Sunteți pe pagina 1din 47

=

Bl
FORMA TOR
de
FORMA TORI
2012
S.C. BEST LEARN CONSULTING
Sector 4, Bucureti, tel. 0722735435, E-mail: office@fearnconsulting.ro
...


Program realizut in cadrul proiectului ,imbuniitiiJirea efidenfei energetice in go_\podiirii/e }'i comunitiifile cu
venituri reduH! din Romlinia'',jinanflll prin fundul Gluhaf de i'l-fediu (GEF) implementat de U.NDP#
,UDRT i11 cu AfMP :,i AAEC
SUPORT DE CURS
CURS- FORVIATOR FORMA TOR!
CUPRINS
Capiloh!ll- Cun:mlii adulfi ............... .
. .............. 3
1.1. 0 privirc de ausamblo... . .............. 1
1.2. Cum pot fi mothati adultii pentru a participa Ia procesul deinviitarc .................................. 5
Capitolu\2- Tcoriilc prcdiirii ......................................................................................... 7
Capitolul 3- Comunicarc<t ...................................... ..
. ....................................................... 10
3.1. Comunicarca: delimitiiri conceptuale .. . ........... 10
1.2.
3.4. }ludelc de comportament In cumunicarc ... 15
Capitolul4- Educatil adultilor ................................................................................... 17
4.1. Educatia formalii- edueatic nonfurmalii- cducatie informalii ... ..17
4.2. inviitarca prin e;o.:pcricntii.. ..20
4.3. Stiluri dcinviitare .. . . ...... 21
Capitolul5- Etapdc pruccsului de .,. ................................................................................. 2--l-
5.l.l'lanificarca formlirii ...
A. Obiectivcle formiirii ...
H. Mctodt'le de formarc.
5.5. R{'vizuirca formiirii ..
5.5.1. Frccvcnta rc,i:wirii ..
5.5.2. Proccsul rcvizuirii .. .
Bibliografie ................................................ ..
Pagc2 of41
....... 26
. .................. 26
. ............. 27
. . .37
.............. 39
. .......... 39
. ............................. 39
. ................................. .41
SUPORT DE CLjRS
CURS- FORMATOR de l'ORMATORl
Capitolul 1 - Cursantii adulti
1.1. 0 privire de ansamblu
fn procesul de inv8.tare, adultii prezinti1 trasaturi specifice .. deosebiri de
- varsta,
- abilit8ii i aptitudini,
- experienta,
- cultura,
- obiective.
intr-un grup de cursanti adulti exist. o mare diversitate, data de bogata experienta de viata
acumulata :;;i valorif1cata fn procesul de fnvatare
Cursantii adulti
0 perspectiva s1stemica asupra activitatii de formare necesita o studiere a elementelor ce intra
Tn dinamica sistemului. Cursantii fac parte din aceasta dinamic8. Pentru a incheia cu succes un
program de preg8.tire, formatorul trebuie sa lie cine sunt cursantii. Pe baza studiilor :;;i cercetarilor
efectuate, putem face o serie de generaliz<3ri cu privire Ia cursantul adult.
Pentru o preg8.tire eficienta este nevoie ca formatorul sa inteleaga particularitatile procesului de
fnvatare Ia v8.rsta adultii, dat fiind ca. in grupul sau de cursanti se vor afla persoane diferite din punct de
vedere al varstei, al abilitatilor :;>i aptitudinilor, al experientei profesionale i, desigur, diferite sub
aspectul nivelului cultural i al obiectivelor personale. Prin urmare, identitatea, personalitatea multora
dintre cursantii adulti este extrem de bine definita :;;i dezvoltata. Bogata experienta personala devine o
resursa valoroasa in procesul de invatare.
Este de asemenea posibil ca adultii sa manifeste reticenta fata de ideea de a se intoarce Tntr-un
mediu atat de asemanator celui Colar. Deseori, cursaniii raman cu impresii nepliicute atat despre
evolutia lor Colara cat 9i despre Coala :;;i profesori Tn general
0 contributie de pionierat a avut-o in acest domeniu Malcolm Knowles (teoria andragogiei).
Knowles sustine ca adultii, in procesul de inviitare, prezinta anumite particularilfiii
- adultii sunt autonomi i se conduc dupa propria lor vointa
- adultii au acumulat o vasta experienta de viata :;;i o baza salida de cunof?linte
- adultii sunt orientaii spre atingerea obiectivelor
- aduliii manifesta interes fata de ceea ce este relevant
- adultii sunt practici
- aduliii trebuie tratati cu respect.
Aceste particularitc3!i pun probleme interesante formatorului, probleme ce reprezinta tot atatea
ocazii sau provoc8ri In efortul de a asigura o pregf.ltire eficienta
1. AduJjii sunt autonomi $i se conduc dupii propria lor voinjii
Page3 of41
SUPORT DE CURS CURS- FORMAT OR de FORMA TORI
~ L E A R N
CONSULTING
Pentru a avea succes, strategiile aplicate trebuie sa le permita cursantilor sa Ti asume
responsabilitatea pentru procesul de TnvSlare i pentru conducerea grupului, daca pregatirea se face Ia
nivel de grup. Formatorul va actiona ca moderator, iar Tn aceastA calitate ti va tndruma pe cursanti si!i
li valorifice propriile cunotin1e i si:!. se implice activ tn discutii. Prin urmare, formatorul va evita sa
ofere fapte i informatii. Este recomandabil sa le permita cursantilor sA se axeze pe proiectele care ti
intereseaza.
2. Adulfii au acumulat o vnta experienfj de viafS i o baza so/ida de cunOtinfe
ln calitate de formatori, trebuie sa \inem cent de studiile i experien"ta profesionala ale
cursantilor. Ar fi util sa cunoatem punctele de vedere ale acestora, sa punem Tn valoare experienta i
cunotintele lor ce au relevanta pentru programul de pregatire, stabilind o legiitura Tntre ceea ce se
tnvati:!. Ia curs i experientalstocul de cunotinte al cursantilor.
3. Adulfii sunt orientafi spre atingerea obiectivelor
Adesea adultii sunt contienti de deficientele lor in materie de cunotinte i deprinderi sau
capacitati profesionale i tiu, de obicei, ce seep doresc sa atingA. Aceasta particularitate a cursantului
adult poate fi valorificata prin stabilirea de Ia bun inceput a scopurilor i obiectivelor pregAtirii.
Programul de pregatire va fi unul bine organizat i structural pe elemente clar definite. Adultii doresc
sa-i petreaci!i timpul de curs cu folos.
4. Adulfii manifestS interes faJd de ceea ce este relevant
Dupa cum s-a mentionat mai sus, adultii tiu de cele mai multe ori ce tip de pregatire le este
necesarA pentru a-i corecta deficientele. Prin urmare, este important sa li se demonstreze relevanta
cursului pentru nevoile lor specifice. Program"ul de pregAtire trebuie sa aibA aplicabilitate tn activitatea
profesionala a cursantilor de varsta adulta. Ocazional este bine ca acestora sa li se permita d-i
aleag;! proiectele care le reprezinta. eel mai bine preocupa.rile i nevoile de pregfitire.
5. AduiJii sunt practici
Aceasta particularitate este strAns legata de interesul penlru relevanta i orientarea spre
atingerea obiectivelor. Forinatorii trebuie si:!. explice tn ce va consta utilitatea cursului pentru cursanti.
Adul\ii pretera sa rezolve probleme tn cadrul pregAtirii pe care o urmeaza; de asemenea, doresc
o pregatire adaptata personalit:itii i stilului lor de Tnvatare, o pregAtire Tn cadrul cAreia s9.-;i punA in
valoare simtul responsabilitii\ii i independents.
6. Adulfii trebuie tratali cu respect
Cu toate ca Knowles a considerat ca. repsectul este o atitudine esentiala, Tn primul rAnd in
raporturile cu adul1ii, autorul sustine ca. o atare abordare poate fi generalizata cu privire Ia toate
categoriile de v8rsta.. In contextul orict!.rui program de pregatire, formatorii trebuie sa recunoasct!. i sa
accepte bogatul bagaj de experienti:!. al participantilor Ia curs. Cursantii trebuie tratati de pe picior de
Page4of4l
SliPOIH llE CliKS
i.EAnN
CONSULTING
CURS- FOKMATOK de FORM A TORI
atat Tn experientei, cat i In privinta cunotintelor, fiind recomandabil sa li se permita
a-1 exprima ilber opinule in sala de curs.
Desigur, acestea sunt observatii de ordin general. in mediul unei companii, in mediul de afaceri
in general, unele din principiile generale expuse trebuie modificate pentru a reflecta nevoile de
preg8tire specifice organizatiei respective.
1.2. Cum pot fi motivati adultii pentru a participa Ia procesul de invatare
Pentru a fi eficienti. formatorii trebuie sa stabileasca ce anume ii motiveaza pe cursanti i ce
anume ii impiedic8 sa invete. Printre factorii motivationali se numara: raporturile sociale, ateptarile
exterioare, situatia materiala, evolutia pe plan personal, stimularea i preocup8.rile a eadem ice
Unii cursanti se simt motivati de posibilitatea de a-i face noi prieteni i cunotinte Deseori,
cursantii care sunt in acelai timp angajati ai unei companii sau ai unei organizatii profesionale, de
specialitate, au obligatia de a participa Ia programele de pregatire. Participarea Ia cursuri poate
cmstitui o conditie pentru mentinerea postului. Alteori, prin participarea Ia cursuri de preg8tire, se
'Urmarete asigurarea unei functii mai inalte, obtinerea unei promov8ri, siguranta postului i obtinerea
unui avantaj in fata concurentei. La un nivel' mai altruist, adultii urmeaza un curs de pregatire pentru a-
i indeplini mai bine sarcinile de serviciu sau pentru a se pune In serviciul comunit8.tii. Tn fine, unii cauta
doar sa scape de rutina sau sa invete ceva nou de dragul de a invata.
Obstacole in calea orocesului de Tnvatare
Grice program de preg8.tire se desf8oara cu succes atunci cnd cursantii sunt motivati. Adultii
motivat sa invete sun! contienti de utilitatea cunotintelor sau deprinderilor pe care le dobandesc In
cadrul cursurilor de preg8.tire. inv8tarea, pregatirea reprezinta mijlocul, nu scopul in sine.
Este de retinut faptul ca aduliii au numeroase responsabili18.ti, fiind necesar un echilibru intre
acestea i neVoile de preg8t1re i inv8.tare. Multiplele responsabiliti3ii pot constitui un obstacol Tn
procesul de invatare.
in general, adultii manifesta mai putin interes fata, de cursurile generale, ei preferand o
'regatire bazata pe un concept unic ce trebuie aplicat in rezolvarea anumitor problema.
-cursantii adulti Tnva1a mai U"iOr daca au posibilitatea sa puna in practicii, sa aplice noile
co nee pte predate.
Retinerea materiei predate este importanta in cadrul oric8.rei pregatiri. Pentru a putea asimila i
utiliza informatiile dobndite Ia curs, adultii prefera sa lncorporeze ideile nou-predate bazei lor de
cunotinte existente. lnformatiile care vin In contradictie cu ceea ce cursantii considera ca este
adevarat sunt asimilate i re1inute mai greu.
Un alt obstacol in procesul de preg8tire II reprezinta valorile cu care vin ,inzestraf participaniii
Ia cursuri_ Oupa cum am precizat, informatiile care vin In contradiqie cu convingerile sau ideile
cursantilor vor fi mai greu de retinut i asimilat. TotUi, data fiind natura a disciplinei sau a
materiei predate, este de multe ori necesar ca ideile sau convingerile cursantilor sa fie puse sub
semnul fntrebarii sau chiar contrazise. Este nevoie de o metoda prin care valorile i convingerile
Page 5 of41
. : ; ~ : - 1 LEAftN
CONSUl T!?<G
CLJRS -FORMATOR de FOR VI A TORT
cursantilor sa poatii fi transformate. Opiniile i punctele de vedere exprimate de cursantii de diferite
varste trebuie sa li gaseasca locul in cadrul oriciirui curs sau program de pregi:itire.
Cu cat inaintiim in varsta, cu aUit capacitatea psiho-motorie pune mai multe probleme
procesului de inviitare. Adultii compenseaza o anumitii incetineala in fnvatarea de tip psiho-motor
printr-o preocupare mai mare pentru precizie i acurateie. Adultii sunt mai prudenti i ii asumii mai
putine riscuri, Tmiedic.9nd prin aceasta procesul de asimilare i invatare. fn elaborarea unui program de
pregatire trebuie sa se evite temele ce presupun mare rapiditate sau efort fizic complex
Trebuie sa se acorde atentie mediului in care se desfi:ioari:i pregiitirea. Adultii au nevoie de un
mediu pli:icut i confortabil, at.t fizic, cat i psihic; se recomandi:i evitarea conferin!elor i a orelor prea
lungi, impun.ndu-se temele i exercitiile practice
Oat fiind ca. orgoliul cursantilor adulti este deseori pus Ia incercare, atunci cilnd pregi:itirea le
impune sa adopte un alt comportament deceit eel obi9nuit sau o atitudine diferita, confortul psihologic
este esential. Nu toti angajatii unei firme au avut o evolutie buna sau Uoarii in Coali!l. Multi dintre ei au
emotii inainte de curs, ce decurg din amintirea experientelor Colare neplcicute.
Page6of41
SUPORT DE CURS
CURS- FORMA TOR de FORMATOIU
_LEAf-<N
CONSUL'tmG
Capitolul 2- Teoriile predarii
,.lnv8f8lorii fJi deschid Ua, ins{J tu insufi trebuie sa treci prin ea "
(proverb chinezesc)
Profesia de formator este o provocare continua In care inveti 8iiJli lnvi'itat, in care, ca sa
rew}eti sa comunici cursantilor cunotine, sa le dezvolti aptitud1ni i chiar sa le modifici atitudinea
trebuie sa fti placa ceea ce faci i sa dovedeti o buna Tntelegere a naturii umane. '
Chiar daca formatorului i-ar placea sa adopte un stil didactic unitar i cat mai modern fata de
cursantii sai, exista totui riscul de a cadea in pacatul abloanelor. Daca exista un mod unic de predare
pentru profesor, nu se poate afirma acelai lucru despre cursant, fiecare reprezent3nd o individualitate
cu particularitatile ei. Multi dintre ei au personalit8ti bine conturate i o experienta profesionali!. care
reprezinta, de multe ori, un ajutor real pentru formator, dar nude putine ori i filtre deosebit de critice in
asmililarea de noi cunotinte
Grupele de cursanti se caracterizeaza printr-o eterogenitate care iine atat de personalitatea lor,
'--'"olt ide domeniile de activitate Tn care profeseaza
Exista mai multe modalit<3ti prin care s-a incercat a cat mai completa clasificare a teoriilor
predi'irii. Faptul ca au aparut sute de clasificSri i procesul continua ne demonstreaza ca nicio
clasificare nu este atat de completa i complexa in cat sil. creeze ,un vidal definitiilor".
Aveti mai jos o modalitate de clasificare a acestor teorii, in principal pe modul in care se
interactioneaza cu cursantul
Teoria ,inocu/rii" - prin care formatorul inoculeaza cursantul cu propriile (cursant
pasiv)
Teoria model8rii- prin care formatorul modeleaza cunolintele cursantului (cursant pasiv)
Teoria inifierii- prin care formatorul exploreaza noile cunotinte alaturi de cursant (cursant activ)
Teoria cre!jterii - prin care formatorul incurajeaza i supravegheaza dezvoltarea cursantului
(cursant activ)
Fiecare formator dore9te sa fie un explorator care sa descopere, alaturi de cursant, universul
notiunilor de management, sa aiba un rol de ghid spiritual i sa aiba a grupa dornici'i de cunoatere. fn
:alitate, sunt putini cursanti c8.rora li se poate aplica teoria initierii, care aleapta de Ia formator
-exercltii imprevizibile, experiments fascinante i proiecte provocatoare.
varsta ar trebui st!l-i spuna cuvantul, exista adulti care, In momentul Tn care fncep un curs,
tree Intr-a stare de nostalgie a anilor de liceu i studentie, in care atepli ca profesorul sa vina i s8.-1i
predea totul intr-a maniera cat mai simpla, transformandu-se in nite ,recipiente care trebuie sa
lnmagazineze, cu minim efort, tot ce trebuie sa lie pentru examen. Metoda ,inocul2irii" cea a
,modelarii" devin importante pentru a reui sa comunici cu astfel de cursanti. Ei adora prelegerile, se
lupta sa ia notite i un profesor meticulos le da o siguranta confortabila
Fiecare formator ii dorete sa aplice teoria cea mai eficienta pentru cursanti. El urmarele sa
initieze i sa abordeze cursantul ca pe un explorator al materiei i fncearca sa II ajute sa inli'iture
dificultatile de pe traseu, punandu-i ia dispozitie datele necesare. Cele mai atractive metode de studiu
pentru acest tip de cursant s-au dovedit a f1 proiectele, experimentele noi i discutiile libere
Pagt7 of41
SIJPORT UF: ClJR.."i
CURS- FORMATOR de f'ORMATORI
Cu unii dintre cursanti functioneaza aceasta metoda a ,initierii"; fi8 dau dovada de teama
de rise, I ipsa de energre spirrt de orrentare necesare unui explorator, fie formatorul nu le-a oferit toate
datele necesare studiului. Este o metoda care presupune o buna pregatire pedagogica teoretic8 a
formatorului. Pentru aceasta categorie de cursanti putem lncerca sa aplicam fie metoda ,modelarii", fie
a ,inocul8rii" de Aceste metode par a fi mai frustrante pentru un formator pregiitit sa predea
unor oameni maturi, dar se pare cii varsta adulta nu inseamnii neapiirat o incompatibilitate cu
metodele standard de instruire, folosite mai ales Ia copii
Dei sunt personaliti'lti gata formate, veti observa Ia unii cursanti o ,nostalgie" a pred8.rii prin
metoda ,creterii". Probabil sunt contienti cainca au capacit8.ti neexplorate nevoia sa fie ajutati
sa se dezvolte, vazand in formator un ad eva rat antrenor.
lndiferent de stilul de invatare abordat, apare problema managementului timpului. Fiind
persoane cu un ritm de activitate ridicat Ia serviciu, cu familie 9i alte obligatii sociale, cursantii au, de
cele mai multe ori, impresia ca nu mai pot tine ritmul. De aceea, este recomandat ca ei sa fie ajutati sa-
!?i planifrce studiul materiei de curs. Este problema pe care trebuie sa punem accent de Ia primul curs,
"'eoarece !ipsa timpului pentru studiu este cea mai frecventa Iemere de care se pling adultii.
Expertri au identificat doua tipuri de predare:
1. Predare orientata spre cursant prin care formatorul asigura conditiile optime pentru dezvoltarea
cursantului. dobfindind experienta impreuna;
2. Predare centrata pe formator prin care formatorul este expertul
De preferat este adoptarea unui proces de predare oriental spre cursant, astfellncat el insu9i sa
gaseasca resursele necesare dezvolt8.rii 9i acumul\rii de cuno!?tinte. Cursantii sunt astfel stimulati sa
creada in ansele lor de a 1nv\ta singuri, formatorul intervenind numai in explicarea unor concepte
importante i liimurirea unor probleme. Programa analitica nu este rigida !?i lasa formatorului i
cursantului ansa de a-i asuma impreuna responsabilitatea privind 1nv8tarea.
Deoarece cursantii sunt persoane cu sarcini profesionale i familiale multiple, e bine sa fie 18sati
sa organizeze propriul program de invatare, formatorul insisUmd monitorizfmd necesitatea unui
studiu continuu i a unui ritm propriu fiecaruia.
Climatul de solicitudine, preocupare 9i respect reciproc in cadrul orelor de curs sun! esentiale,
stfel inct'lt sa fie angrenati loti participantii in mod egalla discutii i Ia rezolvarea studiilor de caz.
Trebuie incurajati cursantii sa foloseascii i sa aplice notiunile teoretice in practica real i sa
vada cum pot rezolva problemele. Formatorul trebuie sa fie doar un facilitator care sa asigure resursele
necesare. sa directioneze curiozitatea i preocup8.rile naturale ale cursantilor.
Se creeaza astfel o comunitate educationala in care se pune mare accent pe ideea de
deschidere, dar ide egalitate pentru cursanti. in care fiecare sa fie tratat in functie de merite, aptitudini
:?i potential i nu dupa varsta, sex, rasa, provenienta etnica i nationala, apartenenta religioasa. situatie
socio-economic8, stare de invaliditate, convingeri politice, situatie familial8., orientare sexual etc.
Sunt o multime de caracteristici pe care trebuie sa le detina un cursant ,.ideal", eel putin din
prism a formatorilor. Enumeram cateva, tara pretentia de a le epuiza pe toate:
- cunoaterea propriilor obiective i interese,
-realist,
8 Df4!
SUPORT OE CUHS CLRS- FORMA TOR de FORMATORI
- motivare,
- flexibilfdeschis Ia lucruri noi,
- activ,
- simt al umorului,
- comunicare buna,
-spirit de echipa.
,;;1 cursantii pot schita portretul formatorului ,ideal", care ar trebui aiM urmatoarele calitflii
- cunoaterea profunda a materiel,
- cunoaterea caracteristicilor i necesitBtilor grupului de studiu,
-realist,
- flexibil,
- bun orator/ascultator,
- simi al umorului,
- metode adecvate grupului,
empatic.
lndiferent de continutullui, orice curs profesional trebuie sa vizeze urm::'itoarele obiective:
Asimilare de noi aplicabile
Aptitudini competente noi
Schimba atitudini/modifica mentalit8.ii
Pagc9 of4l
SLPORT DE CURS
Cl'RS- FORMATOR de FORCVIATORI
Capitolul 3- Comunicarea
3.1. Comunicarea: delimitiiri conceptuale
Definifie. A comunica inseamni!l "a face cunoscut, a dade fire, a informa, a infiinta. a spune"
sau despre oameni, comunit8Ji socia/e etc. - "a ti in legatura, in contact cu"; "a vorbi cu", "a fi rn
/egatura cu ... a duce Ia. "
Comunicarea este un proces bidirectional intre diferite persoane aflate Ia diferite nivele ierarhice
i se realizeaza pe orizontala sau pe verticala. in structura sa, procesul de comunicare include, fn
principal:
emi1atorul este eel care initiaza comunicarea, transmiterea unui mesaj. Se presupune ca. poseda o
informatie mai bine structuratii dect receptorul, lucru Ia care se adauga o stare de spirit/motivatie
adecvata. Tn cadrul activitatii de formare, este, de obicei. formatorul.
receptorul este beneficiarul mesajului transmis, eel ciiruia i se adreseazii comunicarea. Tn cadrul
activitiiiii de formare, receptorul este, de obicei, cursantul.
mesajul presupune un mozaic de informaiii obiective, judecati de valoare care privesc informatiile
respective care le ofera acestora o conotatie subiectiva 9i judecati de valoare tn\iiri personale in
afara acestor informatii obiective sau subiective etc. Ordinea prezentarii datelor Tn mesaj de catre
emiti3tor poate influenta modul/gradul de receptare al acestora: datele prezentate Ia inceput au mai
multa influenta (efectul de rntaietate), iar, uneori, informatiile prezentate Ia urma au importantii mai
ridicata (efectul de recentivitate)
decodificarea presupune descifrarea sensu lui mesajului prim it, iar pentru aceasta, receptorul trebuie
sa fie in posesia codului/repertoriului adecvat. fn mod normal, se realizeaza filtrarea mesajelor, ceea ce
inseamna: (i) Bezarea mesajefor pe niveluri (gandurile, sentimentele, tendintele incompatibile cu setul
perceptiv al individului lind sa fie continuu rejectate sau ignorate); (ii) ajustarea (pi:'lrtile din mesaj
considerate inalt dezirabile receptorului sun! luate in consideratie intr-o pondere foarte mare); (iii)
asimi!area (receptorul ata9eaz.a mesajului intelesuri pe care transmitatorul nu a intentional sa le
transmita) etc.
feedbackul se refera Ia o informatie trimisa fnapoi Ia sursa, adica de Ia receptor Ia emitator invers
canalul de comunicare reprez.inta calea care permite transmiterea mesajului, cadrul (fizic
-psihopedagogic) in care comunicarea se produce. Tn sens larg, definete totalitatea posibilitatilor fizice
de comunicare. in sens restrans, putem vorbi despre modul de structurare a comunicrilor in functie
de: (i) contextul fizic, adica modul de ai'anjare a mobilierului, timpul de a comunicrii etc.;
(ii) contextu/ pstho-pedagogic, adica acel context imaginativ creat special de emit8tor, In cadrul unei
situatit de comunicare!in timpul unei povestiri legate direct de mesajul de transmis. Acest context poate
sa depind8, intr-a mEisura mai ridicata, de actorii comunicationali sau de conditiile sociale care
anticipeazii structurile comunicationale, cum ar fi: proximitatea; similaritatea; apartenenta Ia grup.
3.2. Tipuri de comunicare
10 ol'41
SLPORI' IJE CURS

Ct!NZUL'i"iNC
CLRS- FORJ\.IATOR tic FORMA TORI
Cea mai cunoscuta !iJi utilizata clasificare a comunic8rii este cea dupa codul folosit. fn
continuare, vom analiza caractaristicile acestor forme de comunicare: verbala, nonverbala :ji
paraverbala.
A. Caracteristici ale comunic8.rii verbale:
transmisa prin cuvant :;;i prin tot ceea ce tine de acesta sub aspect
Este specific umana
Forme: orala scrisa
Cea mai studiata forma a comunic8rii umane.
in cadrul abilit8!ilor importante de comunicare verbala, cei mai multi autori inglobeaza
ascultarea activa. Ascultarea este procesul activ de interceptare, procesare :?i interpretare a mesajului
auditoriului !iJi a stimuli lor contextuali in cadrul procesului de comunicare. Este o mare
_ ferenta intre a auzi !iJI a asculta. Auzim atunci cflnd sunetul ajunge Ia ureche provocand vibratii care
transmit un semnal creierului. Ascult8m atunci cAnd creierul reconstruie:?te impulsurile electrochimice
in forma original8. a sunetului o semnificatie. fn mod normal auzim, dar avem nevoie de mult
exercitiu pentru a-i asculta pe ceilalti intr-un mod eficient
Care sunt cele mai des intalnite obstacole in calea ascultiirii efective?
Pseudoascullarea. Este o imitare a ascult8rii propriu-zise, prin inducere in eroare. Putem sa ne
prefacem ca suntem atenti Ia celalalt, pastr.nd un contact vizual formal, clatin.nd din cap in semn de
incuviintare, murmur.nd .,da", .,aha", Jnteleg" etc.
Atentia selectiv8. Apare atunci c.nd nu suntem interesati decat de anumite informatii dintre cele pe
care emit.torul incearca sa nile transmita.
Presupunerea. Uneori ne putem gr8bi sa formulam concluzii tara sa a!iJieptam toate detaliile pe care
emit8torul ni le-ar putea prezenta. Presupunand ceva nu vom mai avea toata atentia indreptata asupra
emit8torului
Preocuparoa pentru momentu/ urm8tor a/ discufiei. Aceasta este a problema cu care se confrunta in
""'eneral formatorii Tncepatori. Concentrandu-se pe strategia de abordat. pe urmatoarele intrebari risca
sa piarda din vedere detalii semnificative din conversatie. Acest aspect este adesea insotit de dificultati
in formularea/utilizarea 1ntrebiirilor de clarificare, in general Tntr-un context in care emit8torul transmite
mesaje confuze.
B. Caracteristici ale comuniciirii paraverbale:
lnformatia este codificata transmisa prin elemente prozodice vocale ce insotesc cuvantul !iii
vorbirea Tn general !iJi care au semnificatii comunicative a parte
In aceasta categorie se inscriu: caracteristicile vocii, particularitatile de pronuntie, intensitatea rostirii,
ritmul :?i debitul vorbirii, intonatia, pauza. Tonul intensitatea vocii reflecta eel mai fidel starea
emotionala a unei persoane.
Nu poate fiinta, ca forma, decal concomitent cu exprimarea verba Ia. Din perspectiva continutului insa,
ele se pot separa radical.
11 of41
St:PORTDEC.URS
CURS- FORMA TOR de FURJ\1AJORI
C. Caracteristici ale comunic8.rii nonverbale:
_lnformatia codificata transmisa pr1ntr-o diversitate de semne legate direct de postura,
m1:;;carea, gestunle, mimica, partenerilor.
faciliteGtz8 expnmarea verbala
Se bazeaza deopotnva pe elemente Tnnascute dar I fnva!ate.
_ Dime_nsi_unea nonverbala a comportamentului este puternic implicata in construirea conditiilor
fn cazul structurarii interactiunli, al influenti:irii continuturilor, de a partenerulu
1
.
Aspectele noverbale ale comunicaril sunt de obicei mult mai greu de controlat decat cele
verbale. Putem invata ce lntrebari sa adresam. cum sa frazam sau sa facem pauze elocvente, dar este
aproape imposibil sa afirmam cane putem controla in totalitate gesturile i expresille fetei
Este necesar, sa insistam asupra principalelor elemente ale comunic8rii nonverbale
pentru a le cunoate pentru a fi pregititi sa le folosim in mod poz1tiv in procesul de comunicare
educat1onala.
_ P8sfrarea contactului vizua/ este de obice1 garant1a une1 comunicari sincere i deschise. Tn culturile
vestice se considera ca mentinerea contactului vizual este o caracteristica persoanelor inteligente, cu
Tncredere in sine, independents etc.
este necesar sa acordam importanta componentelor culturale atunc1 cand folosim
anumite abilitati sau tehnici de comunicare verbala sau nonverbala. Exista nenumarate dovezi ale
efectelor pozitive generate de menilnerea contactului vizual: relatia dintre emit8tor I receptor este
s1ncera i exista incredere reciproca
Pozitia corpului este de ob1cei pnmul aspect pe care cineva Tl observa. Poziiia emit8.torului trebu1e sa
denote profesionalism, relaxare i s1guranta
Pauzefe. Cei mai multi dintre noi suntem conditionat1 sa ne asiguriim ca. atunc1 cand purtam o
conversatie aceasta decurge tara prea multe momente de intreruperi sau de linite. S1mtim ca este de
daten a noastra sa umplem golul care ar putea aparea intr-a conversatie
Gesturi/e i expresia fete1. Asemanator tonului vocii, expresia fejei i gesturile oglindesc starea
emotional. Emiti3torul trebuie sa se as1gure astfel ca expresia fetei gesturile sale sunt congruente cu
esajele pe care le transm1te receptorului. Un formator, spre exemplu, care Ti transm1te cursantulul sau
-mcuraji3ri pentru progresul inreg1strat, dar Tnso!ite de o expresie de tristete pe fate fte nu este s1ncer, fie
este preocupat de aile probleme; in once caz, receptorul, cursantul in acest caz, va percepe aceasta
lipsa de congruenta dintre mesajul verbal 9i eel nonverbal, iar relatia de comunicare dintre cei doi va
avea de suferit.
Gesturile, o alta componenta care reflecta starile emotionale, trebuie momtonzate de catre
emitator/formator, mai ales in situatiile in care acesta tie ca. are anum1te ticuri. De exemplu, mici3rile
prea dese, umezirea buzelor sau str.ngerea manerelor scaunului, frecarea palmelor sunt semne de
agitatie care sun! mai ales prezente Tn cazurile incepatori. Exista nenumarate exemple ce
reflect semnificatia gesturilor. Important este ca ele vor f1 percepute de c8tre receptor, iar efectele
a&upra procesuiUI de comunicare sunt de cele mai multe ori negative.
Distanfa fizic8. Exista multe puncte de vedere cu privire Ia distanta fizica ideala dintre emiti:ltor i
receptor. De obicei fiecare teorie are Ia baza o anumita componenta cultural8 care face referire Ia
Pagcl2of41
SI!PORT DE CURS
CURS- FORi\lATOR tie FORMATORI
gradul de al indivizilor cu privire Ia managementul spatiuluildistan!elor dintre ei !?i celelate
Pot f1 identificate patru zone: zona intimB (14-46 em), zona personaM (46-122 em), zona
socm/8 (122-360cm) 1,>i zona publica (peste 360 em)
_ . Dimensiunea nonverbala a comunic8rii dintre formator :;;i cursant este extrem de important
lnche1em aceasta scurta prezentare a caracteristicilor comunicarii nonverbale cu 0 lista de
comportamente utile :;;i comportamente de evitat in utilizarea acestor
Comportamente utile in comunicarea nonverbala, din perspectiva emitatorului:
- utilizarea tonului vocii in concordanta cu necesit8.tile de contort emotional ale receptorului;
- mentinerea unui bun contact vizual;
- utilizarea gesturilor care sa confirme receptorului ca. il ascultam i ca. intelege;
- utilizarea ziimbetului;
- viteza discursului moderat!:i;
- postura relaxata !?i deschis!:i, care sa exprime siguranta
Comportamente de evitat in comunicarea nonverbala, din perspectiva emi!iitorului:
I ipsa contactului vizual cu receptorul mesajului;
-. a:;;ezarea/pozitionarea prea departe de receptor;
- sarcasmul (in ziimbet sau atitudine};
- incruntarea;
- ariitarea cu degetul;
- gesturi care pot distrage reGeptorul;
- c8.scatul;
-inch ide rea ochilor;
- viteza discursului prea rapid a sau prea inceata
lndiferent de modalitatea de comunicare pe care decidem sa o folosim, prin intalniri directe sau
Ia distanta, trebuie sa avem in vedere faptul ca. o comunicare devine :;;i eficienta numai daca este
bazati:i. pe respect reciproc, fiind construita dm cuno:;;tinte, abilit81i, experienti:i. i fler. Abilitfltile de
comunicare reprezint8. garantia succesului in procesul de comunicare indiferent de spatiul social in
care se desf8oara. Cflnd vorbim despre tehnicile de comunicare trebuie sa precizi3.m ca doar acestea
nu sunt de ajuns pentru a asigura succesul procesului. lnformatia potrivita, tehnica impecabila de a
,dresa intreb8ri, de a asculta i de a r8.spunde, empatia, experienta i bunavoinla dintre cei doi,
emltiltor i receptor, formator i cursant, sunt foarte importante, de asemenea
3.3. Feed-back-ul
Feedback-ul este un instrument de motivare i corectare, care functioneaz8. eficient dupa
urm8.toarea formula ,Piirerea mea despre puncte forte evidenjiate lji solutii de imbunat8.tire"
NU
constructii impersonale
este p8.cat ca ..
este groaznic ca
Feedbadt-ul .este perSonal,
verbe active
am fast iritat atunci cand
ma simt furioasa atunci ca.nd
Page lJ of41
SUPORT DE CU{S
este minunat ca
trebuie ..
generalitiili
se zice ca
toata lumea
cineva ..
noi toti
intotdeauna
NICIOdat8
Uneori
judecatJ ae valoare
Exemple:
CURS - PORMATORdc FORMA TORI
sunt bucuros deoarece ..
m1-a placut
Feedback-ul este specific.
am vazut ca sa coree! echipamentul X ..
apeciez ca ai f8.cut un raport concis ..
seda Ia care s-a intamplat.
mentioneaza exact momentul
Este asuniat.
senzatii, sentimente
M1-a fost de mare folos ca mi-ai adus raportul cflnd til-am cerut $i daca era mai concis 8 fi
Ci'!Jtigat t1mp i 8 fi putut fua decizi8 Ia limp.
Apreciez ca eti 8fit de m8tina/8 in tiec8re zi i mi-ai fide mare to/os daca inainte sa f8ci
cafeaua i sa vorbeti cu cotegii, mi-ai aduce corespondenta.
Receptionarea feedback-ului
Cand suntem Ia capatul receptor al procesului de feedback ne putem ajuta pe noi inJne
incurajindu-1 pe emitent foloseasca aptitudinile descrise mai sus.
Ne putem ajuta singur1 folosind cat mai bine procesul de feedback prin:
Ascultare. Receptionarea unui feedback poate fi nepl8cuta, dar acesta nu constituie un dezavantaj fn
cu faptul de a nu ceea ce altii gilndesc sau simt Tn leg8.tura cu tine. Oameni1 au pareri
llespre tine !?i perceptii ale comportamentulut tau i poate fi util sa fii con!j:tient de ele. Altfel, este
important sa j1i minte ca indreptatit sa ai propria ta p8.rere !j:i ca. po!i a lege sa ignori informatiJ cu o
semntficat1e minora, irelevante sau refentoare Ia un comportament pe care dore9ti sa-l mentli din alte
mot1ve.
Fii sigur di intelegi. Fii sigur, inainte sa raspunzi, ca ai fnieles ceea ce 11 s-a spus. Daca tragi pnp1t
concluzil, devli defensiv sau trec1 Ia atac, pot1 Tmpiedica oameni1 sa-t1 ofere feedback sau nu-l mai po\i
valorifica. Verifica daca ai inteles feedback-ul care ti-a fast transmis. o metoda buna ar fi aceea de a
parafraza sau repeta emitentuluJ ceea ce tis-a spus.
Verific3. Tmpreuna cu ceilalti. Daca te bazezt pe o singura sursa de informatli poti ajunge Ia o
concluZJe part1culara. despre care sa crezi ca este imparta$ita de toata lumea. Verificand un feedback
impreuna cu altii, pot1 observa daca acetia acelai punct de vedere.
Page 14of41
SUPORT DE CURS

CONSULTING
CURS- FORMATOR de FORMATORI
Cere sa primevti feedback. Nu ezita sa ceri feedback asupra comportamentului tau atunci cand
persoanele din jurul tau nu o fac benevol. Uneori cei din jur evita sa dea feedback din dorinta de a te
"protejan sau pur i simplu din deliisare ...
Nu-l irosi. Avem cu totii nevoie sa tim care sunt efectele comportamentului nostru asupra celor din
jur. Este un instrument foarte valoros pentru dezvoltarea personalil, pentru adaptarea Ia cerintele
grupurilor din care facem parte. De aceea, el trebuie primit a:;;;a cum primim un cadou. Nu uita sa
multumeti pentru feedback-ul primit.
3.4. Modele de comportament in comunicare
A. Modelul agresiv: individul i:;;;i exprimA opiniile, ideile, sentimentele :;;>i ii sustine drepturile i
interesele fi!!ira a respects opiniile, sentimentele, interesele i drepturile
Cauzele acestui comportament pot fi reprezentate de:
- sentimente de siAbiciune i teama,
- convingerea ca. agresivitatea este eficienU'I,
_ puterea experientelor din trecut,
-!ipsa abilitatilor,
-obinuinta.
- ih,1zia succesului,
- efectul imediat.
Consecintele modelului agresiv sunt variate:
> sentimente vina, ruine
> impact negativ asupra relatiilor personate
> antipatii
J>- agresivitatea celorlalti
J>- demotivarea subordonatilor.
B. Modalul umil: individul nu este capabil sA-i exprime opiniile, ideile, sentimentele i sA-i afirme
drepturile i interesele pentru ca. permite celorlalti sa nu-i ia in consideratie opiniile, sentimentele,
1teresele i drepturile sale.
Cauzele comportamentului umil sunt reprezentate de:
- politete greit Tnteleasa,
- frica de agresivitate,
- neincrederea in sine,
-!ipsa abilitAtilor,
- exagerare in oferirea ajutorului.
Consecintele acestui comportement sunt reprezentate de:
:.> jigniri, ofense
;.. furie ascunsa, crescandi!!i
J>- evitarea relatiilor cu ceilalti
!ipsa respectului celorlalti
> sc8derea respectului de sine.
Pagel5of41
SUPORT DE CURS CURS- FORMA TOR de FORMA TORI
C. Modelul asertiv: in acest tip de comportament, individul i ~ i exprima opiniile, ideile, sentimentele ~ i
l'}i afirma drepturile ~ i interesele respectand in totalitate opiniile, sentimentele, interesele ~ i drepturile
celorlalti
Mode lui asertiv are drept consecinte
-;. relatii bune cu ceilalii
:.- succes ~ i productivitate
;.. lncredere de sine
:.- economie de timp ~ i energie
:..- responsabilitate personal crescuta
:.- scaderea stresului
Page 16 ul41
SUPORT DE CURS
CURS- FORMA TOR de FORMA TORI
t;;LEARN
CONSULTING
Capitolul 4- Educatia adultilor
4.1. Educatia formali- educatie nonformaiB- educatie infonnali
Traditional, educatia oferitB. de a fast considerata educafle formaiB, activitatile educative
organizate de atte institutii. cum ar fi muzeele, bibliotecile, cluburile elevilor etc., drept educape
nonformalii, iar influentele spontane sau neorganizate din mediu, familie, grup de prieteni, mass
media etc., educafie informalii. Delimitarea intre aceste trei forme ale educatiei este una teoreticEi, in
practicB. ele functionlind ca un complex ale cEirui granite sunt dificil de trasat. Mai mult, in ultima
perioadii asistam Ia o dezvoltare Ia o "formalizare" a educatiei nonformale, care se apropie din ce in
ce mai mult de spatiul ca institutie- a raspuns provocarilor sociale prin l!lirgirea sferei
de activitate initierea unor parteneriate cu societates civil!li, comunitatea localii sau cu diferite institutii
culturale. Aceasta deoarece invatarea ,.nu este legaM numai de COBiii sau de alta contexte
organizate. Concepfia despre rnvatare are fa bazd ideea i observafia cii un numar mare a/
.qxperienfelor noastre de inviifare s-au desfaurat in afara sistemului de educatie formallJ: Ia locul de
.,;iunc<l, in faml1ie, fn diferite organiza1ii .. (Pasi Sahlberg, "Building Bridges for Learning -
Recunoaterea i valorificarea educatiei nonformale in activitatile cu tinerii").
Criteriu de
comparatie
Educa1ia formali Educatla nonformali Educatia informali
lnstitutii de educatie
Subiectul educatiei griidini\e, licee,
(actorii care universitBti) institutii a
desf8oara actiuni de ciiror principalS misiune
educatie) este educatia
Gradul de pregitire Personal didactic calificat
al "educatorulul"
lnstitutii cullurale (teatre,
muzee, biblioteci, case
de cultuNi etc.),
organizatii
nonguvernamentale, alte
institutii care au ca
misiune conexi educatia
ii culture
Personal calificat in
diferite domenii de
activitate, uneori avllnd
ii pregAtire didacticS
Finallti1i ale
educatiei
Stabilile pentru fiecare
Clar stabilite lj:i gradate pe activitate, tara
0
etape de studiu, pe
discipline etc.
Continutul
educatiel
Organizat pe ani de
organizare pe termen
lung
{etape de Relativ organizat pe arii
v3rst8), pe profiluri I filiere de interes
profesionale
Page17of41
Familia, media, grupul de
prieteni, oricine exercita
o influentA educationa!ii
neintentionata sau
neorganizatii
Preg81ire didacticli
absentA sau sporadicii
Pregatirea nu este o
conditie a influentei
educationale.
Nestabilite
Neorganizat, contextual
SUPORT OF. CURS CURS-1-'0R:v!ATOR de FORMA TORI
Ut:!HlN
__ _____
I
Cert1f1cate I
mvel national

(diplome Certificate de part1c1pare
de bacalaureat diploma d cert1f1cate de absolv1re a J
hcenta
1
master etc unor cursun adevennte
Modahta1i de certlflcat de absolwe
8
cert1ficate profes1onale
cert1f 1care invi'i.tamantulul obligatonu sau vocat1onale care pot Fara certificare -
certlficat de competenta f1 recunoscute sau nu
I
profeslonala (pentru Observa\11 uneon
J
absolven\11 de mvatamanl aceste actlvll3\l nu sunt
profesional). deice certificate
------ ------
ca indivizii _do:esc sii-i propria viafS, sunt ateptati sa
actiV Ia Vlafa socJetatu. Educafla, tn sensuf sau Jarg, este cheia inviifiirii i infe/egerii modu/ui in
care se pot aborda aceste provociiri" (Memorandum privmd invatarea Comisia
Europeana, 2001).
Educatia este o forma de adaptare a omului Ia lume a lumii Ia om, dar aceasta adaptare se
face printr-un model interior, tridimensional, de cunoa?tere, apreciere actiune. [
Specificul adultilor il reprezinta angajarea variata a acestora in multiple roluri. in activitaji de
munca, politice, de familie etc. 1n toate aceste activiti:iti apar ?i conflicte care pun
amprenta asupra personalit8!ii adultilor. Adultul accepta dificil schimb8rile, deoarece implica
modif1c8.n structurale ale modelelor explicative, valorice ?i actionare cu care s-a
Educatia adultilor este nu numai un proces de asimilare, de interiorizare, de dezvolta[e, ci i un
proces de restructurare, de generalizare, de schimbare a relatiilor dintre adult mediu social, de
munca, familial etc. ). Adultul are uneori a atitudine pasiv8 fata de invatare, generata de reticenta Ia


actiune practica de valorificare i ap/icare a cunotinfelor i a experientelor de viafA. 1
Ex"perienta de viatifj acumulata de adulii. precum !i>i nevoia de exprimare a acestei impun, in
nadrul metodologiei, utilizarea de forme !i>i procedee active participative, cu accent pe xprimarea
-opiniei proprii. Aproape in toate interpret8.rile date inv8.t8.rii se subliniaza c8 procesul de in atare este
mfluentat In mod hotarator de motivatie.
"Conceptuf de motivatie este unul din cele mai spectaculoase din intreaga p ihologie"
(Lindworsky, 1921).
Motivatia este un supraconcept pentru toate acele st8..ri sau fenomene traduse prin onceptele
aspiratie, dorin"tii, sperant8., vointa, interes etc. (Thomas, 1965). "Ca impuls, motivul ste cauza
actiunii, dar pentru a deveni aceasta cauza, trebuie el insu?i sa fie elaborat"; "mo ivele sunt
determinate de problemele cu care este confruntat omul, in aceea!i>i masura 1n care sa cinile sunt
determinate de motive" (Hiebsch, 1966). Existenta unei motivatii se traduce prin mo ificS.ri ale
comportamentului:
- motivatia genereaza dinamizeaza subiectul, il face activ;
lH of41
SUPORT D[ CURS
lct"-EARN

- motivatia dirijeaza sau orienteaza comportamentul spre scop;
CL"RS- FORMA TOR de FORMA TORI
- mot1vatia produce un efect selectiv intensificator de stimuli specif1ci, deci are un efect asupra
atentiei;
- motivatla realizeaza o supratensiune.
Teate acestea releva importanta realiz8rii de situatii mot1vante. Este esential ca adultii sa
Tnteleaga raportul dintre activ1tatea de formare propusa propriile interese.
"Modelul pentru un inv3.13.mii.nt ra1ional a/ adultilor" (G. Meyer ) trebuie sa raspunda unei
singure condi1ii fundamentals, anume ca acest Tnvatamant sa fie "andragogic", ceea ce fnseamna ca
el trebuie sa respecte in mod satisfacator particularitatile fnvatamantului pentru adulti. Metodele
moderne in educatia adultilor sun! considerate esentialmente experimentale, deci educatia se face
pnn efort personal, prin participare activa. Ele sunt determinate atat de specificul acestui public-
tinta, cat ide particulantatile acestui tip de educatie.
In continuare, vor f1 prezentate cateva elemente de care trebu1e sa tinem seama atunci c.nd
Jcram cu adultli
-1. Sensibilizarea crearea situatiei de receptivitate. Adeseori, sensibilizarea 9i crearea situatiei de
receptiv1tate este denumita !?i activizare sau priza a contllntei i are Ia baza fenomenul psihologic
conform diruia 1mpl1carea personala Tntr-o experienta provoaca o activitate persona/a intensa
Sens1bilizarea se produce datorita crearii unui moment emotional prin implicarea experientei
personale i prin punerea in lucru a unor resurse motivationale. Un rol important 11 are crearea
situat1ei-problema care sa genereze nevoia de g8.sirea unei strategii, a unei solutii pentru rezolvarea
problemei. Situatia trebuie sa fie o situatie-presiune, in care participantli trebuie sa simta intens ca.
reinstaurarea echilibrulul se poate face numa1 prin rezolvarea problemei
2. Crearea situatiei motivante. Formatorii care orgamzeaza 9i desfi3.oara activitati cu adul1ii trebuie
sa fie preocupa1i de suscitarea interesului, a curiozltatii, a nevoii in raport cu actiunea respectiva
deoarece acestea vor exercita presiune asupra partic1pantilor. Succesul personal, reUIta due Ia
dezvoltarea nevo11 de afirmare a fiecarei persoane. Trebuie avute Tn vedere i perceperea clara a
scopului, facil1tatea, prestigiul social, valoarea actlvitatil respective etc.
1. Participarea grupului. Pentru realizarea unei situatli formative eficiente, participarea grupului este
--un element esent1al. Grupul trebuie sa aiba un scop clar i sa actioneze unitar
4. Caliti1ile formatorului. Formatorul trebuie sa fie el lnsui o sursa de informatie i un model de
comportament care sa antreneze grupul Tn activitatea desf8.Urata. Calitatile strict necesare sunt
bun organ1zator, lndrumator, lider;
- abiliti3.tl interpersonale (sa fie capabil sa motiveze participantii. sa identiflce potentialul de lnvatare in
once s1tuatie. sa valorizeze interventiile participantilor):
sursa permanenta de informatie, sprijin i ajutor In invatare;
diagnostician al nevoilor de fo1mare i al dificult8iilor in invatare;
competenta in domeniu;
dispon1bilitate pentru munca in grup;
sp1ntde echipa;
1nteres pentru reu91ta;
Page 19of41
SUPORT DE CURS
l: LEARN

CURS-FORMATORdc f0R,1ATORI
adaptare Ia condiiiile de lucru, anticiparea dar, mai ales, influentarea acestora;
evaluator terapeut.
5. Control evaluare. Controlul este Tnteles ca nivelul de st<:'ip8nire a problemelor specifice cuprinse
In situa!ia educativ.9. a metodelor participative utilizate preponderent. Tntr-o viziune mai larga,
controlul se va identifica cu evaluarea.
Metodele pedagog ice recomandate In educatia aduliilor trebuie sa tina coni de:
- eterogen1tatea grupului ca nivel de preg8.t1re, varsta, domeniu de activitate, probleme specifice cu
care se confrunta;
- timpulliber limitat;
- f1xarea asupra concretului, necesitatea unor activit3li practice ce pot capta interesul pot contribui Ia
rezolvarea unora dintre problemele cu care se confrunta zilnic;
- valorif1carea experientelor personale;
- rez1stenta Ia sch1mbare. flexibilitatea red usa a structurilor cognitive (schimbarea mentaht3lilor),
- necesitatea unor noi comportamente ce au un impact social puternic;
evitarea teoret1zarilor.
Orice metoda pedagog1ca activa este inductoare de st8ri afect1ve deoarece implica o definitie
o d1str1butie de roluri, de manipulare a motivatlilor, o forma de presiune exercitata asupra particlpantilor
Formatorul se poate confrunta :;;i cu manifestan de ne1ncredere din partea grupului de participanti. pe
care el trebuie sa le lnteleaga in raport cu situatia in care a pus grupul In procesul form8rii
Activitatea de formare Ia adulti devine, din ce in ce mai mult, o responsabilitate a
managementului fiecS:rei organiza1ii, precum o responsabilitate a fiecS:rei persoane pentru
propria dezvoltare.
1.2 Principii in educatia adultilor
Fiecare dmtre noi are modul sau specific de a invata. mal repede, mai eficient, ma1 bine.
Ce lnseamna sa invatam mai bine? inseamna sa receptam sa retinem mai mull I mai
temeinic anumite lucruri, sa intelegem mai profund 1nter-relatiile, cauzalit8tile, procesualit8tile, sa
utilizam efecltv in practica, in via1a de zi cu zi, sa dispunem de abilitati, pr1ceperi :;;i
__ eprinden pe care sa le mob1l1zam Tn situatli concrete.
Spre deoseb1re de copii, aduliii fnvata respectand, mai mull sau mai putin, anumite principii.
4.2. inviitarea prin experienta
Ca sa arate cum adulill analizeaza experienta proprie pentru a o putea intelege aplica In
situat11 noi, David Kolb a dezvoltat un model al inv8t8rii pnn experienta, in 1984.
ldeea fundamentala a invatarii prin experienta este ca eel care invata este direct implicat
intr-un eveniment, tr3g3nd a poi concluzii pe baza acesteia. Aceste concluzii sunt invataminte.
fnviitarea pr1n experientii se opune invatarii bazate pe experienta altora, care este caracteristica
formelor conventionale de educatie; invatarea prin experienta este o invatare activa.
Kolb a sugerat un ciclu de activ1tati ln procesul invatarii prin experienta format din patru
elemente:
SUPORT DE CURS
CURS- FOR:VIATOR de FORMATORI
1 Expenenta concreta
2 Reflectia. ce s-a intflmpla1.
3. Conceptualizarea abstracta. incepi sa real1zez1 experienta. tragi concluzii, incerc1 sa Tncadrez
1
expenenta in t1pare (scheme) cunoscute, formulezi teorii reguli.
4 Experimentare activit Decizia ce anume din cei ai Tnvatat va f1 folos1t pentru a imbunatati sau
sch1mba optiunlle pentru viitor.
4.3. Stiluri de invatare
Kolb a popularizat un lucru observat de instructori demult, acela ca oamenii au stiluri difente de
a invata.
Doi speciali!?ti in domeniul mamagementului dezvoltiini i Tnvatarii, Peter Honey Alan
Mumford, cercetand studiile lui Kolb, printre altele, au dezvoltat o teorie a stilurilor de invatare Ei au
clasif1cat cele patru stiluri de invatare astfel.
' .. Stilul activ. Persoanele active se implica in experiente noi, tara prejudecati. Ei se bucura de prezent
1i au o gand1re deschisB., care ii face sa fie entuziall Ia once este nou. Emit judecati mai mull bazate
pe sentimente i intuitie, decat pe teorie, care o caractenzeaza ca fiind "prea abstractB." Filozofia lor
este. Voi lncerca fatui a data!
Z1lele lor sunt pline de activ1tB.ti. Le place sa se ocupe de situatille de criza, le place provocarea
noului, dar se plicttsesc de detalii. Sun! I deschii, i le place sa faca parte d1n grupuri care
fac diverse activit8.ti.
Persoanele active invata mai bine din cursu rile unde:
- exista noi experiente. oportunitati din care sa invete
- se desfiioara scurte exercitii, activit8.ti de grup
- exista o sene de lucruri ce pot fi testate
- exista ceva de f8cut pentru er personal
- pot intra in contact cu celelalte persoane
-lise permite conceperea unor no1 idei, fara restrictii
-.J. Stilul reflexiv. Persoanele reflexive stau deoparte i judeca experientele, observandu-le d1n diferite
perspective. Ei colecteaza date atat personal cat i pnn altn. i prefera sa le analizeze alent inainte de
a ajunge Ia o concluzie. Ceea ce conteaza pentru ei este aces! proces de colectare i analizare a
datelor, astfel ca. lind sa amne concluzia finalii cat mai mult. Fliozofia lor este Nu fi prea griibit!
Sun! persoane meditative care ii asculta pe ceilalti, lncearca sa aibB. imag1nea completa
inainte de a-i spune parerea
Persoanele reflexive invata eel ma1 bine din cursuri unde.
-au posibilitatea sa observe/reflecteze asupra activiUitilor
-au posibilltatea sa stea deoparte, ascultnd privind Ia ceilalti
-au Ia dispozitie timp de g8.ndi;-e i preg2tire lnainte de a face un exercitiu, sau comentariu
- au posibilitatea sa recapituleze even1mentele
-au materiale scrise demonstratii riguroase
l'age21of41
SliPORT llF. CURS
CLRS- FORMATOR de "FORMATORI
C. Stilul teoretic. Teoreticienii li adapteaza i integreazii observatille In teori1 care suna logic E1
analizeaza o problema in mod logic, pas cu pas, i asambleazi'i toate imprejuri'irile teorie
coerentii. Au tendinta de a fi sunt preocupati de principii, teori1, modele
F1lozofia lor este Oaca este logic, trebuie sa tie corect!
Tntrebi:irile pe care le pun eel mai des sunt are sens? Care sun! ipotezele de bazii? Au tend1nta
a fi detaati I anaii!ICI, mal degrabi'i obiectivi, decat subiectivi. Preferii certitudinea, ambiguitatii.
lnvatii mai UOr de Ia persoane cu autontate, intr-un mediu impersonal
Teoreticienii invati'i mai bine d1n cursurile unde:
- ceea ce este prezentat face parte dintr-un sistem
-au pos1billtatea sa chest1oneze ipotezele de baza sau metodologia
- iau parte Ia activit.3ti structurale, cu scop precis
-pot asculta sau c1ti despre ide1, concepte rationale
-pot analiza cauzele succesulu1/eecului
-au Ia dispozitle material scris, diagrame
Stilul pragmatic. Pragmat1cii sunt oameni dornici sa incerce idei, teoni, tehnici, pentru a vedea daca
functioneaza in pract1c8. Ei cauta mereu noi idei profita de prima ocazie pentru a le experimenta in
practici'i. Ei se lntorc de Ia cursuri cu idei pe care vor sale puna In practica.
Filozofia lor este: Nu este de fo/os daca nu funcJioneaz8!
Nu au ri:ibdare Ia discutil vagi i fi:irii seep Sun! persoane practice care iau decizli practice. Le
place sa gaseasca modalitati prin care sa facii lucrurile sii meargii
Pragmatic1i invata eel mai bine din cursuri unde
- exista o legiitura evidenta intre subiectul discutat i activitate
-sun! prezentate 1dei cu aplicabi11tate evidentii
-lise d8. posibllitatea sa exerseze, beneficiind de comentariile/asistenta unui expert
- II se prezinta un model uti I, pe care il pot replica
- lise oferii tehnic1 i aptitudini care se aplicii in mod curent activltiitii pe care o desfaoara.
Ar trebui subliniat cii este pu1in probabil ca un individ sa se incadreze exact in caracteristicile
---unei categorii. Aces! lucru nu se intampla, pentru ca f1ecare invata folosind o combinat1e de metode, ce
deriva din cele patru modele. Totui oamenii au un stil de invatare preferat, cu ajutorul caru1a invata
ma1 eficient. Ce inseamna o invitare eficienta?
Tnvatarea este mai eficienta, clnd noi, f1ind cei care invata:
ce avem de facut
- intelegem de ceo facem
- avem acces Ia resurse pe care le putem inielege
- avem timp sane dezvoltam capacit8tlle necesare
- lucram intr-un ri1m care ne convine
- avem sprijinul necesar
- suntem interesati de ceea ce facem
Page22of-'ll
DF: ('IJRS CCRS- t'ORJ\.f>\TOR de FORMA TORI
- facem variate
- putem trece In rev1sta propri1le noastre progrese
- avem propnetate pe ceea facem
l'agc23of41
SUPORT DE ClJR.."i
CURS- FORMA TOR de FORMATOIH
TH.JG
Capitolul 5- Etapele procesului de formare
1. Contientizarea .necesit;itii. Exista o serie de modalit8ti prin care o organizatie devine con:;;tienta
de neces1tatea une1 forme de formare. Dacii urmeaza sa fie introdus un nou sistem sau o nou;!l
procedura, daca urmeaza sa fie aplicata o noua metoda sau atitudine, este probabil sa apara
necesitatea unei instruiri. Alte domenii care ar duce Ia necesitatea unei instruiri sunt: evaluarea
personalului, performantele individuale sau probleme comune ce afecteaza atingerea standardelor,
cum ar fi scaderea nivelului de corectitudine
2. ldentificarea indiciilor. Primul pas consta in consultarea beneficiarului obtinerea cat mai multor
detalii. 0 simp IS. declarare a unei "necesit8V' nu este suficienta, trebuie puse intrebari concrete pentru
a stabili exact de ce este nevoie, cine necesita formare, pe ce perioada, etc. E simplu daca e nevoie de
o forma complet noua de formare, functia X este necesara, personalul nu poate indeplini functia X,
astfel ca indiciu este u:;;or de identificat. Formarea pentru funciii existente care nu sunt indeplinite
eficient, necesita o analiza mai aprofundata
3. Analiza necesitaNor de formare. 0 data ce indiciile au fast determinate, s-a stabilit !?i care sunt
necesitatile in privinta formarii. intr-a formulare simp Ia, acestea ar fi:
Aptitudinea necesara- Aptitudinea existenta = Necesitatea de formare.
Chiar daca formarea se refera Ia o functie complet noua. Ex. un nou sistem informatic,
personalul ar putea avea deja anumite aptitudini, cum ar fi dactilografie, aptitudine relevanta !?i care
trebuie sa fie luata in considerare
4, Definirea obiectivelor. De cele mai multe ori, obiectivele formi:lrii decurg in mod natural din
necesitatea definita. Scopul este satisfacerea acelei necesitati i obiectivele stabilesc modul in care se
va realiza acest lucru, ce vor fi capabili cursantii sa faca Ia sfritul formarii i Ia ce nivel.
5. Alegerea metodelor de formare. Obiectivele. necesit9.tile i numarul de participanti vor ajuta Ia
alegerea celor mai eficiente metode de formare, iar altele pot fi satisf9.cute printr-o varietate de alte
mijloace: cursuri, invatare asistata de calculator, lnvatamant Ia distanta, seminarii, sesiuni de formare
disponibilitatea, constrangeri din punct de vedere al timpului disponibil, preferintele
-sponsorilor vor reprezenta factori considerati in luarea deciziei.
6. Decizia asupra pachetului de formare. Urmatorul pas este deciderea pachetului de formare.
Acesta poate fi realizat in cadrul organizatiei, sau poate fi asigurat de furnizori externi. Din nou,
categoria de formare, num2irul participantilor etc. determina modul de abordare. Formarea care este
specific. organizatiei i care necesitB. o buna cunoa:;;tere a proceselor interne de regula este realizata
eel mai bine in cadrul organizatiei. Formarea generala, cum ar fi formarea in management sau in
tehnici de training, poate fi asigurata de furnizori externi. Pachetul poate utiliza mai mult d'e o singura
metoda, ex un curs deformare poate fi precedat de o sesiune de invatamant Ia distanta, urmata de un
curs practic, incluznd exercitii i practica pe calculator. lnvB.tfi,mntul Ia distanta se poate baza pe
material scris sau cursu rile pot fi furnizate pe suport electronic. Trebuie avut In vedere de c<ite ori va fi
utilizat pachetul de formare, intrucat e inoportuna dezvoltarea unei solutii foarte costisitoare care va fi
24 of41
!'..UPORT DE CURS
FORMATOR de l'ORMATORI


prezentata a singura data catre un numar restrans de persoane, numai daca acea formare nu este
v1tala pentru succesul organizatiei.
7. Designul evalu.Srii. Redactati evaluarea pentru pachetul de formare. Cerintele unUI proces de
evaluare sunt
- lista cerintelor pentru formare;
- metode de cunoatere a aptitudinilor cursantilor lnainte de formare;
- metode de validare a formarii Ia incheierea aceste1a;
- abordarea petermen lung, care sa asigure aplicarea in practica a cunotintelor.
lnstrumentele de evaluare includ foi de reactie, teste inainte i dupa curs, fo1 de autoevaluare,
evalu8r1 ale conduceri1 directe asupra performantelor sau imbunatatirilor. Conducerea directS. trebuie
consultata.
8. Redactarea rezumatului form.Sriilinv81iim8.nt Ia distan18/materiale de formare.
Formatorul/des1gnerul selecteaza continutul i metodele de formare, identifieS. fiecare sesiune i dec1de
aa mai bun a abordare. Este redactat rezumatul sesiunii 91 sunt realizate copiile pentru participant!
(hand-out) care vor ajuta Ia desfaurarea ei Matenalele de formare cum ar f1 studii de caz, exercitii sau
activ1t8.ti trebuie decise redactate. Mijloacele vizuale trebuie analizate I hoti3r3te, daca se dore;;te sa
fie intocmite profesional ;;i sa raspunda cerintelor formarii.
9. lmplicarea conducerii directe. Managerii din cadrul organizatiei trebuie sa fie implicaii in toate
etapele procesului, daco'.i se dore;;te o formare de succes. Conducatoril directi sunt de regula
r8.spunzatori de alegerea cursantilor, evaluarea costurilor formi3rli i asistarea cursaniilor Ia punerea in
practica a cuno;;tintelor dob8nd1te. Ei sunt totodata implicaii In procesul de evaluare, intruc3t sunt cei
mai in masura sa aprecieze daca informatia dob8ndita este aplicata Ia locul de munca fi'l daca
personalul care a fast instruitpoate atinge standardele de performanta.
10. Preg3tirile pentru desf3!jurare. Planul de formare trebUie redactat, pentru a se putea intocmi
programul cursurilor, tln3nd cant de numarul de participanti i de locul in care se afla ace;;tia. Trebuie
obt1nute salile de curs i verificate din punct de vedere al compat1bilit8.tii ;;i disponibilitatil. Programul
Jrmatorilor trebuie stabilit in avans, iar materialele de formare tip8.rite f?i distribuite. Suportul
ex rezervanle pentru curs, este necesar. Planificiirile suplimentare, cum ar fi numarul
min1m de participanil, per1oada minima pentru confirmare/anulare trebuie decise.
11. lmplementarea form3rii. Desfaurarea form8rii, fie ca e vorba de un curs asigurat intern sau
extern
12. Evaluarea interimara. In cazul oncarui program major de formare este bine sa existe o metoda de
revizuire a progreselor. Evaluiiri ale testelor I foi de validare ale instruinlor anterioare trebUie
exam1nate pentru a vedea daca obiectivele form8.ri1 au fast atinse. Trebuie obtinute comentari1 din
partea participant[lor i a conducerii directe. Asigura11-vS. ca exista un eantion reprezentativ i nu va
gr8.bi1i sa trageti concluzii. Daca lucrurile nu merg a;;a cum era de a;;teptat, revizuiti formarea, dar ilneti
cant ca revizuirea rnaterialului necesit9. timp ;;i resurse suplimentare
l'age25of41
SUPORT IJE CURS
-.:;w: LEAUN

CURS- FORMA TOR de FORMATORI
13. Revizuirea validii.rii formiirii. Daca 1nstrumentele de evaluare au fest concepute
0
data cu
pachetul de formare, ele trebuie analizate pentru a est1ma daca scopurile 9i obiect1vele au fast atinse
Acestea ar trebui sa f1e mai mull o privire fugara, informatia este esentiala in cazul elaborarii unor
1nstruin v1itoare
14. Evaluarea pe termen mediu pe termen lung. Formarea a fast mai putin benefica daca
informatia nu este aplicata. Aplicarea ei ar trebui sa asigure ca atat ind1vizii, cat 9i organizatia
lucreaza eficient. Aces! nivel de evaluare depinde in mare masura de conducerea d1recta. Aceasta
trebu1e sa cunoasca rezultatele fn urma form8ri1 9i sa f1e competenta fn a judeca n1velul
performantelor mdividuale fata de standardele aprobate.
Sumariz8.nd, procesul de form are cuprinde urmatoarele etape
a. ldentificarea i analiza nevoilor de formare
b. Planificarea form8rii
c. Organizarea formBrii
Oesf8utarea form8rii
e Eva/uarea formam
f. Revizwrea formiirii
Tn continuare, vom detalia principalele etape in care este 1mpllcat formatorul
5.1. Planificarea formarii
A. Obiectivele formiirii. Pentru a redacta obiective de performantii, creatorii de cursur1 trebuie sa
inceapa cu urmatoarea propozitie, sau o variatie a ei: ,Dupa Tncheierea form3rii, cursantii trebuie sa
poata sa Apoi trebuie enumerate obiectivele de performanta, fiecare propozitie cu un
verb Partea din obiectiv care incepe cu verbul este componenta de performanta.
Putem spune ca un program de formare are obiective generale 9i obiective de invAtare. Pr1n
formare, noi facem sch1mbari Ia nivelul a atitudinilor sau a deprinderilor.
Obiectivele se pot adresa celor trei domenii de invatare
cognitiv (abil1t8!i 1ntelectuale - lntelegerea informatiilor, orgamzarea i evaluarea ideilor,
acj1unilor). Prin obiectivele cognitive participantii vor Tntelege fa pte. informatli, contextual.
;... afectiv {se adreseaza emotiilor provenite din experiente de invatare- atitudini, interese, valori). Prin
obiectiVele afect1ve participantii vor simil diferit
);;- psiho-motor (abilitiiti motorii, coordonare, Pnn obiectivele psiho-motorii participantil vor
lnvata sa faca ceva.
Benjamin Bloom, profesor Ia Universitatea dm Chicago, a dezvoltat intre anii 1949-1953 o scara
cu 6 trepte de lnvatare, ierarhtzate de Ia s1mplu Ia complex (de Ia informaiiei pana Ia
evaluarea ei), ce poarta denumirea de Taxonomia lUI Bloom. Aceasta se adreseaza domeniului
r:ognitiv.
I Evaluarea ___ valoarea
Page26of41
SUPORT DE CURS
li1LEARN
CONSULTING
CURS -FORMATOR de FORMA TORI
Sin:taza CreazA tipare din diverse elemente
informatia o interpreteaza
Cuno,tin'e Formabilul recunoa'ite Iii reorganizeazA informatia
Domeniul afectiv- atitudinile, interesul, atentia, Iii valorile sunt demonstrate
prin comportamente afective. $i ere sunt ierarhizate de Ia simplu Ia complex, dupa cum urmeaza:
lntemalizare
Organizare
Valorizare
Raspuns Ia fenomen
Primirea fenomenului
Comportament controlat de un sistem de valori
Organizarea valorilortn ordinea prioritatilor
Valoarea pe care o persoana o ata'ieaza Ia ceva
A lua parte activ Ia procesul de Tnvatare: participare
Dorinta de a asculta;
Domeniul psiho-motor se refer8 Ia folosirea abilitAtilor motorii de bazii. Grupul de cercetare a
lui Bloom nu a dezvoltat in profunzime categorfile acestui domeniu, din lipsa experien1;ei in a tnvata pe
altii aceste abilitS\i. in1972 Simpson a dezvoltat acest domeniu in 7 categorii, pentru a sprijini
teoria lui Bloom.
Originalitate
Adaptare
Rispuns complex
Mecanism
Rispuns ghidat
Pregitirea .
Perceptia
Crearea unor noi tipare de micare
Abilitatea celui care invata de a-i modifica abilitAtile motorii, pentru a face
fata unei noi situatii
Faza intermediara de imitare a unei activitiiti complexe
Abilitatea de a executa o mi'icare complexa
lmitarea
Pregatirea de a actiona
Abilitatea de a folosi simturile pentru a ghida activitatea fizicS
Orice curs are obiective de invAtare. Acestea aratll cu ce vreti sa ramanA cursantii Ia sfa!'itul
cursului. lncercati sale stabilili cAt mai clar, pentru ca ele vor trebui sa fie evaluate.
Example:
La sfBT'itul sesiuniilcursufui pariicipantii
1. Vorcrea un designpentruo sesiune de instruire de o orlJ
2. Vor descrie etapefe planificarii strafegice
3. Vor putea sa execute corect trei figuri de tango
4. Vor identifica cltt de important este respectur in sistemuf propriu de vafori .
5. Vor lista sursele de finantare disponibi/e pe piata in func[ie de domeniuf propriu de interes
B. Metodele de formare. 0 metoda este o cale de a atinge un obiectiv.
Page27of41
Dt: ClJRS
'ifttEAl<N
!XlMSULT!!\!G
CURS- FOfuVIATOR de FORMATOn!
Tehnicile descrise mai jos sunt variante de activit8ti care pot fi folosite in cadrul unui proces de
formare. tehmcii sau combmatiei de tehn1ci cu gradul eel mai mare de efic
1
enta dep
1
nde de
resurse, t1pul cursu lui, specificulu1 grupulu1 de particlpanti nu in ultimul rand de talentul, creativ
1
tatea
!?I experienta formatorului Un aspect demn de retinut este faptul ca. cu cat n1velul de interactivitate al
unei ac!Jv1t8t1 este mai mare, cu atat controlul pe care formatorul il poate exercita este mai scazut- dec1
gradul de rise este mai mare.
Demonstratia presupune a spune sau arata participantilor cum trebuie sa procedeze pentru a
rezolva anumite sarcmi foarte concrete, in fel incat ei sa devina capab1l1 sA aplice 1mediat cele
fnvatate. Dezavantajul acestei metode este ca. ea ofera o pentru indeplinirea sarcinilor in care
creativitatea participantilor este red usa Ia minimum.
Prezentarea este o !ehnica putin partJcipatJv8., care presupune transferul de informatie catre
aud1enta Tntr-un format 91 limp planificat dinainte Poate fi in mica masura Jnteractiva daca este urmata
de o sesiune de intreb8.ri i r8.spunsuri.
Este potrivita atunci cand auditoriul este numeros 9i t1mpullimitat.
Ef1c1enta prezentarii depinde de abilitatile prezentatorului de mijloacele vizuale folos1te. Este
-msa limitata de cantitatea de informatie care poate fi absorbita de un auditonu inert. Cercetarile arata
cain eel mai bun caz 20% d1n informatia prezentata va fi retinuta imediat dupa prezentare. Procentele
scad insa mai mull daca auditoriul nu va fi pus in situatia de a repeta informatJa sau de a o pune in
practica. Pentru a avea eficienta max1m8, o prezentare nu trebuie sa 30 - 40 minute 91 nu
trebuie sa aduca in discutie mai mult de tre1 1dei/ concepte noi.
Citirea de materiale (lectura) presupune furnizarea de texte/ materiale scrise alent a lese, cu un
grad mare de relevanta pentru subiectul studiat, pe care participaniii sun! rugati sa le citeasca sa le
comenteze in grup. Este o buna tehnica de "rupere de ntm" in timpul unei prezentari poate fi
eflcienta pentru fixarea informaiiei. Succesul acestei tehnici depinde de atentia cu care sunt selectate
materialele modul in care este condusa sesiunea de comentarii
Prezentare de materiale video. Avantajul aceste1 metode fata de precedentele rezid3 in
puterea sporita pe care 1maginea o are in raport cu cuvfl.ntul scris sau rostit. Este esential ca ses1unile
de prezentare de materiale video sa f1e scurte 91 urmate de sesiuni de discutJe/ comentare dirijate de
catre formator. Tehmca este utilti atunci c.nd situatiile fllmate ar fi imposibil de reprodus prin alte
9i/ sau atunci cnd resursele sun! lim1tate (timp, formatori etc). Ca 91 in cazul metodei
anterioare, alegerea materialelor modul in care este condusa ses1unea de discutii sunt elemente
foarte importante.
0 varianta foarte interesanta este cea in care materialul filmat prezentat reprezinta chiar
performantele grupului de partic1panti - spre exemplu, intr-a sesiune de dezvoltare a abilitajilor de
prezentare, filmarea prezentarea ulterioara a exercitiilor de prezentare a participant1lor urmate de
sesiuni de feedback.
Tehnici multimedia. Reprezinta rezultatul combin8rii unei multitudini de tehnic1: aud10, video,
text grafice, fotografie, an1mat1e etc. in general acestea sunt combinate pentru a rezulta un program
interactiv de formare lansat pe un computer. Avantajul este cii viteza de derulare a programului poate fi
adaptata Ia nevode f1ecarui participant. Dezavantajul este ca. nu ofera ansa interactiunii interpersonale,
Pagc28of41
SUPORT DE CURS CURS- FORMATOR de FORMA TORI

CONSULTING
iar flexibilitatea sa este red usa. Un alt dezavantaj important este gradul mare de dificultate al realizArii
unui asemenea program, precum i faptul c8 implieS resurse in general costisitoare.
Discutla de grup. Este o fonna de prezentare mai putin fonnala, care poate fi folosita cu grupuri
de cca. 20 participanti. Ea presupune timpi alocati interventiei participantilor (comentarii, intreb8ri,
nlspunsuri, prezentarea experientelor personale etc.), trebuie sa fie flexibil planificata astfel Tncat
aceste interventii sa nu afecteze materialul prezentat. :n aceasta forma, este de ca infonnatia
retinuta sa fie mai multa decat ln cazul prezentarii simple, tnsa riscul monopolizi:irii timpilor de
discutie de ci:itre un numar redus de participanti mai TndrB.zneti.
Obiectivele discutiei sunt:
- implicarea activ8 a audientei
- oferirea prilejului pentru schimb de experienta
- facilitarea prezentArii mai multor puncte de vedere
- dezvoltarea abilitiililor de autoexprimare
Rolul formatorului, pe langa acela de a prezenta notiuni teoretice noi, este eel de a facilita
..._ iscutia in sensu! de a implica pe cat posibi_l participantii in discutie, de a nu pennite devierea de Ia
subiect, de a trage concluzii atunci cand este cazul. Pentru a face fall! acestor cerinte, formatorul
trebuie:
- sa stimuleze discutia prin punerea de intrebari deschise
- sa ceara contributii de Ia participantii mai retrai
-sa verifice intelegerea prin intrebiiri de verificare clarificatoare
- sa adopte o atitudine deschis8, non- evaluativii
-sA previna dominarea discutiei de cAtre un numar rectus de participanti
-sa nu domine grupul- sA nu controleze discutia: rolul sau este mai degrabA acela de a ajuta grupul sa
ajunga Ia o concluzie decat sao impunii pea sa.
- sa nu permita devieri de Ia subiect.
Diacutia pe grupuri mici. impartiti participantii in grupe de 4-5 cursanti pentru
experienta sau pentru a Iuera Tmpreuna. Folositi aceasta metoda cAnd aveti timp sa. procesati i
rilspunsurile fiecarei grupe in parte. Aceasta este o metoda eficienta de a obtine participarea tuturor.
Parteneri de TnviP.turi. Dati prilejul fiecarui participant sa lucreze pe anumite subiecte sau sa
discute despre intrebari cheie cu participantul de lAnge el. Folositi aceasta metoda atunci cand vreti sa
implicati pe toata lumea dar nu aveti timp pentru discutii in grupuri mici. Perechea este o buna
configura1ie de grup pentrl:l a dezvolta relatii interumane sau pentru subiecte ce nu se preteaza Ia
grupuri.
CartonaJe cu rispunsurl. lmpSrtili cartonae cere1i ra.spunsuri anonime Ia Tntrebarile dvs.
Folositi cu raspunsuri ca sa economisiti timp sau ca sa Uurati comunicarea cu persoanele
ce se simt "amenintate" de un n1spuns tn public. Veti mai avea avantajul i ca. veti avea opiniile tuturor
scrise, intr-un limp scurt.
De jur imprejur. Obtineti un rSspuns scurt de Ia fiecare participant. Folositi aceas!A metoda
atunci cAnd doriti sa obtineti o participare mare, imediat. Afirmatiile de genu! "un lucru care face un
manager eficient .. " pot fi folosite pentru a obtine raspunsuri immediate de Ia toatA lumea. lnvitati
Page29of41
SUPORT [)f. CURS CLRS- FORMATOR tlc FORMATOR!
-.;W'!,EARN
CO!'ISUL T!NG
participan!li sa spuna "pas" atunci cand nu au rfispunsul pregatit. Evitati repetarea, daca vreti, rugnd
fiecare participant sa aiba o noua contributie Ia acest proces.
Tribuna vorbitorilor. lnvitati un numar mic de participanti prezinte punctele de vedere In
fata salii. Rugati ctiva participanti sa comenteze de Ia locurile lor. Folositi aceste "tribune" cnd timpul
permite sa insistati pe o anum ita problema ridicata ulterior.
Acvariul (fish bowl). Rugati o parte a participantilor sa formeze un cere de discutii
participantii de jur Tmprejurul lor, formand un cere de ascultatori. cand discutiile (simularile)
grupului din centru s-au terminal, invitati pe rnd ascultatorii spuna parerea. in acest limp, cei din
mijloc nu au dreptul Ia replica. Ei vor putea sa raspunda Ia comentariile ascultatorilor numai dupa ce
spus parerile. Aceasta este ometoda consumatoare de timp dar cea mai buna metoda de
a comb ina calit8tile discutiilor de grup cu cele in grupuri mici.
Studiul de caz. Un stu diu de caz este descrierea in detaliu a unei situatii pe care grupul trebuie
sa o analizeze pentru a descoperi problema i a gasi solutii. Riscul folosirii studiului de caz este ca
situatia descrisa sa fie perceputa de catre participanti ca fiind nerelevanta pentru nevoile/ interesele lor
-i astfel analiza ei sa fie facuta superficial, tara implicare. Rolul formatorului, pe lnga acela de a
'concepe studiul de caz, este de a teoretiza rezultatele analizei cazului in fel Tncat participantii sa
simta valoarea contributiei lor sa recunoasca valoarea acestui efort pentru atingerea obiectivelor de
invatare.
Jocul de rol. In jocul de rol participaniii sun! implica!i direct in rezolvarea unei situatii fiind
in postura de a-i asuma rolurile personajelor implicate. Situatia descris8 trebuie sa stimuleze
interactiunea dintre participantiJ grupuri. Este o buna metoda prin care participantii pot fi Tn situatia
de a pune in practica elemente teoretice in situatii cat mai apropiate de cele normale. 0 extensie a
tehnicii este aceea a "schimbului de rol" in cadrul participantii tree succesiv prin mai multe roJUIi
familiariz8ndu-se astfel cu diversele perspective prin care situatia poate fi abordata.
Jocul de rol da ocazia participantilor sa analizeze comportamente sa primeasca feedback
specific. Riscurile sun! legate de neasumarea rolurilor sau, dimpotriva, de asumarea lor exagerata
Simularea. Combina studiul de caz cu jocul de rol in scopul de a reproduce cat mai fidel posibil
o situatie rea Ia. Scopul este facilitarea transferului fn practici:i a cunotintelor teoretice, in cadrul unui
mediu care reproduce conditiile reale un mediu protejat
Exercitiul de grup mic. Tn cadrul grupurilor mici participantii sunt sa analizeze probleme
sa dezvolle solutii lucrand ca echipa. Scopul este dezvoltarea abilitatilor de lucru in echipa
Tntelegerea mecanismelor de functionare ale grupurilor de lucru
C. Mijoace vizuale ajutatoare
Fli pc ha rtslwh ite boards
lntocmiti inainte diagramele etc in creion, apoi in marker
in timp ce scrieti, dar aveti grija sa nu va adresati tablei
Utilizati culori tari, fnchise, care pot fi citite de departe (negru, albastru, verde)
Pozitionati flipchart-ulla potrivita dvs.
Retro-proiectoarele
Page30of4l
SUI'ORT DE CUllS
CURS- FORMA TOR dt FORMATORI
Pe foliile din acetal pentru proiector scrieti eel mult 8110 cuv1nte pe rand
Daca este posibil, Ia 8 rand uri pe coala
Asiguraji-va ca literele sunt suficient de mari pentru a fi citite Uor
Folosi!i markere permanente pe colile refolosibile
Utilizaji numai culori vizibile (evitati galbenul, de exemplu)
Utilizati sublinierile penlru impact
Pozitionati ecranul astfel inc! sa evitati reflectarea luminii
Verificati vizibilitatea din toate colturile incaperii 9i incercati sa vii asigurati ci1 nimeni nu are o imagine
deformata
lnchideti proiectorul dupi1 ce ati prezentat coala
Li1sati cursantilor suficient timp pentru a citi informatia
Slide-urile
Fundalul folosit sa faciliteze, nu sa ingreuneze cititul
Nu puneti multa informatie pe un slide (6 rand uri max)
Folos1ti l1tere uor lizibile (gen Aria I), mari (blocul de text nu mai mic de 24)
Nu folositi mai mull de 2 culori
Folosiji cu masura animatia, astfel incat sa nu distraga atentia de Ia subiectul discutat
Asigurati coerenta stilului in slide-uri (aceea:;;i miirime, forma, pozitie 9i culoare pentru titluri, acelea:;;i
caractere pentru text, tip de subliniere)
Cand trebuie sa puneti pe un slide un text mai mare, evidentiati cuvintele cheie importante
Nu uitati ca scopul slide-urilor este sa fixeze informatia, sa prezinte elementele importante, nu sa fie o
'carte" dupa care sa cititi
Folositi grafice, scheme, fotografli pentru dinamizarea prezent8.rii
Video-prezentari
Mijloace moderne de prezentare care ofera posibilitate de a pregati din timp informatia :;;i a o refolosi
Ia nevoie
Este nevoie de computer :;;i dotarea specific8. a sa iii
Metoda are impact doar dadi :;;titi sa folositi "tehnologia" foarte bine
D. Structura continutului. Orice curs are: introducere, cuprins :;;i incheiere.
lntroducerea (spune-le ce le vei spunel) este partea de acomodare a participantilor cu
trainerul, subiectul :;;i grupul. Deasemeni, in introducere este cuprins momentul de captare a
audientei :;;i de stabilire a credibilit8tii, momentele de fnceput Aceasta se recomanda a avea
urm8.toarea structure.
).> ,spargerea ghefl/''
Y prezentarea cursantilor i a formatorului
,_ atept8ri i temeri din partea cursanfilor
, reguli organizaton'ce bilateral acceptate
3l of41
SUPORT DE CURS
> prezentarea obiectivelor de curs

CONSULTING
CURS- FORMAT OR de FORMA TORI
> prezentarea programului de curs (incadrare in limp, Joe de desflJurare, etape principale)
> prezentarea temei
Cuprinsul (spune-le ce le spuil) va cuprinde tema cursului subiectele importante, construite
logic fii subordonate obiectivelor de inviltare i timpului alocat
AsigurativB ca. aveti timp in cuprins sa recapitulati, sa concluzionati i sa verificati tntelegerea
continutului. Creati elemente de fegatura intra subiecte.
incheierea (spune-/e ce le-ai spusl) are un rol important in orice sesiune de instruire. Ea
trebuie sa faciliteze recapitularea elementelor importante de retinut i ridicarea energiei participan!ifor
pentru a aplica ce au invatat, dupa. terminarea cursufui, in activitatea for.
lncheierea poate cuprinde o sesiune de intreMri i rnspunsuri, evaluarea zileila cursului i
momentuf de Tncheiere structural astfel :
> rezumatul/concfuzia
> evaluarea atingerii obiectivelor propuse "
> evaluarea formatorului de ciltre cursanfi
- evaluarea cursanfilor de catre forma tor
> mu/fumiri
E. Designul de curs. Un curs este conceput tinAnd seama de douA aspecte majora:
Macrostructura:- continutul cu capitolele importante (structura),
- fluxul cursu lui (modul Tn care sunt legate capH:olele).
Microstructura: metodele ce vor fi folosite,
resursele necesare,
timpul pentru fiecare parte, pauze,
materialele scrise,
. punctele cheie de invatare pentru fiecare sesiune (obiectivele de invatare).
Un design da curs reprezinta planul unui curs, scenariul trainerului. Acesta nu trebuie
onfundat cu agenda cursului, care este de folos participantilor i contine indicii de tematicA i
repere orare (sesiuni !;le instruire, pauze)
Designul unui curS se poate modifica pe parcurs, Tn timpul desf8ur8rii cursului, datorit8 unor
elemente vari_abile care pot interveni (mai putini sau mai multi participanti, interes mai mic sau mai
mare Tntrun anumit subiect, nevoi noi de instruire ale participantifor, managementul timpului, etc)
F. Materialele pentru curs
Suportul de curs. Acesta este suportul teoretic care sprijina. cursu! dvs. El trebuie sa cantina
nici prea multa., nici prea putina informatie, astfef Tncat sa IS.mureasca i sa fixeze continutul i sa ofere
posibilitatea cursantului de a capata gust pentru studiu individual.
Trebuie avut grija ca materialul sa fie conceput unitar, Tntr-un limbaj accesibil, ta.ra. greefi de
ortografie sau tehnoredactare
Page32of4!
SUPORT DE CURS

CONSULTING
CURS- FORMATOR de FORMA TORI
Materiale pentru participan1i. Materialele pentru participanti contin exercitiile pe care le dati
participantilor, fil}e de lucru, tabele, grafice sau alte tipuri de materiale pe care le dati Tn timpul cursului,
pentru a exemplifica mai bine un anume subiect.
Slide-urile printate se pot oferi participantilor pentru lua notite in timpul expunerii dvs.
5.2. Organizarea formarii
5.2.1. Criterii de selectle a cursan1ilor- pot fi diferite, in functie de profilul cursu lui:
- grupe cu necesiHiti obiective comune (ex. cursuri profesiona/e)
- grupe cu nivel similar de preg8tire i/sau experienta (ex. cursuri Tncepatori/mediulavansatt)
- grupe cu tipologii psiho-comportamentale echilibrate (ex. cursuri de salvaton)
- numar de cursanti adecvat profilului de curs.
5.2.2. Alegerea tematicii - poate urmiliri mai multe criterii:
- corespunzatoare necesarului de pregilitire
corespunzatoare nivelului de pregatire/experienta
"'-:. raportul optim dintre notiunile teoretice i Jsau practice
- testele necesare in derularea cursului
5.2.3. Aslgurarea resurselor -tine cont de:
- buget alocat
- materiale necesare cursului (sa/a/atelier, proiector, flip-chart, laptop, camertJ fotolvideo, rechizite etc.)
- dotare tehnica specialS (profesionala)
- echipa de formatori/traineri
5.2.4. Aliante- relatii speciale cu toate grupurile interesate (cursanti, manageri, finantatori etc.):
- responsabili de program
- managerul de de echipii
- departamente de suport (administrativ, financiar, resurse umane, IT etc.)
- cursanti
lideri non-formali
5.2.5. Gestionarea timpului- ca resursa, este deosebit de importanta pentru toti:
- diagrams activitatilor
- timpi de rezerva
- programul cursului (teorie, practicB, pauze, teste etc.)
5.2.6. Pregiitlrea materialulul- variazil in functie de profilul cursului:
- suportul de curs
-teste de evaluare (pre/post testare, de etapili)
- metoda de Tnvatare
- teste practice
- sesiuni filmate
Page33of41
SllrORTDECUR.S
CURS -FORMATOR de .FORMA TORI
- chestionare de feed-back
5.2.7. Preg3tirea locului de desf3urare a cursului - poate contribui Ia crearea unei atmosfere
lucrative optime
- suprafata i vizibilitate optima
- luminozitate buna
- amplasarea cursantilor i a forrnatorului
-atmosfera placuta. relaxata
- aranjarea s81ii de curs
- verificarea echipamentelor i a materialelor
Aranjarea siilii de curs. Atunci ciind folosim o anumita ar trebui sa avem In vedere
numarul de participanti. subiectul/tema cursului care necesit8. o anumit8 (ex: curs de
Informatica), m8.rimea salii, posibilitatea ca participantii sa se vadi:1, sa interactioneze, comoditatea
participantilor, barierele fizice ce pot fi inli:lturate. Tipurile de aranjamente ale si:llilor de curs pot fi
3. Ia (banci)
-in forma de "U"
- dreptunghi
-in semicerc
- tip "Amfiteatru"
-tip "Bistro"
-in forma de "brad"
Aezarea in forma de "U"

.. Avanta)e 1-Dezavantaje
ermite o_oare_care inter-re.la.tionare - bar.iera fizic3 intre participanti t.rainer
re partic1pant1 (mesele)
ermite p8strarea meselor pentru o - poate fi un "u" lung, ceea ce imp1edicii I
comoditate mai mare a partiCipantilor buna __ ___j
Aezarea tip "dreptunghi" (in jurul unei mese tip "consiliu")
I __ _ ___
1- . . . . .. 1- bar1era tntre partic1pant1 i trainer
Len:rugrupun miCI, __ interactivitatea
Aezarea in semicerc
-- -------oe:Za"Vantaj"e -=-=:J
Page Hof41
SUPORT DE Cl"RS
CURS- FORM A 'TOR de FORMA TORI
- permite inter-relationarea buna a I

(to. ata lumea vede pe toata - inco.moda (.daca nu exist-a mas uta Ia
lumea) scaun)
- se elimin8 banerele fizice lntre trainer i - partlcipaniil su_nt "ex?ui"
participanti, participant-participant - nu se preteaza Ia once t1p de curs
-. ----------- ________ __j
Aezarea tip "Bistro" (cu grupulete Ia diverse mese)
Avantaje
- aezare mai informala, prietenoasa
- permite aezarea participantilor pe
af1n1tati
- sunt grupe gata formate
Dezavantaje
- posibil vizibllitate redusa din anumite
unghiuri
- nu toti participantii se vad
- crearea "bisericutelor''
L_____

Aezarea in forma de brad (mese puse Tn diagonalii, de 6+8 participanti, de o parte i de alta a
siilii)
Avantaje
- potriviti!i pentru grupuri numeroase
- asigura vizibilitatea participantilor c8.tre
punctul de interes (flipchart, ecran)
- creaza un mediu mai prietenos pentru
participanti
- nu toti participantii se pot vedea intre ei
- crearea "bisericutelor"
- grupurile de Ia mese pot fi destul de
mari- ingreuneaza lucrul
Verificarea echipamentelor !Ji a materialelor. Ar fi de dorit ca formatorul sa vina mai devreme
sala de curs i sa verifice in primul functionarea echipamentelor. Verificati i culorile care se
vad pe ecran, prin video-proiector. Uneori acesta modifica culorile initiale, i chiar daca pe ecranul
calculatorului dvs culorile sunt bine alese i se vi!id excelent, pe ecran se pot modifica consistent
Verificati i daca, cata hartie aveti Ia flipchart, daca markerele scriu. Puteti sa va scrieti primele
foi de flipchart, preferabil inainte sa soseasca participantii
Verificati daca exista tot necesarul de consumabile care va trebuie, dad materialele pentru
cursanti sunt multi plicate in numarul i ordinea dorita.
Faceti ultimele retuuri i modificii.ri, astfel atunci cfmd participantii vor sosi in sala sa fie
totul gata i sa-i puteti primi cu zambetul pe buze ...
5.2.8. Fixarea programului anuntul cursantilor
- program in funqie de programul de lucru
-program In funqie de activiti!itile personalc
Page35 of4t
SUPORT IJL CUR!i
CURS- FORMA TOR de FOR:\lATORf
- anunt oficial privind inceperea cursu lui.
5.3. formarii
Tehnici sunt predominant interactive, ponderea lor variind in functie de obiectivul
pnnc1pal al cursulul, astfel:
a. dobandirea prelegerea
- suportul de curs 9i materialul bibliografic
b. dobandirea abiliti'i[ilor - demonstratia
- studiul de caz
- exercitii teoretice
- exerciiii practice
c. dobandirea aptitudinilor- discutia
- jocul de rol
- exercitii teoretice
- exerciiii practice
5.3.2. Cursantul dificil. Problema care apare in timpul cursului tine de modul in care formatorul
mentine interesul motivarea cursantilor pe toata durata acestuia. Unii cursanti au tendinta de a
monopoliza discutia. Antrenarea unui numar cat mai mare de cursanti, aplicarea metodei "bulgarelui de
zapada" in dezbateri, este foarte importanta, ca respectul reciproc de care trebuie sa dea dovada toti
ce1 prezenti faV:i de opiniile celorlalti. Rezolvarea studiilor de caz pe grupe este o solutie de a-i antrena
pe cat mai multi, de:;;i exista tendinta de a se implica numai unele persoane din grup, restul a:;;teptand
solutii. Primirea de feed-back cu caracter constructiv Ia studiului de caz reprezinta o metoda
buna pentru a crea un climat de incredere in fortele proprii pentru cursanti.
in cazul unor proiecte poate ap.rea situatia nerespect.3rii termenelor de predare. Cele
mai frecvente bariere sunt cele de natura person ala (sarcini de serviciu multiple, sarcini de familie etc.).
empatia solicitudinea sun! caliti:iti esentiale pentru toti, o atitudine ferma a formatorului fata de
cursanti :;;i obil}nuirea lor sa respecte termenele este hotaratoare Tn rezolvarea acestor situatii.
Feed-back-ul Ia lucrari este foarte important deoarece cursantul poate verifica daca a inteles 9i a
aplicat corect notiunile teoretice. realismul 9i spiritul de reflectie criticii al formatorului sunt
iecisive, dar nu trebuie sa lipseasca cordialitatea pentru a crea un eli mat deschis in relatia fata de
cursant pentru a nu il descuraja.
Participarea Ia aplicatii practice este momentul in care se evidentiaza eel mai bine cursantii
dificili (speranta formatorului este sa nu lucreze cu grupe cu adev8.rat dificile). Aici apar .. vedetele",
cursantii care tot, cei cei certareti. Nu trebuie ignorati nici cursantii apatici, care pot
periclita o atmosfera interactivii. Metodele de combatere a acestora sunt diferite pentru fiecare in parte,
de Ia schimbarea subiectului care a trezit dispute neadecvate Ia cererea opiniei grupului stimularea
increderii in fortele proprii, prin ele reuind sa se restabileasca o atmosfera propice de lucru
Putem contura cteva tipologii de cursanti dificili: agresivul, atottiutorul, cusurgiul, Optitorul,
tacitumul. i lista !or poate continua .... Nu existS retete unice i cu succes garantat. dar pot f1 aplicate
cateva metode care trebuie adaptate Ia fiecare situatie i pentru fiecare cursant dificil:
- tipul certiireJ - p8.streaz8-ii calmul, nu te implica, folosete metoda discutiei. Nu-i permite sa
monopolizeze dezbaterea!
- tipul pozitiv - e de mare ajutor in discutii. Fa in fel incat contributiile sale sa se acumuleze.
Folosete-1 ftecvent!
Page 36of41
SUPORT DE CURS
..
CONSULTING
- tipul .,ftie tot" -lasa grupul sa se descurce cu teoriile sale!
CURS- FORMATOR de FORMA TORI
- tipul vorbSret- intrerupe-1 cu tact. Limiteaz8-i timpul de vorbirel
- tipul timid- pune-i intrebari Ul}Oare. Tncrederea Jn sine. TncurajeatiH cand e posibill
- tipul necooperant, care refuza implicarea - exploateaz8-i ambitia, apreciaz8-i
experienta
- tipul distrat, neinteresat - pune-i intrebari despre munca sa. Fa-1 sa vorbeasca despre activitatea sa
despre ce dorete de Ia curs!
- tipul snobului intelectual- nu-l critica, tehnica .oa, dar ...
- tipul interogativ - acest tip Tncearca sA Tntinda capcane liderului. Paseaza Tntrebarile sale inapoi
grupuluil
lndiferent de tipul de cursant dificil, Tncercati sa respectati ca.teva reguli generale:
intelegeti motivele comportamentului acestuia,
nu intrati Tn competitie/conflict direct,
nu adoptati o atitudine defensiva,
nu il puneti in inferioritate,
incurajati grupul sa provoace persoana difici18,
incuraja1i exprimarea clara i precisa,
.._ verificati ce ati inteles,
incuraja1i expunerea experientei proprii i nu generalizolrile,
abordati o criticil constructivA,
feed-back intre patru ochi,
apelati Ia simtul umorului.
Puteti fi destul de ghinioniti incBt sa nimeriti o grupa dificilii? Probabil ca da! Ce trebuie sa.
faceti?
> verificali conditiile ambientale (inc&lzire, amenajarea locurilor etc.)
) intrebati daca tema este neclarS
> tntrebati.ce nu este in regula
- schimbati tema
) schimbati modul de lucru
:;;; daca nimic nu tunctioneaza ... LUATI 0 PAUzA SCURTA! Aveti toate ansele ca. in aceasta
pauza. sa aflati de Ia ei care este problema i daca ea tine de curs, formator sau de probleme externe
pe care ,le-au carae Ia cursul dvs.
, 5.4. Evaluarea formarii
Este cunoscut i a ramas valabil astB.zi modelul de evaluare a instruirii pe patru nivele (1959),
de ca.tre Donald Kirkpatrick, profesor Ia Universitates din Wisconsin:
1. Reactia
2. Procesul de invatare
3. Comportamentul
4. Rezultatele
ca sa vii evaluati un curs de instruire aveti nevoie de un sistem simplu i practic, pe care sil-l
intelegeti i sii-1
Page37of41
SUPORT r>F. CURS
CURS- de FORWATORI
Nivelul. 1: Reactia. Reactia mascara ce au sim\it participantii in legatura cu anumite aspecte ale
cursulu_1 trainer, age_nda, organizare, etc. Un motiv de a masura reactia este de a va asigura
ca sunt mot1vat1 I 1nteresati in a invata. Daca nu le place un program, exista putine :;;anse
sa depuna un efort in a Tnvata.
Deoarece reactia este de masurat, aproape toata lumea o face. Pentru a o masura efectiv,
faceti urmatoarele
Determinati ce vreti sa aflati
Folositi un chestionar
Creati astfel chestionarul astfel Tncat rezultatele sa poate fi cuantificate
Obtineti raspunsuri sincere prin chestionare anonime
Permiteti cursantilor sa adauge comentarii
Dintr-o analiza a reactiilor puteti deduce cat de bine este un program acceptat. Obtinetl :;;i
informatii de cum puteti Tmbunatati un program viitor
'livelul 2: Procesul de inviitare. Procesul de lnvatare este masura Tn care sunt asimilate,
abilitBtile imbunatati!G :;;i atitudinile schimbate in timpul trainingului
lata cateva sugestii pentru a masura procesul de invatare:
Folositi un sistem "Tnainte-dupa" astfel incat fnv8tarea sa poata fi asociata fn mod direct programului
de training
invatarea ar trebui masurata pe baza obiectivelor
Acolo unde este posibil, folositi un grup de control pe care sa-l comparati cu eel care a primit training
in timpul trainingului se pot construi situatii 'lnainte dup;l" in care participantii sa demonslreze
ce au asimilat.
Nivelul 3: Comportamentul. Comportamentul, sau transferul instruirii, este masura in care participantii
T:;;i schimba comportamentulla locul de munca datorita trainingului.
Daca oamenii vor schimba comportamentul Ia locul de munca. ar trebui sa existe urmiitoarele
cerinte
-sa doreasca sEi-:;;i imbunatateasca performantele
. recunoasca punctele slabe
-sa lucreze intr-un eli mat permisiv
-sa fie ajutati de persoane interesate :;;i cu abilitati
-sa aib8 oportunitati sa incerce idei noi
Evaluarea comportamentului se face mutt mai greu, pentru ca cere o abordare :;;tiintifica :;;i
luarea in considerare a mai multor factori. Urmatorul ghid va poate fi de folos:
Faceti o evaluare sistematica a performantei Ia locul de munca inainte i dupa.
fn evaluare ar trebui inclu:;;i: participantii, :;;efii lor. subordonati. colegi, etc
Faceti o evaluare Ia trei luni dupa training, ca participantii sa aib8 timp sa aplice ceea ce au invatat
Nivelul 4: Rezultatele. Acesta este mi:isura rezultatelor finale care se obtin datorita trainingului
productivitate mai mare, costuri scazute, calitate imbunatatita, vizibilitate mai mare etc. Obiectivele
Page38of4l
SUPORT DE CURS
CUR&- .FORMATOR de .FOR'VIATORJ
t;)tLEARN
GONS!JLT!HG
programelor de training pot fi enuntate sub form<J de rezultate dorite. Unele programe de training sunt
foarte de masurat Tn termini de rezultate. Exemplu: curs pentru dactifografe - se masoara in numar
toate programele sunt Gradul de complexitate
Fiecare metoda de evaluare are drept scop:
:;.. sa se decida daca se va continua sau nu un program de training
);. sa se viitoarele programe
;.. sa validati existenta dvs ca trainer profesionist (department de training)
Y Sa se identifice noi nevoi de instruire
5.5. Revizuirea formiirii
5.5.1. Frecven1a revizuirii. Materialele de formare ar trebui revizuite eel putin o data pe an ideal de
doua ori pe an. In plus ele ar trebui revizuite imediat dupa ce se produc schimbari in legislatie si alte
... chimbari majore care sa influenteze continutul pachetelor de formare.
5.5.2. Procesul revizuirii.
Se scopul revizuirii
Se formeaza echipa care va face revizuirea. se stabilesc sarcinile corespunzator obiectivelor
procesului
Se analizeaza pachetele de formare existente (manualul formatorilor, manualul participantului,
handouturi, prezentarea Powerpoint)
Ar trebui consultat manualul de identitate al organizatiei care face revizuirea pentru a se respecta
cerintele (daca exista aceasta procedura). Fiind un element de marketing important, pachetul de
formare promoveaza organizatia care ofera programul de formare
Cand toate componentele pachetului de formare au fast aprobate pachetul este gata pentru
utilizare
Tn revizuirea materialelor de formare va fi necesar ca echipa de revizuire sa studieze
:acumentele relevante va fi probabil necesar saorganizeze interviuri cu factorii interesati cei mai
importanti. Organizarea de focus grupuri sau interviuri este de asemenea utila
Se va urm8ri nu numai:
1. incurajarea persoanele sa sugereze ce continuturi noi sau metode ar putea fi folosite pentru cursul
prezent. Faciliteaza discutia pentru a asigura ca. toate sugestiile sunt discutate in detaliu dupa cum este
necesar. ldentificarea ariilor In care se ivesc probleme incurajeaza participantii sa ofere solu1ii.
2. fncurajarea participantilor sa sugereze modalit8ti prin care continutul alogia cursului existent
ar putea fi Tmbunataiite dar cum se poate realiza acest lucru.
Se va pregati un Plan de Aqiune cu contributiile de Ia participanti pentru a decide asupra
resurselor (inclusiv timpul, resursele umane) necesare pentru cursului
['age 39 ol"41
SUPORT DE CURS

CONSULTING
CURS- FORMA TOR de FORMA TORI
Pe 18ng8 revizuirea unui curs este importanta i evaluarea impactului form8rii. Atunci cSnd se
negociazii un program de formare, furnizorul poate oferi i acest serviciu. Va fi util nu numai clientului
dar i furnizorului, pentru ca. poate afla informatii utile i practice de Ia beneficiarii directi.
Evaluarea impactului form8.rii reprezinta etapa finala a ciclului formarii. lnstrumentul este utilizat
pentru a afla cat de eficient a fast cursu I de formare pentru a face recomanda.ri pentru fmbuna.tatirea
calit<itii cursului de formare oferit in viitor.
Evaluarea impactului formArii ar trebui realizata. de catre furnizor i de ciitre formator, dacii este
posibil.
Gel mai bun moment pentru acest exercijiu se situeaza Ia aproximativ 3-6 luni dupa. ce a fast
implementat cursul. Tn cazul unui curs de Fonnare de Formatori ar trebui realizat Tn timpul sau imediat
dupa. ce formatorii care tocmai au absolvit cursu! au implementat cursurile. Cum se reallzeazA o
avaluare de Impact a formirii?
Sugeram sa. se parcurgii urmatoarele etape :
1. Revizuirea listei de cursuri oferite in domeniul dumneavoastra de expertiza.
-- Revizuirea manualelor cursurilor i a rapoartelor pregiUite de ca.tre formatori.
3. Revizuirea oric8ror alter rapoarte relevante pentru C!Jrs (ex. : chestionare pre-curs, evaluAri de Ia
cursului)
4. Colectarea informa1iilor legate de cursuri similare implementate.
5. Colectarea listelor de participanti de Ia acest curs orice cursuri care vor urma.
6. Revizuirea obiectivelor cursului de vreme ce acestea vor face obiectul evaluiirii. Ar fi uti\ ca fn timpul
interviurilor si! se ia ca referinte copii ale acestora.
7. Organizarea intalnirilor cu cat de multi participanti se poate realiza utilizand o lista de intrebAri pentru
a conduce intatnirea. Ar putea fi adiiugate Tntrebari suplimentare pentru a aduna mai multe informatii
detaliate in privinta cursu lui.
8. Organizarea interviurilor cu participantii fie in grup sau individual Tn functie de timpul disponibil,
utilizand lista de fntrebari pentru a va. ghida Tn interviuri.
9. Organizarea, daca. este posibil, a unui interviu cu superiorii ierarhici directi ai celor care au participat
Ia cursuri.
0. Transmiteti ceea ce ati descoperit, trageti concluziile i faceti recomandiiri pentru viitoarele cursuri
-de formare.
Page40of41
SUPORT DE C U R ~
C U R S ~ FORMATOR de FORMATORl
Bibliografie
Dupont, Ch., La negociation, conduite, theorie, applications, Dalloz, 1990
~ Hagicalll, l., Formator, S.C. lntratest S R L Bucureti, 2011
~ Pnioara, I 0, Comunicarea eficienta- metode de interactiune educationale, Editura Polirom,
lai, 2003
Pease, A , Body language. How to read other's thoughts by their gestures, Sheldon Press,
London, 1992
~ Prutianu, $.,Manual de comunicare !ji negociere in afaceri, Editura Pol1rom, 2000
Scott, B , The skills of negociating, Wildwood House Ltd., Hampshire, 1990
$oitu, L., Psihopedagogia comunicilrii, lnstitutul European, lai, 2001
~ V01culescu, D , Negocierea, formii de comunicare in relafiile interumane, Editura $tiintific8,
1991
Zartman, I.W., The 50 percent solution, Anchor Book, New York, 1976
"?'!L 12 guidelines on using subgroups (12 recomandari referitoare Ia utilizarea subgrupurilor), Training
House, Inc., 1989
Manua/uf formatorului, ABA/CEELI, 2005
Training employees and managers (lnstruirea angajaiilor i a managerilor), Planty, McCord and
Efferson, 1988.
Page41of41
Exercilii ,Formator de formatori"
- participanti -
Exercitiul nr. 1
Parcurgeti chestionarul stilurilor de fnviitare punctati conform instructiunilor.
Completarea chestionarului nu are lim ita de limp. Corectitudinea rezultatelor depinde de cat de
Nu exist!i rillspunsuri bune sau proaste. Dacii sunteti de acord cu o afinnatie, puneti
1. Am opinii foarte ferme despre ceea ce este bine sau rau, corect sau incorect.
2. Ac!ionez adesea fiirii sa Jin cont de consecintele posibile
\) 3. Am tendinta sa solu!ionez problemele pas cu pas
V 4. Consider c8 procedurile fonnale limiteaza libertatea de actiune a oamenilor
J 5. Am reputatia ca. spun cu voce tare, simplu i direct, ceea ce gandesc
6. Constat ca actiunile bazale pe sun! Ia fel de valabile ca i cele bazate pe o g8.ndire i o
analiza atenta
/ 7. Tmi plac tipurile de activitiiti care imi permit sale pregiitesc implementez minutios
8. Ti chestionez tot timpul pe oameni in privinta premiselor lor fundamentals
9. Ce conteazA eel mai mull este dacA un lucru are aplicabilitate practica
V 10. Caut in mod activ experien1e noi
J 11. cand aud despre o idee sau o abordare noua, tncep sii mii gandesc Ia felul cum pot fi aplicate
in practicii
V 12. Tin foarte mull Ia autodisciplinii; de exemplu Tmi supraveghez regimul alimentar, fac exercitii
fizice zilnice, respect un program strict
13. Mil mandresccand realizez o lucrare fiirii cusur
14. Mii Tmpac mull mai bine cu persoanele log ice, analitice, decal cu cele spontane,
1/15. Mii preocupii foarte mull inlerpretarea datelorla care am acces, evil sii trag concluzii pripite
16. lmi place sa iau o decizie dupa ce mii giindesc cu atentie ci!'lntaresc cu grijii toate alternativele
17. Mi1 atrag mai mull ideile noi, deciit cele cu aplicabilitate practicii
18. Prefer sii incadrez lucrurile in tipare cunoscute
19. Accept mii supun procedurilor politicilor ata.ta limp cat consider cii eficientizeaza munca
20. lmi place sii leg acrtiunile mele de un principiu general
II 21. In discutii imi place sa fiu exact Ia subiect
22. Tind sa am relaJii mai degrabii distante, dec&t informale, cu colegii
V"23. lmi place provocarea lucrurilor noi sau diferite
/24. lmi plac oamenii spontani, amuzanti
V 25. Dau o atentie mare detaliilor, inainte de a ajunge Ia o concluzie
26. Mise pare dificil sa vin cu idei
27. Nu cred in pierderea timpului datoriUi "invArtitului in jurul
28. Am grija sa nu trag prea U;or concluzii
v' 29. Prefer s!:i am cat mai multe surse de posibile
V 30. Oamenii care nu iau lucrurile Tn serios, ma irita
V 31. Ascult punctul de vedere al altora inainte sa mi-l spun peal meu
V 32. Tind sa spun deschis ce sentiments am
V 33. In discutii, imi place si:i rna uit Ia af1ii cum vorbesc
34. Prefer sa ri:ispund Ia evenimente spontan, flexibil, decAl sa planific minuJios Tnainte
35. Tind sa fiu atras/atrasa de tehnici cum ar fi: planuri de contigentii, grafice, analiza
36. Mi11ngrijoreazi:i daca trebuie sa rna grAbesc cu o lucrare, daca am un termen lim ita prea strans
37. Tind sii judec ideile oamenitor dupii aplicabilitatea lor practicii
38. Oamenii liicuti, mii fac sii nu mii simi in largul meu
39. Ma simi iritat de oamenii care grAbesc lucrurile
v4o. Este mutt mai important sa savurezi prezentul, decAl sii te Ia !recut sau Ia viitor
V 41. Creel c8 deciziile bazale pe o analiza atent<1!. a tuturor informatiilor, sunt mai bune decat cele
bazate pe intuitie
V"42. Tind sa fiu un perfectionist
V43. In discutii culeg de obicei o multime de idei scoase Ia moment
44. In tntalniri evidentiez ideile practice, realiste
V 45. Foarte des regulile sunt pentru a fi tncitlcate
46. Prefer sa stau retras ;i sa iau tn considerare toate perspectivele
47. VSd adesea inconsistenta $i slibiciuni in ideile altora
48. Vorbesc mai mull decAl ascult
49. Pot, de regula , sa gf:lsesc modalilali mai bune i mai practice de a rezolva o problema
V 50. Cred ca rapoartele scrise trebuie sa fie concise ;i Ia obiect
51. Cred ca. trebuie sa primeze o gandire rationali:i, logicS
52. Am tendinJa ca in relatiile cu oamenii si:i atinga mai degrabi problemele concrete, dectit sa ml!
angajez Tn discutii cu caracter social
53. lmi plac cei care abordeazii o problemS tn mod realist, nu teoretic
54. In cadruJ unei discutii imi pierd rBbdarea dacii apar digresiuni sau chestiuni irelevante
55. Daca am de intocmit un report, fac de regula foarte multe ciorne, p<iinii ciind scriu versiunea
finali:i
/56. MA entuziasmeaza sa incerc un lucru, ca sA vad dacii merge in practicA
57. Tin foarte mull sA ajung Ia o solutie printr-o abordare logicA
58. lmi place sA fiu eu eel care vorbe$1e eel mai mull
59. In cadrul unei discutii, constat adesea ci eu sunt eel realist, aducS:ndu-1 pe oameni Ia obiect,
evitiind speculatiile fanteziste
V 60. lnainte de a hotarr ceva, imi place sa cAntAresc mai multe alternative
61. In discutiile cu oamenii, constat adesea ca eu sunt eel mai rational mai obiectiv dintre loti
62. Prefer, de regula, sa nu ies in fatii. sii nu-mi asum controlul, sa nu vorbesc mult
63. lmi place cand sunt in stare sil-mi incadrez actiunile curente in tabloul general al activitiitii pe
termen lung
64. CAnd eeva merge mA sa ridic din umeri sa pun totul in contul experientei
65. Am tendinta sa resping ideile spontane, fanteziste, pe motiv ca sunt inaplicabile
66. Este eel mai bine sa cu atentie tnainte sa treci Ia actiune
67. In general obi'}nuiesc mai mull sa ascult decat sA vorbesc
68. Am tendinta sa fiu dur cu cei carora le este dificil sa adopte o abordare logicil
69. De cere mai multe ori, consider ca scopul justificil mijloacele
70. Nu ma deranjeazii sa-llovesc pe oameni Tn sentimentele lor, atata limp cat reuesc sA fac sA
mearga treaba
/11. Mise pare sufocant sii lucrez dup8. plan uri formale i obiective specifice
72. Fac parte, de regulA dintre cei care sunt sufletul unei petreceri
V 73. Fac orice este necesar pentru a-mi realiza lucrarea
V74. Mii plictisesc iute de munca metodicii, detaliata
V75. Tin foarte mull sii analizez premisele fundamentale, principiile r;;i teoriile pe care se bazeazii
diferitele lucruri !ji evenimente
V76. Ma intereseazii intotdeauna ce g!ndesc oamenii
V 77. lmi plac !jedintele conduse melodic, i respectarea agendei
V 78. Mil feresc de aspectele subiective, echivoce
V79. lmi plac situatiile de crtza cu agitatia r;;i dramatismul lor
80. Oamenii rna considerii adesea insensibilla sentimentele lor
Punctajul
lndicati pe lis!a de mai jos afirmatiile Ia care ati pus semnul ,1_ Acordaji cate un punct fieci'irei
afirmajii pe care ati notat-o cu semnul ,.;_ Faceti totalurile punctelor pe coloane
58
64
@
72
,(1
Activ

5
16

28

&
3/
36


46
52
55
@
62
66
1
(3
8
@
14
18
20
22
26


51
57
61
63
T eoretician
Sursa: P. A. Mumford- The Manual of Learning Styles, Peter Honey
CD
9

19

27
35
37
44
j"'

53
54

59
65
69
Pragmatic
Exercitiul 2:
Tendintade ... Dar, ca trainer, Dacll ave\1 o
Efectele stllulul
putej;lultasi luallln preferlnllsclzutt
de invitare
conslderarecl .... pentru aces! sill, nu
preferatal
uitatisil. ...

Activist Uniiparticipanjipot Oferitiomare
practice(jocuri, consideraexercijiile vanetatede
practrce,.un mare oportunitaii
Acreaoportunit!lilide rise" particlpanjllorpentru
interactiuneTntre Este important sa se a-ii!lexersaabilitl!ijile
creezeoatmosfera practice
Afideschisfn carepermite Creati provocari
legl!itur.li cu sl!i"ili pentru partlclpanV,
sentimenteleii!i asumeriscuri caresaletntareasca
expenentele DVS Existaovaloarea abili1B1ile
A face Uii!Dr schimbari teorieiii!iareflect!lirll
tn planificarea propriiasupra
traininqului exerciiuluforactic
Reflexlv Afaceexercijiilegate Este nevoie sa lncludeji observatori
de,.experienja imp!rtiU controlul cu inexercitii!iidaji-le
second-hand' (video, participanUi timp sa raporteze ce
studiidecaz) Este nevoiesa auobservat
'
Afolosiexercijiicu TncurajaU participarea lncludejltimp
creionulii!i hartia, Untrainingtrebuiesa suficientpentrua
care necesrta.un nivel fie !JI dinamic (sa revedeaQi evalua
delmplicare personal schimbatiritmul) lectllletnvatate drn
maimlc
exercltir
Acreaprogramede
trarningfoarte
slructurate
Teoretlclan prelegeri sau Trebuieincluse
Relajronajipractica
alte metode ce explicaUiclaredespre
cuteoriadeca.teori
presupuncercetarea, scopul !Ji structure
esteposibll
teoretizarea{Ex: cursului
Ajutatr participanjii sa
studiuldecaz) Sentimentele
tragaconcluzii9i sill
Aveadiscujiide participanUiortrebuie faca.generaliziliri
grup,marcur.!llnd recunoscule !Ji
pominddela
decMsaTncurajaU apreciale experienta lor
Tntrebilirile
Alegereasubiectului
Folosimateriale trebuies4fietn
scrisemulte concordanja cu
niveluloartici an'lor
Pragmatic
Ageneraexercijii
Nutotulse poate
lncludeJioportunitatl
practiceceprovin din
traduce In reguli de
pentru ca participanjii
experienta reala
aur,ghidUri!Jitehnici
salegeprocesulde
Afoloslinstrumente Teonai!)lare
lnvajarecu locullor
practice
importanjasa
demunoa
AfolosiparticipanUi
Asigurau-va ca
caresur5Apentru
participanUiautimp
Tnvatare
sA-!)i dezvclte
propriullorplande
acUune
lncludejlexperienjele
din,.viajareala'tn
exerciUi ii!ileone
Datioportunitatea
participanVIordea
ce au
3: Taxonomia lui Bloom pentru domeniul cognitiv
Nivelul Definitie Example de Exemple de
'===c=---j verbe
Cuno!?tinte Studentul T!}i -A--SCfi8, a lista, a v.' d. efini
1
lntelegere
Aplicare
amintele sau numi, a defini cele 6 n1vele ale
recunoale taxonom1e1IU1
informatii, idei, Bloom referitoare
principii, aproape Ia domeniul
in aceea:;;i forma cognitiv
in care le-a inva at
Studentul injelege, A explica, a
interpreteaza sumariza, a
informaiia bazata descrie, a ilustra
pe inviljarea
anterioara
Studentul A folosi. a rezolva,
selecteaza, a demonstra, a
transfera i
1
. aplica, a construi
folosele date i
principii ca sa
rezolve o
problema sau
Studentul va
explica scopul
taxonomiei lui
Bloom pentru
domeniul coqnitiv
Studentul va scrie
un obiectiv pentru
fiecare nivel al
taxonomiei
distinge,
clasifica !}i se
relajioneaza cu
ipoteze, dovezi
sau structura unei
A analiza, a
categorisi, a
compara, a separa
Studentul va
compara domeniul
cogniliv de eel
afectiv
afirmatii sau
robleme
Studentul
1
integreaza,
comb1nii idei Tn1r-
un produs, plan
1
sau propunere
I care este noua
pentru el
A crea, a inventa,
a dezvolta
Studentul va crea
o schema de
clasificare pen1ru
obiective
education ale care
1
combina domeniile
cogn1t1v, afect1v I 1
locomotor '
Studentul A judeca, a Studentul va
evalueaza, recomanda, a judeca eficacitatea ,
dezvolta critic pe critica, a justifica scrierii obiectivelor
i criterii I I
Creaji obiective pentru fiecare nivel de invatare al domeniului cognitiv, al taxonomiei lui Bloom,
pentru un curs cu tema, Comunicarea- element important Ia un trainer''