P. 1
Contactoare si ruptoare

Contactoare si ruptoare

|Views: 994|Likes:
Published by Dorin Marian
Contactoare si ruptoare
Contactoare si ruptoare

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Dorin Marian on Nov 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/28/2015

pdf

text

original

Caracteristici tehnice ale contactoarelor de curent alternativ cu miscare de rotatie

Denumirea

Tipul contactorului

Caracteristici

C.T. 25 C.T.

63

C.T. 100

C.T. 200

Tensiunea nominala, V

500

500

500

500

Curentul nominal, A

25

63

100

200

Capacitatea de rupere, A

Lau

=1,1.

Un

si cos= 0,(4)

200

504

800

1600

Capacitatea de inchidere

200

504

800

1600

Capacitatea de rupere a

contactoarelor auxiliare, A

1 A la 550 V si cos = 0,4

0,5 la L\R = 0,005 si 440 Vcc

Rezistentele

la

uzura

mecanica, conectari

1200000

Contactoare si ruptoare

12

Rezistenta la uzura electrica 1200000

Frecventa de conectare

Con/h

600

Durata de conectare

40 si 100

Numarul

de

contacte

auxiliare

2 ND + 2 NI

Contactoarele cu translatie seria AC3 formeaza o serie unitare de la 10-200 A si

functioneaza pe principiul transmiterii directe a miscarii de translatie a armaturii mobile

a electromagnetului la sistemul de contacte.

Aparatele se compun dintr-un postament, electromagnet de tip „dublu e”, suportul

contactelor fixe, subansamblul echipaj mobil, camere de stingere cu gratar deionic, bloc

contacte auxiliare cu exceptia aparatului de 10 A , 2 A la care contactele auxiliare au

aceleasi dimensiuni si pozitie pe aparat ca si contactele principale.

Contactorul AC3 de 10 A este format dintr-o carcasa din material termoreactiv care

sustine magnetul fix si bobina. Pe suportul contactelor fixe , presat din acelasi material

sunt montate contactele fixe principale si auxiliare si bornele. Magnetul mobil este fixat

de echipajul ce poarta puntile de contact. Camera de stingere presata din masa

termoreactiva de tip melamina separa faxele prin paravane. La celelalte contactoare

din serie, constructia este asemanatoare. Magnetul fix de tip „e” cu intrefier fals pe

miezul central este fixat pe un postament dintr-un material termoreactiv la aparatele de

25, 40 si 63 A si un silumin la cele de 100 si 200 A prin intermediul unor lamele elastice

si placi de cauciuc.

Bobina este fixata direct pe postament, fapt ce impiedica transmiterea socurilor de

inchidere la bobina. Suportul contactelor fixe, echipajul mobil si postamentul sunt

presate din fenoplast sau supraplast. Camerele de stingere sunt prevazute cu placute

deionice montate pe peretii din fibra si fixate in capac printr-o lamela elastica. Capacul

este presat dintr-un material rezistent la actiunea arcului electric. Pentru intreaga serie ,

spirele in scurtcircuit sunt fixate la magnetul fix prin deformarea suprafetei polare si prin

lipire, iar pastilele de contact din AgCd sintetizat sunt lipite de suporturi. Cele 2 blocuri

de contacte auxiliare poseda contacte normal deschise ( ND ) sau normal inchise ( NI )

cu urmatoarele caracteristici :

Contactoare si ruptoare

13

Curent nominal 6 A

Tensiunea nominala 500 Vca, 200 Vcc

Curent maxim de inchidere 50 la 380V si cos =0,5A la 220V si L\R=15ms

Durata de viata electrica 1 milion manevre

Durata de viata mecanica 10 milioane manevre pentru contactorul de 10A si 5

milioane pentru restul seriei

Aceasta serie de contactoare are performante superioare seriei de contactoare

cu rotatie dupa cum se vede si in tabel. In afara de aceasta serie de contactoare cu

translatie are o constructie simpla, usor demontabila, contactele sunt usor vizibile si

interschimbabile. La aceste contactoare, insa schimbarea bobinei este mai dificila, iar

gabaritele mari, socul la inchidere este foarte puternic.

Principiul de functionare

Spre deosebire de contactoare, intrerupatoarele automatese caracterizeaza prin

faptu ca, odata inchise contactele principale, ele sunt mentinute in pozitia „inchis” cu
ajutorul unui zavor mecanic numit „broasca” ; aceasta blocheaza contactele mobile la

sfarsitul cursei de inchidere si le mentine in aceasta pozitie un timp oricat de lung, fara

vreun consum suplimentar de energie.

Oricare ar fi varianta constructiva, un intrerupator automat este construit din

urmatoarele elemente componente:

-circuitul principal de curent, format din: contacte principale, contacte de rupere (

bobina de suflaj magnetic), coarne de suflaj si borne de racord la circuitul exterior,

realizate din profile de cupru.

-camerele de stingere a arcului electric, executate din materiale rezistente la actiunea

arcului electric.

-piese izolante pentru sustinerea cailor de curent si separarea fazelor, realizate de

obicei prin presare din rasini fenolice.

-mecanismul de actionare si zavorare, realizat din table si profile de otel tratate in mod

special pentru a face fata uzurilor si solicitarilor.

-cutia aparatului, executata din tablade otel la aparatele marisi rasini fenolice la

aparatele mici si intrerupatoarele tip „compact”.

-elementele de protectie : declansatoare termice , declansatoare electromagnetice

instantanee sau temporizate, iar la intrerupatoarele automate folosite pentru protectia

motoarelor si declansatoare de tensiune minima.

Contactoare si ruptoare

14

-elemente accesorii: bobine de declansare, transformatoare de curent, contacte

auxiliare.

Mecanismul de actionare si zavorare are urmatoarele functiuni:

-sa mentina intrerupatorul in pozitia inchis

-sa asigure declansarea intrerupatorului cu ajutorul unei energii , respectiv a unei forte

reduse; in acest scop, cu ajutorul unui sistem de parghii se asigura demultiplicarea

necesara a fortei.

-sa asigure declansarea libera, adica la existenta unui ordin de declansare

intrerupatorul sa nu poata fi nici inchis, nici mentinut in pozitie inchis.

-sa adapteze caracteristica cuplului rezistent la caracteristica motor.

-sa asigure la inchiderea manuala a intrerupatorului o viteza mixima a contactului mobil

Mecanism cu genunchi : a-intreruptor inchis ; b-intreruptor deschis ; 1-contact fix ; 2-

contact mobil ; 3-resort ; 4- resort care prin destindere provoaca declansarea ; 5-parghii

pentru declansarea manuala.

Intrerupatorul este definit ca fiind un aparat mecanic de conectare capabil sa inchida,

sa suporte si sa intrerupa curenti in conditii normale prestabilite si , de asemenea, sa

inchida pe o durata specificata si sa intrerupa curenti anormali, cum sunt curentii de

scurtcircuit.

Contactoare si ruptoare

15

Realizarea functiilor mentionate se obtine cu ajutorul clichetilor, mecanismelor cu

genunghi sau combinatii intre acestea.

Intreruptoarele pot utiliza pentru actionare surse de energie manuala, energia unui

electromagnet sau motor electric, energia unui dispozitiv pneumatic.

Cele mai fregvent utilizate camere de stingere sunt cele cu placi metalice.

Intreruptorul este definit ca fiind un apart mecanic de conectare capabil sa inchida,

sa suporte si sa intrerupa curenti in conditii normale si de asemenea sa inchida pe o

perioada specifica si sa intrerupa curenti anormali, cum sunt curenti de scurtcircuit.

Intrerupatoarele automate se folosesc mai ales in urmatoarele situatii:

-ca intrerupatoare principale pentru protectia liniilor si a instalatiilor electrice.

-ca aparate de conectare si protectie a unor consumatori importanti.

-ca aparate normale de conectare, acolo unde acestea suporta vibratii si socuri

mecanice importante.

Principiul mentinerii in „pozitia” a intrerupatoarelor automate prin intermediul unui

mecanism cu zavor prezinta urmatoarele avantaje:

-posibilitatea obtinerii unor capacitati de rupere mari.

-insensibilitate la variatiile de tensiune ale retelei.

-economie de energie.

-posibilitatea de a se dimensiona electromagnetul mai economic.

-rezistenta mult mai mare la solicitari prin vibratii si socuri mecanice.

- folosirea zavorarii mecanice

are insa si dezavantaje, cele mai importante fiind:

-frecventa de conectare permisa este foarte mica

-aparatul are o constructie complicata, fiind in consecinta si relativ scump.

3.1 Tipuri si caracteristici constructive

Data fiind varietatea mare a domeniilor de utilizare, se intalneste si o mare varietate a

tipurilor constructive de intreruptoare automate. Se pot distinge totusi cateva categorii

principale de astfel de aparate.

Intrerupatoarele automate de instalatii sunt dotate cu declansatoare termice si

electromagnetice pentru protectia impotriva suprasarcinilor si scurtcircuitelor.Fata de

sigurantele fuzibile, ele prezinta numeroase avantaje :

Contactoare si ruptoare

16

-posibilitatea de restabilire imediata a curentului fara a se pierde timpul necesar gasirii

si montarii unui element de inlocuire nou in locul celui ars.

-nu mai este necesar un stoc de elemente de rezerva si indeosebi se evita pericolul pe

care il prezinta pentru securitatea locuintelor si a instalatiilor, inlocuirea fuzibuilelor arse

prin fuzibile improvizate din fire groase de cupru.

-se poate obtine si o protectie eficace impotriva suprasarcinilor, lucru practic irealizabil

cu sigurantele fuzibile rapide.

-se poate regla la fata locului curentul de declansare a automatului in functie de

curentul real de serviciu al instalatiei , ceea ce imbunatateste mult eficacitatea si

operativitatea protectiei.

Intrerupatoarele automate tripolare comandate prin buton se executa pentru

intensitati nominale pana la 40A

Intrerupatoare automate in constructie deschisa se construiesc pentru curenti

nominali medii si mari, sunt comandate atat manual, cat si cu electromagneti sau

servomotoare si sunt folosite indeosebi pentru protectia circuitelor principale ale

alimentarilor cu energie din industrie.

Intrerupatorare automate compacte, in carcasa de masa plastica fenolica, se

construiesc pentru curenti nominali de ordinul sutelor de amperi; ele sunt folosite

pentru protectia circuitelor electrice din instalatiile industriale unde se impun dimensiuni

reduse ale panourilor.

Intrerupatoare automate limitatoare se construiesc pentru instalatii de ordinul

sutelor de amperi si capacitati de rupere pana la 100 kA virtuali. Ele limiteaza valoarea

curentului de scurtcircuit aparut in instalatie, reducand mult solicitarile termice si

electrodinamice la care este supusa instalatia. De aici vine si numele de „intrerupatoare

limitatoare”.Pot fi actionate manual sau cu servomotor.

Tipuri mai deosebite de aparate sunt:

- intreruptoarele automate rapide de curent continuu, dotate cu relee sensibile la panta

curentului de scurtcircuit, in vederea asigurarii unei protecti cat mai eficiente

redresorelor

- intreruptoare automate pentru ptotectia impotriva curentilor de defect, care sesizeaza

diferenta intre valorile curentilor de pe conductorul de faza si nul, diferenta care

dovedeste aparitia unei scurgeri de curent la masa (curent de defect) si deci a unei

slabiri a izolatiei. Producand intreruperea imediata a curentului atunci cand nivelul de

Contactoare si ruptoare

17

diferenta a depasit un anumit nivel, ele protejaza foarte bine impotriva electorocutati si

incendiilor

Intreruptoarele automate difera de asemenea prin modul de actionare si prin gradul

de echipare precum si prin dispozitive accesorii, cum ar fi: contacte de semnalizare,

dispozitive de actionare de la distanta, declansatoare de tensiune minima, dispozitive

de temporarizare a declansarii prin relee etc.

Instalatia de pornire a acestui motor se poate face in doua moduri:

- cu intreruptor tripolar

- cu contactor

Intreruptorul este folosit la pornirea motoarelor de putere redusa, prin a carui

infasurare circula un curent corespunzator cu valoarea maxima a curentului, admisa de

intreruptor .

Intreruptoarele utilizate sunt: pachet, parghie sau cu came, nu poate fi utilizat

intreruptorul tripolar la pornirea motoarelor de putere mare deoarece la cuplare se

formeaza arc electric intre contactele intreruptorului si acesta nu e prevazut cu camera

de stingere a arcului electric.

Pornirea cu contactor, in acest caz pe langa instalatia electrica, care alimenteaza

in mod direct motorul, mai este folosita inca o instalatie ce formeaza circuitul electric de

comanda.

Contactorul ca aparat de conectare este folosit atat in circuitul de forta cat si in cel

de comanda.

Functionare: se alimenteaza schema de forta de la sistemul trifazat, prin

sigurantele fuzibile sau alte aparate de protecti de la acestea circuitul se continua cu

contactele principala ale bobinelor releului termic si apoi se fac legaturile la motor.

Tensiunea poate fi de 220 sau 380 V in functie de tipul bobinei, in cazul in care

circuitul de comanda se alimenteaza la 220 V , atunci schema de comanda are

urmatorul treaseu: butonul de pornire, bobina contactorului, contactele de releu termic,

butonul de oprire si nul. In paralel cu butonul de pornire se leaga contactul de

automentinere, care la apasarea acestul buton se inchide si alimenteaza bobina

contactorului pana la apasarea butonului de oprire.

Se actioneaza butonul de pornire si se inchide circuitul electric dintre faza si nul, in

acest moment bobina contactorului este alimentata si se formeaza un camp

electromagnetic care va deplasa tija cu contactele contactoului, aceasta va inchide

contactele principale si contactul de automentinere. Butonul revine la pozitia initiala, dar

Contactoare si ruptoare

18

schema electrica de pornire va mentine alimentarea motorului datorita contactului de

automentinere.

Oprirea motorului se face prin actionarea butonului de oprire acesta va intrerupe

circuitul de comanda care inplicit opreste alimentarea bobinei, aceasta nu va mai

generea campul electromagnetic, tija revine la loc aducand toate contactele la pozitia

initiala.

Atat pornirea cat si oprirea motorului se poate face si manual, fara apasarea

butoanelor, prin actionarea tijei contactorului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->