Teoria sistemelor i Ingineria valorii.

Funcia Sistemului

Funcia sistemului
Existena

legturilor (relaiilor) dintre sistem i mediul nconjurtor poate fi accepta ca criteriu de clasificare a sistemelor. Sistemele care nu au legturi cu mediul sunt definite ca sisteme izolate, iar cele care au legturi ca sisteme deschise. Dac un sistem admite (sau accept) un numr redus de legturi cu mediul iar relaiile au un caracter excepional atunci acest sistem este clasificat ca sistem relativ izolat. n acelai timp, la analiza legturilor dintre sistem i mediu o mare importan are i natura legturilor. Dup cum sa menionat mai sus, la analiza legturilor, una din caracteristici este orientarea legturii. Se spune c o legtur orientat, dinspre mediu spre sistem constituie o intrare (input) a sistemului, iar o legtur orientat de la sistem spre mediu constituie o ieire (output) a sistemului.
Legtur Intrare (Input) Obie ct i-1 Intr are Legtur Ieire (Output) Obie ct i Ieir e Legturi mixte Obie Obie ct i-1 Intr are ct i Ieir e

Funcia sistemului. Orientarea ca scop.

Cele

de mai sus fiind spuse, putem trece i la clasificarea sistemelor din punctul de vedere al orientrii teleologice. Sistemul va fi orientat ca scop dac:
ieirea sa n mediu va induce o influen

intrarea din mediu va induce o influen

capabil s satisfac un scop predeterminat prin modificare de stare a sa;
Obie ct i Intr are starea 1 starea 2

capabil s satisfac un scop predeterminat prin modificare de stare a altui obiect; starea 1
starea 2 Obie ct i1
Ieir e Obie ct i2

Sistem analizat
Exemplu. Maina de splat este orientat ca scop prin ieirea sa i obiectul complex rufe murdare trece n starea rufe aparte i murdrie aparte

Sistem analizat1

Sistem analizat2

Exemplu. Un fier de clcat este orientat ca scop prin intrare (energie electric) i i modific starea din rece n fierbinte

n caz general sunt posibile orientri ca scop i prin intrri i prin ieiri, dar pe diferite canale. Exemplu. O pomp ermetic de ap (Moldovahidroma SA) prin ieire este
orientat ca scop prin modificare de stare a altui obiect a apei pompate, iar prin intrare este orientat ca scop prin modificare propriei stri se rcete.

Funcia sistemului. Obiectiv.

Cum

toate sistemele deschise induc influene prin ieirile lor n mediu, dar nu toate sunt orientate spre un scop, aceast clasificare va trebui s in seama de modul de stabilire a scopului, care nu este un proces obiectiv. Unul i acelai sistem poate fi att orientat, ct i neorientat ca scop, dup natura scopului folosit drept criteriu. Pentru aprecierea sistemului din punct de vedere al influenei asupra mediului la diferite nivele de generalizare se folosesc mai multe noiuni: obiectiv, scop, sarcina i funcie. n general, prin obiectiv se nelege un bun (sau stare) care poate fi realizat sau obinut prin aciune (efort, strduina); Obiectivul are caracter imaginar, formulat mintal, realmente inexistent.
Obie ct i starea Obie 1 ct i1 Ieir e CE? - starea 2 Obie ct i2

Obiec tiv

Intr are

starea 1

CE? - starea 2

Obiec tiv

Sistem analizat1

Sistem analizat2

Sistem analizat

Funcia sistemului. Scop.

Obiectivul

d rspuns la ntrebarea CE i nu cere rspuns la ntrebrile: DIN CE,

CUM. Obiectivul, ca o categorie calitativ este legat de ndestularea necesitilor i, deci, este formulat n termenii i /sau sub forma corespunztoare: reducerea turaiei, iluminarea, marfa s fie n depozitul A, piesa s fie prelucrat cu precizia cutare, temperatura n camer s fie 20oC, murdria s fie separat de rufe, asfaltul s fie compactat la parametrul cutare, etc. Prin scop s nelege un anumit obiectiv care poate fi atins prin utilizare de mijloace. Obiec Adic scopul este obiectivul CE? tiv CE? starea 2 mbogit cu mijloace. Obiec Obie starea 2 CUM CUM tiv Sistem ct i2 Obiectivul d rspuns la 1? 1? analizat2 ntrebarea CE i admite mai multe ci de atingere a lui prin diferite aciuni, toate fiind egale n drepturi; Dac obiectivul d rspuns la ntrebarea CE , orientarea ca scop adic scopul d rspuns la dou ntrebri: CE i CUM.

Funcia sistemului. Scop.

Formularea

scopului necesit alegerea mijlocului din multe posibile, astfel calea, sau rspunsul cum? s fie univoc

starea Obie 1 ct i1 Ieir e

CE? - starea 2 Obie CUM ct i2 ?

SC OP
Obiec tiv

Obie ct i Intr are

SC OP
CE? - starea 2 CUM ?

starea 1

Obiec tiv

Sistem analizat1

Sistem analizat2

Sistem analizat

Astfel, dac Obiectivul este o categorie cu semnificaie general, care nu poate fi strict identificat ca ieire a unui sistem, atunci Scopul are o semnificaie orientat ce indic mijloace i metode i, ca atare, permite elaborarea raionamentelor pentru alctuirea i optimizarea sistemelor.

Funcia sistemului. Sarcin.

Sarcina

va devia din Scop. In acest context, sarcina se definete ca fiind diferena ce urmeaz a fi acoperit (parcurs, depit) prin aciunea ntre o stare iniial dat i o stare final posibil, anticipat mintal.
Sarcin Sco
starea Din CE? - starea CE? - p 2 Obie 1 Obie CUM ct i1 ct i2 ? Ieir e Obie ct i Intr are Din CE? - starea 1 CUM ?

Sarcin
Obiec tiv Sco CE? - p starea
2

Obiec tiv

Sistem analizat

Sistem analizat1

Sistem analizat2

Un anumit scop va putea fi atins prin realizarea uneia sau mai multor sarcini.
Din CE? - starea 0 Obie CUM ct i0 ?

Sarcin 0-1

CE? - starea Din 1 CE? - starea CE? - starea 2 Obie 1 Obie CUM ct i1 ct i2 ?

Sarcin 1-2

Obiec tiv

Exemplu. O pies poate fi fcut realiznd succesiv sarcini: metal topit semifabricat turnat; semifabricat turnat pies prelucrat mecanic.

Funcia sistemului. Purttor de sarcin.

Sarcina

reprezint o continu concretizare a modului de ndestulare a necesitilor i rspunde la trei ntrebri: CE?, CUM? Din CE? Sarcinile vor fi transmise purttorilor de sarcini spre realizare iar purttorii vor fi, n mod necesar, sisteme orientate ca scop.

Sarcin Sco
starea Din CE? - starea CE? - p Obie 2 Obie 1 CUM ct i1 ct i2 ? Ieir e

Purttor de sarcin, obiect i sistem orientat ca scop

Obie ct i

Sarcin Sco CE? - p starea

2

Obiec tiv

Intr are

Din CE? - starea 1 CUM ?

Obiec tiv

Sistem analizat

Purttor de sarcin, sistem analizat sistem orientat ca scop

Sistem analizat1

Sistem analizat2

Funcia sistemului
Funcia

caracterizeaz proprietatea sistemului de a efectua transformrile necesare acoperirii diferenei dintre o stare iniial real i o stare final tot real. Observaie. Iniial obiectivul a fost definit ca un bun o stare imaginar. Odat ce se gsete un sistem capabil s realizeze o sarcin obiectivul imaginar se transform n stare final real Astfel, n timp ce sarcina definete o cerin (o datorie ce urmeaz a fi ndeplinit), funcia definete starea real prin care se poate realiza sarcina, adic este un rspuns cerinei.
Sarcin
Din CE? - starea 2 1 Obie CUM ct i1 ? Ieire -

Purttor de sarcin, obiect i sistem orientat ca scop

Obie ct i

Sarcin

Sco CE? - p starea

Obie ct i2

Obiec tiv

Intrare -

Sistem analizat

func ie

Proprietate semni-ficativ Obiect i1 Proprietate

Ob iec t i1

Purttor de sarcin, sistem analizat sistem orientat ca scop

Crearea sistemului orientat ca scop
Ob iec t i1

Sistem analizat1

funci e

Din CE? - starea 1 CUM ?

Sco CE? - p starea

2

Obiec tiv

Sistem analizat2

semnifica-tiv Sistem analizat

Sistem analizat

Legtur substanial Sistem analizat Obiect i1, FUNCIE Sistem analizat

Proprietile semnificative ale sistemului analizat i Obiectului i1 fac posibil stabilirea legturii, care i reprezint funcia sistemului analizat. Pentru cazul 2 - similar

Funcia sistemului
Noiunea

de Funcie, de regul este utilizat n sensurile: Aciunea sistemului, reacia lui la mediu; Mulimea strilor ieirilor din sistem, Proprietatea sistemului desfurat n dinamic, Proces de atingere a unui scop, Aciunile coordonate reciproc ntre elementele sistemului, Traiectoria micrii sistemului descris matematic, etc. Funciile reflect comportamentul sistemului, comportament ordonat, organizat i reglementat Funciile sunt caracteristice sistemului i elementelor lui, funcia sistemului fiind rezultatul integrat al funcionrii elementelor (funcionrii interne). Dependena funcional are loc ntre: elementele sistemului, elementele sistemului i sistemului integru, sistemul integru i alte sisteme din mediu, sistemul integru i suprasistem.

Funcia sistemului
Pentru

a efectua analiza funciilor, n primul rnd se cere o clasificare a funciilor, care ar demonstra i argumenta caracterul activ al sistemului. Dup dependen msura aciunii sistemului asupra mediului, dup caracterul interaciunii cu alte sisteme funciile pot fi: active, pasive, de deservire, de opunere, de nghiire, de transformare, de adaptare; Dup componen: simple, complexe; Dup caracterul de manifestare: clar vzute, ascunse; Dup coninut: de scop, de rol, de aciune; Dup caracterul determinrii n timp: provizorii, permanente; Dup atitudine a fa de sistem: externe, interne; Dup caracterul aciunii: continue, discontinue; Dup consecine: pozitive, neutrale, disfuncii; Dup traiectoria realizrii: liniare, neliniare; Dup numrul de variabile (parametri): cu o variabil, cu mai multe variabile.