Sunteți pe pagina 1din 7

Fundatia Ecologica Green Sibiu Specializarea Asistent Medical Generalist

DISCIPLINA: EDUCATIE PENTRU SANATATE TEMA: EFECTELE NEGATIVE ALE CONSUMULUI DE TUTUN ASUPRA ORGANISMULUI

Prof. coordonator

Elev: Partemare Antonela

Macarie Liliana
I. NOTIUNI INTRODUCTIVE

AMG 1C

Desi, s-ar parea ca se stie tot despre consecintele fumatului, an de an se fac noi descoperiri care determina cresterea evidenta a preocuparilor pentru campania antitabagica.Fumul tigaretei apare in urma combustiei incomplete a, tutunului. Combustia tutunului este completa numai in portiunea arzanda a tigaretei unde temperatura atinge aproximativ 850C si concentratia oxigenului este suficienta, Pe masura ce ne departam de aceasta zona, concentratia oxigenului aerian scade si combustia devine incomplete. In consecinta, rezulta compusi din ce in ce mai putin oxidati. Fumul de tutun este un amestec extraordinar de complex care prezinta o faza gazoasa compusa din vapori necondensati gaze si o faza eu caracter de aerosol continand substantele volatile si particule . Fumatul rezultat din arderea unei tigarete se imparte in doua curente distincte: curentul prim (adica fumul aspirat de fumator direct din tigareta si curentul secundar care se imprastie in atmosfera intre aspiratii si este inhalat atat de fumator cat si de cei din jurul sau. Dorinta unor nefumatori de a evita atmosfera locurilor unde se fumeaza este justificabila . Expunerea regulata la o atmosfera incarcata cu fum de tigara ar putea creste cu o treime frecventa cancerului pulmonar la persoanele care nu au fumat niciodata. Persoanele cu boli ale arterelor inimii (coronarele) risca o agravare a unui eventual atac de cord (angina pectorala, de efort), daca acesta survine cat timp bolnavul este intr-o atmosfera cu oxid de carbon rezultat din arderea tigarilor. Cantitatile moderate de nicotina inhalate de nefumatori nu par sa aiba importanta medicala. Copiii parintilor care fumeaza acasa fac mai frecvent infectii ale cailor respiratorii superioare. Este clar ca cel putin o parte a nefumatorilor nu trebuie sa tolereze fumatul in locurile, in special prost aerisite, in care sunt obligati sa stea mai multe ore (birouri, vagoane C.F.R.apartamente etc.). In ceea ce-i priveste pe fumatori,cele de mai sus constituie motive in plus pentru a se lasa de fumat. Cititorul va fi probabil uimit sa afle ca in fumul de tutun,exista aproximativ 4.000 de componente. Ele pot fi clasificate : 1. hidrocarburi aromatice dintre care unele pot genera cancere; 2. terpene si esteri, primele fiind implicate in geneza cancerelor; 3. alchene si alcani, ultimii fiind banuiti ca ar fi cancerigeni; 4. compusi nitrati heterociclici dintre care mai important sunt nicotina,nornicotina,dibenzacritina ;
2

5.fenoli; 6.aldehide si cetone; 7. steroizi; 8. epoxizi (peroxizi si lactone); 9 .nitrosamine care sunt cancerigene ; 10. vapori continand oxigen, azot, argon, hidrogen,bioxid si oxid de carbon ; 11. nitrati; 12.radicali organic,izotopi radioactivi ; 13.insecticide; 14 aditivi; 15 metale; 16 eventual virusuri cancerigene.

II. BOLILE PROVOCATE DE FUMAT Pe baza a peste 50 de studii, putem afirma ca : a)cancerul bronho-pulmonar este mult mai frecvent la fumatori comparativ cu nefumatorii; b)frecventa cancerului bronho-pulmonar este direct proportional cu numarul de tigari fumate ; c)cancerul bronho-pulmonar apare in special la fumatorii de tigarete,gudronul de tutun ar contine compusi cancerigeni ; d)cresterea numarului fumatoarelor determina si cresterea mortalitatii prin cancer pulmonar la femei conform datelor lui Wald (1976); e)numarul fumatorilor morti in urma unui cancer bronho-pulmonar este de 10,8 ori mai mare decat cel al nefumatorilor morti in urma acleiasi boli. Fumatul creste destul de mult si riscul de cancer de laringe si de vezica urinara; f)abandonarea fumatului determina scaderea agresiva a riscului de a face un cancer bronho-pulmonar. Deasemenea impreuna cu alti factori (vremea nefavorabila, infectii acute respiratorii), fumatul favorizeaza aparitia unor boli respiratorii necanceroase : laringo-faringita, laringita, bronsita cronica. Emfizemul pulmonar determina o stanjenire a circulatiei sanguine prin plamani. In consecinta, inima trebui sa faca eforturi mai mari decat cele obisnuite pentru a a sigura o buna circulatie a sangelui, ceea ce duce la obosirea ei. Bolnavii acestia mor prin sufocare sau insuficienta cardiaca.
3

Fumatul accelereaza imbatranirea plamanilor. Poate ca fumatorilor ar trebui sa li se spuna ca abandonand fumatul isi intineresc plamanii! Poate ca ideea de a intineri li se va parea mai atractiva decat cea atat de banala de a evita o moarte prematura! Se stie ca aceasta fascinatie a intineririi a asigurat printre altele, succesul unor preocupari medicale romanesti de notorietate internationala, al scolii romanesti de geriatrie. Asa cum probabil multa lume o stie, fumatul are o influenta nefasta si asupra aparatului cardio-vascular. Ball si Turner (1974) au calculat ca in fiecare an, in Marea Britanie mor cam 26 000 oameni ca urmare a unor boli cardiovasculare, la instalarea carora fumatul contribuie foarte mult, in principal boli ale arterelor coronare. Nicotina creste efortul inimii si nevoile de oxigen. De asemena, ea contribuie la instalarea arterosclerozei coronariene si complicatiilor si atacurile de cord. Cand arterele coronare sunt deja bolnave, efectul fumatului poate fi dezastruos. Mortalitatea prin boli coronariene este mai ridicata la barbatii fumatori. Ea creste odata cu numarul de tigari fumate zilnic (fig. 1).

FIGURA 1

De asemenea, mortalitatea prin deces subit este mai ridicata la marii fumatori, (fig.2) .

FIGURA 2 Oxidul de carbon reduce cantitatea disponibila muschiului cardiac in conditiile in care efortul inimii este marit de catre nicotina. Atat oxidul de carbon cat si nicotina, prin mecanisme diferite, pot accelera formarea trombilor si dezvoltarea aterosclerozei. Fumatul are numeroase efecte daunatoare asupra tubului digestiv. Fumul de tutun favorizeaza aparitia cariilor dentare, infectiilor gingivale (gingivite) si ale gurii (stomatite). La fumatori digestia gastrica este deficitara, iar pofta de mancare scazuta. In aceste conditii, aparitia gastritelor, ulcerelor gastrice si duodenale este mult favorizata, iar vindecarea lor mult incetinita sau facuta chiar imposibila. Fumatul agraveaza simptomele de colita si de suferinta hemoroidala, precum si cele de boala hepatica sau pancreatica.
5

Ca o consecinta a dereglarii digestiei si a deficitelor in absorbtia principalelor alimente, fumatorul slabeste si aspectul sau fizic este de om imbatranit inainte de vreme. Cei din jur se obisnuiesc greu cu mirosul neplacut al gurii sale. Efectele asupra sistemului nervos uman sunt, cel putin in parte, controversate. La pesti nicotina poate produce stergerea unui reflex conditionat bine fixat. Soarecii albi tinuti in atmosfera de fum de tutun prezinta dupa cateva ore tulburari de memorie evidentiabile prin faptul ca nu se mai descurca in strabaterea unui labirint. Numerosi fumatori se pIing de dureri de cap, somn neodihnitor, greutate in concentrarea atentiei, oboseala mintala, scaderea memoriei, nervozitate, zvacnituri ale muschilor dificultati in coordonarea muschilor, ameteli, nevralgii, suferinte ale nervilor periferici (polinevrite). Convingerea ca scaderea memoriei poate fi combatuta fumand il face pe fumator sa aprinda tigareta dupa tigareta. Totusi, multi specialisti admit faptul ca unele actiuni ale nicotinei asupra sistemului nervos pot imbraca un caracter de "recompensa", de "satisfactie", de "placere". O buna parte a cercetatorilor considera ca unii oameni fumeaza pentru a obtine aceste efecte recompensante ale nicotinei. III.CONCLUZII Este oare abandonarea fumatului o chestiune minora ? 80% dintre fumatori nu pot renunta definitiv la tigarete din propria initiativa, de multe ori in pofida cunoasterii riscurilor la care expune fumatul. Pe scurt, in lume sunt sute de milioane de oameni care continua sa fumeze pentru ca nu se pot dezobisnui! In ultimii ani psihiatrii si psihologii, au dat o serie de explicatii ale fortei si persistentei acestui obicei. Ele nu sunt interesante doar prin faptul ca lamuresc cel putin in parte mecanismele psihologice, sociologice si biologice ale unui comportament atat de raspandit ci si prin acela ca permit construirea de metode stiintifice de dezobisnuire, aplicabile de catre oricine. In fond este important atat sa progresezi in a sti cum se poate modela comportamentul uman cat si a reduce numarul celor condamnati sa moara prematur. . VI. BIBLIOGRAFIE

1. Daniel Costea -Abandonarea fumatului prin metode psihologice, Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti 1984