Sunteți pe pagina 1din 8

MIHAI EMINESCU 15 IANUARIE SCRISOAREA aIII-a (rezumat) Mihai Eminescu a scris numeroase pagini de literatura,poezi in special Scrisoarea IIIcare

a fost publicata la I mai 1881 in revista Convorbiri literare unde poetul a si debutat. In Scrisoarea III aapare unul dintre vievozii care au intruchipat miracolul romanesc ,devenind simbol al luptei unui popor pasnic,dar neinfricat impotriva unor cotropitori trufasi.Primele sase versuri infatiseaza sosirea armatelor dusmane.Ieniceii,copii de suflet ai lui Allah si spahii;;,in numar coplesitor ,ca o invazie de lacuste Vin de-ntuneca pamentul,in sunet de fanfara si prezenta ostii romane contopita cu cadrul de stejar.Intalnirea celor doi conducatori,precedata de solii de pace a domnitorului muntean ,pierde din solemnitatea datorita infatisarii modeste a lui Mircea Cel Batran:Un batran atat de simplu ,dupa vorba ,dupa port.Urmeaza dialogul in care se realizeaza portretul celor doi.Baiazid I se adreseaza lui Mircea necuvincios ca si cum ar fi un om oarecareTu esti Mircea?si il ameninta a schimba coroana intro ramura de spininseamna a risipi cu desavarsire o tara si un popor ,lasand in urma pustiul in care cresc doar spini. Mircea cel Batran ureaza bun venit lui Baiazid ,ca un oaspete, si refuza cu hotarare sa i se spuna fara trufie ba chiar magulind trufia sultanului:Sa ne dai un semn si noua de mila Mariei tale. In inchieere ,el invoca seninatatea in fata destinului romanesc :Ce e scris si pentru noi\Bucurosi le-am duce toate ,de e pace ,de-I razboi.Sultanul confunda modestia lui Mircea dorinta de pace ce-l caracterizeaza ,intelepciunea unui domnitor ce vrea sa evite varsarea de sange ,de slabiciunea si cutezarea de neingaduit a unui nevolnic.Sultanul era beat de propia lui glorie, atunci cand isi descrie victoriile.De aceea sultanul slaveste stralucireacruciatilor si multimea lor;S-a-bracat cu zale lucind precum cavalerii din Malta\Popa cu ale lui trei coarne,puse una peste alta .Confruntarea seamana cu o lupta a fortelor dezlantuite ale naturii:Fulgerele adunat-au contra fulgerului care \In turbarea-i furtunoasa a cuprins Pamantul si marea. Dusmanii sultanului se strang precum raurile din toate partile lumii,parand a zgudui temeliile lumii ca un cataclism natural :Zguduind din pace adanca ale lumii Inceputuri\innegrind tot orizontul cu a lor zeci de mii de scuturi\Se miscau ingrozitoare ca paduri de lanci si sabii\Tremura neinspaimantata marea de-a lor corabie ..Mai departe observam ca definindu-se pe sine ,Mircea isi caracterizeaza de fapt poporul Nu e om de rand ,el este Domnul Tarii Romanesti\Eu nu ti-as dorii vreodata sa ajungi san e cunosti.constructile tactice,elementele de relatie ,in versiunile,anumite repetitii sugereaza efortul axpresiei de a prinde ritmul miscarii.O limba pare arhaica i-ar fi fost straina cititorului .Apare insa si arhaismele necesare:Ienicerii,spahii,.Actiunea are loc int-un ceas .Seninatatea antepenultimului vers care cotrasteaza cu incrancenarea bataliei ,exprima dispretul poetului fata de tot ce este pleava,si vanturare-risipire,nestatornicia.Intregul text din scrisoarea aIII a se bazeaza pe

antiteza deoarece Eminescu prezinta doua atitudini itre care nu poate exista medierea,impacare.

Figuri de stil
.si ganditor ca miazanoapte -comparatie .vrajba de sange-epitet .pat aurit-epitet .parul ei cel galben-personificare .ca aurul de frumos-comparatie .fata alba ca argintul-comparatie .ca o marmura vie-comparatie .bolta de zid-personificare .fecior alb ca spuma laptelui-comparatie .parul balai ca razele lunei-comparatie .ca brazii codrilor-comparatie .nisip de aur-epitet .insula de smarald-epitet .marnura ca laptele-comparatie .oglinda de argint-epitet .luntre aurite-epitet .haina aurita-personificare .scaune ca de catifea rosie-comparatie .mere ca de aur-comparatie

Numai poetul
Mihai Eminescu

Lumea toata-i trecatoare, Oamenii se trec si mor Ca si miile de unde, Ca un suflet le patrunde, Treeranr necontenit Sanul marii infinit Numai poetul, Ca pasari ce zboara Deasupra valurirol, Trece peste nemarginirea timpurilor In ramurile gandului, In sfintele lunci Unde pasari ca el Se-ntrec in cantari.

Poet
Mihai Eminescu Sa torni in rimele rele, Cu tactile in galopuri, Cu gandiri nemistuite Sa-negresti mai multe topuri Si cand vezi vre-o femeie Sa te-nclini pana la Pamant Si de-a sta ca sa-ti vorbeasca Sa inghiti orice cuvant Nespalat,noros sa umblii Si rufos si desucheat Toate acestea impreuna Te-arata-a fi poet

Lacul
Mihai Eminescu Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni il incarca Tresarind in cercuri albe El cutremura o barca Si eu trec de-a lung pe maluri Parc-ascult si parc-astept Ea din trestii sa rasara Si sa-mi cada lin pe piept Sa sarim in luntrea mica, Inganati de glas de ape Si sa scap din mana carma Si lopetiile sa-mi scape Sa plutim cuprinsi de farmec Sub lumina blandei lune Vantu-n trestii lin fosneste Unduioasa apa sune Dar nu vine singuratic In zadar suspin si sufar Langa lacul cel albastru Incarcat cu flori de nufar

Un luceafar
Mihai Eminescu

Un luceafar,un luceafar inzestrat cu mii de raze In viata-mi de-ntuneric a facut ca sa se vaza Eu privind ace alumina ca din visuri ma destept Si cu bratele amandoua catre dansa ma indrept Ca o zana din poveste ea e inalta si usoara

E subtire si gingase si din ochi revarsa para Iar la fata e balae,parul galben ca de cret Trandafiri pe fata are si cu zimbetul istet.

Se bate miezu noptii


Mihai Eminescu Se bate mizul noptii in clopotul de arama Si somnul vames vietii nu vrea sa-mi ieie vama Pe cai batute adesea vrea mintea sa ma poarte Sa samana intre-olalta viatasi cu moarte Ci cumpana gandirii-mi si azi nu se mai schimba Caci intre amandoua sta ne clintita limba

Aventura celor doi porumbei


Mihai Eminescu

Doi porumbei lenesi ereau Nici macar casa nu aveau Intro zi din sat ei au fost aruncati Iar porumbei au plecat rusinati Au trecut pe la oricine Sa primeasca macar O frimitura de paine Dar animalele i-au primit rar Porumbeii suparati S-au casatorit Si-au trait fericiti Asa aventura s-a sfarsit

Iar prieteni de veste si-au gasit

Miracolul lupului
Mihai Eminescu Un lup era fremecat Avea puteri greu de imaginat Toata ziu el umbla Miracol cuiva ai facea Intr-o zi o veverita A gasit Cu ajutorul lupului A doua sansa a vietii A primit Lupul bucuros a trait Deoarece visul I sa inplinit.

Curajul maimutei
Mihai Eminescu Maimutei bananele i placea Si niciodata nu primea Singurii ce banana detineau Gorilele erea Intr-o zi maimuta curaj si-a facut Si-a furat de la maimuta tot ce a putut De arunci a mancat ce ia placut

Visul privighetorii
Mihai Eminescu Privighetoarea isi dorea Toata lumea a vedea Deste munti si peste vai Sa mearga cu prieteni sai Intro zi ea a plecat Iar prieteni la plimbare si-a luat Peste tari ea a trecut Marile toate le-a vazut

Aventura greierului
Mihai Eminescu Iarna se apropia Si greierele de foame murea Toata vara a cantat Asa greierele in aventura a plecat Merge tot o luna Merge doua Si gaseste o casuta De stul de micuta Iarna acolo si-a petrecut Cum a putut a facu Dar iata ca vara a trecut Si greierele a fost omorat De o ratata ce la doborat Asa aventura sa sfarsit Iar greierele a murit

Iubire de catel
Mihai Eminescu O catea stia ce este iubirea Ea sa indragostit de un dalmatian Cainele simtea la fel Asa sau casatorit peste un an Viata lunga au avut Tot timpul impreuna si-au petrecut Pana cand cateaua la inselat Asa relatia lor s-a terminat.