Sunteți pe pagina 1din 4

Rolul providenial al Statului

Pronia este grija pe care o are Dumnezeu de existene. i iarsi: Pronia este voina lui Dumnezeu, n virtutea creia toate existenele primesc conducerea potrivit1. O asemenea existen este i statul, care dei nu este o instituie divin corespunde ordinii voite de Dumnezeu, reieite dintr-o raiune superioar. Astfel, apariia, evoluia i dispariia unui nu reprezint un joc al hazardului, ci sunt ornduite de Dumnezeu n planul su de mntuire a lumii: El este Cel care schimb timpurile i ceasurile, Cel care d jos de pe tron pe regi i Cel care i pune2. Existena Imperiului Roman, care ntrunea n sine o mare parte a lumii cunoscute de antici astfel nct Marea Mediteranean a devenit un lac intern pentru acest superstat, n accepia scriitorilor i prinilor Bisericii nu este nicidecum ntmpltoare, ci proniatoare. Origene(184 254 d.Hr.) vorbete n acest sens c Dumnezeu a pregtit neamurile s primeasc nvtura Lui, supunndu-le toate pe toate unui singur mprat, cel de la Roma, i mpiedicnd [astfel] ca nsingurarea neamurilor, datorit mulimii mprailor, s ngreuneze apostolilor ndeplinirea poruncii date de Hristos: mergnd, nvai toate neamurile, botezndu-le. Dup care continu: E sigur c Iisus S-a nscut pe vremea mpratului August, care, prin puterea lui, a adunat laolalt, ca s zicem aa, sub o singur stpnire, pe cei mai muli din oamenii pmntului. Dac ar fi fost pe atunci mai multe mprii ar fi fost o piedic n calea rspndirii nvturii lui Iisus peste tot pmntul. i acest lucru e adevrat nu numai pentru motivul amintit, ci din pricina silei impuse oamenilor din toate inuturile de a lua arma i de a lupta pentru aprarea patriilor diferite. Lucrurile s-au ntmplat cu ceva nainte de venirea lui August, ba chiar nainte, cnd trebuia, de pild, s se dezlnuiasc rzboaiele dintre locuitorii Peloponezului i ai Atenei, i la rndul lor i ntre neamuri. Cci cum altfel ar fi putut birui aceast nvtur panic, potrivit creianu nu se ngduia nici mcar s te rzbuni pe dumani? Iar starea lumii cum s-ar mai fi schimbat deodat cu naterea Mntuitorului peste tot pmntul ntr-o stare mai blnd?3. La fel cum statul roman a avut un rol providenial pentru cretinism, la fel i cretinismul a avut un rol providenial pentru Imperiu. Episcopul i teologul Meliton de Sardes (nc. sec. II cca.190 d.Hr.), enun aceast tez ntr-o scrisoare ctre imperatorul Marcu Aureliu: E drept c nvtura noastr... a crescut n snul popoarelor tale pe vremea marelui mprat August, strmoul tu, ajungnd mai ales pe timpul Domniei tale o adevrat binefacere.Cci de atunci puterea romanilor a crescut n putere i strlucire. Tu nsui ai devenit motenitorul ei dorit i aa vei rmne mpreun cu fiul tu, cultivnd aceast credin care s-a dezvoltat i ea odat cu imperiul... Iar faptul c nvtura noastr a avut parte de un nceput fericit deodat cu naterea imperiului pentru binele cruia a nflorit, reiese n modul cel mai limpede de acolo c nu i s-a ntmplat nimic neplcut n tot rstimpul de la August i pn azi, ci dimpotriv aa cum o doresc toi de atunci ncoace a recoltat numai faim i strlucire4. ntr-adevr, Imperiul Roman/Bizantin de la nceputul cretinrii pn la cucerirea Constantinopolului a fiinat 14 secole, dei chiar i dup acest sfrit a perpetuat prin succesoarele sale, rilor Romneti5. ns aceast cucerire a fost voit de Dumnezeu pentru c n Imperiu Ortodox s-a nmulit pcatul lucru care se ntmpl de fiecare dat atunci cnd poporul ales uit de Dumnezeu, dup cum spune i Isus Sirah: mpria de la un neam trece la alt neam, pentru strmbtai i pentru semeii i pentru avuii. Pentru ce se trufete cel ce este

1 2

IOAN DAMASCHIN, Dogmatica, Cartea a doua, cap. XXIX, Apologeticum, 2004, p. 76. Daniel 2:21. 3 ORIGEN, Scrieri Alese, partea a patra, Contra lui Celsus, II, 30, studiu introductiv, traducere i note de pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, n colecia Prini i Scriitori Bisericeti, vol. 9, Bucureti, 1984, p. 176. 4 EUSEBIU DE CEZAREEA, Istoria Bisericeasc, IV, XXVI, 7-8, traducere, studiu i comentarii de pr. Prof. Dr. T. Bodogae, n colecia Prini i Scriitori Bisericeti, vol. 13, Bucureti, 1987, p. 126. 5 La aceast tem a se vedea lucrarea istoricului NICOLAE IORGA, Bizan dup Bizan.

pamnt i cenu, cnd n via el le leapad mereu dinuntrul su? Boala ndelungat o taie doctorul i mparatul astzi este i mine va muri6. Prin cucerirea osman Dumnezeu a pedepsit pcatele romeilor, cum n vremurile vechitestamentare pedepsea poporul iudeu pentru neascultare. Fericitului Filothei Zervakos(18841980) amintete n acest sens de o istorie care a circulat ntre zidurile Patriarhiei Constantinopolului: Cand Constantinopolul a fost cucerit de turci, cotropitorul Mohamed al II-lea s-a instalat in palatele imparatilor bizantini, bucurandu-se pentru biruintele si jafurile armatelor sale. Intr-o zi a asezat masa oficiala pentru mai-marii trupelor lui aghiotanti, generali si ofiteri superiori. In vreme ce ospatul incepuse, intorcandu-se spre peretele camerei, a avut o descoperire, o mana goala cu palma si cele cinci degete deschise. Inspaimantat, i-a intrebat pe cei de la masa daca si ei vad acest lucru, si ce sa insemne oare? Au raspuns ca vad si ei, dar ce inseamna nu stiu. Sultanul era nedumerit si a cerut sa i se spuna semnificatia acelei vederi. Unii i-au spus sa caute ghicitori si vrajitori, caci aceia ii vor putea arata semnificatia. Sultanul a chemat la el pe multi otomani si arabi care se ocupau cu vrajitoria, dar nimeni nu-i putea descoperi ce semnifica descoperirea pe care a avut-o. Vazand bucatarul sultanului, care era grec, dar credincios si iubit de acela, ca sultanul e suparat si trist, caci nu o data, ci de multe ori, a vazut mana goala cu degetele deschise, ii spuse: Cauta un crestin sfant, pentru ca numai acela iti va putea descoperi semnificatia acestei vederi. Intr-adevar, sultanul a cercetat indata si i-a intrebat pe multi crestin daca cunosc pe vreun om sfant, fagaduindu-le acestora ca vor primi rasplata bogata in schimb. Atunci cativa crestini iau spus: Noi il stim de sfant pe inteleptul Gheorghe Scholarul (scholari se numeau cei care studiau teologia si filozofia adevarata, cercetarii Sfintelor Scripturi). Sultanul a poruncit sa-l gaseasca indata, l-a chemat si i-a zis: Daca vei putea sa-mi descoperi semnificatia celor cinci degete ale mainii pe care o vad, iti voi da tot ce-mi vei cere. Iar inteleptul Gheorghe i-a raspuns lui Mahomed al II-lea: Prea inalte, eu cu puterea, cunostinta si intelepciunea mea nu pot talcui descoperirea ta, doar adevaratul Dumnezeu in care cred si pe care Il slavesc mi-o poate dezvalui. Da-mi, te rog, un ragaz de sapte zile ca sa postesc si sa ma rog lui Dumnezeu sa mi-o descopere. Sultanului i-au placut vorbele inteleptului Gheorghe si i-a dat ragazul cerut. Dupa ce au trecut sapte zile, acela a aparut in fata sultanului si i-a zis cu indrazneala: Domnul si Dumnezeul meu, la Care m-am rugat si pe care il slavesc, Care ne-a fagadut ca ne va da tot ce-I vom cere cu credinta, daca este spre folosul sufletului nostru, mi-a descoperit semnificatia vederii tale. Cunoaste, asadar, prea inalte sultan, ca cele cinci degete ale mainii pe care o vezi inseamna ca n-ai fi intrat in acest oras daca in el ar fi existat cinci crestini adevarati7.
6

Isus Sirah 10:8-10.

Vedenii si istorisiri despre viata de dincolo, Egumenia, 2005, p. .

Continuare: Imparatului i-a placut explicatia lui Gheorghe Scholarul si i-a zis: Intrucat te vad intelept si mi-ai dezlegat nedumerirea alungandu-mi tristetea, cere-mi orice vrei si sunt gata sa-ti ofer. Si Gheorghe a spus: Un lucru cer de la tine, prea inalte, sa dai porunca severa ostasilor tai sa inceteze crimele impotriva grecilor, torturile, prigoanele, talhariile si jafurile. Si Mohamed a dat imediat porunca si l-a numit pe Gheorghe carmuitor al natiei sale, si i-a dat putere ca, cati dintre greci sufera nedreptati din partea turcilor, sa i se adreseze lui, si el sa-i spuna sultanului. Din ceasul acela au inceput sa se imputineze chinurile si suferintele crestinilor. In continuare, Mohamed a incuviintat sa fie hirotonit un patriarh, cu numele Ghenadie. I-a dat mari cinstiri patriarhului Ghenadie, i-a asezat masa la palat si dupa aceea l-a condos afara in curte, i-a daruit un cal ales, cum se obisnuia printre

Dup cum apariia unui stat este providenial, la fel este i dispariia lui, Dumnezeu nencetind niciodat a-i manifeste grija fa de ai si chiar dac i pedepsete. Faptul c Imperiului Bizantin ortodox a fost cucerit de ctre turcii musulmani(i anume musulmani) asemenea a fost proividenial. Sfntul Cosma Etolianul lmurete teologic acest fapt: , 8. . , , . . : , , , . , ( , ). ? ? . , , , 9, ? , 10 , , . 11, ,
imparati, si le-a poruncit tuturor conducatorilor curtii sa-l insoteasca in procesiune, unii mergand inaintea lui, iar altii in urma, pana la biserica Sfintilor Apostoli. Si in felul acesta, cu ajutorul si harul lui Dumnezeu, si cu credinta, cumpatarea si intelepciunea patriarhului Ghenadie, elenismul si crestinismul ortodox au fost salvate 8 Merge vorba despre mpratul Constantin cel Mare care a legalizat cretinismul n Imperiul Roman n anul 313 9 Kkkini Mili, n tradiia greceasc locul aflat undeva n Mesopotamia, considerat a fi patria istoric a turcilor 10 Se au n vedere popoarele supusei papei de la Roma 11 Dup teologia Sfntului Cosma, cucerirea Imperiului Bizantin de musulmani a salvat Ortodoxia de erezia papist. n anul 1054 cretinii rsriteni au dat anatemei Biserica Romei ( din acest moment Biserica Romei a ncetat de a mai fi Biseric i a devenit o asociaie de oameni n frunte cu papa, cu care cretinii nu se mai puteau ruga i mprti) din motiv de erezie, n care nu este mntuire(din acest considerent Sfntul Cosma spune ca s nu murim n iad). La 150 de ani(n 1204) dup aceasta, papitii au demonstrat n practic caracterul lor necretin i nebisericesc n cadrul cruciadei a patra. Dei pornii n Orient pentru recucerirea Ierusalimului, cruciaii i-au schimbat itinerarul i au pornit contra Constantinopolului, capitalei Imperiului Bizantin i a Ortodoxiei. n urma asediului, oraul a czut iar cruciaii s-au dedat la jafuri(inclusiv n Biserici) i omoruri(inclusivi monahi i clerici). Aceast trdare cretinii nu au uitat-o i iertat-o nici dup 800 de ani de la tragicile evenimente. Ctre anul 1261 Constantinopolul iari va redeveni capitala Imperiului iar Bizanul i va recpta o parte din teritoriile pierdute, ns imperiul va fi mult mai slab ca de pn la 1204. n urma cuceririlor turcilor, mpraii bizantini vor cere disperat ajutor din Occident. Ca condiie de sprijin, papitii vor cere convertirea cretinilor ortodoci la papism. Impus de condiii, mpratul va accepta lepdarea de credin n schimbul ajutorului militar promis de papa, n urma sinodului de la Ferrara-Florena din 1438-1439 (a se vedea Ivan N. Ostrumov, Istoriasinodului de la Florena). Cu toate acestea, poporul s-a opus cu vehemen uniei cu papitii, acceptnd mai bine cucerirea de ctre musulmani dect lepdarea de Ortodoxie, ceea ce de fapt i s-a ntmplat n 1453 odat cu cderea Constantinopolului n mna lui Mohamed al II-lea. Sub musulmani, ortodocii au putut aproape liber s-i profeseze credina, ceea ce era imposibil dac imperiul ar fi fost cucerit de ctre un popor occidental, supus papei. Anume de acest fapt face referin sfntul Cosma cnd spune c , , , . , . Pentru adeverirea acestui lucru, n prefaa crii doctorul n teologie Gherghios Metallins aduce cteva mrturii despre asuprirea ortodocilor de ctre catolici, n acele regiuni bizantine, care au nimerit sub administraia papei: , . , , , . , , , . , ( )

[decatolici, n.n.]. , ? , . , . ? , . , , . ? , , : , . , . : , , , , , 12. Iar aceasta se datoreaz anume iubirii nemsurate a lui Dumnezeu fa de oameni, precum zice i Solomon: nu dispreui certarea Domnului i nu simi scrb pentru mustrrile Lui, cci Domnul ceart pe cel pe care-l iubete i ca un parinte pedepsete pe feciorul care i este drag13ori n alt loc: Dac vezi asuprirea celui srac i obijduirea dreptului i a dreptii n cetate, nu te mira de lucrul acesta, cci peste cel mare este unul mai mare, iar Cel Atotputernic vegheaz peste toi14.
s ntrebi un om ce valoreaz mai mult pentru el - s iubeasc sau s fie iubit, e ca i cum ai ntreba o pasre care din aripi i este mai preioas - stnga sau dreapta.

, . , , , . . , 1757 , , . , , , ; , , , , , , . , : . , , , 2009, p. 27-29. 12 , op.cit, p. 176-178. 13 Pilde 3:11-12. 14 Eclesiastul 5:7.