LABORATORUL NR.

2
INFLUENTA UZURII ELEMENTELOR MASINILOR UNELTE
In cazul MU erorile geometrice ale masinii-erorile de pozitie reciproca a
subansamblurilor-conduc la modificarea preciziei de forma si a pozitiilor reciproce a
suprafetelor piesei de prelucrat.Astfel,precizia necorespunzatoare a strungurilor produce
vibratii transversale ale arborelui principal,deplasarea varfului de centrare de la papusa
fixa,respectiv modificarea traiectoriei cutitului.Cauza principala a aparitiei vibratiilor
transversale ale arborelui principal o reprezinta ovalitatea lagarelor si a suprafetelor de
reazem ale arborelui principal,ceea ce conduce la erori de forma ale piesei,adica piesele
prelucrate in sectiune transversala vor avea forma ovala.
Daca arborele principal e pozitionat corect ,bataia varfului papusii fixe se poate
produce ca urmare a bataii axei gaurii conice din arborela principal ,a jocului din lagarele
arborelui principal,diferite abateri de precizie a suprafetei varfului sau asezarea
necorespunzatoare a varfului in alezajul conic al arborelui principalsi influenteaza
precizia de prelucrare.
Eroarea care apare ca urmare a deplasarii varfului de centrare a papusii fixe este
proportionala cu marimea unghiului pe care il formeaza linia de formare centrala cu cea
teoretica , adica
tg = E / L sau = E / L[rad]
unde E este excentricitatea maxima a varfului de centrare , L este lungimea maxima
apiesei prinsa intre varfuri.
Ca urmare a tataii varfului din papusa fixa linia centrelor varfurilor descrie un con
cu varful la papusa mobila.
Totodata , la strunguri traiectoria teoretica a varfurilor cutitului trebuie sa fie o
dreapta coplanara cu axa de rotatie a piesei si paralela cu aceasta.
In cazul nerespectarii acestei conditii ca urmare a preciziei necorespunzatoare a
MU , respective a uzurii suprafetelor active traiectoria cutitului se abate de la pozitia
teoretica mentionata ceea ce conduce la erori de prelucrare si anume :
datorita neparalelismului in plan orizontal a traiectoriei varfului cutitului apare
eroarea de forma geometrica numita conicitate ;
datorita neparelelismului in plan vertical a traiectoriei varfului cutitului ,
respective abaterea simultana in cele 2 plane . Dupa prelucrare piesa are forma
unui hiperboloid de revolutie.
Conicitatea (C) a piesei prelucrate provocata de abaterea traiectoriei varfului
cutitului (a) in plan orizontal ,raportata la axa teoretica de rototie , pe lungimea L este
data de relatia :
C = 2a / L
Cand traiectoria varfului cutitului (AC) se abate in plan vertical in raport cu axa
OX de rotatie a SF, cu unghiul fata de planul orizontal al axei de rotatie, suprefata
cilindrica prelucrata la o distanta oarecare de origine (pentru care x
0
=0)
In sectiunea xa piesei se formeaza DEF (D=90) cu marimea laturilor astfel:
DF = r
0
, DE = xtg ,
unde tg =
L
b
, iar b reprezinta abaterea traiectoriei cutitului in plan vertical pe
lungimea L a piesei , si EF = r.
Aplicand teorema lui Pitagora pt. calculul ipotenuzei EF= r , obtinem:
r =
2 2 2
0
tg x r + sau r =
2
2
2 2
0
L
b
x r +
Inlocuind pe r cu q , ridicam la patrat si ordonand , obtinem
1
2
2 2
0
2
2
0
2

b
L r
x
r
y
care reprezinta ecuatia unui hiperboloid de revolutie .
Ca urmare , precizia de prelucrare este data de abaterearazei piesei prelucrate intr-
o sectiune la distanta x de origine , astfel :
0
2
2
2
0 0
r
L
b
x r r r r +
Sau
( )
2
2
2 2
0
2
0
L
b
x r r r + +
Radicand la patrat si neglijand abaterile de ordinal 2 obtinem abaterea:
2
0
2 2
2 L r
b x
r
Cand X = L se obtine abaterea maxima :
0
2
2r
b
r
Daca traiectoria varfului cutitului prezinta simultan abateri in plan vertical si
orizontal suprafata piesei prezentata este tot un hyperboloid de rotatie, iar piesa de
prelucrare este evidentiata prin abaterea de la raza initiala r
0
si se calculeaza astfel :
In sectiunea x a piesei se formeaza OBC (B=90) cu marimealaturilor
urmatoarea :
BC = xtg = xb/L
BO = BD+DO=xtg+ r
0
OC = r
Aplicand teorema lui Pitagora , ipotenuza OC rezulta :
OC = r = ( )
2
2
2 2
0
2 2
' ' ' '
L
b
x xtg r O B C B + + +
Daca se noteaza cu r cu y , se ridica la patrat si se ordoneaza relatia obtinandu-se
ecuatia unui hyperboloid de rotatie :
1
2
0
2
2
0
2

1
]
1

,
_

,
_

+
L
a
x r
b
L
x
L
a
x r
y
Abaterea razei prelucrate in sectiunea este :
0
2
2
2
2
0 0
r
L
b
x
L
a
x r r r r +
,
_

+
Iar cand x = L se obtine abaterea maxima :
( )
0
2 2
0 max
r b a r r + +
Aceasta relatie fiind generala prin luarea in considerare a abaterilor simultane in
cele 2 plane , prin particularizare se obtincazurile anuntate anterior astfel :
pentru abaterea in plan orizontal : a 0 , b = 0 , rezulta r
max
= a ;
pentru abaterea in plan vertical b 0 , a = 0 , rezulta r
max
= b
2
/ 2r
0
;
pentru abateri in ambele plane a 0 , b 0 , rezulta.
Influenta uzurii elementelor ST asupra preciziei de prelucrare .Uzura elementelor ST
produce modificarea dimensiunilor acestora si implicit a preciziei de prelucrare a pieselor
Uzura ghidajelor batiurilor MU. In acest caz apare o scadera a preciziei de prelucrare
si o scadere a stabilitatii la vibratii . uzura ghidajelor modifica traiectoria initiala de
miscare a SA , fapt care genereaza abateri de precizie dimensionala si geometrica a
pieselor precucrate.
Astfel, daca la un strang se produce o uzura neuniforma a suprafetelor active ale
ghidajelor (fig.2.16) la miscarea saniei peste portiunea uzata are loc deplasarea acesteia in
plan vertical , respectiv a SA in plan orizontal (y) cu marimea :
y = a
,
_

B
H
In care
a este marimea ghidajului,
b este distanta intre ghidaj in plan orizontal
H este distanta de la axa strungului la planul orizontal al ghidajelor
O situatie similara se produce si in cazul abaterii de la rectilinitate a ghidajelor ,
caz in care aparitia uzurii pe lungimea acestora produce o deplasare a saniei pe directie
verticala , cu implicatii in modificarea preciziei dimensionale a piesei modificate.
Ca urmare a uzurii ghidajelor se poate modifica pozitia varfului SA in raport cu
piesa de prelucrat , respectiv deplasarea radiala (r) si tangentiala (t) ceea ce duce la
aparitia unei abateri a piesei 1 = r pe directie radiala si a unei abateri pe directie
tangentiala 2 t
2
/ d , unde d reprezinta diametrul piesei prelucrate
Acest fenomen apare in procesul de prelucrare in mod progresiv si conduce , in
principalla modificarea dimensionala si de forma geometrica a pieselor prelucrate.
Determinarea erori (batai) radiale si axiale la masina unealta
Bataia axiala apare ca urmare a inexactitatii legaturii axiale si variaza periodic
odata cu rotatia. Verificarea se executa cu ajutorul unui virf de centrare, introdus in
alezajul conic si cu un comparator fixat pe carucior.
Palpatorul comparatorului se aseaza pe virf (coaxial) si se roteste arborele
principal cu 360
0
. Abaterea admisibila este de 0,01mm.(fig.1)
Fig.1
Bataia radiala a suprafetei de centrare a unui arbore principal se determina in mod
similar cu cea precedenta.Palpatorul comparatorului se aseaza perpendicular pe
generatoarea suprafetei de centrare a arborelui principal. Abaterile admisibile sint de 0,01
mm. (fig.2)
V erificarea paralelismului dintre sistemul de ghidare si axa virfurilor
Verificarea se face utilizind un dorn cilindric precis, cu gauri de prindere intre
virfuri si un comparator. Dornul se fixeaza intre virfurile fixate in arborele principal si
respectiv in pinola, iar suportul comparatorului pe carucior. Verificarea se face in doua
plane: orizontal si vertical.
In plan orizontal, palpatorul comparatorului se deplaseaza pe o generatoare
laterala a dornului. Aceasta verificare permite reglarea pozitiei papusii mobile, prin
deplasarea acesteia intr-un plan perpendicular pe axa virfurilor, astfel ca la capetele
dornului comparatorul sa indice aceeasi valoare.
Verificarea in plan vertical se face pozitionind palpatorul comparatorului pe
generatoarea superioara din unul din capetele dornului cilindric. In aceasta pozitie
comparatorul se fixeaza la zero, apoi se deplaseaza cu caruciorul pina la celalalt capat si
se citeste abaterea. Aceasta abatere nu trebuie sa depaseasca abaterile admisibile pe
masina respectiva, prevazute in cartea masinii.
Fig.2
Desfasurarea lucrarii
Verificarea rectilinitatii fatetei cu nivela cu cadru, se efectueaza pe un strung
normal astfel:
- se curata sistemul de ghidare de impuritati
- se imparte lungimea fatetei in portiuni de lungimi egale cu lungimea nivelei
- se masoara abaterile pe ficare portiune completindu-se tabelul
- se calculeaza valorile y
i
, dupa modelul din figura de mai jos si se construieste
curba fatetei
Numarul de
portiuni egale
1 2 3 4 5 6 7 8
Diviziuni critice
la nivela
Ordonata yi
Verificarea bataii axiale si radiale a arborelui principal a strungului se face astfel:
- se monteaza comparatorul cu suportul pe sania transversala a masinii
- se traseaza un reper fix pe discul fix al carcasei
- se roteste arborele principal cu 360
0
si se citesc abaterile, apoi se noteaza in tabel
i
y
l
1000
0 2 . 0 y
Denumirea verificarii Abaterea admisa [mm] Abaterea masurata [mm]
Verificarea rectilinitatii fatetei 0.02/1000mm
Verificarea bataii axiale 0.01
Verificarea bataii radiale 0.01
Verificarea paralelismului
dintre axa virfurilor si
sistemul de ghidare
0.02