Sunteți pe pagina 1din 5

EVOLUTIA MACROECONIMICA A ECONOMIEI GERMANIEI Din punct de vedere economic, Germania, se numara printre cele mai dezvoltate tari

din lume, cu un nivel inalt al productiei si productivitatii, precum si al veniturilor, dar si cu un sistem perfectionat de prestatii sociale si un standard ridicat de bunastare. Este considerata a 5-a economie a lumii si cea mai mare din Europa. Germania este adesea numita motoruleconomic al EuropeiSe poate afirma ca performantele economice ale Germaniei au crescut aproape continuu, desi ritmurile nu au fost intotdeauna inalte. Consolidarea bugetului federal, prin majorarea cotei TVA, reducerea subventionarii unor sectoare economice, imbunatatirea conditiilor de incasare a taxelor si impozitelor, diminuarea cheltuielilor publice, reducerea cheltuielilor de somaj si altele. Reforma sistemului de impozitare a intreprinderilor, prin reducerea treptata a cotelor de impozitare, de la 39% la 30%, atragerea investitorilor din tara si din strainatate, tratamentul egal al investitorilor, o mai mare transparenta la participarea tuturor inteprinderilor la licitatiile publice. Reforma in domeniul sanatatii, prin marirea varstei de pensionare de la 65 la 67 de ani, reducerea contributiei lunare pentru pensie. Flexibilizarea pietei muncii, prin identificarea unei formule adecvate pentru a imbina munca celor tineri cu cea a celor in varsta, crearea de conditii cadru pentru imbunatatirea structurii demografice, restructurarea sistemului de salarizare,perfectionarea pregatirii profesioanale pentru reducerea somajului, modificarea conditiilor pentru intrarea in somaj si altele. Retragerea treptata a statului din economie, pentru diminuarea cheltuielilor de la bugetul federal si reducerea subventiilor In incercarile Guvernului German de a amortiza efectele crizei, acesta a injectat aproape 81 de miliarde de euro pentru a ajuta cea mai mare economie a Europei sa treaca cu bine peste criza financiara si economica cu care se confrunta. Aceste 81 demiliarde de euro au fost alocate prin intermediul a doua pachete de stimuli economici: Primul pachet de stimuli economici, in valoare totala de 31 miliarde de euro, a mers spre Asigurarea locurilor de munca prin consolidarea cresterii, acesta a cuprins 4 seturi de masuri, incluzand pasii necesari pentru a aduce scutirea de taxe pe termen scurt companiilor; furnizarea de imprumuturi pentru companiile mari, stimulente si instrumente de finantare pentru IMM-uri prin intermediul Bancii Germane pentru Dezvoltare; extinderea investitiilor publice si acordarea de scutiri de taxe menajelor. Al doilea pachet de masuri anticriza prevedea furnizarea de 50 de milarde de euro. Dintre care 18 miliarde vor fi directionate catre constructia si repararea de scoli, universitati, spitale,cai navigabile, reteaua feroviara si drumuri dar si spre extinderea si consolidarea retelei IT a Germaniei. Pachetul prevede de asemenea stimulente specifice pentru unele sectoare industriale. De exemplu, industria auto va primi ajutoare pentru a intensifica procesul de cercetare si inovare destinate sa dezvolte o tehnologie moderna in industria auto (vehicule cu motoare hibride). Taxa auto va fi modificata pentru a incuraja reducerea emisilor de dioxid de carbon iar guvernul va acorda o prima decasare in valaore de 2500 euro celor ce vor achizitiona autovehicule noi renuntand astfel la modele mai vechi de 9 ani. Deasemenea companiile care dezvolta tehnologii ecologice si eficiente vor beneficia de

stimulente financiare. In cele din urma pachetul ofera si reduceri ale contributiilor angajatorilor si angajatilor la bugetul asigurarilor sociale de sanatate si la somaj. Contribuabilii vor beneficia scutiri de taxe mai multe si de bonusuri pentru familiile care contin copii. Toate aceste masuri luate impreuna inseamna vesti bune pentru companiile ce se gandesc sa investeasca in Germania.Guvernul federal va continua aceasta politica de incurajare a investitiilor si crearea de oportunitati in special pentru companiile de cercetare, dezvoltare si inovare. Taxele mai mici s-ar putea traduce in majorarea consumului intern si cresterea cererii. Produsul Intern Brut Incepand cu anul 2008, criza financiara a inceput sa se faca puternic simtita si inGermania. Economia germana a inceput sa se contracte, deoarece exporturile, pe care economia germana este bazata si de care este dependenta, au devenit negative, ceea ce a condus la o contractie mai mare de 2% a PIB-ului real. In anul 2009 Germania a realizat un PIB de 2404,40 mld euro, cresterea economica fata de anul precedent fiind de -5%. Totusi economia germana si-a revenit rapid dupa recesiunea din 2009 inregistrand in 2010 o crestere economica de 3,6%. Exporturile de bunuri si servicii au scazut cu mai mult de 16% in2009, fapt ce a cauzat direct micsorarea excedentului comercial al Germaniei de la 7,5% din PIB in 2008 la sub 5% in 2009. Somajul in Germania nu a reprezentat asa o mare problema ca in alte sate, avand valori surprinzatori de mici datorita masurilor luate de Guvernul german si de Agentia Federala a Muncii. Potrivit unui raport emis de Agentia Federala a Muncii, in 2010, 3,14milioane de nemti nu aveau un loc de munca, insemnand o rata a somajului de 7,5% . Inflatia Rata inflatiei in Germania a fost raportata la 1,9% in ianuarie 2011. Din 1992 pana in2010, rata medie a inflatiei in Germania a fost de aproximativ 2% atingand un maxim istoric in luna mai din anul 1992 de 6,4% si un minim record de -0,4% in iulie 2009. O rata mica a inflatiei, datorata scaderii preturilor la energie si al diminuarii volumului activitatii economice, ar trebuii sa atenueze impactul asupra venitului real disponibil care a stagnat in 2009 si in 2010 a crescut usor. Economiile de precautie sunt susceptibile a creste si ele si se anticipeaza si o crestere a ratei de economisire a menajelor datorata pierderilor de pe piata financiara si deficitelor tot mai mari legate de sectorul public. Datoria Publica Datoria publica cuprinde totalitatea sumelor imprumutate de autoritatile publice centrale, de unitatile administrativ teritoriale si de alte entitati publice, ramase de rambursat la un moment dat. Gradul de indatorare a tarii la un moment dat se determina prin raportarea soldului datoriei publice la produsul intern brut. Altfel spus, daca datoria publica ar trebui rambursata integral in anul de referinta, cat din PIB ar trebui utilizat. Acest indicator are o valoare pur teoretica, deoarece nici o tara nu ar putea aloca intregul PIB amortizarii datoriei publice, ci numai partea din acesta care ramane dupa efectuarea prelevarilor absoluti ndispensabile la fondul de consum si la formarea bruta de capital.In anul 2009, datoria publica germana a fost raportata la nivelul de 64,3% din PIB iar in 2010 la 68,62 % din PIB, potrivit unui raport al Fondului Monetar International. In 2015,datoria publica a Germaniei este estimata a ajunge la 74,80% din PIB. Bugetul de stat Bugetul de stat s-a situat aproape de pozitia de echilibru in 2008, la fel ca 2007. Veniturile bugetare au beneficiat de cresterea taxelor directe pe venituri, reflectand o inca relativ solida situatia pe piata fortei de munca. Oricum, bugetul a fost afectat de o reducere a contributiei

la asigurarile de somaj si de rambursarea unei taxe referitoare la indemnizatiile acordate navetistilor (conform unei hotarari adoptate de Curtea Constitutionala Federala). Cheltuielile bugetare s-au diminuat datorita scaderii alocatiilor pentru ajutoarele de somaj, ca urmare a atenuarii somajului. Pe de alta parte, au aparut cheltuieli suplimentare rezultate din ajustarea pensiilor si a operatiunilor de sprijinire a bancilor gemane.Ca o consecinta a recesiunii economice, bugetul de stat a fost proiectat sa atinga un deficit de aproape 4% din PIB in 2009 si de aproximativ 6% din PIB in 2010. Deficitul este prevazut a se mari, datorita pierderii de venituri fiscale si a majorarii cheltuileilor aferente stabilizatorilor automati si celor doua pachete de stimulare fiscala.Cele mai importante masuri bugetare cu privire la capitolul venituri, in 2009, au fost: reducerea ratelor de contributii sociale ; masurile de sprijinire a veniturilor si investitiilor precum si reintroducerea alocatiilor acordate navetistilor. Cheltuieleile totale guvernamentale vor creste cu aproximativ 4% din PIB, datorita cheltuielilor suplimentare de investitii, cheltuielilor in domeniul sanatatii, de protejare amediului si de sustinere a pietei fortei de munca. In anul 2010 modificarile se asteapta sa fie inversate, pe fondul unei reduceri a contributiei Germaniei la bugetul U.E., ca urmare a unei decizii a Consiliului European referitoare la resursele bugetare proprii pentru periodata 2007-2013.In 2011, Germania a adoptat un buget care prevede reducerea cheltuielilor, planuind sa cheltuiasca in 2011 aproximativ 305,8 de miliarde de euro, suma fiind cu 4% mai mica ca in2010. Pentru prima data in Germania, bugetul pe 2011 trebuie sa fie in concordanta cu politica de reducere a datoriilor, fortand guvernul sa taie nivelul imprumuturilor cu 10 miliarde de euro anual. Consumul privat si Consumul public Consumul privat reprezinta unul dintre cele mai importante motoare ale redresarii economiei germane. Somajul tot mai scazut a crescut si apetitul consumatorilor pentru cumparaturi. Firmele cheltuiesc mai mult pentru masini noi si utilaje de productie. Expertii economici considera ca redresarea economica nu mai este sustinuta in primul rand de cererea de pe pietele externe, ci tot mai mult de cererea interna, care incetul cu incetul va deveni predomninata. Cererea interna ar urma sa creasca in 2010 cu 2,25% iar in anul urmator cu1,25%. Un rol important in impulsionarea consumului privat l-a avut programul guvernamental de reinoire a parcului auto. In ceea ce priveste consumul public, acesta a cunoscut cresteri semnificative in 2007 si 2008, aceasta crestere in consum datorandu-se in principal nevoii de a impulsiona economia. Piata germana a fortei de munca In ciuda celei mai profunde recesiuni de dupa razboi, piata germana a fortei de munca a ramas surprinzator de solida, din octombrie 2008 pana in prezent pierzandu-se doar aproximativ 200 000 de locuri de munca. Unul dintre principalele motive ale stabilitatii pietei muncii, in afara de imbunatatirea flexibilitatii ei, il reprezinta programul guvernamental privind contractele de munca pe termen limitat. Au contribuit si alti factori cum ar fi: orele suplimentare platite mai slab si reducerea timpului de lucru, care impreuna au salvat in jur de1,2 milioane de slujbe.Germania are una dintre cele mai mici rate ale somajului, desi existau estimari negative care sugerau ca odata cu instalarea recesiunii, numarul somerilor se va ridica la 5 milioane iar rata somajului va ajunge la 12%, dar piata fortei de munca a ramas stabila.Numarul somerilor s-a marit doar cu aproximativ 200 000 de persoane ajungand la 3,38 milioane. Nici chiar iarna severa care afectat Germania nu a reusit o crestere notabila asomerilor. Chiar numarul somerilor a fost pe un trend descendent din vara lui 2009. Insumand toate acestea rata somajului a crescut cu doar jumatate de

procent, ajungand la 8% in 2010. Desi sunt motive concrete pentru cea mai mica crestere a ratei somajului in Germania,un factor important a fost, fara indoiala, extinderea programului privind contractele de munca pe termen limitat. Finantarea pentru contractele de munca pe termen limitat are ca scop evitarea unei perioade prelunginte de somaj, prevenind concedierile si scutind costurile de reangajare odata ce posturile devin iar disponibile. Beneficiarii contractelor pe termen limitat primesc 60% din salariul lor net in mod diferentiat (numarul orelor normale de lucru-numarulorelor efective de lucru) de la Federal Employment Agency (BA), sau 67% daca beneficiarii contractelor au copii. La inceputul lui 2009, guvernul federal german a extins finantarea pentru contractele temporare de la 6 luni la 18 luni, iar apoi la 24 de luni in primavara lui 2009. Mai mult de atat contributiile la asigurarile sociale sunt suportate 100% de catre BA daca angajatii fac training-uri de imbunatatire a performantelor.La inceputul anului 2010, guvernul a decis sa stabileasca la 18 luni perioada de finantare pentru companiile care doresc sa se alature, in anul curent, sistemului contractelor de munca pe termen scurt. Fara acest amendament, fondurile pentru contractele de munca pe termen scurt ar fi fost disponibile doar pe 6 luni , de la 1 ianuarie 2010. Asa cum stau lucrurile acum, din 2011, BA va intrerupe politica de sprijinire a contributiilor la asigurarea sociala. Cu toate acestea, exista indicii ca guvernul va interveni din nou. Utilizareacontractelor de munca pe termen scurt a salvat, pe hartie, pana la 400 000 de locuri de munca. In Germania se observa o diferenta intre salariului unui angajat in functie de in ce parte a tarii munceste. In 2009 salariul mediu brut pe economie in Germania a fost de aproximativ 3200 de euro. Dupa cum putem observa, in Germania in 2007, 2008, anul declansarii crizei, si in anii ce au urmat, rata somajului s-a mentinut oarecum constanta osciland in jurul unei valori de7,5%, exceptie facand anul 2008 cand rata somajului a atins 9%.Piata fortei de munca in sumeaza totalul numarului persoanelor angajate plus totalul numarului persoanelor fara un loc de munca dar care sunt in cautarea unuia. In Germania, la o populatie totala de aproximativ 82 de milioane de locuitori, circa 50% se incadreaza in populatia activa de munca. Dintre aceste 43 de milioane de locuitori activi, aproximativ 3 milioane sunt someri, iar din cele 40 de milioane de perosane angajate ramase, aproximativ 4milioane sunt locuitori care isi procura venitul din desfasurarea de activitati independente. CONCLUZII Datorit excelentei cooperri ntre sectorul public i cel privat, datorit politicilor coerente, transparenei instituionale i profesionalismului investitorilor Germania nu isi pierde reputatia, aceea de a fi motorul economic al Europei si una dintre cele mai dezvoltate tari din lume. Desi la fel ca orisice alta tara in criza economica a luat masuri anticriza germanii si-au facut treaba ca la carte sporind unele sectoare care ar fi adus venituri PIB-ului si scazand cheltuielile pentru impulsionarea economiei. O metoda pe care ei au aplicat-o mi-a atras atentia aceea cu scaderea alocatiei pentru ajutoarele de somaj care aparent poate parea infima insa in combinatie cu programul guvernamental pivind contractele de munca pe termen limitat au determinat somerii sa se angajeze astfel statul tinand in fraie rata somajului, aceasta fiind o masura temporara deoarece desi numarul somerilor scade, scade insa si numarul angajatilor pe termen lung care la un moment dat ar putea deveni o problema, asta daca nu se iese din criza pana atunci. Germania este deasemenea foarte dependenta de exporturi asa ca pana la incetarea crizei oricat de mult va

creste consumul intern al ei nu isi va putea reveni complet pana cand si clientii ei vor iesi din criza. Spre deosebire de alte tari care se lauda cu o datorie publica scazuta dar care se imprumuta pentru a-si putea plati datoriile, Germania cu cei aproximativ 70% isi face treaba si ii foloseste cu cap acolo unde este nevoie impulsionand investitiile, sectorul IMM-urilor dar si cel al companiilor mari prin imprumuturi si stimulente, fonduri pentru invatamant, sanatate,dezvoltarea tehnologiilor ecologice si eficiente, a industriei.