SUBIECTUL 5 1.

Lividitatile Se datoreaza opririi circulatiei singelui si consecutiv actiunii gravitatiei asupra singelui, acesta se acumuleaza in vasele din regiunile declive ale corpului, conferindu-le o culoare violacee. Examenul medico-legal al lividitatilor cadaverice, hipostazei viscerale si a modificarilor sanguine postmortem prezinta valoarea medico-legala deoarece: - lividitatile cadaverice constituie cel mai sigur si mai precoce semn de moarte reala; - in context cu celelalte semne ale mortii reale constituie un indicator al timpului scurs de la moarte; reprezinta un indicator al pozitiei cadavrului si al modificarilor ei ("semnul pozitiei cadavrului"), ele gasindu-se totdeauna pe partile declive; - au valoare orientativa pentru stabilirea cauzei mortii Etapele lividitatilor cadaverice, hipostazei viscerale si hemolizei a. Hipostaza (2-16 ore) Mecanism: pierderea tonusului vascular i rigiditatea musculaturii arteriale mping sngele n capilare i venule; n lipsa propulsiei cardiace sngele se acumuleaz n zonele declive sub aciunea gravitaiei. Examen extern: lividitati rosii-albastrui; dispar la presiune si reapar dupa incetarea acesteia. Modificari cu pozitia cadavrului: dispar, pentru a reapare in noua pozitie decliva; Aspecte pe seciune: esuturile subiacente sunt albicioase, din vase se scurg picturi de snge care spal, dup care reapar altele. Hipostaza visceral: - substana alb a lobilor occipitali prezint puncte roii care dispar la splare- prile declive ale plmnilor sunt roii-violacee nchise, cu consisten crescut i crepitaii pstrate; - sedimentarea i coagularea sngelui cu formare de cheaguri roii = lardacee (depuneri de hematii n reeaua de fibrin), lucioase neaderente la vase i cord; - mucoasa peretelui posterior al stomacului este cenuiu brun, cu aspect tulbure murdar; - debutul hemolizei b.Difuziune (15-24 ore) Mecanism: extravazarea parial a hemoglobinei i difuzarea n esuturile perivasculare. Examen extern: lividitati violacee, palesc la presiune (dar nu dispar); Modificari cu pozitia cadavrului: datorita singelui fluid ramas in vase nu dispar, dar apar si in noua pozitie decliva Aspecte pe seciune: esuturile subiacente sunt rou nchis datorit difuziunii sngelui; Hipostaza visceral: - endocardul, intima vaselor mari, ansele intestinale i seroase sunt roii murdar; - cavitile seroase conin extravazat sanguin roietic c. Imbibitie (peste 18 ore) Mecanism: hemoliza complet. capilarele sunt goale. esuturile sunt impregnate cu hemoglobin. Examen extern: lividitati violacee-negricioase, nu se modifica la presiune Modificari cu pozitia cadavrului: nu dispare, nu se formeaza in noua pozitie decliva. Aspecte pe seciune: esuturile subiacente sunt mbibate cu snge care se spal; Hipostaza visceral: accentuarea modificrilor precedente; - debutul putrefaciei. Particulariti ale lividitilor n funcie de cauza morii: 1. Septicemii, asfixii - debut rapid, culoare albstruie (1-2 ore); 2. Intoxicaii cu arsenic, stricnin - debut lent3. Intoxicaii cu substane methemoglobinizante - debut rapid, culoare albstrui nchis sau brun- cafenie (ca ardezia) 4. Intoxicaia cu CO i HCN - rou carminat5. Caexii, anemii - debut lent, roii-palide, uneori absente; 6. nec, cadavre inute n ap sau la frig - reduse sau chiar absente; 7. Insuficien cardiac cr. - debut rapid, tent nchis, ntins n suprafa. 2.Moartea subita: definitie = deces brusc, neasteptat, neexplicat survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta. Clasificare: 1. MS organica cu leziuni evidente si evolutie rapid mortala(infarct de miocard). 2. MS fara leziuni caracteristice pt o anumita boala( staza, petesii, edem pulmonar ce se pot intalni in infectii, intoxicatii) 3. MS functionala cu stare patologica preexistenta( se constata leziuni organice cronice dar fara prezenta unei patologii recente acute severe) 4. MS functionala prin inhibitie 5. MS functionala esentiala( necropsia alba) 3. Clasificarea agentilor traumatici Agenti traumatici fizici sint reprezentati de :1) Agenti traumatici mecanici,2)Variatii exterme de temperatura,3) Electricitate, 4) Variatii exterme ale presiunii atmosferice, 5) Unde sonore, ultrasunete, infrasunete, 6) Radiatii electromagnetice, 7) Cimpuri magnetice, 8) Radiatii ionizante;II) Agenti traumatici chimici substante toxice diverse ;III) Agenti traumatici biologici Bacterii, Virusuri, Otraviri vegetale sau animale, Leziuni produse de animale; IV) Agenti traumatici psihici Echimoza=Este produsa prin actiunea agentului traumatic asupra tegumentului, ce determina mici rupturi capilare cu extravazarea unui cantitati de sange care inunda tesuturile.Poate apare la locul de impact sau uneori apare la distanta de locul impactului(mai neobisnuit).Au forma diferita ce depinde de obiectul cu care a fost produsa(curea, unghii, degete).In timp echimozele sufera modificari de culoare:initial culoarea e rosiatica, dar vireaza la violaceu-albastru in 1-3 zile, verzui la 3-4 zile, apoi galbui, dupa care dispar. Cele mici dispar in 7-10 zile de la producere. Ele trebuie diferentiate de lividitati, echimoze spontane sau postmortem. In unele cazuri ele sunt sugestive : in viol-pe coapse, in sugrumare au forma ovalara si sunt dispuse anterior si lateral pe gat sugerand varfurile degetelor.

4. Caderea: definitie = dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara perimetrului de
sustinere urmata de lovirea de planul de sustinere. Caracteristicile leziunilor in cadere: sunt unipolare, pe partile proeminente, obisnuit sunt insotite de escoriatii ca semn al frecarii tegumentului de planul dur, obisnuit sunt mai putin grave. 5. Clasificarea anoxiilor Fct. de niv. la care are loc: 1. Anox. de aport-tulb resp. la et. sup.sch. alv-capilare 2. Anox. de transport-implicat sg.+Hb 3. Anox. histetoxice(de utilizare)- mec. resp. cel. de la niv. Intracellular d.p.d.v. juridic/ML=> violente/neviolente a.anoxii de aport violente=anoxii /asfixii mecanice-O2 din aer este inlocuit cu alt gaz (ex. N2 ) -O2 e consumat in aerul respirator-PO2 e f. scazuta; oxigen redus-obstacole intriseci :-obstructii cu corpi straini ( alimente, proteze ) -inlocuire coloana de aer cu fluid (inecare ) -obstacole extrinseci CRS:-compresie reg. cervicala din exterior ( spanzurare, strangulare) -la nivelul orif. nazal / cav. buc. ( sufocare ) -impiedicarea excursiei costale:-impiedic. inspir./expir -PNX traumatic -compresie ext. toracica ( adult=40-45 kg ;copil~12 kgdeces in 10 ) b.anoxii de aport neviolente-toate cazurile patol. ce impiedica aerul sa ajunga la niv. mb. alv. capilare -epiglotite-react. alergice-crup difteric c. anoxii de transport-stagnante violente/neviolente-anemice violente/neviolente A.stagnante violente impiedicare circ de intoarcere - vasodil. paralitica - soc anafilactic traumatic - intox. cu toxice complexe A. stagnante neviolente-ICC grava A. anemice violente-hemoragii-alterari calitative ale Hb. ( intoxic. cu CO =>carboxiHb;nitrite =>metHb. ;CN =>CNHb. )=>intra in competitie cu O2;transferal de O2 e foarte scazut prin anoxia citotoxica existenta A. anemice neviolente- anemii cr. d. anoxii de utilizare-violente . > neviolente -in intoxic. ( CN;HCN;KCN toxicitate >NaCN ) -CN- blocare lant enz. resp. celular -efect rapid -ICR centrala = SCR instantaneu - -edeme -tulburari echilibru A-B intoxicatiile asociaza frecvent mai multe anoxii ( citohistotoxice + de transport ) Stabilirea caracterului vital modului de producere violent/ neviolent Sufocarea obstruarea orificiilor respiratorii. Clasificarea juridica: accidentala sau omucidere. La autopsie tabloul e sarac tablou asfixic- uneori se observa mici echimoze si escoriatii perioronazale daca a fost produsa cu mainile. 6. Intoxicatia cu ciuperci: tablouri clinice principale (enumerare pe clase de mortalitate) : a. sdr anticolinergic- debut la 1-2 ore cu excitatie, delir , salivatie, dispnee, varsaturi, diaree, bradicardiemortalitate rara b. sdr gastroenteric- greata varsaturi diaree aritmie astenie- mortalitate rara c. sdr disulfiram- varsaturi, diaree, eretism cardiac, aritmii, sensibilitate tip disulfiram la alcool- mortalitate rara d. sdr halucinogen- midriaza, ataxie, colici, febra, vede puncte colorate, striatii ce se deplaseaza- mortalitate rara e. sdr falloidian- dupa un timp apare grata voma diaree hematemeza melena hepatalgie anurie icter edem pulmonarconvulsii coma- mortalitate 50% f. sdr helvelian- diaree convulsii hemoliza coma- mortalitate 15-40% g. sdr muscarinic- varsaturi diaree bradicardie hTA salivatie lacrimatie bronhospasm- mortalitate 5% 7. Testul amelogeninei- urmareste punerea in evidenta a unor secvente localizate in regiuni omoloage pe cromozomii X si Y in imediata vecinatate a genei amelogeninei. Secventa crX e de dimens mai mici decat cea a crY motiv pt care diag de sex e f usor de pus. 8. Capacitatea sexuala a barbatului: elemente medico-legale. Se solicita in spete civile(paternitate), spete penale(viol, incest). Pseudomaturitate precoce- capacitate de procreere la 9 ani la baieti. Maturitate precoce sub 9 ani. Latura dinamica a sexualitatii barbatului cuprinde: capacitatea de copulare, capacitatea de procreere. Spermograma 2,5-3 ml albicioasa translucida opalescenta 60-140 milioane spermatozoizi pe ml din care minim 60% mobili cu max 25% forme anormale. 9. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania (enumerare) 1.moartea violenta; 2.cauza mortii nu este cunoscuta; 3.circumstantele mortii sunt suspecte(moartea subita,decesul unei personae a carei sanatate,prin natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu,in incinta unei intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitale penitenciare,arestul politiei,multiple decese repetate in series au concomitant,ca davre neidentificate sau scheletizate,decese survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acrdarea assist medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a munii,decesul pac a survenit

in timpul sau la scurt timp dupa o interventie dg sau terapeutica medico-chirurgicala. 10. Certificatul medical constatator al decesului CMCD este un act medico-legal. El se elibereaza numai dupa un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cauzelor mortii, dar nu mai devreme de 24 de ore de la deces. In cazurile in care nu sunt declarate medico-legale CMCD este eliberat numai de catre medicul care a ingrijit sau care a vazut bolnavul dupa cum urmeaza: - medicul de medicina generala pentru cazurile din arondarea dispensarului - medicul de salvare pentru zilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este indisponibil pentru constatare - medicul specialist/primar pentru decesele din spital In cazurile medico-legale, CMCD se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea AML. Completarea CMCD dupa examenul medico-legal al cadavrului impune prezenta actului de identitate/pasaportul decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cauzele mortii in CMCD se completeaza de sus in jos si se verifica prin citirea de jos in sus: este obligatoriu ca fiecare cauza a mortii sa o determine pe cealalta in cadrul unui lant cauzal tanatogenerator fiziopatologic. - are mai multe parti: Datele de identificare ale decedatului: nume, prenume, varsta, sex. Se completeaza pe baza B.I sau a pasaportului Data si ora mortii Cauzele mortii I.Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic): a. cauza initiala b.cauze intermediare c. cauze initiale II. Cauze favorizante, antecedente personale patologice