TEMA PROIECTULUI

ECHIPAMENTE ALE SUBSISTEMULUI DE COMANDA: -TEMPORIZATOARE -INTRERUPATOARE -COMUTATOARE ELECTRICE -RELEE

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

CUPRINS:
Cuprins.3 Argument.............4 1.Temporizatoare.....7 2.Intrerupatorul..11 2.1.Intrerupatoare automate...11 2.1.1.Tipuri de intrerupatoare automate....13 2.1.2.Intrerupatoare automate de joasa tensiune..16 3.Comutatoare...22 3.1.Comutatoare stea-triunghi.......22 3.2.Comutatoare cu came..23 3.2.1.Domeniul de aplicare...23 3.2.2.Clasificare23 3.2.3.Conditia de mediu....25 4.Relee..26 4.1.Clasificarea releelor27 4.2.Tipuri de relee.....27 5.Principii ergonomice ....34 6. Asigurarea calitati in sistemele electrice..35 7.Sntatea i securitatea muncii la manipularea i transportul ..............37
2

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

8.Bibliografie...38

Argument
Revoluia informatic a marcat saltul de la societatea industrializat la societatea avansat informatizat (societatea informaional), genernd un val de nnoiri n tehnologie i n educaie. Japonezii au meritul de a fi definit sensul acestor micri de nnoire, brevetnd n anul 1972 termenul de mecatronic . Termenul a fost utilizat pentru a defini fuziunea tehnologic: mecanic electronic informatic. Electronica, alturi de informatica, este unul din dintre domeniile cele mai dinamice din mecatronic. Dezvoltarea electronicii s-a fcut n pai rapizi ncepnd din anul 1957, anul apariiei tranzistorului, aproape la fiecare un an i jumtate s-a dublat numrul de componente pe o placheta de siliciu, ajungnd azi la zeci de milioane de tranzistori. In contextul acestei dezvoltri spectaculoase se nscrie i domeniul microcontrolerelor (calculatorul intr-un singur chip). Utilizarea microcontrolerelor n aplicaii, la fel ca i utilizarea microprocesoarelor i calculatoarelor de proces, permite nlocuirea componentelor hard (electrice i mecanice) cu componente soft. Ori de cate ori se proiecteaz un sistem trebuie sa se aib n vedere, ca obiectiv major, nlocuirea, pe ct posibil a componentelor mecanice i electrice cu componente electronice ce au nglobate componente soft (inteligenta artificiala). Mecatronica este definit simplu tiina mainilor inteligente. Acesta este i subtitlul revistei internaionale Mechatronics, ncepnd cu primul numr din 1998. Mecatronica este tiina de grani care se ocup cu studiul integrrii tiinelor aplicative n vederea realizrii de produse. Caracterul preponderent practic al acestei tiine este subliniat i de faptul c de abia dup un deceniu de realizri n domeniu au aprut i primele abordri teoretice, inclusiv adoptarea termenului de mecatronic de specialitii japonezi. Mecatronica s-a nscut din eecul proiectrii tradiionale, n care proiectarea se desfura n etape succesive: nti se contura structura mecanic i pe aceasta se ataau ulterior prile 3

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

electronice. Volumul produsului cretea nejustificat sau, n cazul imposibilitii montrii elementelor nemecanice, proiectul era returnat echipei de proiectare mecanic.

Astfel s-a impus proiectarea integrat n echipe mixte, care s cuprind specialiti din toate domeniile: mecanici, electroniti, opticieni, experi software etc. De la bun nceput, proiectarea ine seama de toate aspectele, astfel ca integrarea organic a tuturor elementelor s se realizeze ntr-un tot unitar i cu eficien maxim.

Mecatronica este tiina de grani care se ocup cu studiul integrrii tiinelor aplicative n vederea realizrii de produse. Caracterul preponderent practic al acestei tiine este subliniat i de faptul c de abia dup un deceniu de realizri n domeniu au aprut i primele abordri teoretice, inclusiv adoptarea termenului de mecatronic de specialitii japonezi.

O definiie mai precis i mai simplist a mecatronicii, i cu care sunt de acord majoritatea autorilor, este urmtoarea: MECANICA + ELECTRONICA + SOFTWARE = MECATRONICA

Avantajul acestei definiii este concizia ei, dar prezint dou mari neajunsuri: nu exprim suficient caracterul integrator al mecatronicii, care este chiar esena acestei tiine, i apoi neglijeaz celelalte tiine aplicative.

La cealalt extrem, prin amplitudinea semnificaiei, se situeaz o aseriune ntr-un stil eliptic: Orice produs bine proiectat este un produs mecatronic. Firete c o asemenea definiie este inoperant, dar subliniaz nc o dat caracterul aplicativ al mecatronicii. Alte tiine care sunt utilizate n proiectarea produselor mecatronice sunt: optica, ergonomia, tehnologia i chiar tiinele economice (figura 1).

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

Design

Optic

Tehnologie

Ergonomie

Marketing

Mecanic de precizie

Electronic

Software

Logic Fuzzy

MECATRONIC
Figura 1

Funciile conferite de diferitele tipuri de componente ale unui produs difer dup cum urmeaz: partea mecanic asigur cu precdere transportul / transferul de materiale i energie; partea electronic realizeaz practic o transformare de informaie (sub form de tensiune electric, intensitatea curentului etc.), ignorndu-se aspectul energetic i punndu-se accentul pe fluxul de semnale; partea software, prin funciile abstracte de programare, poate fi descris ca transformatoare de date.

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

1.TEMPORIZATOARE

Sunt aparate a cror funcie este realizarea unei temporizri n cadrul ciclului de funcionare al unei instalaii. Temporizarea se poate face n mai multe moduri: la activare, la dezactivare sau la ambele momente activare-dezactivare. Temporizarea la activare dureaz ntre momentul to al iniierii comenzii pn n momentul ti al execuiei acestei comenzi. n figura 1 este prezentat schematic, iar n fig. 2 este artat n seciune un temporizator de acest tip, compus din urmtoarele elemente: droselul de cale 1 rezervorul 2 i distribuitorul 3/2 monostabil (normal nchis sau normal deschis) 3.

Fig. 1 . Simbol temporizator Modul de funcionare: Racordul P este alimentat. n momentul to cnd racordul 12 este alimentat, prin droselul 1 ncepe umplerea lent a rezervorului 2. Cnd n rezervor este atins presiunea minim necesar comutrii distribuitorului 3, la momentul ti, acesta comut i conecteaz orificiu P la A, dup ce orificiul A a fost izolat fa de R, genernd o comand n instalaie. n momentul n care dispare semnalul de comand, la t2, din racordul 12, rezervorul se golete rapid prin supapa de sens i distribuitorul comut rapid n poziia iniial.

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

Fig. 2 . Seciune prin temporizator n figura 3 este prezentat diagrama de comutare a temporizatorului suprapus cu diagrama variaiei presiunii n rezervorul 2. Reglarea duratei de temporizare se face din droselul 1, iar mrirea plajei de reglare a temporizatorului se poate face mrind capacitatea rezervorului.

Fig. 3 . Diagrama de comutare a temporizrii i diagrama de variaie a presiunii n rezervor

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

Temporizarea la dezactivare dureaz ntre momentul t1 cnd comanda a fost anulat i momentul t2 cnd temporizatorul genereaz n sistem semnalul de anulare a comenzii, deci de ncetare a execuiei acestei comenzi. n fig. 4 este prezentat schematic temporizatorul de acest tip, iar n fig. 5 diagramele de comutare i de variaie a presiunii n rezervorul 2

Fig. 4 . Simbolul de temporizare ntre momentul t1 si t2 Se observ c diferena ntre cele dou temporizatoare const n modul de conectare a supapei de sens.

Fig. 5 . Diagramele de comutare i de variaie a presiunii n rezervor

Temporizarea la activare-dezactivare, fig. 6, apare att la momentul to al iniierii comenzii (pn la momentul t1 al execuiei ei), ct i la momentul t2 al ncetrii comenzii (pn la momentul t3 cnd se produce efectul ncetrii comenzii).

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

Fig. 6 . Diagrama de comutare a temporizatorului i de variaie a presiunii n rezervor

n fig. 7 este prezentat schematic acest temporizator. Se observ c respectiva schem de temporizator se obine conectnd n serie dou drosele de cale, cu supapele n opoziie.

Fig. 7 . Simbolul de temporizator dublu cu temporizri diferite la activare i dezactivare Reglarea diferit a celor dou drosele permite obinerea unor durate de temperatur diferite, adic t1 - to t3 t2.

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

2.INTRERUPATOARELE
Intrerupatorul este dispozitivul care inchide sau deschide un circuit electric sub sarcina sau asigura declansarea la defect in retea (scurtcircuit,suprasarcini).In acest caz el este prevazut cu relee speciale de protectie.Acestea aparate electrice de comutatie si protectie realizeaza functia de inchidere,deschidere a unui cai de curent.

2.1. INTRERUPATORE AUTOMATE

Intrerupatorul automat este un aparat mecanic de conectare capabil sa inchida ,sa suporte pe o durata specifica si sa intrerupa curenti in conditii anormale(supra-sarcina,scurtcircuit). Spre deosebire de contactoare, intrerupatoarele automare sunt mentinute in pozitia anclasata cu ajutorul unui mecanism de zavorire,mecanic sau electro-mecanic,asupra carui actioneaza relee.Releele care actioneaza la suprasarcina ,de obicei sunt de tipul termobimetalic,iar releele de protectie la scurtcircuit electromagnetice.Cand releele actioneaza direct asupra mecanismului de zavorire,se numeste declansator. Intrerupatoarele automate pot fi anclasate sau declansate fie manual prin intermediul unei manete de actionare de pe aparat, fie de la distanta,comanda fiind realizata prin electromagnet de anclasare,servomotor sau dispozitiv pneumatic. Electromagnetii de anclasare raman sub tensiune un timp scurt ,dezvoltand o mare forta pentru a putea intinde arcurile antagoniste si a arma mecanismul de declansare ,deosebindu-se esential de electromagneti contactoarelor care raman conectati la tensiune timp indelungat. Intrerupatoarele automate functioneaza in general cu o frecventa de conectare redusa. Intrerupatoarele automare de joasa tensiune trebuie deci sa indeplineasca doua functii principale in schemele electrice: sa asigure continuitatea circuitului,exercitand un control asupra valorilor curentilor nominali din exploatare si sa intrerupa continuare circuitului in instalatie,in punctul de unde este montat intrerupatorul, a unor curenti care depasesc valori nominale . Unele intrerupatoare au rolul de a intrerupe continuarea circuitului in cazul scaderi tensiunii sub o anumita valoare.

10

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

Pentru realizarea functiilor de mai sus intrerupatorul trebuie sa fie compus din urmaroarele parti:cai de curent,contacte,dispozitive de stingere a arcului electric,mecanism de actionare,relee de diverse tipuri. Intrerupatoarele automate se pot clasifica dupa diferite criterii: Dupa sursa de energie utilizara la actionarea aparatului se deosebesc: -intrerupatoare cu actionare manuala,la care operatia de inchidere este efectuata exclusive prin intermerdiul unei energii manuale aplicate direct.Operatia de deschidere poate fi efectuata tot manual prin intermediul releelor. -intrerupatoare cu actionare electrica,la care energia necesara pentru inchiderea este data de un electromagnet sau unu motor electric. -intrerupatoare cu actionare pneumatica,la care energia necesara pentru inchidere este data de un dispozitiv pneumatic. Dupa timpii totali de deschidere la curent scurtcircuit se deosebesc in ordinea marimilor timpilor de deschidere ,urmatoarele tipuri: -intrerupatoare limitatoare,la care timpul total de deschidere nu depaseste 5 ms si care limiteaza astfel valoarea de varf al curentilor de scurtcircuit.Cand intrerupatorul limatator este echipat cu un declansator special ,se numeste ultrarapid si poate fi utilizat si la intrerupatoarele curenului continuu. -intrerupatoare rapide,la care timpului total nu depasesti 10 ms. -intreruparoare normale,la care timpul total de deschidere este pana la 100 ms. Dupa felulu curentului ce strabate caile principare de current ,se deosebesc: -intrerupatoare pentru curent alternative -intrerupatoate pentru curent continu -intrerupatoare pentru curent alternativ si continuu. Dupa tipul releelor sau declansatoarelor cu care sunt echipate se utilizeaza: -intrerupatoare echipate cu relee sau declansatoare termice pentru declansarea la suprasarcina

11

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

-intrerupatoare echipate cu relee si declansatoare electromagnetice pentru declansarea la scurt circuit -intrerupatoare echipate cu diferite tipuri de relee si declansatoare. Dupa modul de fixare in instalatie se deosebesc: -intrerupatoare pentru montare fixa -intrerupatoare in constructie debransabil.

Clasificare de mai sus epuizeaza posibilitatea de utlizare,echipare ale intrerupatoarelor automate,existand inca numeroase alte criteri de clasificare(tipul de protectie,mediul de stingere al aerului,posibilitatea de instalare etc.).

2.1.1 TIPURI DE INTRERUPATOARE AUTOMATE

a) Intrerupatoare automate mici
Intrerupatoarele automate mici sunt destinate pentru protectiei conductoarelor din instalatii casnice si industriale(circuitele de lumina,circuitele de comanda,circuitul pentru aparatele electrocasnice)precum si protectiei ,aparatajului din aceste instalatii.Ele sunt utilizate si pentru protectia instalatiilor care contin motoare de mica putere.Aceste intrerupatoare automate asigura protectia circuitelor atat impotriva curentilor de suprasarcina,cat si impotriva curentilor de scurtcircuit.Indiferent de varianta constructive,intrerupatoarele se compun din urmatoarele elemente:soclu din material izolant termic si electric,mecanisme de zavorire,contacte fixe si mobile,borne de racord ale conductoarelor,camere de stingere,releu termic si electromagnetic,capac si buton sau maneta de actionare.Deoarece intrerupatoarele automate mici se executa,de obicei,in constructie monopolara,ele se numesc pe scurt intrerupatoare monopolare. Intrupatoare monopolare cu filet pot fi montate in socluri de sigurante normale,avand un soclu filetat E 27.Alte constructii permit montarea aparenta sau ingropata a aparatului. Caracteristicile de declansare ale releelor automate mici depind de felul circuitului pe care trebuie sa-l protejeze intrerupatorul automat.

12

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

b) Intrerupatoare automate de putere.

Intrerupatoare automate de putere pentru curent alternativ si continuu se folosesc pentru protectia motoarelor electrice a retelelor de distributie sau a transformatoarelor.Aceste intrerupatoare asigura protectia in cazul aparitiei curentilor de suprasarcina si de scurtcircuit si in cazul scaderii tensiuni sub anumite limite.Caracteristicile de protectie depind de tipurile de relee sau declansatoare cu care sunt echipate intrerupatoarele automate. Intrerupatoarele automate de putere se compun din urmatoarele elemente principale:cadrul de sustinere,mecanismul de zavorire,polii principale cu contactele principale,bornele de racord ale conductoarelor si camerele de stingere ,polii auxiliari cu contactele auxiliare,dispozitivele de protectie,organul motor si carcasa. Poli sunt executati intr-o constructie compacta, ca unitati monopolare independenta :caile de curent fixate sunt pe un soclu din material izolant avand o mare rezistenta mecanica si higroscopicitate redusa. Contactele fixe si mobile sunt realizare fiecare din doua elemente de contacte diferite,care au urmatoarele functiuni:contactele principale asigura trecerea curentului electric in timpul functionarii in regim permanent a intrerupatorului ,iar contactele de rupere suporta actiunea arcului electric care se produce la intreruperea circuitului.Contactele principale se executa din profile de cupru sau aliaje speciale din argint ,iar contactele de rupere din aliaje rezistente la actiunea arcului electric. Contactele de rupere se inchid inaintea contactelor principale si se deschid in urma lor tocmai in scopul de a le proteja de actiunea arcului. Tinandu-se seama de functiile pe care trebuie sa le indeplineasca in instaliatiile electrice si de performantele necesare,se deosebesc doua constructii distincte de intrerupatoare de putere:intreruparoare in executie deschisa si intrerupatoare capsulate. Intrerupatoarele fixe se fixeaza pe traverse din otel profilat ,cu suruburi.

13

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

Acesti suporti trebuie sa fie rigizi si perfecti coplanari pentru a nu se produce deformari in intrerupator care sa impiedice buna functionare.Bornele se executa din doua variante:pentru legaturi in fata si pentru legaturi in spate. Intrerupatoarele debrosabile sunt prevazute cu un sasiu care poate aluneca pe doua traverse.Bornele au o constructie bazata pe un principiu priza-fisa care le permite realizare cu usurinta conexiunilor.Fiecare intrerupator de acest tip trebuie sa fie prevazut cu un blocaj mecanic care sa impiedice introducerea sau scoaterea lui din montaj in pozitia aclansat(cu contactele principale inchise).

14

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

2.1.2.Intrerupatoare automate de joasa tensiune

Principiul de functionare
Spre deosebire de contactoare, intrerupatoarele automate se caracterizeaza prin faptul ca, odata inchise contactele principale, ele sunt mentinute in pozitia inchis cu ajutorul unui zavor mecanic numit broasca ; aceasta blocheaza contactele mobile la sfarsitul cursei de inchidere si le mentine in aceasta pozitie un timp oricat de lung, fara vreun consum suplimentar de energie. Oricare ar fi varianta constructiva, un intrerupator automat este construit din urmatoarele elemente componente: Circuitul principal de curent, format din: contacte principale, contacte de rupere ( bobina de suflaj magnetic), coarne de suflaj si borne de racord la circuitul exterior, realizate din profile de cupru. Camerele de stingere a arcului electric, executate din materiale rezistente la actiunea arcului electric. Piese izolante pentru sustinerea cailor de curent si separarea fazelor, realizate de obicei prin presare din rasini fenolice. Mecanismul de actionare si zavorare, realizat din table si profile de otel tratate in mod special pentru a face fata uzurilor si solicitarilor. Cutia aparatului, executata din tabla de otel la aparatele marisi rasini fenolice la aparatele mici si intrerupatoarele tip compact. Elementele de protectie : declansatoare termice , declansatoare electromagnetice instantanee sau temporizate, iar la intrerupatoarele automate folosite pentru protectia motoarelor si declansatoare de tensiune minima. Elemente accesorii: bobine de declansare, transformatoare de curent, contacte auxiliare.

Mecanismul de actionare si zavorare are urmatoarele functiuni: 15

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

Sa mentina intrerupatorul in pozitia inchis Sa asigure declansarea intrerupatorului cu ajutorul unei energii , respectiv a unei forte reduse; In acest scop, cu ajutorul unui sistem de parghii se asigura demultiplicarea necesara a fortei. Sa asigure declansarea libera, adica la existenta unui ordin de declansare intrerupatorul sa nu poata fi nici inchis, nici mentinut in pozitie inchis. Sa adapteze caracteristica cuplului rezistent la caracteristica motor. Sa asigure la inchiderea manuala a intrerupatorului o viteza mixima a contactului mobil

Mecanism cu genunchi

Intrerupatorul este definit ca fiind un aparat mecanic de conectare capabil sa inchida, sa suporte si sa intrerupa curenti in conditii normale prestabilite si de asemenea, sa inchida pe o durata specificata si sa intrerupa curenti anormali, cum sunt curentii de scurtcircuit.

Intrerupatoarele automate se folosesc mai ales in urmatoarele situatii: Ca intrerupatoare principale pentru protectia liniilor si a instalatiilor electrice.

16

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

Ca aparate de conectare si protectie a unor consumatori importanti. Ca aparate normale de conectare, acolo unde acestea suporta vibratii si socuri mecanice importante.

Principiul mentinerii in pozitia a intrerupatoarelor automate prin intermediul unui mecanism cu zavor prezinta urmatoarele avantaje: Posibilitatea obtinerii unor capacitati de rupere mari. Insensibilitate la variatiile de tensiune ale retelei. Economie de energie. Posibilitatea de a se dimensiona electromagnetul mai economic. Rezistenta mult mai mare la solicitari prin vibratii si socuri mecanice.

Folosirea zavorarii mecanice are insa si dezavantaje, cele mai importante fiind: Frecventa de conectare permisa este foarte mica Aparatul are o constructie complicata, fiind in consecinta si relativ scump.

Tipuri si caracteristici constructive Intrerupatoarele automate de instalatii sunt dotate cu declansatoare termice si electromagnetice pentru protectia impotriva suprasarcinilor si scurtcircuitelor.Fata de sigurantele fuzibile, ele prezinta numeroase avantaje : Posibilitatea de restabilire imediata a curentului fara a se pierde timpul necesar gasirii si montarii unui element de inlocuire nou in locul celui ars.

17

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

Nu mai este necesar un stoc de elemente de rezerva si indeosebi se evita pericolul pe care il prezinta pentru securitatea locuintelor si a instalatiilor, inlocuirea fuzibuilelor arse prin fuzibile improvizate din fire groase de cupru.

Se poate obtine si o protectie eficace impotriva suprasarcinilor, lucru practic irealizabil cu sigurantele fuzibile rapide.

Se poate regla la fata locului curentul de declansare a automatului in functie de curentul real de serviciu al instalatiei , ceea ce imbunatateste mult eficacitatea si operativitatea protectiei.

Intrerupatoarele automate tripolare comandate prin buton se executa pentru intensitati nominale pana la 40A Intrerupatoare automate in constructie deschisa se construiesc pentru curenti nominali medii si mari, sunt comandate atat manual, cat si cu electromagneti sau servomotoare si sunt folosite indeosebi pentru protectia circuitelor principale ale alimentarilor cu energie din industrie. Intrerupatorare automate compacte, in carcasa de masa plastica fenolica, se construiesc pentru curenti nominali de ordinul sutelor de amperi; ele sunt folosite pentru protectia circuitelor electrice din instalatiile industriale unde se impun dimensiuni reduse ale panourilor. Intrerupatoare automate limitatoare se construiesc pentru instalatii de ordinul sutelor de amperi si capacitati de rupere pana la 100 kA virtuali. Ele limiteaza valoarea curentului de scurtcircuit aparut in instalatie, reducand mult solicitarile termice si electrodinamice la care este supusa instalatia. De aici vine si numele de intrerupatoare limitatoare.Pot fi actionate manual sau cu servomotor.

Tipuri de aparate mai deosebite sunt: Intrerupatoarele automate rapide de curent continuu, dotate cu relee sensibile la panta curentului de scurtcircuit, in vederea asigurarii unei protectii cat mai eficiente a redresoarelor.

18

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

Intrerupatoarele automate pentru protectia impotriva curentilor de defect care sesizeaza diferenta intre valorile curentilor de pe conductorul de faza si de nul, diferenta care dovedeste aparitia unei scurgeri de curent la masa ( curent de defect ) . Producand intreruperea imediata a circuitului atunci cand curentul de defect a trecut de un anumit nivel, ele protejeaza foarte eficient impotriva pericolului electrocutarii si incendiilor.

Intrerupatoarele automate difera, de asemenea, prin modul de actionare si prin gradul de echipare cu dispozitive accesorii, cum sunt: contacte de semnalizare, dispozitive de declansare de la distanta, declasatoare de tensiune minima, dispozitive de temporizare a declansarii prin relee. Practic toate intrerupatoarele automate de joasa tensiune se executa ca aparate de intrerupere in aer. Parametrii principali de lucru si criterii de alegere a intrerupatoarelor automate si contactoarelor. Caracteristicile intrerupatoarelor automate si contactoarelor in functie de care se face alegerea pentru utilizarea intr-o anumita instalatii sunt : felul curentului ( continuu sau alternativ ) tensiunea nominala de utilizare Ue si frecventa ; serviciul nominal ( de 8 ori, serviciul de durata,

serviciul intermitent; curentul nominal tehnic Uth , care poate fi suportat in circuitul principal, fara ca incalzirea sa depaseasca limitele adminisibile.Acest curent trebuie sa fie mai mare decat curentul nominal al motorului. Curentul de utilizare Ie este curentul din circuitul principal care intervine in determinarea conditiilor de utilizare a contactorului sau ruptorului. Categoria de utilizare este determinata de natura sarcinii de curent si este standardizata conform tabelului de mai sus.

19

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

Categoriile de utilizare sunt numerotate in ordinea crescanda a conditiilor mai grele de lucru. De exemplu, in timp ce categoria AC1 are curentul egal cu curentul de utilizare, categoria AC4 are curentul de rupere de 6 ori mai mare decat curentul de utilizare. Felul curentului Capacitatea nominala de rupere ( kA ) Categoria AC1 Utilizari Sarcini neinductive sau slab inductive CURENT AC2 Pornirea motoarelor cu inele de contact, franare in plin mers ALTERNATIV AC3 Pornirea motoarelor cu rotorul in scurtcircuit, oprirea

motoarelor in plin mers AC4 Pornirea motoarelor cu rotorul in scurtcircuit, mers cu socuri, inversarea sensului de rotatie CURENT DC1 Sarcini inductive DC2 Pornirea motoarelor derivatie, oprirea motoarelor derivatie in plin mers CONTINUU DC3 Pornirea motoarelor derivatie, mers cu socuri, inversarea inductive sau slab

sensului de rotatie. DC4 Pornirea motoarelor serie,

oprirea motoarelor serie in plin mers

20

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

3.Comutatoare
Comutatorul este defapt un intrerupator cu doua contacte,unul ND si unul NI ,la care bornele legate la elementul mobil (bornele 3 si 1) au fost puse in contact,fiind reprezentate de una singura ce preia functia ambelor.

3.1 Comutatoare stea-triunghi

Aceste comutatoare servesc pentru comanda pornirii si opriri motoare electrice asincrone cu rotorul in scurt circuit si au rolul de a reduce valoarea curentului absorbit de motor in timpul pornirii. Comutatorul stea-triunghi se poate utiliza numai daca motorul este astfel bobinat incat sa aiba, in regim de lucru, bobinajul statoric conectat in triunghi. Deci la o retea de 380 V intre faze poate fi conectat prin comutator stea-triunghi numai un motor pe a carui eticheta scrie 660/380 V sau A-380V. Principiu de functionare consta in realizarea porniri in doua etape: -mai intai se aplica motorului, conectat in stea, tensiunea retelei (tensiunea aplicata fiecarei faze este deci de 1,73 ori mai mica decat tensiunea retelei); -inca ce motorul a atins turatia nominala (nu mai devreme nici mult mai tarziu) se modifica legaturile motorului in triunghi; -in felul acesta, curentul de pornire absorbit de motor este redus la 1/3 din valoare pe care ar fi avut-o daca se conecta direct in trunghi.Deoarece si cuplul de pornire scade la 1/3 ,porneste in gol sau sub sarcina redusa. Exista solutii alternative la comutatoarele acestea speciale cap de scara si cruce si anume folosirea unor relee electronice releuruptoare (arata ca I siguranta automata si se monteaza intr-un panou electric, pe sina) si pentru comutatoare se pot folosi cele cu revenire (ca de sonerie). Un dezavantaj ar fi pretul mai mare al releului, in schimb cablarea este mult mai usoara (necesita numai doua cabluri intre comutatoare, care se pot pune foarte subtiri, partea de putere fiind de la releu spre consumator).

21

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

Comutatoare speciale Materiale necesare; -doua comutatoarecap de scara, care se vor monta la capetele instalatiei (de la inceputul si sfarsitul holului, scarilor etc.); -unul sau mai multe comutatoare cruce, care se vor monta intre cele doua comutatoarecap de scara (se pot pune oricate comutatoare cruce,in functie de numarul de locuri din care doriti sa aprindeti/stingeri lumina); -cabluri de cupru,cu diametul de 1,5 (pentru consumatori mai mari de 200W ,cablul se alege mai gros); -teava de plastic pentru instalatii electice (prin care vor trece cabluri de legatura); -doze pentru legaturi intre cabluri si doze pentru intrerupatoare; Si aici avem doua metode de cablare: Metoda de cablare:

-doua cabluri intre comutatoare (care vor merge de-a lungul retelei de comutatoare, fiind intrerupte de fiecare comutatorcruce); -un singur cablu de la primul comutator la retea (faza); -un cablu de la ultimul comutator la consumator (bec); -un cablu de la retea (nul) la consumator (bec).

3.2 Comutatoare cu came

Comutatoarele cu came pentru aplicatii de exemple ca intrerupatoare pentru motoare, intrerupatoare principale, comutatoare de comanda si comutatoare pentru instrumente. 22

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

Comutatoarele cu came SCHRACK sunt constituite modular, lucreaza cu intrerupere dubla pe fiecare faza si doua contacte pe fiecare celula de comutare.

3.2.1.Domeniul de aplicare
Produsele comutatoare cu camesunt folosite la inchiderea si deschiderea simultana sau succesiva a unor circuite din instalatiile electrice, la actionarea motoarelor, pentru masurarea curentului si tensiunii in releele bi si trifazare (cu si fara nul), cu si fara transformator de masura, la actionarea intrerupatoarelor automate si a separatoarelor.

3.2.2.Clasificare:
a) dupa domeniul de utilizare: Comutatoare cu came folosite la inchiderea si deschiderea circuitelor electrice si actionarea motoarelor electrice: variante de baza; cu elemente cinematice; comutatoare voltmetrice si ampermetrice folosite la masurarea tensiuni si curentilor; comutatoare stea-triunghi si comutatoare inversoare de sens folosite la pornirea, oprirea si inversarea sensului de rotatie a motoarelor electrice;

23

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

chei de comanda folosite la actionarea intrerupatoarelor-automate si a separatoarelor;

b) dupa marirea curentului nominal termic: Comutatoare cu came C6-6A Comutatoare cu came C10-10A Comutatoare cu came C16-16A Comutatoare cu came C25-25A Comutatoare cu came C40-40A Comutatoare cu came C63-63A Comutatoare cu came C100-100A Comutatoare cu came C200-200A Comutatoare cu came C250-250A

3.2.3.Conditia de mediu:
Temperature minima in timpu utilizarii:-25 grade Celsius Temperature maxima in timpul utilizarii: +40 grade Celsius Umiditatea relative:maxim 95% la +20 grade Celsius Altitudinea maxima:2000m

24

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

4. Relee
Releul este un aparat care comuta, sub actiunea marimii de intrare, unul sau mai multe elemente de comutatie de mica putere n scopul comenzii altor elemente. Releele de protectie pot realiza contacte electrice ducnd la ntreruperea instalaiei cu energie electric, deci la protecia acesteia. Cele mai simple relee se compun dintr-un element de intrare I, denumit uneori si element sensibil, un element comparator K si un element de executie E cu una sau mai multe iesiri.

4.1.Clasificarea releelor

Releele folosite n sistemele electrice funcioneaz dup aceleasi principii ca i aparatele de msurat; de aceea ele pot fi clasificate, n general, dup aceleai criterii. a) Dup principiul de funcionare, releele pot fii: electromagnetice (magnetoelectrice, de inducie, magnetice,electrodinamice, termice) i electronice. b) Dup felul parametrului la care acioneaz, releele pot fii: de curent, de tensiune, de putere, de temperatur, etc. c) Dup valoarea marimii de intrare la care acioneaz, releele pot fii: maximale, a cror acionare are loc cnd valoarea mrimii de intrare devine egal sau depete o anumit valoare maxim, dinainte stabilit; minimale, care acioneaz n momentul cnd valoarea mrimii de intrare devine egal sau mai mic dect o anumit valoare minim, dinainte stabilit i relee difereniale, a cror acionare are loc cnd diferena valorilor a dou marimi aplicate la intrare devine, n valoare absolut, mai mare dect o valoare dinainte stabilit. d) O clasificare specific a releelor se obine dac se ia n consideraie modul conectrii n circuitul elementului protejat, deosebindu-se: relee primare i relee secundare. e) innd seama de modul de acionare asupra nteruptoarelor, releele pot fii: cu aciune direct sau directe i cu aciune indirect sau indirecte. f) n funcie de durata de acionare: relee ultra rapide ( t < 0.0 s), relee rapide (t <0.05 s), relee normale (t -0.05-0.15 s ), relee lente (t -0.15-1 s), de temporizare (t >1 s)

25

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

g) n fucie de mrimea de intrare: releu de tensiune, releu de curent, releu de putere, releu de fregven, releu de timp. h) Cele mai utilizate relee: relee termice, relee electromagnetice, relee electronice, relee mecanice, relee ferodinamice, declanatoare. i) Dup natura elementului de execuie: relee cu contacte i relee fr contacte (statice).

4.2.TIPURI DE RELEE 4.2.1Relee electromecanice

Sfera de aplicabilitate a acestor relee a nceput s se reduc substantial, ca urmare a progreselor realizate n domeniul releelor statice. Cele mai simple relee electromecanice constau dintr-un dispozitiv care produce fora sau cuplul activ, un element care produce cuplul rezistent i unul sau mai multe elemente de execuie (contacte electrice). Dup natura dispozitivului pentru producerea forei sau a cuplului activ, deosebim: relee electromagnetice, magnetoelectrice, de inductie, electrodinamice, termice, cu contact reed. n continuare se prezint cteva dintre cele mai utilizate.

4.2.2. Relee de comutaie

Aceste echipamente se folosesc deseori pentru a realiza anumite secvene de prelucrare a semnalelor. Dei progamatoarele electronice ctig un cmp tot mai vast de aplicabilitate, avnd costuri tot mai sczute i performane tehnice tot mai ridicate, n aplicaiile simple releul de comutaie este nc utilizat datorit costurilor sczute i performanelor satisfctoare obinute.

26

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

n figur este prezentat schema de principiu a unui releu electromecanic; se pot identifica urmtoarele elemente constructive: -bobina 5, montat pe armtura fix 7; -armtura mobil 3, ce poate oscila n jurul articulaiei ,,O, i pe care se afl semicontactul mobil cm; -semicontactele fixe cf2 i cf4; -arcul de revenire 6.

Practic releul controleaz dou contacte. n situaia n care bobina 5 nu este excitat, contactul 1-2 este nchis iar contactul 1-4 deschis. Atunci cnd bobina este alimentat cu curent (este excitat) ea d natere unei fore magnetice care se exercit asupra armturii mobile, sub efectul creia aceasta piloteaz n jurul articulaiei ,,O; n acest fel contactul 1-2 se deschide, iar contactul 1-4 se nchide. Cnd bobina este dezactivat, arcul de revenire readuce armtura mobil n poziia iniial, i prin aceasta i contactele n starea iniial. Bobina este dotat cu propriile sale borne A1 i A2; acest lucru permite alimentarea ei de la o alt surs dect cea care alimenteaz circuitul de putere mare pe care l comut contactele. De exemplu, se poate alimenta bobina de la o surs de 24 V (cc) iar circuitul de nalt putere de la o surs de 220 V (ca). Releul electromecanic joac astfel rolul unui dispozitiv de decuplare, pentru c el separ fizic circuitul de nalt putere de circuitul de comand, ceea ce l pune pe acesta din urm la adpost de semnale de putere foarte mare. n plus, armtura releului poate avea mai multe rnduri de contacte; se pot conecta astfel attea circuite diferite cte contacte sunt. Simbolizarea acestui echipament este prezentat mai jos.

27

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

n figura a este prezentat simbolul pentru un releu cu dou contacte, unul N iar cellalt ND, iar n figura b este prezentat simbolul unui releu cu patru contacte, dou ND i dou N. Dezantajele releelor electromecanice sunt timpul mare de lucru de rspuns (cteva milisecunde) i faptul c contactele se uzeaz n timp. De aceea exist astzi tendina de a le nlocui cu relee electronice. Releele electronice permit comutarea circuitelor de curent continuu precum i a celor de curent altenativ. Unele dintre aceste relee accept cureni de o intesitate ce poate atinge 40 A. n raport cu releele electromecanice, releele elecronice sunt mai scumpe, nu sunt dotate dect cu un contact i nu pot suporta suprapresiuni.n schimb, ele sunt silenioase, nu se uzeaz i au de timp de rspuns foarte mic.

4.2.3.Releele electromagnetice sunt aparate de protecie care asigur protecia la cureni

de scurtcircuit sau la scderea tensiunii cu aciune instantanee sau temporizat. Releele electromagnetice pot funciona att n curent continu ct si n curent alternativ. Ele pot fi relee electromagnetice de curent i relee electromagnetice de tensiune. Releeele electromagnetice mai pot fii: Releul electromagnetic de curent maxim (RC) este constituit dintr-un electromagnet ,pe care sunt dispuse bobinele de curent i dintr-un sistem mobil format din armtura de fier, fixat pe un ax prevzut cu un resort spiral, care asigur cuplul antagonisz. Releul electromagnetic de timp (RT) este constituit dintr-un electromagnet i un miez de fier, solidar cu urubul fr sfrit. 28

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

Releul electromagnetic de semnalizare (RdS) are drept scop s semnalizeze dac protecia unui anumit circuit a acionat. Releul electromagnetic intermediar (RI) este folosit pentru a se evita trecerea curenilor mari prin contactele sensibile ale releelor obinuite(cum sunt curenii bobinelor de aclanare a ntreruptoarelor) . Releele electromagnetice sunt constituite din electromagnei la care atunci cnd curentul prin bobin depete o anumit valoare este atras armtura mobil aceasta acionnd asupra unor contacte electrice, deci funcionarea releelor electromagnetice se bazeaz pe fora de atracie a elecromagnetului (anexa 2, fig 3.).

4.2.4.Releele termice
La baza funcionrii releelor termice st modificarea proprietilor fizice ale corpurilor datorit nclzirii. Cel mai simplu releu termic const dintr-un tub de sticl nchis, prevazut cu doi electrozi, n interiorul tubului gsindu-se mercur. nchiderea contactului are loc ca urmare a dilataiei mercurului, n momentul n care nivelul mercurului aduce n contact electric cei doi electrozi. Cele mai rspndite relee termice sunt releele cu bimetal. Dup modul n care se realizeaz nclzirea bimetalului se deosebesc relee cu nclzire direct, indirect i mixt. La cele cu nclzire direct curentul electric trece prin bimetal, iar la cele cu nclzire indirect bimetalul este nclzit de la un rezistor, prin care trece curentul electric. Releele termice sunt utilizate, n special, la protecia motoarelor electrice mpotriva supracurentilor de durat.

4.2.5. Releele Reed

Constau dintr-un tub de sticl nchis n care se gsesc dou lamele elastice; n zona contactului, pe suprafaa lamelelor este dispus un strat de iridiu, platin sau aliaje ale acestora. Tubul de sticl este vidat sau este umplut cu un gaz inert. Acionarea contactului se face cu ajutorul unui cmp magnetic creat de o bobin parcurs de curent. Aceste relee se realizeaz sub form de elemente capsulate paralelipipedice, din mase rinoase n care se introduce tubul i bobina releului, la exterior aflndu-se doar terminalele metalice pentru conexiuni. Releele reed au consum neglijabil, timp de acionare mic (1 ... 2 msec), frecven de comutare mare (500 comutari/sec), durat de viaa ridicat (108 ... 1012 comutri).

29

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

Releu cu nclzire direct

Releu cu nclzire indirect

4.2.6. Relee electronice

Frecvent utilizate n prezent, se realizeaz ntr-o mare diversitate de tipuri constructive, a cror structur rezult din combinarea unui numr relativ restrns de circuite electronice de baz: detectoare de nivel, detectoare de faz, comparatoare de amplitudine, convertoare, amplificatoare, elemente de timp i de memorare.

Releu de protectie a motoarelor electrice la suprasarcina, la scurt circuit ,la lipsa de faze.

4.2.7. Relee statice

Aceste relee se utilizeaz cnd este necesar o vitez de comutare ridicat i o durat de funcionare mare. Nu au piese mecanice n micare, elementul de execuie fiind realizat cu tranzistoare, tiristoare sau triace. Realizeaz o izolare galvanic ntre circuitul de comand i circuitul de comutare. Pentru aceasta pot fi utilizate transformatoare de separare, optocuploare sau relee reed. Supratensiunile sunt reduse, datorit principiului de funcionare, curenii i tensiunile trec periodic prin zero. Au un consum redus de energie i pot fi cuplate cu circuite integrate.

30

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

4.2.8. Relee de timp acioneaz cu o anumit ntrziere, obinut cu un element de

temporizare. Releele de timp sunt echipamente electrice care au rolul de a realiza o ntrziere controlat a transmiterii unor semnale. Practic ele au aceleai rol funcional ca i releele pneumatice, numai c aici semnalele transmise sunt semnale electrice. Schema electric a unui asemenea echipament este prezentat n figura urmtoare.

La momentul t0 se apas butonul B i prin intermediul diodei D este alimentat bobina K a releului electromagnetic care va comanda nchiderea cii de curent 3-4. Totodat, se ncarc i condensatorul C montat n paralel cu bobina. La momentul t i se elibereaz butonul B i se ntrerupe astfel alimentarea circuitului de temporizare. Din acest moment condensatorul C ncepe s se descarce prin bobina K i rezistenele R 1 i R2 ( circuitul desenat punctat n figura), tensiunea la bornele sale scznd exponenial. Bobina i va menine starea de activare atta timp ct tensiunea la bornele sale nu scade sub valoarea pragului minim necesar funcionrii. Atingerea acestui prag la momentul t f conduce la deschiderea cii de curent 3-4. Deoarece timpul de descrcare a condensatorului este proporional cu produsul C (R1 + R2 ) ntrzierea t = tf - ti poate fi reglat prin modificarea rezistenei R 1 .

4.2.9.Releele de timp electronice, prin posibilitile lor de miniaturizare i a gradului

lor ridicat de fiabilitate sunt din ce n ce mai mult utilizate n echipamentele profesionale. n acest fel, ele nlocuiesc vechile tipuri de relee de timp: mecanice, pneumatice, hidraulice etc. Dup principiul care st la baza funcionrii lor deosebim dou mari clase de relee electronice de timp: analogice i digitale. n varianta analogic, releele electronice de timp au structura de mai jos:

31

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

Elementul de temporizare ET se dispune de regul ntre circuitul de intrare I i detectorul de polaritate DP.

4.2.10.Relee de timp digitale

Releele de timp digitale funcioneaz pe baza numrrii unor impulsuri. Schema emite un semnal cnd numrul de impulsuri atinge o valoare predeterminat, stabilit prin configuraia decodorului.

Reglajul timpului se poate face n dou moduri: - prin modificarea frecvenei bazei de timp; - prin modificarea decodrii semnalelor de la ieirea numrtorului. Releele de timp digitale permit, fr probleme, sub un volum redus, obinerea unor timpi foarte mari, de ordinul zecilor de ore.

4.2.11. Relee magnetice

Releu de proximitate cu oscilator - este realizat pe baza unui comutator static inductiv. Principiul de funcionare al unui astfel de comutator este ilustrat n figura urmtoare.Circuitul folosete ca element exterior un grup LC care formeaz mpreun cu etajul de intrare un oscilator de nalt frecven.

Prin apropierea unei piese metalice standard de o bobina, oscilatiile se amortizeaza si marimile de iesire (Q si ) sunt comutate.

32

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

5.PRINCIPII ERGONOMICE
Dimensionarea locului de munc se realizeaz n funcie de particularitile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum i de dimensiunile i caracteristicile echipamentului de munc, ale mobilierului de lucru, de micrile i deplasrile lucrtorului n timpul activitii, de distanele de securitate, de dispozitivele ajuttoare pentru manipularea maselor, ca i de necesitatea asigurrii confortului psihofizic. Eliminarea poziiilor forate, nenaturale, ale corpului lucrtorului i asigurarea posibilitilor de modificare a poziiei n timpul lucrului se realizeaz prin amenajarea locului de munc, prin optimizarea fluxului tehnologic i prin utilizarea echipamentelor de munc care respect prevederile reglementarilor n vigoare. Locurile de munc la care se lucreaz n poziie aezat se doteaz cu scaune concepute corespunztor caracteristicilor antropometrice i funcionale ale organismului uman, precum i activitii care se desfoar, corelndu-se nlimea scaunului cu cea a planului de lucru. La locurile de munca unde se lucreaz n poziie ortostatic trebuie asigurate, de regul, mijloace pentru aezarea lucrtorului cel puin pentru perioade scurte de timp (de exemplu, scaune, bnci). Echipamentele de munc, mesele i bancurile de lucru trebuie s asigure spaiu suficient pentru sprijinirea comod i stabil a membrelor inferioare n timpul activitii, cu posibilitatea micrii acestora. nlimea planului de lucru pentru poziia aezat sau ortostatic se stabilete n funcie de distana optim de vedere, de precizia lucrrii, de caracteristicile antropometrice ale lucrtorului i de mrimea efortului membrelor superioare.

33

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

6. ASIGURAREA CALITII N SISTEMELE ELECTRICE

Asigurarea calitatii rerezinta ansamblul activitatilor preventive prin care se urmareste in mod sistematic sa se asigure corectitudinea si eficacitatea planificarii, organizarii, coordonarii, antrenarii si tinerii sub control in scopul de a garanta obtinerea rezultatelor la nivelul calitativ dorit.

SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITATII- sistem de management prin care se orienteaza si se controleaza o organizatie in ceea ce priveste calitatea. Calitatea totala satisfacerea continua a cerintelor clientilor in conditiile unor costuri minime. Asigurarea calitatii reprezinta realizarea unor obiective externe si interne, astfel: Obiectivele interne, reprezinta activitatile desfasurate in scopul de a da incredere clientilor ca sistemul calitatii furnizorului permite obtinerea calitatii cerute. Obiectivele externe reprezinta activitatile desfasurate pentru a da incredere conducerii firmei ca va fi obtinuta calitatea ceruta. Controlul calitatii este determinat de: Supravegherea calitatii reprezinta monitorizarea si verificarea continua a starii unei entitati, in scopul asigurarii ca cerintele specificate sunt satisfacute. Evaluarea calitatii reprezinta examinarea sistematica, efectuata pentru a determina in ce masura o entitate este capabila sa satisfaca cerintele specificate. Inspectia calitatii reprezinta activitatile prin care se masoara, examineaza, incearca una sau mai multe caracteristici ale unei entitati si se compara rezultatul cu cerintele specificate, in scopul determinarii conformitatii acestor caracteristici. Verificarea calitatii reprezinta confirmarea conformitatii cu cerintele specificate, prin examinarea si aducerea de probe tangibile. AUDITUL CALITATII reprezinta un process sistematic, independent si documentat de evaluare obiectiva a dovezilor de audit pentru a determina in ce masura sunt indeplinite criteriile de audit prestabilite. In managementul calitatii, termenul de audit in sensul de examinare a calitatii produselor, serviciilor, proceselor unei firme sau a sistemului de management al calitatii.

34

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

Auditurile calitatii reprezinta examinari sistematice ale activitatilor si rezultatelor acestora, referitoare la calitate, fiind planificate si programate in functie de natura si importanta activitatilor. Auditurile calitatii sunt examinari independente, in sensul ca trebuie conduse de personae care nu au responsabilitati directe in domeniile auditate. Auditurile calitatii se realizeaza in raport cu criteriile de audit prestabilite, pentru a stabili in ce masura sunt respectate criteriile de audit. Criteriile de audit sunt: procedurile aplicabile, cerintele specificate in standarde si specificatii tehnice, politica firmai in domeniul calitatii. AUDITOR IN DOMENIUL CALITII este persoana care are competenta necesara pentru a efectua audituri ale calitii.El trebuie sa fie autorizat pentru efectuarea unui anumit tip de audit. SCOPUL AUDITULUI CALITII este de a evalua actiunile corective necesare pentru eliminarea neconformitailor i posibilitaile de mbunatatire a sistemului de management al calitii firmei, a produselor si serviciilor , si a proceselor. Auditurile calitii evalueaz: produsele, serviciile, procesele sau sistemele calitii unei firme. Planul de audit si raportul de audit sunt documente de calitate obligatorii in procesul de desfurare al unui audit si sunt elaborate de catre compartimentul de asigurare calitaii. Auditul calitaii produsului se efectuesz pentru evaluarea conformitatii caracteristicilor de calitate a unui produs finit sau semifinit cu cerintele clientului sau cu cerinele specificate in documentele de referin. Auditul calitii procesului se efectueaza pentru evaluarea comformitii unui proces (de proiectare , productie, administrativ,etc) cu cerinele clientului sau cu cerinele specificate in documentele de referin.

Metode de obinere a dovezilor de audit:

1. Interviuri cu persoanele implicate in domeniul auditat 2. Examinarea documentelor referitoare la calitatea produselor sau proceselor 3. Observarea directa a activitilor Auditurile sistemelor calitaii se efectueaz pentru: 35

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

Determinarea conformitailor elementelor sistemului calitii cu cerinele specificate in documentele de referinta Determinarea eficacitii sistemului calitii privind realizarea obiectivelor stabilite in domeniul calitii Imbunatirea sistemului calitii firmei audiate Satisfacerea unor cerinte reglementare Inregistrarea /certificarea sistemului calitii firmei audiate

7.Sntatea i securitatea muncii la manipularea i transportul manual al materialelor

O serie de accidente de natur mecanic au drept cauz manipularea, transportul manual sau depozitarea incorect a materialelor (materii prime, produse intermediare, produse finite). Cele mai frecvente leziuni care se produc sunt tieturile, strivirile, loviturile, fracturile, etc. la nivelul minilor (la degete n special) sau al picioarelor, dar au loc i accidente mai grave (fracturarea coloanei vertebrale sau hernie). Manipularea i transportul manual al materialelor se efectueaz n special n operaiile de ncrcare-descrcare i depozitare. Cunoaterea msurilor minimale de protecia muncii la executarea acestora este indispensabil pentru securitatea muncii.

36

Temporizatoare, ntreruptoare, comutatoare electrice, relee

8.BIBLIOGRAFIE:
1. Doina Dick, Nicoleta Fediuc: Mecatronica, manual pentru clasa a XI-a, Editura Delta Publishing House 2004 2. Vistrian Maties, Dan Mandru, Olimpiu Tatar, Radu Balan, Calin Rusu: Tehnologie si educatie mecatronica, Editura Todesco, Cluj Napoca 2001 3. Vistrian Maties, s.c. Mirescu, Dan Mandru, Olimpiu Tatar, Radu Balan, Calin Rusu: Tehnologie si educatie mecatronica auxiliar curricular Editura Economica, Bucuresti 2002 4. Dr.ing.Vsevolod Radcenco, Dr. Ing. Nicolae Alexandrescu, Ing. Emil Ionescu, Ing. Mihai Ionescu : Calculul si proiectarea elementelor si schemelor pneumatice de automatizare Ed. Tehnica, Bucuresti 1985 5. Martin Williams, Graham spencer, David Hoey Fit for TPM Revista Mecatronica nr.1/2003 6. Interactive Guide to Festo Didactic Festo Didactic GmbH & Co. Denkendorf, 2001 7. Fundamentals of Control Technology Festo Didactic Esslingen 1998 8. Colectia revistelor Mecatronica 2003-2004, publicaie trimestrial a Societatii Romane de Mecatronica (SROMECA) 9. Colectia revistelor FIS, Festo Ag & Co, Esslingen 10. Ion Ionescu, Maria Manole, Constantin Manole : Solicitari si Masurari Tehnice, manual pentru clasa aX-a, Editura Economica Preuniversitara 2000 11. Ion Hoham :Tehnologia i fiabilitatea sistemelor, Editura Economica Preuniversitara 2000 12. Stelian Popescu, E. Dumbrav : Acionri i automatizri , Editura

Economica Preuniversitara 2000

37