Tema lucrrii: Dimensionarea, verificarea i armarea unui zid de sprijin

Cunoscnd stratificaia si caracteristicile geotehnice alea terenului de fundare din amplasament se cere sa se dimensioneze, verifice si armeze zidul de sprijin din figura.

Terenul de fundare are urmatoarele caracteristici geotehnice: Grosime [m] Stratul 1 Stratul 2 Stratul 3 3.5 5 continua in adancime (in stare naturala) [kN/m3] 16 18.2 19.7

[]
24 23 19

c [kPa] 6 17 25

Notiuni teoretice Studiul unui zid de sprijin

Un zid de sprijin este o lucrare ce se realizeaza cu scopul de a prelua impingerile unui masiv de pamant cu panta mai mare decat cea naturala. Stabilitatea sa este asigurata inainte de toate de propria sa greutate sau de greutatea unei parti a rambleului care actioneaza asupra unei console, sau a unei talpi de fundare. Principalele tipuri de ziduri sunt: Ziduri de greutate, care pot fi sau nu armate sau usor armate. Zidul de greutate nearmat prezinta o inclinare puternica a paramentului exterior ( de la 3:1 la 5:1). El poate fi ales in cazul unui teren de buna calitate. Zidul usor armat este mai economic si se foloseste atunci cand inaltimea sa este relative mare.

Zidurile de rezistenta din beton armat, cu o consola sau o talpa de fundare in amonte, cu sau fara contraforti care leaga fundatia de zidul propriu-zis. Impingerea active se aplica pe parament. Fundatia amonte este actionata de sus in jos de greutatea proprie a pamantului.Se considera ca masivul de pamant face parte integranta din zid; Ziduri-cheson (cu casete) sau ziduri celulare.

Dimensionarea unui zid de sprijin

Etapele de studiu ale unui zid de sprijin sunt: adunarea datelor: 1. profile transversal ale amplasamentului analizat; 2. caracteristicile geotehnice ale terenului, inclusive prezenta panzei de apa freatica; 3. suprasarcini. alegerea profilului - tipul de zid si dimensiunile principale ale acestuia; calculul impingerii active si pasive a terenului asupra paramentului zidului de sprijin propus; studiul stabilitatii zidului: 1. rasturnare; 2. alunecare pe talpa fundatiei 3. alunecare generala cu suprafata de rupere trecand pe sub zid; calcularea tensiunilor in beton si in armature pentru a stabili rezistenta zidului

Studiul stabilitatii zidului

siguranta la rasturnare

Siguranta la rasturnare se defineste ca fiind raportul intre momentul stabilizant si momentul de rasturnare. Factorul de securitate trebuie sa fie minimum 1.5. Impingerea activa a terenului si presiunea laterala datorata suprasarcinilor tind sa faca zidul sa basculeze prin rotatie in jurul punctului A. Greutatea zidului si cea a terenului situat deasupra talpii (pentru zidurile din beton armat), creeaza un moment stabilizant (Ms) care se opune momentului de rasturnare al impingerii active a terenurilor (Mr)

Coeficientul de siguranta la rasturnare va fi:

unde:

Gm, Gs greutatea proprie a zidului, respectiv greutatea pamantului de deasupra fundatiei amonte; PHa, PVa componentele orizontale si verticale ale impingerii active a terenurilor

Siguranta la alunecare

Componenta orizontala a impingerii active terenurilor tinde sa provoace o alunecare de-a lungul talpii fundatiei. Daca neglijam impingerea pasiva Pp , doar rezistenta la alunecare Rh de-a lungul bazei fundatiei se opune alunecarii. Definim coeficientul de siguranta la alunecare, care trebuie sa fie de minimum 1.1 (sau 1.3 daca folosim Pp) si forta de impingere active orizontala (PHa)

Rezistenta la alunecare la contactul pamant fundatie depinde de rugozitatea talpii, ca si in cazul aderenteo si al frecarii de-a lungul fetei posterioarea unui zid, dare a va fi cel mult egala cu rezistenta la forfecare a pamantului. Acest unghi de frecare paman-talpa de fundare este notat cu . Coeficientul de securitate la alunecare Fg va fi :

unde: =

unghi de frecare pamant- talpa de fundare

Rezistenta la alunecare la baza zidului de sprijin poate fi ameliorata, daca este nevoie, in trei moduri:

inclinand suprafata de sprijin a talpii cu maximum 15 . In acest caz, zidul ar trebui sa se deplaseze in sus sub efectul alunecarii. construind un pinten care sa mobilizeze impingerea pasiva; construind zidul pe un strat de pietris de concasare de 30-50 cm grosime pentru a creste unghiul de frecare

siguranta la alunecare generalizata

Deoarece in timpul constructiei zidului de sprijin echilibrul initial al masivului de paman a fost perturbant, este necesar sa verificam stabilitatea generala considerand niste suprafete posibile de rupere care sa treaca pe sub zid. Acest control vas i efectuat aplicand metodele descrise la capitolul Stabilitatea pantelor

Zidurile de sprijin reprezinta constructii cu caracter definitiv utilizate te traseele drumurilor si cailor ferate in zonele de deal si de munte , in lungul canalelor navigabile si bazinelor portuare , la diferite lucrari subterane ,etc. Zidurile de sprijin au ca scop principal sustinerea pamantului din amonte , asigurand astfel trecerea pe distanta minima intre doua cote , atunci cand nu exista spatiu pentru asigurarea unei treceri taluzate. Pe langa aceasta , zidurile de sprijin asigura , dupa caz , protectia impotriva eroziunii, degradarilor din inghet ,etc. Zidurile de sprijin pot fi de diferite tipuri : 1. ziduri de sprijin de greutate; 2. ziduri de sprijin tip cornier; 3. ziduri de sprijin din elemente prefabricate, gabioane, casoaie; 4. masive de pamant armat, etc. Zidurile de sprijin de greutate sunt constructii masive, care rezista prin propria lor greutate la impingerea activa a pamantului. Aceasta se poate calcula cu ajutorul teoriei lui Coulomb, prin metoda Rankine sau grafo-analitic prin metoda Culmann.

Note de calcul
1. Predimensionarea zidului de sprijin

1 2 B = H 2 3 1 1 b = t = B2 = H 8 6 B1 = B b B2
Se cunosc :

h = 6m D f = 1,5m hg = 0.4m q = 7.8kPa 1=16KN/m3 2=18,2KN/m3 =h g + h + D f = 0.4 + 6 + 1.5 = 7.9m

Se calculeaza: H

B=
+

2H = 5.3m 3

b = t = B2 = 1m B1 = B b B2 = 3.3m H e = H t = 7.9 1 = 6.9m 2. Verificarea la alunecare pe talp

Fs =

V - suma fortelor verticale care actioneaza asupra zidului de sprijin V = G + G + G + F H - suma fortelor orizontale care actioneaza asupra zidului de sprijin H = P
dr e t q a

> 1,5 ;

 -coeficient de frecare dintre talpa zidului de sprijin si terenul de fundare = tg = tg 23 = 0.424

Ge =

b b H e 1m = 24kN / m 3 1m 6,9m 1m = 165.6kN ;

b B t 1m = 24kN / m 3 5.3m 1m 1m = 127.2kN ; Gdren = B1 ( H e h g ) 1m dren = 3.3m(6.9m 0.4m) 1m 18kN = 386.1kN

Gtalpa =

22.44 k a = tg 2 45 = tg 2 45 = 0.44 2 2 H hg Pa = ( H hg ) k a + q ( H hg ) k a 2c( H hg ) k a 2 3.5 + 2 4 = med = 1 = 17.17 3.5 + 4 7.5 Pa = 17.17 7.5 0.44 + 7.8 7.5 0.44 2 17 7.5 0.44 2 Pa = 69.07 kN / m
Fq = q B1 1m Fq = 7.8 3.3 = 25.74kN

V = G + G + G + F V = 386.1 + 165.6 + 127.2 + 25.74 = 704.64kN H = P H = 69.07kN

dren elevtie talpa q a

Fs =

0.4 704.64 = 4.08 1.5 69.07

3. Verificarea la rsturnare
Sub actiunea impingerii active Pa cunoscuta ca punct de aplicare ,marime si directie, zidul se poate roti in jurul punctului O de la extremitatea aval a talpii. Momentul de rasturnare M r este dat de forta Pa, iar momentul de stabilitate Ms, care i se opune este dat de greutatea zidului (in principal), greutatea pamantului din dren si eventuala suprasarcina ce actioneaza pe teren. Coeficientul de siguranta la rasturnare se determina cu relatia:

Fs =
M
st

M stabilitate > 1.3 M rasturnare

- momentul de stabilitate dat de fortele care contribuie la stabilitatea zidului de sprijin,

calculat fata de punctul O

momentul de rasturnare dat de toate fortele care contribuie la rasturnarea zidului de

suprafata, calculat fata de punctul O.

B b B B Ge 2 + B2 + Gt + Gdren 1 + b + B2 + Fq 1 + b + B2 2 2 2 2 5.3 3.3 3.3 + 386.1 + 1 + 1 + 25.74 + 1 + 1 Mstabilitate = 165.6 1.5 + 127.2 2 2 2 Mstabilitate = 2088.55 kN m
Mstabilitate = Mrasturnare =

Pa x

x=

Pa1

h h h + Pac + Paq 3 2 2 Pa1 + Pac + Paq

1 1 H e k a = 17.17 6.9 0.44 = 26.06 2 2 Pac = q H e k a = 7.8 6.9 0.44 = 23.68 Pa1 = Paq = 2 c H e k a = 2 17 6.9 0.44 = 155.6 x= 26.06 7.5 7.5 7.5 + 23.68 + 155.6 3 2 2 x = 3.59m 26.06 + 23.68 + 155.6

Mrasturnare = 69.07 3.59 = 247.96kN m

Fs =

2088.55 = 8.4 > 1.3 247.96

4. Verficarea presiunilor pe talp

Actiunea compusa a fortelor care actioneaza asupra zidului se transmite catre terenul de fundare prin intermediul talpii acestiua.Se face reducerea fortelor in raport cu centrul de greutate al talpii. Deoarece asupra talpii zidului actioneaza o compresiune excentrica (datorata compunerii fortelor verticale cu cele orizontale), trebuie calculata aceasta presiune si verificat sa nu depaseasca presiunea conventionala de calcul, determinata conform prevederilor STAS 3300/2-85. Pentru pamanturile necoezive, presiunea conventionala de calcul se stabileste in functie de granulozitate si umiditate, iar pentru cele coezive, in functie de indesare (exprimata prin valoarea indicelui proilor e) si de umiditate, respectiv consistenta (exprimata prin valoarea indicelui de consistenta Ic). Admitand variatia liniara a presiunilor pe talpa, valorile extreme ale acestei presiuni sunt date de relatiile:

Pmax = Pmin =

A V A

V + M
W

1.2 p conventional

M >0 W

Pmax va fi in punctul O , iar Pmin va fi in punctul B A - aria talpii fundatiei M momentul tuturor fortelor care actioneaza asupra zidului de sprijin calculat fata de punctul O ( centrul talpii fundatiei) W modulul de rezistenta al talpii fundatiei

b B B B B B Ge B2 Gdren 1 Fq 1 + Pa x 2 2 2 2 2 2 1 5.3 5.3 3.3 5.3 3.3 1 386.1 M = 165.6 25.74 + 69.07 3.59 2 2 2 2 2 2
M= M = 26.45 kN m

A = B 1 = 5.3m 2 W = B 2 h 5.3 2 1 = = 4.68m 3 6 6 p conventional = p conventional + C B + C D p conventional = 310kPa B > 5m C B = 0.2 p conventional D f < 2m C D = p conventional C B = 0.2 310 = 62 C D = 310 p conventional 1.5 2 = 38.75 4 = 310 + 62 38.75 Df 2 4

p conventional = 333.25kPa Pmax = Pmin 704.64 26.45 + = 138.60 < 1.2 333.25 = 399.9 5.3 4.68 704.64 26.45 = = 127.29kPa > 0 5.3 4.68
Zidul de sprijin se verifica in toate cele trei situatii.

5. Armarea zidului de sprijin

Seciunea 1 1 (Elevaie)

Se cunosc: -

clasa betonului C20/25 marca oelului PC52 - Ra = 300 N/mm2 - Rc = 15 N/mm2 Se calculeaz momentul: M=

Pa1

He H H + Pa 2 e Pa 3 e 3 2 2

1 1 H e k a = 16 6.5 2 0.44 = 148.72 2 2 Pa 2 = q H e k a = 7.8 6.5 0.44 = 22.30 Pa1 = Pa 3 = 2 c H e k a = 2 17 6.5 0.44 = 146.6 M e = 342.06 + 76.93 505.77 = 86.78kNm
M = 86.78 kNm

1. Se alege a = 40 mm; 2. Se calculeaza h0 = h a = 1000 40 = 960 mm; M 86.78 10 6 = = 0.006 ; 3. Se calculeaza m = b h02 Rc 1000 960 2 15 4. mb = 0.40 ; 5. Se verifica indeplinirea conditiei m < mb se verifica; 6. Se calculeaza = 1 1 2m = 1 1 2 0.006 = 0.006 ; Rc 15 nec = 0.006 1000 960 = 288mm 2 = 2.88cm 2 ; 7. Se calculeaza A a = b h0 Ra 300 8. Se calculeaza procentul de armare p =
nec Aa 288 100(%) = 100 = 0.0.3% ;. b h0 1000 960

Intrucat procentul de armare calculat este mai mic decat procentul minim de armare 0.15% atunci se recalculeaza aria de armatura cu pmin=0.15% 9.

Aa =

p min 0.15 ef b h0 = 1000 960 = 1440mm 2 Aa = 1524mm 2 618 100 100

10. Se calculeaza distanta dintre bare

d=

b 2a nr.bare 1000 2 40 6 18 = = 162.4mm < d max = 250mm nr.bare 1 5

Sectiunea 1 2 ( Talpa fundatiei) Se cunosc: clasa betonului C20/25 marca oelului PC52 Ra = 300 N/mm2 Rc = 15 N/mm2 Se calculeaz momentul:

( B + b ) ( Pmax Pmin ) B +b B = 2 x= 2 = 4.26kPa Pmax Pmin x B

p 0 = Pmin + x = 127.29 + 4.26 = 131.55kPa ( P p0 ) B1 2 B1 B B B M = max + p 0 B1 1 Gdr 1 Fq 1 2 3 2 2 2 (138.6 131.55) 3.3 2 3.3 + 131.55 3.3 3.3 386.1 3.3 25.74 3.3 = 62.34kNm M = 2 3 2 2 2
M = 62.34 kNm 1. Se alege a = 40 mm; 2. Se calculeaza h0 = h a = 1000 40 = 960 mm;

3. Se calculeaza m =

M 62.34 10 6 = = 0.0045 ; b h02 Rc 1000 960 2 15

4. mb = 0.40 ; 5. Se verifica indeplinirea conditiei m < mb se verifica; 6. Se calculeaza = 1 1 2m = 1 1 2 0.0045 = 0.0045 ; Rc 15 nec = 0.0045 1000 960 = 216.45mm 2 = 2.165cm 2 ; 7. Se calculeaza A a = b h0 Ra 300
nec Aa 216.45 100(%) = 100 = 0.023% 8. Se calculeaza procentul de armare p = b h0 1000 960

Intrucat procentul de armare calculat este mai mic decat procentul minim de armare 0.15% atunci se recalculeaza aria de armatura cu pmin=0.15% 9.

Aa =

p min 0.15 ef b h0 = 1000 960 = 1440mm 2 Aa = 1524mm 2 618 100 100

10. Se calculeaza distanta dintre bare

d=

b 2a nr.bare 1000 2 40 6 18 = = 162.4mm < d max = 250mm nr.bare 1 5