor echipei de audit trebuie sa confere siguranta ca acestia poseda experienta si atestarea necesare realizarii auditului si sa tina seama de: a) calificari (asa cum sunt definite de exemplu in ISO 14012); b) sa contacteze auditatul pentru obtinerea cooperarii sale integrale si pentru initierea procesului de audit; c) sa defineasca obiectivele auditului; d) sa aleaga un auditor sef sau o organizatie auditoare si , daca este cazul, sa aprobe componenta echipei de audit; e) sa asigure echipei de audit autoritatea adecvata si resursele pentru a permite realizarea auditului; f) sa consulte auditorul sef pentru stabilirea domeniului auditului; g) sa aprobe criteriile pentru auditul SMM; h) sa aprobe planul de audit; i) sa primeasca raportul auditului si sa stalileasca distribuirea acestuia.

98

V. AUDITUL DE MEDIU

V.4.1.2.5 Auditat In cadrul responsabilitatilor si activitatilor sale, auditatul trebuie: a) sa informeze personalul propriu asupra obiectivelor si domeniului auditului, dupa cum este necesar; b) sa puna la dispozitia echipei de audit mijloacele necesare pentru a asigura o buna desfasurare a auditului; c) sa desemneze personalul responsabil si competent din propria organizatie care sa insoteasca membrii echipei de audit pentru a-i indruma la fata locului si a se asigura ca se tine seama de cerintele referitoare la sanatatea si securitatea echipei; d) sa permita accesul, la cererea auditorilor, la instalatii, la personalul aferent si la informatiile si inregistrarile corespunzatoare; e) sa coopereze cu echipa de audit in vederea atingerii obiectivelor auditului; f) sa primeasca un exemplar din raportul auditului, cu exceptia cazului in care solicitantul se opune in mod expres. V.4.2 Derularea si etapele procesului de auditare Realizarea auditului presupune mai multe etape si anume: initierea auditului, pregatirea auditului, realizarea auditului. In continuare vom detalia aceste etape. V.4.2.1 Initierea auditului Aceasta etapa presupune stabilirea clara a domeniului si o examinare preliminara a documentatiei. V.4.2.1.1 Stabilirea domeniului auditului Domeniul auditului descrie intinderea si fixeaza limitele auditului, in spatiu si timp precizand de exemplu, locul, durata, activitatile organizatiei, precum si modul de raportare. Domeniul este stabilit de solicitant si auditorul sef. Se recomanda, in general, ca auditatul sa fie consultat atunci cand se determina domeniul auditului. Orice modificare ulterioara a domeniului auditului necesita un acord intre solicitant si auditorul sef.

99

V. AUDITUL DE MEDIU

Resursele angajate pentru realizarea auditului trebuie sa fie suficiente pentru acoperirea domeniului prevazut. V.4.2.1.2 Examinarea preliminara a documentatiei La inceputul procesului de audit, auditorul sef examineaza documentele organizatiei, cum sunt declaratiile politicii privind mediul, programele, inregistrarile sau manualele care permit sa se raspunda cerintelor SMM . Pentru aceasta, se recomanda utilizarea tuturor informatiilor relevante referitoare la organizatia auditata. Daca se considera ca documentatia existenta nu corespunde necesitatilor auditului, solicitantul trebuie informat. Nu este necesar sa se investeasca resurse suplimentare inainte de a primi punctul de vedere al solicitantului. V.4.2.2 Pregatirea auditului Aceasta etapa presupune intocmirea unui plan, stabilirea responsabilitatilor in cadrul echipei si pregatirea documentelor de lucru. V.4.2.2.1 Planul de audit Se recomanda intocmirea unui plan de audit flexibil pentru a permite schimbari in functie de informatiile primite in cursul auditului si pentru a permite o buna utilizare a mijloacelor si resurselor alocate. Planul trebuie sa includa: a) obiectivele si domeniul auditului; b) criteriile pentru audit; c) identificarea unitatilor functionale si organizationale care vor fi auditate; d) identificarea functiilor si/sau a persoanelor care lucreaza in cadrul organizatiei auditate avand responsabilitati directe importante referitoare la SMM; e) identificarea acelor elemente ale SMM-ului auditatului care au prioritate in audit; f) procedurile care includ auditarea elementelor SMM, in functie de tipul organizatiei auditate; g) limbile folosite pentru realizarea auditului si a raportului (unde este cazul); h) identificarea elementelor de referinta;

100

V. AUDITUL DE MEDIU

i) perioada de timp prevazuta pentru realizarea principalelor activitati ale auditului; j) datele si locurile unde trebuie efectuat auditul; k) identitatea membrilor echipei de audit; l) calendarul reuniunilor care au loc cu conducerea auditatului; m) cerintele de confidentialitate; n) formatul, structura si continutul raportului de audit, data prevazuta pentru finalizarea si distribuirea raportului; o) cerintele pentru pastrarea documentelor. Se recomanda ca planul de audit sa fie comunicat solicitantului, membrilor echipei de audit si auditatului. Solicitantul trebuie sa analizeze si sa aprobe acest plan. Daca auditatul are de formulat obiectii asupra oricarei prevederi din planul de audit, aceste obiectii trebuie aduse la cunostinta auditorului sef. Se recomanda sa se ajunga la o intelegere intre auditorul sef, auditat si solicitant, inainte de a incepe efectuarea auditului. Orice plan de audit revizuit trebuie sa fie aprobat de partile interesate inainte sau in timpul efectuarii auditului. V.4.2.2.3 Documente de lucru Documentele de lucru necesare pentru a usura investigatiile auditorului pot include: a) formulare pentru consemnarea dovezilor si a constatarilor auditului; b) proceduri si liste de verificare destinate evaluarii elementelor SMM; c) inregistrarile reuniunilor. Se recomanda ca documentele de lucru sa fie pastrate confidential cel putin pana la finalizarea auditului; documentele care contin informatii confidentiale sau care se refera la proprietatea industriala trebuie sa fie protejate in mod adecvat de catre membrii echipei de audit. V.4.2.3 Realizarea auditului Etapa de realizare a auditului presupune o prima reuniune de deschidere, urmata de strangerea datelor relevante pentru audit (dovezi), definitivarea principalelor constatari ale auditului si in sfarsit reuniunea de inchidere. V.4.2.3.1 Reuniunea de deschidere

101

V. AUDITUL DE MEDIU

Reuniunea de deschidere are urmatoarele scopuri: a) sa-i prezinte pe membrii echipei de audit conducerii auditatului; b) sa faca o trecere in revista a obiectivelor si a planului de audit si sa stabileasca de comun acord un calendar de audit; c) sa prezinte un sumar al metodelor si procedurilor care vor fi utilizate pentru efectuarea auditului; d) sa determine modurile oficiale de comunicare intre echipa de audit si auditat; e) sa confirme punerea la dispozitie a resurselor si a echipamentelor necesare echipei de audit; f) sa confirme data si ora reuniunii de inchidere; g) sa incurajeze participarea activa a auditatului; h) sa treaca in revista impreuna cu echipa de audit, procedurile de urgenta si de protectie din locurile importante. V.4.2.3.2 Strangerea datelor relevante (dovezilor) Dovezile de audit trebuie stranse in numar suficient astfel incat sa permita verificarea conformitatii SMM al auditatului cu criteriile auditului SMM. Se recomanda ca dovezile de audit sa fie stranse prin convorbiri, prin examinarea documentelor si prin observarea activitatilor si a conditiilor in care se desfasoara acestea. Neconformitatile fata de criteriile auditului SMM trebuie inregistrate. Informatiile obtinute in urma convorbirilor trebuie sa fie verificate cu alte informatii ce provin din surse independente, cum sunt observatiile, inregistrarile si rezultatele masuratorilor existente. Se recomanda ca declaratiile neverificate sa fie inregistrate ca atare. Membrii echipei de audit trebuie sa examineze baza programelor de prelevare a datelor si a procedurilor, pentru a garanta eficienta controlului calitatii prelevarilor si a procedurilor de masurare utilizate de auditat ca parte a activitatilor SMM. V.4.2.3.3 Constatari ale auditului Se recomanda ca echipa de audit sa analizeze toate datele relevante (dovezile) auditului pentru a determina neconformitatea SMM fata de criteriile auditului SMM. Echipa de audit trebuie sa se asigure ca aceste constatari ale neconformitatii au la baza o documentatie clara si precisa si se bazeaza pe dovezile de audit.
102

V. AUDITUL DE MEDIU

Este bine ca toate constatarile auditului sa fie analizate impreuna cu responsabilul auditatului pentru ca acesta sa ia cunostinta de toate constatarile privind neconformitatea. V.4.2.3.4 Reuniunea de inchidere Dupa finalizarea etapei de strangere a dovezilor de audit si inainte de a pregati raportul auditului, se recomanda ca membrii echipei de audit sa tina o reuniune cu conducerea auditatului si cu responsabilii pentru functiile auditate. Scopul principal al acestei reuniuni este de a prezenta auditatului constatarile auditului astfel incat auditatul sa i-a la cunostinta si sa inteleaga clar aceste constatari. Este bine ca punctele de dezacord sa se clarifice daca este posibil inainte de finalizarea raportului de catre auditorul sef. Deciziile finale privind importanta si descrierea constatarilor auditului apartin auditorului sef, desi auditatul sau solicitantul pot sa nu fie de acord cu aceste constatari. V.4.2.4. Raportul intocmit ca urmare a auditului (raportul auditului)

V.4.2.4.1 Pregatirea raportului auditului Toate constatarile auditului insotite eventual si de un rezumat al acestora se recomanda sa fie consemnate intr-un raport scris care sa fie pus la dispozitia clientului. Este bine ca si auditatul sa primeasca o copie a acestui raport, cu exceptia cazului cand clientul exclude acest lucru. Raportul auditului este pregatit sub conducerea auditorului sef care raspunde de exactitatea acestuia si de intocmirea completa a acestuia. Subiectele ce se trateaza in raportul auditului se recomnda sa fie cele fixate in planul de audit. In cazul in care se dovedeste totusi o schimbare in momentul intocmirii raportului, aceasta ar trebui sa faca obiectul unui acord intre partile interesate. V.4.2.4.2 Continutul raportului auditului

103

V. AUDITUL DE MEDIU

Raportul auditului trebuie sa fie datat si semnat de catre auditorul sef. Asa cum am mai aratat, se recomanda ca raportul sa contina constatarile auditului si/sau un rezumat al acestora cu referinte la datele relevante (dovezile) care le sustin. In functie de acordul intervenit intre auditorul sef si solicitant, raportul auditului poate contine urmatoarele informatii: a) denumirea si date de identificare privind organizatia auditata si solicitantul; b) domeniul, obiectivele si planul de audit care fac obiectul acordului partilor interesate; c) criteriile convenite si lista documentelor de referinta luate in consideratie pentru realizarea auditului; d) durata auditului si datele la care a fost realizat; e) date de identitate a reprezentantilor auditatului care au participat la audit; f) date de identitate a membrilor echipei de audit; g) o declaratie privind natura confidentiala a continutului sau; h) lista de difuzare a raportului auditului; i) un rezumat al procesului de audit cuprinzand dificultatile intalnite; j) concluziile auditului, cum sunt: • conformitatea SMM cu criteriile pentru auditul SMM; • calitatea implementarii si mentinerii sistemului; • capacitatea procesului de revizuire efectuata de conducerea interna a organizatiei de a asigura caracterul adecvat, eficienta si imbunatatirae continua a SMM. V.4.2.4.3 Difuzarea raportului auditului Prima etapa in difuzarea raportului auditului o constituie transmiterea acestuia catre solicitant care la randul sau stabileste modul de difuzare in conformitate cu planul de audit. Se recomanda ca o copie a raportului auditului sa fie transmisa la auditat cu exceptia cazului in care solicitantul exclude acest lucru. In acelasi timp orice alta difuzare in exteriorul organizatiei auditate necesita aprobarea auditului. Rapoartele auditului sunt proprietatea exclusiva a solicitantului, de aceea trebuie sa se respecte caracterul lor confidential si sa fie protejate in mod adecvat de catre auditori si de toti destinatarii raportului.
104

V. AUDITUL DE MEDIU

Finalizarea raportului auditului se recomanda a fi facuta la termenul prevazut in planul de audit. Daca acest lucru nu se poate asigura in intervalul de timp prevazut, este necesara informarea solicitantului si auditorului in mod oficial, inclusiv asupra motivelor de intarziere, cu fixarea unei noi date de finalizare. V.4.2.4.4 Pastrarea documentelor Toate documentele de lucru, proiectele rapoartelor si rapoartele finale referitoare la audit trebuie pastrate conform acordului incheiat intre solicitant, auditorul sef si auditat, in functie de cerintele specifice. V.4.3 Incheierea auditului Un audit se considera incheiat atunci cand toate activitatile care au fost definite in planul de audit au fost indeplinite.

V.5 Criterii de calificare profesionala cerute auditorilor de mediu In cele ce urmeaza vom prezenta criteriile de calificare necesare a fi indeplinite de catre auditorii de mediu, asa cum sunt prevazute in standardul international ISO 14012. In general auditorii interni trebuie sa indeplineasca aceleasi criterii de calificare ca si cei externi, fara insa a fi necesara respectarea in detaliu a tuturor criteriilor prezentate in continuare. Anumite neconformitati se pot admite in functie de o serie de factori precum: ♦ marimea, natura si complexitatea organizatiei precum si impactul acesteia asupra mediului; ♦ nivelul de competenta profesionala si de experienta in domeniu, in cadrul organizatiei. Criteriile de calificare pe care le vom prezenta se refera la auditorii sefi si la auditorii de mediu interni si externi. Modul in care se face alegerea si alcatuirea echipelor de audit au fost prezentate in paragraful V.4. Sensul termenilor utilizati in continuare este cel definit in paragrafele precedente ale capitolului V. Fata da acestia vom mai preciza doi termeni utilizati in cele ce urmeaza si anume:
105

V. AUDITUL DE MEDIU

diploma – diploma recunoscuta la nivel national sau international, sau orice calificare echivalenta, obtinuta in mod normal dupa invatamantul secundar ca urmare a absolvirii unor studii autorizate de cel putin trei ani, timp integral sau alt ciclu cu timp partial cu o durata echivalenta. invatamant secundar – etapa a sistemului educativ national care urmeaza dupa ciclul gimnazial si al carui sfarsit coincide cu intrarea la universitate sau la o institutie similara.

V.5.1 Studii si experienta profesionala Pentru a fi ales ca auditor, se recomanda ca acestia sa fie absolventi cel putin ai invatamantului secundar sau al unuia echivalent. Totodata se recomanda ca acestia sa aiba experienta profesionala corespunzatoare, experienta care a contribuit la dezvoltarea aptitudinilor si a cunostintelor intr-unul sau in ansamblul urmatoarelor domenii: a) stiinte si tehnologii de mediu; b) cunostinte tehnice si de mediu privind functionarea instalatiilor si echipamentelor; c) cerinte ale prevederilor legala, reglementarilor si altor documente referitoare la mediu; d) sisteme de management de mediu si standarde utilizate pentru efectuarea auditurilor de mediu; e) proceduri, procese si tehnici de audit. Auditorii absolventi doar ai invatamantului secundar sau al unuia echivalent, se recomanda sa aiba minimum cinci ani experienta profesionala corespunzatoare. Acest criteriu poate fi modificat daca auditorul a absolvit un ciclu recunoscut de pregatire post-secundara, cu timp integral sau partial, al carui continut se refera la unele sau la toate domeniile enumerate de la a) la e). Este bine ca orice reducere sa nu depaseasca durata totala a pregatirii in aceste domenii, iar reducerea totala sa nu depaseasca un an. In ceea ce priveste auditorii care au obtinut o diploma se recomanda sa aiba o experienta profesionala corespunzatoare de minimum patru ani. Acest criteriu poate fi modificat prin absolvirea unui ciclu recunoscut de pregatire post-secundara, cu timp integral sau partial, al carui continut se refera la unele sau toate domeniile enumerate de la a) la e). Se recomanda ca orice reducere sa nu depaseasca durata totala a pregatirii in aceste domenii, iar reducerea totala sa nu depaseasca doi ani.

106

V. AUDITUL DE MEDIU

V.5.2 Formarea auditorilor Pe langa criteriile prezentate in paragraful precedent, pentru a avea certitudinea unei competente sporite in efectuarea auditurilor de mediu, se recomanda ca auditorii sa posede atat un ciclu de instruire teoretica cat si un ciclu de instruire si formare practica, fie in cadrul organizatiei de care apartine auditorul fie in cadrul unei organizatii externe. Competenta suplimentara astfel obtinuta se recomanda sa poata fi demonstrata prin mijloace adecvate. Dovada cunostintelor capatate si evaluarea acestora se poate realiza prin unele dintre urmatoarele metode: • interviuri cu candidatii; • analizarea lucrarilor scrise ale candidatilor; • analizarea lucrarilor scrise ale candidatilor; • discutii cu persoane pentru care au lucrat, cu colegi etc.; • simularea rolurilor de auditor; • o observare amanuntita a conditiilor reale de audit; • examinarea actelor doveditoare privind studiile, experienta si formarea, asa cum sunt definite in prezentul Standard International; • luarea in considerare a certificatelor si calificarilor profesionale. V.5.2.1 Instruirea (formarea) teoretica Se recomanda ca instruirea teoretica sa se realizeze intr-unul dintre domeniile mentionate in paragraful V.5.1 punctele a-e. Stabilirea unuia sau altuia dintre domeniile de formare teoretica amintite, precum si criteriile de evaluare a candidatului la functia de auditor pot fi modificate prin examinari acreditate sau prin calificari profesionale corespunzatoare. V.5.2.2 Instruirea (formarea) practica Formarea practica a unui auditor se poate realiza chiar prin participarea acestuia sub controlul auditorului sef la un proces de audit. Un ciclu de formare practica trebuie sa dureze cel putin 20 de zile lucratoare si sa cuprinda mimimum patru audituri de mediu. Se recomanda ca in cadrul unor astfel de actiuni, auditorul in formare sa se implice in totalitatea proceselor de audit sub indrumarea auditorului sef. Totodata este recomandabil ca acest ciclu de formare practica sa se desfasoare intr-o perioada totala de timp de cel mult trei ani consecutivi. Odata formati se

107

V. AUDITUL DE MEDIU

recomanda ca auditorii sa pastreze toate actele doveditoare privind studiile, formarea si experienta. V.5.3 Aptitudini si competente profesionale Pe langa o pregatire corespunzatoare se recomanda ca auditorii sa posede calitati si aptitudini personale cum ar fi: a) capacitatea de a-si exprima conceptiile si ideile clar, atat verbal cat si in scris; b) calitati cum sunt diplomatia, tactul si capacitatea de a asculta, care contribuie la realizarea eficienta a auditului; c) capacitatea de mentinere a independentei si obiectivitatii, care sa permita indeplinirea corespunzatoare a responsabilitatilor de auditor; d) calitati personale de organizare, necesare realizarii eficiente a auditului; e) capacitatea de a lua hotarari juste pe baza unor dovezi obiective; f) capacitatea de a intelege obiceiuri si cultura tarii sau a regiunii in care se realizeaza auditul. V.5.4 Auditorul sef Auditorul sef este un auditor care dovedeste o buna cunoastere a problemelor, dispune de calitati personale si de aptitudini necesare organizarii si conducerii efective si eficiente a procesului de audit si care satisface si urmatoarele criterii: fie: ◊ participarea la intregul proces de audit pe o perioada echivalenta cu cel putin 15 zile lucratoare, pe parcursul a cel putin trei audituri de mediu complete; si ◊ participarea in calitate de auditor sef, sub indrumarea auditorului sef titular, la cel putin unul din cele trei audituri mentionate mai sus. fie:

◊ demonstrarea acestor aptitudini si calitati pentru conducerea
programului de audit prin intermediul interviurilor, observatiilor, referintelor si/sau evaluarilor performantei sale in efectuarea unui audit de mediu, in cadrul programului de asigurare a calitatii. Se recomanda ca aceste criterii suplimentare pentru auditorul sef sa fie indeplinite intr-o perioada de timp nu mai mare de trei ani consecutivi.

108

V. AUDITUL DE MEDIU

V.5.5 Mentinerea competentei auditorilor in timp si profesionalismul in activitate Pentru a-si mentine competenta in timp, este necesar ca amandoi sa-si actualizeze periodic cunostintele in domeniile mentionate la paragraful V.5.1. O obligatie extrem de importanta ce revine auditorilor este respectarea unui cod deontologic corespunzator si sa dea dovada in permanenta de profesionalism, prin respectarea liniilor directoare din peragrafele V.2 si V.3 ale acestui capitol.

V.6 Concluzii Cpitolul V a abordat principalele aspecte legate de auditul de mediu asa cum sunt ele concepute in standardele ISO 14010, 14011 si 14012. Sunt prezentate cerintele auditului de mediu, principiile generale, modul in care se realizeaza auditul de mediu si etapele acestui proces precum si criteriile de calificare profesionala cerute unui auditor sau auditor sef. Este important de retinut ca pe langa o pregatire profesionala corespunzatoare, auditorii trebuie sa dea dovada si de anumite aptitudini si competenta profesionala si nu in ultimul rand de respectarea unui cod deontologic corespunzator. Pentru ca solicitantii unui audit de mediu si organizatiile auditate sa aiba o mai mare incredere in rezultatele auditului, standardul ISO 14012 ofera si un cadru pentru un organism de certificare a auditorilor. Astfel, daca este necesara stabilirea unui organism care se asigure certificarea auditurilor de mediu intr-un mod coerent, acesta ar trebui sa fie independent si sa respecte urmatoarele indrumari: ♦ certificarea sa fie facuta pe baza respectarii criteriilor prezentate in capitolul V; ♦ sa se stabileasca un proces clar de evaluare profesionala conform mecanismului prezentat in paragraful V.5.2; ♦ sa intocmeasca si mentina la zi un registru al auditorilor de mediu care indeplinesc in permanenta criteriile de performanta prezentate in acest capitol.

109

VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA

VI. EVALUAREA CICLULUI DE VIATA Alaturi de evaluarea performantei de mediu si de auditul de mediu, evaluarea ciclului de viata (E.C.V.) reprezinta o tehnica menita sa contribuie la masurarea performantelor in domeniul mediului si la reducerea impactului negativ asupra acestuia. E.C.V. este o tehnica menita sa evalueze aspectele de mediu si impactul potential asociat cu precadere unui produs sau serviciu. Tehnica consta conform standardului ISO 14040 in: • realizarea unui inventar pentru intrarile si iesirile unui podus sau serviciu; • evaluarea impactului de mediu potential asociat intrarilor si iesirilor respective; • interpretarea rezultatelor analizei inventarului intrarilor si iesirilor, precum si a impactului de mediu asociat in corelatie cu obiectivele studiate. E.C.V. studiaza aspectele de mediu si impactul asociat prin intermediul ciclului de viata al produsului incepand de la achizitia materiilor prime, continuand cu productia, utilizarea si eliminarea. In aceasta analiza trebuie avute in vedere cu precadere categorii generale de impact care se refera la utilizarea resurselor, sanatatea umana si consecintele ecologice. E.C.V. poate contribui la: • identificarea oportunitatilor de diminuare a impactului generat de produse in diferite momente ale ciclului lor de viata; • luarea deciziilor corespunzatoare in industrie, organizatii guvernamentale si neguvernamentale (de exemplu: planificarea strategica, stabilirea prioritatilor, proiectarea sau reproiectarea produselor sau a serviciilor); • selectarea indicatorilor relevanti pentru performanta de mediu, inclusiv a tehnicilor de masurare; • imbunatatirea procesului de marketing (de exemplu: revendicari referitoare la mediu, schema de ecoetichetare sau declaratia de mediu a produselor). Domeniul, limitele si nivelul de detaliere a unui E.C.V. depinde de subiectul acestuia si de destinatia atribuita studiului respectiv. In acest sens profunzimea si amploarea unui studiu de E.C.V. poate diferi considerabil in functie de scopul acestuia. Totusi raman valabile in toate cazurile principiile si cadrul stabilit in prezentul capitol, in conformitate cu

110

VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA

prevederile ISO 14040. Trebuie subliniat de la inceput faptul ca E.C.V. nu trateaza aspectele economice sau sociale ale produsului. In acest sens principalele limitari ale tehnicii E.C.V. sunt: ◊ Natura alegerilor si prezumtiilor facute in cadrul E.C.V. (ex.: stabilirea granitelor sistemului, selectarea surselor de date si categoriile de impact) pot fi subiective. ◊ Modelele utilizate pentru realizarea analizei inventarului sau pentru evaluarea impactului sunt limitate de ipotezele facute si nu pot fi disponibile pentru toate impacturile sau solicitarile potentiale. ◊ Rezultatele studiilor de E.C.V. focalizate pe probleme globale sau regionale pot sa nu fie corespunzatoare pentru solicitarile locale (de ex.: conditiile locale pot fi prezentate inadecvat in cadrul unor conditii regionale sau globale). ◊ Precizia studiilor E.C.V. poate fi limitata de accesibilitatea sau disponibilitatea datelor relevante, sau de calitatea datelor (de ex.: discontinuitati, tipuri de date, agregari, valori medii, specificul zonei). ◊ Lipsa unor dimensiuni temporale si spatiale in datele de inventar utilizate pentru evaluarea impactului introduc incertitudinea in rezultatele obtinute, aceasta incertitudine variind in functie de caracteristicile spatiale si temporale ale fiecarei categorii de impact. In general, informatiile dezvoltate in studiul E.C.V. ar trebui sa fie utilizate ca parte a unui proces de decizie mai cuprinzator sau utilizate pentru intelegerea unui context mai general si extins, inclusiv al unor aspecte legate de comercializarea produselor analizate. Compararea datelor diferitelor studii E.C.V. este posibila numai daca prezumtiile si cadrul fiecarui studiu sunt aceleasi. De asemenea, aceste prezumtii trebuie sa fie prezentate explicit din motive de transparenta. In prezentul capitol vom prezenta cadrul, principiile si unele cerinte metodologice pentru conducerea studiilor de E.C.V. Realizarea unor astfel de studii nu au in nici un fel intentia de a crea anumite bariere comerciale sau de a modifica diferitele obligatii legale sau de alta natura ale unor organizatii. In cele ce urmeaza vom defini principalii termeni utilizati in prezentul capitol. produs ansamblu de unitati de procese materiale si energetice conectate care indeplinesc una sau mai multe functii determinate.
NOTA: In intelesul acestei definitii termenul “produs” utilizat singur poate reprezenta si un ansamblu de produse, un proces energetic sau un serviciu.

unitate de produs
111

VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA

cea mai mica parte a unui produs pentru care sunt colectate date cand se efectueaza o evaluare a ciclului de viata ciclu de viata etape consecutive si intercorelate ale unui produs, de la achizitia materiilor prime sau generarea resurselor naturale la eliminare finala evaluarea ciclului de viata interpretarea si evaluarea intrarilor, iesirilor si a impacturilor de mediu potentiale asociate produselor prin intermediul ciclului de viata al acestora evaluarea impactului ciclului de viata faza a evaluarii ciclului de viata cu scopul de a intelege si evalua marimea si semnificatia impactului de mediu potential asociat unui produs interpretarea ciclului de viata faza a evaluarii ciclului de viata in care rezultatele analizei inventarului, ale evaluarii impactului sau a celor doua impreuna, sunt combinate avand un scop si domeniu de aplicare bine definit, pentru a ajunge la concluzii si recomandari concrete. analiza inventarului ciclului de viata faza a evaluarii ciclului de viata care implica interpretarea si cuantificarea intrarilor si iesirilor, pentru un produs dat prin intermediul ciclului sau de viata intrare material sau energie care intra intr-o unitate de proces iesire material sau energie care paraseste unitatea de produs

unitate functionala performanta cuantificata a unui produs in scopul utilizarii ca unitate de referinta in studiul de evaluare a ciclului de viata alocare

112

VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA

delimitarea intrarilor sau iesirilor fluxurilor unei unitati de produs sau a unui produs aflat in studiu. declaratie comparativa revendicari privind mediul referitoare la superioritatea sau echivalenta unui produs fata de un alt produs concurent care indeplineste aceeasi functie flux elementar material sau energie care intra in sistemul aflat in curs de studiu, care a fost preluat din mediu fara o transformare anterioara datorata unei activitati umane parte interesata individ sau grup preocupat sau afectat de performanta de mediu a unei organizatii practicant persoana sau grup care conduce o evaluare a ciclului de viata materie prima material primar sau secundar care este utilizat pentru a realiza un produs limitele produsului interfata intre un produs si mediu sau alte produse transparenta prezentare deschisa, cuprinzatoare si inteligibila a informatiei
deseuri

orice iesire a unui produs care este inlaturat

VI.1 Descrierea generala a evaluarii ciclului de viata VI.1.1 Caracteristicile de baza ale E.C.V. Metodologia de elaborare al unui studiu de E.C.V. trebuie sa tina seama de respectarea unor principii si caracteristici de baza. Acestea pot fi:

113

VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA

Studiile E.C.V. trebuie sa trateze sistematic si adecvat aspectele de mediu ale produselor, de la achizitia materiilor prime la eliminarea finala. Gradul de detaliu si desfasurarea in timp a studiului E.C.V. poate varia intr-o gama larga, in functie de definirea scopului si a domeniului de aplicare. Domeniul de aplicare, ipotezele, descrierea calitatii datelor, metodologiilor si rezultatele studiilor E.C.V. trebuie sa fie transparente. Studiile E.C.V. ar trebui sa puna in discutie si sa asigure documentatia necesara si sursele de date, care sa fie clare si communicate corespunzator. Necesitatea stabilirii unor prevederi, in cazul promovarii unor E.C.V., pentru respectarea confidentialitatii si drepturilor de proprietate intelectuala. Metodologia E.C.V. ar trebui sa fie deschisa in vederea includerii noilor descoperiri stiintifice si a imbunatatirii in domeniul tehnologiei. Aplicarea unor cerinte specifice studiilor E.C.V. care sunt utilizate pentru a face declaratii comparative si care nu sunt accesibile publicului. Nu exista nici o baza stiintifica pentru reducerea rezultatelor E.C.V. la un singur indicator general avand in vedere complexitatea si schimbarile ce pot apare in sistemul analizat in diferite stagii ale ciclului de viata. Nu exista o metoda unica pentru realizarea studiilor E.C.V. Organizatiile trebuie sa dea dovada de flexibilitate pentru a implementa practic rezultatele E.C.V., bazat pe solicitarile si cerintele specifice ale utilizatorului.

VI.1.2 Etapele E.C.V. E.C.V. trebuie sa includa definirea clara a scopului si domeniului de activitate, analiza inventarului intrarilor si iesirilor, evaluarea impactului si interpretarea rezultatelor, urmand de exemplu schema prezentata in figura VI.1.

114

VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA

Definirea scopului si a domeniului de aplicare •

Aplicatii directe: Dezvoltarea si imbunatatirea produsului Planificarea strategica Procesul de realizare a politicii publice a organizatiei Marketing Alte activitati

Analiza inventarului intrarilor si iesirilor

• Interpretarea •


Evaluarea impactului asociat

Figura VI.1. Fazele unei E.C.V. VI.2 Cadrul metodologic pentru elaborarea E.C.V. O cerinta generala in procesul de E.C.V. este ca definirea scopului si domeniului de activitate sa se faca in conformitate cu prevederile specifice ale standardelor ISO 14000. In acest sens scopul si domeniul de aplicare a unui studiu E.C.V. trebuie sa fie clar definite si concordate cu obiectivul fixat. Din studiul E.C.V. trebuie sa rezulte clar si fara ambiguitati motivele tinta (cei carora se intentioneaza sa li se comunice rezultatul studiului). In continuare prezentam modul de definire a domeniului studiului.

VI. 2.1 Domeniul studiului

115

VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA

In definirea domeniului acoperit de studiul E.C.V. trebuie sa se ia in consideratie si sa se descrie clar urmatoarele puncte: • functiile produsului sau, in cazul studiilor comparative, cele ale produselor; • delimitarea limitelor produsului; • procedurile de alocare; • tipurile de impact, metodologia pentru evaluarea impactului, si interpretatrea ulterioara care va fi data acestora; • cerintele referitoare la date; • ipotezele avute in vedere; • limitarile impuse; • cerintele referitoare la calitatea datelor initiale; • tipul de analiza critica, daca exista; • tipul si formatul raportului cerut pentru studiu. Domeniul trebiue sa fie suficient de bine definit pentru a fi siguri ca amploarea si profunzimea gradului de detaliere a studiului sunt compatibile si suficiente pentru atingerea scopului declarat. E.C.V. al produselor reprezinta o tehnica interactiva, astfel incat uneori este necesar ca domeniul studiului sa fie modificat in timpul desfasurarii acestuia, pe masura ce sunt colectate informatii suplimentare. VI.2.1.1 Functia si unitatea functionala Domeniul unui studiu de E.C.V. trebuie sa specifice clar functiile sistemului (produsului) aflat in studiu. O unitate functionala reprezinta o masura cantitativa a performantei intrarilor si iesirilor functionale ale produsului. Scopul primar al stabilirii unitatii functionale este furnizarea unui nivel de referinta la care sa se raporteze intrarile si iesirile. Aceasta unitate comuna de referinta este necesara pentru a asigura posibilitatea compararii rezultatelor E.C.V. Compararea rezultatelor E.C.V. este deosebit de importanta atunci cand sunt evaluate diferite sisteme pentru a fi siguri ca aceste comparari sunt efectuate utilizand o baza comuna. Un sistem poate avea mai multe functii posibile iar functia selectata pentru studii poate depinde de scopurile si domeniul studiului. In acest caz unitatile functionale conexe trebuie sa fie definite si masurabile la randul lor. Este important de subliniat faptul ca termenul de “unitate functionala” i se ataseaza intelesul de performanta. De exemplu unitatea functionala pentru un sistem (produs) de vopsitorie poate fi definita ca marimea

116

VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA

suprafetei protejate prin alpicarea unei cantitati date de vopsea, pentru o perioada de timp specificata. VI.2.1.2 Limitele sistemului (produsului) Inainte de inceperea studiului de E.C.V. trebuie stabilite clar limitele sistemului analizat (interferentele acestuia), intrucat acestea determina care dintre unitatile de produs trebuie sa fie incluse in cadrul E.C.V. Exista o serie de factori care ajuta la determinarea limitelor sistemului analizat printre care se pot include insasi intentia initiala care a determinat studiul, ipotezele (prezumtiile) facute, anumite criterii eliminatorii, datele si fondurile de care dispunem, grupurile tinta caruia i se adreseaza studiul. Determinarea intrarilor si iesirilor, nivelul de agregare al datelor de care dispunem, precum si modelarea sistemului in ansamblu trebuie sa fie consecvente cu scopul studiului. Sistemul (produsul, intrarile si iesirile) trebuie sa fie astfel modelat incat intrarile si iesirile la interfata produsului sa reprezinte fluxuri elementare. Toate criteriile utilizate pentru stabilirea produsului trebuie sa fie identificate si justificate in descrierea domeniului studiului. Studiile E.C.V. in cadrul carora se face o declaratie comparativa destinata a fi prezentata publicului trebuie sa realizeze o analiza a fluxurilor materiale si energetice, care trebuie de asemenea prezentate si justificate in domeniul studiului. VI. 2 .1. 3 Cerinte referitoare la calitatea datelor Cerintele referitoare la calitatea datelor stabilesc in termeni generali caracteristicile pe care trebuie sa le indeplineasca datele necesare pentru elaborarea studiilor. Cerintele referitoare la calitatea datelor trebuie sa fie definite pentru a permite atingerea scopului si stabilirea domeniului studiului E.C.V. Cerintele privind calitatea datelor trebuie sa se refere la: ♦ timp - asociat cu acoperirea geografica; ♦ acoperirea geografica; ♦ precizia, si reprezentativitatea datelor; ♦ consecventa si reproductibilitatea metodelor utilizate in cadrul E.C.V.; ♦ cat de complete sunt datele de care dispunem; ♦ sursele datelor si reprezentativitatea acestor surse; ♦ incertitudinea informatiei.

117

VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA

Atunci cand un studiu este utilizat pentru a realiza o declaratie comparativa care este prezentata in public, cerintele referitoare la calitatea datelor mentionatre mai sus trebuie sa fie satisfacute in mod obligatoriu. VI.2.1.4 Comparatia intre sisteme (produse) In studiile comparative, trebuie sa fie evaluata echivalenta sistemelor care sunt comparate inainte de interpretarea rezultatelor. Sistemele trebuie sa fie comparate utilizand aceeasi unitate functionala sau consideratii metodologice echivalente, cum sunt performanta, limitele sistemului, calitatea datelor, procedurile de alocare a intrarilor si iesirilor, regulile de luare a deciziilor in evaluarea intrarilor, iesirilor si in evaluarea impactului. Orice diferente intre sisteme referitoare la acesti parametrii trebuie sa fie identificate si prezentate in raportul studiului. In cazul in care declaratiile comparative sunt prezentate in public, aceasta evaluare trebuie sa fie condusa in conformitate cu procesul analizei critice pe care il vom prezenta in paragraful VI.4.3.3. O alta cerinta pentru declaratia comparativa prezentata in public este obligativitatea realizarii unei evaluari a impactului. VI.2.1.5 Analiza critica Analiza critica este o tehnica care verifica daca studiul E.C.V. a indeplinit cerintele prezentate in acest capitol referitoare la metodologie, date si rapoarte. Necesitatea, modul in care se conduce o analiza critica, si cine conduce analiza, trebuie sa se defineasca in domeniul studiului. In general, analizele critice ale studiilor E.C.V. sunt optionale si pot utiliza orice variante de analiza ce vor fi prezentate in paragraful VI.4.3. O analiza critica trebuie sa fie realizata obligatoriu pentru studiile E.C.V. utilizate pentru a face o declaratie comparativa prezentata in public si ea trebuie sa foloseasca procesul analizei critice schitat in paragraful VI. 4.3.3. VI.2.2 Analiza inventarului ciclului de viata VI.2.2.1 Descrierea generala a inventarului ciclului de viata Analiza inventarului implica o serie de proceduri pentru colectarea datelor precum si pentru efecuarea calculelor in vederea cuantificarii intrarilor si iesirilor unui produs. Aceste intrari si iesiri pot include aspecte
118

VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA

legate de utilizarea resurselor si a eliminarilor in aer, apa, sol asociate produsului. Interpretarile care pot rezulta din aceste date, depind de scopul si domeniul E.C.V. De asemenea, aceste date constituie baza pentru intrarea in actiunea de evaluare a impactului ciclului de viata. Procesul de desfasurare a analizei inventarului este iterativ. Pe masura ce datele sunt colectate si se cunoaste mai mult despre sistem, pot fi identificate cerinte noi, date sau constrangeri care pot impune modificarea procedurilor de colectare a datelor astfel incat scopurile studiului sa fie atinse. Uneori pot fi identificate probleme care impun chiar revizuirea scopului sau a domeniului studiului. VI.2.2.2 Procedurile pentru colectarea datelor si efectuarea calculelor pentru cuantificarea intrarilor si iesirilor Datele calitative si cantitative necesare realizarii inventarului trebuie sa fie corelate pentru fiecare unitate de produs care se inscrie in limitele stabilite pentru produsul analizat. Procedurile utilizate pentru colectarea datelor pot varia in functie de domeniu, unitatea de produs sau intentia declarata a studiului. Colectarea datelor poate fi un proces consumator de resurse si intensiv. Constrangarile practice intalnite in procesul de colectare a datelor trebuie avute in vedere si prezentate in domeniul si documentatia raportului studiului. Cateva consideratii semnificative referitoare la alocarea si calculele pentru cuantificarea intrarilor si iesirilor sunt prezentate mai jos:

Procedurile de alocare sunt necesare atunci cand avem de-a face cu sisteme care presupun produse multiple (de ex.: produse multiple de la rafinarea petrolului). Fluxurile de materiale si de energie ca si eliminarile si evacuarile in mediu asociate, trebuie sa fie alocate diferitelor produse in conformitate cu procedurile declarate, care trebuie sa fie bine documentate si justificate. Calcularea fluxului de energie ar trebui sa ia in consideratie diferitele surse de combustibil si energie, inclusiv electricitate utilizate, eficacitatea conversiei si distributiei fluxului de energie ca si intrarile si iesirile asociate cu generarea si utilizarea fluxului de energie.

VI.2.3 Evaluarea impactului ciclului de viata

119

VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA

Faza evaluarii impactului unui produs de-a lungul intregului ciclu de viata intentioneaza sa evalueze semnificatia impacturilor de mediu potentiale utilizand rezultatele analizei inventarului ciclului de viata. In general, acest proces implica asocierea datelor intrarilor si iesirilor cu impacturile de mediu specifice in scopul intelegerii acestora. Nivelul de detaliere, alegerea impacturilor evaluate si metodologiile utulizate depind de scopul si domeniul studiului. Aceasta evaluare poate presupune un proces interativ al analizei scopului si domeniului studiului E.C.V. pentru a determina daca au fost atinse obiectivele studiului sau pentru a modifica scopul si domeniul daca evaluarea indica ca acestea nu pot fi realizate. Faza de evaluare a impactului poate include printre altele: ♦ repartizarea datelor referitoare la inventarul intrarilor si iesirilor pe categorii de impact (clasificare); ♦ caracterizarea si modelarea datelor inventarului in interiorul categoriilor de impact (caracterizarea); ♦ posibila asociere a rezultatelor in cazuri specifice si numai cand aceasta actiune este semnificativa (aprecierea).
NOTA: Datele dinainte de apreciere ar trebui sa ramana disponibile.

Cadrul metodologic si stiintific al evaluarii impactului asociat ciclului de viata al unui produs este inca in dezvoltare. Modelele pentru categorii de impacturi se afla in diferite stadii de dezvoltare. Inca nu exista metodologii general acceptate pentru a asocia consecvent si cu acuratete datele inventarului cu impacturi potentiale specifice de mediu. Exista subiectivitate in faza de evaluare a impactului ciclului de viata legata de alegerea, modelarea si evaluarea categoriilor de impact. Transparenta este determinanta pentru a asigura ca ipotezele (prezumtiile) sunt descrise si prezentate clar in cadrul rapoartelor efectuate in procesul de evaluare a impactului. VI.2.4 Interpretarea ciclului de viata al produselor Interpretarea este faza E.C.V. in care constatarile din analiza inventarului intrarilor si iesirilor, precum si din evaluarea de impact sunt combinate impreuna. In cazul studiilor inventarului ciclului de viata, sunt luate in considerare numai constatarile analizei inventarului, consecvent cu scopul si domeniul definit pentru a se ajunge la concluzii si recomandari.

120

VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA

Constatarile interpretarii pot lua forma unor concluzii sau recomandari pentru cei care iau decizii, in stransa corelare cu scopul si domeniul studiului. Faza de interpretare poate implica atat procesul iterativ de analiza si revizuire a domeniului E.C.V., cat si natura si calitatea datelor colectate, in stransa corelatie si consecvent cu scopul si domeniul studiului. Constatarile fazei de interpretare ar trebui sa reflecte rezultatele oricarei analize efectuate. In masura in care se vor lua in considerare si alti factori cum sunt performanta tehnica, aspectele economice si sociale, implicatiile de mediu ale acestora vor putea fi reflectate la randul lor in constatarile E.C.V., ulterior deciziilor bazate pe constatarile initiale, strict legate de domeniul studiului E.C.V. Ele vor putea fi luate in considerare suplimentar, in afara domeniului studiului E.C.V. VI.3 Raportarea Rezultatele unei E.C.V. trebuie sa fie impartiale, raportate complet si cu acuratete audientei tinta careia ii sunt destinate. Tipul si formatul raportului trebuie sa fie definit in etapa de stabilire a domeniului studiului. Rezultatele, datele, metodele, prezumtiile si limitarile trebuie sa fie transparente si prezentate cu suficiente detalii pentru a permite cititorului sa cuprinda complexitatea si modificarile inerente din studiul E.C.V. Raportul trebuie de asemenea, sa permita ca rezultatele interpretate sa fie utilizata intr-o maniera consecventa cu scopurile si domeniul studiului. Cand rezultatele E.C.V. sunt comunicate catre o terta parte, interesata alta decat destinatarul sau practicantul studiului, trebuie pregatit un raport special pentru o terta parte. Acest raport constituie un document de referinta si trebuie sa fie disponibil oricarei terte parti cu care se comunica. Raportul de terta parte trebuie sa acopere urmatoarele aspecte: a) Aspecte generale: 1) Destinatarul E.C.V., practicantul E.C.V. (intern sau extern); 2) Datele raportului; 3) Declaratia ca studiul a fost realizat in conformitate cu cerintele standardului international ISO 14040. b) Definirea scopului si a domeniului; c) Analiza inventarului ciclului de viata;
121

VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA

d) Evaluarea impactului ciclului de viata; e) Interpretarea ciclului de viata: 1) Rezultatele; 2) Prezumtiile si limitarile asociate cu interpretarea rezultatelor, metodologia si datele conexe; 3) Evaluarea calitatii datelor. f) Analiza critica: 1) Numele si apartenenta celor care efectueaza analiza; 2) Rapoartele analizei critice; 3) Raspunsuri si recomandari. In cazul realizarii unor declaratii comparative, trebuie ca in raport sa se faca referire la urmatoarele probleme: ♦ Analiza fluxurilor materiale si energetice pentru a justifica includerea sau excluderea lor; ♦ Evaluarea preciziei si reprezentativitatii datelor utilizate; ♦ Cat de complete sunt datele de care dispunem; ♦ Descrierea echivalentei sistemelor aflate in comparatie in conformitate cu paragraful VI.2.1.4; ♦ Descrierea procesului de analiza critica. VI.4 Analiza critica VI.4.1 Descrirea generala a analizelor critice Procesul de analiza critica trebuie sa puna in evidenta ca: ♦ Metodele utilizate pentru realizarea E.C.V. sunt in concordanta cu cerintele prezentate in acest capitol, cerinte ce corespund prevederilor stndardului ISO 14040; ♦ Metodele utilizate pentru realizarea E.C.V. sunt corecte din punct de vedere stiintific si tehnic; ♦ Datele utilizate sunt corespunzatoare si rezonabile in relatie cu scopul studiului; ♦ Interpretarile reflecta limitarile identificate si scopul studiului; ♦ Raportul studiului este tansparent si in concordanta cu cerintele prezentate in acest capitul. O analiza critica nu poate nici valida si nici verifica scopurile care sunt alese pentru o E.C.V., sau utilizarile date rezultatelor E.C.V.

122

VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA

Domeniul si tipul de analiza critica dorita trebuie sa fie dafinit in etapa de stabilire a domeniului studiului E.C.V. VI.4.2 Necesitatea efectuarii analizei critice O analiza critica poate facilita intelegerea si spori credibilitatea studiilor E.C.V. de exemplu prin implicarea partilor interesate. Utilizarea rezultatelor E.C.V. pentru a sustine anumite declaratii comparative ridica probleme speciale si solicita obligatoriu o analiza critica, din moment ce aceasta aplicatie este posibil sa afecteze partile interesate care nu sunt implicate in studiul E.C.V. Pentru a micsora probabilitatea neantelegerilor sau a efectelor negative asupra partilor interesate externe, trebuie sa se efectueze analize critice ale studiilor E.C.V., atunci cand rezultatele sunt utilizate pentru prezentarea unor declaratii comparative. Chiar daca a fost efectuata o analiza critica aceasta nu presupune in mod automat ca declaratiile comparative bazate pe respectivul studiu E.C.V. sunt in mod cert corecte sau aprobate. VI.4.3 Domeniul analizei critice Daca se realizeaza o analiza critica a unui studiu E.C.V., trebuie definit inca in faza de stabilire a scopului si domeniului studiului si domeniul analizei critice. Domeniul analizei critice trebuie sa identifice: - de ce este in curs initierea unei analize critice; - care este domeniul acoperit si pana la ce nivel de detaliu; - cine este necesar sa fie implicat in acest proces. De asemenea, va trebui ca in domeniul analizei critice sa se includa si acordurile de confidentialitate referitor la continutul studiului de E.C.V. VI.4.3.1 Participarea unui expert intern pentru efectuarea analizei critice O analiza critica poate fi realizata folosind resurse interne ale organizatiei. Intr-un astfel de caz, aceasta trebuie sa fie efectuata de un expert intern, independent de studiul E.C.V. Acest expert ar trebui sa fie familiarizat cu cerintele prezentului standard si sa aiba pregatirea tehnica si stiintifica necesara.

123

VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA

O declaratie referitoare la analiza este pregatita de persoana care conduce studiul E.C.V. si apoi este analizata la nivel intern de catre expertul intern independent. De asemenea, declaratia referitoare la analiza poate fi pregatita in intregime de catre expertul intern independent. Declaratia referitoare la analiza trebuie sa fie inclusa in raportul studiului E.C.V. VI 4.3.2 Participarea unui expert extern pentru realizarea analizei critice O analiza critica poate fi realizata cu mijloace externe organizatiei. In astfel de cazuri, aceasta trebuie sa fie realizata de un expert extern, independent de studiul E.C.V. Acest expert trebuie sa fie familiarizat cu cerintele prezentului standard international si sa aiba pregatirea tehnica stiintifica necesara. Ca si in cazul expertului intern, este pregatita o declaratie referitoare la analiza de catre persoana care conduce studiul E.C.V. Uterior aceasta este analizata de catre expertul extern independent. De asemenea, declaratia referitoare la analiza poate fi pregatita in intregime de catre expertul extern independent. Declaratia referitoare la analiza, comentariile practicantului si orice raspunsuri la recomandarile facute de cel care analizeaza, trebuie sa fie incluse in raportul studiului E.C.V. VI.4.3.3 Analiaza efectuata de partile interesate Un expert extern independent este ales de catre beneficiarul initial al studiului pentru a fi presedintele unei comisii de analiza. Bazandu-se pe scopul, domeniul si bugetul disponibil, presedintele alege alte persoane independente calificate pentru a efectua analiza. Aceasta comisie poate include alte parti interesate afectate de concluziile stabilite de studiul E.C.V., cum sunt agentiile guvernamentale, organizatiile neguvernamentale sau concurentii. Declaratia referitoare la analiza si raportul comisiei de analiza ca si comentariile expertului si raspunsurile la recomandarile facute de cel care analizeaza sau de comisia de analiza, trebuie sa fie inclusa in raportul studiului E.C.V.

124

VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA

VI.5 Concluzii Elementele prezentate in acest capitol se refera la mecanismul evaluarii ciclului de viata al produselor, asa cum este el conceput in cadrul standardelor internationale ISO 14000. Trebuie subliniat faptul ca acest mecanism nu este inca bine pus la punct si multe aspecte cum ar fi evaluarea impactului asociat unui produs sau inventarului intrarilor si iesirilor acelui produs, mai trebuie studiate si precizate. De asemenea trebuie subliniat faptul ca aspectele de mediu identificate in cadrul unei astfel de analize, mai ales cand sunt insotite de declaratii comparative pot crea mari prejudicii. De aceea ele trebuie bine fundamentate si verificate intr-un spirit de deplina transparenta.

125

VII ETICHETELE SI DECLARATIILE DE MEDIU

VII. ETICHETELE SI DECLARATIILE DE MEDIU Etichetele si declaratiile de mediu reprezinta unul dintre in strumentele care contribuie la punerea in practica a unui sistem de management de mediu si care face obiectul seriei de standarde internationale ISO 14000. Scopul acestui instrument de management este acela de a furniza informatii despre un produs sau un serviciu legat de aspectele de mediu cu caracter global sau specific al acestora. Clientii pot utiliza aceste informatii pentru alegerea produselor sau serviciilor dorite. In acelasi timp furnizorul produsului spera ca informatiile cuprinse in eticheta sau declaratia de mediu sa influenteze clientul in favoarea produsului sau serviciului sau. Daca eticheta sau declaratia de mediu are acest efect favorabil, oferta si cererea pe piata a produsului sau serviciului respectiv poate creste iar un numar sporit de clienti si producatori pot raspunde prin imbunatatirea aspectelor de mediu ale produselor sau serviciilor lor. In acest fel, acestia la randul lor vor putea utiliza etichete sau declaratii de mediu, dovada a preocuparii si contributiei lor la reducerea continua a impactului asupra mediului a produselor si serviciilor pe care le asigura. In final putem conclude ca obiectul global al etichetelor si declaratiilor de mediu este de a incuraja cererea si procurarea acelor produse si servicii care afecteaza cel mai putin mediul, prin comunicarea catre clienti a unor informatii verificabile, precise si concludente privind aspectele de mediu ale produselor si serviciilor, stimuland astfel preocuparile pentru imbunatatirea continua a calitatii mediului. VII.1 Definitii In continuare vom atribui urmatorul inteles termenilor mai des folositi:

Eticheta sau declaratie de mediu - revendicare ce indica aspectele de mediu ale unui produs sau serviciu. O eticheta sau declaratie de mediu poate fi realizata sub forma unei informatii, a unui simbol sau al unui desen aplicat pe un produs, ambalaj, buletin tehnic, publicatie de specialitate, reclama sau material de publicitate. Revendicare de mediu - eticheta sau declaratie care indica aspectele de mediu ale unui produs sau serviciu si care poate lua forma unor declaratii, simboluri, grafice, desene aplicate pe un produs, ambalaj, buletin tehnic, publicatie de specialitate, reclama sau material de publicitate.
126

VII ETICHETELE SI DECLARATIILE DE MEDIU

Revendicare de mediu auto-declarata - revendicare de mediu care este facuta de producator, importator, distribuitor, vanzator sau oricine altcineva, fara implicarea unei a treia parti independente, in scopul de a beneficia de avantajele unei astfel de revendicari. Ambalaj - material folosait pentru a proteja sau acoperi un produs in timpul transportului, stocarii, comercializarii sau utilizarii. Ambalajul poate fi un obiect atasat fizic sau care sa includa un produs, in scopul comercializarii produsului sau al comunicarii unor informatii despre produs. Revendicare calificata de mediu - o revendicare de mediu insotita de o declaratie explicativa care explica limitele revendicarii.

In continuare vom prezenta principiile general acceptate si aplicabile etichetelor si declaratiilor de mediu. VII.2 Principii generale avute in vedere la elaborarea etichetelor si declaratiilor de mediu La elaborarea unor etichete si declaratii de mediu, trebuie avute in vedere o serie de principii care pot fi aplicabile tuturor etichetelor si declaratiilor de mediu. PRINCIPIUL 1 - Etichetele si declaratiile de mediu trebuie sa fie precise, verificabile si relevante Utilitatea si eficienta etichetelor si declaratiilor de mediu depind de masura in care reusesc sa furnizeze informatii concludente despre aspectele de mediu ale unui produs sau serviciu. Etichetele si declaratiile de mediu trebuie sa ofere informatii precise despre aspectele de mediu ale unui produs sau serviciu. Baza activitatilor si aspectelor tehnice utilizata pentru etichetele si declaratiile de mediu trebuie sa fie verificabila. Etichetele si declaratiile de mediu trebuie sa furnizeze informatii care sa fie relevante; ele trebuie sa se adreseze aspectelor de mediu care au legatura cu circumstantele actuale ale extractiei resurselor naturale, productiei, distributiei, utilizarii sau eliminarii produsului sau serviciului. Periodic trebuie efectuata o revizie a bazei tehnice utilizate la elaborarea etichetelor si declaratiilor de mediu. Informatiile trebuie stranse cu o frecventa care sa fie corelata cu etapele unor innoiri, modernizari sau inovatii. Etichetele si decalartiile de mediu trebuie sa fie usor de inteles si sa nu induca in eroare potentialul client pentru produsul sau serviciul respectiv. PRINCIPIUL 2 - Procedurile si cerintele utilizate la elaborarea etichetelor si declaratiilor de mediu nu trebuie sa fie pregatite,
127

VII ETICHETELE SI DECLARATIILE DE MEDIU

adoptate sau aplicate in vederea crearii unor obstacole inutile in comertul international. PRINCIPIUL 3 - Realizarea etichetelor si declaratiilor de mediu trebuie sa aiba la baza o metodologie stiintifica care sa fie suficient de aprofundata pentru a justifica revendicarea exprimata si care sa produca rezultate precise si reproductibile. Informatiile care se utilizeaza pentru etichetele si declaratiile de mediu trebuie stranse si evaluate folosind metode recunoscute si acceptate de disciplinele stiintifice sau profesionale sau care pot fi verificate in mod stiintific. Metodele trebuie sa respecte standardele care au fost acceptate pe plan international (acestea pot include standarde internationale, regionale sau nationale) sau pot fi metode industriale ori comerciale care au fost supuse revizuirii (acolo unde exista astfel de standarde sau metode). Metodele trebuie sa fie in concordanta cu revendicarea si trebuie sa furnizeze informatii relevante. PRINCIPIUL 4 - Elaborarea etichetelor si declaratiilor de mediu trebuie sa ia in considerare, ori de cate ori este cazul, ciclul de viata al produsului sau serviciului. Ciclul de viata al unui produs sau serviciu variaza de la activitati determinate de productia si livrarea materiilor prime sau generarea resurselor naturale pana la eliminarea finala. Luarea in considerare a ciclului de viata a unui produs sau serviciu permite unei parti interesate in realizarea unor etichete sau declaratii de mediu sa tina cont de varietatea factorilor care au impact asupra mediului, inclusiv identificarea impactului potential, mai mare sau mai mic asociat acestora. Considerarea ciclului de viata al unui produs sau serviciu ajuta la identificarea caracteristicilor si criteriilor corespunzatoare si relevante pentru etichetele si declaratiile de mediu sau pentru a determina importanta unei revendicari de mediu. Masura in care ciclul de viata este analizat poate varia in functie de tipul etichetei sau declaratiei de mediu, natura, scopul si categoria de produs. Considerarea ciclului de viata trebuie sa fie in concordanta cu principiile ISO 14040. PRINCIPIUL 5 Etichetele si declaratiile de mediu nu trebuie sa impiedice activitatile de inovare care mentin sau au potentialul sa imbunatateasca performanta de mediu.

Ori de cate ori este posibil cerintele si revendicarile trebuie exprimate prin evidentierea performantei produsului si nu prin caracteristici descriptive. Aceasta metoda permite o flexibilitate maxima din punct de
128

VII ETICHETELE SI DECLARATIILE DE MEDIU

vedere tehnic. Descrierea unor criterii de proiectare sau preferinta pentru o anumita tehnologie trebuie evitate pentru a nu restrange sau descuraja actiunile de imbunatatire ale produselor sau serviciilor care la randul lor sa contribuie la o mai buna protejare a mediului. PRINCIPIUL 6 - Orice fel de cerinte de tip administrativ sau informatii referitoare la etichetele si declaratiile de mediu trebuie sa se limiteze la acelea care sunt necesare pentru a stabili conformarea cu criteriile si standardele aplicabile etichetelor si declaratiilor. Toate organizatiile indiferent de marime trebuie sa aiba posibilitatea sa utilizeze in mod egal etichetele si declaratiile de mediu. Utilizarea nu trebuie sa fie afectata de factori sau cerinte externe cum ar fi complexitatea procedurilor, solicitarea unor informatii nerezonabile ori cerinte administrative. PRINCIPIUL 7 - Procesul elaborarii si dezvoltariii etichetelor si declaratiilor de mediu trebuie sa includa consultarea deschisa a partilor interesate prin intermediul unor eforturi rezonabile facute pentru a realiza consensul pe parcursul intregului proces. In acest scop, dezvoltarea standardelor si criteriilor trebuie sa fie accesibila tuturor partilor interesate. Partile trebuie invitate sa participe si sa se implice in mod direct cu observatii adecvate. Partile pot participa in mod direct sau folosind diferite mijloace cum sunt corespondenta scrisa sau electronica. Comentariile trebuie sa primeasca raspuns intr-un mod inteligibil. Principiul 8 - Informatiile privind aspectele de mediu ale produselor si serviciilor care prezinta importanta pentru eticheta sau declaratia de mediu trebuie sa fie disponibile clientilor. In final eficienta etichetelor si declaratiilor de mediu depinde de capacitatea lor de a permite clientilor sa-si asume responsabilitatea deciziilor lor pe baza informatiilor primite, inclusiv prin influentarea clientilor la alegerea produselor si serviciilor. Acestea, la randul lor, sunt legate de gradul de acceptare si intelegere al clientilor care au informatii privind aspectele de mediu. De aceea partile care utilizeaza etichete si declaratii de mediu au responsabilitatea de a furniza clientilor informatii astfel incat acestia sa inteleaga sensul oricarei revendicari, simbol sau termen. Aceasta se poate realiza prin diferite mijloace cum sunt reclama, afisele explicative, numerele de telefon si programele educationale. Informatiile furnizate trebuie sa fie corespunzatoare naturii si revendicarii de mediu.

129

VII ETICHETELE SI DECLARATIILE DE MEDIU

Principiul 9- Informatiile privind procedura, metodologia si orice criteriu folosit pentru elaborarea etichetelor si declaratiilor de mediu trebuie sa fie accesibile si furnizate la cerere tuturor partilor interesate. Informatiile trebuie sa includa principiile, evaluarile si conditiile limita avute in vedere la elaborarea etichetelor si declaratiilor de mediu. Aceste informatii trebuie sa fie suficiente si inteligibile pentru a permite clientilor, clientilor potentiali si altor parti interesate sa evalueze si sa compare etichetele si declaratiile de mediu in functie de principii si criterii stiintifice. Aceste informatii trebuie de asemenea sa indice in mod clar daca eticheta sau declaratia de mediu reprezinta o revendicare de mediu autodeclarata sau se bazeaza pe validarea unei organizatii independente. Mijloacele de obtinere a acestor informatii trebuie sa fie facute cunoscute clientilor si clientilor potentiali indiferent de locul unde este fabricat produsul sau prestat serviciul. In unele situatii pot exista limitari privind accesul la informatiile specifice din cauza caracterului confidential al unor afaceri, drepturilor de proprietate sau altor restrictii legale similare. VII.3 Revendicarea de mediu autodeclarata Conform definitiei prezentate in programul VII.1, o revendicare autodeclarata poate fi facuta de producator, importator, distribuitor, vanzator sau oricine altcineva care doreste sa beneficieze de o astfel de revendicare. De exemplu o astfel de revendicare referitoare la un produs sau serviciu poate lua forma unor declaratii, simboluri, sau desene grafice pe etichetele produselor sau ambalajelor acestora, in cadrul unor publicatii, buletine tehnice, promotionale, publicitare, reclame etc. In cele ce urmeaza vom prezenta liniile directoare general valabile pentru revendicarile de mediu autodeclarate (RMA) privind produsele si serviciile. VII.3.1 Obiectivele reglementarilor de mediu autodeclarate Obiectivul general al etichetelor si declaratiilor de mediu consta in comunicarea unor informatii legate de aspectele de mediu ale unor produse sau servicii care sa fie verificabile, clare, nedescriptive si care sa incurajeze cererea pentru acele produse sau servicii cu un impact mai redus asupra mediului, stimuland indirect piata sa contribuie la continua imbunatatire a calitatii factorilor de mediu.

130

VII ETICHETELE SI DECLARATIILE DE MEDIU

Prin armonizarea utilizarii R.M.A. in conformitate cu prevederile standardului ISO 14021 se poate sconta pe obtinerea urmatoarelor avantaje: ♦ declararea unor revendicari de mediu clare, verificabile si stimulative (nu descurajatoare); ♦ un potential sporit al mecanismului de piata de a stimula ameliorarea conditiilor de mediu prin intermediul produselor, proceselor si serviciilor de livrare; ♦ prevenirea sau minimizarea unor revendicari lipsite de garantie; ♦ reducerea gradului de confuzie existent pe piata; ♦ diminuarea restrictiilor si barierelor existente in comertul international; ♦ o mai buna posibilitate a cumparatorilor de a face o alegere in cunostinta de cauza. VII.3.2 Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca R.A.M. O revendicare de mediu autodeclarata sau orice declaratie explicativa trebuie sa indeplineasca cateva cerinte si anume: ♦ sa fie clara si nedescurajanta; ♦ sa aiba continut si sa fie verificabila; ♦ sa fie relevanta pentru produsul sau serviciul respectiv si folosita numai intr-un context sau imprejurari corespunzatoare; ♦ sa fie specifica si clara in privinta aspectului particular la care se refera revendicarea; ♦ sa nu permita o interpretare gresita; ♦ sa fie semnificativa din punct de vedere al impactului general de mediu al produsului sau serviciului pe toata durata ciclului de viata; ♦ sa fie prezentata intr-o forma care sa asigure ca revendicarea de mediu si textul explicativ sa poata fi citite impreuna; ♦ sa fie prezentata intr-o forma care sa nu creeze impresia ca revendicarea este sustinuta sau certificata de o a treia parte independenta (daca nu este asa). O revendicare autodeclarata de mediu poate fi insotita de un simbol. VII.3.2.1 Cerinte specifice pentru R.A.M. Pe langa cerintele generale prezentate mai sus va fi necesar ca R.A.M. sa indeplineasca si o serie de cerinte specifice:
131

VII ETICHETELE SI DECLARATIILE DE MEDIU

informatia furnizata de o revendicare de mediu va specifica imbunatatirea de mediu sau aspectul de mediu al produsului sau serviciului; o revendicare de mediu nu va sugera niciodata direct sau indirect o imbunatatire de mediu care nu exista si nici nu va exagera beneficiul pentru mediu legat de un aspect al produsului sau serviciului la care se refera revendicarea; o revendicare de mediu care este corecta in continut dar care poate fi gresit interpretata de cumparator sau induce in eroare prin omiterea factorilor relevanti nu trebuie facuta; o revendicare de mediu fara text explicativ va fi facuta numai daca este adevarata in toate imprejurarile fara texte explicative; orice revendicare de mediu care implica o afirmare a unei superioritati sau imbunatatiri prin comparatie va specifica si face clara baza de comparatie. In particular, revendicarea de mediu va pune in evidenta cat de recent a fost facuta imbunatatirea. Comparatia va fi facuta pe baza unui standard existent sau a unei metode test recunoscute. Totodata comparatia se va face cu produse sau servicii avand functii similare, furnizate de acelasi producator sau de catre un altul; atunci cand revendicarea de mediu se bazeaza pe un aspect mai vechi, revendicarea nu trebuie prezentata intr-un fel care sa-l faca pe cumparator sa creada ca ea este bazata pe un produs sau proces modificat recent; o revendicare de mediu va trebui sa fie adevarata nu numai in legatura cu produsul final dar si prin luarea in considerare a tuturor aspectelor relevante pentru ciclul de viata al produsului respectiv; un singur beneficiu referitor la mediu nu va fi reafirmat utilizand o alta terminologie pentru a crea impresia existentei unui numar mai mare de beneficii; daca o revendicare de mediu se aplica numai produsului sau numai ambalajului sau numai unor componente ale acestora ori legat de prestarea unui serviciu sau a unui singur element al acestui serviciu, acest lucru trebuie sa fie clar pentru cumparator; o revendicare de mediu care are o relevanta minora sau nici-o relevanta pentru un produs sau serviciu nu va fi facuta; o revendicare de mediu bazata pe absenta unor componente sau aspecte care nu au fost niciodata asociate cu o categorie de produs nu trebuie facuta; o revendicare de mediu trebuie sa fie relevanta pentru zona geografica unde apare impactul de mediu avut in vedere;

132

VII ETICHETELE SI DECLARATIILE DE MEDIU

o revendicare de mediu va face referire numai la un efect benefic asupra mediului care exista sau este posibil sa se realizeze de-a lungul ciclului de viata al unui produs sau serviciu.

VII.3.2.2 Cerinte in vederea verificarii R.A.M. Procedura de verificare a R.A.M. presupune respectarea unor cerinte cum ar fi: ◊ metodologia de verificare trebuie sa fie astfel conceputa incat sa fie reproductibila, repetabila si bazata pe elemente stiintifice clare; ◊ o revendicare de mediu trebuie sa fie verificabila si sustinuta de evidente corespunzatoare; ◊ o revendicare de mediu care se refera la absenta unei substante poluante se va face numai atunci cand respectiva substanta nu va depasi prezenta unor urme comparativ cu o valoare precizata a contaminantului respectiv. Un element important care trebuie avut in vedere este evitarea unor revendicari de mediu vagi sau lipsite de claritate si adresa precisa sau a unor declaratii de mediu generale de tipul ,,benefic pentru mediu”. Exemple de revendicari de mediu care nu trebuie folosite sunt cele de tipul: “sigur din punct de vedere al mediului”, “prieten al mediului”. “prieten al pamantului”, “nepoluant”, “verde”, “prieten al delfinilor sau al animalelor”, “prieten al naturii”, “prieten al omului”. Exemplele de mai sus sunt ilustrative si nu sunt exhaustive. De asemenea trebuie evitata utilizarea termenului de “durabil”, termen extrem de complex si inca aflat in studiu pentru precizari. VII.3.3 Termeni folositi uzual in R.A.M. In cadrul unor revendicari de mediu se apeleaza la o serie de termeni incetateniti. Astfel, legat de prelucrare si distributie apar si sunt folositi o serie de termeni caracteristici cum ar fi: ◊ Continutul de material reciclat. ◊ Utilizarea unei cantitati reduse de resurse. ◊ Energie recuperata. ◊ Reducerea cantitatii de deseuri solide rezultate. Legat de utilizarea unui produs se pot intalni adesea termeni cum ar fi: ◊ Eficient din punct de vedere energetic. ◊ Conservarea energiei.
133

VII ETICHETELE SI DECLARATIILE DE MEDIU

◊ ◊ ◊ ◊ ◊

Economisirea de energie. Eficient din punct de vedere al consumului de apa. Conservarea resurselor de apa. Economisirea de apa. Produs cu durata extinsa de viata.

Legat de durata de utilizare a unui produs pana in momentul cand acesta devine practic un deseu pot fi intalniti urmatorii termeni in cadrul unei revendicari de mediu: ◊ Reutilizabil. ◊ Reciclabil. ◊ Proiectat pentru a fi dezasamblat. ◊ Produs compostabil. ◊ Produs degradabil/biodegradabil/fotodegradabil. VII.4 Concluzii Etichetele si declaratiile de mediu constituie un instrument important pentru stimularea producatorilor de a fabrica produse astfel incat impactul acestora asupra mediului, legat de etapa de fabricare, comercializare, utilizare si eliminare ca deseu sa fie cat mai mic. Folosirea etichetelor si declaratiilor de mediu presupune respectarea unor criterii si principii bazate pe elemente stiintifice clare astfel incat sa se stimuleze piata in vederea imbunatatirii permanente a aspectelor de mediu legate de un anumit produs si serviciu.

134

VIII BIBLIOGRAFIE

VIII. Bibliografie 1. * * * Dictionar de ecologie, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982 Legea protectiei mediului, Nr.137/26.12.1995 Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare, Rio de Janeiro, Iunie 1992. Revista “Mediul Inconjurator”, Vol.III, Nr.2, 1992. Mic Dictionar Enciclopedic, Ed. Enciclopedica, Romania, Bucuresti, 1972. Programul de guvernare 1998 – 2000, Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, Nr.152, 1998. Tezele in domeniul protectiei mediului in Romania, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Bucuresti, 1990. Strategia protectiei mediului in Romania, Banca Mondiala, Bucuresti, 1992. Strategia protectiei mediului in Romania (coordonator tehnic dr.ing. Ioan Jelev), Ed. Monitorul Oficial, Bucuresti, 1996. Program de actiune pentru protectia mediului in Europa Centrala si de Est, editat de R.E.C. Budapesta, 1993. Strategic Action Plan for the Danube River Basin, 1995-2005, Environmental Programme for the Danube River Basin, Bucharest, Dec. 1994.

2. * * * 3. Ioan JELEV

4. * * *

5. * * *

6. * * *

7. * * *

8. * * *

9. * * *

10.* * *

11.* * *

Strategic Action Plan for the Rehabilitation and

135

VIII BIBLIOGRAFIE

Protetction of the Black Sea, 31 oct. 1996, Istanbul. 12.* * * Program National de Actiune in domeniul protectiei mediului M.A.P.P.M., Bucuresti, 1995. Standardul ISO 14010 – 14012, 14031, 14040. Standard ISO 9000 si ISO 14000, Ed. Class, Bucuresti. Operatori, politici, comunicare in managementul mediului, Ed. Pro Transilvania, Bucuresti, 1997. The ISO 14000 Handbook, C.E.E.M. Information Services with A.S.Q.C. Quality Press.

13.* * * 14. Brian Rothery

15. Costel NEGREI

16. Joseph Cascio

136

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->