Sunteți pe pagina 1din 161

; IK

---
MINISTERUL EDUCATIEI ~ I iNVATAMiNTULUI
ANATOLIE HRISTEV VASILE FALIE
Manual pentru clasa a IX-a
EDITURA DIDACTIC4. Sl PEDAGOGIC.!.
BUCURESTI
DUMITRU MANDA
Manualul a fost elaborat pe baza programei aprobate de M.El
cu nr. 3448/28 IV 1979 avizat de Comisia de fizica a M.EJ.
Revizuit in 1981.
Cap. 1; 2; :3 ( . 1 - 5}; 5 6 au fost elaborate de A. Hriste"
Cap. 4: R 9 au fost elaborate de V. Falie
3 l 6 - 8); 7 10 au fost de D. Manda
REFEREN;fl:
C. VREJOIU, conf. dr. Facultatea de Fizica
C. CRISTESCU, de lucrari I.P.
I. POP A, profesor
A. PETRESCU; profesor
lucrari
Redactor: ELISABETA prof.
Tehno.redactor: PARASCHIVA AR
Coperta: NICOLAE SlRBU
CUPRINS
CAP. 1. REPAUSUL
1.1. Sistem de referintli ................................ o o o o
1.2. Punct material ........................................ o _ . o o o o
1o3. Traiectorie. Coordonate. Legea ........... - ........ .
1./i. Vector de pozitie ........................... - - ..... - - .
1o5. Deplasare ........... 4 . - - .......... - ................. - o .......... .
1.6. Mlirimi vectoriale ........................................... - .......... .
1.7. Viteza _ ................................................... ' .... ........... .. .
1.8. Acceleratia ......... _ .................. . 4 ... ........... - - ............ - .......... o o
1.9. Clasificarea punctului material .................................... .
1.10. mecanice - ............ - ........................... .
1'.11. Compui:lerea ........ - ....... - .................. - ............ - ....... .
1.12. Reprezentarea graficli a legii .... - .1:. .............. - .
Probleme rezolvate ............ - ..................................................... .
lntrebari. Exerci1ii. Probleme ....... - ................................ .
CAP. 2. PRINCIPIILE MECANICII NEWTONIENE
7
8
9
11
12

18
23
26
27
28
29
31
32
2.1. Principiul inertiei - ...... - .............. - ..... - .. . .... .. . .... . .. ... .. . . . . . . . . .
2.2. Sisteme de referinta inertiale ...... .. - - .... ... .... .... ... ... . . ... . . . . . . . . 35
2.3. Principiul fundamental al dinamicii ......................... ; . . . . . . . . . . . . 38
2./i. Principiul . actiunilor reciproce ................................. - . . . . . . . . . .
Principiul fortelor .... - - .... . . . . ... .. . . . . . . . . . . . . . . . ii8
2.6. Principiul relativitlitii tn mecanica newtoniana - ...... -.... ... . . . . 51
Probleme re,..olvaiie ................ .... - ....... . : .. - ................ - ........ : . . .. 52
lnttebilri. ExerciJii. Probleme .... - - -- ......... - ........... -.......... 57
CAP. 3. PUNCTULUI MATERIAL SUB ACTIUNEA UNOR
TIPURI DE FORTE
3.1. rectilinie uniformli ..... , ................................. o
Probleme rezolvaiie ............ - ......................................
lntrebilri. Exercifii. Probleme .........................
3
60
62
,62
3.2. Mi!lcarea rectilinie uniform variata ............................. .
Prebleme rezolvate ... - _ ..................................... . -
lntrebiiri. Exerci#i. Probleme . .... - ..........................
3.3. corpurilor sub actiunea greutatii. ....... - - .................. ....,
Probleme rezolvate :,._ _.. - _ - __ ...... - ........ - - ... - ....... .
lntrebiiri. ExerciJii. Probleme - ............. -- -. - - -
64.
69
71
72
77
80
3.lt. Fortele de frecare .... _ .- ........................ - ... - ....... _ .... - 83
Probleme rezolvate _ ... - ................................ ' - - ... .:. .. 92
lntrebiiri. ExerciJii. Probleme._ ... - ............................ - .
3.5. circulara un iforma : - __ - ... _ - .... _ . _ ....
Problema rezolvata ... __ - ... ____ ................................ - _ 105
lntrebdri. ExerciJii. .................... .;. - _.. 106
3.6. Forte elastice .._ - . ................... - -- .. - 108
Probleme rezolvate ........... 4 .............. - ,..; - -- .............. 4-- 111
lntrebiiri. Exercijii. Probleme .... ............ _.. - ....................... - .,.. 112
3.7. Legea atractiei universale a lui Newton. Ctmpul gravitationaL ........ _. 113
3.8. Masa gravifica. Relatia dintre masa gravifica l}i masa inertiala,
Satelitii artificiali ... _ ............. __ . . .. .... ... . .. 119.
Problema. rezolvata: . """ .................. - - _ ....... - ........ - .. ,.. 122
ExerciJii. . . - .- ........... - .. - .... - - - ... 122
CAP. 4. ENERGIA
_$I __ A. ..
4.1. Lucrul mecanic efectuat la punctului material intr-un cimp
de forte .................... ,.. -- .............. - ........... .. -- .... .... . . . . . . 124
4.2. Energia cinetica. Teorema variatiei energiei cinetice _a punctului
material ......... _ _.. - - ................................... -........ 135
4.3. Energia potentiala a material in cimp conservativ de
Iorte. Energia mecanica a punctului materiafin cimp consft'vativ
de forte .... --- - - - ..... . o4 - - .............. 4 " - 139
4.4. Conservarea energiei mecanice - ......... - ............. 4
4.5.* Sisteme de puncte materiale. Forte interne forte externe . . . . . . 145
Probleme rezolvate __ - .......... - - - __ - ..... -........ 147
lntrebari. ExerciJii. Probleme __ ...... .,. - - .... ,..,.. .. - .. ...... 148
5.1. Teorema impulsului pentru punctul material. Conservarea impulsului 153
--5.2. Teorema impulsului legea conservarii impulsului pentru un sistem
de doua particule ............ - ........... - - .. - . - - - .......... - ... . 154
5.3.* Teorema impulsului legea conservarii impulsului pentru un sistem
oarecare de particule - - - - ........... - ..... - - ................ - -155
Centrul de masa al unui sistem de doua particule. . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
4
fi.5.* Centruldemasaalunuisistemoarecare de particule ............. .
5.6. Ciocniri ...................................................... .
Probleme rezolvate ..... ...................................... .
lntrebari. Eierci/ii. Probleme ....... . ....................... .
CAP. 6. MOMENTUL CINETIC
158
159
167
168
6.1. Momentul fortei. Momentul cinetic al punctului 172
6.2. Teorema momentului cinetic pentru punctul material. Conservarea
momentului cinetic ................................. -...... 1 J7
6.3*. Teorema momentului cinetic total al unui sistem meeanic. Conserva-
rea momentului cinetic total - .................... 118
lntrebari. Exercifii. Probleme .. ............................. _.. . .
CAP. 7*. CINBMATICA DINAMICA RICHDULUI
7.1.. Notiunea de rigid ....... -- ... - ..
7.2. Viteza acceleratia unghiulara.. ... . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . -181
7.3. Energia cinetica de rotatie. Momentul de inertie al unui rigid...... 184
7.4. Legile cinematicii :;;i dinamicii solidului rigid .... -................ 186
Probleme rezotvute . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190
lntrebari. Exerrijii. Probleme .. ...... - .................... _...... 192
\ CAP. ECHILIBRUL \1ECAJ\IC AL CORPURILOH
\
8.1. Sis tern. de forte concurente. Rezultanta. de translatie. . 193
8.2. Compunerea fortelor paralele. Cuplul de forte. de rota tie .. J 97
8.3. Centrul de greutate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204
8.4. Echilibrul mecanic. Conditii de echilibru ..................... _ . . 208
8.5. Echilibrulin cimp gravitational. Echilibrul_ energia potentiaHi . . 21'7
lntrebari. ExerciJii. Probleme. ... . . ... .. . . . . . . . . . . . . . . 220
I CAP. 9. MECANICA FLUIDELOR
9.1. Starea flu ida .......... ...... - ............ ... . . . . . . . . . . . . . . . . 225
9.2. Notiunea de presiune ...... ...... - ................... . . . . . . . 226
9.3. Statica fluidelor: hidrostatica !]i aerostatica ........ -. . . . . . . . . . 227
9.4. Dinamica fluidelor ... ..- - .................. _. . . .. . .... ... .... .. . . . . .. . . . . . . . .
lntrebari. ExerciJii. Probleme .... .... .. .... .... .... . . - ... .. . ... . . . . . . . . 252
\ CAP. 10. UNDE ELASTICE. NOTIUNI DE ACUSTICA
10.1 Oscilatorul liniar armonic. Compunerea oscilatiilor ,
0
255
10.2. Peridulul gravitational. Rezonanta ............. - - -.. ... . . . . 267
1.0.3. Propagarea oscilatorii -4 , -........ 270
5
10.4. Unde transversale, unde longitudinale. Viteza de propagare.... . . . . 274
10.5. Bcuatia undei plane. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 282
10.6. Clasificarea undelor elast ic-P dnpa freeventa. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285
10.7. Conditii de audibilitate a osrilatiilor elastke................... 2R5
10.8. Reflexia refractia undelur. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286
10.9. Difractia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 292
10. to. Interferenta. Unde staponare................................ 293
10 .11. * Co;1rde 9i tuburi son ore . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 300
lntrebari. Exercijii. Probleme .................... ........ 302
Probleme recapltulatlve ..................... , . . . . . . . . . . . . . . 307
1
REPAUS.UL
Fizica studiaza diferite fenomene ale naturii: mecanice, termice, electrice.
optice, atomice etc. Cel mai simplu dintre ele este mi$carea mecanica, studiata
in cadrul mecanicii.
Mecanica, numita clasica newtoniand. a fost elaborata in de
ISAAC NEWTON (1643-1727) i expusa in celebra sa ca.rte ,PrincipiilP
matematice ale filo.zofiei naturale" (1687), unde sint formulate cele trei legi
sau principii ale mecanicii, precum i legea universale
nale) (aplicata la micarea sistemului solar).. .
Mecanica se imparte de obicei in trei capitole: eine:rnatica se ocupa cu
descrierea spa 1io-tem timp,_ ltaiec-
torie, viteza, acceleratie}; dinamica studiaza i cauzele micarii impul-
sul, lucrul mecanic, energia); statica studiaza echilibrul corpurilor. Mecanica
se mai imparte in: meca.nica punctului material, mecanica sistemului de puncte
materiale, mecanica. solidului rigid, mecanica fluide1or etc.
In capitolul 1 sint expuse de cinematica a punctului material.
1.1. SISTEM DE REFERIN TA
Deplasarile oamenilor, micarile diferitelor piese ale mainilor unelte,
deplaS'area vehiculelor, curgerea apelor, curentii de aer - iata exemple. de
micdri mecanice.
Cind vorbim de mica.rea mecanica a unui corp, totdeauna
schimbarea sale fata de alte corpuri, de obicei de Pamint sau Jata
de diferite obiecte'iixe-pe':Pimh}.t etc.).
Se numete mi$care mecanica a. unui corp schimhB:rea pozitiei sale fa
de . -
_ __ .l!!l:. r.epa us .:dac<1
..
7
Pentru a studia micarea unui corp trebuie sa alegem totdea.una un alt.
numit corp lie referinJa Patnintul), la care sa' raportam in/
fiecare moment corpului studiat. Desigur, orice corp de referint(
este la rindul sau in micare de alte corpuri. Pentru a determina pozilia
eorpului studiat la diferite momente sint necesare o rigla i un ceasornic.
Corpul de referinta, impreuna cu rigla pentru determinarea
corpurilor studiate i cu ceasornicul pentru indicarea momentului, consti-
tuie un sistem de referinta, numit pe scurt referential.
1.2. P UNCT MATERIAL
) n nu sint dete:minante unele proprietati
ale acestora, exemplu, cele termice, cele optice, i de aceea le putern neglija.
'lnmulte probleme nu ne intereseaza nici deformarea corpurilor, de exemplu,
la caderea i aruncarea obiectefor, de acee a in astfel de probleme o put em
neglija, considerind corpul rigid.
Mica.rea solidului rigid este totni complicata, _de a.ceea se studiaza mai
intii miijcarea unui corp a.le carui dimensiuni i proprii sint neglijabile
in problema datiL Acesta este punctul material, cara.cterizat numai prin masa
(deci un corp eu dimensiuni neglijabile de sale pina la cor-
purile
Un acelai corp poate fi considerat punct material intr-o problema i
intr-o alta problema, nu.
De exemplu, in micarea unui vapor pe ocean, dimensiunile sale nu sint
esentiale i pot fi neglija,te (fig. 1.1), H1sa ,in cazul manevrarii in rada unui
port, ele nu pot fi neglHate. 0 piatra in sa in atmosfera poate fi
5
L':l vapor pe un ocean se.., poate aproxi:ma printr-un punct a earui
pozttte m flecate moment este data de coordonatele sale geografice: lati
tndinea t?i longit.udinea.
8
. aproxirnata de cele rnai :rp.ulte ori pi'intr-un punct material, nu insa, d.e exemplu,
. in cazul rostogolirii sale pe o
{:ind toate punctele unui corp se mici1 identic (micarea de translatie),
at unci micarea unui singur punct oarecare al corpului ea.racterizeaza , pe
deplin micarea intregului corp, indiferent de dimensiunile acestuia, deci putem
aplica roodelul punctului material.
Daca nu intereseaza masa corpului (in cinematica), punctul material se
il.
1.3. TRAIECTORIE. COORDONATE. LEGEA
Curba deserisa de un mohil in timpul mis,earii sale se numete traiectorie
(fig. 1.2). poate fi rectilinie sau curbilinie. curbilinie
poate fi situata: intr-un plan - micare plana (de exemplu, micarea circu-
lara), sau in (de exemplu, micarea. u_nui punct periferic al unui Urub).
rectilinie i micarea circulara sint cele mai simple s,i mai free-
vente Inicari.
1.3.1. Cazul micirii rectilinii. Pentru a corp11Iui i:l)
fiecare moment, alegem pe dreapta un punct origine 0 un sens
_pozitiv. (obtinem astfel ax a. coordonatelor Ox). .x a corpului este
de }a originea 0 pina }a corp, prevazuta i'U Semnu} plus SaU minus,
f'ig. 1.2. Pal'ticulele atomin deplasindtHw in
'camera cu eeata determina in drumul lor formarea
unor pir:'lturi fine de apa (vizibile l& mieroscop
prin ilnminare laterala).
9
M' 0 M X
I
.,
0

I ..
:-3

2 4 5 6
x'=-1,6 x=3,2
Fig.1.3. mobilului pe traieetoria sa rectilinie este determinata de coordonata
sa x. Coordonata este pozitiva daca mobilul se afla de. partea pozitiva a axei (M)
este negativi1, daca mobilul este de partea eealalta (M').
_dupa cum corpul se afJa de partea po,zitiva sau de negativa a
(fig. 1.3).
Pentru a descrie mobilului pe sa rectilinie trebuie
sa, mobilului in fiecare moment pe aceasta traiectorie,
adica sEl x in d.e timpul t:
X= f(t).
Aceasta expresie constituie legea micarii ( ecuatia cinematica a micarii).
1.3.2. Cazul intr-un plan_. Pentru a determina, corpului
fiecare moment, alegem doua axe de coordonate Ox, Oy, perpendiculare intre
ele, situate in planul Pozilia M a corpului este data de cele doua
coordonate: .x iy ( ordona.ta), ca;re se ducind din M paralele
Ja axele de coordonate (fig. 1.4) .. Prntrli a. (in plan)
trebuie sa cunoatem coordonateJe sale y) in de timpul t, adica
douii fu net ii:
Y = fz(t)
cinematice ale_ micarii). Fiecare descrie micarea proiectiei
mobilului pe axa respectiva sau mobilului in axei respective
(de exemplu, spre Est sau spre se descom-
pune astfel in doua micari_rectilinii gupa cele doua axe alese.
Se pot alege i alte sisteme de coordonate pentru a descrie i mi-
carea mobilului, de exemplu unui vapor pe ocean este data de coordo-
na-tele sale geografice: latitudinea 'i longitudinea (fig. 1.1).
1.3.3. Cazul in spatiu. A,Iegem un sistem de trei axe de roordonate Ox, Oy
Oz, perpendiculare intre ele. Attillci pozipa 1l.f gaUf. de trei coordona te:
X (abscisa), y (ordonata) lji'i care se obtin dudnd 2\1 paralele Ia axe, cain figura
1.5. Miljicarea corpului in spatiu este descrisa de trei ecuatit:
(eeuatiile cinematice alf' mh;;carii).
Ele descriu corpului in spapu dupa cele trei direetii.
Se pot alege alte sisteme de comdonate pentru a d.etermina mobilulu i
in spatju,
10

l
z
y
y
y
X
Fig. 1.4. Pozitia unui mobil in plan
este data de cele doua ale
sale: abscisa x =OM'. f?l
y = M'M =OM". x f?l ordo-
nata y se obtin pro1ectind pe
de coordonate vectorul de pozl\le
Fig. l.o. Pozitia tn spatiu
data de cele trel coordonate ale
abscisa x = 01\1
1
, ordonata y = M1M =
_OM f?i cota z = M'M = OMa Covr-
donateie x, y, z se obtin proiectind . P,P
axele de coordonate vectorul de pozi\IC
--+
--+ . )
r =OM, (x = rcos<X, ,Y <X
Proiectiile se obtin ducmd dm virful
. +
vectorului de r paralele Ia
axele de
VECTOR DE POZI TIE
r=OM ..
Un alt mod de a preciza unui mobil este .alegemtpf el
0 AI mobilul M obtmem as e
I d
.e referin+a un punct-origine I I unim cu '
corpu 1
de dreapta orientat OM (fig. 1.4-1.5), numit vector de a
- ____..
mobilului, r =OM.
El este caracterizat prin:
0 M segmentului orien-
1) modul (sau marime) dat de lungimea r = a
___...
tat OM; _ _,\_...,,
2) direcfie, data de dreapta definita 0,
3) sen.r, dat de succesiunea 0-M, origine-mobll.
M,
vectorului de (ca
modul directie i sens) inseamna
rea. in spatiu a mobilului.
De exemplu, o instalatie radar vec-
torul de. pozitie al unui 'obiect-tinta. (aviOn)
ajutorul unui impuls de .. unde. electromagnebce
(radio) dirijat in spatiu. viteza de p:opagare
de
l or (c = 300.000 km/s) ljii masurtnd tlmpul de
a un . . a t +
propagare dus-intors a semnalulm, gasim . IS an,.a
r pina la obiect. Directia este data de orientarea
antenei emitatoare (fig. 1.6).
11
Fig. 1.6. ( ns I ala t ia
mini\ vectorul de poz1t1e al ob1ec
tului teperat.
In timpul vectorul de se schimba ca modul orientare,
deci este o functie de timp.
Legam de corpul de referinta un sistem ortogonal de coordonate cu
-+
ginea in punctul 0. Daca proiectam vectorul de pozitie r pe axele de coordo-
. -+
nate, ducind din virful vectorului r paralele la axe., ohtinem coordonatele x, y
ale mobilului (fig. 1.4 ). Conform teoremei lui Pitagora r
2
= x
2
+ y
2

1.5. DEPLASARE
1.5.1. Caznl Fie A(x
1
) B(x
2
) pozitiile mobilului la
momentele t
11
. respectiv t
2
(fig. 1. 7). Deplasarea mohilului in intervalul de
timp /)..t = t
2
- t
1
este segmentul AB (prevazut cu semn) Ax= Xz- x
1
.
Litera A (delta ma.juscula) scrisa in fata unei marimi inseamna variatia acelei
marimi, adica diferenta dintre valoarea finala i cea initiala-
Deplasarea mobilului ln mifcarea rectilinie este variafia coordonatei sale.
Deplasarea Ax este pozitiva daca mohilul se mica in sensul pozitiv al
axei (Ax> 0, x
2
> x
1
) negativa daca mobilul se in sensul negativ
(Ax < 0) (fig. 1. 7).
1.5.2. Caznl plane. Fie A, B pozitiile mobilului Ia momentele
t
11
respectiv t
2
(fig. 1.8). Daca urmarim proiectiile mobilului pe axe, se vede
ca A' B' = Lix = Xz- xl, respectiv A" B" = Ay Y2-yl, reprezinta depla-
safile in directiile axelor
Unind pozitia initiala A{t
1
) a mohilului cu cea finala B(t
2
) ohtinem
--+
mentul de dreapta orientat AB care se numete vectorul deplasare al mohi-
lului in intervalul de ti:rrip considerat Lit = t
2
- t
1

t1.'
II
t1.
I
B M B 0 B A
'
.

.
I
/' 4
;. X
-3 -2
-1 0 1 2
x=3,6
_a
II
,
i
A' B A BO B A
X
-3 -2 -1 0
1 2 3 4
b
Fig. 1.7. Deplasarile AB, A' B', A;' B" ale mobilului M irt
eazul sint pozitive (mobilul se in sensul pozitiv
al axel Ox), in cazul (b) s!nt negative (mobilul se in
sensu! negativ al axei Ox).
12
y
B
--+
Fig.
1

8
Vectorul deplasare al mobilulJii
-+ -+ -'l-
AB = fu- = rz. _ ri are drept compo-
Fig. 1.9. Deplasarea rezu1.tanta AC este
suma vectoriala a deplasarllor componente
__,..
AB l?i BC.
nente deplasarile pe axe. b.x .= Xz
b.iJ = Y - Yl care se prm proiec\Ie,
dudnd din originea A vlrful B paralele
la axele de coordonate.
El este caracterizat de modul (lungimea segmentului AB), directie (data de
dreapta care trece prin A B) i sens (de la A la B).
--+ . d A d
Daca proiectam vectorul deplasare AB pe axele de
d
. . A
81
din virful B paralele la axele de coordonate, obtm.em dep -
In or1g1nea _
sarile pe axele de coordonate:
A
"B" Ay
A'B' =Ax Xz- Xt, = .u.
F
. b"l re se misca pe o traiectorie curbilinie oare.care (fig. 1.9)
Ie un mo I ca. . . . , . . I t -t D lasarea in
r A B c pozitiile sale succes1ve la momente e t1, 2, a ep
Sl le , , ,

1 1
d t' (f t ) este vectorul AB iar in intervalul de timp (tz, ta)
Interva, u e Imp 1, 2 '
t d 1 ea sau rezultanta in intervalul de timp
este BC. Ca.re es e ep asar ,
(t1, ta)?
Evident, este vectorul AC, care se unind originea deplasari
s ca" vectorul deplasare AC este suma
cu virful ultimei deplasari. e
--+
vectorilor deplasare AB i BC:
--+- --+- --+
AC , AB + BC.
(1.1)
De exemplu un avion se deplaseaza de la Bucureti Ia Piteti AB
105 km i de la Piteti la BraOV BC = 100 km. Deplasarea rezul-
tanta Bucureti-BraOV este AC = 140 km.
, Se vede ca marimea deplasarii rezultante AC nu se prin simplii
adunare aritmetica a marimilor deplasarilor AB i BC, ci dupa regula geomec
tri('a de mai sus.
13
1.6. M ARIMI VECTOR tALE
Marimile caracterizate prin modul, i sens cum este de exem-
plu, vectorul deplasare) se marimi vectoriale sau vectori. Ele se r-epre-
zinta, la o anumita scara, priri segmente orientate (analog
vectorului deplasare). Marimile caracterizate doar printr-un numqr (pozitiv
sau negativ) se numesc marimi scalare sau scalari, de exemplu, timpul, masa,
temperatura, densitatea.
1.6.1. Adunarea 'Veetorilor. Vectorii se aduna dupa regula geometrica

data la. vectorii deplasare. Pentru a ad una doi vectori a i b ii desenam (la
o anumita scara) unul cu originea in extremitatea caluilalt i unim originea
primului vector cu virful celui de-al doilea. vector (fig. 1.10); Acest vector
de inchidere va da suma celor doi vectori.

paca in figura 1.10 ducem din originea priinului vector a un vector paralel
-?
egal cu vectorul b, un paralelogram a carui diagonala reprezinta
suma celor doi vectori. De aici rezulta:
Regula paralelogramnlni. Suma a doi vectori este data de diagonala pa-
ralelogramului construit cu cei doi vectori ca laturi, avind origine
comuna.
. Din aceasta se vede ca suma vectorial a este comutativa:

a+ b = b +a. (1.2)
Daca avem mai vectori suma lor se aplicind succesiv regula
paralelogramului. Acelai rezultat se direct cu ajutorul regulii poli-
gonului.
Regula poligonnlni. S uma mai multor vectori este data de Zinia de inchidere
a poligonal construit cu vectorii componenti (fig. 1.11).
Apllcind regula paralelogramului sau cea a poligonului pentru trei vee-
tori, ne convingem ca adunarea vectorilor este asociativa:

(a + b) + c = a + {b + c). (1.3)
Orice diagrama de compunere a doi vectori (de exemplu, cea din fig. 1.10)
poate fi privitA ca o descompunere a unui vector in doi compo-
l''ig. 1.10. Vectorii se adunii dupii
regwa
I
d
Fig. 1.11. Suma mai multor vectori este datA de linia de tnchidere a
conturului poligonal construit cu vectorii componenti.
In adevar, orice vector poate fi descompus dupa...,doua arhit.rare
coplanare cu vectorul dat (sau dupa trei arbitrare in spatia), deci poate
fi inlocuit cu vectorii componenfi. Pentru aceasta ducem prin originea i prin
virful vectorului dat drepte pa.ralele cu date (fig. 1.12). Se formeaza
astfel paralelogramul de compunere a vectorilor.
.
Astfel, de exemplu, vectorul de r din figura 1.4 are drept vectori
_.. _..
pe 0 M' 0 M" :
_.. _.. _.. _..
r=OM=OJU'+M'M=OM'+OM". Analog in (fig. 1.5):
_.. _.. -4- -4- _.. ___., _..
r =OM..:_ OM1 + MiM' + M'M = OM1 + + OMa.
1.6.2. Seaderea veetoritor. Daca modulul unui vector se reduce la zero,
se vectorul zero (nul), notat cu 0, ca zero; directia vectoru-
lui zero ramine nedeterminata. De exemplu, daca adunind ma(multi vectori
linia poligonala se inchide, suma vectorilor respectivi este zero. In parti-
cular, daca adunam doi vectori egali in n10dul, de dar de
sensuri opuse, vectorul zero. De aici se vede ca oridirui vector nenul
'
a ii corespunde un vector opus a' = -a, de modul, de
Fig. 1.12. Descompunerea unui vee-

lor a dupA doua directii date D
1
, D
2

roplanare eu vectorul dat a. a b
15
AI b

tlt-____ _
I '
I '
I '
I '
I '
I '\
-b
1.13. Scaderea vectorilor: difertmtil
eslf' data de cealalta diagonala a paralelo.
gramului.
diteqie dar de sens care prm
adunare cu primul da vectorul zero:
-+ -+ -+
a a' = a + (-a) = a - a 0.
Aeum ;putem defini scaderea vee-
tori1or:
-+
a sciidea un vector b dintr-un
-+
vector a, inseamna a aduna la a vecto-
-+
rul opus- b:
-+ -)- -+ -+
a - b = a + (-b). (1.4)
Din figura 1.13 se.: vede ca a doi vectori este data de cealalta
diagonala a paralelogra.mului construit cu cei doi vectori .drept Iaturi.
Pentru a ohtine diferenta a doi vectori, ii tra.sam cu origine comuna
unim virfurile lor, orientind sageata spre vectorul descazut. Ducindin figura 1.8
' -+
vector-ii de r1 = OA, = OB, se vede imediat, conform. regulii de sea-
.
dere vectoriala, ca vectorul deplasare AB este egal cu diferenfa vectorilor de

a1 punctelor A, B, anume AB = OB- OA = t
2
- r
1
= ar, adica
vei:torul deplasare este egal cu variafia vectoru1ui de pozitie. Prin unui
vector se (la fel ca pentru un scalar) diferenfa - vecto-
riala - dintre valoarea finala si cea initiala.
, ,
Un vector este constant (in timp) daca nici modulul, nici direcfia nici
sensu! sau nu se schimha in timp: unui vector constant este nula ..
1.6.3. Componentele nnui vector. Daca proiectam ortogonal un vector
-+
a = A B pe o ax a 0 x, coborind perpendiculare pe ax a din originea A din
virful B al vectorului (fig. 1.14), un segment A' B', orientat in sensul
pozitiv al axei Ox, daca unghiu1 a format de vectorul; si axa Ox este ascutit
. . '
orientat in sensu! negativ al axei, daca unghiul este obtuz. Lungimea aGes-
tui segment prevazuta cu semnul plus, respectiv minus, se compo-
-+
nenta ax a vectorului a pe axa Ox: ax () A' B'.
-+
Componenta unui vector ape o axa Ox este data de formula:
-+ -+
a cos a unde a = I a I, a = .-1:: (a, Ox). (1.5)
Cmnpanenta pe axa Oy va fi ay = a cos = a sin a (o cateta este
egala cu ipotenuza cu cosinusul unghiului alaturat sau cu sinusul.
unghiului opus).
Componenta este nula daca vectorul este perpendicular peaxa (a = 90)
este a, daca vectorul este paralel cu axa (respectiv oc = 0 sau 180).
16
y
Fig. 1.14. Componentele unui vector pe axele de coordonate.
-+ -+ -+
Daca adunam doi vectori a + b = c i proiectaro vectorii pe o axa,
aceeai egalitate i pentru oomponentele lor: ax + hx = Cx (fig. 1.15).
In general, orice suma de vectori poate fi proiectata pe o axa oarecare
se o sum a corespunzatoare pentru coroponentele vectorilor:
-+ -+ -+ -+ -+ -+ -+
a = a1 + az + ... + an pr a = pr. a1 + pr. az + ... + pr. am
ax = a1x + a2x + ... + anx (1.6)
Proiecfia rezultantei este egala cu suma proiecfiilor vectorilor componenfi sau.
componenta pe o axa a. rezultantei este egala cu suma componentelor pe acea
axa a vectorilor componenfi. .
Desigur acelasi rezultat se obtine si in cazul diFerentei a doi vectori.
, , , J '
-+ -+ -+
Astfel, vectorului deplasare AB = llr = r
2
- r
1
pe axeie de
coordona.te sint deplasarile pe axe: ax = x2 - x
1
, Ay = Yz - Y1 (fig. 1.8).
Orice egalitate vectoriala da prin proiectare pe de coordonate
algebrice pentru componentele vectori]or.
l<'ig. l.U). Proiectia sumei a doi
vectori este egala cu suma pro-
iectiilor ee1or doi vectori.
2- Fizlca cl. a IX-a
y
c
17
-+
Prin urmare orice vector a este caracterizat prin ansamblul componentelor
sale (ax, a
11
, az) intr-un anumit sistem de coordonate. Schimbind sistemul de
eoordonate, se schimba 'i componentele vectorului, spre deosebire de un scalar
a valoare nu depinde de alegerea sistemului de coordonate.
1.7. VITEZA
1.7.1. reetilinie. Pentru a putea compara intre ele
trebuie sa comparam deplasarile in acel0-$i interval de
timp anume in unitatea de timp (secunda.). Cu'noscind deplasarea Ax
efectuata in intervalul de timp At, pentru a afla deplasarea ce revine
punde) de timp trebuie sa Ax la At. astfel viteza
medie a mobilului in intervalul de timp considerat:
Vm = D.x = Xs - Xi = deplasare ( 1. 7)
D.t t
2
- t
1
durata
Viteza (1.7) are acelai semn ca deplasarea, deoarece At = t2 - t1 este
totdeauna. pozitiv. Viteza este pozitiva daca mobilul se mica in sensul pozi-
tiv al axei (ax > 0, Vm > 0) i este negativa daca mobilul se mica in sensul
al axei (Ax < 0, Vm < 0).
BXEMPLU
Un biciclist pleaca din (x
1
= 60 km) la ora t 1 = 8,0 h ajunge la Sinaia
(x
2
= 127 km) la ora t
2
= 13,0 h. Viteza medie pe 'aceasta distanta D.x = x 2 - x1
= 67 km san pe intervalul de timp respectiv D.t = t2 - t1 = 5,0 h este Vm = D.xf b.t
= 67 km/5,0 h = 13,(1; kmfh. Dar biciclistul n-a mers tot timpul cu aceasta viteza.
La lnceput a mers probabil mai repede, apoi mai incet. Cind a oprit sa se odihneasca
viteza a fost zero; dadi a pierdut ceva s-a in tors, viteza a fost negativa. Viteza
medie calculata pentru alte intervale de timp sau pentru alte distante (de exemplu,
Breaza-Comarnic) a fost alta.
Pentru a afla viteza la un moment dat t sau intr-un anumit punct x al traiectoriei,
de exemplu, viteza biciclistului la Baicoi, in dreptul bornei kilometrice x = 80 km,
vom masura viteza medie a biciclistului pe o distanta de exemplu, D..x =.10 m
in vecinatatea bornei kilometrice respective. Luind o distanta mai mica, !lx = 1 m,
l?i folosind un ceas electric vom gasi o viteza foarte apropiata de viteza biciclistului
in momentul dnd. trece prin punctul x = S<Y km.
Prin urma,re, in intervalul At pentru care calculam viteza medie, mobilul
poate merge mai repede sau mai incet pe subintervale mai mici. Pentru a
a.fla viteza la un moment dat t cind mobilul trece prin punctul P(x) putem
ceda astfel:' consideram un moment t
1
apropiat de t cind rnobilul trece prin
A ( x
1
) 'i calculam viteza medie
Xt- X PA
Vl=--- = --
11 - t ll - t
18
C 8 A

p
D 0
x x
4
x
3
x
2
x
1
t t4 t3 t2 t1 t
1.16. Vi.teza la. momentul t cind mobilul trece prin punctul P(x) se
obtme calcuhnd v1teza med1e pe mtervale de timp din ce in ce mai scurt" t - t t -t
t t t A d b 'l 1 t
0
' {J
0
1
t
2
t
s - e c., 1 '! rece P!lll P':lnctele A, B, C, ... Cit mai apropiat,e de P, deci pentru
deplasar1 dm ce m ce ma1 m1c1: PA = x
1
- x, P B x
2
- x, PC= x
3
- x ...
(fig. 1.16). Aceasta nu reda inca exact viteza din P la momentul t, deoareee
pe segmentul PA in timpul t1 - t mobilul poate sa-i schimbe viteza. Daca
luam insa momente t2, ta, t4, etc. din ce in ce mai apropiate de momentul t
( deci intervale At din ce in, ce mai mici), cind mobilul se afla respectiv in
punctele B(x2), C(xa), D(x
4
) etc. din ce in ce mai apropiate de punctul p
( deci deplasari Ax din ce in ce mai mici) i calculam vitezele medii corespun-
zatoare: .
V2 = Xz- X Va = Xs- X V4 = X4- X etc.

valori care se apropie din ce in ce mai bine de valoarea vitezei. Ia
t cind .trece prin P. Aceasta viteza, care se pina Ia
urma pr1n procedeul 1ndwat, se numete viteza momentana sau instantanee
sau pe scurt, viteza: '
b.x A d a i\ A f
V = D..t Cln X l u..t Slnt oarte ffilCl ( descresc catre zero). ( 1.8)
1.17 ilustreaza un experiment pentru din figura 1.16.
V1teza momentana difera in general de la un moment la altul, cum este
de exemplu in caderea libera a unei pietre. La vehicule ea este indicata per-
manent de vitezometru.
.., viteza momentana v se ca un raport a doua
m1c1 .ax At care descresc simultan catre zero (se spune: tind
catre zero I se Serle: Ax -+- 0 ' at -+- 0). Dei ax i at descresc fiecare catre
zero, raportulior axjf:t.t nu devine in general zero (viteza momentana nu este
in general nula). Vom conveni sa notam in cele ee urmeaza raportul a doua
foarte rnici, care descresc catre zero, inlocuind simbolul A
cu simbolul d, astfel de exemplu ( 1.8) se scrie: -
dx
v=-,
dt
adica v = !lx cind At -+ 0 (at unci Ax -+- 0)
.
(1.9)
1.17. Viteza momentana a
unui camion, in momentul t cir\d
el trece prin punctul P, se poate
d.etermina calculind viteza medit>
pe distante din ce in ce rna i
mici: PA, PB, PC, PD, ...
Cronometrul este porn it opr it
cind camionul calca cablurile,
'
P

A______,_._
It?
If L- I
, fy tl
--------- ''-l- f.!- ---- 1/ ,J7 .H
pormrea- I'"' .., -
cronometrului ..._opnrea .
e cronometrulUJ
19
Conform procedeului descris, cunoscind legea .X = f(t) {adidi
matica a putem calcula viteza (II\Omentana). tn adevar, sa calculam v1teza
mobilului la moroentul t. Pentru aceasta sa consideram un moment apropiat t' = t + ll.t
Calculam coordonata mobilului pentru acest moment t' : x' = f(t') = f(t + ll.t). Calculam
deplasarea respectiva ll.x = x' - x = f(t + ll.t) - f(t), o raportam Ia intervalul de timp
respectiv ll.t = t' - t facem a poi ca ll.t sa descreasca catr..e zero ( ll.t __. 0).
EXEMPLE
1. Fie Iegea x 2t
2
- 3. Calculam x' .= 2t'
2
- 3 = 2\t + ll.t)
2
- 3. Calculam
deplasarea ax= x'- x = 2(t + ll.t)
2
- 3- (2t
2
- 3) 4tll.t + 2(!1t)
2
o rapor-
tam Ia ll.t:
ll.x = 4tll.t + 2(!1t)
2
= Itt+
2
ll.t.
ll.t ll.t \,
Facind acum pe ll.t sa descreasca (sa tinda) catre zero (ll.t __,. 0), ultimul termen se
anuleaza obtinem viteza (momentana):
2. Mai general, fie legea
dx
v =-=Itt.
dt
X = At
2
+ Bt + c'
unde A, B, C slnt constante (numere).
Calculam coordonata x' pentru momentul t' = t + ll.t:
(1.10)
x' = A(t + !1t)2 + B(t + ll.t) + C = At
2
+ 2Atll.t + A(ll.t)
2
+ Bt + B ll.t + C,
de unde deplasjlrea ll.x x' - x = 2Atl:it + B ll.t + A(ll.t)
2
:;;i viteza medie
l:ix A
Vm = - = 2At + B + ll.t.
!:it
(1.1'1)
Facind acum !:it __. 0 ultimul termen se anuleaza :;;i viteza devine:
' dx -
v =- =2At +B.
dt
Prin urmare daca Ie(J'ea. este data de un polinom de gradul II in timp (functie
patratica de' timp) viteza va fi un de gradul I in timp (functie liniari1
de timp) (1.11). Vom folosi acest rezultat ma1 tirzm.
3. Fie legea.
x At+ B, unde A, B sint constante. (1.12)
Calculam coordonata x' pentru t' = t + ll.t a poi deplasarea l:ix = x' - x:
x' =At'+ B = A(t + !:it) + B; ll.x x'- x =
Viteza medie
ll.x dx ( )
vm = - = A = const = v. 1.1 ;.{
!:it dt
Nici nu este nevoie sa pe ll.t catre zero, deoarece raportul este constant;
viteza medie este constanta coincide ru viteza momentana - se
rectilinie u,niformd.
20
1.7.2. plana. (Analog se studiaza in spatiu:-) Cunoscind
x = f1(t), y = f2(t), putem calcula, exact ca n1ai sus, vitezele
momentane ale mobilului in. directiile axelor de coordonate. N otam
vitezele respective cu un indice corespunzator axei:
l1x
Vxrn = -'
D.t
l:l.y
Vym = -
!J.t
(1.14)
Daca luam intervale At din ce in ce mai mici, descrescind (tinzind) catre zero.
At __. 0 (at unci A;c __. 0, fly __. 0), vitezele momentane:
dx
Vx = -:---,
dt
dy ..
Vy =-.
dt
(1.15)
Pe de alta parte, deplasarile Ax i !l.y sint componentele pe axe ale vee-
-+
torului deplasare Ar (fig. 1. 8). Daca impartim vectorul deplasare la intervalul
de timp (care este un scalar), vectorul viteza medie:
___. -+
-+ AB ll.r
= -.
ll.t !:it
(1.16)
Vectorul viteza medie are directia i sensu! vectorului deplasare, modulul
egal cu modulul vectorului deplasare la intervalul de timp. Compo-
nentele 'vectorului viteza (1.16) pe axe sint tocmai vitezele (1.14) ale proiec-
tiilor
1.7.3. lnmultirea vectorilor en sealari. Daca ad.unam un vector a cu el
un vector de aceeai i acelai sens, dar de modul
-+ -+ -+
dublu, ce se scrie astfel: a + a _: 2a. La fel pen.tru mai vectori:
-+ -+ -+ -+ __,...
a + a + a + ... + a = n a. (1.17)
de n ori
Daca punem a cum:
-+ -+
( -1) a = -a 1 0 a 0, ( 1.18)
obtinem prin generalizare regula vectorilor cu numere reale (cu
scalari).
-+
Prin inmulfirea unui vector a cu un numar real r se un vector
/
-+ -+ -+ -+
ra = ar de modul I r I I a I i de aceeai directie cu a; sensu! va fi
-+ -t
cu a daca r > 0 opus lui a daca r < 0 (fig. 1.18) .
-+
A un vector a la un numar real p =F 0 inseamna a-1 inmulti cu
.... I 1
numaru -:
p
-+
a 1
p p
21
-+
.a,
..
a
I
I
I
I
___...,
i 1..
-= -a=0,5a
2 2
2t
.......
-a
...
s-a
2 I
Fig. 1.18. lmnultirea tmpar\irea vectorilor cu numere (cu scalari).
a modulul vectorului dat se imparte la I p 1 , nu' se schimba, iar
sensul ramine daca p > 0 1 se p < 0. In cazul vitezei
(1.16), At este totdeauna pozitiv!
vectorilor cu scalari este asociativa i distributiva:
-+ -+ -+ ' -+ -+ -+ -+ -+
m(na) = (mn)a, (m + n)a = ma + na, m(a + b) = ma + mb. (1.20)
Vectorul viteza. In cazul curbilinii vectorul deplasare
-+ -+ -+
Ar =. AA' vectorul viteza medie Vm= ArjAt, pentru un interval oarecare,
au secantei AA' Ia traiectorie (fig. 1.19). Pentru a viteza
momentana intr-un punct A al traiectoriei trebuie sa luain un interval At =
= t' - t foarte mic, descrescind catre zero, atunci punctul A' se apropie de A,
iar secanta AA' se rotete bt jurul punctului A AA" etc.) pinit ctnd
devine tangenta la traiectorie (cfnd punctele A, A' se confunda), deci vee-
torn! viteza momentana
-+
-+ dr
v =-,
dt
-
ad
v llr ..nd A 4 O
tea- C LU -+ ,
' dt '
(1.21)
'/
este tangent la traiectorie in punctul considerat, adica are tangentei
Ia traiectorJe sensul dat de sensul micarii mobilului tn acel moment.
Proiectind punctul m11terial pe axele de coordonate, micarea sa curhi-
- -+ -
.lirHe tn r = f(t), v = drfdt se descompune in micari rectilinii dupa
\lA.ele de coordonate, descrise de cinematice ale micarii: x . f
1
(t),
Vx
22
Fig. 1.19. Vectorul medie
. -+ -
vm = llrf llt are directia secantei la tra-
iectorie: AA'. pe ill = t' t
sa catre zero, punctul A'
se apropie de A {trectnd prin A" etc.),
secanta se in jurul lui A de-
.vine tangenta la traiectorie, deci vectorul
-+ -+
viteza v .= drfdt estr
tangent Ia traiectorie tn fiecare moment
:;;i are sensul dat de sensul
y = {2(t), z = (3(t). Vitezele
componente sint componentele vectoru-
...
lui viteza v(vx, v
11
, v:z) al mobilului .
In cazul plan, aplich)d teorema lui
Pitagora, avem r
2
= x
2
+ yz, v
2
= v; + v;.
ln cazul rectilinii vectorul de-
-l- _.,..
plasare !).r !?i vectorul viteza vm =
_.,..
IJ
0'
_....or-
. \
\
\
\

v drfdt sint situati chiar pe dreapta
in locul figurii 1.19 vom figura 1.20.
Aleg!nd dreapta axa 0' x' !?i
Fig. 1.20. l.n cazul rectilinil,
_.,..
vectorul deplasare llr vectorul viteza
-+ -+ _.,.. -+
-+ _.,..._ -+ Vm = llrf llt, respectiv v = drfdt, slnt
proiectind pe aceasta axa vectorii Ar, Vm, v, chiar pe dreapta mir;;dirii O'x'. Proiee-
obtinem deplasarea llx', respectiv viteza vm = tati pe aceasta . axa, ei dau
llt, v = dx'fdt cu,m le-arn definit Vm = v = dx'fdt.
in t 7 .1. Observam ca pentru un vector paralel .
o axa, componenta (proiectiaLsa pe acea axa este egala cu plus sau minus modulul
vectorului, dupa cum acesta este orteu.tat in sensu} pozitiv sau negativ al axei.
Dadi vectorul viteza este constant, micarea este rectilinie uniforma (numita
pe scurt, uniforma).
1.8. ACCELERATIA
In general _vectorul viteza se st5himha in a tit in modul-
daca mohilul merge mai repede san moi incet pe traiectoria sa, cit ca direc-
(ie - daca traiecivl'ia este curbilinie.
0 ..._ vectorului viteza se poate produce intr-un timp mai
lung san mai scurt. Pent:ru a compa.ra neuniformitatea diferitelor
trebuie sa calculam de viteza in interval standard de timp
. (unitatea:de timp). De aceea, vom vitezei la interva,lul Je
timp in care ea s-a prod us, pentru a afla vitezei care revine (cores-
j.>nnde) unitatii de timp.
1.8.1. Acceleratia In micarea rectilinie. ln cazul rectilinii,
accelerafia medie (in intervalul de timp At) este
am = = v2 - v1 =. variatia vitezei (1.
22
)
ll.t t2 - t
1
intervalul de timp
Ea poate fi pozitiva san negativa dupa semnullui Av.
medie caracterizeaza globala a vitezei in 1ntervalul
At, dar pe subintervale de t._imp mai scurte vitezei poate fi diferita.
Pentru a caracteriza vitezei ,Ia un moment dat", vom calcula raportul
(1.22) pentru intervale At din ce in ce mai mici, descrescind catre zero, vom
astfel momentana (san instantanee):
a =" dnd At -+ 0 adica a = .
CJ.t dt
(1.23)
23
De exemplu, fie legea vitezei: v = 2t - 5 .. Calculam viteza v' Ia momentul apropiat
t' = t + flt, anume v' 2t' - 5 = 2{t + flt) - 5. Calculam acum variatia vitezei
flv = v' - v = 2(t + flt) - 5 - (2t- 5) = 2 flt o raportam Ia intervalul de timp
flt : am = flvj flt = 2, deci am este constanta coincide cu acceleratia momentana. Mai
general, dadi Iegea vitezei este v =At + B, unde A, B sint constante, rezulta am
= a = A se rectilinie uniform variatd ...
1.8.2. Veetornl aeeeleratie. ln cazul micarii in spafiu, daca
-+
vectorului viteza Av (fig. 1.21) la intervalul de timp At in care s-a
produs, medie a vectorului viteza pe unitatea de timp,
numita vectorul accelerafie ?ftedie: "
-+ -+
;m = flv = v2 - v1 = variatia vectorului viteza ( 1.
24
)
At t
2
- t
1
intervalul de timp
El caracterizeaza global (in medie) vectorului viteza in intervalul de
timp considerat. Dar in subintervale de timp mai mici poate fi dife-
rita. La fel ca in cazul vitezei medii i vitezei instantanee, luind un interval
de timp foarte mic (care descrete catre vectorul
momentana (sau instantanee), numit pe scurt vectorul
Vectorul acceleratie (momentana) este vectorului viteza calculata
pentru un interval de timp foarte scurt in jurul momentului care ne intere-
seaza i la acest interval (pentru a care revine uni-
tatii de timp):
-+ -+
-+ flv A d. A O d" ... -+ dv
a = cin ut -+ , a ICa a = - .
flt dt
(1.25)
-+ -+
medie am are i sensu} vectorului A.v (fig. Cind
-+
n descretem pe A.t catre zero, vectorul a poate diferi, in general,
-+ -+ -+
putin de am (aa cum Vm are secantei, iar v are tangentei la
traiectorie).
0 b s e r v a i e. Din figura 1.21 se vede ca vectorul este
totdeauna indreptat spre ,interiorul" traiectoriei, adica spre partea concava
\
\
\
\
\
/
\ /

A1"
traiectoria
24
Fig. 1.21. Variatia vectorului
-+ -+ -+
viteza D.:v :::;:= v
2
- v
1
in inter-
valul ae timp . flt = ta - tll
vectorul acceleratie medie
-+
am = b.vf l::!,.t aeceleratia
-+ -+
momentana a = dvfdt.
a curbei, in sensul in care deviaza virful vectorului viteza cind mohilul se
misca pe traiecto:ie. Vectorul este paralel cu vectorul vitezei numai
in cazul rectilinii, cind numai modulul vitezei variaza, rami-
nind neschimbata.
Subliniem inca o data ca acceleratia caracterizeaza sa u masoara variatia
vectorului viteza ( calculata, pentru unitatea de timp) i nu viteza raportata la
timp. Daca vectorul viteza este constant, nu variaza, nu avem
indiferent de valoarea vitezei. momentana poate fi nenula, chiar
daca in acel moment viteza este nula.
Analog ca pentru vectorul viteza, componenta vectorului pe
0
axa reprezinta mobilului in acelei axe i este egala cu
cu care se mica mobilului pe acea axa, de exemplu:
ax = . Avx i ax = d-Vx (adica AVx cind At -+ o) . ( 1.26)
m At dt flt
-+
ln cazul particular al micarii rectilinii, Av, calculata pentru un
interval At suficient de mic, deci i vectorul este in acelai sens
cu vectorul viteza, daca modulul vitezei crete (micare accelerata) i este in
sens opus vectorului viteza, daca modulul vitezei scade (micare incetinita)
(fig. 1.22). .
(L22-1.23) definita mai sus in cazul micarii rectilinii repre-
-+ -+ -+ -+
zinta componenta vectorului am = Av/ At, a = dvfdt pe dreapta
micarii Ox i este pozitiva daca vectorul este orientat in sensul
pozitiv al axei. Micarea .este accelerata,daca viteza v i a au
semn,i lncetinita, daca l;lU semne opuse.
EXE:M:PLU
Un tren care se mit?ca cu viteza de 90 kmfh este la un moment dat frinat astfel inctt
in 20 secunde viteza sa scade la 18 kmfh. Sa se calculeze acceleratia medie tn aceasta
tncetinita.
Rezolvare. Alegem sensul pozitiv pe traiectorie tn sensul (al vitezei). Atunci
v
1
= {-90 kmfh = 25 mfs, v
2
= +18 km/h = 5 m/s acceleratia medie:
v
2
- v
1
5 - 25 m/s
am
-1m/s
2

At 20 s
Semnul minus arata ca vectorul acceleratie este orientat tn sensul opus sensului
pozitiv ales cum este pozitiva, semnul este in concordanta cu caracterul
iRcetinit al (v > 0, a < 0}.
0 b s e r v a i i. 1. ln cazul micarii rectilinii, semnul vitezei v i semnul
a depind atit de sensu! micarii mobilului, cit i de sensul ales
pozitiv pe axa Daca schhnbam sensul pozitiv pe axa micarii, atit v
cit i a ii schimha amindoua semnuJ ,(de aceea caracterul accelerat sau ince-
tinit nu depinde de sensul ales pozitiv pe axa micarii).
25
A
...
Ai

v1
0 ;.
V.
2
a
A
2
><!
AV
b
v2
..
..;..
v1 B -v2
..
...
f'ig. 1.22. In mh;;carea rectiliniP
accelerata vectorii viteza si aceele-
ra1.ie au acelal?i sens 'a)', iar . .Jn
miscarea incetinita ei au sensuri
' opuse (b). e
Aproape totdeauna se alege sensul pozitiv pe axa micarii in sensul vitezei
(al micarii); in acest caz a > 0 inseamna accelerare a < 0 inseail).na frinare.
2. ln cazul rectilinii, medie, conform fo;mulei (1.22)
ne arata cu cit variaza in medie in unitatea de timp (1 s)' viteza corpului
(pentru fiecare secunda din intervalul de timp ll:t pentru care a fost calculata
acea medie). ln adevar, din (1.22) avem ll:v = am ll:t pentru
At= 1 s, rezulta Av = am. De exemplu, daca unui tren este
a = 2,0 m/s
2
, inseamna ca viteza sa crete in fiecare secunda cu 2,0 mfs. Carac-
terul accelerat sau incetinit depinde de semnul vitezei: daca v > 0, trenul
este accelerat, daca v < 0, el este frinat:Doar singur nu
ne spune inca despre caracterul accelerat sau incetinit al micarii. .
lata inca un exemplu. Daca vectorul al unui lift este indreptat
in sus, aceasta inseamna fie pornire accelerata in sus fie frinare la coborire.
Daca. vectorul acceleratie al liftului este indreptat in jos, aceasta inseamna
fie pornire accelerata in jos fie frinare la urcare.
Exemple de acceleratii. Acceleratia de cadere libera a corpu-
rilor pe pamintului g = 9,8 mfs
2
, pe Lunii 1,62 mfs
2
, pe
Soarelui 271 m/s
2
, pe Marte 3, 77 mfs
2
unui electron
intr-un atom de hidrogen Q,9 10
22
mjs
2
Un .om suporta in mod acceptabil
pina Ia de cinci ori
1.9. CLASIFICAREA MISCARILOR PUNCTULUI MATERIAL
- 4
reetilinie uniforma v. = .const. (a = 0) (pe scurt: uniformc1)
uniform aceelerata
.
1
rectilinie <uniform variata ( . ,
. a = const. umtorm 1ncetinH&
rectilinie variata :
a = 0
punctului\ neuniforma
material a variabil
curbilinie uniforma
curbilinie( 1-; 1 = const. (de ex. circularA uniformA)
'- neuniforma.
26
1.10. RELATIVITATEA MISCARII MECANICE
Am vazut ca de repaus de micare nu au sens decit relativ
Ia un sistem de Acelai lucru este vaJabil i pentru traiectorie,
adica nu numai viteza, ci i forma traiectoriei de inde de sistemul de refe-
rinta a es. Uneori in Ioc de s1stem de se spune ,o])servator", fiindca
totdeauna un observator studiaza fenomenele de un sistem de
legat de el (sistem de coordonate, rigla ceasornic) i reciproc, putem con-
sidera cii in oricare sistem de referinta se afla un observa,tor care studiaza
fenomenele.
Pentru exemplificare se considera un observator aflat intr-un vagon,
-+
ce se misca orizontal cu viteza constanta v. Observatorul tine in :mina un
obiect. Pentru observa,torul din tren obiectul este in repaus, traiectoria se
reduce Ia un punct, deplasarea i viteza sint zero. Pentru observatorul de pe
4
Pamint, obiectul se deplaseaza orizontal cu viteza v impreuna_ cu trenul i
traiectoria este o dreapta orizontala.
Daca observatorul din vagon scapa obiectul din mina, acesta va cadea
yertical in jos fata de vagon, dar fata de observatorul de pe Pam.int, obiectul
va descrie o traiectorie curbilinie i vectorul viteza va avea directie varia-
hila in timpul caderii (fig. 1.23).
Un alt exemplu ii constituie un obiect lasat Iiber sa cada dintr-un avion
(fig. 1.24). Pentru un observator traiectoria va fi curhilinie, analoaga
Fig. 1.28. Traiedoria vit(zoJ
unui obiect care cade intr-un
vagon !n sint diferile
pentru observatorul din va-
gon pentru observatorul
de pe Pamint.

I
I
I
I
I
...
I
I
I
I
I
I
r------------------,
I I
I I
I I
I I
v
I 1 I
I l
...... {..... : I
I "-..,. I I


I t
I I
t I
: I
I
I
Fig. 1.24. Traieetoi'ia viteza obiEJctului lansat din avion sint diferite pentru avion
pen tru observatorul terestru.
27
,>
celei din exemplul precedent, in. timp ce pentru aviator traiectoria va fi
practio (daca neglijam aerului) o liniB verticaHi, tot timpul sub
avion, daca avionul continua sa orizontal rectiliniu uniform.
Astfel de exemple ne demonstreaza relativitatea traiectoriei, deplasii.rii
i vitezei.
1.11. COMPUNEREA MI$CARILOR
Jln .crirJLpoate participa simultan la doU:a micari. Cum se compun ele
pentru a da rezultanta?
De exemplu, un om se plimba intr-un va on, care la rindul s" a
in (sau un o Iec e 1ntr-un vagon in Cunoscind cele
douii cum aflam rezultanta a omului (obiectului) de
pamint? Sau, unui satelit a,rtificial de Pamint
Pamintului de Soare, cum calculam micarea satelitului
de Soare?
Alt exemplu: un bloc este ridicat in sus prin intermediul unui scripete
in acelai timp scripetele se deplaseaza orizontal de-a lungul bratului ma-
caralei. Care va fi micarea (viteza) rezultanta (fig. 1.25)?
Care vor fi deplasarea viteza rezultanta a barcii fata de mal. daca se
vislette pe o directie perpendiculara pe cursul apei unui riu (fig. 1.26)?
Studiind exem lele de mai sus, constatam ca deplasarile i vitezele se
;ompun _dupa regula parae ogramu ut, ca orice vectori.
* Fig. 1.29. Blocul este ridieat vertical in sus cu viteza v
1
fata de scripetele superior, care se deplaseaza orizontal
cu viteza ;:. Care este rezultanta ; a blocului fatli
de
28
/; //(({(((({((((((('(((((((<?
8 1C
I
I_..
..... yb ------- v
I
I
A / .
7??>>>>>>>>>>>>??????/??/?J?/J.
%/(///W////(< <<<<<<<((<
ei
I
I
I
I
I
\
+
v
\
\
\
\
\
\
\
\
\
\
\
\
I

;;;;;;;;;;;;;;?);;;;;;;;;;;;/
-+
Fig. 1.26. Compunerea vitezelor. Vite,za fata de apa vb se rom-

pune vectorial cu viteza apei va pentru a da viteza barcii fata de

tarm: v = Vb + va. Cum trebuie orientata viteza barciifata deriu pen-
tru a ajunge perpendicular pe celalalt mal? Cind este pos1bil aceasta?
1.12. REPREZENTAREA GRAFICA A LEG II MI$CARII
Legea poate fi determinata experimental reprezentata sub
forma unui tabel:
(n: s) I
-3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 8
-0,2 0 0,1 0,2 0,4 0,8 1,4 2,2 1,2 0 -0,6 0
Este util sugestiv de reprezentat grafic legea intr-o dia.grama
,coordonata-timp". Pe axa orizontala marcam timpul t intr-o scara con.:.
venabila, iar pe axa verticala - coordonata x intr-o alta scara convenabila
(fig. 1.27). Un punct P de pe aceasta diagrama reprezinta pozitia, adica
coordonata x a mobilului la un moment t. Cind niobilul se mica, sa se
schimba in timp punctul reprezentativ o curba. Daca mobilul este in
repaus (x fix sau constant in timp) curba reprezentativa devine o linie dreapta
orizontala, paralela . cu axa timpului Ot.
Daca mobilul se departeaza sau se
apropie de originea coordonatelor de
pe traiect.oria sa, curba reprezentativa
X
P'
se departeaza sau se apropie de axa
orizontala Ot. Cind mobilul trece prin
originea cO'ordonatelor (x = 0), curba
reprezentativa taie axa. timpului. Curb<'\
0
reprezentativa a legii de micare x = f (t)
Fig. 1.27. Reprezentarea legii
nu are nici o legatura cu traiectoria. x = f(t}.
29
Xinm
2,2
2,0 I '"
18
I \
1,6
I \
1,4 B \
1,2 .1:
'
1.0 1,7
08 J/
m
\
o;s

,,
\
If At
I
\ 04 A =2,0S I
/
----
.,.__._
\ 0,2
(1;0,4)


'
tinS
y
f-1 0 1 2
-0.2
3 4 5

7
)
8
,.
\ I -04
-0,6 l/
Fig. 1.28. Reprezentarea graficA a legii x = f(t).
In exemplul din figura 1.28 la (initial) t = 0 mobilul se afla
la distanta x
0
= 0,20 m de origine (coordona,ta In ,trecut". (t < 0)
mobilul a trecut prin origine la, momentul t = - 2,0 s, venind din partea
negativa a traiectoriei. La momentul t = 4,0 s mobilul se afla la distanta
maxima de origine: x 2,20 m, dupa care a inceput sa se apropie de origine
foarte repede. La t = 6,0 s mobilul ajunge in origine i trece de partea
ceala.lta ,;negativa" a traiectoriei, departindu-se eel ma.i mult (x = -0,60 m)
la t = 7,0 s, dupa care se intoarce din nou in origine la t = 8,0 s.
Viteza medie pe diferite intervale de timp se poate calcula din tabel sau
din grafic. Astfel, viteza medie in intervalul (1,0; 3,0) s este:
_ !lx _ x 2 - x 1 _ 1,40 - 0,40 m = O SO /
Vm- - - , m S.
!lt t
2
- t
1
3,0- 1,0 s
Viteza medie in int_ervalul ( -3,0; 0,0) s este:
Vm = 0,20- {- 0,20) = = 0,13 m/s.
0,0- {- 3,0) s 3,0 s
EXPERIMENT
Se vor face experimente privind micarea rectilinie cu ajutorul Trusei
de fizica pentru licee.
Montajul mecanic (fig.1.29) contine o bara (lf6) pe care ruleaza un carucioJ'
(27) a carui se studiaza. Montajul electric (fig.1.29, 1.30 1.31) contJne
un electromagnet (20) pentru caruciorului, intrerupatoarele ND (18)
30

Fig. 1.29. Montaj pentru
studiul mi$ci'irii rectilinii:
66 - bara de rulare, 27 -
carucior, 67 - rigla gradata,
18 23 16 2 21
18- tntrerupator ND (1), ---- ................ -.....;.;;....J
23- tntrerupator Nl, (2),
20- electromagnet, 28- in- L
scriptor, 30 - dispozittv de L--'---------r
inregistrare.
t'ig.1.80. \lontajul elPrtrir.
12V
Fig. 1.81. Insrriptorul.
1-'ig. 1.82. fnregistrarea
timpului.
31
32
(normal deschis) iN I (23) (normal inchis) i un ins9riptor (28). lnregistrarea
timpului (fig. 1.32) se fa.ce printr-o metoda chimica folosind curentul alter-
nativ.
Se fac de masurare a vitezei medii pe diferite Ax.
Se fixeaza pe rigla gradata (67) intrerupatoarele la aqeasta i se ma-
soara timpul At, atunci Vm = Ax/ At.
PROBLEME REZOLVATE
1. a) Putem visli pe un riu astfel incit barca sa ramina pe loc fata de mal? b) Se poate
deplasa un om pe o scara rulanta astfel incit sa fie in repaus fata de pamint?
Daca barca are fata de apa exact viteza apei dar in sens opus, ea va ram_!ne
.
pe loc fata de mal. La fel, daca omul are fata de scari'i o viteza v' egala in modul, de
-+
direcpe, dar de sens opU:S cu viteza scarii v, adica v' = -v, ,el va ramtne
pe loc fata de pam in t.
..
31

}'lg. 1.83. PentrU: problema rezolvatil 2.
2. Picaturile de ploaie, care cad vertical, formeaza pe geamurile unui tramvai in
urme tnclinate sub un unghi ex = 60 rata de verticala. Care este viteza picaturilor
de ploaie {fata de pamtnt) daca viteza tramvaiului este v = 12 mfs?

Rezolpare .. Viteza de ,ploaie fata de tramvai vr (sub ex= 60 fatfi de ve-rti-
-+
c.ala), compusa cu viteza tramvaiului v (orizontala) trebuie sa dea viteza picaturilor
-+ -+ -+
de ploaie de pamint (verticala): vp = vr + v. Din figura 1.33 rezulta vp =
= v ctg ex= 7,0 mfs.
iNTREBARI. EXERCITII. PROBLEME
-+
1. Un vector a are modulul a = 12 unitati este orientat exact spre Est. Ce modul
ce orientare au vectorii:
-+
-+ a -+ -+ _.!!....?.
1,5 a; -. -a; -0,5a;
' 3
R: 18; 3 spre Est; 12; 6; 4 spre Vest.
2. Cum se compun mai multi vectori daca ei sint pe dreapta? Ce devine regula
paralelogramului in cazul a doi veetori coliniari? tntre ce limite este cnprins modulul
-+-+
sumei diferentei a doi vectori a, b, daca unghiul dintre ei variaza?
-+ -+
R: algebric; a + b I a b t a- b 1 ..
3. Pot fi combinati doi vectori de marimi diferite astfel incit sa dea rezultanta (suma)
nula? Dar trei vectori?
R: nu; da in anumite conditii (cind reprezinta laturile unui triungh1).
4. Este operatia de scadere vectoriala, comutativa asociativa?
R: nu
-+ -+ -+ -+ -+
5. Cum sint vectorii a b daca sint valabile relatiile: a+ b = c a+ b = c? Dar in
-+ -+ -+ -+ -+ -+ -+
cazul a + b = a b? Dar in cazul a + b = c a2 + b
2
= c2?
-+ -+ -+ -+ -+
R: a II b; b = 0; a j_ b.
6. tn ce fel de distanta parcursa coincide cu modulul vectorului deplasare?
R: in rectilinie cind viteza nu schimba semnul.
7. Suma pe care -o platim Ia un taxi este proportionala cu: ,distanta parcursa" sau cu
,modulul deplasare"?
R: cu distanta parcursa.
32
8. Pentru din figura 1.28 sa. se calculeze: a) viteza medie a mobilului tn inter ..
valele de timp: (1, 0; 4,0)s; (4,0; G,O)s; (6,0; 7,0)s (6,0; 8,0)s. Pentru ce intervale
de timp viteza este nula? b) Distanta strabatuta de mobil in tot tinipul
carii. Care a fost viteza medie, tn modul, pe tntregul interval?
B: a) (),60; -1,1; -0,60 $i 0,0 m/s; b) 5,8 m; 0,53 m/s.
9. Poate un mobil avea o viteza indreptata spre Est in acela!li timp o
tatli spre Vest sau spre Nord?
B: da.
10. Poate avea un corp viteza nuHi, un moment dat, !li acceleratie nenula?
B: da.
11. Po ate varia directia vitezei unui mobil daca vectorul acceleratiei este constant?
B: da.
12. Un camion, micindu-se curbiliniu, a descris o traiectorie sun forma unui sfert de cere.
Care este distanta parcursa care modulul vectorului deplasater
R: 1tR/2; R V2.
13. Un vapor se deplaseaza dl = 7,0 km spre Est, a poi in continuare dz = 3 V2 km
spre N-V. Care este deplasarea rezultanta?
B:d = 5,0 km.
14. Viteza unui biciclist este v
1
= km/h, iar viteza vintului care ii sufla din fata
este v
2
= mfs-. Ce viteza a vintului inregistreaza biciclistul fata de el? Dar daca
vintul _ sufla din spate?
R: v' v
1
v
2
= 8, respectiv 0 mfs.
15. Un tractor cu se cu viteza v = 3,0 mfs. Care este viteza infe-
rioare celor superioare fata de sol? Dar fata de tractorist?
R: a) 0 2v 6,0 m/s; b) v = 3,0 mfs.
16. Un avion cu elice zboara rectiliniu uniform. Care va fi traiectoria unui virf al elicei
in sistemul de referinta legat de: a) elice; b) avion; c) pamlnt?
R: a) punct; b) cere; c) elice (ca filetul unui
1'1. Ecuatiile a cinci puncte materiale sint urmatoarele x = 2t; x = 2 + 3t;
x = -1 + 2t; x == 2 - t; x = 3. Sa se reprezinte grafic aceste ecuatii pe
diagrama Ce semnificatie au punctele de a graficului cu axele
Ox, Ot?
R: coordonata initiala (la t = 0}; momentul trecerii prin origine(cind x = 0).
3 Fizica ct. a IX-a
2
h
Mecanica clas!ca,_ ?laborata in esenta de ISAAC NEWTON {1643-1
727
)
se azeaza pe tret legt foarte I .. '
P
. . . . genera. e, numtte pnnclpll. Separa.t fie aceste
rtnctpu NEWTON a fo 1 t "
lelalte legi ale m ... rmu a . prtnCiptul suprapunerii fortelor. Toate ce-
ecaniCn newtontene se de due at unci din aceste . . ..
teoreme. . prtnctpn ca
2.1. PRINCIPI UL INERTIEI {lex prima)
Un tren se. uniform numai daca este tras de Iocomotiva
allttfel Incetinit I ptna la urma s-ar opri. La fel se intimpla cu diferite
a e ve tcu1e.
Sa facem o experienta s.lmpla: sa lasam o hila de otel 1 .
tal .dur i foarte hine lustruit (din sticla) vom constata :e un P. onzon-
practic uniform mdit timp. 1n schimh a:e
pe un plan ortzontal tot din lemn sau din cauciuc oJre t e emn
De ce? puternic frinata de planul orizonta.l a:p;u
pnn 1recare, dec1 pnn actlunea unui alt corp.
. l Daca am tuturor corpurilor inconjuratoare, adica am
lzo a un corp aflat In s-ar opri el oare?
"' masura ce frecarile alte actiuni ale mediului constat"'
ca corpului se apropie tot mai mult de rectilinie
(de pe o linie cu perna de aer). De aici prin idea.li . (
ahstractiza.re se aJunge la principiul I al dinamicii (principiul sau
Acest principiu a descoperit de GALILEO GALILEI in 1632
formulat de ISAAC NEWTON d t J . . . l
rep pr1ncip1u al dJnamiCn (lex prima) (1686).
34
/
GALILEO GALILEI (1564-1642) mare in\'a-
tat italian, astronom, fizician, mecanician, unul
din fondatorii f;itiintelor exacte ale naturii. A desco-
perit legea inertiei, legile caderii corpurilor' legile
pendulului. Pentru prima data in istoria astrono-
miei, cu ajutorul unei lunete confectionate de el
tnsul?i, a observat corpurile ceref;iti, descoperind
muntii de pe Luna, patru sateliti ai planetei Jupiter,
fazele planetei Venus, structura stelara a Caii
Lactee, petele pe So are. tn car tea sa ,Dialog
asupra celor doua sisteme principale ale lumii,
ptolemaic. l?'i copernican" (1632) a dezvoltat stra-
lucit inva,Vitura lui N. Copernic asupra sistemului
solar, pentru care tn 1633 a fost osindit de un
tribunal catolic.
Cum se explica at unci faptult- ca in practica rectilinie uniforma
a vehiculelor trehuie permanent intretinuta prin actiunea unui agent exterior
(motor)? In asemenea cazuri. exista totdeauna actiuni opuse de
ohicei frecarile, care trehuie invinse sau compensate . .In ca.zul cind toate
actiunile asupra punctului material se compenseaza reciproc, acesta ramine
in repaus sau in micare rectilinie uniforma.
2.1.1. Inertia masa. Pentru a pune in miscare un corp. pentru a-1 opri
sau pentru a-i curha traiectoria a-i schimha vectorul viteza), trehuie sa
ac .wnam asupra sa. a oriCe actiune exterioara care cauta sa-i schimbe starea
de repaus sau de rectilinie uniform&, corpul se ooune, reactioneazii.
- Se proprietatea unu1 corp de mentine starea de repaus
.illL de rectilinie uniformd in absepta aotiunjlor exterioare. respectiv
de a se opune (reactiona) la orice actiune exterioara care cauta sa-i schimbe
starea de repaus sau de rectiljpjQ uniforma. in care se ana.
Principiul I al dinamicii se numete i tocmai fiindca
pro prieta tea in el este o manifestare a inertiei: un punct material
izolat se afla in repaus sau se mica rectiliniu uniform in virtutea inerfiei. 0
masura a inertiei este masa. ln aceasta calitate masa se numeste inertial
(sau inerta). ._
2.2, SISTEME DE REFERINTA INERTIALE
Dadi un corp izolat se mica rectiliniu uniform fata de stele (sau este
repaus fata de stele), at unci fata de Pamint el se mica curhiliniu din cauza
rotatiei proprii diurne a Pamintului, iar fata de o nava cosmica, accelerata
fata de stele, else accelerat. De aici rezulta evident ca principiul inertiei
nu poate fi valahil in orice sistem de referinta.
_istemele de referinja in care este valahil principiul inertiei se numes!l.
sisteme de inertiale.
35
Vom arata ca toate sistemele de referinti1 se misca unele fata de
_ altele rectiliniu uniform._
arata ca sistemele de legato de stele sau chiar de
Soare sint sisteme de cu un mare grad de precizie. ln
schimh, sistemele de legate de Pamint nu sint riguros din
cauza Pamintului de stele. ln majoritatea a nevoilor
practicii, Pamintul poate fi insa considerat sistem de cu un
suficient grad de precizie.
Peste tot,in cele ce urmeaza, in rezolvarea problemelor, se ca se
un sistem de referinta inertial (de obicei Iegat de Pamint ).
Principiile mecanicii n.ewtoniene slnt valabile ln si$temele de re(erinta
iner/iale (se va arata la 2.6) ...
-
2.2.1. Transformarea Galilei. Un acela!?i eveniment. sau proces (de exemplu mi!?carea
unui punct material) poate fi studiat din doua sisteme de referinta diferite - vom spune,
de catre doi observatori diferiti. Un eveniment .este caracterizat prin coordonatele sale
spatiale x, y, z, care arata locul unde se produce evenimentul, !?i prin coordonata tem-
porala t, care arata momentul Ia care se produce evenimentul. Fiecare observator
masoara coordonatele evenimentelor cu instrumentele sale {rigla !?i ceasornicul) !?i stabile!?te
legile corespunzatoare.
Este important de stabilit legatura dintre coordonatele unui eveniment masurate
de diferiti observatori, adica transformdrile de coordonate care dau trecerea de la un sistem
de referinJa la altul.
Astfel putem vedea care aspecte ale fenomenelor !?i legilor sint relative, adica depen-
dente de sistemul de referinta, !?i care stnt invariante, adica independente de sistemul de
referinta (acelea!?i pentru. toti observatorii).
Vom presupune ca riglele !?i ceasornicele diferitilor observatori sint qonstruite eta-
lopate identic, adicii dupa aceea!?i ,reteta" procedeu tehnologic).
;Q
Fie doua sisteme de referinta S !?i S' cu axele paralele (axele Oz, O'i! nu stnt dese-
- - nate). Presupunem ca S' se mi9ca fata deS cu viteza u coristanta, astfel incit originile 0, O'
au coincis Ia momentul t t' = 0, unde t este timpul masurat in S, iar t' in S'.
Din punctul de vedere al observatorului S, aplicind regula compunerii vectoriale,
rezulta conform figurii 2.1:
y
p
(F----------x
-- - - - r = r< + r 0 = r' + ut,
(2.1)
unde toti vectorii sint masurati cu instrumentele
din S. Noi vrem insa sa stabilim legatura dintre
-7
coordonatele (r, t) ale unui eveniment P, masurate
de observatorul S cu instrumentele sale, coor-
. -
donatele (r', t') ale eveniment dar mas u-
Fig. 2.1. Doua sisteme de referinta
care se mi!?ca rectiliniu uniform unul
. fata de altul. Transformarile Galilei.
rate de observatorul S' cu instrumentele sale. Or,
instrumentele (rigla 9i ceasornicul) din S' se afla
in fata de S! Oare distanta O'P masurata
de fiecare observator cu instrumentele sale va fi

1n mecanica clasica newtonianll se considera
ca lungimile (distantele) duratele au caracter
36
. . t (sall absolui) adiea rezultatele masuratorilor d. e lungime durata nu depind
tnvartan . ...
.. d miscarea instrumentelor de masura, nici de obiectelQr masurate.
n tel e .
1
b' 't ( h'
Aceasta ipoteza este foarte bine verificata in domeniul or o e c
ntrll viteze cosmice) dar in domeniul vitezelor foarte mari, aprop1ate de v1teza lummu
pe ' . . .. t ... . t
c 3. tos m/s (de exemplu, in cazul particulelor atomice), aceasta 1po eza nu ma1 es e
exaeta bebuie apiicata mecanica relativista. . ... . . .
RV A And in cadrul mecanicii clasice, putem cons1dera ca lungtmde duratele au
amm1 . . .
<.aracter invariant. Astfel, timpul ,curge" la fel in- cele sisteme de !?I
alegerea noastra a momentelor initiale (t = t' = of rezulta permanent t = t. ln relatta
(2.'1) putem considera; masurat inS, iar-;; miisurat inS', astfel incit obtinem urmatoarele
transformari Galilei:
- - r' + ut',
t'
{
- -7
r' = r
t' = t.
-ut,
(2.2)
Din transformarile Galilei rezulta imediat. legea clasica de compunere a vitezelor.
in adevar, considerind doua pozi\ii consecutive Ia doua momente succesive, avem:
--+ -+ --). , ,
= rz- rt = r2- r1 + u(t2 11)
At= t2 - t1 t; - t; = At'.
tmpartind ultimele doua relatii membru Ia membru, gasim legea elasid\ de ;ompunere a .
vitezelor:
-
&'------
Vm =; At = llt' + u = v:n + u, v v' + u,
(2.3)
- unde -;;, este viteza relativa a mobilului fata de S', u viteza sistemului S' fata de S
si -; - viteza :rezultanta fata de S.
. Daca acum consideram vitezelela doua momente consecutive:
-------- , +
1
+ U Aq, V V v1 = v
1
u, Vz v
2
, uv = z - 1
impartind Ia intervalul dE:' timp At= !!JJ', obtinem pentru acceleratii
- - - - am = a;,. !?i a = a'. (2.4)
adica acceleraJia este aceetqi in toate sistemele de referinJa in relativa rectilinie
uniforma (;; = const), deci acceleratia este invariantii fatfi de sisteme.. ... .
tn particula" daca acceleratia este nula intr:un s1stem_ S, p ...
este in repaus sau se mi!1ca rectiliniu uniform, atunc1 ... va f1. nula m
care alt sistem S' mi!?cat rectiliniu uniform fata de pr1mul, adtca part1cula va ft tn
repaus sau in micare rectilinie uniforma in toate aceste de
in relativa rectilinie uniforma unele fata altele.
este valabil intr-unul din ele, deci acesta este un siStem de refermta mertml, atunc1
principiu va fi valabil in toate aceste .. care vor. fide ase?Ie-
nea inertiale. Reciproc, dadi doua sisteme de refermta smt mertmle, atune ele se m19Ca
unul fati de altul uniform [altfel (2.1) n-ar fi valabila, adica acceleratia n-ar fi
- invarianta, deci mi!?Carea inertiala, cu a = 0 intr-unul din sisteme, ar aparea accelerata
in c.elalalt].
37
2.3. PRINCIPI UL FUNDAMENTAL Al DINAMICII (lex secunda)
.
In procesele de ciocuire a doua corpuri, de frecare intre doua corpuri
solide sau intre un solid un fluid de atrac ie re cor uri
magnetlza e sa.u e ectrizate etc., corpurile actioneaza reciproG, aael9 Asupta
adica interactioneaza. .ca efect al G
0
rpnrile in general ae
<k!._ormeaza reciproc si se schimba starea .]or de adisa 88 seaim"bi
vectorul viteza.
I. NEWTON a explicat caderea corpurilor ca efect al interactiunii gravi-
tationale dintre corp i Pamint. Acesta este un caz particular al interactiunii
gravita/ionale sau atractiei universale dintre oricare doua corpuri. Un corp
suspendat de un resort intinde resm;tul, iar lasat liber cade accelerat datorita ,
atractiei reeipruce dintre corp i PAmint.
d masura a interactiunii este vectorul orftL.o::\.stfei, corpurile care interac-
tioneaza exercita unu asupra ce uilalt cite o forta. Actiunile diferitelor corpuri
inconjuratoa.re asupra unu1 corp dat se man1festa prin forte a plicate acestuia.
_ Prin fortelor aplicate unui corp se transmite micarea mecanicai
Porfele se compun dapa regula paralelogramului ca (,Jectori,
G
Exemple de forte. Toate fortele din natura se reduc pina la u"';ma la un
numar mic de forte fundamentale, cor.espunzator interactiunilor fundamentale.
a) Una dintre acestea este forta de atractie gravitationala, care se exercita
intre oricare corpuri si depinde numai de masa lor Sti de distributia substantei
' "' , , '
indiferent de- natura ei chi mica.
Legea atractiei universale a fost descoperita de Isaac Newton aplicata
la micarea corpurilor cereti { 1687).
b) Un alt exemplu de forte sint fortele electrice. Ele sint forte de interac-
tiune intre corpurile electrizate. ca prin frecare, de exemplu, corpurile
se electrizeaza i intre ele se exercita forte de respingere sau de atracti.e.
Fortele elastice sint forte care apar in corpurile deformate*. Ele se reduc
pina .la urma la forte electrice. In adevar, prin deformarea unui solid, ionii,
atomii sau moleculele sale constituente sint dislocate din lor de
echilibru i se nasc electrice care tind restabileasca echilibruh
Fortele de frecare se reduc pina la urma tot la forte eleqtrice.
Orice for a a licata unui corp ii modifica vectorul vfteza, adica ii im-
.._prima o Din de toate Zl ele ca aceeayi apli-
cata dder1telor corpuri produce variat-ii diferite vitezei, fiindca efectul
depinde de inertia corpului, adwa de masa Cu cit masa. este mai ma.re cu
i,iit variatia de vitez,a, la aceeai forta aplicata, in acelai interval de iil,!lp,
este mai mica Ne putem da seama de acest fapt ,cind tragem sau impingem cu
. forta carucior gol apoi incarcat.
Aeest tip de fortti va fi studiat mai pe larg la . 3.6.
38
ISAAC NEWTON (1643-1727) a fost un mare
fizician, astronom matematician englez. ln ce.:.
lebra sa carte ,Principiile matematice ale filozofiei
naturale" (1687) a fundamentat f?i dezvoltat me-
canica clasica, formulind cele trei principii ale
mycanicii, precum legea atractiei universale. El
;( pus bazele mecanicii corpurilor explicind
planetelor in sistemul solar. Pentru rezol-
varea problemelor mecanicii a elaborat mijloace
matematice noi de o mare insemnatate,
punind bazele calculului diferential integral (in
timp independent de Gottfried Wilhelm
Leibniz).
Newton este cunoscut pentru cercetarile
sale in domeniul opticii. El a descoperit f?i a stu-
diat dispersia luminii (descompunerea luminii albe
solare in culori). El este autorul unei teorii cu
privire la natura luminii care a jucat un rol
important in istoria (teoria corpusculara).
A perfectionat aparatele optice, a construit pentru prima datA telescoape (cu oglinda)
fara aberatii cromatice.
Lucrarile conceptiile lui Newton au exercitat o puternica indelungata influenta
asupra intregii fizici; ele au dominat fizica doua secole. Prestigiul succesele
lucrarilor lui Newton au influentat imens intreaga istorie, nu numai a ci a cul-
turii in general. .
lncepind cu primele decenii ale secolului XX,s-a stabilit ca mecanica clasica newto-
niana nu este valabila in domeniul vitezelor foarte mari, comparabile cu viteza luminii
tn vid (c = 300 000 km/s), precum in domeniul atomic.
De asemenea; constatam u. or ca aplicind unui corp, a.flat in micare
rectilinie, o forta in direc i'a miciirii sale {a v1teze1 , nu modificam caracterul
rectiliniu al micarii, adica nu abatem corpul de la tra1ector1a sa rectiinie, nu
curbam traiectoria, ci doar il acceleram sau frinam pe aceasta (traiec-
torie). Deci variafia vitezei ( accelera{ia) este in acelai sens cu forfa.
Daca insa aplicam o forta oblic sau er endicular fata de traiectorie
(fa.ta de viteza), atunci abatem corpul de la micarea rectibnie; cur am traiec-
toria, modificam direc{ia vectorului v:iteza. Astfel se de -exem.plu
da,calovim lateral o hila de biliard aflata in mii}Care sa.u daM, in drum.ul u:aei
bile de otel care se pe un plan orizontal de ,}ateral
un magnet (fig. 2.2).
________ ......, ____ _
Fig. 2.2. Forta de atractie a magnetului curbeaza traiedoria
unei bile de otel care se pe un plan
39
Chiar din aceste expel'i9Bte fi simple ilG poate hanui ca acCel.e-
r;aia imprimata are directia fi suuuZ fgrJgi_ flplicate, fiind propgr=tiaJullR cu forta
-
l:L_ invers' proporfionala cu masa corpului: ; -:--- const. : e
Nenumarate efectuate cu tot felul-de corpuri, aflate in cele
mai variate stari de miCare, carora li s-au aplicat diferite (gravitationale,
- electrice, elastice etc . .), au condus la principiu:
vectorul forta este asa si vectorul acce-

- . -
F = const. m a.
tl
--
Acesta. este continutul principiului II al dinamicii, numit i prin.cipiul
fundamental (lex securi.da). Acest principiu a fost formulat de I. NEWTON
(impreuna cu celelalte principii ale mecanicii), in cartea sa 72_Principiile mate-
matice ale filozofiei naturale" (1687).
Deoarece unitatea de masura pentru masa ( 1 kg) este fixata, fiind chiar
unitate fundamentala in SI (Sistem International de unitati), iar unitatea de.
acceleratie a fost deja stahilita ca unitate derivata (1 mfs
2
), vom alege unitatea
de forta astfel incit constanta de proportionalitate din legea de. mai sus sa
fie 1. At unci ecua.tia principiului II devine:
- -
F = ma, (2.5)
iar unitatea de masura pentru forta va fi egala cu unitatea de masa ori uni-
tatea de aceeleratie:
[F] = [m] [a] = 1 kg 1m -1 kgm = 1 (2.6)
- . sa sa -
Aceasta un1tate in SI se numete newton (N).
N ewtonul este egal cu miirimea acelei forfe care_ aplicatii, unui corp cu masa
de 1 kg li imprima o acceleratie de 1 m/s
2

lntelegind prin forta medie pe up interval de timp At, o forta constanta
care produce aceeai acceleratie medie sau aceeai de viteza pe inte;
valul . dt ca fi forta variabila data, putem scrie (2.6) pentru valori medii:

- - ll.v - - /lt
F m = mam = m-; Av = F m - ;
. /lt m
)
(2.7)
variatia eitezei are direclia si sensul (ortei (medii) aplicate ( este coliniara cu

Daca forta este coliniara cu viteza, de viteza va fi de
asemenea coliniara cu viteza, deci _ viteza lti pastreaza adica
mitcarea va fi rectilinie pe comuna a fortei ti vitezei (fig. 2.3, a).
40
a
b
---.....,_-;
\
'Av
\
\
\
Fig. 2.3. Variatia vectorului viteza are directia sensul fortei aplicate. (a) Forta ffind
paraleUi cu viteza, de. viteza acceleratia stnt pe directie mif}carea
este rectilinie. (b) Forta fiind oblica pe viteza, variatia de viteza acceleratia au directia
sensul fortei aplicate, deci va fi curbilinie.
Daca insa forta aplicata este oblica de viteza, .variatia vitezei va fi
in directia i in sensul fortei, deci traiectoria se va curba inspre regiunea spre
care este indreptata forta (fig. 2.3, b).

este o vectoriala. Varia.tia unui vector de exemplu, nu trebuie con-
- fundata cu variatia modululU:i fJ.v ( ypde v = I v I). De exemplu, intr-o

miCare curbilinie uniforma avem 1 v 1 = v = const, deci Av = 0, dar variaza

d
l d A- 0 -+ l!l.v 0 D
trecf"a vectoru u1 v1teza, eel u.v #= I am= #= e asemenea
1
varia-
/l.t
tia modulului, A.v, nu trebuie confundata cu modulul variatiei vectorului
-
I av I :1= a I v J.
2. In cazul mi3carii rectilinii putem sctie;
F m = mam = mdv / At, F = m dv / dt,
unde marimile F, v, a sint componentele vectorilor respectivi pe axa
Ox, pozitive daca vectorii respectivi sint orientati in sensu! pozitiv ales pe
axa fJi negative daca vectorii respectivi sint orientati in sensul opus.
41
- -
In cazul micarii plane ecuatia vectoriaiA F - ma se proiecteaz. pe cele
dona axe se ohtin dona ecuatii pi 'eempeBeaie.
- -).
F ma --. Fx m9-x, F
0
(2.9)
(analog in caz.ul iil'ij""carii in spatiu).
3;...In ecuatia (2.5) masa apare in calitate de masura a inertiei corpului.
d!_ aceea se numeste masa inerfialtl (sau ...inerta). In adevar, acceleratia impri-
mata unui.corp de ca.tre o forf.a data este cu,atit mai mica, cu cit inertia
corpului este mai mare, altfel spus, este invers proportionala cu masura iner-
-
tiei corpului; adica cu masa inertiala: ;.= F .
m
Pede alta parte, forta gravitationala exercitata asupra unui corp de catre.
un cimp gravitational, de exemplu greutatea unui corp in cimpul gravitational
terestru, este proportional a tot cu m,asa corpului:
- - G=mg. (2.10)
Se va arata mai tirziu ca cele doua mase coincid ( 3.8.\1 ).
- Acceleratia gravitationala g este orientata spre centrul Pamintului, Ia
fel ca greutatea .corpurilor are valoarea g 9,8 m/s
2
(depinde de altitu-
dine latitudine).
Greutatea etalonului masa de 1 kg in cimpul normal (stan-
dard) dat de acceleratia gravitationala gn = 9,80665 mjs?
G = mg = 1 kg 9,80665 mfs
2
= 9,80665 N 9,8 N.
Acceleratia gravitationala la marii la paralela de 45o este g
0
=
= 9,80616 m/s
2
-
- - 4. Ecuatia F = ma nu ne spune nimic des re natura for ei: ea oate fi
de na.tura grav1 a wna. , e ectrica sau in particular forta elastica, forta de
. - -
frecare etc. In ecuatia F = ma forta apare sub forma abstracta ca un model
1
.!!!.ecanic al oricarei interacVuni a corpurilor, independent de natura fizica a
- - acestei In modul acesta, relajia F = ma, pe linga. caracterul de
le e a naturi1, poarta caracterul de defini ie dinam ca a or ei. De aceea
pentru determinarea unui sistem: oscilator astic, sistem solar,
atom trebuie cunoscuta legea fortei, de exemplu legea lui Hooke, legea
atractiei gravitationale (NEWTON), legea int_eractiunii electrice (COU
LOMB) etc.
2.3.2. Jmpulsul. scriem relatia (2. 7):
(2.11)
.se vede ca aici apare produsul'm7J dintre masa viteza. Acest produs repre
zinta o nouii marime fizica important&. numita impuls.
42
I mpulsul punctului material estt;
--)>. --?-
produsul dintre masa riteza sa, p=
_.... Impulsul este o marime vectoriald
care are directie i .acelai sens
cu vectorul viteza (fig. 2.4).
Revenind la ecuatia (2.11), patem
scrie:
- - - - :+ L\v L\(mv)
F m=mam=m- = ..---- .= -- =
L\t L\t L\t (2.12)
- - - -
= P2- Pt , F -m;,=m dv =
t2-tl dt dt
traiectoria
Eig. 2.4. Impulsul unui punct material,
- - ; = mv, are directia sensul vitezei v.
Variatia impulsului are directia sensul
fortei aplicate.
F orfa este egala cu yariatia imvulsului
raportata la intervalul de timp, adica
impulsului care revine
de timp.
Aceasta o alta formulare (cea mai a principiului II al di-
namicii (de altfel aa 1-a formulat chiar Newton).
Unitatea de masura pentru impuls rezulta din definitia sa:
[p]=[m][v]=1kg 1m/s=1 kg.mjs=1N 1s=N s "(2.13)
Aceasta unitate este deci egala cu impulsuf unui punct material care are
masa de 1 kg se cu viteza de 1 mfs.
EXPERIMENT
Fortele produc doua feluri de efecte: efecte de de ormare a cor urilor
(num1 e e ecte statice) i efecte de acc(}lerare a corpurilor (numite efecte
dinamiCe).
a) Electele' de deformare. sint
folosite pentru a masura .
Exista corpmi, numite elastice, la
care deformatiile (nu prea mari)
dispar odata cu indepartarea forte-
lor care le-au prqdns, de exemplu
tot felul de resorturi.
D inttmometrele sint resort uri
elast.ice prevazute cu o rigla pentru
' rr1asurarea alungirilor, deci a
aplicate, rigla fiind gradata direct
in unitati de (fig. 2.5 ). Cu
ajutorul dinamometrelor putem veri-
fica legea de compunere vectoriala
a
a
b
Fig. 2.6. (a) Alungirea unui resort elastic
este proportiom4Hi cu forta de intindere.
(b) Schema unui dinamometru.
43
b) Etectele de accelerare pot fi puse in evidenta cu montajul din figura
1.29. Detafind inelul cu placa de prindere (22, 32) fi folosind greutati:
crestate (25, 26) vom constata ca, cu cit for'(;a de greutate a acestora este mai
mare, cu atit acceleratia iroprimata caruciorului este mai mare.
2.4. PRINCIPI Ul ACTI UNILOR RECIPROCE (lex tertia)
'\. '
Prin ciocnirea a doua bile, fiecare ii schimba viteza, fiindca in timpul
contactului bilele se deformeaza reciproc fli se nasc forte elastice cu care o hila
actioneaza asupra celeilalte. La fel, la. ciocnirea a dona vagoane, x:esorturde
de Ia fiecare figOn se_ com prima, fiecare vagon actionind asupri:
celuilalt cu o forta. ,
r- ln procesul Interactiunii a doua corpuri, fiecare corp exercita o forta
, a supra celuuhlt, ad1ca a par totdeauna simultan doua forte, numite. acftune I
= reacftune. Care din aceste doua forte se numete actiune i care reactiune,
dep1nae de care corp se considera primul i care al doilea. Primul corp actio-
neaza asupra celui de-al doilea cu o forta care se va numi ac ,iune, iar
.!!_ 01 ea actioneazi) (vom spune acum, reactioneaza) asupra primului cu o
forta numita reactiune. Cele doua forte actioneaza simultan (in conceptia
, . , f ,
claslca newtonlana a actiunn instantanee la dlsta,.nta). .
Oriunde constatam o forta actionind asupra unui corp, ea este expresia
actiunii unui alt corp din mediul inconjurator, -este o latura a interactiunii
dintre cele doua corpuri. 0 forta unica, izolata, este o imposibilitate.
EXPERiMENT
1. Sa luam doua dinamometre, sa le cupHim prin ctrligele lor i apucin-
du-le de inele sa le intindem ca in figura 2.6. Oricit le-am intinde, indicatiile
dinamometrelor sint permanent identice,( forta cu care primul dinal!lometru
a.ctioneaza asupra celui de-al doilea este ca marime i opusa ca sens cu
forta cu care eel de-al doilea dinamometru actioneaza asupra primului.
. 2. Punem pe dona carucioare un magnet i o hucata defier i prindem
. carucioarele prin intermediul . unor dinamometre de obiecte fixe, ca in
figura 2.7. Oricare ar fi distanta dintre magnet i hucata de fier, fortele de
interactiu;ne aratate de dinamometre Sint egale in modul i de sensuri opuse.
Fig. 2.8. Fiecare di'namometru actioneaza asupra celuilalt cu o forta
egala in modul de sens opus.
Fig. 2.7. Intera('tiunea dintre un magnet o bucata de tier: St' a trag reeiproc,
Pll forte egale tn modul de senS\lri opuse.
Fig. 2.S. Oricare din elevi ar trage de sfoara, ambele carucioare se apropie se intilnesc
I mereu tn loc. ,
Fig. 2.9. Doua carucioare identice, pe un plan orizontal cuplate
printr-un resort comprimat sint supuse reciproc unor forte egale in modul
f}i de sensuri opuse.
3 .. Pe doua carucioare stau doi elevi itrag de o sfoara (fig. 2.8). Indiferent
care dintre ei trage activ ,scurtind" sfoara, amhele carucioare se vor intllni
de fiecare data in acelai loc. Fiecare elev asupra celuilalt, prin
intermediul sforii, cu o'forta egala in modul ide sens opus (ceea ce se poate
constata cu ajutorul unor dinamometre intercalate).
4. Intr-o alta varianta a experientei doua carucioare identice sint aezate
pe o sticla orizontala i cuplate printr-un resort comprimat, legat cu un fir.
Daca ardem firul, cele doua carucioa.re se vor departa Ia fel, sub actiunea unor
forte egale in modul i de sensuri opuse (fig. 2.9) .
6. Daca punem un corp pe o platforma orizontala (uoara) aezata pe un
- - resort, corpul apasa pe ,platformli cu o forta F egaHi cu greutatea sa G i
- comprima resortul. Apare atunci o forta elastica de reactiune N din partea,
resortului, aplicata corpului, egala in modul i de sens opus cu
astfel incit corpul v.a fi in repaus (fig. 2.10).
Acelai Iucru se intimpla cu orice corp atezat pe orice suprafata orizon
tala, numa.i ca la materialele dure deformarea nu se observa cu ochiulliher.
.45
.t'tg. 2.10. Corpul pe un resort n
comprima cu o forta egala cu greutatea
_,.. .
sa G. Se automat o reactmne elas.
-.+
tica N din partea resortului, egala in
modul de sens _opus, aplicata corpului.
G
Fig. 2.11. Corpul suspendat
de un resort (fir) intincle
resortul cu o. forta ega!a
-+
cu greutatea sa G'. Se na9te
->
atunci. o forta elastica .F' din
partea resortului, aplicata
corpului, "'"llgala in modul 9i
de sens tractiunii (greu-
-+
Uitii} G.
6. Jn alta variiinta, suspeudam corpul de un resort (de exemplu de un
, dinamometrri) (fig. 2.11) .. ln punctul de legatura corpul asupra
resortului sau firului cu forta sa de greutate il intinde. Apare atunci o
elastica din partea resortului sau a firului, aplicata corpului, egala in modul
i de sens opus cu greutatea corpului (acesta fiind in repaus, in echilibru).
Nenumarate masuratori dovedesc valabilitatea principiului
acfiunilor reciproce sau principiului ac{iunii i reac{iunii:
fiecarei actiuni i se opune totd.eauna o reacfiune e ala in modul si de sen
opus, sau alt e , reciproce a doua corpuri sint totdeauna egale ca marime
.!_ dirijate in sensuri opuse..:.
Cele doua forte, i reactiunea, stnt aplicate unor corpuri diferite,.
*i pe aceeai hnw, hn1a care unete cele doua corpuri. Daca cele
doua ar asupra aceluiai corp, acesta n-ar putea fi niciodata
deoarece cele doua forte ar da totdeauna rezultanta nula.
Principiul reactiunii p<?ate fi e.x:pricnat i astfel:
2.4..1. Exemple aplicatii ale principiului III. i. La. contactul onca.I'or
doua corpuri apar totdeauna doua forte, egale in modu1 'li de sensun opuse!
::icyiunea unui corp asupra celui!alt I celui de-al doilea asn,pq.i
primului (fig. 2.12).
46

/
/
,
/
. a b
/
/
/
/
/
;'
/
/
/
l'
Fig. 2.12. La contactul a doua corpuri apar ,totdeauna doua forte, egale in
modul de sensuri opuse, actiunea reactiunea, cu care corpurile ,actio-
neaza unul asupra celuilalt. Componentele normale (perpendiculare) pe planul
de contact se datoresc deformarii reciproce a corpurilor, iar cele tangentiale (de
frecare), continute 1n planul de contact, se datoresc frecarii dintre corpuri.
Aceste forte sint rezultatul deformarii reciproce a corpurilor si a (recarii
dintre corpuri la s
nume, prin deformarea reciproca se. nasc forte ( elastice) normale (per-
pendiculare) pe suprafata de contact. corpurile se deformeaza diferit,
dei fortele normale stnt egale in modul. Prin frecare, intre corpuri se nasc
-.+ -.+
forte tangenfiale, de frecare, continute in planul de contact. A vern.; N' = - N.
*4 '
F{ = -Fr. (Uneori fortele de frecare sint mici i pot fi neglijate.)
- 2. In orice sectiJ:tne a unui fir (sau cablul intins de o forta (de exemplu
de greiitatea unui corp atirnat) sau in orice secfiune a unei bare, intinse sau
comprimate, doua egale in modul i de sensuri o use ac iune
i reac 1unea cu care o arte a fir (barei) asupra celeilalte
parti (fig. 2.13). Oricare din aceste doua se nume e te 1c
din fir (sau bara). Tens1unea In oriCe punct al firului se poate masura cu
un dinarnometru inserat pe fir in punctul respectiv. Daca greutatea proprie
a firului este neglijabila, tensiunea din fir in orice a sa va fi aceeai
(egala cu greutatea corpului atirnat, de exemplu) .
3. Principiul actiunii i sea plica nu numai in cazul unui contact
I!.emijlocit intre doua corpuri, ci i in cazul ctnd corpurile interactioneaza prin
cimpul sau electrostatic.

)"lg. 2.18 .. Tensiunea (elastica)
dintr-un fir tntins poate fi
masurata cu un dinamometru
inserat in fir tn sectiunea
dorita.

. r 1'
,t 1:..-1
=r.,
47
f=-G
1
-+ -+
Fig. 2.1-l. Piatra este atrasa de Pamtnt cu o
forta exact egala tn modul l?i de sens opus
cu forta cu care Pamtntul este atras de pia-
tra. Efectele acestor forte stnt tnsa cu. totul
diferite din cauza maselor total diferite.
De ex em plu, o piatra esttL
atrasa de Pamint. cu o fl)rta gravi-
tationala egala cu greutatea sla.
Dar i piatra, la rtndul e1, atrage
Pamintul cu o forta egald in modul
i de sens opus, aplicata in centrul
Pamintului , (fig. 2.14). Efectele.
acestor forte, egale in modul, sint

tnsa cu totul din canza
deosebirii colosale in :ntaftei
celor dona corpnri
La fel, fortele de atractie gra-
vitatlonala reciproca tntre Luna i
Pamint, intre oricare satelit i
Pamiri.t, intre Pamtnt i Soare etc.
sint egale in modul i opuse ca sens.
In cazul interactiunii de asemenea, forta de atractie sau de
respingere, exercitata de un purtator de sarcina asupra altuia, este totdeauna
egala in modul i opusa ca sens fortei exercitate de eel de-al doilea purtator
de sarcina asupra primului. Cele doua forte actioneaza pe aceea,i dreapta,
dreapta care unete cei doi purtatori.
2.5. PRINCIPI UL S UPRAP UNERII FORTE LOR
Fie un punct material asupra caruia actioneaza trei forte care ii iac
-+ -+ -+
F
1
+ F
2
F 3 = 0 (fig. 2.15 ). Aceasta tnseamna ca suma a. dou a
-
- -
forte, de exemplu, F 1 + F 2 este egala in modul i de sens opus cu cea de-a
treia forta: F1 +'F:a =-Fa.
'
'
a
b
- -+ -+
'
'
'
-t'lg. 2.15. Punct material supus Ia trei forte ,care fac echilibru: F1 + F2 + F3 = fL
48
_.,..
.Forta F
1
, aplicatii singurii punctului material, i-ar imprima o anumita
4.
acceleratie a1, conform legii fundamentale F
1
= ma
1
F 2, aplicata singura
-+ - -
ar da o anumita acceleratie a2, F 2 = ma2 si la fel forta F
3
= ma, i-ar imprima
r -+ -+
acceleratia a3 :'-cceleratiile sint proportionale cti' fortele. Dadi fortele F r,
F
2
actioneaza simultan, acceleratia prod usa de ele trehRie sa fie egala in modul
.,..... ... -).
de sens opus cu acceleratia a
3
prod usa de Fa, de vreme ce corpul rarnine
in repaus. Prin urmare, acceleratia rezultanta se com une du a regula
paralelo ramului, din acce eratiile pe care le-ar produce se arat fiecare
componenta. daca ar ac ,wna sin ura. De asemenea acceleratia im rirnata
e o or a nu epinde de viteza momentana a corpului (in mecanica relativistii,
nu este riguros coliniara cu forta. i depinde side viteza corpului).
- Astfel de consideratii conduc la formularea prittcipiului independenfei
actiunii fortelor sau principiului suprapunerii fortelor:
dadi mai multe forte in acelasi timp asupra unui punct
material, fiecare forta roduce ro ria sa acceleratie in mod inde endent
prezenta ce orlalte forte, acceleratia rezultanta fiind suma vectoriala
a accelerafhlor tndividuale.
I. NEWTON a formulat acest principiu separat de celelalte trei principii
sub forma urmatoare:
un corp, sub qcfiunea simultanii a douii forte, descrie diagonala unui
paralelogram avind ca laturi aceste forfe, in acela$i timp in caT:e ar descrie separat
fiecare laturii sub acfiunea forfei corespunziitoare.
EXEMPLU
-
Daca aruncam o piatra, asupra ei actioneaza, pe de o parte, forta de greutate G,
datorita interactiunii cu Pamintul, pe de alta part() forta arhimedidi fortele
de frecare cu aerul, care se opun dar care intr-o prima aproximatie pot fi
neglijate. Care este atunci acceleratia pietrei in sa Iibera in atmosfera?
-.
Conform legii fundamentale, n-avem decit sa impartim forta G la masa <:;orpului
- -+
9i obtinem vectorul acceleratiei g = Gfm, orientat vertical in jos (fig .. 16).
(j}- Fizica cl. a IX-a
\
1n practica, asupra corpu-
lui aproape totdea-
.una simultanmai mul,te
printre care este de gre-:
utate, deoarece nici un corp de
pe Pamint nu poate fi sustras
sale
nale cu Pamiritut In afara. de
aceasta, corpul este in contact
cu medil1l, adica in contact cu
alte corpuri pe un plan,
.Fig. 2.16. tn libera in vid a unui earp sprijinit de un perete,
at>,celeratia sa g este tot timpul aceea9i, orientata intr-un fluid). La contactul cu
-+
vertical in jos ca ?i forta de greutate G. un solid apar, dupa cum am
vazut, doua forte: reactiunea
i forta de frecare. In cazul intr-un fluid (Ia 'solid-
fluid) a par de asemenea doua forte: arhimedica (verticala) forta de
rezistenta (opusa vitezei). ln asupra corpului se pot exercita forte de
tractiune sau de impingere prin fire sau tije.
_Qill>a ce am ales corpul pe care vrem sa-l studiem l-am izolat mintal,
reprezentam toate fortele care actioneaza asupra lui i care sint evident rezul-
tatul interactiunii sale cu mediul exteriQ.r.
In cazul unui r anroxi a r -un unct material toate fortele se
a.E ica in acest punct, deci sint forte concrzrente si se compun dupa regula
paralelogramului sau a poliyonului.
ln cazul micarii de translatie a unui corpfortele pot fi deplasate
i ca la punctul material. .
:De 1n rezolvarea problernelor practice nu este de obicei necesar
sa compunem fortele, ci mai degraba sa Ie descompunem.
ln cazul particular cind toate fortele actioneaza pe directia
alegem dreapta respectiva drept axa Ox (cu sensu! pozitiv ales in sensul
vitezei) consideram pozitive daca actioneaza in sensu! pozitiv ales
i negative daca in sensu! negativ. Suma algebrica a acestor forte
ne da forta rezultanta, pozitiva daca actioneaza in sensu! pozitiv i negativa
in caz contrar:
"LF = ma.
(Litera sigma majuscula, 1;, inseamna
Cind toa.te fortele actioneaza in planul alegem in acel plan doua
directii conve:ilaliii"e de obicei perpendiCulare intre ele) I descompunem toate
viteza i dupa cele doua directii a ese. e cele mai
ori alegem axele perpendi:culare intre ele, Ox, Oy, atunc1 paralelogramul vee-
un dreptunghi i componentele vectorilor se ohtin prin proiec{r;-__
ortogonala. Micarea plana se descompune in doua micari rectilinii dupsl cele
':.50
--
doua axe deci pentru fiecare axa separat scriem formulele din cazul mi
parii rectilinii. ---
-+ -+ -+
Prin urmare, ecuatia fundamentala R = 1;F = ma scrisa pentru .un
punct material dat se aplica totdeauna proiectind-o pe axele de coordonate
; ortogonale intre ele ( doua axe in cazul plane trei axe in cazul
micarii in spatiu), adica pe componente.
"*
ma F1y + F2v + ...
(F;z + F2z + ...
(2.14)
2.6. PRINCIPI UL RELATIVIT A Til iN MECANICA NEWTONIAN A ,.,y-"
1ndi pentru Galilei era clar ea prin experiente mecanice, efectuate in intE>riorul unni
sistem (Iaborator), este imposibil de determinat mh;;carea rectilinie uniforma a acestuia
fata de stele sau fata de Soare sau ehiar fata de Pamint. lata ce scria Galilei in 1632 despre
fenomP..nele mecanice dintr-o cabina inchisa a unei corabii:
,Daca miscarea eorabiei este reetilinie uniforma, nu veti observa niei cea mai mid1
schimbare in toate fenomenele ;;i nu veti putea hotari, tinind seama de vreunul din
aceste Jenomene, daea corabia se isca sau sta e loc. Srtrind veti arcurge e odea
ace eas1 Istante ca si atunci cind corahia se afla in repaus, adica, datorita rapide
a corl1biei nu veti face sarituri mai mari sp:r.e pu a d cit s- re )rora corabiei, ln tim
dt viraflati in aer, odeaua artea o usrt sau, "arunelnd un obiect
oarecare unui prieten, nu va trebui sil-l aruncati cu o forta mai mare, .ara w1etenul
s.e.. va a a mga prora eorabiei, iar dumneavoastrri linga pupa, decit dacii vfti
ocupa pozitii inverse idlturile dintr"o cana cu"' apa. atirnatii in t.avan vor
v odea :;;i nict una din eie nu va cadea !ny directia pupe1, in tlmpu
dt picatura se aflii in aer, eorabia lnainteaza .. 1\Iustele 1si vor continua zborul, indiferent
in ee directie, nieiodaUi. nu s' w l f' a ca de sa se spre artea ma i
-12iata e pupa, ca cum ar obosi si:i. se tot tin(t duprt mersuleap1d al cori.l.biei."
Acesta este de fapt continutuJ ptincipiulu i meeaniee.
Principiul allui Gaiilei se poate formula o experienVi mer.<J
nic1. dectuatl1 in interiorul . . de referinFi nn rte permlte sa dete;.
1lli.ufim miscarea sa rectilinic uniformfi faFi de aUe sts emc ( e rnferinta (fat<1.
dP stele nebuloase). Altfel spus:
De aici rezulta cu din punct de vedere rnecanic tonte sbtenw1e de referinta ;nertiale,
eci eele care se rectdmm unlf.orm une!e fa\ft de allele=;! fatii de stele, sint absolut
echoalenle niei un sistem nu 'wate l 1
este valahil
pent:u a dcl'ini accste
durate
in mecanica dasidi newtoniana, ...reznlta d1 este in diferite sisteme de
referin:Vl vorba de forte dependente numai de distante viteze
eJ s:etinnii fiil rQagVnnii este yalabil in aceste sisteme. In RW
aratat cu. ajutorul transformarilor lui Galilei v i accelera#a are caracter invariant fatli
de sistemele de re tiale ea si principiul fundamental (II) este va a 1
lnOrrce sistem de referintli inertial (masa este o cons an , m mecamca c asiCii). Prin
lirmare:
nvariante la trans ormarile Galilei, rezulti'i ca
to ate consecinte ale principiilor) sint invariante la
transformdrile lui Gqljlf\j qdjcQ v
1
R' uceleayi in tqqte si stemele de ceferj ntif j nerJiale
Dupli cum am spus, un fizician inchis intr-un laborator nu J>Oate cu
ajutorul experientelor mecanice locale rectilinie uniformli a laboratorului sliu
fata de sistemele de referintli inertiale, dar poate determina o curbilinie accele-
ratli a laboratorului. Astfel, prin. experiente mecanice efectuate chiar pe Pamint se poate
dovedi de rotatie diurnli a Pamlntului: amintim, de exemplu, celebra experientli
a lui Foucault din 1851 cu rotatia planului de oscilatie al unui pendul.
PROBLEME REZOLVATE
1. Un clirucior cu ciment, cu masa m = 100 kg, este ridicat cu ajutorul unei macaralQ
cu o forta F = 1,20 kN. Care este acceleratia cliruciorului?
-+ -+
Rezolvare. Asupra carueiorului actioneaza doua forte: greutatea G = mg, in jos,
. -+ / .
forta de tractiune F exercitata de macara prin cablu, in sus (neglijlim forta arhimedicli
!;>i fortele de frecare) (fig. 2.17). Alegind axa Ox vertical in sus, ln.sensul avem
F mg .
F - mg = ma, a = = 2,2 m/s
2

m
0 b s e r vat i e. Forta F poate fi exer,citatli prin intermediul unui fir trecut peste
scripete. Vom presupune totdeauna in problemele de mai jos eli firul este demasli ne-
glijabila, subtire, flexibil inextensibil.. De asemenea, vom presupune totdeauna
eli scripetele este ideal, adica de masli neglijabila cu frecliri neglijabile in Jagarele
sale {cu rulmenti). '
Un scripete ideal schimba convenabil direcfia forJei: de o parte side alta a scripetelui
forta de ip.tindere a firului va fi Se poate verifica aceasta cu ajutorul unor
dinamometre prinse de cele doua capete ale
Cirului {fig. 2.18).
Prin tensiunea din fir se intelege fortH ca
F intinde firul care se poate mlisura taind firul
'-'"' intercalind un dinamometru (fig. 2.1.9). Ten-
t
x siunea din fir este o forta elastica care se dato-
1
deformarii (alung1rn) elastice a firulm.'
8
I Astfel de tensiuni in cabluri sau bare din cadrul
diferitelor constructii (poduri, etc.)
0 trebuie neaparat cunoscute pentru a alege cabin J
sau bara de grosime corespunzatoare ca sa nu
se rupa.
2. Peste un scripete ideal este trecut un fir de
Pitt 2.11. La problema l'ezolvata 1, diruia sint atirnate doua corpuri de
52
/
Fig. Un scripete ideal (de inertie neglijabiUi fred1ri neglijabile
i'n lagare} schimba convenabil directia fortei: de o parte de alta
/ a scripetelui forta de intindere a firu1ui (tensiunea din fir) este

mase m
1
= 220 g m
2
= 230 g. Sa se calculeze acceleratia sistemului tensiunea din
fir (fig. 2.20).
Rezolvare. Un scripete ideal schimbli convenabil direc#a fortei, deci de o parte de alta
a scripetelui tensiunea din fir este
Asupra fiecarui corp actioneazli forta de tensiune din fir T in sus forta de greutate
in jos. Diferenta acestor doua forte produce acceleratia corpului. Cele doua corpuri,
. fiind legate prin fir, se solidar, m
2
in jos, mi in cu acc:'leratii egale in
Fig-. 2.19. Tensru-
nea dintr-un fir esie
forta care intinde
firul se ... poate
masura cu un dina-
mometru inserat pe
fir.
Fig. 2.20. Un cripete peste care trecut un fir cu doua
corpuri atirnate la capete (Ia exemplul rezclvat
53
modul dar de sensuri opuse. Alegind pentru fiecare corp sensul pozitiv lll axei in
sensul sale, scriem ecuatia principiului II:
T - m
1
g = m1a, m2g T = m
2
a.
Aici T, a, g reprezinta marime;:1. sau modulul tensiunii,: acceleratiei, respectiv accele-
rafiei gravitationale, semnul ( +) sau (-) provine de la orientarea vectorilor respectivi
fata de sensul pozitiP ales de noi pe axa Daca am inversa sensul axei, ecuatiH
respectivi1 s-ar inmulti cu ( -1), adica toti membrii semnul.
Prin adunarea membru cu membru a celor doua obtinem acceleratia sistt-
mului:
a = g m2 ml = g 230 - 220 0,218 mjs2.
m1 + m2 220 + 230 lt5
Putem obtine acest rezultat direct, scriind ca forta (m2e: - m
1
g) este egala en masa
sistemului' (m
1
+ m
2
) inmultita cu acceleratia sistemului a.
Jntroducind expresia a in prima sau a doua ecuatie. de mai sus, gasim
tensiunea din fir:
T = 2mtmzg = 2,20 N.
mt + Tnz
a. Intr-un lift este suspendat de tavan un dinamometru cle care aUrna un corp cu masa
m = 1,00 kg. Ce forta indica dinamometrul daca liftul se mi:;;d'i. cu acceleratia a
= 2,0 mjs
2
indreptata: a) in sus, b) in jos (fig. 2.21).
RezolPare. Daca liftul este in repaus, resortul dinamometrului este in tins cu o forte
egala cu greutatea corpului atirnat, acesta fiind in repaus:
F G = mg = 1,00 kg 9,8 m/s
2
=: 9,8 N.
a) 1n primul caz, alegind sensul pozitiv in sus, in sensul acceleratiei, a vern pentru
rorpul suspendat:
F.,..,.. mg::::;; ma,
m
.,______ _
a b
54
de unde .I
F.= m(g + a) = 1,00 kg (9,8 + 2,0) m/s
2
= 11-,8 N > G = 9,8 N.
caz are loc dnd liftul porne9te accelerat tn su&., Atunci corpul ramine la mceput
putin in urma datorita inertiei sale_, resortul se tntinde, se na9te o elastica supli-
mentara necesara pentru a accelera corpuL Exact la fel se inthp.pla dnJ' liftul coboara
9i iPcepe sa frineze (aceea9i acceleratie ca mai sus). Corpul in virtutea inertiei cauta
sa-9i mentina viteza, intinde resortul, se na9te o forta elastica suplimentara care
tl frtneaza.
b) Alegtnd sensu I pozitiv tn jos, in sensul acceleratiei, a vern pentru corpul
mg - F = ma, F = m{g- a).= 1,00 kg (9,8 - 2,u) m/s
2
= < G = 9,8 N ..
Acest caz are loc ctnd liftul urea tncepe sa frineze. Atunci corpul cauta men-
tina viteza in sus, tn virtutea inertiei, 9i sUi.be9te intinderea resortului. La fel,
liftul porne9te accelerat tn jos, corpul ramine initial tn urma 9i tntinderea resortului
scade. Daca liftul cade liber in jos cu acceleratia a= g, dinamometrul va indica forta
zero (starea de ,imponderabilitate": oricare corp din cab ina liftului cade liber cu
ea9i acceleratie de cadere Iibera, ca 9i liftul). Daca liftul ar fi tras tn jos cu o accelera-
tie a > g, resortul ar fi comprimat.
Caiculati ce forta de apasare simte un om m = 70 kg din partea podelei
liftulu.i in , cazurile de mai sus.
0 b s e r vat i e. Un corp
pe un plan orizontal neted, fara
frecari, exercita o fortii de apasare
asupra planului, deformtndu-l.
--,)>
Apare atunci o forta de reacfune N
din partea planului, exercitata
pra corpului (principiul III). Forta
--,)> '
N este perpendicular& pe planul
orizontal 9i "compenseaza forta ver-
-,)o -+
ticala de greutaie G, au. 1 N =
-+ -+ -+
-G sau N + G = 0.
Daca acum asupra corpului actio-
neaza forte pe o aceea9i directie
orizontala, putem aplica tntocmai
consideratiile de la cazul unidimen-
-+
sional, deoarece greutatea G a
corpului va fi permanent anulata
-+
de reactiunea normala N a planului
orizontal.
Acest. caz intervine frecvent in
carea vehiculelor pe drumuri recti-
linii orizontale.
4. Pe o masa neteda, fiira frecari,
este a!?ezat un corp de masa m
1
=
= 5,0 kg de care este un fir
orizontal, trecut peste un scripete
ideal avtnd la capat un corp de
masa m2 = 2,0 kg {fig. 2.22). Sa
se calculeze acceleratia sistemului
9i tensiunea din fir.
a
m2.g
0
f
I
ma
- X m2g
b
Fig. 2.22. Care este acceleratia sistemului
ce forta indica dinamometrul? (Exemplul
rezolvat ft.)
55
Forta de greutate G
1
= 1n.1g a corpului m1 este anulata de r.eactiunea nor-
mala N
1
a mesei orizontale. Fort.ele de slnt neglijabile. Scripetele fiind ideal,
tensiunea din fir este de o parte de alta a scripetelui.
Alegem axa Ox pentru fiecare corp in directia sensu) sale. Atunci. ecuatia
fundamentala se scrie astfel:
dt> undP
a= g --
11
-
2
-- = 2,8 mjs
2
; T
m1 + m2
5. 0 lampa cu masa m 3,0 kg este suspendata ca in figura 2.23 Sa se afle tensiunea
din fir (de lungime l = 0,50 m) din bara (de lungime b = 0,40 m).
Rezolvare. Putem judeca in doua moduri:

a) Descompunem greutatea lampii G dupa directia firului a barei. Pentru aceasta

ducem prin originea :;;i prin virful vectorului. G mg (desenat separat) paralele la

cele doua directii. Componenta G
1
i:ntinde fir-ul :;;i este a_nihilata de tensiunea T
1
din
'
fir, iar componenta G
2
comprima bara :;;i este anihilata de tensiunea T
2
din
Prin urmare:
1v-- 1
mg tg oc, cos oc =- 1
2
- b
2
, tg oc= b -::-=-.
. z Vz2 - b2
Deci
Observam ca un fir nu poate fi decit in tins; :in fiecare sectiune a firului actim.eaza
doua forte egale in modul de sensuri opuse, actiunea reactiunea, aplicate cape-
telor firului din sectiune, care intind respectiv cele doua parti ale firului.
0 bara poate fi intinsa, ca un fir, sau comprimata. in ultimul caz, in fiecare sectiune,
cele doua forte comprima re&pectiv cele doua parti ale barei.
h) Nodul P in care se imbina firul, bara cablul de snstinere al este in erhili-
. . .
"-hru, deci cele trei' fortt? trebuie sa dea rezultanta nula: T
1
-+ T
2
+ G = 0. Ale-
gem doua directii convenabile, in cazul.nostru cea Drizontala cea verticala (fig.2.23,
c) scriem conditia de echilibru separat pentru fiecare directie, proiectind ecucitia
vedoriala de mai sus pe cele doua directii:
pe orizontala T
2
- T
1
sin oc = o, pe verticala T
1
cos oc- mg = o.
De unde
mg
b
Fig. 2.23. 'Descompurierea fortelor in problema rezolvta 5.
56
INTREBJi.RI: EXERCIJII. PROBLE1v1E
1. Urr muncitor sparge len;1ne cu toporul. La spargerea unui butuc, toporul a ramas infipt
in butuc. Cum trebuie sa lovim de un suport rigid: cu butucul in jos sau cu dosul
rului in jos, pentru a sparge butucul? ( Indicafie: a se oompara inertiile, adica masele
toporului butucului.).
R: cu butucul in sus, daca masa acestuia e mai mare.
2. Pentru a indeparta praful, hainele sau covoarele sint scuturate sau batute. Explicati
aceste doua procedee.
R: in virtutea inertiei particulele de praf continua sa mearga inainte sau
, ramin pe loc.
3. De ce atunci cind vrem sa introducem minerul de lemn intr-un ciocan, topor sau Iopata,
lovim cu capatul liber al minetului de un obiect masiv imobil?
R: masa. minerului e mai mica (v. probl. 1).
4. De ce este greu sa batem un cui intr-un gard prost fixat care se leagana? Ce trebuie
sa facem ca sa putem bate cuiul?
R: apasam de partea opusa. cu un obiect masiv (topor, ciocan).
5. Daca stam intr-o barca tragem de o sfoar3, legata de un vapor, ne vom apro-
pia de vapor. De ce nu se apropie vaporul de barca?.
R: fortele sint egale in modul, imprimate sint total diferite.
6. Un dinamometru este legat prin doua fire orizontale trecute peste doi scripeti,
de dow corpuri identice, fiecare de greutate G, ca in figura 2.24. Dinq.mometrul va
indica: 1) zero, fiindca cele doua forte de greutate egale se echili}4eaza; 2) forta 2G,
fiindca fiecare din cele doua forte de -greutate intinde resortul dinamometrului; 3} forta-
de greutate G a unui singur corp. Care raspuns este corect?
R: 3)
7. 0 sfoara este intinsa oriwntal de doi elevi. La mijlocul sforii este un inel de care este
agatat un corp cu masa de 1 kg. Poate fi sfoara intinsa perfect orizontal?
R: nu.
8. in ce consta eroarca afirmatiei: ,Nu pot mi:;;ca din loc (accelera). nici un corp, deoarece
la orice actiune de-a mea, orictt de mare, exercitata asupra corpului, acesta raspunde
automat cu o reactiune egala in modul fiii opusa ca. sens (conform principiului egali-
tatii acthmii reactiunii), care imi anihileaza deci automat orice actiune"?
R: actiunea i reactiunea se aplica la cerpuri diterite.
F:?
G
Fig. 2.24. Ce forta arata dinamomE>trul?-.
57
Fig. 2.26. Fortele cu care este trasll sfoara de clltre elevi slnt permanent in modul
opuse ca sens. elevul mai tare invinge U pe eel mai slab spre el. De ce?
9, Doi elevi trag de un capat fji de aitul o sfoarll, cu picioarele de pllmlnt
(fig. 2.25). Cele douli forte, cu care fiecare actioneazll asypra celuilalt prin inter-
mediul sforii, stnt. permanent ega1e in modul opuse ca sens, conform principiului
egalitlltii actiunii reactiunii (ceea ce se poate- verifica punind pe fiecare elev sa
tragll de sfoara nrin intermediul unui dinamometru prins de un capat). Totu1?i elevul
mai puternic va traglnd pe eel slab de partea sa. Cum explicati aceasi:a?
R: intervin fortele de frecare cu solul.
10. Doull vagoane au Ia tampoanele lor resorturi identic.e .. Vagoanele se ciocnesc. Se
consider& mai multe cazuri: unul din vagoane este in us; amindoua se
unul este tncllrcat, celalalt gol etc. Sa se compare intre ele, comprimarile celor doull
resorturi in aceste cazuri.
R: se com prima ega I.
11. Un vapor o barca, pe care o rupe, fara ca el sll aiba vreo stricaciune, sau
un camion lovefjte un carucior il strica fara a avea el lnsu1ji vreo stricaciune etc.
Nu contrazice aceasta principiul actiunii fji
R: nu; efectele fortelor depind "'de corpurilor.
12. Cum sint deformate resorturile tampoanelor intre diferite vagoane consecutive Ia
un tren tras de locomotiva fji Ia un tren tmfins de Iocomotiva?
J,t: alungirile, respectiv de la Jocomotiva spre capatulliber.
13. a) Cum explicati rasturnarea corpurilor intr-un vehicul care frineaza brusc sau
vireaza brusc?
b) Cum explicati devierea obiectelor suspendate intr-un vagon care accelereaza rec-
tiliniu sau vireaza? tn ce sens are Joe devierea?
R: in virtu tea inertiei corpul tinde sa mearga inainte rectiliniu uniform, in timp
ce podeaua (tavanul) fuge a.ccelerat. Devierea relativa este in sensul opus
acceleratiei.
14. Un parafjutist cu masa m 100 kg, dupa deschiderea tncepe sa se _
uniform. Ce fortll de rezistentll intimpina el din partea aerului in acest caz?
R:Fr = mg = 980 N.
Sub acpunea unei forte F
1
= 10 N. un punct material se cu acceleratia a1
= 2,0 mjs
2
Cu ce acceleratie se va mi1jca acesta sub actiunea fortei F 2 = 50 N?
R: a2 = a1 F2/F1 = 10 m/s
2
_.
58
F
'Fag. 2.26. Cu ('e forfa impinge corpul m1
corpul m2,?
16.; Un corp cu masa m
1
5,0 kg, sub actiunea unei forte, a caplltat acceleratia a1
' = 4,0 mfs2 Ce acceleratie va capata u:d' Gorp de masa m2 = 20 kg sub actiunea
forte?
R: a
2
= a
1
m1/m2 = 1,0 m/s
2

17. 0 minge cu masa m = 0,40 kg dupa lovire a caplitat o viteza v = 10 mfs. Dacll durata
lovirii a fost ill = 4,0 ms, sa se afle forta medie de ciocnire.
R: Fm =m = 1,0 kN.
!lt
18. 0 sirma de otel rezistll pina la o forta de intindere (de rupere} Fr = 1,20 KN. Cu
ce acceleratie maxima putem ridica, cu ajutorul acestei strme, un bloc de beton de
masa m = 100 kg atirnat la -capatul sirmei?
R: amax = Frfm- g = 2,2 m/s
2

' .....
19. Doull corpuri paralelipipedice t.iematie m
1
= 20 kg 1;\i m2 = 5,0 kg sint
pe o masa orizontala neteda fara frecari. Corpul de masa rn1 este impins o forta
orizontala F = 100 N (fig. 2.26). Cu ce forta corpul m1 impinge corpul m2?
R: 20 Nj
m1 + m2
/ I /
-I 1 +
I I
3
MISCAREA PUNCTULUI MATERIAL SUB ACTIUNEA UNOR
" . TIPURI DE FORTE
Cunoscind care asupra punctului material, se poate
determina micarea sa. Vom studia numai cazurile simple, dar frecvent intil-
nite in practica.
3.1. RECTILINIE UNIFORMA
...,..
Conform principiului inertiei, un punct material izolat {F = 0) se mica
-+
rectiliniu uniform: vectorul viteza este constant v = const. In acest caz':lviteza
medie coincide cu viteza momentana:
L\.x x- x
0
v = Vm = - = ---, x = x0 + v(t - t0), (v = const.), (3.1)
L\.t t - t
0
unde x este coordonata mobilului la momentul t, x
0
coordonata la momentul
t
0
i v-' viteza (constanta) (v este pozitiv mobilul se mica in sensu}
pozitiv al axeiOx). In particular, daca t
0
= 0,
x = x0 + vt, (3.2)
unde x
0
este coordonata la moment1.d t = 0.
Daca reprezentam grafic legea micarii (3.2), luind pe abscisa timpul t
t}i pe ordonata coordonata x, ohtinem o linie dreapta (fig. 3.1). Legea micarii
(3.1) sau (3.2) este un polinom de gradul intii in timp, adica o functie liniara
de timp.
Micarea rectilinie uniforma va avea loc i in cazul in care toate
corpurilor inconjuratoare se compenseaza reciproc.
Sub forma vectorial::(:
-+ -+ -+
-+ -+ L\.r r - r
0
-+ ""*' __,. ""*'
11 = Vm = - = --, r = r0 + v(t- t
0
), ("-'= const.), (3.3)
L\.t. t - t
0
60
unae. este p.pzitie la
-+
momentul t, iar r
0
vectorul de pozt
tie Ia momentul t0 (de . mu.lte ori
t
0
== O) (fig. 3.2). vectoriale
(3.3) proieotate pe axa miJ?carii O:c
dau ecuatiile (3.1).
EXPERIMENT
Se realizeaza montajul din
figura. 1.29. Bara. de rulare (66)
se orizontalizeaza cu raportorul
(17).
CaruciQrul (27) incarcat cu
cu (34)(150 g)
sub
F data. de crestate (26).
F este anulata apoi prin
opriref). (26) pe placa
de amortizare (31), caru-
ciorului facindu-se in continuare
aproximativ uniform, de
frecare fiind neglijabile.
a) Se masoara viteza pentru
diferite Ax, in diferite
puncte ale traiectoriei, exact ca
in experimentul de la 1.12.
Ce concluzii
b) Se pastreaza intrerupa-
torul 1 intr-o fixa (la
inceputul riglei gradate) se
muta intrerupatorul 2 din 10 in
10 Pentru fiecare (lin aceste
se mf\soara t1mpul t.
Datele se tree in tabelul urmator:
x(m) 1 0;10 0,20 0,30 0,40 0,50

grafic legea
x = f(t). panta
dreptei {adica Ax/ At), alegind
doua puncte dep.artate pe grafic
cu viteza
mai sus la punctul a).
dreptei ohvinute.
X
X
0
I
I
.6Xko
I
L---------
,61
b
v>o
t
v<o
Fig. 3.1. Graficullegii
este o linie dreapta. a) V1teza poz1t1va.
b) Viteza negativa.
Fig. 3.2. Ecuatia rectilinii uni-
forme sub forma vectoriaHL
61
12
-4
-6
-a
-10
x,m
t,a
PROBLEME REZOLVATE
l.. Sa se scrie ecuatiile
rectilinii uniforme, reprezen tate
1n figura 3.3.
Rezol()are. Pe axa Ox, .Ia inter-
sectia ru graficul citim
initiafa x
0
pentru
t = O. Gasim respectiv: 0 l 4 ;
8 VitezCcJ. se luind
doua puncte convenabile pe
grafic (fie punctele de
sectie cu axele, tie originea
un punct de pe grafic), ductnd
Fig. 8.3. Graficele rectilinii uniforme la paralele Ia axe calculind
problema rezolvata 1. . raportul catete)or tn triunghiul
format:
v = b.xf At. CH!.sim respectiv: 1 ;2;-2 ;0. Prin urmare, ecuatiile sint (x = Xo. + vt):
X t; X= 4 + 2t; X= 8- 2t; X= -5.
2. ?

aflat tn repa
1
us pe scara, in timpul
11
=
30
s. Pe scara
1mo 1 tl Ctt tt oru urea. m t2 = 60 s .. n cit timp t urea ci:Uat 1
mobila? oru pe scara
RezolCJare. Fie Vs - viteza scarii, Vc -viteza calatorului fatX de scarX . " - 't
1 1 , . . . ,tt tt ' - VI eza
ca atoru m fata de Pammt. Atunc1 d1stanta parcursa se scrie in cele trei cazuri:
d = Vst1 = vct2 = vt, dar v = Vc + v
8
Atunci
d d
d
t1t2
- = = --= 20s.
V Vc + Vs djt2 + djt
1
t
1
+ t
2
8. Doua trenuri inerg unul spre celalalt cu viteze v = 72 kmfh si v = 54 k /h 1fT ,x
1
x
t d
. I
1
, 2 m . 'L n ca ct-
or Ill primu tren observa ca trenul al doilea trece prin dreptul u t"
C . , . . a n Imp "t" = 4,0 s.
are este lung1mea trenulm al d01lea? Care sis tern de referinta este mai ot i
pentru rezolvare? P r Vlt
Rezolvare. Fat.i de calatorul din primui tren, trenul al doilea trece t _
d z ) _ cu VI eza v
1
+ v
2
ec1 2 = (vl V2 "t" = HO m. Se poate rationa fata 'de trenui al doilea. '
1NTREBARI. EXERCIJII. P'ROBLEME
1. ln_tr-un vagon aflat .in mil?care uniforma un elev arunca vertical in

0
,mmge (care nu se de tavan;. Cum va arata traiectoria mingii-ln reperul
de vagon; dar intr-un reper de Pam!nt?
R: dreapta vertiea.la; curba din
2.16
Semnalele de
; t
62
8. Stea.ua pol.ara se afUI. la o d - 460 ani lum-inA de Pll.rntnt. Dn a,n luminA
reprezinta distanta parcursa de lumina in timp de un an. Sa se calculeze in kilometri
valoarea. unui an-luminA, precum distanta pina la steaua polara.
R: 1 an-lumina = 9,5 10
12
km; d = 4,37 tots km.
4. ln dt timp lumina parcurge- o distanta de 1 ,oo m, dar diametrul unui atom de
hidrogen (1,06 10-
1
0 m)?
R: 3,3 ns (nanosecunde}; 0,35


5. Sunetul se propaga tn aer practic rectiliniu uniform cu viteza c = 340 mfs. La
ce distanta s-a produs un fulger, daca sunetul auzit dupa D.t = 10 s de la obser-
varea fulgerului?,
R: d = c.1t = 3,4 km.
6 Un .autobuz merge prima jumatate din drumul sau total cu viteza v
1
= 60 km/h,
iar cealalta jumatate cu vit.eza v
2
= 40 km/h. Care este viteza medie a autobuzului pe
intreaga distanta?
R: Vm =
2
v
1
v
2
= 48 kmfh.
vl + Vz
7. Ecuatiile a doi sint: x
1
= 8t, x
2
200 - 12t. Sa reprezinte
grafic Iegile sa se afle Iocul momentul intHnirii lor. Ce reprezinta
coeficientul lui t in acest.e ecuatii?
. R: x = 80 m, t =_10 s; viteza.
8. Ecuapile a doua mobile sint: x
1
= 1 + t, x
2
2 + 2t.
Sa se construiasca graOcele Sa se afle Iocul momentul intilnirii mobilelor.
Care este semnificatia fizica a raspunsului obtinut?
R: x = 0, t = -1 s (s-au intilnit in originea axei in trecut).
9. 0 barca cu motor, impotriva sensului de curgere a unui riu, parcurge o
distanta d = 9,0 km in "t" 0,50 h. tn cit tfmp va parcurge barca distanta
inapoi, daca viteza de curgere a riului este v =-= 6,0 km/h?
R: "t"' ___ . = 0,30 h = 18 min.
d + 2V"t"
10. Distanta d = 100 km dintre doua porturi fluviale este parcursa de o in sensul
curentului tn t
1
= 4,0 h, iar impot.riva curentului in t
2
= 10,0 h. Care este viteza apei
viteza fata de apa?
t2 - tl tl + t2 d
R: Va = = 7,5 km/h; v0 = ---. = 17,5 km/h.
. 2tlt2
11. tn cit timp este ridicat de o scara rulanta un om care sta pe ea, ca la
viteza relativa fata de scara; omul urea scara in timpul t
1
= 120 s, iar
pe scara mobila in t2 30 s?
lt: T = ___!i!_ = 40 s.
ll- t2
12. Din pleaca simultan unul spre celalalt cite un autobuz cu
vitezele constante v
1
= 60 km/h respectiv v
2
= 40 kmfh. 1n moment dintr-unu1
din autobuze ia zborul spre celalalt autobuz un porumbel calator, care continua sa
zboare neintrerupt, intre cele doua autobuze, de la unul Ia celalalt, cu viteza con-
stanta v = 70 kmfh, pina la intnnirea autobuzelor. Ce drum total strabate porumbelul?
(Distanta - este d = 60 km.)
R: s = d--v __ = 42 km.
V1 + '1.!2
63
13. Pe pleadLdin un camton nu viteza v
1
=50 km/h.
Din (la dista_nta s0 = 60 km) pleaca un alt camion cu viteza v
2
= 60 km/h,
dupa un timp t
0
= 1,5 h deJa plecarea primului camion. Dupa cit timp 9i tn ce loc
se vor tntilni camioanele? Sa se reprezinte grafic pe diagrama ,coordonatele
celor doui1 camioane in de timp.
R
r v2to- so .
: = = 3,0 h; L = v
1
T = 150 km.
Vz- Vt
Un barcagiu vlsle9te perpendicular catre tarm.cu o viteza v
0
::::::,7.,2 km/h fata de apa.
Cursul apei deplaseaza barca cu ,o = 150 m'ln josul riului. Latimea riului
este L = 500 m. Care este viteza riului 9i durata traversarii riului?
R: v = v0d/L = 0,60 m/s; T = Ljv0 = 4 min 10 s.
15. Pe un strung trebuie strunjita.o piesa de forma unui trunchi de con cu razele bazelor
r
1
= 15 mm, r
2
= 20 mp1 9i 1naltimea h = 50 mm. Viteza de deplasare longitudinala
a cuptului este vl d:: 5,0'mmjs. Care trebuie sa fie Vz de avans
R: v
2
= v
1
r
2
- r
1
= 'o,50 mm/s.
h
3.2. MI$CAREA RECTILINIE UNIFORM VARIAT A
;
/'
Daca vectorul este constant, atunci din legea fu:p.damentala rezulta
' ................... '
ct vectorul accelerafie este constant: a = F fm = const. In acest caz accele-
.
medie coincide cu acceleratia momentana: am = a.
Daca are directia vitezei, va fi rectilinie. In adevar,
-+
ti variatia vitezei a.u directia 'i sensul fortei: F = ma = mAv/ At, deci
' ' ;
in acest <:az vitezei Av are directia vitezei, care ii pastreaza astfel
neschimbata.
V ectorii viteza i sint pe aceeai dreapta pe care o
alegem drept axa a coordonatelor Ox (a absciselor). Sensu} pozitiv pe axa se
:1lege de obicei in sensu} vitezei
3.2.1. Legea vitezei. Din definilia rezulta:
!:l.v v- v0 (
a = tl,n = - = .........----,. - const. -+ v = v0 + a t - t0),
, /.).t t- t
0
(3.4)
unde V este viteza }a Ufl moment oarecare t i Vo este viteza }a momentu} to,
iar a este accelerafia constanta. Aceasta este ecuatia sau.legea vitezei in mifcarea
rectilinie uniform. v.ar-iatd-.
In particular, daca viteza (iriitiala) va este cunoscuta pentru m-omentul
(initial) t = 0 (adica to = 0), ecuavia de mai sus devine:
v = 11o +at.
(3.5)
In diagrama viteza -. timp aceasta ecuatie se reprezinta printr-o linie
dreapta (fig. 3.4 3.5), de aceea fle spune ca ln rectilinie uniform
64
j
variata viteza variaza liniar cu tim-
pul sau este o funcfie liniara de timp
(adica este un polinom de gradul
intii in timp). Panta acestei drepte
este Qb._iar .. a.
Viteza v
0
(la momentul
initial t = 0) poate fi pozitiva (mo-
bilul se mica in momentul t = 0
in sensul pozitiv al axei), negativa
(mohilul se micii in momentul
t = 0 in sensul negativ al axei) sau
nula (mobilul era in repaus in mo-
mentul t.= 0). In ultimul caz legea
(3.5) devine v = at, adica viteza
crete cu timpul. De
obicei alegem sensul pozitiv al axei
tn sensu! vitezei initiale vo (atunci
v
0
> 0) sau al daca
v
0
= 0 (atunci a > 0).
Fig. 3.4. Graficul vitezei in uniform
variata (acceleratie pozitiva}.
....
..
v
Din graficul vitezei putem de-
termina Iuind doua
puncte pegrafic A(t1, Vt) 'i B(t2, v2)
i calcultnd At, adica panta
dreptei (fig. 3.4 i 3.5).
Fig. 3.5. Graficul vitezei in uni-
. form variata (aeceleratie negativa).
3.2.2. Legea Din expresia vitezei medii Vm = lixf At =
(x-x
0
) f (t-t0 ), rezulta .
(3.6)
In micarea uniform variata, cind viteza este o functie liniara de timp, _
viteza medie egala cu media a fjnaUl pe
ill.tervalul c<msiderat, de aceea (3.6) devine:
x = x0 + _.!_ (vo + v)(t -to)
. 2
Cum v = v
0
+ a(t t
0
); (3. 7) devine:
(
1 . )2
= X
0
+ Vo t - t
0
) + -c- a( t - to .
., ' 2
Aceasta este ;:;;[iinii y,niform variate.
(3.7)
(3.8)
Pentru. a s'crie ecuatia (3.8) trehuie sa cunoa,tem conditiile
adica coordonata fi viteza la un moment. dat: x = xo ti v = VQ pentru t = to
65
5- Fizica ct. a
ln daca coordonata x
0
viteza vo
Ia t = 0 (adwa to = 0), precedenta devine
1
x = Xo + vat + at
2

2
(3.9)
In (3.8J (3.9) toate marimile pot fi pozitive, negative sau nule.
ReCiproc, din legea (3.8) sau (3.9) se legea vitezei (3.4)
sau (3.5) .
. " in variata este o functie patra-
, .. de un pohnom de gradul doi in timp). Coeficientul lui t este
Iar coeficientul t
2
este jumatate din acceleratie (termenul
hber este coordonata
De obicei alegem originea .coordonatelor (de unde masuram coordonata)
in pun<:tul care seafla mobllulla momentul t = 0, atunci x
0
= o,
X V iar SenSU} pozitiv a} axei n
0
a
Fig. 3.6. a) pozitiva, coordo-
nata are un cmd mobtlul are viteza nula.
b) Daca. acceleratta este llegativa coordonata are un
maxmt tn momen tul opririi (pen tru v = o).
66
luam in sensu! vitezei
ale Vo, , atunci v
0
> 0. In
cazul = 0, avem
x = vot + _! at
2
(3.10)
2
Daca vo . 0, ecuatia
devine
x =I at
2
, (3.11)
adica, daca mobilul -pleaca
din repaus din- originea
coordonatelor, coordonata
sa este cu
patratul timpului.
Reprezentind grafic: legea
(3.9), obtinem curbele din figu-
ra 3.6 (graficul' liilei functii
patratice este o parabolii). De
obicei Vo > 0 ne interesea,za
numai pentru t > 0.
. Dadi accelera tia es te nega-
tiva, graficul are un maxim in
momentul opririi mot.ilului.
Daca > 0 a <, 0
mobilul se departeaza de
origine lncetinit, la un mo-
ment dat se (v = 0,
x maxim) se intoarce ina-
poi' (v < 0). Durata mi,ctlrii ptnA la oprire se imediat, puntnd
. 0
de opr1re v = :
0 = v0 + at, de unde tm = - ,
a
iar coordonata maximii
(3.12)
-(3.13)
3.2.3. Formula lui Galilei. Sa eliminam timpul t din cele doua
a (3.5) 'i a. coordonatei (3.9). Scoatem timpul din ecuatia vitezei il
introducem in coordonatei:
sau
d d
v- V
0
v = v
0
+ at, e un e. t = -- - ,
a
. 1
2
v - v0 . 1 (v -

v
2
.,--
x = x 0 + +
2
at = Xo + Vo --+- a . = Xo +
2
a
a 2 a .
v
2
= + 2a(x - xo) (3.14)
Aceasta este ecuafia sau formula lui Galilei. Ea ne permite sa calculam viteza
mobilului pentru orice a sa. Punind v = 0 ( de oprire), regasim
(3.13).
De obicei x
0
= 0, adica alegem originea coordonatelor in punctul in care
se afla mohilul la t = 0. Atunci (3.14) devine
v
2
= + 2ax. (3.15)
ln particular, daca 1Ji v0 = 0, adica mobilul pleaca din repaus (Ia t = 0), avem
v
2
= 2ax (3':16)
Mentionam ca ecuatiile rectilinii uniform variate se pot scrie vectorial
astfel:

D.v v- v
0
a= am=-=---,
D.t t - t0

de unde v = v0 + a(t - t
0
),
2
r = r
0
+ v
0
(t - t0 ) + - a(t - to) .
2
(3.17)
(3.18)
Binetnteles, din legea (3.18) se poate obtine prin procedeul cunoscut legea vitezei
(3.17). Proiectind aceste ecuatii vectoriale pe axa obtinem ecuatiile algebriee
cunoscute (pe componente). Mai mult, aceste ecuatii vectoriale sint valanile chiar daca
vectorii 9i; (;; = .const) nu sint coliniari deci mi9carea nu este rectilinie ci curbilinie
tn planul definit de

;) sau

P), de exemplu in cazul arunci1rii tn vid in dmpul

gravitational terestru (atunci a = Bl
67
EX PER/MENTE
Se folosqte montajul din figura 1.29.
a) Legea milcilrii rectilinii uniform Pariate. Se procedeaza ca la experi-
mentul de la 3.1, (b).
Se va. reprezenta grafic legea x = f(t). Teoreticl
trebuie sa fie X = _!_ at
2
(parabola). Daca trasam graficul X = F(t
2
) trebuie
2 .
sa obtinem o dreapta cu panta De aceea se va trasa i graficul x = F(t
2
)
2
i luind doua puncte convenabile pe grafic (aproximat printr-o dreapta)
se va calcula panta aj2 deci
a.
b) Legea vitezei ln micarea
rectilinie uniform va_riata. Se mon-
teaza . dispozitivul de prindere
(31, 32) astfel tncit sa retina greu-
tatile (26) cind. caruciorul a stra-
hatut fiecare din distantele x
d de la . experimentul
, (fig. 3. 7). In dreptul fiecarei va-
lori x, se monteaza intrerupatorul
(18) 1Ji la o convenahila
Fig. 3.7. Montaj pentru verificarea Iegilor Ax' de acesta se monteaza intre-
carii recti1inii uniform variate. rupatorul (23). Pe distanta Ax
_pare ursa in timpul At', carucio-
rul se practic uniform cu
viteza avuta ln dreptul coordonatei
x, deci v(x) Ax'jAt'.
Se va reprezenta grafic legea
vitezei v = f(t). Teoretic, legea
! F ' vitezei trehuie sa fie v = at
( dreapta). Se calcula panta
dreptei deci accelera-
Fig. 3.8. lVlOntaJ pentru verificarea legii tia a, se va compara cu accele-
fundamentale a dinamicii. tia ohtinuta in experienta pre-
cedenta, din legea
c) Legea fundamentala a Se realizeaza montajul din 3.8
(montajul detaliat este dat in figura 1.29). Se aleg diferite distante :t (-.. 0,5 -
-0,7 m) de la_virful electromagnetuh;ti pina Ia intrerupatorul2_---Forta F este
data de greutatile crestate {26), dirbciorul (27) fiind incarcat cu greuta-
tile cu IJUruh (34). .
In prima varianta, pentru o distanta afeasa x se masoarii timpul de
care t sub actiunea diferitelor forte F. Se calculeaza acce1eratia a = 2xjt
2
vi
68
raportul Ffa, care trebuie sa coincida cu masa (M + m) a sistemului (caru-
cior cu cu turub + ctrligul cu crestate).
In a doua varianti, se pistreaza constanta fort& F data de greutatile
crestate (26) ti se modifica incarcarea M a ciruciorului (27).
PROBLEME REZOLVATE
Peste tot unde este posibil alegem originea coordonatelor in punctul in care se afiA
mobilulla t = 0 (atunci x
0
0}, iar sensul pozitiv pe axa il alegem in sensul
vitezei initiale (atunci v
0
> 0) sau al acceleratiei {fortei) daci v
0
= 0 (atunci a > 0}.
1. Un sa frineze automobilul pe un drUm orizontal de Ia o distanta d
= 25 m de un obstacol. Forta de frinare e>te Fr = 1,5 kN, iar masa automobilului
m = 750 kg.
Care ?Ste viteza maxima admisibila v
0
a automobilului pentru .ca acesta sa poata opri
inainte de obstacol?
Rezolvare_ Forta de greutate a automo-
bilului e>te anulata de reactiunea normala
a solului. Ramine forta de frtnare orien-
tata in sens invers (fig. 3.9).
Alegind axa Ox in sensul avem
- Fr = ma, de unde a -Frfm
(acceleratia, Ia fel ca este orien-
tata in sensul cpus vitezei). Aplictnd
direct formula (3.13) cu x
0
0, avem Fig. 3.9. La problema rezolvata t.
2 2

d = -
2
a =
2
F
1
m, de unde v0 = v 2Ffd/m
Putem a plica. de asemenea formula lui Galilei (cu x
0
v = 0.
0 m/s = 36 kmjh.
0), punind conditia de c::prire
2. Doua corpuri pornesc din punct pe directie cu vitezele initiale v
01
4,0 m/s, respectiv v02 3,0 m/s acceleratiile a
1
2,0 m/s
2
, re>pectiv a
2
3,0 m/s
2
, corpul 2 tnsa Ia un interval -r = 2,0 s mai tirziu dectt c.orpul 1. sa se
afle: a) dupa cit timp i Ia ce distanta se vor tntilni corpurile; b) vitezele medii ale
corpurilor de Ia plecare pina Ia intilnire.
Rezolvare. a) Alegem originea timpului in momentul cind pornete primul corp, atund
x
1
= v
01
t + _!_ ll].t
2
i x
2
= v
02
(t - -r) + __!_ a
2
(t - 't')
2
(pentru ai doilea corp t
0
este "t").
2 2
In momentul tntilnirii x
1
x
2
(corpurile se afla in acelai pnnct, Ia aceeai distanta
de origine):
v
01
t + _!_ a
1
t
2
= v
02
(t - 't'} + __!_ a
2
(t- -r)
2
,
2 2
de unde t
2
-- 14t = 0 cu solutiile t = 0 i t = 14 s. Prima solutie este inacceptabila,
deoarece corpul 2 pleaca abia peste -r = 2,0 s. Coordonata punctului de inttlnire e;te:
1
x = v
01
t + _.:; a1t
2
= 252 m.
2
69
b) medii:
dx 252 252
V1m =- = -- = 18 m/s; v2m = --. = 21 mfs.
At 14 12
8. Din originea axei Ox plead! _un mobil cu viteza initiala v'oi = 2,0 m/s acceleratia
al = 3,0 m/s
2
ln moment, punct de pe axa Ox, de abscisa x
0
=
= 18 m, pleaca \m al doilea mobil cu viteza initiala v
02
= 5,0 mjs acceleratia a
2
=
= 1,0 mjs
2

a) Dupa ctt timp lace distanta se inttlnes,c mobilele? b) Caresint vitezele medii
; ale mobilelor in acest timp?
R.ezol(Jare. a) Ecuatiile pentru coordonatele celor doua mobile
1 1 2
X1 = Volt + - a1t
2
; Xz = Xo + Vozl + -- azt
2 2
Conditia de inUlnire xi
1 - 1 ' '
Volt + a1t
2
= Xo + v02t + -

t
2
- 3t -- 18 = 0
2 2 ' '
'cu solutiile t = -3,0 s t = 6,0 s. Prima solutie esteinacceptabila deoarece tnseamnc1
tntnnirea mobilelor anterior (t < 0) plecarii lor. Punctul de lnUlnire:
1 2 6
x = v01t +- a1t = 6 m.
2
dX 66 66- 18
b) V1m =- = -- = mfs; V2m = = 8,0 m/s.
< At 6,0 . 6,0
4. Fie legea vitezei v = f(t) data sub forma tabelului:
tfs]
1
-4
-a 1 -2 -1 1 o 1 1 1 2 5
v 1,0 1,0 lt,o I 2,0 I js,o jto,o -2,0
Sa se reprezinte grafic aceasta lege. a) Sa se calculeze acceleratia medie in intervalek
de timp: (-4; -2) s, (-2; 2) s, (2; 5) s, (5; 6) s (6; 8)s. b) Care este accelerapa
momentana a mobilului Ia momentul t = 2,0 s?
R.ezol(Jare. Grafkul este dat in figura 3.10.
v in m/s C
10
A
9
8

I\ l
n-----
7
/ I \\
\---.'
/i
.
6
Ei
1
/I
\
;5
en I \
v
\
/ L.
\
r---T// A
I 1\-' I
. ---t- --
//// 2
I \'
\
--1--
A'
.J
I E I \ I'
--
E.t ..os
---,o
'
I l
1 ""o'
F G
4 -3 -2 - 1 0 1
[2 3
L. \.\
5
L6
7 8
i
tins
:
J 2 '--- _ __J_-- ----
td=3,0s E
Fig. a.10. Orat'icul legii vite:t.ei Ja problema rezolvCJta
'70
.aj medii slnt;
_ L1v _ 0 . 10,0- 1,0 _
2 25
I
2
-2,0 -10,0 ,_
0
m
am - - -- = 0, - , m s , ::::::. - - ;
:!1t . 2 2,o- ( -2,0) 5,0 - 2,0 s
2
o,o- ( -2,o) - 2 o I 2 .Q. - o
-----.- , ms, """' .
6,0- 5,0 2
b) Pentru. un interval At foarte mic, descrescind catre zero, luat la t = 2,0 s, variatia
Av este zero, viteza este constanta,' graficul vitezei fiind aiei orizontal, ded a = 0.
1NTREBARI. EXERCIJII. PROBLEM
l. Cum va arata graficul vitezei in cazuJ acceleratiei nule?
R: dreapta orizontala.
2. Legea rectilinii a unui corp este data de ecuatia x = 2,0 + 1,5t + t
2
Sa se
scrie legea vitezei.
R: v = 1,5 + 2t.
8. Dadi acceleratia nu este consta:rita,- se poate calcula viteza medie in mi9carea recti-
linie ca media aritmetica Vm = (v
0
+ v)/2?
R: nu.
4. se a rate ca pentru uniform variRta a vern:
v0 + v
X= Xo +
2
5. Un tren electric se cu viteza v0 = ?2 km/h. fntrerupindu-se curentuJ electric,
trenul se (uniform incetinit) -dupa !1t = 20 s. S& se afle accelerapa distantu
pina la oprire.
R: a= - ..3!. = -1,0 m/s
2
; d = _! v
0
dt = 200m.
!1t 2
6. Un automobil cu acceleratia a = 0,40 m/s
2
Cit timp ii trebuie ca ma-
reasca viteza de la v
1
= 12 m/s la v2 = 20 m/s?
R: dt =

- v
1
= 20 s.
a
1. 0 saniuta coboara liber, uniform accelerat, pe un deal de lungime l = 60 m intr-un
timp t = 10 s. Care a fost acceleratia ce viteza a capatat Ia dealului?
- 2l 2 - 21 -
R . a - 1,2 mfs , v - - - 12 m/s.
t2. t
8. Un schior parcurge cu acceleratia a = 0,30 m/s
2
o portiune de pista dx 100 m in
dt = 20 s. Care a fost viteza schiorului la inceputul la portiunii de pistil?
dx dt .
R: v1 , 2 = - =t= a - = 2,0 91 8,0 m/s.
!1t 2
.9. Un corp cu masa m = 0,50 kg este tras orizontal rectiliniu uniform pe o masli ori-
zontala cu ajutorul unui dinamometru care arata o forta F1 = 2,0 N. Cu ce acceleratie
se va corp dadl. dinamometrul va arata F 2 3,0 N?
R
F2- F1
: a = = 2,0 m/s
2
m
71
V X
Fig. Viteza coo_rdonata tn
uniform variatll din problema 12.
10. Un corp porne!?te fara viteza initiala.
ln prima secunda el parcurge o dis-
tanta egala cu 1 m, tn a doua secundll
parcurge o distantll egala cu 2 m !iii
aliiB- mai depart.e, tn a n-a secundll
parcurge o distantll egalll cu n metri.
Este aceasta o mil;icare uniform acce-
Ierata?
R: nu.
11. Un corp uniform accelerat
cu viteza initiala v
0
= 2,0 m/s l;ii
ajunge in punctul x
0
= 300 m dupa
"t" = 1,0 min. sa se afle acceleratia
viteza finala.
R: a= 2(x0 - V0"t")/"t"
2
= 0,10 m/s
2
;
v' = 2x0 /"t" - v
0
= 8,0 mjs.
12. Un mobil porne!ite uniform variat din axei Ox cu viteza initiala v
0
= 15 mfs. Dupa un timp t' mobilul trece prin punctul de abscisa x' = 10 m cu
viteza v' = -10 mfs. sa se calculeze: a) acceleratia; b) timpul t'; c) distanta
parcursa in acest timp; d) viteza tn modul, medie. Sa se reprezinte grafic, pe aceea!;ii
diagrama, viteza coordonata.
v'
1
- v: 2x'
R: a) a=
2
x, = -6 25 m/s
2
b) t
1
= = li,O s:
' ' Vo + ti'
c) d
,v:+v'
2
d v
0
2
+v'2
x =26m; d) lvlm= -=---= 65 m/s:
v: - v'll t' 2(v
0
- v') '
curba dreapta din figura 3.11.
13. Un corp uniform variat parcurge rrima jumatate din drumul saud= 150m tn
timput t1 = 10 s, iar cealalta jl!matate in t2 = 5,0 s. Sa se afle acceleratia viteza
initiala ale corpului.
R
_ d
1
s -
1
1
2
. 1
a- . = 1,0 m/s , v0 = d/2t
1
-- at
1
= 2,5 m/s.
t1t2 (t1 + t2} 2
Din originea axei Ox pleaca un mobil cu viteza constanta v' = 1,0 mfs, iar dupa
't' = 5,0 sun al do ilea mobil cu viteza initiala v
0
= 5,0 m/s acceleratia a = -0,71) m/sz.
Sa se afle cit timp de Ia pornirea mobilului 2 .se vor tntilni mobilele.
R: v'(t + 't") = vot +
1
at
2
, de unde t = tO s si 10 s.
2 7 '
3.3 . CORPURILOR SUB ACTIUNEA GREUTATII
3.3.1. Ciderea Iibera.,Greutatea unui corp este {or1a cu care acesta intinde
... irul Sa.u resortul de care, este Ea are ,firului cu plumb".
Sau, altfel, greutatea unui corp este cu care acesta apasa asupra unui
plan orizontal pe care este avezat (planul orizontal este perpendicular pe
firului cu plumb)., Greutatea unui corp se datorette
72
qintre corp 'L:Pamint. Dacl neglijam efectele rotatiei proprii diurne a Pamtn-
t1Ilui 'i neomogenitatile globului terestru (care stnt intr-adevar- neglijahile in
majoritatea covirflitoare a nevoilor practicii), at unci:
Greutatea unui corp este for( a cu care ..... __
di recFara-iei ierestreain-acefloc.-
in vid, fara viteza cad vertic_al,_sub
. '-'?
greutatii lor, cu aceeai g (g 9,8 mjs
2
}, indepen-
denta de masa corpului, natura, dimensiunile sau Conform
-- --------- ______=li'" ___ ' - . c
legii fundainentale F = ma, rezu]ta atunci
- -
G= mg, (3.19)
unde g in acelaiJi loc este acelafli pentru toate oorpurile. Aceasta se poate do-
vedi experimental cu ajutorul tuhului lui Newton un tub de sticla vidat in
care stnt introduse diferite obiecte: Rasturnind tubul, toate obiectele cad la feJ,
cu aceea'i In aer insa, corpurile cad cu diferite, fiindca
- .
pe linga greutatea lor mg, 'i o de partea aeru-
lui, care depinde sensihil de dimensiunile de forma corpului. In tot ce urmeaza
vom neglija forta de a aerului ( deci vom considera corp uri
1nici 'i grele).
- Acceleratia de libera g depinde de altitudine (de
pina la centrul Pamintului) (din cauzaturtirii
Pamintului Ia poli a Pamirifului).
gravitationala normalii (sau standard) se considera:
Cn = 9,80665 mfs2----- -- (3.20)
La nivelul marii i la paralela 45: g
0
= 9,80616m/s
2

Prin _se_lfijRP-ii liberJnv.id--au aceeai caecele--
= Gfm, orientata vertical in jos Ia fel ca i forta de greutate G (fig. 2.16).
Daca viteza este verticaHi (sal! J1Ula), corp11I __ se va pe
vertfc.aJ.a Jiind verticala) ai:a iiy vertical in sus,
a vern
v = v
0
- g(t - t
0
), y = Yo + v
0
(t - t
0
) - __!_ g(t-to)
2
, (g 9,8 m/s
2
)
2 I
(3.21)
i in particular, daca conditiile y
0
, v
0
se refera la momentul t =--= 0
(adica t
0
= 0), avem mai simplu
v = v0 - gt, y = Yo + v0t - _!_ gt
2
, (g 9,8 m/s)
2
(3.22)
2
ln de mai y, y
0
, v, v0 pot. Avea diferite semne, in de
i sensu} micarii corpului pe axa aleasa Oy ( -g este componenta
4
vectorului g pe axa Oy aleasa).
73
Desigur, se poate alege o axa Oy cu sensul pozitiv ln jos, atunci
' 1
v = Vo + g(t- to), y = Yo + vo(t - to) +- g(t - t
0
)
2
, (g 9,8 m/s
2
), (3.23)
2
unde y, Yo, v, Vo au semne corespunzatoare noii axe { +c este acum componenta

vectoruluig pe axa aleasa).
EXEMPLE
1. Un corp cade liber (far& vitezii initiala) de la o inaltime h. Sa se afle viteza
timpul de cadere.
RezolfJare. Este mai convenabil sa alegem axa verticala Oy cu sensu} pozitiv in jos
cu originea in punctul de unde cade corpul la momentul t = o {fig. 3.12). Atunci
v = gt, h
1 -. 2h
- gt
2
, de unde v = V2gh, tc = -
V
-
(3.24)
2. ' g
corpul cade. accelerat cu. acceleratia g.
2. Un corp este aruncat vertical tn sus cu viteza initial& v
0
Sii se afle timpul de urcare
inaltimea maxima Ia care s_e ridicii corpul.
Rezolflare. Alegem a(x.a "(jy cu in sus cu originea in punctul
de unde se arunca icorpul (fig. 3.13). Alund
1
v = -v0 - gt, y = v
0
t - - gt2.
2
(3.25)
Puntnd conditia de oprire v = 0, gi'l.sim timpul de urcare a poi inaltimea maxima:
Vo 1 2
0 = v0 - gt, tu = - ' h = y m = v
0
tu - gtu = -'
g 2g
(3.26)
corpul urea tncetinit cu acceleratia -g.
Aceste rezultate se obtin din formulele pentru timpul pina Ia oprire
distanta maxima din cazul uniform incetinite, daca punerri acolo a = -g.
- ' Dupa atingeren iniiltimii maxime oprire,
8
Fig. 8.12. Ciiderea
Iibera de Ia o iniil-
time h.
(Exemplul1.)
B {v;:'Q) corpul cade tnapoi accelerat c1nd ajunge din
nou la punctul de lansare va avea viteza
final a v', egala in modul de sens opus cu
viteza initial& de lansare v
0
De asemenea,
timpul de urcare este egal cu timpul de
Fig. 8.18. Arun-
carea unui corp
vertical in sus
cu viteza initi-
al& v
0

(Exemplul 2.)
coborire:
v' =V2gh =
tu = = "\ / = "\ / 2 =
g v g2 v 2g g
= -v
2
: = ' (3.27)
Observiim eli ecuatiile (3.25) aUt urea.
rea, cit coborirea ulterioara a corpului.
74
Fig. 8.14. Graficul vitezei
coordonatei unui corp aruncat
vertical tn sus -cu viteza ini-
Fig. 8.to. MonUtjul mecanic .
pentru studiul ciiderii libere.
tiala v
0

Dacii reprezentiim grafic pe diagram& pe v pe y tn functie de timp:


v = v
0
- gt, y = v
0
t- _.!_ gt
2
, obtinem o linie dreaptii (pentru v) o parabola (pen-
2
tru y) (fig. 3.14).
EXPERIMENT
Studiul diderii libere. ;Montajul mecanic este dat in figura 3.15.
Corpul a carui se analizea,za este o hila (50) din Din virful '
miezului electromagnetului (20) se lasa sa cada hila pe clapeta captorului (37).
Montajul electric este dat in figura 3.16.
Experimentul se face montind succesiv, la diferite y
de reperul 0 al riglei masurind de fiecare data. timpul t de cadere.
Se va reprezenta grlifiQ legea
y = f(t). Teoretic: y =
1


- parabola. De
2
se va trasa graficul y . F(t
2
), care trebuie
sa fie o dreapta cu panta gj2, de unde se
g.
3.3.2. MiCarea pe plan inclinat. Vom neglija
frecarile dintre corp planul inclinat {de ex em-
plu, un carucior pe netede). ln acest caz
asupra corpului de greutate
G = mi ti normala N a pianului
75
Fig. 8.16. Montajul electric
pentru studiul ciiderii libere.
T (N=mgcosa.} inclinat (fig. 3.17). Daca
. s punem greutatea dupa doua direc-
i
l tii: una paraleHi cu planul inclinat
.s:::

i alta pe:rpendiculara peel, atunci pe directia perpendiculara pe planu1


G=mg a. . indinat nu este (corpul
luneca paralel cu planul inclinat!},
Fig. 3.17. pe ptan tnclinat fara deci N- mg cos= 0. Prin urm8J"e
frecare. reacpunea normal a N a planulhl
inclinat asupra corpului este egala
cu componenta mg cos a: a greutatii, cu care corpul apasa asupra planului
inclinat. ln adevar, corpul nu apasa asupra planului lnclinat cu toata greu-
tatea sa mg, ci numai. cu componenta normala mg cos a:, cealalta compo-
nenta mg _sin IX fiind paralelii, cu planul inclinat.
Componenta mg sin_, paralela cu planul inclinat (ea este bineinteles

rezultanta celor doua G i N), imprima corpului o acceleratie
F mg sin ex
a = - = = g sin IX (3.28)
m m
in i sensu! acestei forte, adica paralela cu planul inclinat i indreptata
in jos.
Prin un corp lasat liber pe un plan inclinat fara frecari, va cohort
uniform accelerat cu accelera.tia a = g sin IX, iar lansat in sus de-a lungul
planului inclinat cu viteza initiala v0 va urea incetinit, se va opri i apoi se
va intoarce inapoi accelerat. Situa.tia este perfect asemanatoare cu cea din
micarea pe Yru-tjcala in cimp cu singura deosebire ca micarea
se face paralel cu plhnul inclinat (i nu pe verticala), cu acceleratia a = g sin a
(in loc g).
Da.ca cu ;h inaltimea de la care coboara Iiber corpul i cu s lungimea
atunci h s sin a:. Deci Ia coborire
lihera (fara viteza initiala):
,- v- v-
- . . 2s 2s 1 2k
v = V2as = V2g SID IX s = V2CJi, tc = lJ- = -. - = -. - - (3.29)
a g sm ex sm ex g
i Ia urcare cu viteza initia.la vo:
t - s = ,
u - g sin ex 2g sm a.
2

(t , )
2g c = ""' v = -vo.
(3.30)
EXPERIMENT
Mlfcarea pe planul inclinat. Se reface montajul din figura 1.29. Montajul
electric este prezentat in figura 3.18.
se realizeaza inclinind bara de rulare cu 5, fixind intreru-
patorul la diferite distante x i masurind timpul de mioare respectiv.
76
Se va reprezenta grafic legea
1
Nl
micarii x = f(t). Teoretic (cu negli-
j arile respective) ea trebuie sa fie
x . _!_ g sin IX t
2
De aceea reprezen-
2
tind dependenta x =l F(t
2
) i
mind-o printr-o dreapta, panta aces-
teia trebuie sa fie egala ou _!_ g sin (X '
-2 '
in limitele erorilor experimentale.
Fig. 3.18. Montajul electric pentru stu-
diu! pe planul inclinat.
PROBLEME REZOLVATE
1. Un corp cade liber de Ia o inaltime h = 15 m fiira vitezli initiala. ln tilbp este
aruncat vertical in sus un al doilea corp cu viteza initiala v0 = 1(}.-mjs. Dupa cit tinip
Ia ce 1n1Htime _deasupra solului se intllnesc corpurile?
Rezolvare. Alegem axa Oy vertical in sus cu originea tn punctul de unde este aruncat
corpul 2 (fig. 3.19). Atunci, ecuatiile sint:
1 2 1 2
h - - gtm, y
2
= v
0
t - - gt .
2 2
Punem conditia de intUnire y
1
= y
2
(in momentul inttlnirii distanta corpurilor ptna
la originea 0 este
de unde
h
h
1 2 1 2
Y
2
, - - gt = v0t - gt ,
2 2
h
1 2
1,5 s; Ym = - -gtm
2
4,0m.
2. Dona corpuri sint aruncate vertical in sus cu vitezele initiale Vo1 = 60 m/s Vo2
= 40 m/s, corpul 2 Ia un interval 't' = 6,0 s dupa primul. Dupa cit timp Ia ce inal-
time deasupra solului se vor intilni corpurile ? (Se va lua g = 10 m/s
2
.) -
Rezolpare. Alegem axa Oy vertical in sus. Atunci ecuatiile
carii sint:
1 1
Yt = Vott- - gt
2
, Y2 = Vo2(t- ..-) - _ g(t- 't')
2

2 2
Punind conditia de intilnire y
1
= y 2, gasim
tm = g't'2f2 + Vo2't' = 10,5 s;
g't' + Vo2- VoJ.
1 2
gtm = 78,8 m.
2
3. Un corp cade liber (in vid) fiiri'i viteza initiala dintr-un punct
1
I
I
I
I
llg
I
I
A aflat Ia o iniiltime H 4,9 m. Simultan, dintr-un punct B 2
y
situat cu h == 2,0 m mai jos de A, este a.runcat vertical in sus / 0
un al doilea corp. Cu ce viteza initiala v0 a fost aruncat Fig. S.lth La pro-
daca a ajuns pe Pamint simultan cu primnJ? blema rezolvata 1.
77
0
1

.r:
I
g!
I
:I:
J
I
I
I
I
I
I
Fl!. 3.20. La pro
blema re-zolvata a.
y
'm=h
y
voy
0
Fig. 8.21. 1n ctmp gravitational terestru.
(Problema rezolvata 4.)
Rezolvare. Alegem axa Oy vertical tn jos; cu originea tn punctul A (fig. 3.20). Atunci
ecuatiile mi:;;carii sint:
1 1
Y1 = - gt
2
, Y2 = h- v0t +- gt
2
2 2
.
(comf}onenta vitezei initiale v
0
pe axa aleasa este -v
0
).
Gondit,ia de tn.Ulnire la suprafata pamtntului este:
H, gt
2
= h- v
0
t +
1
gt2 = H,
2 2
de unde
tm hjv
0
V
0
= h "\ / g = 2,0 mjs.
Y 2H

4.* Sa se studieze aruncarea oblica a unui corp (in vid) cu o viteza initiala v
0
care face
uil unghi tlo cu orizontala.

Rezolvare. va avea loc in planul vertical continind forta G = mg si. viteza v
0
,
se descompune in doua mi9cari: in directia orizontala dupa axa Ox directia

verticala dllpa axa Oy (fig. 3.21). Deoarece forta G = mg acceleratia respectiva g
sint permanent verticale, nu avem forta acceleratie pe directia orizontala Ox,
pe directia orizontala va fi uniforma cu viteza constanta vx = v
0
x = v
0
cos C'lo
ln schimb pe directia verticala; dupa axa Oy, avem o uniform variata cu
acceleratia - g viteza initiala v
0
y = sin tlo:
{
Vx = Vox = v 0 cos tl0,
x = v0t cos tl
0
,
{
Vv v0v- gt : 0 sin o- gt,
y = v
0
tsin C'lo- gt2.
2
(3.31)
Scoatem timpul din, ecuatia lui x: t = xjv0 cos C'l
0
, U introducem in ecuatia lui y:
x 1 x
2
1 g
y = v0 sin tlo - - g = xtg Q:
0
- - x2
v0 cos C'lQ 2 v6 cos
2
C'lo 2 v6 ccs2 tlo
(3.32)
78
Aceasta este ecuatia explicita a traiectoriei --:- o parabola, deoarece y este o functie
patratica de x, de forma y = Ax+ Bx
2

Timpul de urcare pina la ini1ltimea .maxima se bbtine din conditia ca tn punctul. de


tnaltime maxima C: vy = o, deoarece aici vectorul viteza este orizon tal i nu are
componenta pe axa Oy:
Vy = 0 v
0
sin tlo - gt, de unde lu
v 0 sin tlo
{3.33)
g
i inaltimea maxima:
h = Ym
(3.34)
adic! obtinem formulele cunoscute pentru timpul de urcare inaltimea maxima de
la aruncarea verticala (3.26), dar cu viteza initiala v
0
y v
0
sin oc
0

in timpul de urcare tu deplasarea pe orizontala va fi


Xm
<1 2 .
v
0
tu cos tlo = - vo s1n oc
0
cos tl
0
(3.35)
g
Distanta maxima pe orizontala OA (fig. 3.21), numita bataia (proiectilului) este 2xm:
b = 2xm
1 22 . 1 2. 2
Vo Slll oc0 COS tlo = - Vo Slll x0, (3.36)
g g
unde am folosit o formula din trigonometrie: sin 2oc = 2 sin tl cos tl.
Daca se arunca corpurile cu aceeai viteza initiala v
0
dar diferite unghiuri fata
de orizontala, bataia maxima va fi sub unghiul ocm pentru care sin 2ocm = 1 in' (3.36),
deci 2oc.m 90, de unde oc.m = lt5.
o.* Sa se studieze aruncarea pe orizontala a unui corp (in vid).
Rewtvare. Alegem axele de coordonate ca in figura 3.22, unde h este inalyimea de la
care se arunca corpul. Se vede imediat ca traiectoria coincide in acest caz cu juma-
tatea dreapta a parabolei de la problema precedenta (daca mutam axa Oy astfel incit
ea sa treaca prin virful.C). Asemanator problemei precedente avem
{
Vy = -gt,
1 {
Vx = v 0 = const,
. X = V0t, y = h - gt
2

2
}'lg. 3.22. Arunearea orizontala a unui corp in cimpul
gravitational terestru. (Problema rezolvata 5.)
79
. (3.37)
X
Din aceste ecuatii rezulta imed.iat: ecuatia traiectoriei, timpul de
condipa y = o), distanta parcursa pe orizontala viteza finala t/:
cobortre (pun em
x 1 x
9
)
y h g - (parabola ;
v
0
; = -2 v3

y = 0; tc = V
2
; , d = v.,tc
V
-
2h
Vo g"
(3.39)
V
"'' + '2 v 2 ( )2
v V:c.. vy = vo.+ -gtc Vv5 + 2gh.
(3.40)
Observam ca ecuatiile (3.24) !?i (3.25) de Ia pe verticala, !iii {3 ..31)
de Ia aruncarea oblica sau {3.37) de la aruncarea orizontala se obtin Imedmt prm pro1ec
4
-+ -+
tarea pe cele C!oua axe Ox, Oy a ecuatiilor vectoriale (3.17 -3.18) (cu a = g):
-+ -+ -+ -+ -+ -+ 1 -+ )2
v = v
0
+ g(t - t
0
}; r = r0 + v0 (t .- to} + 2 g (t .- to
(3.41)
I -
-+
tinind seama, bineinteles, ca g are proiectia zero pe Ox.
iNTREBARI. EXERC/f/1. PROBLEM
1. Un corp cade liber de Ia o inaltime h = 1,1 km !iii parcurge o distaAnta =
= 314 m:, dupa care continua uniform pina la atmgerea PammtulUI. Sa
se afle durata rni!?carii.
h + h'
R: t = -= :=:: 18 s.
(2gh'
2. Un corp aruncat vertical in sus are Ia inaltimea h1 viteza vl. Sa se afle viteza
initiala v
0

R: vo = + 2ghl.
3: Considerind di
0
saritura de Ia inaltimea h 1 m pe Pamint nu este periculoasa, sa
se calculeze inaltimea corespunzatoare pe Luna (g = 1,62 m/s
2
}.
R: h' = h gp/ gL 6 m (2 etaje!}.
4:. 'un corp aruncat vertical in sus a revenit pe un timp -: = 4 s. Sa se
afle viteza initiala a corpului !iii inalpmea la care s-a r1d1cat corpul.
R: v
0
= g-r/2 = 19,6 h = g-.
2
/8 = 19,6 m.
s
0
Un corp aruncat vertical in sus ajunge Ia inaltimea maxima h = 1v9,6 .m.
timp revine el pe Pamint? La ce inaitime se va ridica corpul daca v1teza 1mtmla
este mar ita de n = 3 ori?
R: -r = 2 V2hfg = 4,0 s; h' = n
2
h = 176,4 m.
6. De la inaltimea h = 117,7 m cade o piatra dintr
4
un 1) urea cu
v
0
= 9,8 m/s; 2) coboara cu aceea!?i viteza. Sa se afle viteza p1etre1 la suprafata Pamin-
tulu i durata de d'idere a pietrei in cele doua ca1.uri.
v' v0
R: v' = V + 2gh = 49 mjs; t' = = 6,0 4,0 s.
g
80
I .
1. sa se aile iniU{imea h de Ia care cade liber un corp !iii durata T a mi17dirii sale l?tiind
a in inltrvalul de limp 't' 1,0 s inain._te de atingerea Pamintului, el strabate o
fractiune k = 0,19 din inaltimea totala de Ia care cade.
R
T - 1 + Vt=::k
- T . k
1
10 s; h = 2 gT
2
= 490 m:
8. De Ia inaltimea h = 225 m, pe o planeta oarecare, cad liber doua corpuri unul dupa
altul; al doilea incepe sa cada tnmomentul cind primul a parcurs h'=16 m. sa se
afle distanta dintre corpuri in momentul cind primul corp,.a ajuns Ia
planetei.
R: d = 2 Vhh'- h' = 104 m.
9. Doua corpuri sint aruncate vertical in sus_cu viteza iniVala v
0
= 19,6 m/s
Ia un interval -r = 2,0 s un.ul dupa altul. Dupa cit timp ele se vor intUni? Sa se
reprezinte grafic coordonatele in functie de timp.
R: T = v0fg + -r/2 ='3,0 s.
10. Un corp cade liber de Ia o ina.ltime h = 10 m. ln moment un alt corp este
aruncat vertical in jos de Ia o inaltime H = 20 m. Sa se afle viteza initiala a/ corpu-
lui 2, daca ambele corpuri au cazut simultan pe pamint.
R: v
0
n-hv-
-- 2gh. = 7;0 mfs.
2h .
11.* Cum se schimba durata distanta orizontala de cadere a unui corp aruncat
daca viteza de aruncare den ori?
R: nu se schimba; crete de n ori.
12.* Un corp este aruncat orizontal cu viteza v0 = 10 m/s. De Ia ce a fost
aruncat, daca aceasta inaltime este egaHi cu distanta orizontala de cadere? (g =
10 m/s
2
.1
R: h = = 20 m.
13.* Un corp aruncat orizontal t*i viteza den ori dupa un timp-. de Ia inceputul
mi11carii. Care este viteza v0 a corpului?
_R: v
0
= g-r
Vn2 -1
14.* Un avion zboara orizontal Ia tnaltimea h cu viteza constanta v
0
trebuie
sa arunce o bomba asupra unei tinte. Sa se afle: tinghiul (3 dintre raza vizuala spre
tinta *i verticala in arunclirii bombei, pentru ca ea sa nimereasca tinta;
distanta d pe orizont_ala pi:pa Ia tinta in acel moment. Unde se va gasi avionulin mo-
mentul cind bomba atinge tinta?
R: tg = " V g: i d = vo Vi) deasupra Vntei.
16.* Doi copii se joacli cu mingea arunctnd-o unul altuia. Ce tnaltime maxima h atinge
mingea in timpul jocului, 11tiind ca mingea zboara de Ia un copil Ia timp de
= 2,0 s? .. ,\
1
R: h = -

= 4,9 m.
8
16*. De cite ori este maimare distanta (bataia) la care un sportiv ar arunca o greutate
pe Luna fata de Pamint? pe Luna gL = 1,62 m/s
2
.)
81
6 - Fizica cl. a IX-a
17 Cu ce viteza initiala v0 tre?uie lansata o rachet& sub un unghi cx = 45 fata de ori-
zontala, pentru ca si1. explodeze la tnaltimea maxima a .traiectoriei sale,
timpul de ardere a fitilului este -r ;;;::: 6 s?
R: v0 = = 82 m/s ..
Sill cx ,
18.* De pe puntea unui vapor care merge cu viteza constanta vx se trage un obuz vertical
!n sus cu viteza vy. Sa se afle ecua}ia traiectoriei obuzului fata de Pamint. Unde va
ci1dea obuzul ?' ,.,.
R: y = x-

pe vapor.
Vx 2vx
19.* Un vinator virful uo.ui turn de inaltime h = 20 m. La ce distanta d ie
turn. trebuie sa traga pentru ca glontul care iese cu viteza initiala v
0
= 250 mfs sa
loveasca baza turnului?
R: d = V h) =' 505 m.
20. Cu ce forta orizontala trebuie apasat un corp de greutate G = 10,0 N, pe un
plan inclinat fara frecari, de unghi ex= 60, pentru ca acest corp sa nu lunece?
.R:F = G tg cx = 1?,3 N.
21. Pe un plan inclinat ueted, fara . frecari, de unghi cx 30 fata de orizontala, este
un corp de masa m = 2,0 kg, legat printr-un fir de un alt corp de
M = 3,0
Firul este intins paralel cu planul trecut peste un scripete ideal din
planului, ca hi figura 3.23. Sa se afle acceleratia cu care se eorpurile.
R: T - Mg = Ma; mg sin cx T = ma, N - mg cos ex o,
de unde
m sin ex- M
a=g
m+M
T
M
(a)
mg
1 + sin cx
-3,92 m/s
2
; T = mMg = 176,4 N.
m+M
T
M
Mg
t+
I
I
I
( b J
mg
',S:
'-- X
;
I
. a
/mgsino-
Fig. 8.28. La pcoblf'ma 21.
82
3.4. FORTELE DE FRECARE
3.4.1. For}ele de frecare Ia alunecare intre solide. Daca lansam un obiect
cu o viteza v
0
de-a lungul unui plan orizontal (pe o masa), el va avea
o incetinita de lunecare pina la urmaJ,e va opri. Cum se explica
aceasta incetinita? Deoarece viteza se vectorul
este opus vectorului viteza, deci rezultanta trebuie' fie opusa ve.c-
torului viteza. Greutatea corpului este orientata vertical in jos este anihilata
( echilibrata) de normala a -planplui. b{rr-pul-nu-are pe
verticala. Prin urmare trebuie sa existe o orizontala de inter-
actiune intre corp i plan. este forta de Ea se datorete
intrepatrunderii asperitaHio; 'ii1fcroscopiee ale eelor
doua suprafete care luneca una fata de Prin urmare, . micarea
incetinita se de frecare, exer.citata d.e plan .asupra
corpulut-Aceastii for{a de frecare este con{in,llta )n, .Planul lunecarii este
}ndreptata in sens opus vitezei corpului (fig. 3.24). Desigur in planul de con-
tact .exista doua forte de frecare, actiunea egale in modul
de sensuri opuse, una asupra corpului, iar cealalta asupra planului.
eorpul in uni[orrnd alunecare treJ?l.Iie sa
o forta de (sau-de-impingereLegala in modul de sens opus
cu forta de frecare, de exeJUplu, o saD:ie
de cal.
a deplasa un ohiect pe podea, de exemplu un dulap,,un frigider,
o mas a, trebuie sa imp in gem corpul cu . o anumita forta.mi11im..JlJ
pentru a-1 urni din Joe, adica pentru a invinge intepenirea (aderenta} initiala
de repaus. Dar, odata corpul pornit, este o forta mqi mic?c a-1
men tine in de Daca dulapul sau frigiderul este
- plin (incarcat} aceste forte sint mai mari, decit.1n caziii Cind dulapul sau
derul este gol.
Ori de cite ori un corp aluneca peste alt corp, in planul de contact (planul
alunecarii), .ap_a.r. ... il!L{re.c.arL.CO.n,fi11rUte--inaeest plan orientate in se.ns.ui
opus vitezei relative a ...
rat, fata de (}eJ}l!q}t ___ __ ge ..
frecare frineaza totdeauna rela-.
tiva a corpurilor care
3.4.2. frecarii. Experiment.
Sa punem pe o scindura fixa o placa
paralelipipedica dintr-un material oare-
care (lemn, plastic, metal) prevazuta
cu un clrlig. Pe placa se pot pune diferite
. etaloane- de masa, iar de cirlig putem
Fig. 3.24. Forta de frecare in cazul alu-
trage orizontal printr-un dinamometru necarii unui corp pe un plan orizontal.
83
6* .
a b
Fig. 3.29. Studiul legilor frecarii Ia alune{'al't' pe 1m plan orizontal.
sau pdtem lega un fir, intins orizontal ti trecut peste un scripete. La capatul
se leaga un platan, pe care putem pune diferite etaloane de
masa (fig. 3.25).
Daca tragem incet de dinamometru sau adaugam treptat etaloane de
masa pe taler, constatam ca Ia inceput placa nu pornete. Cum greutatea placii
este echilibrata de reactiunea normala a scin(iurii fi in plus aceste forte sint
verticale, ele nu pot echilibra forta de de fir.
de este echilibrata de forfa de frecare. care ia na,tere in planul
de contact.
Prin urmare, chiar tnainte de a incep'e alunecarea apar fori(}. de.frecare intre
numite forfe de frecare statica san de aderenfa.
Daca ma;im treptat forta de fie tragind dinamometru
(fig. 3.25, a), fie adaugind etaloane de masa pe platan (fig. 3.25, b), constatam
ca la un moment dat, pentru o anumita de F s corpul pornete.
orta F
8
de aderenta). _.Qdata
miscarea inceputa .. daca mentinem aceeasi- de tracthj:Qe F s, corpul se
. . ' "''" .. ........ ,....... , . . . .... -' . . ..
misca accelerat. Reducind insa ulteriQr, convenabil, for.t!l de este
. . poslhH sa se obtini o n11,care a
f=O 0 I .t:";
corpului (cu diferite viteze constante); pen.,ru
o anumita de Fe mai mica
decit,Fs (fig. 3.26). Fort;a:Fc este egaJa cu
v=D {orfa de frecare la alunecare de frecare
cinetiea) ... (Cu. F r vom nota de frecare
in general.)
Pentru a masura forta de frecare de
alunecare F c incarcam treptat platanul cu
mici etaloane de masa 'i de fiecare data
ciocanim u'or scindura pentru a imprima
mici impulsuri .corpulni. Cit timp de
_
0
tractiune (tensiunea din fir), egala cu greu-
const tatea platanului 'i a etaloanelor de masa,
t-'-1---'IF..,..= Fe este mai mica decit de frecare la alu-
necare F c' micile impulsuri imprimate corpu-
_ng. 3.26. Fortt>lt de frecare staticii lui prin ciocanirea scindurii se sting ,i corpul
(aderenta) fortele fr.ecare Ia nu va aluneca pe scindura. Dar in momentul
alunec.are (cmetice).
84
cind forta de tractiune a tinge valoarea F c' corpul odata pornit (prin ciocanirea
scindu.-ii) ii va mentine micarea de alunecare, practic uniforma, deoarece
forta de tractiune va fi echilibrata de forta de frecare la alunecare. , , ,
.f\.paratul cu ajutorul diruia se studiaza legile Irecarii se numete tribo-
metru. El este format dintr-o sci11dura care poate fi fixata sau se
poate inclina -treptat i care are la un mic frecari
neglijabile. Aparatul mai are trei sau patru corpuri paralelipipedice ideritice
(de ohicei din lemn, dar avind fixate pe later ale placi din alte materiale:
plastic, metal, sticla), prevazute cu cirlige a putea fi \ cuplate intre
ele sau legate printr:..un fir. Cu acest aparat se lucreaza in doua ca
plan orizontal (fig. 3.25, b) i ca plan inclinat (fig. 3.28). Vom studia maijos
numai fortele de frecare la alunecare,Fc.
Jn prima ca in . figur_aG:i'} masuram forta necesara pentru,
unei nUcari uniforme de alunecare, aaicarorta ltf
---. - .. __......... ..
alunecare F c {prin ciocanirea UOara a scindurii).
Punind corpul paralelipipedic pe diferite fete ( cu acelai material),
constatam experimental ca fortele masurate F c sint de fiecare data acelea.i,
dei corpul se sprijina de fiecare data cu de arie diferitli. Mai mult,
punind identice unul pr:s_!f} altul sau duptL.altul
(fig. 3.27), pe o sau pe alta (cu acelai materiai),-gasim iarai aceea.i
de frecare Fe, dei aria !I .. Q9.1l1ac.t.s-a schimhat d0 ..-f.iecare
insa greutatea sistemului afost De aici deducem prima lege a
Fe intre doua. corp uri nu Jle.
de contact dintre corvuri. --'" .
'
Punind peste corpul studiat diferite etaloane de masa, constatam experi-
mental ca fo:rtele de frecare cresc f""anume: .
fort a de .. .. . F c
n o r m a J a exercitata pe suprafaja de
Notind cu N forta normala de apasare pe suprafata de contact dintre
corpuri (in cazul experientei descrise N este egal cu gretttatea corpului 'i a
etaloanelor de masa puse peste corp) 'i cu fl. coeficientul de proporlionalitate..
putem scrie deci Fe = flN. (3_.42)
Coeficientul flo S& ta alunecare.


;F;


"F
I Po : .4 &??????:ow;
,ijk
a
b.
Fig. 3.27. Forta de frecare la aluneeare illl depinde de aria suprafetei de eontatt
corpuri.
85
Repetind descrise cu alte materiale, constatam ca intr-adevar
coeficientul de frecare tJ. nu depinde de aria de contac1t dintre cele
doua corpuri (nelubrifiate), dar de natura corpurilor i de felul pre-
lucrarii suprafetelor in contact (gradul de lefuire sau contaminare cu oxizi
. sau alte substante).
De asemenea, arata ca tJ. este practic
Telativa 'd.e a vitezei, ca
apoi sa creasca iarai, putin, cu viteza).
legi ale frecarii se in varianta experimentala cu planul
inclinat. Punem corpul pe .s.cindura treptg,t
pina eind la un moment dat, pentru un anllffiit unghi a <!e Jp.{}Jjpare ..
corpul pornete. l11 ... moment componenta grE:mHl.tiiGsin. a invinge
maxima de (de ad.wenta) F s (fig. Odafa- corpul_ pornit,
daca nu micorain ungh.iui; c_orpul va aluneca in jos acee1erat, deoarece
de frecare cinetica (de alunecare) Fe este mai mica decit cea de. frecare statica, _
F c < F
8
Reluind ciocanind UOr scindura putem gasi un unghi
<p (mai mic decit eel precedent} pentru care eorpul odata pornit va luneca in
jos practic uniform. ln acest caz Gsin <p :P c
Exact ca in experienta cu scindura orizontala, punind corpul pe diferite
sau ___llli!.L11lUlt.e. norlluri .C:a unghiul cp, nun:lit
Unght71rfrecare;-;ste de fiecare supra-.
_ __gasim
r)e care este
c' cos <p .(legea II). Coeficientul de din aceastif eXpe:-.
rienta:
(3.43).
Coeficientul _ la tJ. egal . Cll tangertta , ung_hiului de
cp,- care- Ia--nifuulluies:ce egal cu - -- care
uniform pe plan.---- - ----
- '4ll raJ>_m:tde fort,e, este adimensional (numar
fizice, adica fara unitati
a
b
a.28. d.e pe planul iitdinat. La ethil ibru = G sin rx. in eazul_ a1uneearii
\lniforme: Fe =G sin rp Fe= !JN-= tJG cost?, de unde 1.1 = tg tp (cp- unghiul de ..
eo
'
Exem ple- de de frecare la
Piele pe metal 0,6
Caramida pe caramida 0,5-0,7
Lemn pe lemn 0,2-0,6
Cauciuc. pe asfaltaUi 0,4-0,6
Piele pe lemn 0,40
alunecare
Plele pe fonta
Otel pe otel .
Lemn pe gheata:
Otel pe gheata
0,28
0,17
0,035
0,020
Cele doua legi ale frecarii au fost descoperite experimental de LEONARDO
DA VINCI (1452-1519) redescoperite in 1691) de inginerul francez
G. AMONTONS. Ulterior savantul francez CHARLES A. COULOMB (1736-
1_806) a efectuat multe experiente asupra frecarii i a subliniat deosebirea
diritre frecarea statica .i cea cinetica. In cinstea lui cele doua legi ii poarta
numele.
Explicatia legifor frecarii rezulta din analiza microscopica a suprafetelor
in contact. _lefuite ar fi ele prezinta nenumarate neregu-
1
. "' . .
arita sa u mwroscop1c.e ... At:unCLar.la . .r.e.a.ld..J:L.cont.a.ctlil ui este m ult
deeit aria apar(mta macroscopica (poate fi de zece
mica) arie este proportionala cu apasarea
normala, deoarece virfurile neregularitaTHor, dllca sint supuse la o apasare.
spotita, se deformeaza plastic (presiunea este foarte mare din cauza ariei
mici) i aria de contact -crete practic propQrtional. ln cazul alunecarii aceste
i se formeaza continuu altele
noi.
Prin urmare, forta de frecare este in realitate proportionala cu aria reala
a
Illacroscopica""de- contt:l.ct, dar care este cil nor-
mala. Rezulta ca i2T'ta de frecare este proportionalA cu apasarea normaHi
dar este independenta ..:: ' atia apa.renta macroscopica de contact. '
3.4.3. Freearea in natura i in tehniea. Fortele de frecare la contactul
dintre soli de a par peste tot in natura i ii]. tehnica. ln unele ,domenii ele sint
utile, chia.r indispensabile, ia.r in alte domenii sint daunatoare si trehuie red use
cit mai mult.
Astfel, echilibrul corpurilor pe suprafete inclinate este posihil numai
datorita fortelor de frecare. lnsUfi mersul oamenilor este posihil datorita for-
telor de frecare dintre talpa incaltamintei i teren. La fel mersul vehiculelor
este posibil dat_orita freeare dintre. periferia rotilor motoare (antre-.
a
b
. Fig. 3.29. Contactul mieroscopic intre solide rolullubritiantului.
81
nate de motor) teren. Pe gheata sau polei mersul este foarte greoi (la vehi-
cule rotile patineaza, adica se invirtesc pe Ioc ).
Trehuie ohservat ca la motoare (actionate de motor) ale vehiculelor,
de frecare asupra rotii este orientata {roata impinge Pamintul
roata inainte,_ cum s_e vede clar in cazul pati-
naru rotu). Aceasta forfa de frecare reprez1nta tocma1 forfa de tracfiune dezvol-
tata de motor. La. fel in cazul mersului oamenilor de frecare asupra talpii
inainte: noi impingem Pamintul inapoi Pamintul ne impinge
1na1nte.
Frinarea vehiculelor este posihila tot datorita fortelor de frecare (intre
sahoti i discul rotii, intre roti 'i Pentru o frinare eficienta a vehicu-
Iului nu trehuie sa intram in regimul. de a rotilor pe frinind
prea hrusc pe teren lunecos sau hlocind rotile, ci sa mentinem rostogolirea
rotilor in preajma alunecarii, cind forta de aderenta este mai mare dec!t
de fr.ecare la alunecare.
Transmiterea de rotatie curele de transmisie este posihila
datorita fortelor de_ frecare dintre curea periferia rotii (fig. 3.30 fig. _3.31).
Legarea nodurllor la sforile pentru amhalarea marfurilor; tinerea Ia mal
a unui vas care acosteaza prin infa,urarea funiei de amaraj de mai multe ori
in jurul hornei cilindrice fixate pe tarm; tinerea cu degetele minii a diferitelor
obiecte (creion, unelte) - toate sint posihile numai datorita fortelor de
frecare. ' . ., .
Pe de alta parte de frecare sint in diferite motoare si
mecanisme, deoarece pentru invingerea lor se consuma energie in plus in mod
inutil, energie care se transforma in caldura, ducind Ia incalzirea in
Uneori aceasta incalzire poate duce Ia deformarea pieselor, la gripa-
rea lor. sau chiar la topirea lor.
A
.o\
}'ig. 3.00. Curele de transmisie.
88
Fig. 3.31. Transmisie pr in
rot;i din tate prin curea.

a b
Fig. 3.32. Frecarea la alunerare i?i la rostogolire.
Pentru a fortele de frecare la lunecare se folosesc lubrifianli:
uleiuri unsori. Acestea formeaza o pelicula care separa solidele l}i duce astfel
la lunecarea pe o patura de lichid, la care fortele de frecare sint de zeci de ori
mai mici.
0 alta cale este folosirea rostogolirii in locul lunecarii. Forta de frecare
care se opune deplasarii unui corp carese peste altul este mult
mai mica (de sute de ori) decit forta de frecare la alunecare. De exemplu, un
cilindru (creion rotund) pus de-a lungul unui plan, inclinat ramine in
repaus, dar pus de-a planului (pantei) sigur Se va rostogoli, chiar
la inclinari mici ale planului.
La rostogolire asperitatile sint mai degraha ,netezite" sau ,c3Jcate",
decit rupte ca in cazullunecarii.
Pentru a deplasa un bloc greu se pun sub el butuci de lemn (fig. 3.32)-
procedeu cunoscut cu mult inaintea erei noastre, de exemplu in Egiptul antic,
Ia constructia piramidelor.
Descoperirea rotii a marcat unimportant progres al omenirii.
Pentru a reduce frecarile in lagare, in care se rotesc arbori sau osii, se
folosesc rulmenfi cu bile sau cu role (fig. 3.33, 3.35) transformind fre-
carea de alunecare din lagare in frecarea de rostogolire a hilelor.
Forta frecare la rostogolire se . poate masura in principiu la fel ca i .
forta de frecare la lunecare ( cu tribometrul).
Astazi exista vehicule pe perna de aer in care motoare speciale creeaza
o de aer sub vehicul, pe care acesta De asemenea, se experi-
menteaza vehicule cu suspensie magnetica care se deplaseaza deasupra unor -
ine speciale, fiind mentinute in suspensie cu ajutorul cimpului magnetic.
Fig. 3.33. a) Rulmenti cu bile b) rulmenti cu role.
89.
Fig. 3.34. Rulmenti .cu bile la o Fig, 3.36. Lagiir de alunecare
(fiira rulmenti).
ln afara de frecarea intre solide, exista forte de frecare intre solide si
fluide sau intre straturi de fluid. Astfel, orice corp care se fluid
din acestuia o forta de rezistenta, de exemplu Ia vapoare,
suhmar1ne, vehiCule terestre, avioa.ne, rachete.
EXPERIMENT
Studiul frecarii la alunecare. (Trusa de fizica pentru liceu.) Se analizeaza
frecarea de alunecare dintre carucior (cu rotile hlocate) bara derulare. Pentru
aceasta se realizeaza montajul din figura 3.36 (detalii in fig. 1.29). Se hlocheaza
rotile caruciorului (fig. 3.37) pentru a realiza frecarea de alunecare.
fl) Metoda planului orizontal. Se inc arc a caruciorul cu greutati cu suruh
de 100 g. Forta de tractiune se alege prin astfel tncit cu
rotile hlocate sa lunece uniform dupa ce a fost pus in Atunci forta de
tractiune F echilihreaza forta de frecare la lunecare Fe i fl.= FeiN =FfG.
Se fac mai. multe determinari pentru incarcari diferite ale caruciorului
se calculeaza llt In limitele erorilor e,xperimentale se ohtine coeficient 1-l.
Fig. 3.36. Montaj pentru studiul frecarii
pe plan orizon tal.
/ 90
Fig. a.37. Blocatea
rotilor caruciorului
Fig. 3.38. Montaj pentru studiul
- frecarii pe plan inclinat.
- "G
Fig. 3.39. Componentele fortei de
greutate (la d'i.ruciorul indircat).
b) Metoda planului inclinat. Se l..ltilizeaza planul inclinat far a montajuJ
electric (fig. 3.38). Pe acesta se lasa sa lunece caruciorur cu rotile blocate.
. Forta care pune in caruciorul este componenta tangentiala_ a greuta-
tii acestuia (fig. 3.39). In uniforma, cu unghiul q> al planului, forta de
frecare F = !J.N - 1-1Gn = IJ.mg cos q> este echilibrata de componenta tan-
gentiala Gt = mg sin cp astfel incit !1- = tgq> (cp-;- unghiul de frecare).
Se lasa carucio:cul sa lunece pe bara de rul/ilre se modifica unghiul de
inclinare al acesteia ptna se ohtine o m[fcare uniforma tn urma unui impuls.
Se masoara unghiul q:J cu raportorul (17). Se repeta experienta de ctteva ori
se ia media valorilor !J. Se va compara cu ohtinuta tn varianta
precedenta. "'
Determinarea randamentului planului inclinat. Pentru a ridica uniform ,
un corp pe un plan tnclinat de lungirrie l i inaltime h, fara frecari, trebuie sa
efectuam lucrul mecanic Lu = G sin l = Gh, la fel ca pentru ridicarea
directa pe vertical a. In prezenta frecarilor: Lt = ( G sin + fl. G l > Lu
deci ridicarea corpului se face cu randamentul
Lu mgh sin (X
1l = --- = ____ ..;:;_....___ - ------
Lt mg(sin (X + ll cos (X)l sin (X + ll cos (X
1
-----<1.
1 + !lftg (X
Cu dt unghiul este mai mare (deci tg IX mai mare), cu atit 11 este mai mare,
dar forta necesara este mai mare. La oc mici randamentul este mai
mic dar in schimh necesara
este mai mica.
Se realizeaza montajul din
figura 3.40 montat ca plan incli-
nat (rotile caruciorului sint hlo-
cate). Se tncarca caruciorul cu greu-
tati cu Pe taler se pun corpuri
cu mase cunoscute M pina ctnd
caruciorul se deplaseaza unifarm Fig. 3. 40. Montaj pentru determinarea ran-
in sus in urma unui impuls. Atunci damentului unui plan inclinat.
91
G sih ex + tJ.G Cos ex = F - (mt + M)g, unde G este greutatea caruciorului
incarcat, mt - masa talerului, M ..,.... etaloanele de masa. Randamentul se
calculeaza cu formula:
Gk m sin ex
1)=-= .
Fl mt +M
Se repeta pentru diferite incarcari ale caruciorului ti apoi pentru
alte unghiuri de inclinare. Se va compara cu valoarea teoretica de mai sus.
PROBLEME REZOLVATE
1. Un corp este lansat de-a Iungul unui plan orizontal cu viteza initiala v
0
= 4,9 mjs.
Coeficientul de frecare la alunecare intre corp plan este ll = 0,20. sa se afle accele-
ratia corpului, timpul ptna Ia oprire pattcursa.
-+ -+ -+ -+
Rezolvare. Conform figurii 3.41 avem G + N + Fr = ma, care proiectafa pe cele doua
axe da ecuatiile pe componente:
- Fr = ma, N- G = 0,
dar, deoarece are loc alunecarea, FJ =Fe = 11-N = !Jmg, atunci
- = ma, a =
Semnul minus arata ca acceleratia este tndreptata in sensul opus vitezei in-
cetinita). Apliclnd formulele . cunoscute pentru timpul ptna Ia oprire distanta
parcursa pina la oprire intr-o . incetinita, obtinem:
Vo
trff= -""a=
v
0
v
0

- -_-!J._g_ = -Jlg- = 2,5 S: :rm = - 2a
i
-<--r------
, ...
G
L
X
2. Uri corp de masa m = 10,0 kg,
a!?ezat pe un plan orizontal, este
tras de o forta care formeaza un
unghi ex = 30 cu orizon tala
(fig. 3.42). Sa se afle aceasta forta,
!?tiind ca corpul se orizontal
cu acceleratia a = 1,34 m/S2
coeficientul frecare la alunecare
este !l 0,27.
3.41. A ltmecarea libera a unui corp pe
un plan orizontal cu frecare.
Rezolvare. Conform figurii 3.42
-+ -+ -+ -+ -+
avem F + mg + N + Fr = ma,
;s!r:': __


I I
N I I
I I
r----+----i' : -- --- -- - X
- o:___ - F cOS
:r,
mg
Fig. 3.-12. La problema rezolvata 2.
92
care proiectata pe cele doua axe da
ecuatiile:
F cos ex- Fr = ma; F sin ex+ N-
- mg 0; dar F 1 = F c 11N
!l (mg - F sin a),
de unde:
F
m(a + (Lg)
----'----=--:=--- = 40 N.
cos a + !l sin a
Aici se uneori punind
Fr = !J.mg.
s. Un corp de masa M = 4,0 kg este
plan orizontal. De corp este legat un fir mtms
orizontal, trecut peste un scripete
la capat un corp de masii m = 3,0 kg (ftg. 3.43).
Coeficientul de frecare la alunecarc dinlre eorpul
M l}i planul orizontal este t.t = 0,25. Sa se a!le
acceleratia sistemului !?i tensiunea din ftr.
Rezolvare. Conform figurii 3.43 av(1m:
A:_
fmg
pentru corpul M: T - Fr = Ma,
N - Mg = 0; Fig. 8.43. La problema rezolvata 3.
pentru corpul m: mg - T = ma. / ..
F F N - , Mg Rezolvind atunci sistemul de ectiatu,
Dar in cazul lunecarn f e = ll -
obtinem:
m- f.tM ,..:_ 2 8 mfs2 T = -(1 + !J.)mMg = 21 N.
a=g-;;;+M-' ' m+M
4. Sa studieze lunecarea Iibera a unui corp pe un plan inclinat cu .,
Rezolvare. a) Corpulluneca liber in jos {fara viteza initiala). Conform figurn3.44, a avem.
mg sin ex - F f = ma, .
N - mg cos ex = 0,
dar in cazul lunecarii Fr Fe= vN = vmg cos ex, atunci
ac = g{sin ex - !l cos ex).
mg a_ ll mg cos ex = ma,
Pentru ca corpul sa lunece trebuie ca:
a > 0, sin ex > ll cos ex sau !l < tg ex
altfel corpul ramine tn pe planul inclinat.
(3.44)
Cazuri particulare :
_,,_g, adi'ca rezultatul cunoscut de Ia problema rezolvata 1;
a= 0, plan orizontal, a r
a = goo, caderea Iibera, a g \(rezultat bine cunoscut). . , . . .
Cunoscind acceleratia la coborire ae (3.44), putem calcula ttmpul de coborire vtteza
fi nalil:
tc =
mg
v' = V2aes = V'2g(sin a- fl cos a)s.
y

v,
'
...
}coborire {b) urcore
Fig. 8.44. pe plan inclinat cu frecare. La problenla rezolvata 4,
93
(3.46)
bfj L?:ns3a;n cobrpul cu o viteza Vo in sus dea lungul planului indinat Conforn
1guru .44, avem: .
- me. sin et - l1't = ma',
Fr = tJ.N = tJ.mgcoset,
N - mg cos et = 0,
au= - g(sin et + ll cos rxJ.
Acceleratia este indreptata in sensul 't
opus VI .ezei tncetiniU'i).
Cazuri particulare:_
_et = orizontal, -:a = - tJ.g, rezultat cunoscut
(3.47)
et = arunca:re vertical 1n sus, a= - g, 'rezultat cu-noscut.
Cunoscmd acceleratia _g.e urcare (3.47), putem calcula timpul de
parcursa: urcare distanta

tc = v 2sm =. Vo
ac _ g
.
1
. = tu "\ I sin et + f1 cos Ot
V sm
2
et - 11
2
COS
2
et V sin et -. f1 cos Ot =
= tu "\I tg
v tg C( - !1 _.... u ' (3.49)
v' = V2acsm v sin C( - !1 cos C( v-tg C( - II
Vo --. ----- = Vo r < v
sm et + !1 cos et tg Ot + f1 o
(3.50)
1NTREBARI. EXERCITII. PROBLEM
1. De ce locomotivele se fac grele din otel din aluminiu (sau duraluminiu)?
R: forta de tractiune este forta de frecare la ro+ile motoare (F _ G)
2 . . f. max - !1
Carle esdte ca un corp, lansat in sus de-a lungul unui plan inclinat sa raminx
pe oc upa opr1re?
R: !1 > tg et.
3. Este posibil ca un vag_on (sau sanie) sa couuare .;ect
1
'I
1
'n
1
,_
1
r
um orm pe o pan ta lin a ?
.R: da (daea et = cp).
4. corp Iansat de-a Iungul unui plan orizontal se datorita frecarii pe
0
distanta d =
19

6
m intr-un Limp ' = 4,0 s. Sa se afle viteza ini+iala coeficientul
de frecare la Iunecare. "(
. R: Vo = 2dj'r 9,8 mjs; (J. = 2dj.g;;2 o 25.
5 . .tren frineaza cu o forta de n =' 10 ori mica decit greutatea sa. vi:eza
Illltia}a 1 Vo ::::., 108 kmjh, Sa Se afle timpuJ pina }a oprire distanta parcUPSa.
R: lm = nvofg = 31 s; d = nvgj2g = 460 m,
94
6. Un camion cu masa m 5,0 t eu acceleratia a = 0,61 m/s
2
.cu
fortele de frecare (rezistenta) reprezinta o fractiune f 0,040 din greutatea camio-
nului, sa se afle forta de tractiune dezvoltata de motor.
R: F = m(fg + a) = 5,0 kN.
7. Un tren cu masa m = 1 000 t viteza de la v
1
= 54 km/h la v
2
= 72 km/h
intr-un timp !J.t = 1 min 40 s. forta de tractiune a locomotivei F = 80 kN,
sa se afle forta de rezistenta.
R: Fr
-v2 - vl
F- m---- = 30 kN.
Llt
8. Pentru a evita o ciocnire un !?Ofer a frinat brusc, la maximum. Masurind lungimea
urmelor lasate de anvelope pe asfalt s-a gasit lungimea de frinare s = 22 m.
coeficientul de freeare pe asfalt 11 = 0,'60, sa se afle daca !?Oferul a respectat viteza
maxima legala vmax = 60 kmjh.
R: v0 V2t-tgs = 16,1 m/s = 58 km/h.
9. Un corp cade liber in aer de la o inalpme h = 14,7 m intr-un timp tc = 2,0 s. Ce
fractiune din greri'tatea sa reprezinta forta de rezistenta medie intimpinata de corp
din partea aerului? '
R:Frfmg = 1 - 2hjgt'i = 0,25.
10. Pentru a mentine in repaus un cofp pe un plan inclinat de unghi et = 30 trebuie
aplicata o forta minima in sus de-a Iungul planului F
1
3,5 N, iar pentru a-1 trage
unifo:rm in sus de-a lungul planului trebuie o forta in sus de-a lungul planului
F2 = 6,5 N.
Sa se afle coeficientul de freeare Ia lunecare (fig. 3.45).
F2- Ft
R: !1 = tg ex = 0,1 7.
F2 + F1
11. 0 saniuta luneca pe zapada pe un drum inclinat de unghi ex = 45 de Ia o inaltime
h = 2,0 m, dupa care intra pe un drum orizontal, oprindu-se pina la urma datorite
frecarii pe zapada. Coeficientul de frecare la luneeare pe zapada t-t = 0,050. Sa se
afle distanta parcursa pe planul orizonta1.
R: d h(1/t-t - etg ex} = 38 m.'.
12. 0 saniuta lansata in. sus de-a lungul unui plan inclinat, care formeaza unghiul
et = 45 cu orizontala, revine inapoi la baza planului astfel incit timpul de coborire:
este de n = t,1 ori mai mare dedt timpui de urcare. Care este coeficientul de frecare'
la lunecare intre saniuta planul inclinat? . '
R: !1 tget(n
2
- 1)/(n
2
+ 1} = 0,095.
-
F, ( rni111ini)
a
J<'lg. 8.45. La proh lemA I O,
95
13. Q,saniuta de greutate G = 0,50 kN
lunedi.. liber in jos pe o panta
p = 4% cu viteza constantd. Ce
fortA., paraleiA. cu planul, este
necesarA. pentru a urea saniuta
tnapoi cu vitezA. constanta?
R:F = 2Gp 40 N.
14. Cu ce acceleratie mini-
mii trebuie impins un plan inclinat
Fig. 3.46. La 'problema 14. de unghi = 45 pentru ca un
corp al?ezat pe el sa inceapa sa
urce pe plan. Coeficientul de frecare dintre corp l?i planul inclinat este
ll = 0,20 (fig. 3.46).
R: N sin + Fr ma, N - mg- Fr sin o,
\ 3
Fr= !J.N, de unde a= g = g.
2
3.5. MI$CAREA CIRCULARA UNIFORMA
C3a mai simpHi 'i una din cele n1ai raspindite i mai importante mi,cari
curhilinii este circularli. ln micarea circulara traiectoria
material este un cere.
ln structura diferitelor mecanisme, motoare, maini-unelte intra tot felul
de i osii ale e&ror particule descriu cercuri in jurul axei de deci au
o micare circulara.
Sa legam o piatra de o sfoara i s-o invirtim deasupra capului astfel incit
de-scrie un cere orizont!ll. Piatra va avea o micare eirculara.
__
vitezan:;ohilulgi tn, mod'!'l, adica
mohilul arce de egale i.n intervale.

.. tangent
A Ia traiectorie, ram.i.ve'' tl9lli!!n1
in timpulmicarii circulare uniforme,iischimha
permanent directia (fig. 3.47).
Fig. 3.47. In mi9care1 circulara
uniforma vectorul viteza este
constant in modul, dar il?i schim-
ba mereu directia, deoarece este
tangent Ia cere sau perpendicu-
lar pe raza vectoare a mobilului.
--*
Vectorul de r -
.._se mai
vectoare a mohilului.
timpul micarii raza vectoare a mohi-
lului matura aria cercului, iar vectorul
. Mr..p.endicu.l!!r
a

96
() m,icare pe:riQdi.ctl deoar.ece se repet a
identic dupa .. <ier.c, .la.intervale egale de timp.
;;;;;cdrii circulare este timp .Jn ...
mobilul ....
Perioada T se masoara in
0 car;cteristica a micarii .ma,i <fes in
este (urafia. au . {r_f!CVJ!.!JJ!J. d,e Ca[e_ [eprez.intii .llumJir:u. JJe .. .f.QJafii
efectuate in unitatea de timp 1 s ).
Daca inmultim durata unei adica perioada T, cu numarul rota-
.tiilOI'.-ef.ectuate..in. unitatea.de . adicii.cJI .. .. ..
unitatea de timp: T 'V 1, de unde rezulta ca i perioada sint
inverse intre ele sau reciproce:
Tv= 1, v=.!.,T=
1

T v
(3.51}
Frecventa se masoara in 1js sau s-
1
In turatia (notata de ohicei cu 71,)_
se adesea in rotjmin '60 rotfmill}." -
3.5.1. Viteza unghiulara. Pozitia mohilului pe cere poate fi determinata
cu coordonatei care masoara lungimea arcului de cere de
la un pl}nct-origine 0, considerata pozitiva in sensul trigonometric (antiorar).
_ Fie la momentul initial t = t
0
mobilul in

mohilul
in/A(s) (fig. 3.48), atunci micarea liind unlforma pe traiectorie, avem analog
rectilinii uniforme:
As s s
v =- = --
0
= const, de unde s
t t
0
s
0
+ v(t- to) (3.52)
(v va fi negativa in cazul ...
pe care le formeaza raza vectoare a mobi-
luluj cu raza de CO ( 6 = 0) la momentele t
0
t. Upghiul la centru
a 6 = 6 - 6o, masurat in radiani ' descris qe raza vectoare in .timpul at
. t-t0 Iegat de arcul suhintins As A(s)
prin cunoscuta din trigonometrie:
As=s-s0 =RA6 (3.53)

unde R este raza cercului.
Radianul este un ...J!anL ....
subintinde un arc de cere egal cu raza cercului.
Cum unghiul total <le '360() suhmtiride'toata
Jungimea cercului care cuprinde 27t raze, rezulta
ca unghiul de 360 are 27t radiani, deci
360 180
1 rad = -- = -
27t 1t
97
7 Fizica cl. a IX-a
Fig. 3.48. In .rin:ulcfl1
uniforma: s = s0 + v(t - tn)
ft= &
0
+ c.l(t 1 fpgea ml::;;.citrii).
ln fiecare moh.ilul descrie arce egale, deci unghiuri Ia centru
egale. ? ungh1ulara a circulare este viteza unghiulara.
A V reprezinta la centru descris de raza vectoare
tn de timp. -

w == --- , [ w] = 1 radjs.
/].t
(6.55)
in radiani pe
_w = const. Intr-o circular a oare-
la centru maturat de raza vectoare, raportat la
Ade adiCa viteza unghiulara (momentana), nu este constant, ci
var1aza In tim p. .
V om stu.dia numai ..

L=.ltt
(3.56)
Rw.
(3.57)
A
1
dintre viteza v (numita viteza Iiniara) viteza unghiu-
ara w.
In timpul unei perioade T mohilul descrie circumferinta cu viteza con-
stanta v, deci .. .
de unde w =
2
1t = 2n v.
T

'
Aceasta este legatura dintre viteza unghiulara w (in radjs) perioada T (in )
sau v (in 1/s).
8
Pig. 3.49. Calculul accelera-
Pei centripete in
circulara uniforma.
3:5.2. Acceleratia centripeta. In miscarea
... -. _, -
-?
circulara uniforma 1 v l
const. sau L1v = 0, dar
"# 0, d.eoarece "
v vanaza ca
deci .. ; = a-;;; At. Sa
calculam aceasta acceTeratie -
' .
consideram mob11ul ]a dona momenft>
_punct"efe
a,yind respectiv -;, unde 1 ;, 1 = i w-1
(fig. 3.49).
-,). -.:;.. .-.:;,.
Av = v' - v se dupa cum
unind virfurile vectorilor "J,-; din acelai
98
punct, de exemplu din A. Triunghiul vitezelor AB/3' este a,semenea .cu tri
unghiul CAA', ele fiind isoscele i avind laturile respectiv perpendiculare.
Din asemanarea acestora avem
I v
AA' R
Pentru intervale de timp L1t foarte mici punctele A, A' sint foarte apropiate
coarda AA' coincide (la limita) cu arcul .L1s. Atunci
.
(pentru A.t L1s 0).
J la L1t eorespunzator, rezulta
....,..
I I = = !.:._ =
................. '-"'-- ---LA.,.yt;.. __
Directia sensu) sint date de segmentul BB' care este perpt>n-
dicular pe AA'. Cind At catre (At A' se apropie de A,
coarda ia directia tangentei la cere in A, iar BB' ia directia razei cercului.
Prin urmare, acceleratia este o-rieniata
se permanent pe traiec-
torie (pe tarigenta-la-ce-rc-saup:e 'vectorul vitez..a), de aceea se
acceleratie normala:
(3.59)
serie 9i vectorial, folosind raza
(3.60)
Aceasta rela tie fJectoriala ne atit ca marime, cit
_,..
ca directie sens. Observam ca in .., !.1 ....... circulara uniforma 1 a l = const,
-,).
dar an variaza permanent ca direc(ie ( o

Daca circulara nu este uniforma, adica 1 v 1 cu variaza, atunei
1n variatia 11-; apare un termen suplimentar careprovine din variatia modu-
-+
lului vitezei atunci vectorul acceleratie a este orientat oblic fata de raza
vectoare (variind ca modui
3.5.3. Forta centripeta. Pentru a schimba vectorul viteza, fie ca marime
fie ca directie, este nevoie de o aplicata corpului. Altfel, corpul s-ar
rectiliniu uniform, conform princip.iului circulara
uniforma acceleratia este centripeta (3.59-3.60) conform legii fundamentale
99
, ..
'
Fi2. 3.00 . Elementele
dirii circulare uniforme.
EXPERIMENT
.... - IJ1J!}7 ( 3. 61)
Forta centripeta nu este uu !!911.
Ea poate fi forta elastica de tensiune a unui fir
corp,
central "(de exe'Iitplli, in sistemul solar):"
forta electrica exercitata de nl!cleul atom.ulu(
asupra ..
Descrierea dispozitivului. Pentru a verifica expresia fortei . centripete
(3.61) putem face un experiment simplu. Luam un tub de sticla de diametru
1 em de lungime 10 em cu marginile rasfrinte Ia un capat un
fir de 80 em. La un capat al firului Iegam un dop de masa bine cin-
tarita (m_ 2,0 g) iar la celalalt capat Iegam un etlllon de masa (M 20 g)
sau un d1namometru cu un capat prins de masa (fig. 3.51).
de lu_cru. 1. corpul min micare circulara uniforma pe un
cere or1zontaJ. Firul va fnntins de forta,F = Mg in varianta din figura 3.51. a
san de f dinamometru in varianta din figura 3.51, b i va
a. vea o poz1t1e practlc or1zontala, deci forta centripeta va fi practic chiar F
(altfel trebuie calcula.ta componenta orizontala a tensiunii din fir).
_ 2. Alegem valori pentru raza R (20 em; 40 em i 60 em) masura m
})f>riOa,da respect1va (cronometram timpul a 10-20 rotatii).
-------

\ F:Mg
',, ____ _
a
----
--...................
'
\
I
I
/
,/
__ ... --
__....
---------
---
.... -- --...........
F
b
',
\
...... "'//)
---
--- F=mJR
Fig. 3.51. Forta centripeta In mi!?earea cireulara uuif.rrwi.
100
3. Schimbam corpul m (luam un alt dop cu m :::::::. 3,0 g) i repet,ihn
rienta.
4. Schimbam corpul M (luam M :::::::. 30 g) sau rnentinem dinamometruJ
ht o aJta valoare a fortei P repetam experienta.
PrrlucrarPa datel.or. Trebu.:.e sa verifiram legea
(3.62)
Alr:Hu.im un t.abel ea eel mai jo_s:
F sau Mg [!\I
I

I
R[m]
I
'lls]) lnr:
2
m ll/ Ti :\ J
i
'
0,196 2,0 to-
3
0,40 0,41 0,188
-

Trebuie sa comparam valorile din prima coloana (F) cu cele ultima
eo Joana (li1t
2
mRj T
2
).
Experimentul simplu de mai sus, precum f5l nenumarate alte experiente
foarte precise s.i observatii asupra mif5ciirii- circulare din natura confirma
*
valahilitatea legii fundamentale F = ma in cazul mif5carii circulare (in
+
<>area rirculara uniformii P - mcu
2
r).
In circulare neuniforme, pe linga componenta centripeta Fn =
mcu
2
r, care modifica direcfia vectorului viteza, mai apare o compo-
-nenta tangential a a fortei ( F t = mdvfdt) care mqdifica modulul vectorului
viteza.
E \. E \I P L U
in dt> rotatit> pro1ll'it' diurna a Pamintnlui. sa Sf' cal .. viteza unghi1
lara de rotatit> a PtunintuJui, viteza aeeP.IeratiH centripet.a a unui pund dp Jk
suprafata Pamintului. aflat Ia JatitudinPa t.f" 3.;"l:l)"
Re;ohare. \'iteza ung:hiulara:
2;r . 2 3.1 !t rad _ .
(} = - = - = ;.29 to-" rau s
T 24 60 60s
Ea f'Slt> foartf' mi1a (gituliti-v[t. rit de incet
trehuit> invirtiti 0 mingr ra ea sa far:. i1
rnta\if' in 24 h). Viteza liniar;1:
v = cur =. Ct>R cos = 7, 29 1 ()-6 s-t.
6 380103 m cos 45 = 330 "m/s
!}i acceleratia centripeta:
an= w'"r = w
2
R 0,024 mjs
2
,
mult mai mica decit g(an g/400 sau 0,25%
din g).
tO I
N
s
1-'ig. 3.52. Rotatia proprit> diurm1
a PamintuluL
3.5.4. J'orta centrifuga. J;'u.nl-..Je-:am ,
formulat, sint valahileintr-11n inertial, daexmnp1ulegat,
sau de stele nebuloa;e sau chiar de Pamint
intr-o a _proxima tie destul de. hufi,r:-tntr-ui1-astlefde
principiul inertiei: un corp if(punct material) izolat, adica -nesupu-8 la
0 forta, rectiJini1i u:riiforin.in vfr'ftitea sau este
Daca -insa privim miscarea dintr-un sistem. <Iereferi:ntanei'nerti'a:Z, adici
, ' ' .
accelerat fata de stele sau fat;a de Pamint, atunci un corp izolat apare in
micare accelerata fata de noi, fara sa putem indica vreo forta - cauza a
midirii accelerate. Invers, intr-un sistem de referinta r,1einertial un corp
poate fi in repaus, asupra lui aetioneaza o rezultanta: De exemplu,
fie pe un disc un corp legat de centru printr-un fir cu dinamometru, amhele
aflate intr-o de rota tie uniforma ( dupa atingerea rotatiei uniforme nu
este nevoie de nici o forta (fig. 3.53). Pentru observatorul teres-
tru, inertial, forta de tractiune centripeta exercitata de resortul dinamometru-
lui ohliga corpul sa execute micarea circular a uniforma .. Pentru ohservatorul
situat pe platforma este in repaus (fata de acest observator) este
was spre centru de forta indicata de di:q.amometru. Lucrurile se petrec ca i
cum asupra corpului ar mai actiona o ,forta", centrifuga, -egala in modul
opusa pa sens cu fo.rta reala centripeta. '
_Qri de cite ori J:ltudiEnn micarea unui corp intr-un sistem de referinta
--.. . ... . ....--- ....,._ ' ' ' '
. neinertial, pe linga fortele reale F trebuie sa introducem anumite forte comple- _
mentare F c pentru a putea scrie i in astfel de reperelegea: Jorta este egala cu
. ' -+ -+ .. ,,- -....,..
masa -+-Fe = ma).
Fortele complementare nu inertial, ele nu satisfac
principiul I II al ac{iunii reactiunii sau al actiunii reciproce),

3.63. Mi$car,ea eirculal'l1 uniform:1 lntr-un sistem de I'l-"ft-


rintil inertial $i ln sistt>nnd de referinta propriu.,
102
nu un corp din mediuJ inc()fl,jurator care sa le exerfite}i asupra ciiruiu
'
8
e exercite reactiunea res pectiva, adica ele. nu sint forte de iT?teractiun:e. _ _Forte] e
compleme'ntare se mai .. Observam ca
Newton a numitforte de inertie, fortele reale exercitate de corpul
fata de repere inertiale, asupra legaturilor, de exemplu piatra asupra f1rulu1 1
rniinii, Luna asup.ra Pamintului. _
Pentru ohser,vatorul neinertial fortele complementare se manifesta insa
ca forte reale pe care eJ nu le poate discerne reale
ajutorul UriOf experienfe localein cadrul restrins al laboratoruJru sau, Cl llUIIla1
<lac-a examineaza mediul lnconjurator. .
In cazul miscarii circulare uniforme a unui corp, pentru observatorul
rotit solidar cu pe linga forta centripeta, apa.re o forta complemerltara
-+ -::.
centrifuga (forta de inertie centrifuga) F c = + mw
2
r, care
_relativ al corpului. De multe ori acest punct de vedere este mal sugest1v,
deoarece reduce problema dinamica la o problema de statica, de echilibru
intre aceste doua forte.
lata citeva exemple.
1. Intr-un autobuz care vireaza brusc sinten1 azvirliti in afar a de cat l'e
forta (complementara) centrifuga, care va fi echilihrata de forta centripet ft
produsa de peretele autohuzului sau de scaun. Pentru observatorul terestr11
inertial, rw exista aceasta forta centdfug?, podeaua peretele vehieulului
sint deviate in timp ce noi a vern tendinta sa ne _ in
rectiliniu uniform, in virtutea inertiei. Forta centnpeta exermtata d.e
perete ne obliga atunci sa ne inscriem in circulara a autobuzulu1.
2., a) Pe maina .centrifuga fix am o t orizontala pe care aluneca libN
doua bile de mase diferite m
1
, m
2
, legate printr-un fir (fig. 3.54). Daca punem
bilele la egala distanta de axul de rotatie i rotim tija, constatam ca hila dP
masa mai mare m
2
este aruncata la margine, tragind dupa ea i hila de mas<'\
mai mica m
1
In adevar, in reperul legat de tija ::tsupra hilelor actioneaz<l
cenll'ifuge F
1
,= rn
1
w
2
R, 1
1
'-:. :.:. m
2
u/R in sensuri opuse, dar F2 > F,
eeea ce explica deplasarea lor. .
Daca aranjam bilele la distante invers proportionale cu masele: R1/ R2
m
2
jm
1
sau m
1
R
1
= m
2
R
2
, atunci fortele centrifuge sint egale in modul
de sen.suri opuse bile!e ramin in echilibru relativ la tura.tie.
b) 0 alta experienta se face
fixind la maina centrifuga un pahar
bombat umplut cu mercur i apii
colorata (fig. 3.55). In repaus,
mercurul se la fund i apa
deasupra, din cauza de gre-
ut::lte (mercurul avind densitate mai Fig. 3.64. Echilibrul unor bile la ma$ina
mare decit apa). erntrifuga.
103
Fig. 3 .. 55. Echilibrul lichidp)or Ja

Hg
b
rna!? ina
Punind _ in rota tie rapid a
paharul, constatam ca mercurul
urea se ca un
Ia periferia bombata a paharulu;.
iar apa in stratul urmator spre
centru. Aceasta stratificare se
explica cu ajutorul fortelor cen-
trifuge, care sint proportionale cu
ma'Sa cu distanta pina la axa).
Ia fel cum se explica stratificarea
in cazul repausului prin fortele
de greutate.
c) Sa punem pe
trifuga un inel elastic de otel
care poate culisa liber pe axu l
,/r_. vertical de . rota tie (fig. 3.56)
___/ Punind in rotatie inelu]. el se
datorita fortelor centri-
fuge care sint proportionale cu
distanta pina Ia axa de
t'i2. 3.{)6. i Mlorita rotatif:"i inelul Sf' Un astfel de efect explica
turtirea Pamintului Ia poli.
3. Pentru a preintbnpina solicitarea inegaHi a chiar rasturnarea
vagoanelor Ia curbe, ualea ferata este suprainaltata Ia exterioara. La viraj
centripeta este prod usa de (asupra carora se exercita actiunea rotilor ).
-'>
Forta r.entrifuga F c se f'Ompune cu. greutatea G pent.ru a da rezultanta R.
Daeii areasta rezult.anf.a cade perpendicular pe drum. vor fi ega] sol;-
it at f' (fig. 3.:l7).
t'ig. S..'li. La lwla exterioara t".ste suprainaltaUi pentru a preintimpina
solitit.ar..-a inegala a :jinelor ehiar rasturnare-a vagoanelor,
104
l
1
nghiul de inclinare a dn1mulul este dat df'
Fe mv2JR v
2
tg ot =- == -- == -
G mg gR
{3.63)
El nu depinde de masa vehiculului,' ci de viteza
acestuia si de raza de curbura R a drumului.
/la viraje, motoci-
clitii se inclina spre centrul de (de
eurbura) pentru a nu cadea {fig. 3.58):
Fe v2
tg ot = ==-
G gR
adica acelai rezultat ca pentru inclinarea
drumurilor.
Fig. 3.98. La viraje
!?i se inclina spre
centrul de curbura pentru a nu
cad ea.
4. a) Separatorul centrifugal. Pentru a separa rapid particulele in suspen-
sie intr-un Iichid, se aaza vasele Ia maina centrifuga. La turatii mari [forta
centrifuga Fe = mC
2
R este foarte mare _i impinge particulele cu masa mai
mare spre fundul vasului, upde ele se (fig. 3.59). .
b) Usciitorul centrifugal. Separ?-rea hcllldehH' de sohde se face pe baza
aceleiai metode. Corpurile sint aezate intr-un vas cilindric perforat fixat
intr-un vas cilindric mai larg (fig. 3.60). Prin rotirea rapida a vas_ului interior,
liehidul este impins spre exterior, iese prin orificiile peretelui se scurge In
vasul exterior.
Un astfel de uscator este folosit la mainile de spalat. Un aparat asema-
nator servete pentru scoaterea mierii de alhine din faguri.
'ig. 3.5. Sepa1atoru 1 eentrifugal. l<'ig. 3.60. Uscatorul centrifugal.
PROBLEMA REZOLVATA
Pendulul conic. Un corp de dimensiuni neglijabile, suspendat de un punet
printr-un fir de lungime l = 0,40 m, este pus sa descrie 0 circumferinta tntr-un
plan orizontal. Firul de suspensie descrie atunci plnza unui con cu . desrhiderea
2C( = 2 .60 (fig. 3.61)0
105
t'ig. 3.61. Pendulul conic.
Sa se afle perioada de rotatie.
Asupra corpului actioneazA doul forte:
greutatea tensiunea din fir. Rezultanta lor trebuie
sA fie forta centripetl, egalA cu m(l)
8
r, deoarece corpul
are o circulara uniforma. Din para.lelogramul
fortelor se vede ca
F mw
2
r 47t
2
r
tgot=- =----
mg mg - T2g.'
dar r = l sin ot, de unde
"/t
T = 27t v-g- = 0,9 s. (3.64)
Daca eonsideram sistemul de referinta propriu
-+ ->
atunci adaugam forta centrifuga Fe = +mw
2
r !?i
scriem conditia de echilibru relativ.
1NTREBARI. EXRCIJII. PROBL'EME
1. Cum trebuie sa cireule la curbe, daca vremea este umeda (mizga) sau
este polei? De ce?
R: cu viteza redusa (pericol de derapaj datorita fortei centrifuge 9i aderentei
scazute).
.2. Ct- viteza unghiulara !?i ce perioada are o placa de patefon cu turatia n = 33 rot/min?
1
R: w-= 27tn = 1,1 r. 3,5 radjs; T =- = 1,8 s.
n
3: Viteza liniara periferica a discurilor de polizor nu trebuie sa v = 100 mjs.
Ce turatie maxima poate avea un disc de diametru D 20 em?
R: n _v_ = 16 rotjs = 960 rot/min.
nD
4. Sa se afle durata a N = 100 f'Otatii efectuate de o roata cu viteza unghiulara w
4 1t rad/s. ,
21rN ..
R: t =-=50s.
w
5. Care este perioada df rotatiP !?i viteza unghiulara a acelor unui ceasornic?
R: orar T = 12 h, <) 1,45

radjs; minutar T 1 h, w = 1,75 10-:-s radjs;
secundar T 1 min, oo = 0,1.05 radfs.
6. Virful minutarului unui eeasornk dintr-un turn s-a deplasat cu D.s = 15,7 em intr-un
timp b.t = 1 min. Care este lungimea minutaru1ui?
/
R: l = = 1-,50 m.
27t b.t
7. Un automobil se nli!?eil cu viteza v = ?2 km/h :,i are roti cu diametrul D = 60 em.
Care este t'urat.ia rotilor acceleratia normala a punctt3ior periferice ale rotilor?
R: n = vfnD = 10,5 rotjs; an v
2
/R = 1 330 m/s
2
= 136 g.
106
Cu ce viteza tn ce sons ar trebui sa zboare un avion deasupra Ecuatorului pentru
a vedea Soarele
R: v = 2nR/T = 4p0 m/s spre vest.
9. Care ar trebui sf\ fie durata unei zile !]i nopti pentru ca la Ecuator corpurile sa. n-aiba
greutate?
R: T = 2nt/ Rfg = 1 h _25 min.
10. Un autobuz de masa m 10,0 t merge cu viteza v 54 km/h peste un drum (pod)
curbat: a) convex; b) concav, cu raza de curbura R = 100 m. Ce apasare exercita
autobuzul asupra drumului in punctul superior, respectiv eel inferior, al
R: N mg =F mv
2
JR = (98 =F 22,5) kN.
11. Un corp de masa m 5,0 kg (o c<1hlaJ'e eu apa), legat de o sfoara de lungime l
= 1,00 m, este rotit intr-un plan verticaL Care este frecventa minima de rotatie pen-
tru ca sf oar a sa ramina in tinslt- ( apa sa nu curga)? Care va fi tensiunea in sf oar a in
acest caz, dnd corpuJ trece prin punctul inferior?
R: Vmin = _!__ JL
' y-
27t l
0,50 rotjs; T = 2mg = 98 N.
12. Un copil o piatrajcu frecventa v = 120 rot/min intr-un plan vertical, legati'i
de un fir de lungime l 1,0 m. In ce moment trebuie sa lase firulliber pentru ca
piatra sa zboare vertical in sus? Pina lace inaltime se va ridica piatra?
R: cind piatra este la capatul diametrului orizontal cu viteza tn sus;
27t
2
n
2
l
2
h = - = --= 8 0 m.
2g g
13. Cu ce unghi trebuie inclinat drumul la o curba de raza R = 100 m, prevazut pentru
circul;;ttie cu viteza v 54 km/h ?
14. On camion face un viraj de raza R = 100 m eu viteza v = 54 km/h. Care trebuie
sa fie coeficientut-de frecare la alunecare minim dintre anvelope pentru ca
autocamionul sa nu lunece?
R: !lmin = V
2
/Rg = 0,23.
15. La ce distanta maxima de centru poate fi o
moneda pe un disc de patefon care se cu
turatia n =-= 78 rot/min pentru ca moneda sa nu
lunece? Coeficientul de frecare la lunecare !.l = 0,30.
R: Rmax = (J.g/47t
2
n
2
= em.
16. Cu ce turatie minima trebuie rotit un cilindru de
raza r = 1,0 m in jurul axei sale verticale, pentru
ca un 'corp pe peretele interior al cilindrului
sa ramina in repaus rata de cilindru (fig. 3.62)?
Coeficientul de frecare intre corp cilindru
(.1. = 0,25.
R: n, -<= (1/27t)t/ gfw = 1,0 rotfs.
107
i=,
m - N=-mw r
N
mg
"'"
Fig. 3.62. Un corp in echilibru
pe o suprafata in rotatie (pro
blema 16).
3 .6. FORTE ELASTICE ,
3.6.1. Deformiri elastice. Legea lui Hooke. Cind o fortaaetiQ_:Qf:1a:la
unui corp, atunci acesta modifica starea de saUt deformeaziL Vom
analiza cazul eind forteJe produc numa.i deformari asupra corpului cu care

Sa tragem de un fir (tija) dintr-un material (cauciuc, otel,
material plastic). Vom observa ca firul se J;e deformeaza.
fortei inceteaza sint doua
a) deformatia-"nu"
b)
In primul caz deformarile sint permanente ele caracterizeaza materia-
lele nrimite In .aceasta categorie deosehim rnateriale ca: pias-
tilina, plumhul, smoala etc.
in al doilea caz deformarile sint elastice. Majoritatea corpurilor prezinta
ac.easta proprietate numita elasticitate. Corpuri perfect elastice nu exista, '
dar daca fortele care actioneaza asupra lor nu anumite limite, atunci
aeforrnatiile sint considerate elastice ..
EXPERIMENT
Un fir cilindric (de sau cauciuc) de lungime l
0
arie S
0
{aria 'sectiunii
transversale), este suspendat vertical la un capat (fig. 3.63, a). De capatul
inferior se suspenda discuri identice cu masa cunoscuta. Sub gre.uta-
2.11
Fig. 3.63. Alungirea barei este
direct proportional& cu forta
deformatoare :;;i cu lungimea sa
initiala :;;i invers proportionala
cu aria sectiunii transversalP.
tii unui disc lungimea firului devine l (fig.
:3.63, b). Diferenta l- l0 = .6.l se
alungire ahsoluta. Daca suspendam de fir
doua discuri, adica daca duhlam forta de greu-
tate se constata ca alungirea se dubleaza
(fig. 3.63, c). Daca forta de trei, de patru
sau de mai multe ori, se constata ca: alungirea
de numar de ori. Concluzia care
se imp une este :
alungirea este p_ropol:ti()rtf!liJ.fU Jqr__ta defo!-
matoare dl""' F. -
Alegeni acum un fir din material
avind sect.iune dar lungimea initiala
dubla 2l
0
Suspendind un disc ca in figura
3.63, d, se _ poate observa ca in acest caz a1un-
girea este dubHi fata de cazul din figura 3.63, b.
Deci:
alungirea este pro portionala cu I ungimea
ill "'"' /.,.
108
Daca tnlocuim . .firul cilindric de lungime l
0
cu un altul de
din acelai material dar cu aria 28
0
, suspendind de el un disc vom
observa ca alungirea lui devine Al/2 (fig. 3.63, e). Pe aceasta cale- se ajungt
Ia concluzia:
alungirea este invers proportionala cu aria sectiunii transversale a matePia-
lului solicitat Al .......,. _!_
So
Rezultatele pe cale experimentala pot fi puse _sub forma:
ill "-' Fl
0

s.
Daca lungimea initiala 1
0
, aria initiale 8
0
i forta F
care asupra firului vor ramine neschimhate, dar vom experimenta
cu fire din diferite vom alungiri
deci supns solicitMii. Aceste constatari experimentale
pot fi sc:r-ise sub forma: -
ill
1
. !!_!o_ sau .!_ = E M cr EE, (3.65)
E S
0
S
0
1
0
'
unde E este un factor de proportionalitate.
Raportul ..

exercitatiL.p.e .. unitatea
se numete tensi11-_ne $(J,U


alungirea absoluta i lungimea initiala- i numete .alu_ngire rf!.[ll_tivti_
specifica; factorul de tate E este o constanta de
aterial se- modul de. elasticitate longitudina( sau modulu1 lui
Young, se


(3. 65) dtf.lJ!!!!gjrile".r.elatixe..AlJ4"sinL.proJH1rliQ!!l!lfLQ!L ef or-
un material Aceasta dependenta . .reprezintli-
lui Hooke ... LegeaJui Qlege
empirica, ohtinuta experimental, valahila pina valori ale efortului
'unitar, valori materialului solicita( motiv pentru care este,
d(mumita lege de material.
Scriind (3.65) sub
i ohservind ca pentru un fizic (de exemplu: firul din experimentul
nostru, un resort et.c.) putem pune ES
0
fl
0
= k (constant) expresie numita
constanta de elaflticitate (a firului sau a resortului) avem:
= kdl.
Constanta k se masoara In Nfm.
Notind deformarea elastica (alungirea san comprimarea) .6.l cu X obti.
nem, pentru forta care provoaca deformarea, expresia
F = kx. (3.66)
Putem determina pe cale experimentala constanta de elasticitate a. unui
resort elastic, utilizind legea defurmari]or elastice.
109
EXPERIMENT
Din tr-usa de de mecanica, alegem din&n1ometrul etalonat pen.
tru masurarea pina la 1 N i fixam pe marginea lui o hirtie milimetrica
ca in figura 3.64. Pe ea vom masura alungirile. Dinamop}etrul se fixeaza\
apoi, pe un suport aa cum se arata in figura 3.65, iar de cirligul sau se
suspenda cirligp.l pentru discuri crestate, cu ma.se cunoscute. Se introduc pe
el diferite discuri pentru fiecare valoare a masei discului (a greutatii) Sf'
noteaza alungirea resortului. Fiecare determinare permite calculul factoru1ni
k din F = k.6.l, unde F = G = mg.
Se dinamometrul de 1 N cu eel de 2,5 N se repeta determina-
rile. Rezultatele se tree intr-un tabel (km este valoarea medie pentru k):
Dinamometru 1N Dinainometru 2,5 N
Deter-
I 1/!.l
I (N7m)
I
km F G
I
D.l
1 (N%.) I
km
min area (N) '(m) (N/m) (N) (m)
I
+-1-'
I

1---1
Se valori identice pentru fiecare deterrninare? De ce? deter-
_mina eroarea facuta?
. 3.6.2. ,2rQ1>-1. in el apa: ..
egale ca valoare cu deformatoare F orientate in sens aces tor a
3.66). Deci aceste sint de foriD.a:
0
0
Fig. 8.64. Dina.
mometru.
kx.
Fig. 3.65. Dispozitiv experimental
pentru determinarea constantei
elastice.
110
(3.6i)
0
Fig. 8.66. In orice moment.,
forta elastica este egala cu
forta deformatoare tndrep,
ta ta in sens opus ei.
+X
I
IF=O
I
(J'lJJJJJSSJj 0
0 I
_:::.__-l----X
/ I X I
b
F(x)bt:_
1
.. .
I =kx
kx ---
0" I
X . X
Fig. 3.67. Un resort elastic. Forta
exercitata de resort este aratata in
fiecare caz. Corpul aluneca pe o
masa fara freeari.
Fig. 3.68. Graficul dependentei dt
alungire a fqrtei deformatoare, egalr1
de sens opus cu forta elastica.
"
Porta Fe, propor(ionalii cu. orientatii in sens OJ!U-"
.. "'se - ..... ..
, /
1
.. , , I'- ,
Forteie.efa.strce care a par intre regiunile depiasate aie
solicitate sub actiu_J!ea carora ele I'evin la forma Urr exem-
plu de forta elastica este forta care apare"fiitr-un stipus unei
deformari (intindere sau comprimare). Figura 3.67 ilustreaza F care
resortul cu 11l x elastica Fe kx care apare in re-
sort care tinde readuca la forma initiala. Figura 3.68 prezinta grafieul
dependentei de alung1re, 11l x, a fortei deformatoare, egala ca valoare cu
elastica.
PROBLEME REZOLVATE
1. Un ascensor 980 kg, iar cablul srw de aetionare, din otel, are lungimea dt>
25 m Q,800 kg/m. Pornirea se face uniform aecelerat eu aeceleratia de
1,96 m/s
2
Efortul unitar admisibil in cahill Ga este de 11?,60 10
6
Nfm
2
, iar pentn1
otel modulul de elasficitate este E == 1,96 10
11
:K/m
2
. Se cere :a) forta de tractiune
suportati'i de cRblu In pornire; b) sec_t,iunea eablului, p.entnJ a n11 se depa9i
unitar admisibil; c) alungirea cablului datorita fortei de traetiune la porn ire; d) fort.a
elastica care apare in cablu, la pornirea ascensorului, daca sectiunea cablului este n'n
de la punctul b.
Bezolvare. a) Ascensorul cablul au imprenna m = 980 + 25 0,8 =-.:. 1000 kg. Forta
de tractiune la porn ire valoarea:
F = m(g + a.) = 1000 11,?6 = 11 ?60 N.
F F 11 ?60 ,
b) Din relatia Ga = --- rezulta S = = ----- = t0-4 m2 =< 1 cmz.
S Ga. 11 ?60' 10
4
c) Din D./ = Fl se obtine !ll
SE
11 ?60. 25
10
4
19,6. 1010
111
0,015 m 1,.5 em.
SE " . . l t. F SE
d) Din p = k = l rez.u.ltil valcarea forte1 e Ice = l D.l =
= _1o-" 1,9
6

1011
15. 1o.:...a = 11 ?60 N, egaUi cu forta de tractiune exercitatu
25 .
asupra cablului, dar de sens opus acesteia.
2. Doua cabluri metalice de otel cu sectiunile egale S1 S2 = S = 1 cm
2
sint fixate de
cite un zid, iar capetele libere ale lor trebuie prinse impreuna in prelungire. Distanta
dintre ziduri este l 12 m, iar lungimile cablurilor stnt 4 = 6,930 m !?i l 2 = 5,065 m.
Lungimea totala a cablurilor fiind mai mica dectt distanta dintre ziduri, cablurile tre-
buie intinse bine, pentru a se putea prinde intre ele. eli efortul unitar admi-
sibilla intindere aa 11?,6 10
6
N/m
2
ca modulul de elasticitate al cablurilor
E = 2,1 1011 Nfm2 se cer: a) tensiunile din cabluri; bf este posibila prinderea cablu-
rilor fara ca aces tea s}i se rupa?
Rezolvare. a) Dupa prinderea capetelor cablurilor tensiunile care apar au
valoare:
T
1
= T2 = T.
Suma alungirilor celor doua cabluri trebuie sa fie egala cu dist:anta dintre capetele
care trebn ie unite :
D.l =

+

=- I - (1
1
. + 1
2
) = 12 - 11,995 = tl,Oo:) m.
Dar: t:J _ T1l 1 _ _ Tl1 si M
2
= T
2
l
2
= Tl
2

1
- ES
1
- ES ES
2
ES
A vem a cum: D..l = T (l
1
+ 12) si de aici rezulta:
ES
T- ES b.l - 10-" . = 8 753 N.
- ll ,_ l2 - 11,99ft
b) Eforturilf' unitare .in cabluri sint.:
T 8 753
a
2
= - = ---- = 87,53 10
6
'K/m
2

s to-
4
Pentru d'l a
1
= a
2
< aa rezulti'i eele dona cabluri pot fi intinse 1ara Pa ele sa S<'
rupa.
iNTREBARI. EXERCifll. PROBLEM
1. Care este diferenta intre forta exprimatii prin legea lui Hooke i forta elastica?
0 bara de otel cilindrica cu lungimea lo:19,8 m s-a alungit datoritii. unei forte de in-
tindere F = 98 N cu b.l 0,455 mm. Sa se calculeze raza barei. Se modulul de
elasticitate al otelului B = 1,96 10
11
N/m
2

R: R
0
= = 0,26 t0-
2
m.
V 1r:B M
3. Pentru a masura moduiul lui Young, se suspenda un corp cu greutatea G = 4 410 N
de un fir de otel cu lungimea l
0
= 5 em sectiunea S0 = 0,0625 cm
2
; se di
alungirea absoluta a firului este b.l = 0,18 em. Sa se ealeuleze: efortul umtar a,
alungirea relativa e: modulul de elasticitate E al firului de otel.
G D..l a 11 N/ 2
R: o = = 7 056. 10
5
N/m
2
; e: = - = 0,0036; E = -( = 1,96 10 ' m.
S
0
lo
112
4. Sa se calculeze alungirea unei bare de otel de seetiune patrata de iungime 1
0
= 20 m
sub efectul propriei greutati. Densitatea barei este p 7,85 10
3
kg/m
3
E
= 2,1 10
11
N/m
2
Se eonsidera g :::=:: 10 m/s
2

1
R: M = - . pg18 7,85 . to-s m.
2E
5. Un cablu de otel are lungimea 1
0
=20 m 9i este format din tmpletirea aN= 70 fire de otel.
Cu cablul de acest profil se ridica un corp cu masa m .== 904 kg. ca alungirea
cablului a fost b.l = 15 mm E 2,15 10
11
N/m
2
, g 10 m/s
2
, sa se calculeze:
a) diametrul unui fir de otel;
b) efortul in cablu.
R: a) d
0
---
0
= 1 mm; b) = E - = 15 10
7
N/m
2

V
4 mgl- F til
N1r:E til ... S0 lo
6. Un corp de masa m = 510 kg este deplasat pe un plan orizontal cu ajutorul unui cablu
paralel cu directia planului. Cablul are lungimea l
0
, sectiunea S0 = 16 cm
2
!?i
modulul de elasticitate E 2,15 10
11
N/m
2
Considertnd g = 10 m/s
2
coeficientul
de frecare la alunecarea a corpului pe plan t.t. = 0,215, sa se calculeze:
a) raportul alungirilor cablului in cazul deplasarii a corpului in cazul depla-
sarii uniform accelerate cu acceleratia a = 2,5 mjs
2
;
b) alungirile relative tn cele doua cazuri de deplasare.
R: a) = __ f.l3._ 0 46;
tila a + 10
3.7. LEGEA ATRACTIEI UNIVERSALE A LUI NEWTON.
CfMPUL GRAVITATIONAL
3.7.1. Legea atracjiei universale a lui Newton. Proprietatea unui corp de
a cadea catre Pamint, greutatea sa, a fost privita ca o proprietate inerenta
tuturor corpurilor pina in secolul al XVII-lea. Newton este acela care a afirmat
ca greutatea unui corp trebuie privita o forta de dintre Pamint
acel corp.
corpurilor cereti, in particular cea a planetelor i a Soarelui, era
pe vremea lui Newton un subiect de mare interes. Legile micarilor acestor
corpuri erau considerate ca fiind cu totul diferite de cele ale micarii corpu-
rilor de pe Pamint. Newton a considerat ca aceeai a
atrage un corp (de exemplu un mar) catre Pamint, ar putea atrage de asemenea
i Luna-catrePamint, altfel ea s-ar rnica pe o traiectorie rectilinie i nli pe Ullfl
(aproape) circulara.
Datorita anestei de apare o centripeta car:e
poate fi calculata tiind perioada de de T = 28 zile i raza orhitei
pe care se midi Luna in jurul Pamintului, RpL = 380 000 km. Din expresia
centripete se
a L = 41t
2
!!J>.f. = 2 7 10-
3
m/s
2

T2 '
113
8 - Fizica cl. a IX-a
a=cJR
Pamlnt
Aceasta valoare, aL = 2, 7 10-s m/s
2
, este dP
aproximativ 3 600 ori rnai mica decit g, adica
, 9,8 I 2
a L = 3 600 = 3 600 m
8

Newton a explicat aceasta ha-
zindu-se pe ideea ca unui -corp in
cadere este invers cu patratul
distantei sale pina la 1/ R
2
Conside-
rind masa Pamintului concentrata in centrul
sau, un corp cB;re cade la Pamintului
se afla la o de o raza terestra, R P
6 400 krn de centrul efectiv de Dar
Luna se afla la 380 000 ij:m dis-
Fig. 3.69. Luna un corp de la (RpL) de Pamint. Patratul ra,portului
suprafata Pammtului sint atrase
spre centrul Pamintului. acestor
(
Rp )2 _ _(6 __ _
Rp (380 000)
2
3 600
este in concordanta cu raportul aLfg.
. (
exercitate asupra Lunii asupra corpului de la Pamin-
tului depind de masa Lunii respectiv de masa corpului pre cum de rna sa
Pamintului. Newton a presupus ca forta de atractie
depinde atit de masele corpurilor oare se atrag cit de inversul patratului
dintre ele. Mai rnult, el a considerat ca toate corpurile. din Univers,
indiferent unde s-ar afla ele, exercita o forta de
({jg. 3.69) unele asupra altora.
h j,
' i
,,I
\/ i Fof1a dintre doua corpuri cu masele m
1
m
2
considerate
:\ ' punctiforme fatA de distanta dintre ele, situate la o distantA r unul lata
I \de altul, este o de care de-a lungulliniei ce
''frpurile are valoarea:
F = K
r2
(3.653)
unde K este o constanta universala avind valoare pentru orice perecho
de corpuri din Univers.
(3.68) exprima legea atractiei uniPersa(e.
0 b s e r v apt i i. Fortele- dintre doua rorpuri
..---
.. . .C.orpul de masa m1 exercita, asupra eorpului
lde masa m2, F
12
, avind data de dreapta care cele dona
jeorpuri sensul cum se arata in figura 3. 70. La sau corpul de masa

1
m2 exercita, asupra corpului de masa m
1
, o forya F
21
egala 1n valoare cu F
12
,
cu aceasta dar sensul opus.
114
(3.68) exprima valoarea
de atracyie din-
tre doua corpuri punctiforme. Pentru
corpuri ca Pamintul, Luna, Soarele
etc. se va presupune ca intreaga
masa este concentrata in centrele
lor de masa.

I
Fig. 3.70. Fortele gravitationale dintre douil
Lege.a atrac+iei universale i.m- corpuri sint forte de atractie constituie o
. Y pereehe actiune-reactiune.
plica ideea ca
dintre doua corpuri este independenta de prezenya altor corpuri sau de
proprietatile spayiului dintre ele.
Constanta K poate fi determinata pe cale experimentala. Pentru aceasta trebuie
masurata forta de atractie dintre doua corpuri de mase cunoscute. Prima masuratoare
de acest fel a fost facuta de Cavendish in 1798. Astazi, pentru constanta atractiei uni-
versale, este. acceptata valoarea

N f
Constanta K determ.mata cu aJutorul balantei de torsiune care este re
11
re-
umtata in figura 3.?1.
De capetele unei tije rigide de lungime l sint fixate doua sfere mici, fiecare
de masa m(50 g). Tija prevazuta cu cele doua sfere este suspendata, printr-un fir vertical
foarte fin din euart, astfelinelt axa ei sa fie orizontala. Doua sfere mari, fiecare de masa
M(50 kg) sint situate in vecinatatea capetelor tijei determina, datorita atractiei gravita-
tionale, ribucirea firului de cuart. Masurind pe scala unghiul cu care s-a rasucit firul, se
poate calcula valoarea fortei de atractie dintre sfere, pentru ca aceasta forta este propor-
_tionala cu unghiul de rasucire a firului, Fl = constanta a:.

q_, de cuor)
> sursa de
lumina
Fig. 8.71. Balanta lui cavendish folosita peutru
determinarea constantei K.
115
I>in:
daca m1 = m2 = 1 kg, iar r = 1 m se K = F. Adica:
Constanta atrac1iei universale K este numeric egala exprimata
in newtoni eierCittrfiiire-aoua corpuri punctiforme avind fiecare masa
' . ... ,-,,-o, .,, ' "'-c-.,,, "''''
de l .. kg i fiind situate .. .. -
corp uri punctiforme, cu masa de un kilogram fiecare,
aflate la un metru departare unul de altul se atrag cu o egala cu
6673- 10-
11
N ceea ce reprezinta aproximativ_!_ 10-
9
Nl Acum se poate
' 15
de ce de dintre doua corpuri afiate la Pa--
mintului nu poate fi observata direct. In timp ce doua corpuri CJI masa de
cite 1.1-n kilogram fiecare, aflate la un metru departare unul de altul, se
atrag cu o forta de F - _! 10-
9
N, fiecare dintre ele este atras de Pamint
., 15
cu o de F' = 9,8 N, deci o de 147 10
9
ori mai mare decit"
mare pe care Pamintul o exercita asupra tuturor
corpurilor de la sa se datorete masei mari a Pamintului.
Stiind valoarea lui K putem determina masa Pamintului. Sa -consideram Pa-
de masa .1.ll, i un forp de pe sa cu masa m. Forta de H.t !'He-
tie gravitationala
1
este data atit de legea a II-a a dinamicii F = mg cit de
relatia F = de unde rezulta:
Rp
M
_ = (9,8 mjs2) (6,37 10
6
m)
2
S,9
7
. 1024 kg.
P - K 6,67 10-
11
N m
2
/kg
2
Din mg
0
= K rezulta valoarea la
Rp
prafata Pamintului, go
K
Mp
are valoarea g = -.
,.z.
K Mp care la distant a r. de centrul Pamtntului
y
(3.69)
3. 7 .2. Cimpul Din capitol ell:! anterioare se ca_
inseamna actiunea unui corp asupra altui corp. Actiunile, fortele, . care se
exercita intre corp uri presupun fie un contact direct .intre corp uri, fie leg a-
turi materiale (tije, sfori, ine) prin care ele actioneaza unele asupra altora.
In cazul gravitationale, pare sa fie deosebita. De aceea
vorbit la inceput despre atractia gravitationala ca despre o iorta care actio-
neaza instantaneu la distanta fara intermediul unei legaturi materiale in-
tre corpuri.
Cel care a formulat ideea ca in cazul este vorba de un efect
eare se transmite din aproape aproape, de la un punct din la altul,
a fost Faraday.
116
Astazi se considera ca corp modifica proprietatile __
tiullii inconjurator, hi aa fel incit in acest unui
caracteristica particulara masa, masa grea sau
Cu alte ca:Nfexista un corp de masa data
unei ... uorpului 'IlU se
manifesta. In regiune se manifest a uri. sistern fizic_ numit -ciinp gravi-
talional sau cfmp gravific.
Cimpul_ de existenta
aproape a dintre-
corpuri. c-i-orfce- privit ca -o
sursa,- uii-izvor, _Q!ffiJL_grS!yitg.tionaL
lYe exemplu; fie Pamintul o sursa de cimp izolata de alte
surse (Luna, Soare, planete). Daca in vecinatatea Pamintului este adus un
corp de masa m Mp, denumit corp de proba, atunci asupra lui se va
exercita o forta de F pe razei Pamintului (presupus sferic)
care trece prin acel punct (fig. 3. 72). Valoarea acestei este:
F = KmMp,
r2
uncle r este dintre centrul Pamintului corpul de proba, M p masa
Pamintului, m masa corpului de proba.
Raportul
F -
-= r, (3. 70)
defineste marimea fizica numita intensitatea_ c_lmpului ..duft_de
__I_
Di _ _n
d efinitia data intensita Fi cl.mpului.<gLi.U:ita:t-ionaL.rez.ult.!L_'
. ' '
r = !!__ = K !I.E. (3. 70')
m r
2
Deci marimea r nu depinde de corpul de proba, ea depinde numai de
sursa gravifica (M p) i locul (r) ! n care se analize!iza cimpul gravitational.
Comparind relaHile (3.69) i (6. 70') se })()ateeonstata egalitatea valorile
rriarimilor r i g (acceleratia gravitationala).-- din (3.70) s-e
r m -- _____ ,__.._, -o
\

./

'\
!
I /
/
r(r)=Q(r)

r
I
/
'
/
1
\
"
,,
\
Fig. 3.73. Un clmp grayitational radial,
genera t de un corp sf eric omogen
vectorii intensitate acestui
dmp.
, I
\ I
\ I
' "-..
\/
I
\
I
Ffg. 3.74. Reprez.entarea unui ctmp
gravitational prin I inii de ctmp.
prezenta (fig. 3. 73). i' un eJmp de
el -.;t!l: __ Cimpul gravitational
de- a masei unui_Qg:r.p __este i un exemplu de c{mjl''
____ ..

.. .. :va;i-

Cin1pul gravitational, ca orice cimp fizic de altfeh fi reprezentat
l
. i prin linil de cimp: Liniile de cill1P sint linii a caror tangenta coincide in
cu directia '\Tectorului intensitate a-CimpuiuT
un corp sferic omogen I{niile de dmp arata caJnJigura 3.74 ..oincid
cu directllle razelor care pofnesc din centrul sur12ei de cimp; un
cimp este un clmp radial sau central.
,. .
Masuratori efectuate la distante mari (de ordinul 10
2
- 10
4
km), cu
ajutorul satelitilor artificiali, au dus la
pul sau gravitational este un radial.
cerceta.t, cimpul gravitational al Pamintului in
imediata sa vecinatate, in regiuni de mica intindere, de exemplu intr-o sala
de clasa sau de laborator' at unci se poa.te constata ca in puncte diferite
....,.. .
ale spatiului investigat r aceeai valoare, iar directiile vectorilor inten-
sitate sint pa,ralele._ Mde regiuni eimpul Pamin:-
t ului poat c fi desuis prin linii de cimp
cfrrl:pului avind aproximativ valoare in to!}te punctele (fig: 3:75) .. Un
astfel mp se clmp uniform. .. . . ' .
1n cazul unui sistem de .. intensitatea cimpului intr-un
punct este surna vectoria.la a .. prod use
d.e fiecare sursa in punctul considerat (fig. 3.76}.
118
i
j
I
I
Fig. 3.76. Ctmp gravitational uniform. Fig-. :l.76. Intensitatea dmpului gravi-
tn ional prod us de doua corpuri (dona
surse gravifice) este suma vectorialtt
a intrnsitap!or cimpurilor gravifict
prorlusP de fif>care corp (sursa) in partP.
3.8. MASA GRAVIFICA. RELATIA DINTRE MASA GRAVIFICA
MASA INERTIALA. SATELITII ARTIFICIAL! Y\}1-*"
3.8.1. Masa gravifica. Relatia dintre masa gravifica masa inertia.Ui.. in capitolul II
....,..
paragraful 2.3.1 s-a aratat caIn ecuapa (2.5), F = ma, masa apare in calitate demasurii
a 1ntr-adeviir daca incercam sit impingem un corp aflat in repaus pe
suprafatii oriz-ontal&, fara frecari, constat&m di este necesarA o anumit& forta pentru a-1
pune tn mi9care. Aici se manifesta inertia corpului, gravitatia nu se manifesta. Experi-
mentul se poate face intr-un spatiu lipsit de gravitatie (stare de imponderabilitate).

tn acest caz Q9:rpttll1i arfinecesara F = ma, deci masa
m este niaEa - ---
1n cele ce lirmeaza "r?m ari1ta di te terioara in
de asemenea este implicata De exemplu, pentru a tine -un corp repaus
deasupra PAmintului este necesarc1 o
mi9care accelerata. Forta care tine corpul este egala ca- cu "forta
<!e atractie gravitationala dintre er i Paniint. tn aceasta sihiitieinei'Fa'nu "'To-aacnrcr
un rol; aici impo:rtan,ta proprietatea corpurilor 'materiale' de-a fi alras"e"<IeaTfe. corpuri,
curii"ar ..li -Pamintul. Forta de atraetie gravitational& este: , ..
F K mgMp
-- R1:> ,

unde mg este masa grea a
__
Sint masele (masa gravitational&) 4i m
corp . identiee?
QQl'I>.!!r.LA ll. _ .. !Jl
mgB .. _earora
actioneaza un al treilea corp C cu masa
mgc corpul C la egala r_
-celelalte doua (fig ... 3.?7): Forta gray!tfl.tionala
exereitata asupra lui' A. de catre C este.
m m
Ji' = /( gA gC
.4C r2
119
Fig. 3.77. Fottele exercitate de un
corp C asupra a doua corpuri A
9i B aflate la egala distanta de C.
forta gravitationala en care C actioneaza asupra lui B este:
Raportul dintre fortele exercitate asupra lui A B de dHre corpul
C este egal cu raportul maselor lor gravitationale:
FAc mgA

FBc mgB
Daca eel de-al treilea corp C'esfe atunci F Ac Fnc sint ceea ce numim
greutaple corpurilor A B , in cimpt gravific al I_>amintului. A vern deci:
, ,fA = mnA.) .
'fiB maB
legea atractiei universale impiic[ faptul di greutatile diferitelor corpuri,
in loc pe suprafata Pamintului sint exact proportionale cu masele lor gravitationale.
Sa masuram masele inerte mB ale corpurilor A .f3 pe o cale oarecare (de exem-
plu prin metoda ciocnirilor). Sa lasam apoi aceste corpuri sa cada spre Pamint dintr-un
anumit loc sa masuram acceleratiile lor. Se afla experimental, ca obiecte,
corp'uri,- cu mase inertiale dlferite cad cu acceleratie g datorita atractiei
gravitationale terestre. Dar fortele de atractie gravitationale exercitate asupra corpurilor
reprezinta chiar greutatile lor, astfelincit din legea a doua a dinamicii obtinem:
GA= mA g Gn = mB g
sau GA mA
-=--
GB mB
-Deci greutatile corpurilor in loc de pe Pamint sint de asemenea exact proportionale
cu masele lor inerte.
Madar mas a inerta si11t E':.?PorJiQnlJle intre eJe. As tazi
se este echivalenta cu masa gravitationala. -
ln anul 1909 Eotvos a construit un aparat care putea detec.ta o diferenta de 5 10-9
in valoarea fortei gravitaponale. El a aflat ca masele inerte egale sufera totdeauna forte
gravitationale egale in limitele preciziei aparatului sau.
ln fizica clasica, newtoniana, echivalenta dintre masa gravitationala masa inert.l
a fost considerata ca o coincidenta remarcabila fara vreo semtrificatie mai adinca. ln
fizica moderna, insa, echivalenta masei grele a masei inertiale este considerata un fapt
fundamental care duce !a o intelegere mai profunda a gravitatiei.
3.8.2. Sateli*ii artiflciali. un punct A sitnat)n chnpul gravitational
al Pamintului Ia distanta r de c'(mtru1 acestu1a (fig. 3. 78). Un corp de masa m Iasat
I
/
I
/
/
/
A v ,,.A
-- T
h . (C1}\ "{C2J/'xM _
.. \ \ v
. \. \ -";::
<>)r.=mg \
71 .. : ':a2 \
. ... \
120
Fig. 3.78. Exista o valoare
a vitezei cu care un corp
lansa.t din A se deplaseaza
pe o traiectorie ce !neon-
jura Pamintul devenind
satelit artificial.
liber tn punctul se va dupa. directia razei r, adica. dupa linia de cimp, vn

(<:"tdra in punctul L, dt> lasuprafata Pamiritului. Daca in punetul A corpul are o viteza v
perpendicular pe d.irectia inte_nsitJHJLc:hnpului gravitational r din acei punct.
atunci else descriind o traiectorie curba care nu mai coincide cu directia Iiniei dt
-+
eimp. Pentru o anumita viteza v
1
a corpului, acesta se va deplasa pe curba C
1

va ajunge pe PAmint ln punctul B
1
Pentru o alta. viteza v
2
> v
1
corpul &e va deplasa
-+
pe o curba C
2
va ajunge in B
2
Se observa., ea pe masura. ce viteza v corpul
ajunge pe Pamint intr-un' punct din ce in ce mai departat de B. lnseamna ca poate
4
sa existe o astfel de valoare a vitezei v pentru care corpul nu mai ajunge pe -Pa.mint
ci descrie o circulara in jurul Pamintului. Un astfel de corp se salelit
artificial al Pamtntului.
Cind satelitul descrie o circulara in jurul Pamtntului, in fiecare punet al
-+
traiectoriei, directia 'vectorului viteza v este perpendiculara. pe directia intensitatii
dmpului gravitational radial. Acceleratia satelituluia := v
2
fr. este iinprimata
de {9rta gravitationala a Pamtntului, F mr. Din legea a doua a dinamicfC avem:
T,nv2 va
F = ma = mr, de unde rezulta = r(r).
r . r
Deci pentru a descrie o traiectorie de raza r viteza satelitnlui trebuie sa ajunga la
valoarea:
v = Vrr(r), (3.71)
unde r(r) este dmpului gravitational 1n punctele corespunzatoare traiee-
tor1ei satelitului. Ea este numeric egala cu valoarea g a acceleratiei gravitaponale din
acel loc r{r) = g(r).
Un satelit artificial al Pamintului care are traiectoria tn imediata vecinatate a
trebuie sa viteza Vo = ."'
7
R . g"o = 7 '9. kmjs, unde R = 64()6Im este
raza g
0
= 9,8 m/s'r este aeceleratia .
.tului. Valoarea Vo = 7,9 km/s se prima fJitezd cosmic(f" este
... i. .,
-- Daca satelitul se afla la distanta r = R + h de centrul Pamintului din
tnlo_cuind in exprcsia lui v se obtine:
v = R1/R
Pelt t ru ea t.raiectoria satelitului sa fie relati,r stahilrt este neeesar ea asupra lui
sa nu se 0xereite forte de frecare cu aerul (forte perturbat.oare) motiv peutru care alti
tudin(a h la care se plaseaza un sa tel it este mare, de ordinul a 10
2
km, aculo unde rarefierea
aerului este pronuntata. (mare),
121
X
PROBLEMA REZOLATA
lntr-o sfera masivit. de. masil m
1
de raza R se".
practica o cavitate sferica de raza R/2 care este
tangentii Ia suprafata sferei masive.
Fig. 3.79. La problema rezolvata.
Sa se exprime f9rta gravitatrionala dintre sfera
unpunct material m2 aflat la distanta x(x R)
de centrul sferei masive pe directia care
centrul sferei cu centrul caviU1Jii.
Rezolpare. Deoarece in enunt se f:pecifica
x > R vom considera aUt sfera cit ljli cavitatea sferica drept puncte situate
in centrele sferelor.
Distingem doua cazuri:
a) punctul material se afla de aceealjli parte cu cavitatea (fig. 3.79). ln acest caz
fOTtele de interactie stnt F
1
, F2 iar rezultanta lor este:
F
Km1m2 7x
2
- 8xR + 2R
2

8 x
2
(x - R/2)
2
b) punctul material se afla in partea opusa ravit11tii.
Avem in acest caz:
mimz
----'::.__;::'-- tnloruind 1n (1') avem:
8 {x +% r
lNTRt.BARI. EXERCITII. PROBLEM
(1)
(1')
1. Considerind Pam1ntul Luna doua corpuri punctiforme, explicati cum variazit. greu-
tatea unui cosmonaut tntr-o calatorie de Ia Pit.mint la Luna.
2. Explicati de ce toate corpurile cad la fel de repede in vid cu toate 'ca. forta de atracf.ie
gravitationala este proportionala cu masa lor.
3. Undeva. intr-un punct de pe suprafata Pamintului se a:;aza un tun Se poate lansa
un satelit artificial al Pamintului folosind acest (Se neglijeaza dificultatile tehnice
frecarile cu aerul.)
4:. Se confectioneaza un proiectil suficient de mare ca sa incapa in el oameni materiale.
Proiectilul este lansat in vid dintr-un tun special. Pasagerii afirma ca 'Ia un moment
dat au incetat sa mai simta atractia gravitationala. Cind a fost posibil acest lucru?
R: tot timpul {din momentul parasirii bmului pina la atingerea Pamintului).
122
5. Un corp cu masa m
1
= 800 kg se afla la distanta r = 0,25 m de un alt corp cu masa
m
2
= 600 kg. Sa se calculeze intensitatea ctmpului gravitational tntr-un punct situat
la r
1
= 0,20 m de m
1
ljli la distanta r 2 = 0,15 m de m2
V
2 2 K m1 K mz
R: r = r 1 + r2 + 2 r lr 2 cos a. , r 1 =
2
, r z = -
2
,
rt r2
cos a.= o, r = 2,2 . 1o-a N/kg.
6. Cunosctnd ca distanta dintre Pamtnt l?i Luna este d = 3S4 10
3
km !?i camp= 81 mL,
sa se afle la ce distanta de centrul Lunii cimpul gravitational rezultant este nul.
R: x = d = !!:... = 38,4 10
3
km.
1 + V mp/mL 10
7. Doua corpuri sferice cere!?ti au raportul razelor 1/2 iar raportul acceleratiilor gravita-
. tionale 3/2. ca valoarea masei primului corp este M
1
se cere sa se determine
masa M
2

8. ca raza Soarelui este, R !?i densitatea medie a materiei solare este ps, sa se deter-
mine distanta Pamtnt-Soare, daca perioada de rotatie a Pamtntului tn jurul Soarelui
este T.
R: da = rz.
3n
9. De pe o planeta cu raza R = 1/8 din 'raza Pamtntului, trebuie lansat un satelit
artificial pe o orbita circulara la inaltimea h = 600 km. ca masa planetei
este m = 8 10
21
kg sa se calculeze: a) viteza tangentiala care trebuie imprimata sate-
litului; b) viteza unghiulara c) perioada lui de rota tie.
R: v = V 1t: h"' 0,6 km/s; "'= R : h"" 0,75 10-' radfs; T =
2
: ""8 320 s.
4
ENERGIA MECANICA A PUNCTULUI MATERIAL Sl A

SlSTEMULUI DE PUNCTE MATER[ALE
4.1. LUCRUL MECANJC EFECTUAT LA MI$CAREA PUNCTULUI MATERIAL
lNTR- UN ClM P DE FORTE
4.1.1. Notiunea de lueru mecanic. In activit.atea sa fizica, omul intrebuin-
teaza fie propria sa forta musculara, fie aceea a animalelor de munca sau a
cu scopul de a pune in o unealta, un vehicul prin invinge-
rea unei alte forte, care se opune micarii, sau inertiei:
Astfel, un muncitor actioneaza asupra unui carucior deplasindu-1
"""*
(fig.4.1.). Forta F cu care actioneaza muncitorul asigura deplasarea
caruciorului invingind forta de frecare.
in toate procesele in care se transmite micarea de la un corp la alt corp,
un rol e_sential il joaca o marime fizica numita lucru mecanic.
Masura lucrului mecanic este legata de notiunea de forta de deplasarea
pp.nctului de aplicatie al fortei.
Se spune ca o forta efectueaza lucru mecanic cind aceasta actionind asu-
pra unui corp ii deplaseaza punctul de, apficatie pe o anumita distanta.
4.1.2. Lucrul mecanic al nnei forte constante al carei punct de aplicaf.ie
deplaseaza pe suportul sau. Un corp ale carui deplasari in spatiu sint lirni-
f.;ig. 4.1. t:n om deplaseaza un dirucior pe un drum orizontal. Lucrul meeanic
.
dectuat in timpul atestei deplasari este determinat de de tractiune F
de deplasarea pwnctulu i aplicatie al acesteia pe distanta d.
124
Fig. 4.2. Lucrul mecanic efedua t
-+
de forta F, pentru o depl:1sare d
a punctului sau de 8plicatie
pe suportul sau este: L = Fd.
tate de catre alte corp uri de care este legat sau cu care este in contact,. se
corp supus la legaturi sau neliher. Exemple: o fixaifin bala-
male, o lustra printr-o tija de tavan, un vagon de tren care. se
pe ine.
Un corp care nu este legat de alte corpuri i care se poate deplasa in orice
directie din spatiu se numete corp liber. Exemple: tin halon care in
aer, un elicopter in timpul zborului.
Sa consideram un corp liber asimilat cu un punct material, care este
-+
attionat de o constanta F i care il deplaseaza pe distanta d intre doua
puncte A i B, de coordonate xi i x
2
. Corpul fiind liher se Q.eplaseaza pe
directia i in sensul (fig. 4.2 ).

lucrul mecanic al U7Jei ZJ,nei forte l1:_l
'}:pliqa#e se deplaseazii pedistan{a.d, indirecJ.ia $iJn, sensul fortei, este cu
produsul dintre marimea imdJ:imea depl:amrtt: - --
L=Fd,
(4.1)
uncle d = x
2
- x
1
. este dintre punctele A i B, intre care se depla-
seaza punctul de aplicatie al fortei.
F'o!'tr1 eare pwduce se munete forta mutoare, iar fare se
opune micarii se numete forta rezistenta. Lucrul mecanic al motoare
se nume.te lucru mecanic motor, iar eel al fortei rezistente se lucru
mecanic rezistent.
Lucrul mecanic definit prin relatia (4.1)- se poate calcula i printro
-+
grafica. Reprezentam grafic varia.tia F in functie de
F f(x), intr-un sistem de coordonate FOx. F, fiind constanta intre
xi i x2 graficul functiei f(i) este o dreapta paralela ou axa Ox (fig. 4.3). Pro-
d usul F ( x
2
- xi) = F d, reprezinta
aria suprafetei limitata de curha
F = f(x) de axa Ox i de segmen-
tele perpendiculare pe aXB: 0 x in
punctele A(xi, 0) i B(x
2
, 0). Acest
produs este egal cu lucrul :me-
canic efectuat de pe dis-
tanta AB.
Aceasta metoda de aflare a
lucrului mecanic este valabila i
in cazul in care forta F nu este
constanta.
-- (N)
F
x(m)
0
Fig. 4.3. Lucrul mecanic efectuat de forta con-
-+
stanta F pe distanta d = x
2
- x
1
este egal ell
aria sup1afetei ha!;iurate.
125
y
I.
---;,
/I
, ...

Fx
X

-+ .
Fig. 4.4. Lucrul mecanic al fortei F, a carei directie este oblica tn raport
cu directia deplasarii, este egal cu produsul dintre componenta pe
directia deplasarii marimea deplasarii: L == Fd cos
Daca in relatia (4.1) se ia F 1 N i d = 1 m se ohtine unitatea de lucru
mecanic in SI, numita joule (J):
1 joule = 1 newton X 1 metru.
Un joule este lucrul mecanic efectuat de o forta de 1 newton al carei punct
de aplicafie se deplaseaza cu un metru pe suportul forfei ,i in sensul fortei.
4.1.3. Luerul meeanic al unei forte eonstante a earei direetie face un ungbi
eu direefia deplasarii. Sa consideram un corp, asimilat cu un punct material,_
supus Ja legaturi, care se poate deplasa pe directia Ox, sub actiunea une1
-+
forte F, a carei directie face unghiul oc cu directia Ox.
-+
Pentru calculullucrului mecanic al fortei F, se poate folosi, i in acest caz,
relatia (4.1).
-+ .
descompune forta F in doua componente, dupa directiile perpendicu-
lare Ox i Oy (fig. 4.4):
(4.2)
Lucrul mecanic al componentei F y este zero deoarece ea nu produce nici
o deplasare pe directia Oy.
Corpul se deplaseaza pe distanta d, intre ptmctele A i B de abscise x
1
i x
2
.sub actiunea componentei F x Lucrul mecanic produs de aceasta compo-
nenta este:
L = Fxd .. Fd cos oc, (4.3)
-+
naca unghiul oc este ascutit (fig. 4.5, a), forta. F contrihuie la deplasarea
punctului material, aceasta este o forta motoare i .efectueaza un lucru meca-
nic motor; cos oc > 0 deci L = Fd cos oc > 0; pentru oc = 0, L = Fd i pentru
oc = 3.., L = 0.
2
126
....
F

Li

..
F



..
(} A fX>D lJ %
0 fx <IJ
A B .X
0
/;
Fit!. !.5. Clnd forta F face un unghi < rt cu direetia deplasarii, Pfeetunaz:'i
. 2 '
. L. 1t :l x
un lucru mecamc motoe, > u; pentru- < ct. < - rt or\'a e ec ueaz.t.t
' 2 2
un lucru mec:anic rezistent, L < 0.
Daca unghiul < IX <
3
7t 4.5, b), forta F se opune deplas'arii.
2 2
....
F este o forta rezistenta efectueaza un lucru mecanic rezistent; in acest
eaz cos IX< 0, deci L = Fd cos oc < 0; pentru oc = 7t, L = -Fd.
EXEMPLE
1. Un om pune 1n pe o suprafata orizontala, un corp cu masa m = 20 kg, actio:
nlnd asupra lui cu o forta F = 50 N, a carei directie face cu orizontala un ungh1
ex = 3?
0
{cos 37o = 0,8). Actiunea omului asupra corpului dureaza 3 secunde. Neglijind
fortele de frecare, sa se calculeze lucrul mecanic efeetuat de om asupra corpului. ..
Rezolvare. a) Calculul deplasarii corpului. Vom calcula mai intii aeceleratia eorpultu .
aplicind relatia fundamentala a dinamieii (fig. 4.6):
-+ -+ -+ -+
N + mg +F = ma.
Proiecttnd relatia (4.4) pe directia deplas:'irii (pe directia Ox), obtinem:
de unde:
F x = F cos ex = ma,
a = 50 N. 0,8 c= 2 mfs2.
20 kg
tn 3 secunde, corpul s-a deplasat pe distanta
1 1
d = v
0
t + - at
2
= - 2 9 9 m; v0 = 0.
2 2
b) Calculul lucrului mecanic. Calculam lucrul
mecanic aplicind relatia (4.3):
L = Fd cos .= 50 9 0,8 = 360 J.
2. Un copil trage o sanie de masa m = 4 kg,
-+
cu o forta F care face cu directia depla-
s:\.rii un unghi ex, impr1mtndu-i o acceleratie
3 m/s
2
.
127
y
0
mg
Fig. 4.6. La exemplul 1.
X
\.,
X
"'!!
Daca forta de frecare dintre sanie
zapada este Fr = 5 N, ce lucrul mecani1
a efectuat copilul asupra saniei, pe dis-
tanta d = 4 m?
Rezolvare. a) Calculul forJei care produce
lucrul mecanic. Forta F x = F cos (X, care
produee lucrul mecanic o determinam
:lplictnd relatia fundamentala a dinamicii,
la saniei {fig. 4.?):
f'lg. 4.7. La e:xemplnl 2 ..
- - - - - Ft + N + F + mg = ma. (4.5)
ProieeUnd relatia (4.5) pe directia dPplasarii, adica pe directia Ox, obtinem:
- F r + F cos or. = ma; F cos or. = ma + F t
b) Calculullucrului mecam:c. Lucrul produs de forta F este dat de relatia:
L = (Fr + .ma) d = (5 N + {!kg 3 m/s
2
) 4 m =68 J.
4.1.4. Produsul scalar a doi vectori. Vom defini o noua cu vectori
anume o de a vectorilor.
Regulile de inmultire a vectorilor sint diferite de regulile de inmultire
a marimilor scalare. Se pot defini doua feluri de prod use a doi vectori:
a) produsul scalar, al carui rezultat este o marime scalar a; .
b) produsul vectorial, al carui rezultat este o marime vectoriala.
Produsul vectorial urmeaza sa fie definit in capitolul 6 { 6.1); a cum
vom defiJ!.i produsul scalar a doi vectori.
- - Sa c(msideram doi vectori a b, orientati dupa djrectiile (D
1
) (D
2
),
care fac intre ei unghiul ex (fig. 4.8).
- - - - S e nurrteyte prod us scalar al vectorilor a i b numarul real notat cu a b,
egal cu produsul modulelor celor doi vectori prin cosinusul unghiului dintre ei.
AstfeJ:
+ -lo-
s = a b = ab cos ex. (4.6)
( 4.6) se mai poa.te scrie astfel:
s = (a eos oc)b a(b cos ex) = a
1
b = ab
11
- 4:.8. scalar ;1 doi vtrtol'i a b
__,.
este .numarul real a b = ab eos or..
128
unde a
1
= a cos oc reprezinta
componenta. vectorului a pe
directia (D2), iar b
1
= b cos oc
-;..
este componenta lui b P.e ,direc-
tia (!Jt)
Prin urmare produsul scalar
a doi vectori este egal cu pro-
dusul dintre nwdulul unuia dintre
e1 prin com ponenta celuilal t pe
priroului vector.
Analizind relatia (4.6) observam ca:
-
a) prodnsnl scalar este zero, (a h = 0), cind nnul dintre vectori are
modnlul egal en zero- (a = 0 san b = 0), sau ctnd vectorii sint perpendicularf
oc = - , cos - = 0 .
{
1t 1t )
2 2 '
h) produsuJ scalar este maxim cind vectorii sint pa.raleli (ex - 0;
cos 0 = 1);
c) produsnl scalar este comutativ:
-- -- a b = b a = ab cos ex;
d) produsul scalar are i proprietatea de distrihutivitate fata ,de adunare:
--- -- -+-+
a (b + c) = a b + a c.
Produsul scalar al unui vector prin el insui este dat de
(4.7)
Aplicilm aceasta proprietate a produsului scalar pentru a obtine moduluJ
- --+ --+ --+ -+ --+ -+
1ezultantei a doi vectori. Notind cu csuma vectorilor a b, adica c = a -t- b.
facind produsul al vectorului --; prin el obtinem:
- - - --?- --?- - - -
c c = (a + b)
2
= a
2
+ 2a b + b
2
,
de unde
c
2
a
2
+ b
2
+ 2ab cos oc,
oc este unghitJI dintre cei doi vectori.
-+ - - -+ -+
Notind ru diferenta al veotorilor a b, adica d = a; - b,
- facind produsuJ al vectorului d prin el obtinem:
--
- - - --?- -
dd (a _:: b)
2
= a
2
- 2a b
din care rezulta
a
2
+ b
2
- 2ab cos oc.
Tinind seama de relatia de a produsului scalar (4.6), putern
- spune ca lucrul mecanic al unei forte constante F, care-i deplaseaza punctul
- ...
de pe distanfa d este egal cu produsul scalar al vectorilor F i d, deci
--
L = F d = F d cos oc. (4.8)
Daca forta deplasarea au acelai sens lucrul mecanic este pozitiv (lucru
rnecanic motor), iar daca deplasarea sint de sensuri opuse luerul
mecanic este negativ (lucru roeranic rezislent).
129
9 Fizica cl. a IX-a
I
Din proprietatea de a prod,usului scalar, fata de adunare,

rezulta ca lucrul mecanic al rezultantei f!. a unui sistem de concurente
--). --).
.F h .F
2
, ,F n este egal cu suma lucrurilor mecanice ale fortelor componente:
-l-- - -l- -l- -'>- -cr
.L = R d = (F1 + F2 + ... + FrJ d = F1 d + F2 d + ... + Fn d;
L = L1 + L2 + ... +Ln.
4.1.5. Lucrul mecanic al fortei de greutate. Sa consideram o regiune
restrinsa din apropierea Pamintului care c!mpul gravitational este uniform.
In aceasta regiune liniile de cimp sint drepte paralele, ia,r acceleratia gravi-
tationala este constanta, adica are in toate punctele aceeai marime, directie
fji se:ns. Greutatea unui punct material care se mica in acest cimp ramine
constanta in timpul micarii lui.
lntr-un punct A al a cestui cimp, la inaltimea h fata de suprafata P a-
mintului, se afla un corp de masa m, cu un punct materiaL Punctul
material se poate deplasa de la nivelul A la nivelul B, pe verticala, sau ur-
mind unul dintre drumurile urmatoare: CD; FGHJJKL sau .NO (fig. 4.9).
Vom calcula lucrul mecanic al greutatii corpului, cind. acesta cade liber
pe vert_icala apoi cind corpul se deplaseaza pe planul inclinat CD, consi-
derind frecarea neglijabila.
Lucrul mecanic al greutatii pe distanta AB = h este
L = mgh. ( 4.9)
Lucrul mecanic al greutatii corpului, cind acesta se deplaseaza pe dis-
tanta CD = l, se poate calcula aplicind formula {4.1). ln acest scop,inlocuim
greutatea cu componentele sale G t = G sin ex pe planul inclinat i Gn = G cos ex.
norma.la pe planul inclinat.
-
Rea,ctiunea normala N a planului inclin.at forta compone,nta Gn' nu
efectueaza lucru mecanic. Prin urmare, efectueaza lucru mecanic numai forta

cp:mponenta Gt:
L = G,l = mgl sin oc = mgh,
deoarece l sin :x = h.
F G N
OM 0
4.H. Lucrul mecan k al greutilt.ii este egal cu produsul rlintre
modulul si'iu prin diferenta de nivel dintre punetul initial !;'i punctul
final al drllmlllui urmat dr tmnctul sau de aplicatie (centrul df'
greutate): L -- mgh.
130
(4.10)
Rezulta ca:
lucrul mecanic al greutatii este independent de drumul
1
naterial i de legea mielrii aeestuia i este cu greutatii
diferenta de nivel h, dintre cea
material.
Greutatea efectueaza acelai Iucru mecanic fie ca se deplaseaza pe dru-
rnul AB, fie pe drumul FG ... KL sau pe drumul NO. . . ...
Q .. ( r
mec;-nic __ ..

..
punciuT material i
riei.MLPumete _forta conservauva. .....
forta etc. ' .
- .... ' Q regiune din limitatasau nelimitata,. pu_f1d Sf:
face actiunea unei forte determinataJn m9dul,
ca formeaza un cimp de forte. Cimpul ale carui forte sint conservative se
numeste Clmp de forte conser,v(ltiy. Cimpul un exemplu de
cimp de forte ..nelimitat: creat in jurul unei mas_e
'Forta care se face s1mt1ta In acest cnnp este forta de gravitatwnala
exercitata asupra corpurilor plasate in punctele dmpului.
EXEMPLE
1. Se transporUi un punr.t material de masa m, in uniform,
drumul in chis FGH ... LMF (fig. 4.9). 1n timpul ace$tei dei>_lasart asupra punctulUI
material actioneaza mai multe forte, printre care de frecare. ,Sa se
calculeze Iucrul mecanic al greuUitii lucrul mecamc al fortet de frecare pe acest
drum tnchis.
RezolrJare. a} Calculullucrului mecanic a1 greutafii. Calculam mai intii lucrurile mecanice
partiale pe diferi tele portiun i de drum:
Lpa = o, forta este perpendiculara pe deplasare;
LaH=mgGH; LHJ=O; LIJ=mgIJ; LJK=O; LH.L=mgKL; LLM=O:
LMF = - mg MF, lucru mecanic
Lucrul mecanic efectuat de greutate pe mtreg drumul este egal eu suma lucrurilor
mecanice partiale:
Lpp= mg (GH + IJ+ J(L -MF) = O.
deoarece segmentul MF este egal cu suma _segmentelor GH, IJ KL. Rezulta di
lucrul mecanic al greutatii pe un drum tnch1s este egal cu zero. . .
b) Calculul lucrului mecanic al fortei de frecare. ln cazul exemplulm flgura
4 9
forta de frecare este paralela cu deplasarea de sens opus D_eci,

al fortei de frecare este egal cu dintre marimea acestei forte


drumului total parcurs dt- pnnct.ul materml:
LFf Fr (FG +HI+ JK + LM + MF),
pe GH, I J -l?i KL forta de free are fiind nula.
Lucrul mecanic al fortei de frecare depinztnd de lungimea drumului parcurs,
ca forta de frecare nu este o forta conservativa. Se spune C"a de frPcHrt>
fortd disipativd.
131
rezultii
este o
2. l n copii arunul o minge cu masa m = 100 g pe vertkala in sus o prinde in pundu(
din care a fost arunc,ata. Mingea a tinge tnAltimea maxim! hm = 5 m. sa se calculeze
lucrul mecanic al greutatii tn timpul Urdlrii mingii Ia tnllltimea hm. Ia coborirea mingii
pe distanta pe toaUl distanta parcursa. de minge. Se va lua g
= 10 m/s
9

a) Lucrul mecanic al greuUitii mingii, in timpul urcllrii acesteia, este un


lucru mecanic rezistent, dat de relatia:
Lu = - mghm = -5 J.
b) tn timpul coboririi mingii, greutatea acesteia efectueam un lucru mecanic motor
Lc = mghm = 5 J.
c) Lucrul mecanic al greutAtii, pe tot parcursul, este:
L = Lu + Lc = - 5 J + 5 J = 0.
4.1.6. Lucrul meeanic al forj;ei elastice. Am studiat lucrul mecanic al
fortelor constante/tnsi( in practica intilnim foarte des for\e care variaza in
functie de pozitia corpului asupra caruia ele ac\ioneaza. Un exemplu de astfel
de forta este forta elastica:
F=-kx, (4.11}
unde k este constanta elastica a resortului ti este deforma.rea resortului.
elastica este egala ti de sens opus fortei deformatoare F
1
= kx.
ln timpul deformarii resortului, se deplaseaza pe distan\a x, atit punctul
de al fortei deformatoare F
1
cit ti eel al fortei elastice F. Ambele
e,fectueaza Iucru I9,ecanic. La intindere sau comprimare, lucrul mecanie
al jeformatoare F
1
este 11:n lucru mecanic motor, pe cind eel al fortei
elastice F este un lucru mecanic rezistent. Aceste doua lucruri mecanice sint
egale de semn contrar.
Lucrul mecanic L, al unei forte variabile F = f(x), al carei punct de a pli-
ca tie se deplaseaza pe distanta AB {fig. 4.10, a ti b), este egal cu ariaS, a
suprafetei Iimitata de curha f(r), un segment din axa Ox- ti doua ordonate
(cele ale puncteJor At 'i B1). Dadi in intervalul [a, b1 f(x) 0, atunci aria S
F F
/
__
A{o,o) " B{h,o) r
a
'
'
.(.tfb,
b
'
Flg. 4.10. a) Aria S pozitiva dad! se iiflii deasupra i!xei Ox; b) aria S este h;.gati\-A
daca se a rta sub H xa Ox. ,
132
este pozitivar deci lucrul mecanic . este
pozitiv (fig. 4.10, a), iar daca f(x) 0, at unci
aria S este negativa, deci ti lucrul mecanic
este negativ (fig. 4.10, b) .
F(N)
x(m)
Vom calcula lucrul mecanic al fortei
elastice F = -kx folosind graficul de
al acestei forte in de :c,
intr-un sistem de coordonate FOx (fig. 4.11).
Graficul F = -kx este o
care trece prin originea axelor de coor-
donate.
Fig. 4.11. Lucrul nwcanic al for\'-''-
elasticeF = - kx, pentru x E [O,.r]
.Lucrul mecanic al fortei elastice este este egal cu aria suprafetei I e.
egal cu aria Iimitata de dreapta
P = -kx segmentele de dreapta OA *i AA17 deci este egal cu aria tri-
unghiului A
1
AO:
.r AA
1
0A kx X
JJ= = ----
2 2
L=
( 4.12)
Din relatia (4.'12) rezulta di lucrulmecanie al iortei e!astice depinde numai
de pozitia punctului i a celui final al drumului parcuts dn pund.ul de
aplicat.ie al Deci f'orfa elastica este o for(li conserc'atiPa. din inte-
riorul resortului constituie lin ciq1p de forte eonsr.evativ unidimensionaL
EXEM:PLE
l. 0 for-ta, care actioneaza asupra unui corp, varitu:a. hl funcpe de rh1pi:'< legeH
F = 3x, unde F este exprimata in newtoni ;;;i distan\a x in metri. Sa sc caleukw lucrul
mecanic efectuat de forta intre punctele A(2, 0) 8(6, 0).
Rezolvare. Lucrul mecanic efectuat de forta
este ega! cu aria suprafet.ei limitaUi de dreapL>
18
F = 3 x, de segmentul AB de ordonatele
F(x
1
) = AA
1
F(xz} = B B
1
(fig. 4.12). Prin !5
urmare lucrul mecank al fortei p -::::. :;x este
egal cu aria trapezului AA
1
B
1
B:
L = -i.:i1 + B B! A II ( .r.,
2 2 '
= 4H J.
IJin relatia de rnai sus rezulU\. ea luerul meea--
nie al fortei variubile P 3x poate fi cakulat
media aritmetidi a valorilor in
finala a fcwtei cu deplnsarea punci u lui flu
aplica1 it> al fortei.
133
IE
9
8
()
Bt
//
/
//
I
/
I
/"
/
1<---;-
/
I// /
1 2 J 5 5
A[x
1
,0}


Fig. La exemplul 1.
F(N)
F(ll}
40
A 8
6 30
A'x!ml

I
I
20
I
t
2
I
l
10
I
1 1/) x(m)
(} 1 2 J .f

,. I I j I -i
f'ig. 4.13. La exemplul 2.
+
Fig. 4.14. Lucrul mecanic efectuat de forta
n
variabilll F este: L = 22 Fi!lxi.
i
2. 0 forta F ce se exercita asupra unui corp variaza tn functie de deplasarea :punctului
sau de aplicatie dupa cum se arata in graficul din figura 4.1::J. Ce lucru mecanic
tueaza. forta pe intervalul [0 m; 4 m]?
I -+
Rezolvar.e. Lucrul mecanic al fortei F este egal cu aria suprafetei OABCDO. Observllm
ea acea;ta. suprafata se cornpune din: dreptunghiul OABEQ 9i trapezul EBCDE.
Valoarea lucrului mecanic cautat este egala cu suma ariilor dreptunghiului OABEO
trapezului EBCDE, deci:
L
L=OA x OE + (BE+CD)ED,
2
, , {6 N + 2 N)
6 1\ 2 m + . , . 2 rn = 20 J.
2
8. 0 forta variabila F actioneaza asupra unui punct material,deplasindu-1 pe o anumita
distanta !lx. in figura 4.14 este reprezentata variatia fortei ,in functie de distanta,
-+
F = f(x). Sa se calculeze lucrul mecanic total efectuat de catre forta F, intre limi-
tele intre care variaza x, 9i care sint indicate pe figura.
Rezolvare. Lucrul mecanic total este egal cu aria suprafetei ha9urate pe figuriL Se
imparte suprafata ha9urata intr-un numar de dreptunghiuri, de baza !lxi, astfel ca pe
intervalul LlXi, forta Sa fie COnstanta.
-+
Luerul meeanic total efectuat de forta F este egal cu suma ariilor Fi!lxi, a drept-
unghiurilor, deci: '
sau
L = (10 + 20 + 30 + 40) 0,5 50 J.
4.1. 7. Puterea. ln pe care le-am fa cut pina a cum nu am
seama de timpul in care 0 efectueaza un anumit lucru mecanic.
care produce lucrul mecanic se poate datora unui motor sau unei insta ..
In activitatea practica,timpul in care o sau un motor efectueaza
un anumit lucru mecanic prezinta o deosebita
Spre exemplu, sa presupunem ca o macara ridica o sarcina de 5 000 N
-la 2 metri in 50 iar alta ridica o sarcina de 8 000 N la 3 me
134
tri in 60 secunde. Se pune intrebarea care dintre cele doua mararaJ
este mai productiva?
Prima efectueaza lucrul mecanic L
1
= 5 000 N X 2" m 10 000 J, iar
intr-o secunda produce un lucru mecanic de 200 J fs. A doua macara produce
Jucrul mecanic L
2
= 8 000 N X 3 m = 24 000 J, iar pe produee
lucrul mecanic de 400 J fs. A doua macara este mai productiva deoarece pro
duce un lucru mecanic mai mare in timp de o secunda, deci ea este mai puter-
nica decit prima. Puterea este o marime care caracterizeaza viteza cu ca.re se
efectueaza un lucru mecanic.
Prin ___!ntr-un interval t$e timp egala
ra portul }JJ.Crl mecanic
- __ ....
mecan[c:
(4.13)
Am definit puterea medie deoarece, in general, lucrul mecanic nu se efec.tueaza
in mod uniform in timp.
ln cazul cind puterea este constanta, ea este data de relatia:
L
P=-
t
(4.14)
Daca in ( 4.14) se ia L = 1 joule t = 1 secunda, se unitatea
pentru putere numitii watt, cu simholul
1 watt = 1 joule ;
1 secunda
1 J
t W=-.
1 s
4.2 .. ENERGIA CINETICA. TEOREMA VARIA fiEI ENERGIEI CINETICE
A PUNCTULUI MATERIAL
4.2.1. Notiunea de energie. Energia este ce .ca.rac
terizeaza ca.pacitatea unui corp sau- a unuisistem de corpuri de a
lucru mecanic.
Daca un corp are capacita.tea sa efectueze lucru mecanic da.torita unor
factori mecanici cum ar fi schimharea. lui intr-un cimp de forte, defor.?'
sale sau accelerarii sale spunem caposeda r:nergie mecanica. Spre exem-
plu un corp in cadere poa.te meca.nismul unui ceasornic punindu-1
in (fig. 4.15). Apa zagazuita de un haraj poate paletele unei
turbine punind in un gater, o moara sau o hidroceQtrala (fig. 4.16).
Hesortul comprimat, al unui pistol jucarie, prin destindere arunca proiectiluJ
la o
Din exemplele date rezulta ca un corp efectueaza lucru meca.nic numai
daca acesta trece dintr-o stare in alta. Astfel, resortul comprimat al pistolului
jucarie efectueaza Iucru mecanic numai cind acesta se destinde.
(
135
'\

0 I
I
l
. I

l i
f'ig. 4.15. Ft:nepo"
narea ceasorn icul u i
reprezentatin figura
f'.ste asiguraUi prin
u'nui corp
in didere asupra
mecanismului sau.
Fig. 4.16. Apa zagazuita. de barajul unei
hidrocen trale are inmagazina ta in ea
energie. Aceasta apa poate actiona pale-
tela unei turbine producind un lucru
mecanic.
Deoarece energia unui corp (sistem de corpuri) este lega.ta de posibilitatea
aeestu:i eorp (sistem.ului de corpuri) de a efectua lucru mecanic, este norma.l
ca energia corpului (sistemului) sa scada cind el efectueaza Iucru mecanic
asupra a,ltor corpuri invers_, sa creasca cind se efectueaza lucru mecanic
asupra lui.
" Fiecarei stari a o o
notam cu E, iar la trecerea corpului (sistemului) -"dfri.-starea A in starea B
ener_gia-
Variatia (creterea sau a energiei este masurata prin Jucrul
mecanic efectuat in timpul acestei variatii.
Energia este o marime fizica de sta.re, caracterizind corpul (sisteJnul)
in fr-o stare stationara. LucruJ- corpul (sistemul)
cind acesta ia parte la procesul de trecere dintr-o stare A intr-o stare B:
Deci, lucrul mecanic este o marime de proces.
mecanica E, pe care o studiem in continuare, are dona parti:
energia cinetica Ec, sau energia de micare.J i energia potentiala Ep, numita
9i euergie de energie. de
Energia are unitate de masura ca Iucr\l.l (joule: .J ).
136
4.2.2. Energia einetieii a punetulni material. Corpurile in poseda
energie, deoarece actionind asupra altor corpuri le pot deplasa, deci pot
efectueze luc.ru mecanic.
Energi.a pe CllJ'{} () 11n corp datorita sale (in raport cu un
sist001 de. referinta dat) se cineiic(["" lata cfteva exerople de
corp uri care posed a energie cinetica: vintul, care reprezinta unor
mase de a'er, prin actiunea sa poate pune in o moara de vint, o nava
cu vele, poate smulge copacii din pamint sau poate avaria cladiri cind viteza
sa depaete o anumita valoare; un ciocan in care un cui i il
introduce intr-un material oarecare; o apa curgatoare (apa unui riu) care poate
transporta pe suprafata sa plute facute din trunchiuri de copac.
a unlli cor.[h este definita prin lucr!JJ ..mecanic p_e cal'e
treb'iiie acest corp--din momentul frlnarii sale pina Ia oprireA
sa, sau prin lucrul mecanic efectuat pentru a-i imprima o 1lD.umita
Sa consideram un punct material in rectilinie uniform variata
--*
sub actiunea unei forte F. Viteza punctului material variaza pe distanta
--*
d x
2
...a.... x
17
dintre doua puncte A B de pe traiectorie, de Ia v
1
Ia v
2
(fig. 4.17). Legatura dintre cele doua viteze este data de formula lui Galilei:
vi- vi= 2ad. (4.15)
inlocuind in (4.15) acceleratia a, prin valoarea sa data de relatia funda-
mentala a dinamicii F ma, ohtinem:
2 2
m;t = Fd. (4.16)
Termenul F d reprezinta lucrul mecanic al fortei F pe distanta d = x2
x
11
deci
2 . 2
L
- ffl7'2 ffll't
AB_T_ 2- ( 4.17)
--+
Din relatia (4.17) rezulta ca lucrul mecanic efectuat de forta F tare
act1oneazK puD.-ctuiui mater!aTa contr1huit,Ia variatia marnnii
E = _!__ mv
2
c 2 '
(4.18)
numita prin definitie energia cinetica a Pllnctului material.
Deci, cineticii a rnasa m. care se aflil in de
lranslafie.cu vteza v, in raport cu un sistnn df referirita inertial este egalii cu
patraTiiC71ttezeiaceslzii-.'
.
Fig. 4.17. Lucrul mecanic efectuat d
-).
forta F pe distant_a AB este egal eu
variat ia energiei cinetice lntre punc
t('lt> A B,
- --
0 A v
1
8 v2

X
x,
137
(4.17) exprima teorema energiei cinetice pe care o enun
ta!fl astfel:
variatia energiei cinetiee a
---=-.... eu un sistem
__ de for(;a rezultanta care aetioneaza asupra Dtnlctttulluiiurlnai;eri:iil
.. . timvul variatii.
-+ -------- -
ln concluzie. putem spune ca energia cinetica a punctului material este
o marime care caracterizeaza sa mecanica. Fiecarei stari de
a punctului material ii corespunde o energie cinetica, iar la trecerea punctului
material dintr-o stare de (1) intr-o alta stare de (2) energia
lui cinetica variaza cu valoarea:
6.Er = Ecz- Ec1
Modificarea starii de a runctului material se datoreaza
rezultante care actioneaza asupra lui. lnseamna ca lucrul mecanic L al
rezultante este o masura a efectelor acestei forte in procesele de modificare a
starii de Ded, lucrul mecanic al rezultante este ega.l cu
energiei Qinetice a punctului material: *"
L = Ec2 -- Ect (4.19)
EXEMPLE
I. Lin om un corp cu masa m = 50 kg, pe o suprafata orizontala cu viteza
v = 0,8 m/s (fig: 4.18). Coeficientul de frecare dintre corp :;;i suprafata orizontala
!L = 0,1. Sa se calculeze:
a) forta de tractiune exercitaU'i. de om asupra corpului, aplidhd teorema variatiei
energiei cinetice;
b) p,uterea medie de_zvoltata de om. Se da g = 10 m/s
2

. -+-+-+-+
Rezolvare. a) Lucrul mecanic rezultant, efeetuat de fortele F, Fr. N :;;i G care a.ctio-
neaza asupra corpului, este 0 masura a efectelor fortelor, pentru procesele insotite de
schimbarea vitezei corpului. Cum viteza corpului :riu se modific.a, lucrul mecanic rezul.
tant este nul:
4 -+ - -+ -+
L = (F + Fr + G + N) d = Fd- Ffd = 0. (lt.20)
/
G
ttg. t.i8. La problema rezolvn tiL
138
,,_;,
()in relapa {4.20) rezulta ca lucrul mecanic al fortei F egal eu luerul tneoanic al
fortei Ft !?ide semn contrar. Aceste lucruri mecanice o masura IJ
tnsotite de modificarea pozitiei corpului. Cum corpul se l\lQfHt'l
mecanice sint diferite de zero. Din relatia (4.20)
F = F t = p.m.g = N.
b) Puterea medie este data de relatia
j,L FAx
p = - = --- = Fvm.
At At
Deoarece viteza este constanta, rezulta
P Fv = 50 0,8 = 40 W.
2. Un automobil cu masa de 1 000 kg porne:;;te din repaus :;;i ajunge la viteza de 30 m/s
dupa ce parcurge 500 m, pe un drum orizontal. Sa se calculeze forta de tractiune a
motorului, daca forta de frecare este de 200 N.
-+
Rezo[Qare. Asupra automobilului actioneaza fortele: greutatea G, reactiunea normala
N, forta de tractiune F :;;i forta de frecare Suma algebriea a luerurilor mecanice
ale fortelor ce act.ioneaza asupra automobilului pe distanta d este:
= Fd- Ffd.
Acest lucru meeanic fiind diferit de zero, el este folosit pentru accelerarea auto-
mobilului.
Aplicind teorema variatiei energiei cinetice, obtinem:
dt> unde
1
mv
2
- 0 = (F - F r)d,
2
mv
2
F =- + Ft = 1100 N.
2d
4.3. ENERGIA POTENTIAL.A. A PUNCTULUI MATERIAL
iN CiMP CONSERVATIV DE FORTE. ENERGIA MECANICA A PUNCTULUI
MATERIAL IN ClMP CONSERVATIV DE FORTE
4.3.1. Energia potentiala a punetului material in cimpul gravitational.
Consideram un punct material de masa m plasat intr-un punct A din cimpul
al Pamintului considerat uniform (fig. 4.19). Punctul material
Pamintul, care prin cimpul gravitational, alcatuiesc un
sistem fizic deform,abil in cadrul caruia actioneaza conservative (for-
tele de greutate). Configuratia .. sistemului (st:area sistemului) este determi-
nata de inaltimea h a punctului material de un plan orizontal P de Ia
Pamintului, luat ca -nivel de Spunem ca h este
un parametru de stare al sistemului.
Lasam punctul material sa cada-Iiber din punctul A tn punctul Ao, aflat
Ia h
0
Lucrul mecanic efectuat de greutatea punctului material
pc h - h0 este
L = mg(h - ho)
(4.21)
139
,,
--,A
- -
G=mg
h
p
Astfel punctul material apropiindu-se de
Pamint poate efectua un lucru_ mecanic. Din
acest motiv noi spunem ca sistemul alcatuit
diri Pamint 'i punctul material- sistem de-
formabil (cu -
poseda energie. Aceasta energie, care depinde
de p\mctului material de Pamint,
se energie de sau energie
potentiald graPitOlionald.
Cu toate ca energia potentiala oaracteri-
zeaza starea sistemului Pamint-punct material,
datorita unei de exprimare se spune
adesea: energia a
punctului material, lasind impresia ca se
face de rolul a I Pamintului
care genereaza cimpul
Fig. Variatia energiei po-
tentiale a sistemului Pamtnt-
punct material, pentru depla-
sarea punctului material din A
tn A0 este egala de semn
contrar cu lucr.ul mecanic efec-
tuat de greutate pe distanta
AA0 : !1Ep = - mg(h h
0
).
Fiecarei configuratii (stari) a sistemului ii
corespunde o energie Ep, iar mo-
dificarea configuratiei sistemului determina
energiei potentiale. Astfel, daca punctui material se deplaseaza din
pozitia initiala A, de altitudine h, in pozitia finala A0 de altitudine h0 (fig.
4.19}, energia a sistemului sufera
llEp = Epo - Ep.
(4.22)
Energia Epa sistemului nu se poate determina in mod absolut,
se pot masura variatiile acestei energii, prin lucrul mecanic efectuat de eatre
fortele de greutate.
Prin variatia energiei potentiale intre doua stari (configuratii
date} este egala de semn contrar cu lucrul mecanic al fortelor de
exercitate asupra punctului m.aterial, intre aceste stari, deci:
sau
D.EP = Epo - Ep = - mg(h - ho), (4.23)
Eno -- E P = mgho - mgh.
Daca se alege starea careia ii eorespunde parametrul h0 = 0, ca stare de
i se atribuie energia potentiala Ep
0
, atunci energia poten-
tiala a sistemului in starea eorespunzatoare parametrului h va fi data de
relatia:
(4.24)
0 -
Din rBlatia (4.24) rezuH.a ca energia potentiala nu este total determinata, ea
este determinata pina la constanta arbitrara aditiva Ep
0
, careia i se poate
da in mod conventional valoarea zero. In acest caz
(4.2f))
Configuratia (starea) peiltru care s-a convenit sa se ia energia a
sistemului egaHi. cu zero Epo = 0 se configuratie zero (starea zero).
140
Alegerea zero, adica a nivelului de referinta pentru energia
este cu totul arbitrara. ln rezolvarea problemelor se ia drept
zero acea in care energia potentialS. a sistemului este
minima careia i se atribuie in mod conventional valoarea zero.
EXEMPLE
1. ln figura (1.20 se prezinta o poJ.i.iune a ctmpului gravitational din apropierea unei pla-
nete. Se indica, de asemenea, valoarea energiei potentiale, pentru diferite configuratii
ale sistemului alcatuit dintr-un corp cu masa m = 2 kg planeta (sistemul corp-pla-
neta cu interactiune gravitationala).
Sa se calculeze:
a) lucrul mecanic necesar deplasarii corpului din punctul A in punctul B, ru viteza
Constanta; r
b) lucrul inecanic al greutatii cind corpul cade liber din punctul C pina Ia. suprafata
planetei;
c) lucrul mecanic al greutatii, efectuat in timpul deplasarii corpului, cu viteza con
stanta, din punctul A in punctul D.
RezolPare. a) Lucrul mecanic efectuat de forta externa sistemului, care _deplaseaza
corpul din A in B, este egal de semn contrar cu lucrul m:ecanic al greuUitii, eare
la rindul sau este egal de semn contrar cu diferenta dintre energiile potentiate din
starile B A, deci:
LAB -LG(AB) = -(EpB- EpA) -6 J.
Pentru deplasarea corpului din A in B s-a cheltuit un lucru mecanic egal cu 6 J, iar
energia potentiala a sistemului a crescut cu 6 J.
b) Lucrul mecanic al greutatii pe distanta CO este egal semn contrar cu
energiilor potentiale din starile 0 (sol) C:
La(co> (Epo- Epe) = -(0- 8 J) = 8 J.
Prin deplasarea corpului din C in 0, energia potentiala a sistemului a scazut cu 8 J.
c) Putern deplasa corpul din A in B pe unul din drurnurile notate de la 1 Ia 4 pe
figura 4.21. Greutatea fiind o forta conservativa, lucrul sau mecanic nu depinde dP
dtum. Indiferent ce drum am urma, pentru deplasarea corpului din A in D, lucrul
mecanic al greutatii este acelal;)i. Alegind drumul1, adica dl'Umul ABD, lucrul mecanic
<au tat este:
LG(AD) La(AB) + LG
1
HD) = 6 J + 0 = 6 J,
Pe distanta BD greutatea nu efectueaztl lncrn mecanic deoarece diferenta de nivel
dintre B D este nula.
D B
----o---o-- /OJ
c


8
J
r
I 17
1
= 2m
_ _t_ -o Ej;u =(}
0
Fig. 4.20. La exempiul L
o.
141
1
-_--....., __ ,
'-. .......... -,
'-"''"
.,__"\
\
'
\
8
1
..... ,,
\
... ,
A
:!. lln corp en masa rri .-;;;;: ;j kg eade liber de la lniHP
mea h = 5 m. Sa se calcu1eze energia cinetidi a
corpului energia potentiala a sistemului corp
Pamint, cind corpul se afll1 la inaltimea h1 = 2 m
deasupra Pamintului. Se va lua g = 10 m/s
2

Rezofpare: Energia cinetica la inaltimea h1 este:


2
Ec = , unde vi= 2g(h - h1).
deci
E c = mg(h - h
1
) 90 J.
F.nergia potential& a sistemului, dnd corpul se
afla la inaltimea h
1
fata de Pamint, este:
f'ig. 4.22. La exemplul 3 ..
Ep mgh
1
= 60 J.
Am considerat suprafata Pamintului nivel zero pentru energia potentiala.
8. Un corp este aruncat pe verticala in sus cu. viteza 10 rnjs. La e!ler-
gia cinetica a corpului este egala cu energ1a potentiala a s1stemulm corp-Pammt?
Se va lua g = 10 m/s
2

RezolPare. a) Vom considera. ni':elul. zero pentru energia p_otentiala. Pamin-


tului !?i nivelul la care energ1a cmet1ca este egala cu energta potentiala, mvelul cores-
punzator punctului A (fig. 4.22}.
Deci
mv
2
EpA= Ec.4. = 2
(4.26)
Variatia energiei potentiale tntre nivelele A !?i 0 (sol) este egala de semn contrar cu
lucrul mecanic al greutatii pe distanta OA, deci:
EpA- Epo = - La(oAl = -(- mgh).
Am luat La = -mgh, deoarer.e La este un lucru mecanic rez-istent.
Av!nd in vedere relatiile (4.26) (4.27), obtinem:
mv
2
mgh= -.
2
(4.27)
(4.28)
Variatia energiei cinetice pe distanta OA este egala eu lucrul mecanic al greutatii pe
aceasta distant a:
2
E E
_m1
2
m7'n. = -mgh.
cA - co - 2 - 2-
Comparind relatiile (4.28) !?i (4.29), obtinem:
2
de nnde
mgh - mvo = -mgh,
2
2
h = = 2,5 m.
4g
(4.29)
4.3.2. Generalizarea notinnii de energie potentiala. Am putut defini ener-
gia potentiala a sistemului alcatuit dintr-un punct material i Pamint (pentru
deplasari mici cind cimpul gravitational este uniform) numai datorita fap-
tului ca in cadrul sistemului actioneaza forte conservative (fortele de greu-
142
tate). Deci, se poate defini energia poten}iala a oricarui sistem in care actio-
neaza forj.e conservative: elastice, datorate defor-
marii temporare a unui solid; electrostatice; magnetice care se
intre
Lucml mecanic efectuat de catre fo:rtele conservative ca:re in
sistem este de semn opus cu va:natla An.o. ... oPJAJ
- ---
L = - Ep1) b Epi - EP2'
unde Ep
1
este energia poten}iala a sistemului in stare ini}iala i Ep
2
este energia
potentiala a sistemului in stare final a.
ln caz_ul sistemelor in care actioneaza forte neconservative nu se poate
defini o energie Spre exemplu, in sisteme1e in care actioneaza:
fortele .de presiune dintr-un gaz, forte electromagnetice, forte de frecare.
4.3.3. Energia potentiala in cimpul fortelor elastice. Sa ne inchipuim un
area care incordat arcul (fig. 4.23). Pe coarda intinsa a arcului se spri-
jina o sageata. Sistemul arc-sageata are inmagazinat in el o energie meca-
nica, numita energie potentiala Acest srstem este capabil sa produca
un lucru mecanic in momentul cind se da drumul corzii care arunca sageata
spre Deci cind sistemul ii roodifica configuratia.
Sa coroprimaro un resort i sa aezam a poi pe el un corp (fig. 4.24). Cind
resortul este lasat Iiber, el se destin de se lanseaza corpul, efectuind un
lucru mecanio. Deci, resortul compriroat (acelai lucru i pentru resortul
intins). poseda energie potentiala elastica.
Energia potentiala de deformare a unui corp elastic, spre exeroplu ener-
gia potentiala a unui resort elastic, depinde de pozitia relativa a diferitelor
plrti ale acestui corp.
Variatia energiei potentiale elastice a resortului este egala de semn
contrar cu lucrul mecanic al fortelor elastice. Deci, conform relatiei (4.12).

Fig. 4.28. Sistemul a.rc-eoai'
da are in el
energie potenttala. Se va pro
duee lucru rnecanic numai
daci1 se dA drumul corzii care
va arunca sageata din arc. -
143
2
( 4.30)
0 b c
Fig. 4.24. Resortul comprimat are tnma
gazinati1 in el --energie Daea
resortul este li1sat tiber, el se destinde
lanseazil corpul care este pe el
efectuind lucru mecanic.
4.3.4. Energia meeanica a punetului material in eimp eonserva tiv de
forte. Fie un sistem alcatuit dintr-un punct material .f}i un alt corp
fix), printr-un cimp de conservat1v (spre exemplu c1mpul
Presupunem ca asupra sistemului nu prove-
nind de Ia alte sisteme, adica, sistem ul este izolat.
Consideram ca punctul material se deplaseaza in cimp sub for-
cimpului. in timpul deplasarii punctului material se produce o
continua atit a energiei cinetice cit f}i a energiei potentiale a sistemului. Astfel
Ja momentul t
0
= 0, sistemul poseda energia cinetica Eca f}i energia potentiala
Epo, iar la momentul t poseda energia cinetica Ec f}i energia Ep
Conform teoremei energiei cinetice L = Ec- Ec{J f}i a
energiei L = -(Ep .- Epo), unde L este lucrul mecanic al
rezultante aplicata punctului material in intervalul de timp At = t - to, deci:
L = Ec- Ec0 = -(Ep Epo),
de unde
(4.31)
Din relatia (4.31) rezulta ca in timpul modificarii configuratiei unui sis-
tern fizic izolat, in care actioneaza forte conservative, suma
(4.32)
numita energia mecanica a sistemului, are o valoare constanta pentru orice
stare (configuratie) a sistemului.
4.4. CONSERVAREA ENERGIEI MECANICE
( reprezinta legea conservarii energiei mccanice pentru forte
eonserva,tive, care se enunta astfel:
energia mecanica, E = Ec + Ep, a unui sistem izolat in care acjioneaza
conservative este constanta, dooi energia mecanica a acestui sis
tfm se conserva.
Conditia necesara pentru ca sa se conserve energia mecanica este ca
asupra. material, respectiv in sa nu _o
neconserYiltiva. Aceasta implica ca foryele de frecare sa ftP nule, 1ar ststemul
sa nu cuprinda maini termice sau electrice.
4.4.1. Conservarea energiei mecanice in de cadere Iibera. Fie un
punct material de masa m, plasat intr-un punct A, din cimpul
uniform al Pamintului. Consideram sistemul fizic Pamint-punct matertal,
izolat.
144
Energia rneeanica a tin d pultd ul
material se afla in punctul A, este
EA = EpA + EcA = mgh,
deoarece EcA = 0, punctul material fiind imobil in A
(fig. 4.25 ). '
In A se lasa punctul sa cad a liber;
el ajunge in punctul B cu viteza '
v
8
V2gx,
unde x = AB.
Energia mecanica a sistemului, cind punct 111
c
material se afla in B, este
En = Ep8 + EcB = mg(h - x) + mgx = mgh,
2
Fig. 4.25. In timpul
carii unui punct
tn cimpul gravitational,
energia mecanidi PSte con-
d E
mvB
eoarece cB = -
2
- = mgx.
stantll.
Energia mecanica a sistemului este constanta in timpul caderii libere a punc-
tului material. In timpul acestei variaza atit energia cinetica cit i
energia a sistemului.
4.5. SISTEME DE PUNCTE MATERIALE.
FORTE INTERNE FORTE EXTERNE
4.5.1. Sistem mecanic. Corpurile sistemele de corpuri din natura pot fi descrise
din punct de vedere al echilibrului al lor relative, precurri :,;i din punctul de
vedere al interactiunilor care influenteaza aceste ca sisteme de puncte materiale
tntre care, In general, se exerciUi anumite forte de interactiune. De exempln, si!:>temul
poate fi considerat in prima aproximatie ca un sistem de puncte materiale (planetele
ale caror dimensiuni sint mici in comparatie cu distantele reciproce) intre
care se exercita fortele de interactiune gravitationale. Un atom poate fi considerat ca
un sistem de particule (nucleu electroni) considerate punde niateriale, 1ntre care se
exerciUi forte electrice de atracpe (nucleu - electroni) sau de respingere (electron
- electron).
Tot astfel, un corp oarecare poale fi descompus mintal numa; foarte mare
de elemente de volum foarte mici care pot fi aproximate prin puncte materialr. Apt'll
x.imatia este buna daca luam aceste eiementn de volum suficieut de :nici.
Prin sistem mecanic vom lntelege un sistem de puncte materiale careuu sinl iudt>pen-
dente intre ele, ci supuse la legaturi reciproce, astfel dt formeaza un ,intreg" mai mull
sau mai putin stabil, mai mult sau mai putin deformabll.
Sistemul mecanic este un model al realitaJii care refleeta mai mult sau mai pti\il!
exact proprietatile mecanice ale. corpurilor reale.
4.5.2. Sistem material. Mai general, prin sistem material se ilf'telege orice portinne
d!n Univers, bine delimitata fie prin frontiere naturale fie min tal. pe care o considera.rn
o studiem la un moment dat.
Astfel, un sistem material poate fi: o planeta, o piatra, o gazul dintr- tm
vas, sistemul de corpuri reprezentat in figura lt.26, alciHuit di11 doua ccrpnri de
capetele unui fir trecut peste un scripete etc.
145
lO - Fizica cl. a IX-a
A
Fig. 4.26. Siste!Uul. mate-
rial este alcatmt dm cor-
purile A B legate de
capetele un:ui fir trecut
peste un scr1pete cu J:J?-asa
neglijabila: Asupra siste-
mului actwneaza fortele
-
Pxterne Glt G2 fortele
-
interne T
1
, T2.
Sistemul material este ddormabil daea distarrt01e
dintre partile sale componente sint variabile. exempl 11
1m resort, sistemul solar, sistemul reprezentat in flgura lt.26.
Sistemul material este nedeformabil sau rigid daf'tt
distantele reciproce dintre elementele care ti alcatuiesc nu
se modifidi in procesul mecanice.
4.5.3. Forte externe. Odata sistemul ales bine pre-
eizat, interactiunea cu restul Universului este luaUi in
considerare prin fortele exercitate de acesta, numite forte
externe.
externe sint for*e,le exercitate asupra sistemului
din partea eorpurUor exterioare care nu fae partt> din
sistemui considf'rat.
- Vom nota fortele interne eu litera SF rond cu indiei
1
dl
exemplu daca conslderam sistemul Luna - Pamint supus
' . - -
atractie.i Soarelui (fig. 4.27), atunci prin F
1
F
2
.am repre-
zentat rezultantele fortelor externe care se exerc1ta asu!_)ra
Lunii,respectiv Pam.intului.
4.5.4. Forte interne. Asupra fiecarei particule (parti)
din sistem. se exercita aUt forte externe din partea corpu-
rilor care nu fac parte din sistem cit forte interne din
partea tuturor celorlalte partieule {j>arti) sistem.
Vom nota fortele interne cu litera :J rond, cu indici.
Fortele interne stnt fortele de dintre punctt-le materiale (partile) ale
sistemului considerat. .
Sa analizam din nou sistemul Luna - Pamint (fig. 4.27), in care.am cu
- . ;; f .,. 1 1nterne. Forfa-; este forta exercitata de Ramlnt Lunii, iar &'
12
este
'12"'21 or.,.e e .,. 21 ... l . 'I . I d' ...
forta exercitata de Luna asupra Pamintului. Conform prmc1ptu u1 al tre ea a mamiCn
fortele interne -;
2
i -;
12
stnt egale tn mcdul de sens opus:
- - - - 8f12 = - Sl"21; Sf12 + SF21 0.
Rczultanta tuturor forfelor interne din sistem cste nula. ,
4.5.5. Teorema. va.ria.tiei energiei einetiee a unui sfstem de punete ma.teria.le. Pentru
un punct energia cinetid\. are expresia
Fig. 4.27. Fortele mterne care se
intre punctele materiale ale unm s1ste!fi
mecanic sint doua cite doua .egale
mcdul de sens opus (actmnea
- - reactitmea) SF
12
= -SF2lt de aceea rezul-
- - tanta lcr f'ste nula: SF12 + SF21 = O.
L Pt'ntru un sistem de puncte materiale,
energia cinetidi este egaHi cu suma ener-
giilor cinetice ale tuturor punetelor din
sistem:
146
n 1 2
Ec =
i=l
2
(4.33}
Vom. enunta, fara a o demonstra,
teorema variatiei energiei cinetice pentru
un sistem de puncte materiale.
1 ntre d.ouil mom.ente date ( t
1
t
2
)
materiale este cu suma lucrurilor mecanice ale tuturor
cin.etice a unui sistun de
attt interioar<: ctt
care asupra materiale din sistem.
Ec2- Ect = Lint. + Lext.
tn cazul sistemulm lucrul mecanic al fortelor interioare este, in general,
diferit. de zero.
In cazul imni solid indeformabil, luerul mecanic al tortelor interioare este egai
cu zero.
Variatia energiei cinetice a unui solid indeformabil intre doua momente date este
egala cu suma lucrurilor mecanice efectuate intre aceste momente de catre toate fortele
exterioare carp actioneaza asupra solidului.
PROBLEME REZOLVATE
1. Un punct material de masa m aluneca fara frecare pe o suprafata curba AB (fig. 4.28).
Sa se determine viteza punctului material in punctul B, daca se face fara
viteza initiala.
Rezol"are. Sistemul alcatuit din punctul material Pamint (interactiontnd prin dmpul
gravitational) este actionat numai de forte conservative. Energia mecanica a siste-
mului tn starea A este egala cu energia mecanica a sistemului in starea B:
2 2
mvA + E _ mvB + E B
-2- pA- .. p
Luind nivelul B, ca nivel de referinta pentru energia potentiala gravitatiohala tin!nd
seama dt VA = o, obtinein:
deci
mgh
1. . 2
- mv11:
2.
VB= V2gh.
2. Un corp de masa m = 1 kg este HL.
1
mt sa..cada liber de la iniHtimea It = m, pe un resort
cu constanta elastica k = 200 N/m (fig. 4.29}. Sit se calcule-ze .viteza cu care corpul
ciocne$te resortul deformarea x a resortului.
10
-----,
I
!
lh
I
I
8
4.28. La problema
rezolvata 1.
147
.c.
:i.29. La twoblema
rezol va ta.
Rezolvare. In sisternul din corp, resort Pamint actioneaza doua forte con
servative: forta de greuta te fo:rta elastica. Consideram ca nivele de referinta, nivelul
H pentru energia potentiaHi elastica !1i nivelul C pentru energia potentiala gravita
tionala..
mecanica to tala la nivelele A, B !1i C este:
1 1
'EA = mg(h + x); En= mgx +- mv
2
; Ec =- kx
2

2 2
(4.05)
Sistemu l Hind izola t, aces te energii mecanice sin t egale.
Pentru calculul ]a nivelul B folosim primele doua relatii {4.35) obtinem:
de unde
1
mg.(h + x) = mgx +- mv
2
,
2
v = V2gh.
Pentrn ealculul vitezei vom considera g = 10 m/s
2

v = V2 10 2 = 6,32 mfs.
Pentru ealculul deformarii _x a resortului vom folosi prima ultima relatia
obtinem:
sau
de nnde
1
mg(h + x) = - kx
2
,
2
10x
2
- x - 2 = 0,
x = 0,5 m.
iNTREBARL EXERCITII. PROBLEM
1. Ce lucru mecanic efectueaza forta centripeta in tirnpul unei rotatii complete, intr-o
circulara uniforma?
R: L = o (F .J.. vJ.
2. Un corp se deplaseazrt cu o viteza constanta pe un drum orizontaL 'Forta rez.ulla11Li
care actioneaza asupra corpului este nuHL Se efectueaza lucru_ mecanic asupra corpului't
Justificati raspunsul.
3. Un om deplaseaza pe o suprafata orizontaHi, pe distanta d = 10 m, o lada cu masa
m = 100 kg. Coeficientul de frecare dintre lada suprafata pe care se deplaseaza
este 1-' = 0,4. Forta de traetiune are directia orizontala (g = 10 m/s
2
).
1 Se presupune viteza constanta. Sa se calculeze:
a) lucrul mecanic efectua t de om asupra lazii;
b) lucrul mecanic al fortei de frecare;
c) !ucrul mecanic total efectuat asupra lazii.
2 Se presupune ca lada are acceleratia a = 0,5 mfs
2
Sa se raspunda la inLre-
bari ale. punctlllui 1.

0
a) L0 = (.Lm gd = 4 000 J; b) Lr = - 4 000 J; c) L = 0_;
2 a) L 0 = ({L mg + ma)d = 4 500 J; b J Lr = -4 000 J; c) L= 500 J.
4. Un corp cu masa m = 20 kg se deplaseaza cu viteza constanta pe distanta d 60 m.
pe o suprafata orizontaHL Coeficientul de frecare este ll = 0,45. Forta a plica corpiJ--
hli fat:.e on unghi . = 30 cu orizontala. Sa se calculeze:
148
a) forta aplicata corpului;
b) lucrul mecanic efectuat asupra corpului.
R: a) F= ____ r:-mg ___ '"":.<'1 \ b) L = FdCv:5a. 4'287 .1.
cos ex + !L sin ex "' u..
5. Asupra unui corp actioneaza o forta F = 24 N, ... care fuc:e un unghi rx = 37., cu ori-
zontala. Sa se calculeze luerul mecanic efectuat de forta F pe o distanta d = 20 m.
Frecarile sint neglijabile_ {cos 3-?' = 0,8},
R: L = Fd eos r:/. a8lt ,L
6. Doi vectori ;; 9i b au rnarirnile, respectiv a =-= 4 unitati conventionale si b = 8 unita"i
Sa se calculeze produsul scalar al celor doi vectori,luind 'pentru unghiul
dmtre ce1 dm vee tori valorile;
0, r. ' ..::.. t t r.,
. 6 4 2
R: 32, 16 V3, 16 V2, 0, -1. (tn unitati conventionale corespnnt
d ,...;.. ,...;..
Sa se ernonstreze dt produsd i"<"<lbr a doi vector{ u b sr' poate serie astfe):
unde (ax, ay) {b;c,
dieu lar!' {/ :L ny
r;. (; ,, a.rbx ,. a,,!Jy,
:ompnpnt,,ie Yl't torilo: i'' dt.Hl[l axe de coordonate prl';> n
.... ::-\;1 se prodnsul .d \'(:dor!ld ,., F'''Z!'ntatl in fignra !LJO, iJ.,h
:::i c. Marimile ;;int jndi:.d: IW in \lllitup convent)onale.
H. U maeara rh:tica un corp cu r:: kg ;n:!H;irnea h
I ucrul metan!c efedua t. d.: in c;;zu1ile ur!w:Uc;:Jt<::
10.
11.
a) eorpul este rhlieat c11 vitez;) eonst;inU.:
R: a) L '-'""' m ..gh = 15 10
3
.) ; b) L = m (g +a) h = ;r. .1
lin copil arunca o minge cu masa m l oo g care se urea la inaltimea h = 2fJ rn.
se calculeaza iucrul mecanie al greuUitii mingiL Se va lua g =,to m/s2
. R: 1. -= - mgh = -- !lU J
Un. corp cu masa m se dep1asea:di dintr-un P'HH.:t A intr-un punct C, in cimpul gr<n i
tatJOnai terestru, pe trC!fi"Ui ABC, indicat in Jigura 4.31. se rtemonstreze a lucttd
<:Ofectuat ne ;.ueqt;:de ;:.s1e "'U ze
1
o.
(J
-
II

r a
c
Fh;. 4.#kt\ La problema
12. tn timp ce un alpinist escaladeaza peretele vertical al unui munte, un turist de
greutate ca alpinistul urea in virful muntelui pe o carare in serpentina
ajunge in loc ca alpinistul. Care dintre cei doi a efectuat un lucru mecanic
mai mare impJtriva gravitatiei?
R: EfectueazA lucru mecank.
13. ln figura 4-.32 este reprezentata dependenta alungirii unui resort de marimea fortei
deformatoare. Sa se calculeze lucrul mecanic al fortei deformatoare intre punctelf'
de abscise 0 em 8 em. Sa se spun a care este sensu I fizic al tangentei unghiului ex. a I
ariei triungltiului de sub segmentul OA de pe grafic.
R: tg ex.= k, L Fx/2 = 32 J.
14. Ce lucru mecanic trebu.ie efectuat pentru a intinde, cu !J.l = 0,5 em, un resort eu
constanta elastica k = 40 kN/m?
R: L = k( !J.l)
2
/2 = 0,5 .J
16. Pentru a tntinde un resort cu lll
1
= 4 mm, trebuie sa se efectueze un lucru mecanic
L
1
= 0,02 J. Ce lucru mecanic trebuie efectuat pentru a intinde resortul cu Al2
= 4cm?
R: L,. = L
1
(Al1/ Al
1
)
1
= 2 J.
16. Un motor cu puterea P = 10 kW este folosit pentru a ridica o sarcina cu masa m =
= .'JOO kg la inaltimea h = 40 m. ln cit timp va ridica motorul sarcina respectiva?
( 10 mjs
2
.) R: t = mghf.P = 20 s.
17. In t'igurile 4.33, a, b, c d stnt reprezentate dependentele de distant& ale fortei F
care actioneaza asupra unui corp. Sa se calculeze lucrul mecanic al fortei in fiecare
caz.
R: a) 180 J; b) 60 J; c) 150 J; ,d) 2,5 J.
18. Sa se calculeze puterea minima a unui automobil pentru a se deplasa cu viteza con-
stanta v = 100 km/h, daca forta de frecare care actioneaza asupra automobilului
este Ft = 1,8 10
8
N.
R: P = F fV = 5 1 0
4
\'\'.
Punctul de aplicatie al unei forte F = 2,35 N se deplaseaza,cu viteza constant& v
= 0,456 m/s, pe directia fortei. Care este puterea pusa in joe in aceasta deplasare (
R: P = F u = 1, 0? vV.
20. Depinde energia cinetica de sistemul de referinta in raport cu care se calculeaza l
b_f(N) . R: Da.
2/J !L 20 ..-----""!
I 1 I I
I 1 I I
D 2 5 b(m} Q t 4 x(m;
8flfl
F(N)
A
1/
v
/
/
,/
/
v
v

X(c.
x(m}
o. b
.J(J(J
rN}
F{N}
mC\
J
.
0 t 2 5 7 .x{m)
m)
(J
8
-2
d c
}'lg. !.32. La problema t:l J<'fg. 4:.33. La problema 17.
150
21. Un om sUi pe o banca autobuz carl'
se deplaseaza cu viteza v = 15 mjs. Masa
o.mului este m = 70 kg. Care este energia cinr-
tlca a omului in raport cu ceilalti pasageri?
Dar tn raport. cu Pamintul?
R: E
1
c .::::: o;
E2C = ? 875J.
J
t
y(m)
8,..... ______ _.1
- P,;;r:-------4 A
I
22. Un corp. cu masa m = 0,5 kg este mur11:at U
vertical in sus cu v0 = 4 mfs. S:i se }'lg. !.8!. La problema
24
lucrul mecamc al greutatii, variatia
x(m)
potentiale var.iatia energiei cinetice la urcarea corpului ptna Ia tnxlt'
maxima. a. ylmea
R: La = - mv
0
2
/2 = - 4 J tillp = 4 J. A v _ , ,
' I L.lLJC - - 'f ,,
23. &ageata cu masa m = 50 g' este Iansata, dintr-un arc cu viteza v - 30 ; .
tlcala in sus sa s 1
1
. . . ' o - m s pe ver-
. . e f'acu eze energ1a cmeboa energia potentiala a sa etii d a
timp t = 2 s dt' Ia lansare. Se va lua g = 10 m/s2. g up Ull
) R: Ep = mg (v0t- gt
2
/2) = 20 J; Ec =

_ gt)2/2 = 2,5 J.
..!. cu rn_asa "! .= 2 kg se ?eplaseaza din punctul pl in punctul p2 in dm ul . ra-
Vltatwnalumform,. m care g este constant egal cu 10 mjs2 (fig. p g
a) Sa se calculeze lucrul mecanic al greutatii pe traiectoriile pAP p BP
1 2 1 2
b) Dracal se presupune energia potentiala a sistemului corp-Pamint nula. in PI, carp
va 1 va oarea sa in P
2
? .
c) Ce valoare are lucrul meeanic efectuat de ctmp pe traiectoria p
1
cp
2
?
d) Care este valoarea energiei potentiale in punctul de coord t
y = 3 m? , on a e x = t m :;; i
tt: L1 = - 40 .T : L2 = - 40 J ; b) E P = 40 J ; c) L = _
40
J :
25. Cu dt trebuie alungit un resort cu constanta elastira k =
inmagazinata in resort sa fie Ep = 14,4 J?
d) Ep = 40 .J.
20 penti'tl ca energia
R: x =V2 Epjir = 1,2 m.
26. l!n corf cu masa m = 2 kg aluneca pe o suprafata orizontala fara frecare Corp I
e tm resort pe care-1 comprima cu x = 0 5 m lnainte de . . A u
elastica a resortului este k 20 N/m Car t 't ' . opri. Constanta
. e es e "\1 eza corpulm mamte de ciocnire?
. . R: v a:Vkfm = 1,58 m/s.
t7 La comprtmarea resortului unui piston jucarie cu a; - 3 em
8
a t t
maxima F 20 N Sa - - ac)'Iona cu o forta
= . se calculeze potentiala a resortului comprimat.
R: Ep = Fx/2 = 0,3 J.
28. ;.;n pistol

este prevazut cu un resort de constanta elastica k _
mcarcarea pistotului, resortul a fost comprimat cu x - 800 Njm. La
I t 1 t 1 5 em. Cu ce viteza est ..
ansa g cu masa m 20 g, pe directia orizontala?
R: v = 10 m/s.
29. LJn vagon de cale ferata cu masa m - 20 t .
__
0
I . - one un obstacol cu viteza v _
-. ,2f m s. se comprima fierare cu x = 4 em. Sa se
mme orta maxima ce actwneaza asupra resorturilcr.
R: F = m?P/23: = 10 kN.
151
A

Fig. 4:.35. La ;31.
:tu. "\supra uuu i corp u forta care
\ariaza cu distanta dupa Iegea: F = 50 -
- 0,5 x, unde x este exprimat in metri
F in newtoni. sa se calculeze lucrul
mecanic al fortei, ci!ld punctul sau de
aplicatie se deplaseaza intre punctele df'
abscise x
0
0 m !?i x = 20 m.
:n. Un corp cu nnsa 111 ( = ::! kgl coboara fara frecare pe l!n plan inclinat de inalthne
h = 1 m. Ajnnglnd la haza planului, corpul se deplaseaza cu frecare pe o suprafata
plana pina intr-un pund C, parcurgind distanta d 2 m. Coeficientul de frecare
tste ;t = 0,3 .. In punctul C, corpul urea fara frecare, pe o suprafata curba CD (rig.
!i.3[)). Sa se calculeze:
u) viteza v
1
a corpului la baza planului inclinat
f,) viteza v
2
a corpului in punctul C;
c) 1a urea corpul pe suprafata CD .
d J S,i se determine pozitia punctului !n cart"' se oprqte corpul (pe suprafata plan<">).
'fa}i'l de punetul B. Se va lua g = 9,8 m/s
2
'
R: a) v1 = 1/2 gk=4,4i mfs; b) v
2
= t/-ig{h-- f!'d} = 2
1
8 mfs;
) h1 = h- ttd=0,4 m; d) d
1
= 2d- h/iJ. = 0,66 rn fata de JJ.
5
IMPULSUL MECANIC
-+-
Am definit impulsul punctului material in, 2.q.2 prin relatia: p = mv;
el are directia i sensu] vectorului viteza, iar sa pe unitatea de timp -
-+- -,)-
I'eprezinta forta: F = dpfdt (lex secunda).
5.1. TEOREMA IM PULS UL Ul PENTR U P UNCT UL MATERIAL
CONSERVAREA IM PULSULUI
-,)- -+-
Sa transcriem ecnHtia (2.12) Fm = Apflit sub forma:
-,)-
F m !l.t = llp sHu P,,(tz - t1) = Pz -PI = mvz- mv1. (5.1)
. -,)- - -
Produsul H = Fmlit se numete impulsul forfei. Ecuatia (5.1) exprima
impulsului pentru: punctul material:
YariaJia impulsului punctnlui material este egala cu impulsul fort;ei
aj)ii;ati punctului material. . -
____./-
Daca impulsul fortei aplicate este zero, de exemplu daca forla aplicata
-)- -
este nula, adica punctul material este f,zolat (P = 0, H = 0), variatia de impuls
- -+ -
va fi nula: Ap = 0, deCi inipulsul p = mv ramine neschimhat (constant).
- Impulsul unui punct material izolat se conserva, p = adicii punctul
. ' -,)-
material izolat se mica rectiliniu uniform sau este in repaus (v = const) (in
sistema de referinta inertiale).
Impulsul se poate schimba numai sub actiunea unei forte exterioare.
Itt procesul reallzat prin intermediul fortei seface un transfer
de de la un corp la altul, n1asurat prin transferul de iropuls de ener
gie einetica. adica prin fortei egal cu variatia de impuls a empului,
153
respectiv prin lucrul me.canic al foitei, ega! cu varia.tia de cinetica a
corpului.
lmpulsul este o masura a mi4carii. Impulsul punctului material p = m-;;,
este o masura a mi,carii mecanice pe care el o poseda (de aici provine ti denu-
mirea de cantitate de micare). Teorema impulsului exprima o lege de con-
servare a mi$carii materiei. . _
V erificarea experimenta]a a legii impulsului se reduce In fond Ia verifj ....
carea fundamentale a
5.2. TEOREMA IMPULSULUI $1 LEGEA CONSERV ARII IMPULSULUI
PEN-r:R U UN SISTEM DE DO UA PAR TIC ULE
Fie un sistem format din doua particule m
1
, m
2
care interactioneaza intre
ele. Conform principiului actiunii 'i reactjunii forta i
12
exercitata asupra par-
ticulei m1 de catre particula m2 este egafa in modul i de sens opus cu forta
..
621 exercitata asupra particulei m
2
de catre particula m
1
, adica
.. .. - ..
8112 = -SF 21 sau SF12 + SF21 = 0. (5.2)
Cele doua forte actioneaza de-a lungul dreptei care unete cele doua particule
(fig. 5.1) i rezultanta lor este nula. '
In afara de aceste forte de interactiune care constituie forte interne pentru
sistemul nostru, fiecare particula interactioneaza in genera.] cu mediul exte-
rior, ceea ce se traduce prin fortele externe: F
1
asupra particulei m
1
, F
2
asu-
pra partioulei m2 (fig. 5.1). Am notat fortele interne cu ii rond.
Sa scriem legea impulsului pentru fiecare Daca fortele nu sint
constante, atunci pentru un interval llt oarecare trebuie considerate fortele
medii pe acel interval, de aceea mai jos toate fortele sint constante sau
medii pe intervalul llt:
- __,.. __,.. - __,.. __,..
(F 1 + SF12).6.t = ll(m1v1); (F 2 + SF2
1
)ilt :c il(m
2
v
2
).
(5.3)
Adunind membru cu membru cele doua ecuatii, gasim:
,.. __,.. .. - __,.. __,.. __,.. __,..
(F 1 + F 2 + 8F12 + S'2t)llt = il(m1v1) + il(m2v
2
) = il(m
1
v
1
+ m
2
v
2
)
m, .

1 ------- ..!:../ F,
m2
Fig. 6.1. Sistem 'de dcuii particule care
interactioneaza tntre ele ru mediul
. (\Xterior.
(5.4)
Dar, conform lui (5.2), rezultanta
fortelor interne este nula. Suma vec-
toriala a fortelor 'externe da rezultanta
forfelor externe:
__,.. .. __,..
F = Ft + F2. (5.5)
154
Pe de alta parte)impulsul total aJ sistemului este suma vectoriala a impul
surilor particulelor componente:
-4- ....... - ....... .......
P = m1v1 + m2v2 = P1 + Pz
(5.6)
Tinind seama de aceasta, ecuatia (5.4) devine:
(5.7)
en
(5. 7) se poate transcrie sub forma cunoscuta a legii II:
(5.8)
-
unde F este rezultanta externe P impulsul total al sistemului.
Fortele interne ale sistemului nu contribuie la impulsului total
al sistemului, adica nu pot schimba impulsul total al sistemului (rezultanta lor
fiind nuHi). (Ele pot insa redistriEuiTmpulsuTintre particulele sistemului prin
ciocniri.) ,
Daca rezultanta fortelor externe este permanent zero sau daca sistemul este
izolat, adica nu interactioneaza cu mediul exterior, impulsul total se conserva
( ra mine constant).
5.3. TEOREMA IMPULSULUI Sl LEGEA CONSERV ARII IMPULSULUI
PENTR U UN SISTEM OARECARE DE PAR TIC ULE
Rezultatele obtinute 5int valabile pentru un sistem format dintr-un numar oarecare
de particule. In adevar, particulele sistemului interactioneaza intre ele prin forte interne
perechi, doua cite doua egale in modul sensuri opuse, conform principiului actiunii
reactiunii. De aceea,daca le insumam pentru intregul sistem, ele se anuleaza doua cite
doua dau rezultantii nula.
Rezultanta forJelor interne ale' unui sistem de particule este nuliJ..
Scriind legea impulsului pentru fiecare particula adunind ecuatiile membru cu
membru, cum am facut pentr1l un sistem format din dou(t particule, gasim lege1 im-
pulsului pentru un sistem oarecare:
-? __,.. __,..
F m !:lt = uP = P 2 - P
11
_,. __,.. - ....... -? ..+
unde Fm este valoarea medie a rezultantei F = F
1
+ F
2
+ ... t Fn P = m
1
v
1
+ -7 ,__,.. __,..
m2v2 + ... + mnvn = p1 p2 ... + Pn sau sub forma legii II:
(5.9)
ln acesie legi ale impulsului nu apar decit fortele extern.e care actioneaza asupra siste,
mulni (cele internP dau rezultanta nula).
155
"'
Daei sistemul este izolat dael rezuUanta e:derne permanent
iiJlpulsuJ total al sistemului se eonserva.
Aceasta lege este attt de generala !li de importanta inctt uneori este formula til
nmoscuta sub numele de principiul conser"drii impulsului pentru sisteme izolate, alaturi
dt principiul conser"arii energiei.
N umai prin interac#une cu mediul exterior se transmite mifcare ,i se schimba impulsul
tt;lal al sistemului.
fortele interne nu pot schimba impulsul total al sistemului, ele schimba in
ral impulsurile piir/ilor componente ale sistemului, adica redistribuie impulsul in interiorul
si_stemului, tocmai ca urmare a interactiunii dintre piirlile sistemului ..
5.4. CENTRUL DE MASA AL UtJUJ SISTEM DE DOUA PARTICULE
Vom introduce acum de centru de masa (CM) al unui sistem --
un punct asociat sistemului care caracterizeaza oarecum ,global"
de masa a sistemului i se hucura de 'remarcahile.
Pentru doua particule de masa m
1
= m
2
, centrul lor de masa
se afla la mijlocul dintre ele, pe dreapta care unete cele doua parti-
cule. Daca particulele au mase diferite, centrullor de masa se va gasi tot pe
dreapta. care le unete, dar mai aproape de particula de masa ma.i mare. l}i
anume, CM pina la cele doua pa.rticule sint in raport i'nvers cu ma;;,
sele lor (fig. 5.2):
= m
2
sau m1d1 = mzdz, de unde d
1
= d, unde d = d
1
+ d
2
(5.10)
. .

Sa gasim vectorul de pozitie reM al centrului de masa. Ohservam ca

reM se coinpune din r1 plus vectorul d
1
dus din m
1
spre C JJtl. Dar d
1
0
5.2. Centrul de masa (Ci\tl) al unui sistem
d t' doull patticule.
150
sau
Relatia vectoriala (5.11)
scrisa pe componente, de exem
plu tn cazu.l plan, ne da !;omdo-
nate)e centrulni de masii:
(5.12)
De exeJnplu, alegind axa Ox pe directia celor dona particule (fig. 5.2).
cu originea in m
1
sensu} spre m
2
, avem:
0 d
. m1 0 + m2d d
X1 = , Xz = 1 XcM = = 1
mt + m2
Vom demonstra doua remarcahile ale centrului de masa.
a) Sa calculam viteza centrului de masa. Pentru doua momente succes1ve
t, t' avem (notam m = m
1
+ m
2
- n1asa sistemului):
-+ -+
mrcM = m1r1 + nizrz; mrcM - mlr; + mzr;.
De unde prin scadere memhru cu memhru:
-->- -+. -+ -->- -+ _,.
m(rcM - reM) = m
1
- r1) + mz(r; - rz) sau = + m2 f:t.r-2
i la intervahll de timp = t' - t:
sa u
-+ _,. ->-
mtVJ. + mzvz = Pt + Pz
P. (5.13)
cu cu
Observatie. Centrul de masa se poate defini plecind de la expresia impul-
sului total al sistemului. ln adevar, srriind impulsul total al sistemului astfel:
-+ -+ -+
P = m1v1 + mzVz
-+- -+
: m2r2 J .
+ = m , (m = fflt + mz),

se vede ca punctul definit prin vectorul de pozitie:
-+ 1 -+
reM= - (m1r1 + mzrz)
are proprietatea remarcahila ca viteza sa tnmultita cu masa sistemului ne
da impulsul total, ca f" cum toata masa s1stemului ar fi concentrata in centrul
demasa s-ar miCa cu v1teza acestu1a.
-: b) Sa caiculam acceleratia centrului de masa:
-+ -+ -+ -+ - - -+ -
mvcM = P, mvcM = P', m(vc.M- veM) = P'- P,
tinind seam a de (5.8):
+ ..
macM =F.
(5.1'.)
157
externe este egali eu masa sistemului inmulHta eu
t
eelltWotun
Prin urrila.re, centrul de masa se comporta ca un punct material avind
rnasa cu masa sistemului supus fortelor externe, ca cum intreagH
masa a sistemului ar fi concentrata in CM externe ar actiona in CM.
Daca sistemul este izolat (sau rezulta.nta externe este nula),
e.entrul de 1nasa va fi in repaus sau in rectilinie uniforma.
5.5. CENTRUL DE MASA AL UN Ul SISTEM OARECARE DE PARTICULE
Formula (5.11) se generalizeaza U!?Or pentru un sistem format dintr-un numar oare-
care de particule.
Fie 3 particule. Calculam intli centrul de masa a doua particule, de exemplu
-+ -+
-+ mtrt + m2r2 . .
r12 = + m
2
!?I, i;nlocumdu-le cu o singura particula de masa (m1 + m2) situata
-+
in r
12
, calcuHim centrul de masa dintre aceasta !?i particula m
3
:
-+ ( )-+ -+ -+ -+ -+
_ m1 + m2 r12 + mara m1r1 + m2r2 + m:ta
r CM - = --=:.-=--:...__--=:..-=--.;:...__...:L..::
(m1 + m2) + m:J m1 + m2 + ma
Procedind astfrl din aproape in aproape obtinem in general:
-+ -+ -+ -+ n
m1r1 + mar2 + ... + mnrn 1 "" -+
reM = - t....t (5.15)
m1 + m2 + ... + mn m k=l.
Dadi un corp omogen poseda un plan de simetrie, atunci grupind ca mai sus doua
cite doua particulele identice simetrice (situate de o parte !?i de alta a planului de sime-
trie), gasim ca CM se afla in planul de simetrie. La fel se intimpla in cazul unei axe
de simetrie sau in eel al centrului de simetrie.
Dadi un corp omogen poseda un plan de simetrie, o axii de simetrie sau un centru de
simetrie, centrul sau de masa se va giisi in planul de simetrie, pe axa de simetrie sau ln cen-
trul de simetrie.
De exemplu, CM al unui cilindru omogen se afla pe axa sa; CM al unei sfere ornogene
:-;e in sferei; .ClJ! al unui paralelipiped dreptunghic se afla in centrul para-
Ielrpipedulm; CM al unm disc omogen subtire se afla in centrul discului; CM al unei
placi omogene dreptunghiulare este in eentrul ei.
Subliniem ca G_JJf este un punct geometric asociat sistemului. a carui pozit.ie este
determitwta de distributia masei. 1n C"lf pcate sa nu fie deloc mas'l, ca in cazul unui
inel omogen.
t.n formula putei_U gru?a sumei corespunzatori unui subsistem !?i
mlocm cu masa subs1stemulm (M} mmultita cu vectorul de pozitie al CM corespunzator
-+
al subsistemului (R):
-+
unde Mj sint masele .subsistemelor R; vectorii de pozitie ai centrelor lor de masiL
(5.16)
Formul,a (5.16) se scrie pe componente tntr-un sistem de coordonate convenabil.
158
r c
r
0
b \ CM (xcM'Yc,.,J
Yc L I [d

0
mg
mg
X
Fig. o.a. Calculul pozitiei ttntrului de
masa (CM) al unei pla.d onlt)gene.
}'ig. 6.4. Centrul de masa al unui obuz
continua sa se mi!?te dupa explozie, ca
centru de masa al schijelor, neperturbat
pe parabola (in vid).
EXEMPLU
Sa 'se calculeze CM al placii omogene din figura 5.3.
ltezolfare. :fllaca fiind omogena, masele sint proportionale cu ariile !?i in (5.16) putern
folosi ariile respective. Aleglnd axele ca 1n figura, avem
ad !!:.. + (b d)c
2 ' 2
d ( b - d)
ad "2 + (b - d)c d + -
2
- -
X =--
CJl 1d + (b d)c
YcM =
ad+ (b- d)c
Cele doua teoreme privind CM, de la 5.3, ramin valabile 9i in cazul unui sis tern
oarecare. Astfel, de exemplu, dacii rezultanta fortelor externe este zero (sau daca sistemul
este izolat), centrul sau de masa va fi in ;epaus sau in rectilinie uniformii, par-
tile sistemului se pot mi!?ca accelerat.
Mi!?carea centrului de masa este dfctata de fortele externe, fortele interne nu influen-
teazii centrului de masa. De exemplu, daca un obuz care se mi9ca liber in vid
(sub actiunea greutatii) explodeaza Ia un moment dat, centrul sau de masa continua
sa semi9te, ca centru de masa al schijelor, neperturbat pe parabola, ca !?i cum nimicnu s-a
tntlmplat, pina cind macar una din schije atinge pamintul !?i apare o forta externa care
va devia CM de pe parabola (fig. 5.4).
tntr-un cimp gravitational omogen centrul de masa coincide cu centrul de greutate
(punctul de aplicatie al rezultantei fortelor de greutate).
5.6.
Prin ci1cnirea a doua sau mai multe corpuri se intelege un proces de inter-
actiune care dureaza un timp finit, astfel incit atit inainte, cit dupa cioc-
nire corpurile nu interactioneaza. La ciec.nirea corpurilor ma,croscopice inter-
actiunea dur_eaza atit timp cit corpurile sint in contact i acest timp de contact
este foarte scurt fata de duratele obinuite (timpul de contact este de ordinul
milisecundelor).
La c.iecnirea a doua cwpuri (macrtscopice) putem distinge dua faze
sau etape. 'Imediat ce cerpurile vin in c,ntact incepe frinarea lr
brusca, lr. Energia cinetica de micare relativa a unui tt>rp
fata 'de celalalt se transfrma, prin lucrul 1necanic. al interne de
nire. in energie de deftrmare a La un mment d:d
159
'
vitezu relutiva a unui eorp fat a de ce1ala1t se redut:e la zero: iar defoi'HHt tiile
lor sint maxime. Energia cinetica de relativa s-a transformat in energie
potentiala de deformare i in alte forme de energie (in special caldura). In
acest moment corpurile au o vitez.a com una, se mica soli dar i in acest m.oment
se termina prima faza a ciocnirii, numita faza comprimiirii. Imediat incepe faza
a doua a ciocnirii: faza separarii. Corpurile incep sa se departeze unul fata de
altu], viteza relativa a unui corp fata de celalalt crete, deformatiile lor se
reduc, corpurile cauta sa revina Ia forma lor initiala. Energia poten!iala de
deformare se transforma partial in energie cinetica de micare relativa a corpu-
rilor. In momentul cind se separa complet, se termina faza decomprimarii sau
separarii.
La ciocnirea unor corpuri elastice (bile de otel, bile de deformatiile
dispar dupa ciocnire, corpurile ii recRv.ata forma lor initiala, energia cinetidi
,relativa" se restituie aproa.pe integral i ciocnirea se cheama elastica. Dar, in
general, dupa ciocnire ramin remanente, de exemplu bilele de
plumb sau de plastilina.
in timpul ciocnirii apar forte de interactiune mari intre corpurile care se
ciocnesc, dar aceste forte dureaza foarte putin, atita timp cit dureaza ciocnirea
(contactul dintre corpuri). Con'form legii actiunii i reactiunii, fortele cu
care actioneaza cele doua corpuri, unul asupra. celuilalt, sint egale in modul
i de sensuri opuse (fig. 5.5). Fortele normale se datoresc deformarii elastice
reciproce a celor doua corpuri, iar fortele tangentiale se datoresc frecarii din-
tre corp uri in planul de contact (intrepatrunderii sau rugozita-
tilor suprafetelor in contact).
Pentru sistemul format din cele doua corpuri fortele care apar in procesul
ciocnirii sint forte interne i dau rezultanta nula. Prin urmare aceste nu
,pot schimba impulsul total al celor doua corpuri, dar il redistribuie intre cele
doua corpuri. De exemplu, daca un vagonet un altul aflat in repaus,
acesta din urma va capata un impuls pe sea.ma impulsnlui primului corp: avem
un transfer de micare mecanica ide impuls de la un- corp la altul prin ciocnire.
In timpul foarte scurt cit dureaza ciocnirea, externe obinuite (de
exemplu forte1e de. frecare sau fortefe de greutate) nu pot modifica sensihil
)
/.

',
,N
F'=-F
6.5. eal'e apar la
ci(knirea a doua rorpuri.
impulsul total al sistemului. De aceea chiar daca
corpurile care se sint supuse la forte
externe, putem totui scrie cons'ervarea impulsu-
lui total al sistemului in sensul urmator:
Suma vectoriala a impulsurilor corpurilor
imediat inainte de ciocnire trebuie sa fie egala cu
suma vectorialii a impulsurilor corpurilor imediat
dupd ciocnire:
-;.. _,_ 4
Pinitial = P1 + Pz + = Pfinal == Pt P::. +
(5.17)
160
De exemplu, in cazul a doua particule:
- -
m
1
v
1
+ m2v2 = m1v; + mzv;. (5.18)
de conservare a impulsului este o egalitate vectoriala. Ease scrie
pina la urma pe componente intr-un sistem de coordonate ales converiahil.
Astfel, daca inainte i dupa ciocnire particulele se pe dreaptd
- cazul unidimensional alegem aceasta dreapta Ji'ept axa Ox i atunci
de conservare a hnpulsului devine:
m1v
1
m
2
v2 = m1v; + m2v;, (5.19)
unde vitezele initiale v
1
, v
2
i cele finale v;, v;, pot fi pozitive sau negative dupa
cum pa.rticulele se mica in sensul pozitiv ales sau eel negativ al axei.
5.6.1. Ciocnirea plastica (total neelastica). Un caz particular important al
ciocnirilor este ciocnirea total neelasticd sau plasticg. ln acest caz, prin cioc-
nire corpurile se cupleazii, se lip esc ii continua micarea impreuna, cu ace-
eai viteza com una. Exemple: cind aruncam o piatra intr-un vagonet sau
alergam dupa un vagonet (tramvai, harca) i sarim in el sau.,_ cind un glont
ramine infipt intr-o tinta sau un obiect fragil cade jos pe podea etc. Reversul
acestor ciocniri este cazul descompunerii sau desfaeerii unui corp in mai multe
fragmente (de exemplu cazul exploziei unui ohuz). Dadi filmam acest proces
proiectam filmul in sens invers, ohtinem exact cazul ciocnirii plastice; i
invers, o ciocnire plastica filmata i proiectata in sens invers apare ca o dez-
agregare, descompunere sau e.xplozie. De aceea i aceste procese de descom-
punere pot fi inglohate in categoria de docniri plastice. De exemplu, sarim
din mers dintr-un vagonet (carucior, barca) sau aruncam dintr-un vagonet sau
harca diferite obiecte etc. In toate aceste cazuri se aplica evident legea con-
servarii impulsului.
-+ -+
Fie doua particule cu masele m
1
, m
2
i vitezele v
11
v
2
care se ciocnese plastic., '
. -+
lnainte de ciocnire avem doua corpuri cu impulsurile m1v1, mzvz, iar dupa
ciocnire a.vem un singur corp de masa m
1
+ m2 i viteza v'. Scriem legea con-
servarii impulsului total:
Viteza finala se poate afla
grafic. Reprezentam la o
anumita sca.ra vitezele im-
pulsurile (fig. 5.6). Compunem
-+
vectorial impulsurile m
1
v
1
I

m
2
v
2
( dupa regula paralelogra-
mului) rezultatul il impartim
la. masa tetala m1 + m2.
11 - Fizica cL a IX-a
(5.20)
Fig. 5.6. Cioenirt>a a doua pt-ulicule.
161
In cazul unidimensional forJ!lula (5.20) devine
v' = mtvt + m2v2
mt + m2
(5.21)
1 . . .
f nA c.wcnirea plastica o parte din energia cinetica a. corpurilor se trans-
orma In alte forme de energie (in special in cal dura):
1 2 1 1
2 mlvt + 2 = 2 (mz + ml)v'2 + Q,
Q- A.E
1
2 1 1
- - c = 2 mlvt + 2 - 2 (ml + m2)v'2.
(5.22)
Introducind aici pe v' din (5.21),
Q = - AEc = ..! m1m2 1
(vl - Vz)2 = - m v2
2 m
1
+ m
2
.
2
r r'
(5.23)
unde Vr = V1 - Vz este viteza relativa (a particulei 1 particula 2), iar
se. redusa a celor doua particule. Prin urmare numai imer-
gia einetwa d.e relativa (a unei particule de alta)' dis . prin
cuplarea partiCulelor, transformindu-se in alte forme de energie.
EXEMPLU
Doua carucioare de mase m - 1 oo ka
cu vi't I t - , o mz = 2,00 kg se unui spre eelaialt
eze e vt = 1,00 m/s v - 2 00 I p . .
(ciocnire I t' a) C ' 2. -. - ' m s. rm cwcmre carucwareie se cupleaza
pierduta/ as Ic . .are va fi viteza lor comuna dupa ciocnire energia cinetica
Rezol(}are Am ales axa Ox in
8
1 v ..
t t. . ensu pr1mului carucior, de aceea viteza v
e: e nega IVa. Scriem conservarea impulsului:
2
+ m2v2 = (ml + m2}v', v' = mlvl + m2v?.
mt+m2 ,
v' = 1,00 kg 1,00 m/s - 2,00 kg 2,00 m/s .
1,00 kg + 2,00 kg = -1,00 m/s.
Semnul minus arata ca d v
. . upa ciocmre cupiare carucioarele se vor mil?Ca In sensul
in. sensul vitezei initiale a celui de-al do ilea carucior
. Impu s m1..,1a ma1 mare).
cinetica pierduta (vr = v
1
_ v
2
= 1,00 _ ( _
2
,oo) =
3
,
00
m/s);
Q
_ A 1 m
1
m
2
- - u c = - ---- (v - v )
2
- 3 00 J
2 ml + m2 1 2 - ' - .
. 5:6.2 . . Cioc.nirea perfect elastica. Un alt caz particular simplu al ciocni-
rllor ... es.te In acest caz corpurilor dis ar
dupa .Ciocnire, .en;rgia Cinetwa ,relativa", transformata in timpul ciocnirifin
de deformare elastica, se restituie integral in energie cine-
twa dupa cwcmre.
162
Ciocnirea este perfect elastica daca energia cineticd a corpurilor se conservd
prin ciocnire, adica energia cinetica totala a inainte de ciocnire este
egala cu energia cinetica total a a corpurilor dupa ciocnire:
1 2 1 2 1 '2 1 '2
- m
1
v
1
+ - m
2
v
2
= - m1v
1
+ - m2v
2

2 2 2 2
(5.24)
mai a vern de conservare a impulsului total:

m
1
v
1
+' m
2
v
2
= m1v; + mzv;. (5.25)
In natura nu exista riguros ciocnire perfect elastica intre corpuri macro-
scopice, dar de multe ori corpurile elastice (de exemplu hilele de de
carucioarele prevazute cu tampoane-resorturi elas.tice) la ciocniri veri-
fica hine (5.24).
De obicei masele vitezele ale corpurilor vrem sa
aflam vitezele lor finale. Avem o de conservare a energiei cinetice
(5.24) trei algebrice (pe componente) de conservare a impulsului
(5.25), deci 4 3 + 3 = 6 necunoscute pentru componentele vite-
zelor finale. Prin urmare, in cazul general al ciocnirii in spatiu a doua par-
ticule, datele ecuatiile de mai sus nu sint suficiente. in cazul ciocnirii in
plan vom avea 1 + 2 = 3 2 + 2 = 4 necunoscute, deci trebuie sir
mai o data asupra ciocnirii.
In cazul unidimensional, cind atit inainte, cit dupa ciocnire particulele
se mica pe aceea$i dreapta pe care o alegem drept axa Ox, avem dona
de conservare I doua necunoscute:
(5.26)
m1v1 + m2v2 = + m2v;. (5.27)
Sistemul se rezolva astfel. Trecem termenii care pe m
1
in stinga pe
cei care pe m
2
in dreapta:
ml(vi - v?) = m2(v;
2
-
sau
membru la memhru cele doua
7h + = v; + Vz sa;u v; = v; = -(Vt - Vz) = - 'L'r (5.28)
Aici - v; reprezinta viteza relativa v;, a particulei 1 de particula 2,
dupa ciocnire, iar v
1
- v
2
reprezinta viteza relativa vr imiinte de ciocnire. Prin
urmare, in ciocnirea perfect elastica unidimensionala a doua particule una.
din ele (de exemplu prima) se apropie de cealalta cu o anumita viteza
vr=v
1
-v
2
, o lovete.i se intoarce inapoi cu o viteza relativa.
egala in modul dar de semn schimhat.
163
ll*
cu ecuatia de conservare a impulsului (5.27) ne
sa. aflam 1med1at v1tezele finale vi, v'
2
dupa ciocnirea. perfect elastica
umd1menswnala a doua particule;
I nt
1
-/m2 , "
Vt ----'l1t, v
2
= v
1
(5.30)
m2+ ml ml + m2
ca in acest corpul 2 va capata o viteza v; in sensul in care este
.ovit es:e de semn cu v
1
), in timp ce primul corp se poate intoarce
1nap01 daca masa sa m
1
este mai mica -deeit a celui de-al doilea corp.
b) Daca masele sint egale, din (5.29) rezulta ca v
1
' = v
2
v' = v corpurile
h' b" . . . ' 2 ll
sc. 1m a v1tezele intre ele, ca i cum ar trece unul pe linga celalalt fara sa se
unul luind locul celuilalt. In (adica m1 = m2), daca
dollea. corp era in repaus {v2 = 0), at unci primul corp se (v; 0),
Iar dmlea cu viteza primului = v
1
). Aceste rezultate sint fru-
mos Ilustrate de urmatorul experiment.
EXPERIMENT
. Suspend am doua bile identice pe fire paralele egale (fig. 5. 7). Daca deviem
o hila cu un anumit unghi dam drumul sa se ciocneasca cu cealalta atunci
. . . . '
pr1n se va iar a doua va fi deviata aproape cu acelai unghi
ca ?Ila a intoarce inapoi i o lovete pe prima,
la r1ndul. ei, I aa mai departe pina ce micarea se stinge sau se
striCa (bdele nu mal rarriin in acelai plan vertical, daca nu sint perfect cen-
trate sau daca nu sint suspendate fiecare prin 2 fire in forma literei V).
deviata are masa mai mare decit cea aflata in repaus,
at unci dupa cwcn1re ea va devia in continuare; daca are masa mai mica ea
va fi deviata inapoi. .'
orice fel de ciocnire impulsul total al sistemului (izolat)
se conserva, fundca rezultanta interne de ciocnire este totdeauna
zero ... III), in timp ce energia cinetica totala in general nu se con-
serva, fundca lucrul .mecanic al fortelor interne nu este in general zero
a b c
2
164
ptg. 5.7. Ciocn irea a doua bile
identice, dintrr ('are una este
in repam;.
at unci o parte din energia cinetica se trans forma in alte forme de energie (cal-
dura sau alte forme disipate in mediu). In cazul exploziilor (descompunerilor)
se creeaza energie cinetica pe seama altor forme ale energiei interne ( chimica
Bineinteles, energia totala a sistemului izolat se conserva (principiul
conservarii energiei).
5.6.3. Cioenirea eu un perete. In copilarie ne-am jucat cu mingea, arun-
cind-o pe podea sau pe perete i apoi prinzind-o. Observatii simple ne arata
ca daca aruncam mingea perpendicular pe perete (sau pe podea), ease intoarce
inapoi tot perpendicular pe perete cu o viteza egala in modul, dar de semn
schimbat, fata de viteza initiala.
In teoria ciocnirilor se intelege ciocnirea cu un perete - ciocnirea cu
un corp de masa mare, astfellncit oiteza acestuia nu se schi"!ba prin cioc-
nire.
Acesta este cazul ciocnirii unei mingi cu podeaua sau cu un perete (eventu-
al mobi.l) sau cazul ciocnirii unei molecule de gaz cu peretii vasului in care se
gasete gazul sau cu pistonul (mobil) daca gazul se afla intr-un cilindru cu.
piston.
Sa consideram ciocnirea perfect elastica (unidimensionala) cu un corp de
masa m
2
foarte mare (fata de m
1
). Sa transcriem atunci formulele (5.29) sub
urmatoarea forma:
= 2 -=---- - v1; v; = 2 -=---- .- v2.
(5.31.)
Daca masa m
2
este foarte mare, atunci fractia m
1
va fi foarte mica i pen-
m2
tru m
2
extrem de mare, fractia m
1
/m
2
se va micOra pina la zero. Atunci
formulele de mai sus devin (punind m1/m2 = 0):
= 2v2 - Vt, v
2
= v2, (5.32)
adica in adevar viteza pereteiui (de masa m2) nu se schimba prin ciocnire
(v; = v
2
). Prima formula se i direct din (5.28) pentru viteza
relativa in ciocnirea perfect elastica unidimensionala, daca punem, v; = v2
. In cazul cind peretele este in repaus (v
2
= 0 = v;), rezultatul
ateptat: = -v
1
, adica particlJla se intoarce ina poi cu
viteza in modul (fig. 5.8, a).
Fig. 5.8. Cioenirea perfect
elastica cu un perete in
repans: a) frontala,
b) oblidi.
...
v
165
t V=-V
a
b
cu de eonservare a impulsului (5.27) ne
sa. aflam 1med1at v1tezele finale vi, v'
2
dupa ciocnirea. perfect elastica
umd1menswnala a doua particule:
1

-/ m
2
,
Vt ----VI, V
2
= VI (5.30)
m2 + m1 m
1
+ m2
Se vede ca in acest caz corpul 2 va capata o viteza v:) in sensu! in care este
es:e de semn cu vi), in timp ce primul corp se poate intoarce
Inapm daca masa sa mi este mai mica .d.Qcit a celui de-al doilea corp.
b) Daca masele sint egale, din (5.29) rezulta ca = v
2
v' = v corpurile
h' b" . . . ' 2 Il
sc. 1m a v1tezele intre ele, ca cum ar trece unul pe linga celalalt fara sa se
unul luind locul celuilalt. ln (adica m1 = m2), daca
dollea. corp era in repaus (v2 = 0), at unci primul corp se (v; 0),
Iar al dollea cu viteza primului = v
1
). Aceste rezultate sint fru-
mos ilustrate de urmatorul experiment.
EXPERIMENT
. Suspend am doua bile identice pe fire paralele egale (fig. 5. 7). Daca deviem
o hila cu un anumit unghi ii dam drumul sa se ciocneasca cu cealalta at unci
. . . . - '
pr1n se va iar a doua va fi deviata aproape cu acelai unghi
ca Dup: a se intoarce ina poi i o lovete pe prima,
la r1ndul. ei, ma1 departe pina ce micarea se stinge sau se
strwa (bdele nu ma1 rarriin in plan vertical, daca nu sint perfect cen-
trate sau daca nu sint suspendate fiecare prin 2 fire in forma Iiterei V).
deviata masa mai mare decit cea aflata in repaus,
at unci dupa cwcn1re ea va dev1a in continuare; daca are masa mai mica ea
va fi deviata inapoi. '
.. ca in orice fel de ciocnire impulsul total al sistemului (izolat)
se conserva, fnndca rezultanta fortelor interne de ciocnire este totdeauna
zero" III), in timp ce energia cinetica totala in general nu se con-
serva, fnndca lucrul .mecanic al fortelor interne nu este in general zero i.
2
Q b c
2
164
},fg. 5.7. Ciocnirea a doua bile
identice, dintrr are una este
in repam;.
at unci o parte din energia cinetica se trans forma in alte forme de energie (cal-
dura sau alte forme disipate in mediu). ln cazul exploziilor (descompunerilor)
se creeaza energie cinetica pe seama altor forme ale energiei interne (chimica
energia totala a siste1nului izolat se conserva (principiul
conservarii energiei).
5.6.3. Cioenirea eu un perete. ln copilarie ne-am jucat cu mingea, arun-
cind-o pe podea sau pe perete apoi prinzind-o. Ohservatii simple ne arata
ca daca aruncam mingea perpendicular pe perete (sau pe podea), ease intoarce
inapoi tot perpendicular pe perete cu o viteza egala in modul, dar de semn
schimbat, de viteza
In teoria ciocnirilor se pr:in ciocnirea cu un perete - ciocnirea cu
un corp de masa foarte mare, astfel incU CJiteza acestuia nu se schimba prin cioc-
- .
nire.
Acesta este cazul ciocnirii unei mingi cu podeaua sau cu un perete (eventu-
al mobi.l) sau cazul ciocnirii unei molecule de gaz cu peretii vasului in care se
gazul sau cu pistonul (mobil) daca gazul se afla intr-un cilindru cu.
piston.
Sa consideram ciocnirea perfect elastica (unidimensionala) cu un corp de
masa m
2
foarte mare (fata de m
1
). Sa transcriem atunci formulele (5.29) sub
urmatoarea forma:
mt 'Vt + v2
= 2 _m_
2
:;__ __ - vi;
mt
- V1 +''2
v; = 2

V2 (5.31.)
Daca masa m
2
este foarte mare, atunci m
1
va fi foarte mica i pen-
m2
tru m
2
extrem de mare, mi/m
2
se va micora pina la zero. Atunci
formulele de mai sus devin (punind mifm2 = 0):
= 2v2 - VI, v; = v2, (5.32)
adica in adevar viteza pereteiui (de masa m
2
) nu se schimba prin ciocnire
(v; = v
2
). Prima formula se obtine i direct din conditia (5.28) pentru viteza
relativa in ciocnirea perfect elastica unidimensionala, daca punem, v; = v2
. In cazul cind peretele este in repaus (v2 = 0 . v;), rezultatul
ateptat: = -v
1
, adica particlJ}a se intoarce ina poi (ricoeaza) cu
viteza in modul (fig. b.8, a).
Fig. 5.8. Cioenirea perfect
elastica cu un perete in
repans: a) frontala,
b) oblidL
-v
165
t V=-V
a
b
In daca particula oblic 'i
perfect ela,stic un perete aflat in repaus, ea
suhun unghi de ,reflexie" rx', egal
cu unghiul de (de c_adere) rx

cu viteza v' este egala in modul cu viteza v
(fig. 5.8, b):

I v' I I v !,
I
rJ. =rJ.. (5.33)
Verificarea experimentala a legilor de
. conservare la ciocniri se poate face de exem-
plu cu dispozitivul simplu din figura 5.9.
Fig. 5.9. Dispozitiv pentru verifi- Doua bile de mase mh mz cunoscute
carea legilor de conservare Ia
ciocniri. sint suspendate pe fire paralele apropiate,
de lungime l( :....so em). Bila m
1
este deviata,
astfel incit firul sau de suspensie sa se deplaseze cu o x( ""5 em),
masurata pe o rigla gradata; hila m2 ramine in repaus. Dupa ciocnire not am
xk cu care deviaza firele de suspensie bilelor.
Viteza imediat inainte sau imediat dupa ciocnire se exprima prin
respectiva h : v = v 2gh (fig. 5.9). Conform figurii 5.9, din asemanarea
triunghiurilor dreptunghice rezulta:
JL =
1
-- h , dar y = Vl
2
- (l - h)
2
= Vii(2l - h).
a; d
Considerind Jevieri cu unghiuri mici, deci h l, putem scrie aproximativ
(neglijind pe h Lt tfi de l 2l):
deci viteza
unde
Y "'"'V2hl, de unde V2h V1
d
v = V2gh r"'V x Vft = Cx,
c =Vii,
d
(5.34)
este constanta aparatulni pe care o calculam de la hun inceput.
Alegind o deviatie x1 masurind d eviatiile x; x;, vitezele
v; cu (5.34) le c01nparam cu v itezele teoretice calculate cu (5.30) in
cazul ciocnirii perfect elastice.
In cazul ciocnirii plastice trebuie verificata relatia (v
2
= 0):
v' = m
1
v
1
(5.35)
ml + m2
ln acest caz, bilele trebuie sa se lipeasca (cupleze) (bile din plastilina sau alt
material convenabil).
Cu o anumita tndemtnare se pot masura direct h cu ajutorul
unei rigle atezate vertical pe masa in dreptu1 bilei respective.
166
PROBLEME REZOL VA TE
1. Un corp de masa m = 10,0 kg, avlnd viteza initiala v
0
= 10,0 m(s, este .rrtnat cu .o
forta constanta F = 50 N (pe directie cu viteza), Sa se afle t1mpul pmllla cprt
rea corpului. .
-+ -+ .
Rezolvare. Scriem legea impulsului: F b.t = 6.p = mv -: mvo. Dac.a 6.t este
ptna la oprire, atunci viteza finala v = 0 (conditia de oprtre ) protectind ecuatla pe
axa mil?dirii:
mv0 10,0 kg 10,0 m/s =
2
,
0
s.
F b.t = 0 - mv0 , D.t =="= --=
F 50 N
Analog, daca un corp este aruncat vertical in sus cu viteza Vo, atunci forta
de greutate il frineaza l?itimpul de urcare va fi: tv.,= mv
0
/mg = vo/g (rezultat cunoscut).
2. 0 minge cu masa m = 0,100 kg lovel?te un perete cu viteza v = 5,0 Dad\
timpul de contact cu peretele este D.t = 1,0 ms, ,sa se afle. mrdJe care
apare Ia contactul dintre minge fJ'i perete.
Rezolvare. Sa scriem legea impulsului .pentru
_,. ...,. _,. . _,. _,.
(fig. 5.S, a): Fmb.t - mu'- mv. Dar v' = -v din
I -+
eonditia de ciocnire perfert elastica, atunci FmD.t =
_,.
2mv
-2mu, Fm =- --. Prin urmare, forta exerei-
D.t
tA.ta asupra mingii din partea peretelui este perpen-
diculara pe perete de sens opus vitezei initiale l?i
are valoarea:
Fm = 2mv = 2 0,100 kg 5,0 m/s = t:o.
103
N.
D.t 1,0 to-a s
5.10. Variatia impulsu-
lui la ciocnirea oblica perfect
elastica cu un perete in re-
paus (problema rezolvata 2).
Daca mingea lovel?te oblic peretele (fig. 5.10), atunci variatia impulsului se obtine

prin scaderea vectoriala: 6.p mv'- mv (fig. 5.10).
ln vaJoarea absoluta
2mv cos or.
I 6.p I = 2 mv cos or., Fm = ---:--:--- (5.36)
forta este de asemenea perpendiculara pe perete.
3*. Un elev sta pe un carucior aflat in repaus l?i tine in miini doua bile, !ieca:e de
m = 2,00 kg. 'Masa elevului l?i a caruciorului este M = 60,0 kg.
Q viteza u = 3,1 m/s relativa Ia el tnainte de aruncare (ceea ce ca
bilelor acelal?i impuls F6.t m Vfinal - m ViniJial = m u). va f1 v1teza a
caruciorului, daca elevul arunca bilele in sens: a) s1multan, b) succesiV? C1ta
energie cinetica creBaz:a elevul?
Re:.ol(Jare. a) La aruncarea simul tana,:
V
' = _\.2m u - 0,62 0 21 I
ll = Mv' + 2mu, - , m 8 i
M 3
6.Ec = .!!!_ (M + 2m)u
2
= 20,5 J.
M
Viteza imprimata caruciorului este opusa vitezei de aruncare a bilelcr (semnul minus)
b) La prima aruncare;
m 1 M +2m
0 = (M + m)v1 + mu, v1 =- u; AEc
1
=- mu
2
= 9,92 J,
M+m 2 M+m
167
-.
La a doua aruncare: (M + m)v
1
= Mv
2
+ m(v
1
+ u),
m m(2M +m) 0,61
V2 = v1 - u- = - u = - -- = -0,20, lv' I> 1 v2 !;
M M(M+m) 3
= mu
2
M + m = 9,93 J.
2 M
In toate ecuatiile de conservare a impulsului vitezele corpurilor trebuie luate fata de
sistem de referinta (Pamtntul), de aceea tn ultima ecuatie apare viteza bilei
vi + u fata de Pamtnt, fiindca bila are deja viteza caruciorului v
1
la care se adauga
viteza u imprimata fata de carucior. Se poate scrie ecuatia a doua fata de sis-
temul de referinta care se cu viteza v
1
a caruciornlui: o = Mv; + mu, unde
v; este a doua viteza a carl!ciorului fata de prima viteza v
1
Atunci fata de. Pamtnt:
V2 = V1 + v; regasim rezultatul de mai sus.
Sa reluam problema, dar considerind ca elevul arunca bilele in sensuri opuse:
a) simultan, b) succesiv.
a) La aruncarea simultana: 0 = Mv' + mu- mu, v' = 0, ceea ce era de
cele doua impulsuri imprimate se compenseaza fiind egale in modul de sensuri
opuse:
l:!J.Ec = mu
2
= 19,22 J.
b) La prima aruncare: 0 = (M + m)v
1
+ mu, v
1
- u la a doua
m+M
aruncare:
(M + m)vl = Mv2 + m(v
1
- u), v
2
=v
1
+ !!!_ u = m
2
u = _.!_ = 0,0033 m/s,
M M(M + m) 300 s
deci caruciorul va capata ptna la urma o viteza in sensul primei arundiri, ceea ce. era
de deoarece a doua aruncare are efect mai puternic asupra caruciorului, acesta
avind acum o masa mai mica. Energiile cinetice create slnt ca la aruncarea
succesiva In acelal]i sens.
lNTREBARI. EXERCITII. PROBLEME
1. Un meteorit arde in atmosfera, fara a ajunge la suprafata Pamtntului. Unde dispare
impulsul sau?
R: partial in particulele de ardere, partial in moleculele de aer lovite.
2. Un disc omogen se in jurul axei sale fixe. Care este impulsul sau total?
R: zero.
3. Cum s-ar putea intoarce un cosmonaut, in spatiul cosmic, tnapoi la nava cos--
mica, daca cablul care-lleaga de nava se rupe, ca cosmonautul are cu el o trusa
de .Jnstrumente?
R: arunca instrumentele in sensul opus.
4. Pe o scindura sta un om. Cum se va incovoia sdndura in primul moment cind omul
brusc se Dar daca, odata ghemuit, se ridica brusc?
R: se ridica ; c9boara.
lnthnplarea povestita de Munchhausen ca ar fi dintr-o (cu cal cu tot)
tragindu-se cH putere de par in sus poate fi adevarata.?
R: nu.
168
6. Poate un om sa se ridice pe el insuf;ii, traglnd de un capiH al unei sfori, care este tre-
cuta peste un scripete (cu axa orizontala. fixit) leg-a til cu celalalt capat Ia briul sau?
Cu ce forta trebuie sa traga de sfcari1?
R: F = G(l.
'1. S-ar putea propulsa o barca cu pinze, suflind aer spre pinze cu ajutorul unui
tilator instalat in barca? Dar daca suflam alaturi de ptnze (adica tara a nimeri in
pinze)?
R: nu; da.
8*. Def;ii fortele interne ale unui sistem nu pot modifica impulsul total (rezultant) al sis-
temului, ele pot 'crea sau anihila doua impulsuri egale tn modul de sensuri opuse
purtate de doua parti componente ale sistemuluf (de exemplu in cazul exploziilor sau
al ciocnirilor plastice). Cum ati putea explica inaintarea vapoarelor l?i a avioanelor
cu elice?
R: impulsul navei este opus impulsului imprimat fluiduluL
9. Caracatitele se pot deplasa cu o viteza pina la 60 m/s, ejectind periodic apa pe
care o absorb. Pe ce principii se bazeaza deplasarea lor?
R: conservarea impulsului.
10. Daca umflam un balcn de cauciuc cu aer fara a-llega la orificiu ii dam drumul eu
orificiul in jos, ce se va intimpla?
R: se .va ridica in sus.
11. Ce se intimpla cu o barca w;mara cind ne deplasam pe ea de la un capat la celalalt?
R: se deplaseaza in sens invers.
12. Daca pe un carucior este suspendat un pendul H dam drumul sa cscileze, ce se
va intimpla cu caruciorul?
R: va sens in vers
18. a) De ce cind atingem Pamintul dupa o saritura trebuie sane mai ghemuim (indoind
putin picioarele)? Dar daca am sta tea pan?
b) De ce putem sari fara pericol de la etajul doi sau trei pe o piasa elastica intinsa
deasupra solului?
c) Cind un fotbalist prinde mingea, el relaxeaza putin miinilor se retrage
putin inapoi impreuna cu mingea. De ce'? Daca ar sta teapan ar tine miinile teapan,
ce s-ar in timpla?
R: forta: medie de impact (ciocnire) este invers proportianala cu durata ciocnirii
(v. 5.36).
14. Pe o masa de biliard stau doua bile de diametre egale, dar probabil de mase dife--
rite. Cum putem determina fara cintar sau alte aparate, daca bilele au mase egale
sau care anume are masa mai mare?
R: prin ciocnire, v {5.30).
4,0 N s, iar energia cipetica Ec = 8,0 J. Sa se afle 15. Impulsul unui cotp e::ste p
masa viteza corpului.
2Ec
1,0 kg; v = - =4,0m/s.
p
16. Ecuatia de a unui punct material de masa m 0,20 kg este x = 2 - t + t
2

Sa se scrie legea de variatie a impulsului.


Rap= mv = -0,2 + t.
17. Un punct material cu masa m = 1,0 kg se circular uniform cu viteza v = 10 m/s.
Sa se calculeze variatia de impuls in timpul: a) unei perioade, b) unei jumaUiti de
perioada, c) unui sfert de perioada.

R: ! 11p I= 0; 2mv = 20 N s; V2 mv = tt.,t
169
18. o biHI. cu masa m """ 100 g a cazut liber pe un pl9:n orizontal avlnd in momentullovirii
0 viteza " = 10 rn./s. SEI. se afle variatia impulsului prin lovire, considerlnd ciocnirea:
a) perfect elastica, b) absolut inelastic& (plastici\). DacE!. durata ciccnirii a fost At =
= 20 ms, care a fost forta medie_ de lovire?
R: a) Ap = 2mv = 2,0 N s; Fm = Ap 100 N.
At
b) fj.p = mv =- 1, 0 N s ; F m = 50 N.
19. Un corp love!?te frontal un perete. In ce raport este forta medie de contact, in razul
ciocnirii elastice, fata de forta din cazul ciocnirii plastke, dadl. timpul de ciocnire
este
R: 2.
20. Ce forta constanH'I. de frlnare trebuie aplicata unui tren de masa m = 600 t, care se
cu viteza v
0
= ?2 km/h, pentru a-1 opri in At 10 s?
R: F = mv0/ At = '1,2 MN.
21. Un corp cu masa m
1
0,40 kg viteza v
1
= 5,0 m/s lovel?te un alt corp . care se
mil?ca spre el pe directie. Dupa ciocnire corpurile se opresc. Care a fost impul-
sul celui de-al do ilea corp? "
R: p
2
= -m1v1 = -2,0 N s.
22. Un vagonet de masa M = 20 kg se mi9ca cu viteza v 3,0 m/s. Ce viteza va capiHa
vagonetul daca in el cade vertical un sac en masa m 10 kg?
R: v' = v ___!!___ -= 2,0 m/s.
M+m
23. Doua bile de mase m
1
1,0 kg m
2
= 2,0 kg se una spre cealalta cu vitezele
v
1
= '1,0 m/s v
2
= -2,0 m/s. Sa se afle pierderea de energie cinetioa (caJdura) prin
ciocnirea lcr plastica.
R: Q = - AEc _!_ - m
1
m<>. - (v
1
v
2
)
2
= 3,0J.
2 m1 +m2
24. 0 hila de lemn cu masa M = 1,00 kg sta pe un suport inelar. Un glont de masa
m = 10,0 g vine de jOS In SUS, love9te CU viteza Vo 300 mjs bila ramine infipt
in ea. Care va fi timpul de urcare al bilei pina Ia inaJPmea maxima? Cit a dildura
se degaja?
m v 1 mM 2
R: fu = = 0,30 s; Q = -- vo = 4!t6 J.
m +Mg. 2m+ M
25. Un om aflat intr-o barca trage cu afutorul unei sfori o a doua barca cu o forta con-
stanta F = 1CO N. Masa primei barci impreuna cu omul este m
1
= 100 kg masa
celei de-a doua barci este m
2
= 50 kg. Neglijind rezistenta apei, sa se afle vitezele
barcilor dupa tit = 2,0 s.
R: v = F titjm
1
= 2,0 m/s; v
2
= F At/m2 = 4,0 mjs.
26. Un om de masa m = ?0 kg parcurge lungimea unei barci (de Ia ,prora Ia pupa)
= 4,0 m. Cu cit se deplaseaza harca fata de -apa in acest timp, daca masa ei este
M = 30,0 kg?
R: s = __!!!_ l = 2,8 m.
m 1 M
27. Un vagon eu masa m
1
10,0 t se pe o cale ferata orizontala en viteza
initiala v
0
= 10,0 mjs. Dupa un timp = 10,0 s,el se ciocnel?te l?i se cupleaza cu un
al doilea vagon de masa m
2
= 20,0 t aflat in repaus. tn timpul mil?ciirii, atit inainte
cit dupa ciocnire, asupra fiedirui vagcn actioneaza o forta de frecare egala cu n
= 98-a parte din greutatea respectivului vagon. Sa se viteza primului vagon
170
inainte de ciocnire, viteza vagoanelor cuplate imediat dup& ciocnire, caldura degajata
prin ciocnire, timpul pin&_ la oprirea vagoanelcr euplate.
R: v = v
0
- .!L = 9,0 m/s; v' = v = 3,0 m/s;
Q = 1._
2 m1 + m2
n m
1
+m
2

= 2 7 0 k j === v'
g/n
v'2 .
30 s; Ax' = = 45 m.
2gjn
28. Un obuz de masa Nl ?0 kg zboara cu viteza v 300 m/s. La un moment dat
el explodeaza in dona fragmente. Unul dintre ele de masa m
1
= 30 kg continua sii.
se inainte cu viteza v
1
= 500 m/s. Care este viteza celui de-al do ilea fragment?
Cita energie cineticii se creeazii?
29. 0 molecula de masa m .5,0 10-
2
6 kg, aflata intr-un cilindru cu piston, se
cu viteza v
1
= 500 m/s ajunge din urma pistonul care se cu viteza v9 =
= 1,0 m/s de care se frontal perfect elastiC. Sa se afle variatia energiei
cinetice a impulsulni moleculei in urma ciocnirii.
R: AEc -2mv
2
(v
1
- v
2
) = -5,0 10-
23
J; = -2m(v1 - v
2
)
= -5,0 t0-
23
N s.
30. Douii bile de mase m
1
,m
2
sint suspendate pe fire paralele, astfel incit bilele se ating.
Prima bila este pina Ia o inaltime h
1
l?i lasata libt=>r. La re iniiltime se ridica
bilele daeii ciocnirea este: a) elastica; b) plastka. (') Cita ulldura se degaja
in ul timul caz '?
R : a) = ht ( mt - m2 )2 ; h; = hl )2 ;
ml + m2 ml + m2
' ( mt 2 mtm2 h
b) h = hl ) ; c) Q = ---g t
mt + m2 ml m2
. . '
31. 0 particula de masa m
1
o alta particula de masa rna aflata in repaus. Sa se
afle ce fractiune din energia cinetica initiala a particulei 1 este transferaUi padirti
lei 2, dacii ciocnirea este unidimensionala: a) perfect elastidi; b) plastica. c;Ce frac-
tiune se transform& in cal dura in ultimul caz?
R: a) 4m1m
2
(ml + m2)2
c) __ m--=-2-
6
MOMENTUL CINETIC
Alaturi de fiZice impuls energie cinetica, momentul cinetic
joaca un rol important in fizica, in special in caracterizarea de
rota(ie.
6.1. MOMENTUL FOR TEl. MOMENTUL CINETIC
AL PUNCTULUI MATERIAL
6.1.1. Momentul fortei in raport cu un pun ct. Daca un corp are o articu-
fixa in jurul careia se poate roti liber, atunci aplicind o forta corpului, el
se va roti in jurul unei axe trecind prin articulatie. Axa de rotatie va fi per-
pendiculara pe planul definit de articulatie i forta (fig. 6.1).
Efectul de rota tie este oriunde am a plica forta pe dreapta sa suport,
de exemplu prin intermediul unui fir mai lung sau mai scurt. Daca supor-
. tul fortei trece prin articulatie, forta nu poate
Fig. 6.1. 0 forta aplicata unui
avind o articulatie, il ro-
in jurul unei axe trecind
prin articulatie, perpendiculara
pe planul definit de forta !?i
articulatie. Efectul de rotatie
este dai de morrientul forlei in
raport cu articula1ia.
produce rotatie, ci doar trage de articulatie.
Efectul de rotatie este determinat atit de
marimea fortei, cit i de

dreptei-suport
a fortei pina la articulatie.
S e braful forfei fat a de un punct
distan(a de la acel punct pina la dreapta suport
a fortei, adicii lungimea perpendicularei coborit e
r/in acel punct pe dreapta suport a for(ei.
De exemplu,. daca inurubam o pi-ulita cu
0 cheie, efectul depinde atit de marimea fortei
aplicate, cit i de hratul fortei, adica de lun-
gimea cheii, daca aplicam forta la capatul cheii,
perpendicular pe cheie.
172
Prin urmare, efectul de rota.tie se poate masura prin produsul dintre forta
bra.tul ei: F b. Mai mult, tinind. seama de directia axei de rota tie ide sensul
rotatiei produse, putem introduce un vector avind modulul Fb, directia data
de axa de rota tie sensul pe aceasta ax a dat de sensul de ina in tare al unui
( rotit de forta aplicata ( ca i cum corpul ar fi un Urub r9tit
--'). '
cu forta F). Acesta este vectorul moment al fortei in raport cu articulatia.
\' I --'). ___.
Pozitia fortei pe dreapta suport este data de vectorul de pozitie r = OA,
--').
care formeaza unghiul ex cu vectorul forta F, at unci bratul fortei va fi b =
= r sin ex modulul momentului:
---').
M = bF = rF sin (r, F) = rF sin ex. (6.1)
--'). --'). ' -
Prin urmare, din doi vectori r iF se ohtine un al treilea vector M cu
- --').
I r I IF I sin (r, F) = rF sin rt., cu directia perpendiculara pe cei doi
-- vectori deci pe planullor [r, F] i cu sensul pe aceasta directie dat de sensul
de inaintare al unui sau burghiu pe aceasta directie i rotit de
--'). -
la r la F. Se introduce astfel o noua opera tie intre vectori (fig. 6.2).
--'). - --').
Se produs vectorial a doi vectori a, b, notat a X b, un al treilea
--'). --'). ...,.. --'). - -...,..
vector c = a X b, avfnd modulull c I = c = I a I I b I sin (a, b) = ab sin rt.,
--').
direcfia perpendicularii pe planul vectorilor (a, b) deci pe fiecare din ei, iar
sensul dat de regula burghiului.
Regula burghiului: se burghiul pe respectiva 'i se rotete
- - astfel incit primul vector a sa se suprapuna pest'e eel deal doilea b, atunci
- '
sensu! de inaintare al burghiului va fi sensu} produ_sului vectorial a X b.
Din figura 6.2 se vede ca modulul produsului vectorial, adica ab sin ex,
este egal cu aria paralelogramului construit cu cei doi vectori (de exemplu
baza b inmultita CU a Sill rt.). Q X b
Produsul vectorial a doi vectori co-
liniari sau paraleli este nul (sin 0 = 0,
-+ --').
sin 180 = 0) (de exemplu daca r F
sint paraleli sau coliniari: trece prin
articula tie).
Daca schimbam ordinea factorilor,
...,.. -
atunci trebuie sa rotim pe b catre a,
deci se schimba sensu! produsului vecto-.
rial. Prin urmare, produsul vectorial este
necomutativ:
- ...,.. - -+
a x b = - b x a, (6.2)
(se spune in acest caz ca produsul este
anticomutativ).
173
Fig. Prodtisul vedorlal a doi
...,. ...,.
vee tori a X b este utt 'Vectoi' cu tnodului
ab sin cu diractia plrpandictdar.l pe

(a, b) Mrtsu1 dat de bur-
ghht1ut ,
J
Daca schimbam sensu! unuia dintre vectori, se sensul vecto-
rului
Se poate verifica faptul produsul vectorial este distributiv:
-+ -+ -+ -+ -+ -+
a X (b + c) =;:: a X b + a X c (a + b) X c = a x c + 6" x c, (6.3)
unde, bineinteles, nu trebuie schimbata ordinea factorilor l
M omentul . forte in raport. cu un punct, numit pol, es_te definit prin
Pectonal Pectorul de pozitie al originii fortei fata de pol gi Pectorul
forta:
-+
M = r X F, l M I = M = rF sin cx = bF. (6.4)

Trebuie retinuta ordinea factorilor: r x F nu F x r. Daca schimbam sensul
fortei, se schimba sensu! vectorului moment.
M omentul fortei se masoara in N m.
(Atentie, produsul N m nu trebuie inlocuit cu joule, fiindca nu repre-
zinta lucrul mecanic.) .
Din figura 6.1.se vede ca momentul fortei nu depinde de pozitia fortei
pe dreapta suport: nu se schimba nici modulul rF sin cx = bF ( dublul ariei
triunghiului OAB), nici directia sau sensul. Momentul fortei este zero daca
polul se afla pe suportul fortei deoarece atunci bratul este zero
sint paraleli).
Daca asupra unui punct material P actioneaza mai multe forte concu-
- ' -- '
-
rente F 1, F 2, ... , F n' at unci fiecare forta da un moment in raport cu un pol 0:
""*
.M 1 = r X F h M 2 = r X F ... , Mn r X F n' (r = 0 P).
Adunind aceste egalitati membru cu membru, avem:
""* ""* ""* ""* -+ ""* ""*
= r X (F1 + F2 + ... + F,J = r X F = M, (6.5)
""* -
unde F este rezultanta fortelor concurente M = r x F - momentul ei.
Suma Pectorialii a momentelor forfelor ln raport cu un pol e$te
egala cu momentul rezultantei acestor forte in raport cu acela,i pol ( teorema lui
Varignon).
6.1.2. Momentul fortei in raport eu o axi. Fie acum un corp care se poate
roti liber in jurul unei axe fixe (fig. 6.3). Daca forta aplicata corpului este
paralela cu axa de rota tie sau intersecteaza axa de rotatie, ea nu poate roti
corpul, ci doar indoaie axa sau trage de axa. De aceea descompunem forta F
-+ -')o
in doua forte componente: Fu paralela cu axa de rota tie .l perpendiculara

pe axa. Forta componenta F11 nu poate roti corpul, doar indoaie axa (trage
corpul paralel cu axa); momentul ei in raport cu un punct de pe axa ( M .L)
174
este perpendicular pe axa de rotatie
tin de sa indoaie axa. N umai forta com-
.
ponenta transversala F ..L (perpendicu-
lara pe axa de rotatie) poate roti corpul
in jurul axei in planul ( n) perpendicu-
lar pe ax a; momentul ei M11 = F ..L b
in ra.port cu punctul C - piciorul. per-
pendicularei din p pe axa, este paralel
cu axa. i el este acela care
corpul in jurul axei.

M omentul unei forte F in raport
cu 0 axa este egal cu produsul dintre
componenta transversala a fortei F ..L
bratul sau b pina la axa, in planul per-
pendicular pe axa (,1t ), prePat.ut cu sem-
nul plus sau minus, dupa cum rotafia
produsa corespunde sau nu ( dupa regula
burghiului) sensului pozitiv al axei:
M11 = b F J.
""*
Daca luarn momentul fortei F fata
..,...
de un pol 0 de pe ax a, M = r x F,
atunci componenta vectorului M pe
axa va fi tocmai M11 = bF .L
6.8. Componenta Fll cu axa
de rotatie nu 'Produce rotatie, momentul
ei M..t este perpendicular pe axa (tinde
doar sa indoaie axa). Componenta F .L
perpendiculara pe axa corpul in
jurul axei da moment: in raport cu axa
M11 =bF.
47
38
Daca asupra unui corp actio-
neaza mai multe forte, atunci momen-
tele lor fata de acela.i pol se compun
dupa regula paraielogra.mului, ca orice
vectori. Momentele lor in raport cu o
axa se aduna a.lgebric (tinind seama de
semnul lor). Daca momentul rezultant
A t " t I I f' Fig. 6.4. Mcntaj pentru studiul compu-
lll rapor cu o axa es e nu , corpu va 1 nerii momentelor.
in echili:Oru de rotatie fata de acea axa.
Experiment. Compunerea momentelor in raport cu axa de rotatie.
Montajul este aratat in figura 6.4. Se aleg doua orificii in discul gradat
(38) in ca.re se introduc cepii de plastic (47). De cepi se suspenda cirligele (24)
pentru crestate prin intermediul a doua fire. Fortele sint date de
greutatile crestate iropreuna cu cirligele i cepii (5 g).
Se calculeaza momentele celor doua in raport cu axul discului; ele
sint de semne opuse i trebuie sa fie egale in modul - discul fiind in repaus.
Se schimba i se repeta
6.1.3. Momentul einetie. al punctului material. Analog momentului unei
in raport cu un pol sau o axa, se poate defini momentul oricarui vector.
Interes fizic deosebit prezinta momentul impulsului.
175
M omentul cinetic al unui punct material
in raport cu un pol este momentul impulsului
(fig. 6.5):
- ....;.. _,. - _..
L = r X p = r x m'if. (6.6)
Fig. 6.5. Momentul cinetic al ,Momentl}l cinetic se masoara in J .s.
unui punct material este mo- _ .
-+ -+ -+ Momentul cinetic L definit mai sus se ma1
mentul impulsului: L = r X mv.
moment cinetic orbital, deoarece este
legat de particulei pe orbita sa. (Particulele atomice pot avea i
un moment cinetic propriu S numit spin, atunci momentul cinetic total al
-+ -+ -+
particulei va fi J = L +S.)
EXEMPLE
1. Momentul cinetic al unui punct material izolat, in raport cu orice pol, se conser"a (este
constant) ..
-+
tn adevar, in timpul sale rectilinii uniforme impulsul mv este constant, ctoar
luneca pe dreapta de aceea L = mv b = const., la fel, directia sensu I ramin
neschimbate (fig. 6.6).
0
Fig. 6.6. Momentul cinetic
al unui
deci in rectthme u!ii
forma, in raport cu or1ce
pol, se conserva.
L=rxmv
Fig. 6.7. La circulara
uniforma, momentul cinetic al
punctului material in raport cu
centrul cercului conserva (fiindca
momentul fortei este zero fata de
acest po,l).
2. In circulara uniforma, momentul cinetic al punctului material 1n raport cu
centr'ul cercului se conserva (fig. 6.7):
tn modulul momentului este constant: L = mur = mr
2
w, iar directia sensul
nu se schimba.
176
6.2. TEOREMA MOMENTULUI CINETIC PENTRU PUNCTUL MATERIAL.
CONSERVAREA MOMENTULUI CINETIC
Sa calculam variatia momentului cinetic pe unitatea de timp. La momentul
-+ - -+
t, momentul cinetic este L = r x p. La un m,oment apropiat t' = t + At,
-+ -+ -+ -+ . -+ -+ -+
vectorul de pozitie r devine r' = r + Ar viteza v devine v' = v + Av,
-+ -+ -+ - -+ -+ -+ -+
iar impulsul p = mv devine p' = mv' ..:_ p + Ap mv + mAv. Atunci
-+ -
momentul cinetic L devine:
- -+ . -+ -+ -+ -+ -+ -+ -+ -+
L' __:_ r' X p' = (r + Ar) X (p + Ap) = r X p + r X tip +
-+ -> -+ -+
+ Ar X p + Ar X Ap,
de unde variatia momentului cinetic raportata la intervalul de timp res-
pectiv At:
-+ - -
-+ -+
ill L'-L
ll.t = /l.t
-+ ll.p ll.r -+ -+ ll.p
rx xmv+Arxilt
Pentru a gasi ,momentana" (sau ,insta.ntanee") a momentului
pe unitatea de timp, facem, dupa cum pe At sa descreasca catre zero
-+ -+
(sa tinda catre zero: At -+ 0), atunci, 'Ar Ap descresc catre
- -+ -+ -+
zero, dar raportul Ar/At devine viteza momentana v, iar ll.pfAt devine egal
. .
cu F (conform principiului II). Atunci ultimii doi termeni din expresia
. -+ -+
de mai sus se anuleaza: v X mv = 0 deoarece sint vectori coliniari (paraleli),
-+ -+
iar ultimul termen se anuleaza fiindca factorul ApfAt devine_egal en F,
-+
iar factorul Ar se anuleaza cind At -+ 0. Ramine numai termen din
membrul drept care reprezinta momentul fortei. Ohtinem astfel teorema md-
, mentului cinetic pentru punctul material.
Momentul fortei tn raport eu nn pol este egal cu variatla momentului
einetie pe unitatea de timp, in report eu pol.
t:,L cind ll.t -+ 0, (adica M = dL)
ll.t dt
(6.7)
Daca momentul fortei rezultante in raport cu un pol este p.ermanent nul.
momentului cinetic al punctului material va fi zero, adicii momentul
cinetic in raport cu acel pol se conserva. Un punct material poate schimba
momentul sau cinetic decit sub actiunea unui moment al fortei.

De exemplu in cazul unui punct material izolat, F = 0, deci M = 0
.
fatii de orice pol, de. aceea momentul cinetic Lin raport cu orice poise conserva.
12 - Fizica cl. a IX -a
In circulara uniforma este centripeta, deci momentul ei in
raport cu cercului este permanent zero, de aceea momentul cinetic al
p'unctului material in raport cu centrul cercului se conserva.
In micarea plane tel or in jurul Soarelui a de
exercitata de Soare asupra planetei trece permanent prin centrul Soarelui, de
aceea momentul in raport cu Soarele este nul, deci fmomentul cinetic
al planetei in raport cu Soarele se conserva. Analog se intimpla in micarea
electroni1or in jurul nucleului intr-un atom.
Daca momentul rezultant al unei in raport cu o axa este zero,
atunci momentul cinetic in raport cu acea axa -se conserva (este constant).
Analog impulsului, mom_entul cinetic este el o masura a din
punctul de vedere al teorema momentului cinetic exprima o lege de
conservare a mecanice, transmise de la un corp la altul prin interme-
diul momentului in procesul (6. 7) este analoaga
cu fundamentala a dinamicii: ii corespunde momEmtul fort,(i,
iar impulsului ii corespunde momentul impulsului, adica momentul cinetic.
(6. 7) exprima legea fundamentala a dinamicii pentru micarea
de
6.3. TEOREMA MOMENTULUI CINETIC TOTAL AL UNUI MECANIC.
_r . CONSERVAREA MOMENTULUI CINETIC TOTAL

Fie un sistem de doua particule (fig. 6.8). Momentele celor doua forte interne SF
12
-
!?i 8F
21
= ---:- 8F
12
in raport cu un pol 0 sint egale in modul de sensuri opuse &m
12
=
= - sau + si21 = 0. ln adevar, momentelor sint egale: I "t
12
1 b =
- = I SF
21
lb (avind brat, b); directia, este pe planul (0, SF
12
,
'
SF
21
), iar sensurile sint opuse deoarece fortele SF
12
'
21
sint de sensuri opuse.
Momentul rezultant al lof'telor int&me ale unul sistem de particule, in raport cu orief'
pol, este nul.
Rezultatul este valabil pentru un sistem format dintr-un numar oarecare de parti-
. cule. ln adevar, fortele interne de interactiune dintre particulele sistemului sint totdeauna .
perechi, actiunea reactiunea, egale in modul de sensuri opuse !?i actioneaza pe
dreapta care cele doua particule (principiul Ill). Deci momentele lor, fata de
orice pol, vor fi egale tn modul sensuri opuse. De aceea daca tnsumam momentele
Flg. Q.S. Momentul rezultant
al fortelor interne ale unui
aistem de particule, tn ra port
cu orice pol, este zero.
pentru tntregul sistem ele se anuleaza doua cite doua
momentul rezultant ya fi nul.
Sa scriem teorema momentului cinetic pentru fiecare
particula (se considera maijos momentele medii pe inter-
valul de timp

unde M
1
, M
2
sint m9mentele fortelor externe care actio-

neaza asupra particulei 1, respectiv 2, iar 8'1tJ> am
2
sin t
momentele for:t.elor interne care actioneaza asupra acestor
178
particule (fig. 6.8). Aduntnd membru cu membru cele doua ecuatii tintnd seama ca
momentul rezultant al fortelor interne este nul, obtinem:
Rezultatul este valabil pentru un sistem format dintr-un numar oarecare de puncte
materiale:
(6.8)
nnde M este momentul rezultant al fortelor externe, iar J momentnl cinetic total al
sistemului.
ProiecUnd ecuapa ( 6.8) pe o axa, obtinem

Mil=---,
!}.t
(6.9)
unde M, este momentul rezultant in rapurt cu ax;\, iar J li este momentul cinetie total
tn raport Cli axa.

Daca sistemul este izolat (M = 0), momentul cinetic total al sistemului, fata de
oriee pol sau ax<'5, se conserPa.
Daca momentul rezultant al forfelor externe tn raport cu un. pol sau tn .raport cu o axa
este permanent nul, momentul cinetic total al sistemului tn raport cu acel pol sau acea axa
conserPa.
Prin urmare forfele interne nu pot modifica momentul cinetic total al sistemului (il
pot doar redistribui intre partile sistemului). Numai prin interactiune cu mediul exterior
se transmite se schimba momentul cinetic total al sistemului.
Dadi momentul rezultant al fortelor externe aplicate unui corp, in raport cu un
punct, este nul, corpul nu se va roti in jurul nici unei axe trecind prin acel pun ct. La fel,
daca momentul rezultant al fortelcr externe aplicate corpului in raport cu o axa, este nul,
corpul nu se va roti in jurul acelei axe (se presupune ca initial corpul nu se rotea in jnru]
acelei axe).
iNTREBARI. EXERCIJIL PROBLEME
1. 0 particula in mh;;care este supusa la o forta a carei dreapta suport trece printr-un
punct-Cix. Ce se poate spune despre momentul cinetic al particulei?
R: se conserva fata de punctul fix.
2. Se conserva momentul cinetic in raport cu Soarele al unei comete care Soarele
pe o tr:aiectorie parabolica? Dar cazul planetelor care nu se pe traiectorii
circulare?
R: se conservr1.
3. Daca vectorul moment cinetic al unei particule este constant (se conserva), trafectoria
sa este plana. De ce? Dar daea numai directia vectorului moment este constanta, cum
este traiectoria?

Rt L are dirertie fixa; plana.
179
12*
--+
. 4. Asupra unui satelit artificial al Piimintului acticneazii o fortii de frecare cu aerul Fr =
--+
= - kv. Se conservii momentul siiu cinetic tn raport cu centrul Piimtntului? Riimtne
traiectoria sa planA?
R: nu; da.
li. Se conservii momentul cinetic total. alJ?articulelor rezultate in urma exploziei unui
corp izolat?
R: da.
6. 0 particulii se in vid sub actiunea fortei de greutate. Momentql cinetic in raport
orice axil din planul se conservii. De ce? Ce valoare are? .
-+ -+
R: G l?i p stnt incidente cu axa: M 11 = L II = 0.
7. 0 particulii suspendatii printr-un fir oscileazii tntr-un plan vertical (pendul simplu).
Care este momentul cinetic fata de verticala prin punctul de suspensie? Care- este
variatia pe unitatea de timp a momentului cinetic in raport cu punctul de suspensie't
-+
R: zero; I tlLj tl.t I = mglsin 0 ..
7
C\INEMATICA $1 DINAMICA RIGIDULUI
7.1 NOTIUNEA DE RI<?ID
Pe un plan inclinat se Iasa sa se :rostpgoleasca un cilindru gol unul plin, cei doi
cilindri avlnd diametru masa. Se constata ca cilindrul plin ajunge jos
intr-un timp mai scurt decit cilindrul gol.
Experienta arata cain acest caz nu mai putem considera corpurile ca puncte mate-
riale; modelul de punct material folosit pina acum in mecanica nu mai poate explica rezul-
tatul acestei experiente. Trebuie sa luam in consideratie forma, dimensiunile felul in care
este distribuita masa corpurilor.
Un corp cu anumite dimensiun) poateaveain urma actiunii unei forte in afara mi9-
carii centrului de masa suplimentare. Aceste pot fi efectuate de intregul
corp sau numai de anumite parti ale lui se suprapun peste de translatie.
Sa consideram un caz simplu, acela in care corpul nu are partl mobile independente.
Punctele materiale din care se considera alcatuit corpul nu efectueaza decit de
ansamblu. Acest corp se rigid.
Un corp ,este un slstem de ma.teriale ale clror distan1e reclproce rlmin
neschimbate.
Ca punctul material, eorpulrigid este un model. Aeest model poate fi reaiizal cu
buna aproximatie de o hila de otel, de o roaUi, un cilindru,. o bara, un dirucior etc.
7.2. VITEZA ACCELERA TIA UNGHI ULARA
EXPERIMENT
Pe 1111 plan tnelinat sau un jgheaL, lle 1as1i sa se Jiber o hila. Bila efertneaza
o de translatie accelera,ta in tlmp efectueaza o de rota tie
I (fig, 7.1).
181
l<'lg. 7 .1. U bill1 in mi!;;car('
pe un plan inclinat.
Fig. 7.2. fn de translatie traiectoriile, vitezele
acceleratiile tuturor purictelor corpului stnt identice.
AUt a:ceastl1 experientl1 cit altele aseml1nl1toare ne aratl1 ell un corp rigid se poate
afla in de translatie, in de rotatie in jurul unei axe sau intr-o
elicoidala, rotatie translatie simultan.
de transla/ie a unui corp rigid este in care orice dreapta legata de
corp pastreaza orientarea, adica se -.mifca paralel cu ea
ln aceastl1 toate punctele corpului rigid au traiectorii, viteze acceleratii
identice de aceea aceastl1 este determinat& prin unui singur punct
material ce apartine corpului (fig. 7.2).
Mifcarea de rotaJie a unui rigtd este in care toate punctele sale descriu cercuri
ale caror centre slnt situate pe o dreapta perpendiculara pe planul cercurilor descrise, dreapta
numita axil de rota/ie (fig. 7.3).
Razele vectoare ale punctelor diferite din corpul rigid vor descrie unghi
in intervalul de timp Deci viteza unghiular& w va fi pentru toat.e punctele
corpului rigid in rotatie:
J-)
f'ig. 7 .3. Punctele unu i solid rigid
aflat in de rotatie descriu
.cu centrul pe axa de rota tie.
/
(7.1)
Vitezele liniare ale diferitelor puncte ale
rigidului sint diferite deoarece !?i razele cercurilor
descrise stnt diferite:
(? .2)
Viteza unghiular& w este considerata o ina-
rime vectoriala, deci poate fi reprezentata printr-un
vector. Vectorul viteza unghiular& : are directia
axei de rotatie, este deci perpendicular pe planul
traiectoriei. Sensu I acestui vector este determina t
prin regula drept (fig. ?.3}.
relatiei v = wr, a felului i,n care s-a
ales directia :;;i sensul vectorului :, se re-

prezenta viteza liniara v a unuiH din punc-
182
tele e> alei1tuiesc rigidul, ca prod us VPt'

torial al vectorilor w r.:

v = w X r. (7.3)
4 --- ....
Vectorul prod us vectorial v = c.> x r
este perpendicular pe planul format de
,rei. doi vectori, avtnd sensu! inaintarii
unui drept (fig. 7.4). M&rimea
............

acestui vector este v = wr sin (w, r}
............

wr deoarece ttnghiul ( w, r) = 90.

v

FJg. 7 .4. Viteza unghiular/1 w este o ml\rime
vectoriall\ .
Dac& vectorul vitez& unghiular& w este constant in timp, de rotatie este
uniform&.
1n cazulin care rigidul se rote!?te in felincit viteza unghiular& (.!) sau scade
in timp, mi!?carea de rota tie este neuniforma, atunci relapa:

= (7.4)


define11te mllrimea numit/1 acceleraJie unghiulara. Ca viteza unghiulara w, acceleratia

unghiularA e se reprezint& printr-un vector tn cazul unei axe de rotatie fixe directia

acestui vector este cu directia vectorului (.!). ln SI marimile w e se ml1soarl1 in
[w]si = radjs = rad s-
1
respectiv [e]si rad s-:
2

EXPERIMNTE
a) Determinarea vitezei unghiulare w. Se realizeaz/1 un m ')Dtaj experimental a!?a
cum arata figura 7.5. Masurarea timpul_ui in care este descris un unghi oarecare oc se reali-
zeaza cu dispozitivul electrochimic ata!?at trusei de mecaniea sati cu ajutorul unui eeas
cu secundar. Montajul electric este eel indicat in figura 7.6. Pe discul gradat din
montaj, se fixeaza dona intrerupatoare in sensul rotirii tamburului pentru un anumit
unghi oc. Actionarea intrerupatoarelor o face lin indicator care se cu intregul sistem.
De firul trecut peste scripete, se suspenda cirligul pen tru discurile:crestate. La un mic
impuls, tija cu cele doua discuri Ia capete incepe sa se roteasca aproape uniform. Masurind
timpul t in care este descris unghiul <l se determin& viteza unghiulara w = <ljt. Repetind
experienta pentru alte unghiuri, rezultatele obtinute pot fi comparate inscrise intr-un
tabel de forma:
t(s)
<l (rad)
w (rad/s)
h) Determinarea accftl,er.JJiei unghi'1.lare e. La montajul anterior se face o modificare,
introducind peste tamburul eu raza de 20 mm un alt tambur cu raza de 40 mm. Dispo-
zitivul de masurare a timpului nu mai este folcsit acum. Se suspendrt drliguJ pentru discu-
rile crestate de f!rul trecut peste scripete. Pe drlig este hitrodus an disr cu masa d'e 10 g.
183.
Fig. 7Ji. Montaj experimental pentrn
determtnarea vitezei unghiulare.
F'lg, '1.6. Montajul electric pentru ex-
perimentul din figura 7 .5.
Pe bara divizaUI. a montajului, se aleg doua repere, unul superior altul inferior care
delimiteaza o distan1fi h.
Se bara (tija) pina cind cirligul cu discurile crestate ajunge in dreptul repe.
rului superior. Din acest moment sistemul este lasat liber se masoara timpul t in care
este parcurs spatiul h. Timpul se masoara cu ajutorul unui ceas cu secundar sau cu un
cronometru. Din ecuatiile uniform accelerate w r:::t IX = _!_ t
2
, unde IX = hjr
2
r fiind raza tamburului, rezulti'i_ pentru acceleratia unghiulara r::: expresia:
2h
r::: =
7.3. ENERGIA CINETICA DE ROTA TIE. MOMENTUL DE INERTIE AL
UNUI RIGID .
EXPERIMENT
Se realizeaza montajul pentru determinarea vitezei unghiulare (fig. 7;5J. Pe ctrlig
se discuri crestate cu mase de 50 g. Se firul pe tambur pina cind.cirligul
eate adus la partea superioara a barei divizate. Se Iasa sistemulliber. Acesta va efectua o
de rotatie uniform accelerata. Dupa completa a firului, de
rotatie continua, firul cu discurile crestate urea, sistemul efectueaza un lucru mecan:ic
pentru ridicarea discurilor. RezulUi de aici ca in timpul mh;;carii de rotatie la coborire,
variatia energiei potentiale a greutatii a produs variatia energiei cinetice acestei
energii) a sistemului care a realizat un lucru mecanic, adica ridicarea discurilor.
De cine depinde energia cinetka de rotatie?
184
Sa consideram un rigid rare se rote!?te ru vitr-
za unghiulara,} constanta, tn jurul unei axe fixe
(fig. 7.7). Un punct material de masa m aflat Ia
distanta r de axa de rotatie are viteza liniari'l
<' wr energia cinetica:
_!_ mv
2
= _!_ mr
2
w
2

2 2
... mr
1
f numette D1C)m-.,nt de 'ineqie,
material 0
Daca insumam energiile cinetice ale tuturor
punctelor rigidului, obtinem energia cinetica totala
a soli.dului aflat in de rotatie cu viteza
unghiulara eonstanta w:
k=n
1
k=n
Ec, rot = E mkrZc.}= c.>
2
E (7.5)
k=f 2 ') 1!=1
Expresia:
se mDment de iner{ie al
axa de rotatie considerata.
(7-.6)
rigidului fata de

Fig. 7.7. Momentul de inertie' al
unui rigid este egal cu suma mo-
mentelor de inertie ale particulelor
componente.
Din definitia momentului
SI este
de inertie (7.6) rezulta di. unitatea de masura in
[I]si = [m][r
2
] = kg m
2

Observati ca momentul de inertie al unui rigid este egal cu suma momentelor de


inertie ale particulelor componente ale rigidului. Din relatia (7.5) tinind seama de relatia
(7.6) obtbem:
(7.7)
Pentru un w dat, energia. cinetica de rotatie este cu aUt mai mare cu cit punctele
materiale, care alcatuiesc rigidul, sint distribuite la distante mai mari fata de axa de
rotatie, deci cu eit de inertie este mai mare.
Energia cinetica a unui solid rigid aflat in de translatie rota tie se poat.e
calcula prin relatia:
E
1 2 1 I 2
r = - msv + -- w
'! 2
(?.8)
unde ms reprezinta masa rigidului, v- viteza centrului de masa, I- momentul de inertie
f.ata de axa de rotatie ce trcce prin centrul de masa.
1
Dadi se face comparatie intre energia cinetica de translatie Ec, trans = m8 vz
2
energia cinetid't de rotatie, Ec, rot = _1_ I w
2
se observa ea rolul masei ms Ia
2
de translatie, il are, la de rotatie, momentul de inertie I. Valoarea n;tomentului
de incrtie 1 depinde nu numai de valoarea maselor punctelor materiale care alcatuiesc
rigidul considerat ci distantele (distributia) lor fata de axa de rotatie.
La o masa totalii, sclidul care are punctele materiale mai departate de axel ()a
avea un moment de iner{ie mai mare. De exemplu, momentul de inertie al unui cilindru
gol de grosime neglijabila, este mai mare deeit eel al unui cilindru plin, omogen, de
185
<l('t>ea!?i masa cu primul: ambele calculate fata de axa lor de simetrie. A!;iadar, ptmtru a
obtine un moment de inertie cit mai mare substanta din care este format_,rigidul respectiv
trebuie distribuiHi cit mai departe de axa de rotatie. "
" Valoarea nio'fientului inerJie se schimbd dacd se schimhd pozitia axei de rotatie.
Pentru corpurile omogene de forma geometrica regulata momentele de inertie pot
fi calculate prin metcde matematice. Pentru corpurile de forma oarecare momentele de
inertie pot fi determinate experimental.
EXPERIMENT
Montajul experimental folcsit pentru determinarea acceleratiei unghiulare (fig. ? .5)
poate fi utilizat pentru a pune In evidenta momentul de inertie. Se pune sistemul in mil?-
care cu o acceleratie mica, sub actiunea discurilor crestate. Se observa cu atentie aceasta
mil?care. Se muta corpurile (greuHitile) cu de la capetele tijei mai spre centru.
Se lasa sistemul liber l?i se o.Qserva ca mil?earea are o acceleratie mai mare.
Deci pentru forta, pentru masa dar altfel distribuita,efectele sint diferite.
Se repeta experimentul se tnlocuiesc corpurile de pe tija cu alte doua mai mici, de
100 g fiecare. Se va constata ca pentru pozitii ale corpurilor, efectele
forte sint altele.
Rezulta di intr-o de rotatie, inertia sistemului depinde aUt de -masa lui
dt l?i de distributia aeestei mase in raport cu axa de rotatie. In tabelul urmator sint date
expresiile momentelor de inertie pentru dteva corpuri rigide, omogene, de forma geome-
trica regulata fata de axele de rotatie indicate.
Tabelul i' .l.
pmncru plin Cilindru gal

lnel dJindric
Sfera I Bara

- .
7.4. LEGILE' CINEMATICII $1 DINAMICII SOLIDULUI RIGID
- Sa analizam de rotatie a unui rigid sub actiunea unei forte F san a unui
sistem de forte, dnd axa de rotatie este fixa (fig. 7.8). Asupra material de

masa mi' actioneaza fort a Fi:
4 -lo>
Fi = mi ai

unde ai Pste acceleratia ptmctului material sub aetitmea fortei Fi
186
(7.9)
ln de rotatie a rigidului in jurul axei fixe,
fiecare punct material se poate deplasa numai in planul
perpendicular pe axA pe cercul de raza ri, unde ri este dis-
tanta de Ia punctul material mi ptnA Ia axa de rotatie.
Astfel, pentru a descrie de rotatie a punctului
material putem considera numai relatia tntre componenta
- tangential& Fit a fortei Fi acceleratia tangentiala ail:
Fit = miait {7.10)
adica ecuatia {7.9) proiectata pe tangenta la traiectoria
circulara a punctului material considerat. Dar:
d (7 11)
ait = -- vi = (J)l'i em ait = ri ----- = rie , .


unde e = -- este acceleraJia unghiulara.

lnmultind ambii membri ai ecuatiei (7.10) cu ri
tintnd seama de (7.11) avem:
riFit = (7.12)
Dupa <'llm am vazut tn paragraful 6.1.2 momentul
fortei fata de axa de rota tie este definit de produsul dintre
- componenta transversala Fi.J.. (proiecpa fortei Fi pe planul
perpendicular pe axa) bratul acesteia pina Ia ceea
ce este totuna cu produsul riFit dintre componenta tangen-
I
I.
I

<,_f9
lffii
I
I
I
I
I
I
I
--+-.._
/'.- I '\
t, I __.


Fig. 7 .8. de ro-
tatir a unui rigid sub ac-
thmea unei forte F.
tlala a fortei distanta de Ia punctul materialla axiL Astfel, notind Mill = riFit, membrul

sting din relatia (7.12) reprezinta valoarea momentului fortei Fi fata de axa de
rotatie. pentru intreg corpul rigid, putem scrie valoarea momentului rezul-
tant fata de axa de rota tie:
adica:
(7 .13)
n
unde I = este momentul de inertie al rigidului fata de axa de rotatie.
l"" t
Tot tn paragraful 6.1.2 am vazut ca momentul unei forte de o axa este totuna
cu proiectia pe axa respectiva a momeritului acelei forte fata de un pol de pe axa. Ast-
fel, avtnd tn vedere di momentul rezultant al fortelor interne fata de orice pol este
nul, tn relatJa (7.13) M 11 reprezinta valoarea momentului rezultant al fortelor exterl'le
fata de axa de rotatie sau, ceea ce este totuna, proiectia pe axa de rotatie a momentului
rezultant al fortelor externe fata de ua pol de pe axiL
Observam ca ecuatia (7.13) reprezinta particularizarea ecuatiei (6.9) din paragraful6.3
Ia cazul rigidului cu axa fixa. lntr-adevar, valoarea momentului cinetic Ji 11al punctului
material mi fata de axa de rota tie' estP 'ill.= rimivi = mir1w de unde rezulta pentru tntre-
gul corp rigid:
n
=B
t= 1
- 1: < J.tJ87
oU-
Avind in vedere ca momentul de I constant cv = e tintnd cont de
At r
ecuatia (6.9) rezulta ecuatia (7.13).
. . . Relati:. (_7.13) reprezinU1. legea a u-a a dinamicii pentru de rotatie a unui
r1g1d cu axa f1xi1.
.Aeceleratia 'tmghiulari .l.mprJmati de exterloare unul rigid cu axi llxi de
rotatle este direct :proportfonali cu momentul al acestor 'lof1e in raport. cu
axa de rotatfe.
rezultant al fortelor exterioare fatil de axa de rotatie este permanent
. nul aAtunc1 dm relatia (7 .13) rezulta ell acceleratia unghiularll este nula deci corpul rigid
este m repaus sawse in. jurul axei cu o viteza unghiulara w constantll.
EXPERIMENT
IJ_eterminarea de iner;ie al unui corp. Realizilm montajul folosit pentru
determmarea acceleratiei unghmlare (fig. 7.5). Se fixeazll corpurile cu cu masa de
150 g fiecare Ia capetele barei. Momentul de inertie al sistemului este suficient de mare
pentru a putea fi 'neglijat momentul de inertie al barei. Suspendlnd de fir cirligul, se
realizeaza o rotatie uniforma. Se ma.i pune apoi un corp cu masa m = 20 g
care va imprima sistemului o acceleratie unghiulara e: o acceleratie; pe verticala. Din
legea fundamentala pentru de rotatie M = Ie: rezultil: . .
I ,_.
M
D!n M = Tr unde T m(g .J.... a) (vezi fig. 7.9) a = avem M = mr (g _a).
D
2h . A I . d . .
ar, e: "'""' - m ocum in expres1a momentuJui de inertie I vom obtine:
.
/
ffg. 7 .9. Fortele ce actioneaza
asupra corpului din experiment.
I = (gt
2
- 2h).
2h
Se masoara timpul t de cadere, masa m eare produce
uniform accelerata spatiulh pe care se depla-
seaza discul crestat suspendat de cirlig. Cu valorile obti-
nute se calculeazil momentul de inertie al sistemului.
Volantul. Pentru ca o sa functioneze in
bune conditii trebuie ca variatiile vitezei de
sll nu anumite valori stabilite prin con
structie.
La majoritatea se .cere mentinerea
vitezei constante, astfel inctt in orice moment sa avem
egalitate intre energia mecanica primita energia con-
suma til de
In cazul variatiilor periodice ale vitezei din re-
M = b: care poate fi scrisil sub forma M llt ==
= 1 rezulta
188
expresie din care se ca variatiile vitezei unghiulare pentru un moment M al
fortei, determinat, sint cu a tit mai mici cu cit momenful de inertie 1 al mal?inii este mai
mare .
. Marirea considerabila a momentului de inertie al unei se obtine cu ajutornl
unei roti (disc) mari numita volant, montata pe arborele
Volantul reprezinUf un ,acumulator" de energie cinetica. In decnrsul unui ciclu de
functionare al ma$inii, in timpul cind lucrul mecanic al fortelor motoare pe
acela al fortelor rezistente, energia cinetica a !iii volantul ,,acumuleaza"
energie cinetica. Excesul de lucru mecanic al fortelor motoare fata de eel al fortelor rezis-
tente fiind consumat pentru energiei cinetice a volantului, acesta va
vitezei ma$inii peste valoarea ei medie (de regim).
In timpul cind lucrul mecanic al fortelor rezistente pe acela al fortelor
motoare, energia cinetica a scade deci scade viteza Volantul ,resti-
tuie" acum, sub forma de lueru mecanic motor, energia cinetica acumulata anterior
0 parte din lucrul mecanic al fortelor rezistente consumindu-se pentru incetinirea volan-
. tului, rezulta ca in acest interval de Hrnp din ciclul ma$inii, volantul mic9oreaza scaderea
vi tezei sub valoarea ei medie.
In consecinta, in decursul unui ciclu energetic al volantul acumuleaza energia
cinetica in exces pe timpul cit tinde sll se ambaleze pentru a o restitui atunci cind
i$i incetine$te mersul, mentinind astfel variatiile periodice ale vitezei in
jurul valorii vitezei medii (de regim).
Intre de translatie de rotatie se poate face un paralelism, o
corespondenta anaJogica. ecuatiile tntre care se pot stabili corespondente stnt
date tn tabelul care urmeazll:
Mdrimea;
tipul de
mi$care
Vectorul
deplasare
Timpul
Viteza
Mi!?carea
uniforma
Acceleratia

uniform
variata
CINEMATICA
Ecua#a; Unitatea Mdl'imea;
s1:moolul de tipul de
masura rru:;;care

fu m Unghiul
s Timpul

Viteza
IY
m/s
v
=6.t unghiularll
-+ -+
Rota tie
r = r 0 + vt uniforma
-+
Acceleratie
-+ llv
a=-- mfs2
unghiulara
/}.t
-+
Rota tie
v = v0 +at uniform
variata
-+ -+ -+ 1 -+
r = r 0 + v0t +
2
at
2
189
Rota tie
EcuaJia;
simbolul
CU=
OC = 0Co + Colt
Unitatea
de
mifsura
radiani
s
radfs
radfs
2
DJNAMICA
..
Marimea;
Ecuatia;
Vnitatea
Marimea, Ecua[ia;
Unitatea simbolul
de
Masa
Forta
Impulsul
Energia
cinetica
m
F

p = mv

tl.p -:.
F=--=ma
tl.t .
1
Ec = mv
2
2
PROBLEME REZOLVATE
rna sura
kg
N.
kg m/s
,J
Momentul
de inertie
Momentul
fortei
Momentul
cinetic
Energia
cinetica
simbolul
de
mdsurd
I
kg m
2
.lf
Nm
-).

J,
= lw
Nm
4
- tl.J
Mu =--
11
= Ii:
Llt
1. Pe plan indinat de unghi {fig. 7.10) se lasa liber din punctul eel mai tnalt al pla-
un corp rotund omogen (cilindru, ,sfercl) de masa m, raza R moment de
mertie I. Se cer: a) forta de frecare coeficierrtul de frecare minim dintre corp
plan astfel in cit corpul sa se rostogoleasca fara sa alunece pe plan; b) acceleratia cu
care se deplaseazii corpul pe plan; c) unghiularii.
Rezol"are. a) Pentru ca tntre corp planul inclinat sii nu existe alunecare trebuie inde-
plinite conditiile:
De unde rezulta:
mg sin ot - Fr = iha
mg cos ot - N = 0
FrR =It
a= eR.
.: = din ultima relatie FrR = I_!!._ => Fr
R - R
I
-
a_ R2
sau a= Fr-.
R
2
I
fnlocuind tn prima ecuatie: mg sin ot- Ft = mFr R
2
rezultcl:
I
,;., sin ot-= Fr ( 1 + m:2); Fr =
N
mg
Ftr. 1.10. Pentrtr probiema rezolvata i.
190
mg sin ot
1
I
I ar eonditia de nealunecare:
Fr < (lN = (lmg cos ot adid1
tg ot
1 -+- mR2
. I
SQH tg < (l (1 + m:
2
J.
b) Din de mai sus: a =
c) e
a
=- ==
R
g sin ot
------=
g sin ot
I
1 +-
mRS
R + _!!!_
mR
2
g s.in ot

mR
C A
2. Scl se dete.rmine acceleratia cu care se depla- Fig. 7.11. Pentru problema rczol.
seaza o sfera care se fara alune- vata 2.
pe un plct'fl inclinat de un unghi ot = 30.
Rezol"are. In virful planului inclinat Ia inaltimea h fata de planul orizontal (fig. 7.11) -
sf era are. energia potentiala maxima Ep- = mgh, iar la baza plamilui aceasta energie se
tr:ansforma in energie cinetica. Considerind sistemul izolat, din legea transformarii l)ii con-
servarii energiei rezulta Ec Ep. Energia cinetica a sferei este determinata de energia
einetica de rota tie de energia cinetica de translatie, adiea:
I
2 2
Ec = mv J
2 2
dar w = (R este raza sferei), deoarece viteza de translatie a centrului sferei (centrul
R .
de masa) este egala cu viteza periferiea ou care se sfera fata de ceritrul sau
deci putem scrie:
Ec -- + -- == - - + m .
lv
2
. mv
2
v
2
( I )
2R
2
2 2 R2
Din egalitatea Ec = EP se obtine1 (

+ m) = mgh, de unde rezulta
v2
2mgh
I
- +m
RZ
Din ecuatia vitezei in accelerata v = V 2al se obtine valoarea accelerapei a =
2
= _!::__ 9i inlocuind valoarea lui v
2
se obtine:
2l
a
h mg
----.- .
I l
--.t-m
R2
Dar h = l sin ot se obtine pentru acceleratie
a=
mg sin ot

I
-+m
R2
2
:;;fiing ca momentul de inertie al sferei este I = - mR2, expresia acceleratiei devi
5
ne:
mg sin cc
a = __ .;,_ _____ =
!mR
2
5
---+m
R2
este a = 3,5 m/s
2

5
g sin ot pentru ea sin 30
7
1 I , 1 r .
- va oarea acee era)'1e1
2
Ca in caznl de translatie, valoarea acceleratiei In cazul rostogolirii pe plan nu
depinde de masa sferei ei numai de inclinarea planului.
191
TNTREBARL. EXERCITII. PROBLEM
Fig. 7 .12. Pentru problema 3.
1. Imaginati-va uu punct pe obada unei roti
tn mif}eare. Daca roata se cu viteza
unghiulara constanta, are punctul considerat
o acceleratie normala? Dar tangentiala? ,
2. Se fac experimente cu o sfera omogena din
lemn f}i cu 2 plane. 1nclinate de unghiuri
diferite. Sfera e pusa, pe. rind, pe fiecare
plan la aceeaf}i inaltime. Pe plane
viteza la baza este mai mare? Cum vor fi
timpii de (Sfera se
fara alunecare.)
R: v; = v;, t
1
/t2 = (sin cx2)/(sin ext}
8. Un mosor avtnd un fir -subtire pe
el (fig. 7.12) poate fi actionat suecesiv prin
intermediul firului de trei forte dupa directiile indicate tn figura. lndicati directiile
de posibile ale mosorului pentru fiecare dintre cele trei forte.
4. Se masoara viteza unghiulara a unui disc de pick-up se gase9te valoarea n = 33 rot/min.
Care este viteza liniara a dona puncte de pe dise unul aflat la distanta r
1
= 14,9 em
altul la distanta r
2
7,3 em de centrul discului?
R: v = Cllr 21t'rn = 305 em/min; 152 em/min.
5. Viteza unui automobil cu diametrul rotilor D = 76 em este = 96,6 km/h. a) Care este
viteza unghiulara a rotilor? b) RotHe sint frinate uniform in timpul aN = 30 de rotatii.,
Care este acceleratia unghiulara'? c) Pe ce distanta s-a deplasat aiitomobilul in timpul
frinarii?
B: COo= 2vfD:::::::: 70 radfs; = cJ/41tN::::::::- 13 rad/s
2
; s = 1tND:::::::: 73 m.
. 6. Discul unui pick-up se cu n = 78 rot/min. La un moment dat discul
se dupa tm= 30 s de la deconectarea motorului. a) Sa se calculeze acceler:atia
unghiulara a tncetinite. b) Numarul de rotatii efectuate de disc in acest timp.
R:-e ='= 27t nftm = 0,27 rad/s
2
; N = ntm/2 = 20 rotatii.
8
MECANIC AL CORPURILOR
8.1. SISTEM DE FORTE REZULTANTA. DE
TRANS LA TIE (REDUCEREA LA UN PUNCT MATERIAL)
Starea de echilibru sau de a unui corp depinde de caracterullega-
turilor mecanice cu celelalte corpuri, adica de apasarile, sau ,respin-
gerile ce rezulta din lor reciproce. Dupa cum corpurile din
natura unele asupra altora reciproc, aceste fiind carac-
terizate prin care sint marimi vectoriale.
Daca asupra unui corp simult.an mai multe spunem ca
acestea formeaza un sistem de forte. Cind suporturile se intilnesc in
punct, fortele sint concurente .
-
Sa un corp asupra caruia actioneaza sistemul de forteF
1
,F 2 3
aplicate in punctele A, B i C (fig. 8.1). Daca se sistemul de forte
dat prin sistem, care produce aceleai efecte .asupra corpului ca i sistemu1
initial, spunem ca cele dona sisteme
de forte slnt echivalente. Doua siste-
me de echivalente cu un al
treilea sint i ele. echivalenLe. Daca
sistemul dat este echivalent cu 0
singura forta, aceasta este rezul-
tanta sistemului de .
. Rezultanta _se ohtinB
prin operatia de compunere a for-
telor, care este identica cu ope-
ratia de compunere a vectorilor
cunoscuta din paragraful 1.6.
13 - Fizica cl. a IX-a
- -
Fig. 8.1. Fortele Fh F
2
f?i F
3
care actioneaza si-
multan asupra unui solid constituie un sistem de
forte.
193
In _ cazul cind corpul este un punct material, adica dimensiunile lui sint
-neglijahile, dintre punctele de ale fiind foarte mici,
acestea sepot confunda cu un singur punct pe care n notam cu 0 (fig. 8.2).
Rezulta ca care asupra unui punct material sint concurente.
' Ca urmare a neglijarii dixnensiunilor corpului, acesta nu poate efectua
micari de in jurul vreunei axe trecind prin el insui. Punctul material
poate efectua numai de translatie sub care
neaza asupra lui.
8.1.1. Compunerea for{;elor prin metoda analitica. Asupra xnetodelor
grafice de compunere a fortelor, cum ar fi metoda paralelogramului sau metoda
poligonului fortelor, nu vom mai insista ele fiind cunoscute din paragraful1.6,
unde au fost aplicate 'pentru compunerea vectorilor. Voni prezenta numai
metoda analitica de compunere a fortelor.
Metoda analitica de compunere a fortelor 8e bazeaza pe notiunea de
a fortei pe o axiL
-+
Proiectam o F pe axele perpendiculare Ox Oy, ducind din extre-
mitatile A fJ ale perpendiculare pe aceste axe (fig. 8.3).
-+
Componentele F pe axele de coordonate Ox Oy sint date de for-
mulele: ,
Fx = F cos oc; 'Fv =.F sin oc. (8.1)
V om a plica metoda analitica pentru determinarea rezultantei a doua
-+ -+
forte coplanare F
1
F
2
care fac intre ele unghiul oc. Metoda comporta urma-
toarele etape:
1. Se iaun sistem de axe per pendiculare xOy orientat astfel incit ax a Ox
sa aiha orientarea uneia d1ntre forte. Apoi se proiecteaza fiecare forta pe cele
I doua axe (fig. 8.4) i se ohtine:
Jf1x = F1; F1v = 0,
Fig. 8.2. Fortele care actioneaza
asupra unui punct material sint
forte
194
Ji'2
11
= Fs sin oc.
y
Fy
A


fi
Fx
0
X
-+
Fig. 8.8. Componentele fortei F pe
axele de coordonate Ox *i Oy stnt date
de reliitiile: F :x == F cos a.; F y = F sin a..
y
l F
_,.. pe axele de coordonate este egala cu
Fig. 8.4. a) Sum9; componentelor forte or 1 !}I . 2 _,..
-+ } g te 1 de forte F !}iF este tnlocmt cu
componentele rezultantei R, pe axe. b IS . 1 2 _,..
f h
. 1 t R-+ c::.i R Aceste sisteme de forte admit aceea!}I rezultanta R.
de orte ec 1va en x '( y .
. ln paragraful 1.6 g,.a demonstrat ca orice suma de vectori poate fi
tata pe o axa oarecare se obtine o suma corespunzatoare
vectorilor. rezultantei fiind egaHi cu suma fortelor.
.
1
F..,.. F..,.. Dupa cu1Il rezulta si din
A licam acest rezultat 1 in cazul or 1 I 2 . , .
p -+ -+ . 0 t
f 1 F
li' pe axele 0 x I Y es e
figura 8.4, a, suma componentelor or 1 I '"\' 2,
egala cu componenta rezultantei R, pe aceleai axe, deci:
R = F lx + F 2X = F 1 + F 2 cos oc,
X,
(8.2)
Ru = Ftu + F2Y = 0 + F2 sin r:t.
(8.3)
2 S
. t mul initial de F 1 i F 2 este inlocuit cu un sistero echivalent
IS e , < -+
d f t
R si R care fac intre ele un unghi drept (fig. R4,b). I\ezultanta R,
e or e x y, h' 1 fortele
a ace:tor doua este data de diagonala drept"!Jng IU ui care are r
i:fx i Ry. drept laturi. Aceasta rezultanta este identica cu rezultanta fortelor
_,.. F-+ deoareee cele doua sisteme de sint echivalente.
F 1 27 .
Modulul rezl!ltantei R este _dat de
R
2
=
lnlocuind in (8.4) valorile Rx Ry date de (8.2) (8.3) ohtinem:
2 2
R2 = (F
1
+ F
2
cos oc)
2
+ F 2 sin oc,
sau, dupa efectuarea calculelor:
R2 = Ft -f + 2F1F2cos oc ..
195
13*
(8.4),
(8.5)
u h. .
.ng ml care da rezultantei R fa+a de a 0 (f.
dat de relapa: Y :s:a X tg. 8.4, b) este
= Ry.
Rx
(8.6)
Metoda prezinta avantaj, cind sistemul este
. mare de alcatuit numar
E'XEMPLE
1. Asupra unui punct material actioneaza un sistem d ,
curente, cum se indi .: A f" e forte alcatuit din cinci forte con
sistem de forte. ca m Igura
8

5
a. se determine rezullanta
In eazul acestui exempl: este avantajos siise aleagil axa Ox pe directia for.
tei Ft ;>I axa Oy pe directia fortei F (fi . 8 .
componente dupa directiile axelor 0 0 .5,( Se descompune fiecare forta tn doua
orientate dupa directii oarecare, am a 8.5, b) .. tn locul celor cinci forte,
culare. Valoarea numerica a rezultantei fo:teYo fo:.te pe axe perpendi-
suma a valorilor numerice a f + I, r p . directnle Ox Oy este egala cu
or componente:
Rx = F tX + F 2X + ... + F 5X
Ry = F tY + F 2y + ... + F sy
Astfel sistemul dat a fost redus la dona for R .
lare. Rezultanta acestor forte este d x Ry, care au directiile perpenc:licu-
fortele Rx R (fig. 8 5 c), Mx . a e dreptunghiului care are ca laturi
. Y , urimea rezultantei este data de relatia:
R = V R; + R;.
Pentru efeytuarea calculelor este foarte comod f 1 a se o oseasca tabelul urmator:
Forta (N) I Componenta pe axa Ox (N) C omponenta pe axa Oy (N)
F1 15 15 cos 0 15 15 sin oo 0
--
.--
F2 12 12 cos 60 6 12 sin 60o = 10,39
----
Fa 10 -10 cos -37 -8 10 sin 37 = 6
-- ---
F4 10 -10 cos 60 -5 -10 sin 60 8,66
----
Fs I 1,73 1,73 cos 90 0 1,73 sin 90 1,73
5 5
Rx = L Fix = 8 Ry = B Fiy 6N
i=1 i-1
Valoarea numerica a rezultantei este data de relatia:
R V
, 2 ? v-
Rx + Rij = 6ft + 36 toN.
196
12N
f5= t 7JN F, _. !SN

0
Fig. 8.6. La exemplul 1 : a) fortele ce actioneaza asupra
punctulul material; b) fiecare forta se descompune in
doua componente, dupa directiile axel or Ox Oy; c)
-+
rezultanta R a fortelor este diagonala dreptunghiului.
Unghiul de orientare al rezultantei fata de axa Ox este dat
de relatia:
tg e = Ry =
6
= o,75; e = 37.
Rx 8
2. Sa se determine rezultanta a trei forte coplanare concu-
rente care au valorile numerice F1 = F2 = Fa = 200 N. Un-
ghiul dintre prima 9i a doua forta este egal cu unghiul din,tre
a doua 9i a treia forta 9i egal cu 60 (fig. 8.6, a).
Fig. 8'.6. La 2.
X
-+ -+
Rezolrare. Compunem mai intii fortele F
1
9i Fa dupli,regula paralelogramului (fig. 8.6, a).
-+ -+ -+
Rezultanta R
13
, a fortelor F
1
F ,, are direc\ie, sens valoare numericii c<t *i
-+
forta F
2
Valoarea numerica a rezultantei sistemului de forte este:
R = R
13
+ F 2 = 400 N.
8.2. COMPUNEREA FORTELOR PARALELE, CUPLUL DE FORTE.
DE ROTATIE (IREDUCTIBIUTATEA LA PUNCT MATERIAL)
Consideram un solid, r.lgid, adica un sistem. mecanic in care
dintre elementele care n alcatuiesc nu se modi fica in procesul mecanice.
Solidul rigid, sub unui sistem de poat e efectua o -micare de
o :micare de sau amindoua Inicarile simultan. Consideram
ca solidul este de un sistem. de forte paralele. Vom deter:q1ina rezul-
tanta siste:mului de paralele in doua cazuri particulare.
197
.......
8.2.1. Compu,uerea foJ1elor paralele de
sens. Sa consideram un solid rigid de
forma unei hare, Ia capetele careia actioneaza
-+ -+ .
dona forte paralele F
1
.F
2
, care au punctele
Fig. 8.7. Rezultanta R1 a doua
de a plica tie in A B (fig. 8. 7). Compunerea
'ortelor pa.ralele poate fi red usa la operatia de
eompunere a fortelor concurente .. In acest scop
se aplica punctele A i B dona forte egale
forte paralele de. acela$i sens,
este para lela cu aces tea; are
sens ca ele :;;i are modulul
-+ -+ -+
i de sens opus notate cu f
1
respectiv f
2
((
1
=
R = F1 + F2
-
= -{2), care actioneaza de-a lungul harei AB.
'
Fortele f
1
{
2
, fiind egale de sens contrar, nu au nici o influenta asupra
starii de sau de repaus a solidului rigid.
-+- -+-+
Compunind fortele {
1
, F
1
i f2, F
2
dupa regula paralelogramului, ohtinem
-+ -+ -+
fortele rezultante R
1
respectiv R2. Deplasam fortele R
1
i R2 pina in punctul C
de intersectie al dreptelor lor suport. ln acest punct descompunem fortele
-+ -+
R
1
i... R
2
in componentele lor initiale.
-+ -+
Efectele fortelor f
1
{2 anulindu-se reciproc, le eliminam din sistem.
-+ -+ .
Ramin in sistemul de forte numai F
1
i F 2 care au aceeai dreapta suport
sens. Rezultanta lor are deci modulul:
-+ - - Forta R este rezultanta fortelor paralele F
1
iF 2 a plicate in A i B. Punctul 0
-+
de aplicatie al fortei R, il determinam tinind sean1a de asemanarea triun-
ghiurilor AOC A1C1C, a triunghiurilor BOG B
1
C
2
C.
Daca no tam AO cu b1 0 B cu b
2
, din asemanarea triunghiurilor amintite
mai sus, obtinem:
bl oc . b2 oc

ft Ft f2 F2
Impartind relatiile de mai sus membru cu membru, ohtinem:
!!. = F
2
sau F 1b1 == F
2
b
2

b2 Ft
(8.7)
Relatia, (8.7) ne permite sa determinam pozitia punctului de aplicatie 0, al
-> -
rezultantei R. Aceasta relatie este independent& de schimharea directiei
fortelor paralele in raport cu solidul. Daca fortele paralele sint rotite fata
198
de directia initiala cu un anumit unghi
cum indica figura 8.8, momentul re-
zultant al fortelor in raport cu punctul
C, este:
F
1
C A sin <X - F
2
C B sin <X = 0, sau
F
1
CA- F 2 CB = 0.
In concluzie, rezultanta a douii (o71e
paralele fi de acelafi sens, aplicate aceluiafi
solid, este o (orta paraleld fi de acelafi sens cu
componentele fi are modulul egal cu sa_ma
modulelor componentelor. Punctul de q,plwa-
fie al rezultantei imparte segmental de dreapta
care unqte punctele de aplicafie ale com-
ponentelor in doua segmente invers propor-
. fionale cu modulele foryelor componente.
EXPERIMENT
Fig. 8.8. Pozitia P.unctului de ap1i-
catie al rezult"antei fortelor paralele
este de
directiei fortelor raport
cu solidul asupra carma actioneazlL
Pentru verificarea experimentala a compunerii fortelor. pa.ralele, se poate
folosi dispozitivul prezentat in figura R9. . " . . d
Se suspenda rigla gradata 1, de dinamometrul 2. Pe se 1ntro uc
calareti, nota vi pe figura cu 3. Dinamometrul indica o F' egala in ro.odul
Fig. 8.9. Dis:pozitiv pentru studiul
compunerii fortelor paralele.
199
...
Ar-----c -t----, s
Fig. 8.10. Rezul tan ta fortelor
-:)- --l>
paralele F
1
t?i F 2 E1Ste o forta
paralela cu fortele componen-
te de modul egal cu suma
compoilentelor.
/
cu gteuta.tea riglei i a ca.laretilor. Se seam a de marimea acestei forte
in determinarile ulterioa.re.
De se suspenda cu discuri crestate. Discurile suspendate
de fiecare calaret vor actiona asupra riglei cu fortele F
1
F
2
Se
deplaseaza calaretii pe rigla pina se obtine pozitia orizontala a acesteia. Rigla
4- 4- 4-
este in echilibru sub fortelor paralele F
1
, F
2
F
3
Forta .F
3

4- 4- -)> 4-
breaza fo.rtele F1 F2 (fig. 8.10). Forta. R = -Fa,de suport de.
4-
acelai modul ca forta. Fa de sens opus acesteia., care poate echilibra de
4- 4- -+ -)o
asemenea forta Fa, este echivalenta cu sistemul de forte F
1
i ,F
2
Forta R
- -)> 4- 4- -)> 4-
este deci rezultanta fortelor paralele F
1

2
, R = F
1
+ F
2
, experimentul
demoostreaza ca;

a) forta R are directie sens ca. fort;ele F
1
F
2
,
-+ -)>
deoarece R = -Fa;
b) R =F1 +Fz.
8.2.2. Compunerea for}elor paralele de sens opus. Pentru compunerea
fortelor pa.ralele de sens opus vom proceda Ia fel ca. Ia compunerea fortelor
paralele de sens (fig. 8.11). Conform figurii 8.11, rezulta ca: .
- _,..
a) forta rezultanta R are directia- fortelor F 1 F 2 sensul fortei F 2, adica
sensul forfei celei mdi mari;
--4-
b) modulul fortei. R este egal cu difere""fa modulelor forfelor componente:
_,..
Fig. 8.11. Rezultanta R, a doua
forte paralele de sens contrqr,
este o forta paraleHi eu acestea
are sensul fert.ei celei mai
mari. Modulul rezultantei este
R = F2- F 1
R=F2-F1.
Daca_ notarri cu b
1
segmentul OA cu b
2
segmentul OB, avind in vedere asemanarea
triunghiurHor OAC l CA
1
D, precum a tri-
unghiurilor OBC i OD
1
Bll avem:
bl. oc . b2 oc
-= ,1-=-
f1 F1 f2 F2
lmpartind relatiile de mai sus, membru cu
membru, obtinem:
:: = sau. b1P1 = b2F 2 (8.8)
Relatia (8.8) ne permite sa determinam pozitia
punctului de aplicatie al rezultantei. Pe figura
8.11 se observa ca el este in afara segmentu-
lui AB ce unete punctele de aplicatie ale
componentelor, situat de partea fortei celei
mai roari.
200
EXPERiMENT
Pentru verificarea experimenta.la a compunerii
fortelor paralele de sens opus vom. folosi dispozitivul
pre,zentat in figura 8.9. Rigla folosita in acest
pozitiv este in echilib'ru sub actiunea fortelor paralele
->-
Fl, F2 Fa
4- -'>-
Fortele paralele F h F
2
Fa (fig. 8.12) fiind
in echilibru, putem spune ca forta F 2 echilibreaza
- -
fortele F
1
a i ca R = -F 2 este rezultanta
4- 4-
fortelor F 1 i Fa:
4- 4- 4- -
R = -F2 =F1 +Fa.
Modulul rezultantei este dat de relatia:
R =Fa -F1.

R
A
B
c
F"1 F2'
'Fig. 8.12. Rezultanta for-
-)>
telor F
1
F
3
, paralele l}I
de sens opus, este para!t>W
ru componente l:ji
a1e serisul fortei celei rna i
mari in modul. Modulul
rezultantei este egal cu
dife,renta modulelor com-
ponen tel or.
Compunerea unui numar oarecare de forte paralele. Fie un sistem
4- _,..
de forte paralele de sens F 1, F 2, ... , F care actioneaza asupra unm
solid (fig. 8.13). Se compun fortele doua cite doua. Se compun rnai intii
--4- 4- - _,..
fortele F
1
iF
2
A poi rezultanta R
1
se compune cu forta Fa N oua rezultanta.
R
2
se compune cu forta F
4
i aa Inai departe. Rezultanta generala R a siste-
rriului de forte are directie ca i cornponentele sale; modulul sau este
egal cu surna modulelor componentelor:
R=F1+Fz+ ... +Fn.
Punctul aplicatie C al rez-ultantei generale se numete centrul fortelor
paralele. Acesta este un punct fix aJ solidului, a carui pozitie este
independenta de: A E
a) sistemul de
b) ordinea in care se corn pun forteie
paralele, doua cite doua;
c) schimbarea directiei para-
lele in raport cu solidul (daca toate forvele
para]ele se rotesc cu acelai unghi in
raport cu solidul);
d) modificarea modulelor fortelor pa-
I'alele in raport (spre exemplu dacil
toate modulele se micoreaza sau sc maresc
de n ori in raport cu valoarea lor initiala).
201
Fig. 8.13. Rezultanta unui sistem de
forte paralele este aplicata intr-un
punct numit fortelot paf'clele,

Daca paralele nu au toate sens, se com.pun rnai intii fortele
de un anurnit sens apoi fortele de sens contra.r. Se doua rezultante
partiale, paralele de sens opus. Prin compunerea rezultantelor partia.Ie se
oht ine rezu1tanta generala, cu punctul de aplicatie in centrul fortelor paralele.
Se poate intimpla ca rezultantele de sensuri opuse sa aiba modu-
-Iele ega]e i suporturile diferite', atunci ele alcatuiesc un cuplu de forfe.
8.2.4. Descompunerea unei for(;e in doua componente paralele cu ea,
Cu ajutorul (8.7) i (8.8) se pot rezolva problemele de descompunere
a unei date in doua forte ,paralele, cu forta data i orientate in
sens sau :in sens opus.
EXEMPLE
1. unei bare de mascl neglijabiHi lungime 1=2,4 m sint pe doi
sUlpi. La distanta b
1
1,6 m de unul dintre stilpi, se suspenda un corp cu greutatea
G = 640 N. Sa se calculeze fortele de apasare pe fiecare dintre sUlpi.
-+ -+
Rezolvare. Fie F
1
:;;i F
2
fortele care se exercita pe stilpii care sustin bara (fig. 8.14). Com-
form relatiei (8.7), avem:
= F2
l- b
1
F
1
cum F1 + F2 = G obtinem:
F 2 = 42 7 N; F
1
= 213 N.
2. Extremitatea unei bare de greutate neglijabila :;;i de lungime l = 2,4 m este fixatcl
intr-un perete. La distanta d = 1,6 m de perete, bara este sustinutcl de un stilp (fig.
8.15). La extremitatea libercl a barei actioneaza o forta F = 640 N. Scl se calculeze
fortele cu care bara apasa asupra peretelui :;;i asupra stllpului.
-+
Rezolvare. Forta F, a:;;a cum rezulta din enunt, este descompusa in doua componente
paralele :;;ide s{ms opus. Marimile acestor componente le calculam folosind relatia (8.8):
F
2
2,4 F
2
-- = - sau - = -.
l- d F
1
0,8 F
1
.Din aceasta ultima relatie ontinem: .
2,4 - 0,8 F 2 - F
1
0,8 = Fl '
rll:' unde
-
______
f,IQm
--
f'
J.'ig. La exemplul 1. S.lo. La exemplul ?.
202
8:2.5. Cuplul de forte. Cuplul de este
un sistem .de doua paralele, de sensuri
contrare, de modul de suporturi dife-
rite, solid. Planul definit de
cele doua se planul cuplului, iar
dintre suporturile lor se numete bratul
cuplului (fig. 8.16). Cu toate ca rezultanta
cuplului F
2
= O(ceea ce :face sa nu
existe micare de totui cuplul are
o bine determinata asupra corpului
diruia i se aplica, rotindu-l in jurl!l unei l!Xe Fig. 8.16. Cuplul de forte.
perpendiculare pe planul cuplului. . A'
1
d
Exeniple de cupluri de muni.lor vo an . e
automobil sau asupra ghidoriului unei biciclete, une1,
asupra crestaturii unui m\inii asuprp. unui tirhuon (fig. 8.17):
8.2.6. Momentul unui cuplu. Momentul unui cuplu de este
in raport cu orice punct din fiind o proprietate intrinseca a cuplului
\ (fig. 8.18). . .
Sa consideram un punct oarecare 0 din Momentul cuplului in
raport cu acest punct este:
-+ -+ -+ -+ -+ -+ -+
M = r
1
x F
1
+ r
2
x F 2 = (r1 - r2) X F,
... -+ -too
deoarece F
1
= -F2 =F.
-+ -+
Dar r
1
- r 2 = ro deci
-+ _,..
M = r 0 X F.
(8.9)
-+
Momentul cuplului este perpendicular pe planul definit de fortele Fh F2
i are modulul
M = Fr
0
sin (X = Fb,
unde b = r
0
sin (X este cuplului.
Fig. 8.17. Cuplul de forte
are ca efect producerea
unei de rotatie.
Fig. S.ts. Momentul unui cuplu.
203
(8.10)
t'ig. 8.19. Punctul de aplicatie al
momentului unui cuplu poate n
orice punct din spatiu.
Fig. 8.20. Doua- cuplur1. sint echivalente dnd
produc efect.
Sensul momentului cuplului coincide cu sensu! ae 1naintare al unui
drept, a carui axa coincide cu suportul momentului, pe care il rotim in sensul
in care cuplul. tin de sa roteasca corpul.
Punctul de al momentului ouplului poate fi orioe punct ctin
(fig. 8.19) (in cazul corpurilor rigide).
Dona sau mai multe cupluri se spune ca sint echivalente, daca aplicate
succesiv aceluiai corp, produc acelai efect (fig. 8.20). Cuplurile echivalente
se pot inlocui unul cu altul. Toate cuplurile echivalente au acelai moment,
deoarece efect"!ll de este caracterizat numai de IIlOmentul cuplu-
lp.i. ln cazul corpurilor rigide un cuplu poate fi rotit, deplasat in propriul
sau plan sau intr-un plan paralelt efectul sau raminind
momentul sau nu se modifica.
8.3 .. CENTRUL DE GREUTATE
8.3.1. Centrul de greutate al unui sistem rigid de punete material e. Con-
sideram un sistem alcatuit din n puncte materiale A
17
A2, ,An, de mase
respective m
1
, m
2
, mm care au pozitiile fixe unele fata de altele deoarece
sistemul este nedeformabil. Sistemul de puncte materiale este plasat in
c
8.21. Centrul. de greutate . al
unui sisteiil rigid de puncte mate-
. riale.
cimpul gravitational uniform. Fiecare punct
al sistemului este supus actiunii unei forte
-+ -+ -+
de greutate Gi = m.g, unde g este un vector
oricare ar fi pozitia punctului ma-
terial. Fortele de greutate care actioneaza
asupra punctelor materiale ale sistemului
constituie un sistem de forte paralele, care
au directia i sensul verticalei descendente
(fig. 8.21). Acest sistem de forte paralele este
totdea.una echivalent cu o forta. unica, apli-
cata in centrul fortelor paralele.
Centrul de greutate paralele se
numete centrul de greutate al sisteiJ?.ului.
204
iar forta uni<.:a G, echivalenta cu fortele
sistemului, se numete greutatea sstemutut
de puncte materiale.
-+
Modulul fortei G este dat de relatia:
, . ,
G = m1g + mzg + ... mng = (m1 +
+ mz + ... mn)g,
sau
J
y2-
Yc
Yt
0 )(f ;cc x2
X
G = Mg, (8.11)
unde M = m1 -t- mz + .:. inn, reprezmta
masa sistemului de puncte materiale. Cen-
}'ig. 8.22. In raport cu nn sistem de
referinta fix, centrul de greutate al
unui sistem de doua puncte materiale
are coot dona tele . Xc !;li y c
trul de greutate se comporta ca un punct materia.! de masa M, egala cu suma
maselor mi ale tuturor punctelor materiale ale sistemului ..
V om determina pozitia centrului de greutate al unui sistem de 2 puncte
materiale in raport cu un sistem de coordonate.
Consider am deci un sistem alcatuit din doua puncte materiale de- ma.se
m1 i mz i_ de coordonate x1, y1 i x2, y2, raportate la un sistem de axe per-
pendiculare xOy (fig. 8.22).
-+ -+ -+ -+
Forte)e paralele G1 m1g i G2 = m2g au drept rezultanta forta G, cti
'punctul de aplicatie inC, numit centru de greutate. Conform relatiei (8.7), avem
G b G b
h1 G2
1 1 = 2 z, sa u -- = -- .
b2 Gt
(8.12)
Din asemanarea triunghiurilor AEB i ADC, precum i a 'triunghiurilor
A.H B i AFC (fig. 8.22), .
_::__-=: = si Y c- Y1 =
b2' Y2-Yc 'b2
(8.13)
Comparind relatiile (8.12) i (8.13), ohtinem:
Aceste relatii ne permit sa determinam coordonatele centrului de greutate:
; Yc =
Gl + G2
(R14)
Daca raportam sistemul de puncte' materiale la trei axe de coordonate,
ohtinen1 a treia coordonata a centrului de greutate:
(8.15)
Relatiile (8.14) {8.15) se pot generaliza pentru un sistem format dintr-un numar
oarecare d.e puncte materiale obtinem p:mtru centrul de greutate al acestui sistem,
coordonatele:
Xc
...::1 + _:___:.:._ f
G1 + Oz + .. + Gn
205

G1 + G2 + ... + Gn
(8.16)
8.23. Pozitia centruhti de greutate al
'lmui solid este independent& de orientarea
solidului tn raport cu un sistem de refe-
rinta fix.
Centrtd de greutHte are urmatoe-
rele
a) pozitia centrului de greutate al
unui sistem de puncte materiale fata
de punctele sistemului este indepen-
denta de pozitia sistemului fata de
sistemul de ,referinta;
b) daca sistemul de puncle mate-
riale are un centru de. simetrie, acest
punct coincide intotdeauna cu centrul
de greutate al sistemului;
c) daca sistemul de puncte mate-
riale are o axa de simetrie, centrul de
greutate al sistemului este situat pe
aceasta axa;
d) rlaca sistemul de puncte materiale are un plan de simetrie, centrul de
greutate este situat in acest plan.
8.3.2. Centrul de greutate al unui sQlid rigid. Orice corp poate fi
desconipus mintal intr-un foarte mare de elemente de volum, foarte
mici, care pot fi aproximate prin puncte materiale. Fiecare punct material
I . ' .
de masa mi este supus unei forte de greutate mig (fig. 8.23). Totalitatea for-
telor de greutate care se exercita asupra elementelor de volum de masa mi,
-
constituie un sistem de forte .paralele. Rezultanta G a sistemului de forte
paralele este greutatea corpului are punctul de in centrul
paralele, care este centrul de greutate al corpului.
Centrul de greutate este un punct fix al corpului ale carui proprietati
sint identice cu acelea ale centrului de greutate al unui sistem rigid de puncte
materiale. ln plus trebuie sa mentionam ca pozi1i_a centrului de greutate a1
solid omogen este independenta de masa.cuprinsa in acelai contm:.- Spre
exemplu, centrul de greuta.te al unei sticle goale are pozitie ca
centrul de greutate al aceleiai sticle umpluta complet cu un lichid. Deci
toate centrele de greutate ocupa pozitii identice in raport cu contururi
identice.
Centrul de greutate al unui corp omogen cu geometrica regulata
depinde de elementele geometrice ale corpului, nu /de natura materialului
din care este alcatuit. Daca aceste corpuri au, un pla.n, o axa sau un centru
de simetrie, atunci centrul de greutate se gasete in planul, pe axa sau in
centrul de simetrie respectiv. Spre exemplu, centrul unei bare omog-ene se
afla la mijlocl!l sau; al unui disc Cir,cular omogen se afla in centrul sau; al
unei sf ere om ogene se afla in centrul sferei; al unui cilindru se afla la juma-
tatea inaltimii cilindrului etc. Centrul de greutate al unei placi triunghiulare
se afla la medianelor., triunghiului.
206
Experjmenta1. centrul de greutate al
unui corp se determina in felul urmator. Se
suspenda corpul intr-un punct al sau A, de
care se leaga un fir cu plumb. Directia: firului
se marcheaza pe corp. A poise suspend a corpul
intr-un alt punct al sau B se marcheaza,
din nou pe corp, directia firului cu. plumb.
Intersectia celor doua linii marcate pe corp
arata pozitia centrului de greutate C
(fig. 8.24). Se poate verifica experimental ca
centrul de greutate al unui corp_ este un
punct unic.
Dupa cum se poate arata, intr-un cimp
gravitational omogen, . centrul de greutate
Fig. 8.24. Determinarea
experimentala a centrului
de greutate al unui corp.
coincide cu centrul de masa. Totul}i notiunea de centru de este mai
general a decit aceea de cenfru de greutate, deoarece centrul de masa a.l unui '
sistem fizic se poate determina intotdeauna, independent de fortele gravita-
tionale, ceea ce nu este adevarat pentru centrul de greutate. Spre exemplu,
'un experimentator din spatiul cosmic, aflat intr-un satelit, nu va putea sa
determine centrul de greutate al unui obiect deoarece forta gravitational& nu
are nici un efect in locul in care se face experimentul. ln schirt1b, experimenta-
torul va putea determina centrul de ma,sa al obiectului.
EXEMPLE
1. Pe o tija rigida de masa neglijabila sini introduse doua sfere 0
1
0 2 d-e inase respec-
tive m
1
m
2
Centrele sferelor se afla la distantele x1 respectiv x 2 de extremitatea 0
a tijei (fig. 8.25). Sa se determine pozitia centrului de greutate al sistemului alcatuit
din cele doua sfere.
- Rezolvare. Greutatea G a sistemului alcatuit din cele doua sfere este aplicata in pune-
tul C, centrul de greutate al sistemuluf.
- Momentul fortei rezultante G, in raport cu punctul 0, este egal cu suma momentelor
fort-elor componente in raport cu punct, deci:
de unde
deoarece G = G1 + G2.
2. S:l se determine pozitia centrului de greutate C al unui disc omogen cu grosimea uni
forma de diametru D
1
= 40 em, din care s-a taiat o bucata c\&culara cu diametrul
D
2
= 10 em. Centrul 0
2
al orificiului circular se afla la 10 em de centrul 0
1
al discului
dat (fig. 8.26).
207
Fig. 8.25. La problerMl 1.
Fig. 8.26 La prnblema rezolvata J
Rezol
9
are. Calculam raportul dintre greutatea G1 7tRihpg a intreg greu-
tatea G
2
= &: partii scoase din disc:
G
1
Ri 16
-=-:::=;-J
G
2
1
unde R
1
este raza discului 9i R2 raza partii . . . _
Greutatea discului incomplet se obtine din relatla de mal. sus facmd o proportie dert
vata:
deei: G = G
1
- G2 15 G2.
Presupuniflil ca discul este lntreg, greutatea lui, Gl, aplicata in Ov este for-
telor paralele G
2
9i G ..
fortei rezultante Gl, in raport eu Ot egal cu momentelor fortelor
compone:o.te G
2
- 9i GIn raport cu punct.
Deci
0,
de unde
G2 0102 = = 0,67 em.
15 G2 15
8.4. ECHILIBRUL MECANIC. CONDITII DE ECHILIBRU
8.4.1. Eehilibrul punetului materialliber. de Pnnc-
tul material, fiind considerat un corp cu acesta
poa,te efectua de rota tie in jnrnl unm axe treCind Sub ..
t
. i sistem de forte punctttlrnateria,l poateefectua can de trans-
ac 1unea, unu , ' t 1 t e
la,tie. Echilibrul sistemului de forte aplicate punctulul rna er1a se .
f'chilibru de translatie. "
s n e un sistem de for\e este in echilibru sau ca are efect nul
e spu '"' d.
8
a pului pe care
atunci cind nu influenteaza micarea sau starea e repau cor _
il actioneaza.
208
...,... -l-
Conform principiului fundamental al dinamicii, R = ma, cauza
-l-
minanta a vitezei unui corp este rezultanta R, a care
neaza asupra corpului. Pen:tru ca un sistem de forte sa nu influenteze
rea corpului pe care il actioneaza, trehuie ca. rezultanta lui sa fie nula.
Sa consideram un punct materiallihBr, adica un punct material care nu
este legat de alte corpuri i care se poate deplasa in orice directie in
-+ -l-
Daca punctulmaterialliber este de un sistem de forte P
1
, F
2
, , Fn,
tn a,a fel dispuse tncit rezultanta lor sa fie nula:
4 -l- -l- --'1-
R = F 1 + F z + ... + F n = 0, (8.17)
atunci punctul material ramine in repaus sau se rectiliniu uniform
fata de un sistem de Spunem cii punctul material este in
echilibru. Echilihrul este static cind punctul material ramine in repaus i
echilihrul este dinamic cind se mica rectiliniu i uniform in raport cu siste-
mul de dat. Alegind convenabil sistemul de echilihrul
dinamic p oate fi privit ca echilibru static. ln continuare ne vom referi
numai la echilibrul static. Relatia ( 8.17) conditia de echilibru
pentru punctul material )iber. Deci: .
conditia necesara i suficienta pentru echilibrul unui sistem de forte
aplieate unui punct materialliber este ca rezultanta forjelor sa fie nula.
Daca proiectam ecuatia vectorial a (8.17) pe doua axe de coordona.te .. per-
pendiculare. Ox i Oy, conditia de echilib.ru (8.17) este inlocuita prin urma-
toarele conditii de echilihru:
Rx = F1x + F2x + ... + Fnx = 0, (8.18)
Ry = F1y F 21J + ... +FnY = 0. (8.19)
Conditia necesard suficientd pentru echilibrul sistemului de forte care actio-
n,eazd asupra punctului material liber, este ca suma componentelor for{elor pe
dqua axe perpendiculae Ox s,i Oy sa fie zero.
8.4.2. Eehilibrul punctului material liber supus acjiunil a doua forje.
EXPERIMENT
Vom folosi dispozitivul experimental reprezentat in figura 8.27, realizat
. cu componente ale trusei de fi.zica pentru li_peu. Acest dispozitiv este schema-
tizat in mod simplificat in figura 8.28.
Corpul studiat este un inel foarte asimilat cu un punct material.
Greutatea. inelului se neglijeaza in raport cu care actioneaza asupra
lui. De inel se leaga doua fire, care tree peste doi La extremitatile
acestor fire se leaga cirlige suport pentru discuri crestate. Pe ambele
209
14 - Fizica cl. a IX-a
Fig. 8.27. Dispozitiv pentru studiul
echilibrului fortelor.
Fig. 8.28. Echilibrul unui punct mate-
rial snpus actiunii a doua forte.
ctrlige. suport se pun in numar egal disc uri. Se constata ca firele legate de inel
se intind in linie dreapta, iar inelul ramine in repaus.
Interpretam acest experiment simplu astfel. Asupra inelului
-+ -+
doua F
1
i F
2
care au a.celai suport, sensurile opuse modulele egale.
-+
Rezultanta R a este egala cu zero:
-+ -+ -+
R =F1 +F2 = 0.
Cele doua se echilibreaza.
Un punct supus actiunii a doua forte este fn echilibru daca
cele doua forte au acelOli acela$i modul # sensurile opuse.
8.4.3. _Echilibrul punetului materialliber supus aetiunii a trei forte.
EXPERIMENT
Se folosete dispozitivul din figura 8.27 care este reprezentat simplificat
in figura 8.29. Corpul studiat este inelul -din experimentul precedent. De acest
inel se leaga trei fire, dintre care doua se tree peste cei doi ai dispozi-
tivului. De unul dintre firele trecute peste se suspenda, spre exemplu,
patru discuri crestate, iar de celalalt trei discuri crestate. liher inelul
nu mai ramine in echilibru i, pentru a-1 echilibra, se suspenda de al treilea
fir un numar de discuri_ crestate, spre exemplu cinci.
-+ -+ -+
Asupra punctului material trei concurente: F
1
, F
2
i F
3

-+ -+
Yom inlocui F
1
iF
2
- prin rezultanta lor R
1
Punctul material se
' -+ -+ '
afla in echilihru sub F 3 i R
1
Deci R
1
trebuiei sa aiba
-+
suport fi acela'i modul ca F 3 i sensu! opus acesteia:
..... ... ..... .....
Rt =-Fa =Fl +F2.
210
-
-
Fig. 8.29. Un punct material
.este in echilibru sub actiunea a
trei forte coplanare conctirente
cind rezultanta tor e5te nula.
Deci,
Prin urmare
-+ -+
Fig. 8.80. Sistemul de forte F1 l;li F 2 con-
curente in 0 este echivalent cu o forta
-+
unica R, numita rezultanta sistemului
de forte.
condifia necesara $i suficienta ca punctul material liber supus acfiunii a
trei forte sa fie ln echilibru este ca rezultanta lor sa fie zero.
Experimentul descris mai sus permite sa se verifice faptul ca: rezultanta
a doua forte F
1
i F
2
concurente intr-un punct 0 este definita in sens
i modul prin diagonala care din 0, a paralelogramului care are ca
Iaturi cele doua (fig. 8.29 i 8.30).
Pentru verificarea experimentala de care am vorbit mai sus, roasuram
-+ -+
unghiul dintre fortele F
1
iF
2
cu ajutorul unui raportor in forma de disc, cu
-+ -+
care este prevazut dispozitivul, i apoi reprezentam la scar a F 1, F 2
i R
1
pe o de hirtie milimetrica. Din reprezentarea grafica constatam ca
forta R
1
este orientata dupa diagonala paralelogramului construit pe fortele
F
1
F
2
ca Iaturi i are modulul egal cu diagonalei.
. Acelai experiment permite sa se verifice ca fiecare dintre cele trei forte
F
1
, F
2
, F
3
este direct opusa rezultantei celorlalte doua (fig. 8.29).
14*
EXEMPLU
De mijlocul unui fir 0 este legat un inel U$or, asimilat cu un punct material, a carui
greutate este neglijabila tn raport cu fortele care actioneaza asupra lui. Capetele
care sus tin doua corp uri cu greutatile G
1
= 6 N l;li Gz = 8 N stnt trecute
211
, G3
ty
Ffg. 8.31. La problema rezolvutit Fig. 8.82. Punctul material este In "
echilibru sub actiunea fortei F
1
fi!i a
. -+
fortei de Iegatura N
1

peste doi scripeti mici. De inel se leaga un al do ilea fir, care sustine un corp de greu-
tate Ga = 10 N (fig. '8.31). Sa se determine unghiurile ex: {3 pentru pozitia de echi-
libru a punctului material 0. ,
Rezolvare. Punctul material 0 este liber. Pozitia sa in spatiu fiind determinata nu-
mai de fortele care actioneaza asupra lui. Asupra punctului material actioneaza
-+ -+ -+
fortele T1, T2 9i T3 Punctul material fiind in echilibru, rezultanta fortelor care
actioneaza asupra lui es te zero.
-+ -+ -+
Tt+T2 +T
3
=o.
(8.20)
Proiectam, ecuatia vectoriala (8.20) pe doua axe de coordonate Ox Oy. Directia
-+
axei Oy coincide cu directia fortei T3 , iar axa Ox este perpendiculara pe Oy tn o.
9i avind in vedere ca T
1
= G
1
, T
2
= G
2
9i T
3
= G
3
, phtinem:
- G1 sm a. + G2 sm {3 = 0; G3 '- G
1
cos a. - G
2
cos {3 = o, sau
G: sin ct. G2 sin {3; G3 - G
1
cos a. (;
2
cos (8.21)
Ridicind Ia patrat relatiile (8.21) apoi adunindu-le, obtmem:
+
cos ct. = G G = 0,6; a. 53.
2 1 3
ln mod asemanator se ohtine 9i
G
2
G
2

cos {3 = V
3
+
2
- = 0,8; {3 3?0 ,
. 2G
2
G
3
8.4.4. Echilibrnl punctnlui material supus Ia legaturi. Suprimam unul
dintre firele legate de inelul folosit in experimentul descris in 8.4.2. a poi
prindem inelul de' un cirljg (fig. 8.32). Asupra inelului, care este in echilibru
-
forta F 1 lnsa aceasta forta singura nu poate sa echilibreze inelul.
Trebuie sa admitem unei a doua forte N
1
Aceasta care se
exercita din partea cirligului, adica din partea legaturii, este o de Iega-
tura sau o forta de reacFune sau simplu reactiune. de iegatura N
1
are acelai suport, acelai modul ca forta F
1
i sensul opus acesteia. Deei
.:ele doua forte se echilibreaza, lor fiind egala cu zero.
Se legatura orice cauza uare liJni
teaza unui punct material sau a unui corp
oarecare in spatiu. Legaturile obliga punctul mate-
rial sa ramina tot timpul pe D anumita
sau pe o anumita curba sau sa nu paraseasca un
anumit loc din
Citeva legaturi simple ale punctului material Je
din capitolele precedente. Spre exemplu:
legaturile realizate prin fire care dau unor
reactiuni numite tensiuni in fire, sau legaturile rea- Fig. 8.33. Greutatea G a
prin anumite plane sau curbe pe care punctului material este
echilibrata de reactiunt>.a
sint puncte materiale. Acestea dau _
-+ N a suprafetei pe
unor N orientate de-a lungul normalei este rujezat- acesta.
comune Ia suprafe\ele corpurilor in contact (fig. 8.33).
de Iegatura) pot inlocui legaturile geometrice. Urmea
za ca. atunci cind eliberam un punct material de o legatura, sa aplicam a.su-
pra acestuia, cite o de legatura. Procedind astfel, _inlocuim legaturile
cu un sistem de de legatura.
snfieienta ea un
sa fie in echilibru este ea rezultanta
a de
EXEMPLE
-+
Pe un plan orizontal se afla un punct material de greutate G, asupra diruia actio-:-
neaza 0 forta -;: formind cu orizontala unghiul a. (fig. 8.34). sa se determiD:e forta
maxima care punctul material ramine-inca in echilibru. Coeficientul de fre-
care dintre punctul material plan este p.. .
Rezolvare. Aceasta problema se refera Ia punctul material supus la legaturi. Se inlo:.
cuiesc Iegaturile geometrice prin fortele de !iii se scrie conditia de echili-
bru:
- -+ -+ -
G+Fr+F +N=O, (8.22)
unde G este greutatea- punctu. ..u.i material, Fr forta de
frecare, F forta de -tractiune, N reactiunea normala
a planului.
Proiectind ecuatia {8.22) pe doua axe de coordonate
perpendiculare Ox !iii Oy, care au directiile
!iii verticala !li sensul indicat pe figura, obtmem:
F cos ex,.:_ p.N= O, (8.23)
N + F sin a; - G 0, (8.24)
unde p.N este modulul fortei de frecare Ia limita lune-
cArii. Din relatia (8.24) scoatem valoarea lui N, o intro-
ducem tn (8.23} Iii dupa calculelor obtinem:
F cos :z + p.F sin - (LG. = o.
213
y
'G
Fig; S.84. La problema rezol
vata.
Din relatia de mai sus obtinem forta maxima pentru care punctul material ramtne
tnca tn echilibru :
!J.G
Fmax = ---'--
cos + fl. sin oc
Pentru torte mai mici dectt Fmax corpul va fi tn echilibru.
8.4.5. Echilibrul de translatie de rotatie al unui solid Un solid
rigid, sub ac!iunea unui sistem de poate efectua o de
sau o micare de Deci, in acest caz sint necesare dona de
echilibru pe care Ie vom studia in cele ce urmeaza. -
a. Un corp solid este in echilibru de in raport cu un sistem de
daca este in repaus (echilibru static) sau cind se afla in
micare rectilinie i uniforma (echilibru dinamic). Putem transforma orice
caz de echilibru dinamic in echilibru static, plasind solidul intr-un sistem de
convenabil ales.
de echilibru de pentru rigid sint
ca i pentru punctul material.
Solidul rigid este in echilibru de translatie cind rezultanta sistemului de
for{;e . care actioneaza asupra lui .este zero.
exprimata prin urmatoare:
-+ -+ -+ -+
R = F 1 + F 2 + ... + F n 0. (8.25)
(8.25) exprirna prima de echilibru.
Proiectind vectoriala (8.25) pe doua axe perpendiculare Ox i
Oy,
Rx =Ftx +F2x + ... +Fnx = 0,
Ry = FlY + F 2Y + ... + F ntt = 0.
(8.26)
(8.27)
Deci, pentru ca un sistem de forte aplicate unui solid rigid sa fie tn echilibru
de translatie {lntr-un plan), este suficient ca suma componentelor
fortelor pe doua axe perpendiculare Ox Oy sa fie nule.
b. Efectul de produs de o asupra unui solid este masurat
prin rnomentul in raport cu un punct sau cu o axa.
Solidul rigid este in echilibru de rotatie cind se afla in repaus san cind
se uniform in jurul unei axe. Pentru a fi indeplinite aceste conditii
este necesar suficient ca momentul rezultant al fortelor aplicate sou ..
dului sa fie nul.
-+ -+ ""* .
M=M1+M2 +:+}rfn=O. (8.28)
.
(8.28) exprima a doua de echilibru, numita i de
echilibru de
Observatii. 1. Echilibrul de este independent de punc-
telor de ale ca.re n Daca .solidul reprezentat in
214
figura 8.35, a, este in echilibru sub
cu punctele de in A, B, C, el va ramine
mai departe in echilibru fJi cind punctele de aplica-
ale sint in A
1
, B
1
, C
1
(ng. 8.35, b).
punctului de al fortelor influenteaza numai
echilibrul de
2. de echilibru depind de. natura siste-
mului de care a.supra solidului rigid.
Distingem urmatoarele cazuri pa:ticulare:
1) Daca solidul rigid este supus a doua
el este in echilibru c'ind cele doua au
acelafJi modul, acelai suport f}i sensurile opuse.
2) Daca solidul este supus a trei
a plicate in trei puncte :uecoliniare, et este in echilibru
cind:
a) suporturile sint cuprinse in planul
determinat de punctele lor de
b) suporturile sint concurente;
a
b
Fig. Echilibrul de
translatie este indepen-
dent de pozitia punctelor
de aplicatie ale fortelor.
c) rezultanta a doua dintre cele trei forte are suport
modul ca a treia, sensu! ei fiind opus sensului celei de a treia
foJ1,e.
3) Daca solidul este supus unui sistem de situate in ace-
lai plan, el este in echilibru cind rezultanta sistemului de este egala cu
zero:
..;.. n -+
R =E Fi = o.
i
ObserPalie. Daca rezultanta este zero ( adica este indeplinita
de eehilibru Ia. at unci momentul rezulta.nt al in
raport cu oriee punct din nu depinde de a.cest punct {a.dica
de anulare a. momentului se poa.te pune de orice pol).
EXEMPLE
1. Echilibrul unui solid sub actlunea unui sistem de forte paralele.
0 bara AB, de greutate neglijabila de lungime l, este pe un suport tntr-un
punct 0 aflat la distanta b
1
= l de punctul A (fig. S.36, a). tn ce rapo:rt trebuie
3 .
sa se afle fortele, care trebuie aplicate la extremitatile barei, pentru ca a.ceasta sa fie
tn echilibru?
Rezolflare. Aplicam conditia de echilibru (8.28) sistemului de forte r.are actioneaza
asupra barei (fig. 8.36, b):
{8.29)
215
, ..
A
Lt
3

a
A
8
_2
b,-yl
-
F,
Fig. 8.18. La exemplul 1.
B
0
b
Momentele fortelor le calculam tn raport cu punctul 0:
- 2 - 1
Mo{Ft}= -b1F1 = - :-l F1; Mo{F
2
} = bsFz = -lF
1

3 3
- Momentul fortei F
3
tn raport cu 0 e8te zero.
- lnlocuind valorile momentelor in relatia {8.29), obtinem:
2
lF1 = o,
3
de unde:
(8.30)
Bara este in echilibru pentru toate fortele care satisfac reJatia (8.30).
Cum bara este in echilibru de translatie, rezultanta fortelor care actioneaza asupra
barei este zero, deci:
Fa Fs - F1 = 0, sau Fa F
1
+ F
3
{8.31)
-- Cind solidul este tn ecliilibru de translatie, conditia :ElV(Fi) = 0 ramlne valabiHi, oricare
ar fi punctul sau axa tn raport en care se calculeazA momentele. Putem verifica
acest lucrn in cazul exemplului dat mai_sus. CaleulAm momentele tn raport en punctul A:
c
/
B
Fig. 8.37.
La exemplul 2.
2
F1 0 - Fa l + F2 l = o
3
Avind in vedere relatia (8.31), obpnem:
Fs 2F1
Calculati momentele forteJor tn raport cu un punct C aflat Ia
1
distanta - l de A.

2. Echllibrol unui solid sub acJiunea unui sist.em de forJe
neparalele.
0 bara omogena de m;u;a m Iungime l se reazema. cu
capatul ei superior A de un perete neted. De capatul barei B
este prins un fir BC, fixat de perete in punctul
f". Lungimea firului este l V3. SA se determine pozitia de
echilibru a barei pentru care reactiunea N este perpendi-
clllara pe perete in A (fig. 8.37).
216
- Rezolvare. lnlocuim legaturile Ia care este supusa bara prin fortele de legatura N
- -- - T. Asupra barei actioneaza sistemul de forte N, T G. Bara fiind in echilibru, supor-
turile celor trei forte se intersecteaza intr-un punct M (fig. 8.37}.
- Reactiunea Neste perpendiculara in A, numai pentru una dintre pozitiile de echilibru
ale barei, caracterizata prin distanta d = AC, care trebuie sa o determinam. ln
triunghiul CAB, dreapta OM este paralela cu latura AC l?i intersecteaza laturile AB
CB Ia jumatate. Deci MC = (V3J2)l. .
Din triunghiurile dreptunghice CAM l?i AMO,, obtinem:
AM
2
= CM
2
- AC
2
= l
2
=--- d
2
,
It
l2 aa
AM
2
= A0
2
- OM
2
= - -
4 It
Din relatiile de mai sus obfinem:
1. [2 - d2 = !!_ - d2 '
4 It 4
Sjl.U

Pozitia de echilibru a sistemului dat este .de greutatea barei.
8.5. ECHILIBRUL iN CiMP GRAVITATIONAL ECHILIBRUL
ENERGIA POTENTIALA
8.5.1. Echilibrul punctului material. Vom studia echilibrul unui punct.
material in ciropul uniform, unde acesta este sup us .
de greutate i de legatura ..
Spunem ca un punct material este in echilibru static daca este imobil in
raport cu un sistem de necesara ca punctul mate-
rial sa fie 1n echilihru, in raport cu un sjstem de este ca
surna vectoriala a tuturor . care asupra lui sa fie nula.
Aceasta este necesara ca punc.tul materjal sa fie in echilihru, dar
este ea i suficienta pentru ca. echilihrul sa fie sta.bil?
Sa consideram o al carei profil este reprezentat in figura 8.38.
Vom aeza in diferite punc.te ale acestei o hila de dimensiuni reduse,
asimilabila cu un punct material. Constatam ca hila este in echilihru in
punctele A i,B de pe curha a precum i in toate punctele
de pe plana orizontala M P a deoarece in toa;te aceste
puncte rezultanta care asupra punctului material este
egala cu zero :
- -+ -
R =G+ N= 0,
-+ 4
unde G este greutatea punctului material ]\l de
217
Fig. 8.88. Pozitia de echilibru stabit a unui punct material suh
actiunea fortelor de greutate corespunde minimului de energie
potentiaHL
Daca indepartam foarte hila din de echilihru static, pot
interveni trei
a) indepartind-o din punctul A, asupra hilei o rezul-
ta.nta care o indeparteaza i mai mult de Se spune ca echili-
hrul este instabil;
b) indepartind-o din punctul B, hila este de o rezultanta
care o readuce la - se spune ca echilihrul este stabil;
c) indepartata din punctul C, hila ramine in echilihru in orice punct al
plane orizonta.le - se spune ca echilihrul este indiferent.
Prin urmare, rezultanta egala cu zero este o necesara,. dar
nu suficienta pentru echilihrul stahil al punctului materia,! intr-un cimp de
conservativ.
Echilihrul punctului material (al hilei) poate fi considerat i din punctul
de vedere al energiei a sistemului alcatuit din punctul material i
Pamint. Energia a acestui sistem se exprima prin Ep =
= mgh, unde h reprezinta de nivel dintre punctului material
i nivelul corespunzator energiei l).ule. ln cazuf descris mai sus i
reprezentat in figura 8.38,vonl lua. planul orizontal care trece prin punctul B,
ca nivel de pentru energia a carei valoare la acest nivel
o consideram nula, EpB = Epo = 0. Punctul A corespunde maximului de
energie iar punctul B corespunde minimului de energie
Pe planul orizontal care trece prin punctele C i D energia este
constanta.
. Deci, de echilihru stahil a unui punct materil!! sub
de greutate este aceea care corespunde minimului de energie poten
tiala, in cu valorile din vecine. _b.ceasta proprietate este
valahila pentru orice punct material supus unor conservative.
In de echilihru instahil, energia are o valoare maxima
in din punctele vecine. Iar in cazul cind energia
218
, I
_Jiala a punctului material este canstanta. punctul material se afla tn echi-
lihru indiferent .
. 8.5.2. Eehilibrul soUduiui rigid suspendat. facute asupra
; echilihrului punctului material in cimpul se pot extinde foarte
UOr la echilihrul solidului rigid. componente ale solidului sint
nate de a caror rezultanta este aplicata ih centrul da
greutate al corpului. Putem sa inlocuim solidul printr-un punct material .
plasat in centrul sau de greutate in care presupunem concentrata intreaga
masa a corpului.
Cunoaterea centrului de greutate al unui solid este de mare
pentru diferitele aspecte ale echilihrului ace_stuia.
Suspendam o rigla omogena cu una dintre sale de un cui
(fig. 8.39, a). Constatam ca centrul sau de greutate se afla sub punctul de
suspensie i pe aceeai verticala cu acesta. asupra

riglei, greutatea G i N a suportului se echilihreaza. Be indepar-
teaza rigla din aceasta Centrul sau de greutate urea, iar energia po-
crete. Lasata liher, rigla este read usa in de ciitre
.
cuplul alcatuit din G i N. in acest caz. rigla se afla in echilibru
de echilihru stahil ii corespunde energia minima.
Se rotete rigla cu 180, aa cum indica-figura 8.39, b. Centrul de greu-
tate a urcat deasupra punctului de sprijin, iar energia a sistemului
a crescut la valoarea maxima. in acest caz avem de a face cu un echilibrti
instahil. indepartind foarte rigla din aceasta aceasta, sub

unea cuplului de G i N, tinde sa ocupe corespunzatoare
minime; deci, de echilihru stahil.
. Daca se. suspend a rig1a in centrul sau de greuta.te, oricare ar fi in
care o aezam, ea ramine in echilihru. in acest caz rigla este in echilihru indi-
ferent.
in concluzie, modificind foarte de echilihru static a unui
suspendat, se pot ivi cazuri: -
N
a b c
//'\.
/ ,>
/
/
/
/
Fig. 8.89. Solidul (rigla) este in echilibru: stabil in pozitia a;
instabil in pozitia b; indiferent in pozitia c.
219
Fig. 8.40. Baza
de sprijin a tre-
piedului este un
triunghi.
Fig. 8.41. Un corp pe o suprafata plana este
tn echilibru ctnd verticala coborita din centrul.sau de
greutate cade tn interiorul suprafetei de sustinere.
a) solidul revine la initia.la - se ca echilibrul este stabil;
b) solidul se indeparteaza mai mult de pozitia de echilibru - se spune
ca echilibrul este instabil;
c) solidul ramine in repaus in orice - se spune ca echilibruJ este
indiferent.
8.5.3. Eehilibrul solidului care are o baza de Cladirile, vehiculele,
obiectele din gospodarii pe suprafete plane sint in stare de echilibru,
deoarece ele au o baza de Un scaun sau omasa se sprijina pe podea
in patru un taburet in trei puncte. unind punctele corpuJui aflate
in contact cu plana a.nume pe cele mai indepartate, ohtinem un
poligon convex, a carui se numete baza de susfinere. Figura 8.40
aratif ca baza de a unui taburet este un triunghi.
Un corp solid aezat pe o plana, se afla in echilibru, atunci cind
verticala coborita din centrul sau de greutate cade Jrt interiorul bazei de sus-
tinere. De exernplu cilindrul din figura 8.41, a este in echilibru deoarece
greutatea i se echilibreaza reciproc. CilindruJ din figura 8.41, c,"
pentru care verticala coborita din centrul de greutate nu cade in interiorul
bazei de sprijin, nu este in echilibru, deoarece greutatea for-
meaza un cuplu care tinde rastoarne. Cilindrul din figura 8.41, b este Ia
Iimita echilibrului.
lNTREBARI. EXERCITII. PROBLEM
l. 1n ce caz,doua sau mai multe sisteme de forte,sint echivalente?
2. Se descompune o forta pe doua directii oarecare coplanare cu forta. Este posibil ca una
componentele fortei sA. fie mai mare dectt forta?
R: da.
8. Daca_ rezultanta unui sis tern de forte concurente este zero, demonstrati cii momen
tul rezultant al aces tor forte in raport cu un punct oarecare este zero.
4. Demonstrati dl un cuplu riu poate fi et?hilibrat dectt de un alt cuplu,
220
-
'i
1,21!1
-
F,
I
I 0,5m
\.
Fig. 8.42. La problema 8. Fig. 8.43. La problema 9.
li. Sa se determine rezultanta a trei forte eoplanare concurEnte care au milrimile
F
1
=Fa= F 3 = N care fac intre ele unghiuri de 120.
R: R = 0.
6. De cablul unui funicular aUrna un corp cu masa m 100 kg. Cablul face intre cele
doua parti intinse unghiul ex. 120. Ce forta de intindere actioneaza in cablu?
R: T = 980 N.
'Z. Se dau 6 forte concurente egale in modul care fac intre ele unghiuri de 60. Sa se af1e
rezultanta sistemului de forte.
R: R = 0.
8. Sa se caJculeze prin metoda analitica, rezultanta sistemului de forte reprezentat in
figura Se dau F 1 Fa F 3 = N, F = 20 N.
R: R 39 N.
9. 0 bara cu greutatea neglijabiHi se sprijina In A B pe douii suporturi (fig.
La extremitatea C a barei se suspenda o sarcina G = 500 N. Sa se calculeze reacti-
unile suporturilor asupra barei, tn punctele de sprijin. '
R: NA = 1200 N; NB = 700 N.
10. 0 grinda de greutate neglijabila se sprijina in M N pe doua suporturi (fig. 8.44).
De grinda sint suspendate trei sarcini F 1 = 200 N; Fa 300 N; Fa = 150 N, in
punctele A, B C. Sa se determine:
a) modulul pozitia punctului de aplicatie al rezultantei R
1
a fortelor F
1
F
2
;
b) modulul pozitia punctului de aplicatie al rezultantei Ra a fortelor R
1
Fa.
B: aiR
1
= 500 N; Ia 18 em de A; b) R2 = 650 N; la 63 em dec
I
I O.Jm .i 0.3m .I.
D,7m
I IJ,Jm .:
I I
fj= fS!JN
Fig. 8.44. La probiema tO.
221
A
-- F
G
0 b
Fig. 8.40. La problema 12.
Fig. 8.46. La problema 13.
11. 0 de cale ferata cu lungimea l = 10 m cu masa m = 900 kg este ridicata cu
doua fringhii paralele. Sa se determine tensiunile din frtnghii, daca una dintre ele este
fixata Ia un capat al iar cealalta la distanta d = 1 m de celalaJt capat.
R: 000 N ; 5 000 N.
12. De un fixat tntr-un punct A , se suspenda un corp cu masa m = 2 kg. Un al doi-
lea fir este legat de primulin B (fig. Asupra firului al doilea se exercita o forta
.
orizontala F. Care trebuie sa fie marimea fortei F, pentru ca unghiul <X dintre AB
verticala fie egal cu (g = 1 o mfs2)?
R: F = G tg <X = 2 0 N.
13. Sa se calculeze tensiunile din firele A, B :;;i C din montajele reprezentate in figurile
8.46, a b. Se da G = so N.
R: a) Tt N; T2 72 N; Ta = 80 N; b) T
1
80 N; T
2
113 N; T
3
= 80 N.
14. Trei forte paralele cu intensitatile F
1
= 1 N; F
2
N; Fa = 7 N sint aplicate in
trej puncte A, B C, in linie dreapta, astfel ca AB = BC = 10 em. A treia
forta este de sens contrar celorlalte doua. Sa se determine intensitatea punctul de
aplicatie D, al rezultantei celor trei forte.
R: R 2 N; AD= 50 em; CD= 30 em.
19. U n solid es te actiona t de doua forte concur en te F
1
5 N F
2
= 10 N care fac in tr e
ele un unghi de 120. Sa se determine forta Fa, concurenta cu primele doua, ce trebuie
aplicata solidului, pentru ca acesta sa fie in echilibru.
R: F 3 8,66 N, perpendiculara pe F
1

16. Un corp A, masa m = 500 g, este pe un plan inclinat (fig. Ce masa
trebuie sa aiba corpul B, suspendat la extremitatea firului care trece peste scripetele
S, pentru a men tine corpul A in echilibru? Se neglijeaza frecarile.
R: mB = 250 g.
17. 0 forta F = 100 N, orizontala:, mentine in echilibru static un corp pe un plan
tnclinat cu unghiul <X fata de orizontaH1 (fig. 8.48). Frecarile sint neglijabi1e.
Sa calculeze greutatea corpului reactiunea planului inclinat.
R: G:::::; 100 N; N = 100 j/2 N.
FiJC. La problf'nta 16. Fig. 8.48. La problema 1 7.
222
Fig. 8.49. La problema 18. Fig. 8.50. La problemele 19 20.
18. Sa se ca:lculeze momentul greutatii corpului suspendat tn. B (fig. 8.49}, in raport cu
punctele A, B C, dad! CB = 1 m, <X = 30 masa corpulp.i m = 4 !tg.
R: 20 j/3N.m; oN.m; 2oj/aN.m.
19. ln figura 8.50 este reprezentat un muncitor care tine o sctndura. 1n ce caz munci-.
torul actioneaza cu o forta maxima, ctnd forta este perpendiculara pe scindura sau
cind forta este tndreptata vertical in sus?
20. Un muncitor tine o scindura de un capat, astfel incit scindura sa faca un unghi <X=
= 30 cu (fig, 8.50). Masa scindurii este m =. 40 kg. :Sa se calculeze mari-
mea fortei cu care muncitorul sustine scindura, daca directia fortei este per-
pendiculara pe scindura.
R: F = 173 N.
JU. Un corp de forma cubica cu latura l = 0,4 m cu masa m = kg se afla pe o
suprafata or-izontala. in fata corpului se afla un mic prag B. La ce inaltime h trebuie
aplicata o forta F = 400 N pentru ca reactiunea normala .in punctul A sa fie nula
(fig. 8.51)? (Indica#e: reactiunea normala in A este nula cind corpul tncepe sa se
--+
ridice in 4. deci cind momentele fortelor G in raport cu punctul B vor fi egale.)
h = 0,2 m.
22. 0 bara cu masa m0 = 10 kg este montata a:;;a cum se araUi in figura 8.52, astfel tncit
sa poata sustine uneorp cu masa m = 100 kg. Sa se calculeze tensiunea tn cablul AB.
R: T = . (2m + mo)g CQS _;;::: 2 N.
2 sin 15
28. 0 bara omogena, de grosime constanta, are lungimea l = 50 em greutatea G
1
=
= 40 N. La una dintre extremitatile barei se sudeaza o sfera cu raza R = 5 em
greutatea G8 = 10 N. Sa se determine pozitia centrului de greutate a sistemului
astfel format.
R: d = 24 em, de la eentrul sferei.-
8
F

h
A
""
A
.. B
G
Fig. 8.51. La problema 21. Fig. 8.52. La problema 22.
223
I., .EJ
Fig. 8.03. La problema 27. Fig. 8.54. La problema 28.
24. o pladi. patrata omogena este impartita in patru patrate. Se taie se inlatura un
patraL Sa se determine pozitia centrului de greutate al portiunii ramase. Latura
patratului este l = 1m.
R: d = o, 116m, fata de centrul placii.
25. De la unei bare cilindrice s-a o portiune cu lungimea l = 40 em. Sa se
calculeze distanta cu care s-a deplasat centrul de greutate alportiunii ramase fata. de
centrul de greutate al barei intregi.
R: d = 20 em.
26. Doua bile cu razele egale sint fixate tn punctul de contact. Masa uneia dintre bilP
este de doua ori mai mare dectt a celeilalte. Sa se determine pozitia centrului de greu-
tate al sistemului.
R: d = {2/3) R, fata de centrul bilei cu masa mai mare.
27. o bara cilindrica cu lungimea l = 30 em este tacuta jumatate din otel jumatate
din aluminiu otelului aluminiului stnt p1 = 7 860 kg/m
3
Ps 2 700
kg/ma). Sa se. determine pozitia centrului de greutate al barei (fig. 8.53).
R: xcG = 11,34 em, fata de extremitatea Iibera a partii din otel.
28. tn figura 8.54 este reprezentata o placa metalica. Sa se determine raportul dintre
tnaltimea x a partii triunghiulare lungimea l a partii dreptunghiulare astfel ca cen-
trul de greutate al placii sa fie in punctul 0.
x: x =l va.
\
I
i'
I
I
9
MECANICA FLUIDELOR
Mecanica se ocupa cu echilibrul fluidelor cu ..
unea lor asupra ce le inconjura sau asupra corpurilor cufunda,te
in ele.
Problema fundamentala a mecanic.ii fluidelor este determina,rea repar-
presiunilor a, vitezelor in interiorul fluidelor.
Mecanica fluidelor are urmatoarele
a) statica fluidelor, care cuprinde statica lichidelor (hidrostatica, care
studiaza lichidele in echilibru) statica gazelo r ( aerostatica, care studiaza
gazele in echilibru);
b) dinamica fluidelor, care cuprinde dinamic.alichidelor (hidrodina.mica.,
care studiaza micarea lichidelor) dinamica gazelor care
studia,za Illicarea gazelor).
9.1. STAREA FLUIDA
fli n punctul de vedere al starii de agregarel se impart tn trei
mari ca.tegorii: solide, lichide gaze. _?ichidele i gazele poarta 'Jd ... umirea
de fluide. . 6
. . ..,
Solidele flqidele se disting prin caracteristicile Jor diferite.
de solid este inseparabila de cea de forma. In solide, moleculele
fiind repartizate la mici unele de altele, de dintre
ele sint mari, asigurind solidelor o forma proprie. Din contra, de
fluid exclude complet notiunea de forma.
Un fluid este, prin o care poate curge care ia forma
vasului c.a.re o
Lichidele ,sint practie incornpresibile. de coeziune dintre mole-
culele lic.hidelor fiind mici, forma. lor poate fi modificata de o forta foarte
225
15 Fizica cl. a IX-a
mica. Ele recapata forma in momentul cind forta inceteaza sa
actioneze.
Un totdeauna marginit de o anumita suprafata care il separa
de corpurlle sohde sau gazoa,se,. Suprafata de separare dintre lichid si gaz se
suprafafa libera. "
/
sint perfect elastice i umplu volumele ce le c.ontin. ?
Ca lichidele i gazele la volum constant nu opun o apreciahilii Ia
sch1mbarea formei.
.. Gorpurile gazoase nu au suprafete libere.
opun o la alunecarea unui strat peste altul sau
la 1na1ntarea unu1 eorp in flu1de I de aceea ca sint viscoase. Viscozi-
tatea este deci rezultatul frecarii dintre straturile paralele de fluid care alu-
neca unul peste altul.
"': Un fluid incompresibil i lipsit viscozitate se numete fluid ideal.
Ideal este un model fizic, el nu exista in realitate, insa este foarte
utll, Uureaza studiul anumitor fenomene i of era un term en. de com-
comod. Acest model de fluid ideal constituie o aproximatie satisfa-
pentru un. de lich_ide i chiar de gaze, atita timp cit
V1tezele acestora s1nt ma1 m1c1 decit viteza sunetului.
9.2. NOTIUNEA DE PRESIUNE
-+ . Preshinea este o marime fizica egala cu raportul dintre mar1mea fortei
F; care apasa normal i uniform pe o suprafa.ta i aria S a acestei suprafete
(fig. 9.1): . '
F
p=-s
(9.1)
nu poatefi uniforma pe orice suprafata, atunci
relatia reprez1nta presiunea medie pe o suprafata.
Un1tatea de masura pentru presiune este egala cu raportul dintre unita-
tea de masura a fortei i unitatea de masura a ariei, adica Nfm
2
Aceasta uni-
tate se :numete Pascal j;li se noteaza cu Pa
., J.. "f '
i:
Fig. 9.1. Presiunea este
raportul dintre marimea
fortei ce apasa normal pe
suprafata aria supra-
. fetei.
N
1 Pa = 1-.
Pentru presiune se mai Jolosesc i unitatile ur-
matoare_: torrul (torr), atmosfera fizica at-
mosfera tehnica (at).
r 1 torr = 1 mm Hg 133,3

.1
1 a.tm = 760 torr = 1,013 10
5
Nfm
2
,
1 at = 98 066,5 N/m
2
,
1 torr = 13,6 mm H
2
0.
226
9.3. STATICA FLUIDELOR: HIDROSTATICA AEROSTATICA
Un fluid este in echilibru cind fiecare portiune de fluid este ilL
Presiunea in fluidele in echilibru (in repaus) qepinde tlecit de pozitia
punetului in care este definita.
9.3.1. Forja exercitata de catre un fluid echilibru pe peretele ''asului
care il conjine. Consideram un vas in care se afla un lichid (fig. 9.2). Da.torita
greutatii sale, lichidul exercita o forta pe peretele vasului. Conform principiu-
lui actiunilor reciproce i vasul exercrta asupra lichidului o forta care echili-
breaza greutatea lichidului.
Sa un element din suprafata peretelui vasului, notat cu S
(fig. 9.2 ). Forta exercitata de lichid, pe elementul de suprafata S, este nor-
_,.
mala pe a,cest element. Daca aceasta forta, pe care o no tam cu F, nu ar fi
norm.ala pe S, a.m putea sa o descoropunern intr-o forta, componenta nor-
_,.
malii, F n o forta, componenta tangentiala, Ft. Sub actiunea componentei
tangentiale,lichidul s-ar deplasa in lungul peretelui va.sului nu ar putea fi
in echilibru.
-
Existenta fortelor de apasare, exercitate de catre gaze pe peretii vaselor
in care sint poate fi pusa in evidenta printr-un experiment sirnplu.
EXPERIMENT
Se introduce intr-o camera de rninge de fotbal o anurnita eantitate de
pudra de talc Joa,rte fina apoi se urnfla camera cu ajuto.rul unei pompe.
Pe.retele elastic al camerei se intinde, sub actiunea fortelor exercitate pe
suprafata interioara a acesteia camera ia o forma sferica. Aceasta forrna ne .
determina sa admitem ca fortele exercitate de gaz, pe peretele interior al
carnerei, au intensitate (fig. 9.3). Daca se camera cu urt ac
Fig. 9.2. Daca lichidui ar exetcita
o forta de presiune oblidi pe peretii
vasului in care se afla, atunei ll--
chidul ar curge din vas.
15*
227
Fig. 9.3. Vn gaz in echililH'H
- c.a un lichid in echili-
brc - exercita pe orice elf'
ment de suprafata 'in col!
tact cu el o forta de apa"
sare perpPndiculara pe acest
element de suprafaVL
a
Fig. 9.4. Forta care acticneazfi pe o su-
prafata din interiorul unui lichid este
perpeJ?-diculara pe nu de}>inde
de or1entarea aceste1 suprafete In jurul
centrului sau.
foarte fin, continutnd sa introducem in
ea aer cu ajutorul pompei,. constatam
ca din camera iese un jet de gaz per-
pendicular pe acesteia, facut
vizibil de catre particulele de talc.
. de a particulelor de
talc, care ies-din camera de minge, da
de a de pre-
siune exercitate de gaz.
i: 9.3.2. Fort;a de apasare exercitata
un fluid in echllibru pe suprafaja
unui corp cufundat in fluid. Se intro-
duce _un solid in interiorul unui fluid (fig. Fluidul exercita forte de
apasare pe toate solidului care sint in contact 'cu el.
Pentru acelai motiv, aratat in paragraful precedent, forte sint
care se exercita. " L
. . pe suprafetele corpu-
rllor 1n hchide poate fi pusa in evidenta cu ajutorul dispozitivului
experimental prezentat in figura 9.5.
EXPERIMENT
. Se folosete un sticla ?eschis la ambele capete i care poate
fi astupat la partea Inferwara cu un disc de plastic foarte usor. De disc este
legat fir foarte subtire cu ajutorul caruia i1 tinem in cu cilindru]
cind nu se afla in lichid. Daca se slabete firul, cind cilindrul este
aer, discu1 cade sub propriei sale (fig. 9.5, a).
Se introduce cilindrul, astupat cu discul Ia partea inferwara intr-un vas
cu apa. Se slabete firul i se constata ca discul nu cade. Asu,pra discului
o F orientata de jos in sus. F este perpendiculara pe .
...disc (fig. 9.5, b). Daca F ar fi oblica, discul s-ar deplasa sub
b c
d
a
228
Fig. 9.5. Un lichid exercita .
pe orice suprafata In contact
cu el. o forta de apasare per-
pendiCulara pe aceasta su-
. prafata. In cazul d din figu-
ra, apa exercita pe cal!e doua
fete ale discului fortele F
-+ '
egale opuse. tn acest
discu_l se desprinde
Clhndru cade sub actiunea
propriei sale greutati.
I
l
forte si s-ar desprinde de cilindru. Se inclina cilindrul i se constata
ca discul deplaseaza (fig. 9.5, c). Se readuce cilindrul in verti-
cala i se toarna apa in el pina la nivelul apei din vas. Se constata ca
discul se desprinde de cilindru, deci pe ambele ale discului se exercita
egale i de sens opus (fig. 9.5, d) .
9.3.3. Presiunea hidrostatica. ln acest paragraf precum in paragrafele
urmatoare vom studia fenomenele speci{.ice fluiclelQr dar concluziile
. se aplica i fluidelor gazoase. /
Hidrostatica studiaza lichidele in repaus. Static a lichidelor reale se con.:.
funda cu statica lichidelor ideale deoarece fortele de viscozitate. nu intervin
. .. . . . '. .. .
in cazullichidelor in repaus. Un lichid in se afla numai
propriei sale Datorita greutatii lor, paturile de lichid care se afla in
contact exercita presiuni unele asupra altora; in cazul in care lichidul este in
echilibru, presiunea exercitata Ia un anumit nivel se numete presiune
hidrostaticii.
Pentru a gasi factorii de care depinde presiunea intr-un punct dintr-un
lichid in echilibru vom folosi capsula manometrica. Se leaga capsula mano-
metrica hi un tub (4) in forma de u (fig. 9.6), prin intermediul unui furtun
(3). Tubul (4) un lichid colorat, care are nivel in ambele ra-
muri. Exercitind o apasare pe membrana elastica, aceasta comprima aerul
din cutie care determina o scadere a nivelului lichidului din ramura A a
tubului in forma de U i o cretere a nivelului in ramura B. Acest
permite compararea presiunilor exercitate pe S a membranei,
(fig. 9.7).
Fig. Capsula ma-
nometric& folosita pen-
tru punerea In evi-
. denta a fortelor exer-
citate pe 'suprafata
unui solid introdus
tntr-un lichid este al-
catuita dihtr-o cutie
metalka 1 eare are un
perete elastil' 2.
)>
X
)>
Po
""tl
:xJ
E
Ill
p1
Ul
c
p2
0
:xJ
p4
a b
- - ---

},ig. 9.7. Presiunea lntr-un lichid in repaus; a) cu
adincimea; b) are1 o valoare constanta in toate ))Unctele
unui plan orizonlal; c) tnt.r-un punct din interiorul
lichidului are aeeeat;>i valoare in toate directiile.
229
EXPERIMENT
1. Se introduce capsula 1ntr-un vas cu apa, Ja o adincime din ce tn ce
mai mare se com para presiunBe la diferitele nivele {fig. 9. 7).
.e constata ca presiunea intr-un lichid in repaus crefte cu adincimea.
2. La o anumita adincime in lichid se orienteaza membrana in diferite
directii incit centrul sau c sa ramina in punct din interiorullichidului.
Se constata ca denivelarea in tuhul in U ramine constanta (fig. 9. 7).
. Rezu1ta ca, presiunea intr-un punct al lichidului este independenta de
orientarea suprafefei pe care se exercita. lntr-un punct din interiorullichidulu{
presiunea are aceeayi valoare in toate direcfiile.
3. Se deplaseaza capsula astfel ca centrul membranei sa ramina in
plan orizontal; denivelarea h ramine constanta.
_ Presiunea exercitata de un lichid in rep a us este aceeayi in toate punctele
unui plan orizontal-4 Deci, lntr-uri. lichid fn repaus. planele orizontale slnt
suprafete de egala presiu1w. -
4. Se introduce succesiv capsula manometrica, la o adincime H, in
alcool, apa distilata, saramura (solutie de sare in apa) se constata ca de-
nivelarea h variaza in functie de densitatea Iichidului (fig.- 9.8).
.. . Akt111l
3
AP.ti tlistilf/li - StJIU/14 in qpi
f,rc41//t:lfl !zl.fftm
1
!3 l,lfJ/t'm1
17ntru/l-t:tJt111qnl ,i !
1
< !
2
< f
1
rervltti 11
1
<.h
2
.<.h
1
Fig. 9.8. Presiunea In puncte situate Ia aceea9i ad!neime in
lichide diferite depinde de natura lichidului.
_E.resiunea in punctele aflate la. gce.f(,Pi adincime in lichide di{erite devinde
de natura lichidului, fiind gro_portionala cu densitatea lichiduluj.
9.3.4. Diferenta de pres{une dintre doua puncte din interiorul unui lichid.
Jntr-un recipient se afla un I1chid in repaus. Limitarn un volum V de lichid
de forma paralelipipedica cu aria ba.'zei S i inaJtimea h. Presupunen1 ca
Jichidul cuprins in volumul V a fost delimitat printr-o pelicula foarte subtire,
fara greutate inextensibila, ceea ce nu modifica echilibrul volumului de
lichid astfel delimitat (fig. 9.9). Lichidul cuprins in volumul V are greutatea:
G = pgS(h
2
-h
1
) = pgSh,
230
(9.2)
unde p este densitatea liehidnluL h h2 - h1 este
inaltimea i S aria baz.ei paralelipi-
pedului. _
Presiunea exercitata de catre lichid pe fata infe-
rioara B a paralelipipedului, a,flata la adincimea h2, are
va,loarea p
2
Pe fata superioara aflata la nivelul ht se
exercita presiunea p
1
de apasare exercitate de
catre Iichid pe paralelipipedului normale pe
aceste fete. care actioneaza pe fetele
ii anuleaza reciproc efectele, ele avind vaJori egale i
-.
de sens opus. Pe fata superioara F 1,
de intensitate F
1
= p
1
S, iar pe inferioara actio- _
neaza F
2
, de intensitate F 2 = p2S. Scriind con-
de echilibru pentru paralelipiped,
(9.3)
Proiectind (9.3) pe axa Oz
p2S - P1S - pgSh = 0,
de unde
P2- Pt = pgh,
Fig. 9.9. Fortele care
aetioneaza pe fetele
la t'erale ale paralelipi-
pedului de lichid sint
egale opuse. Dife-
renta fortelor F2 9i Ft
este egala cu greuta-
tea paralelipipedului
de lichid.
(9.4)
unde p
2
- p
1
este diferenta de intre nivelele h2 i h1 iar h = h2 - h1.
Putem enunta fundamental al hidrostaticii:
Diferenta de presiune intre dona punete dhitr-un lichid in eehilibru este
numeric egala cu unei eoloane din a.cel Iichid avind ca bazA
unitatea de suprafaji ca distanta dintre planele carl' eontin ..
- punctele respective.

Daca Ia nivelul 2 presiunea este p, iar nivelul 1 coincide cu suprafata
Iibera a lichidului, at unci:
p-:-- H = pgh sau p = H + pgh,
(9.5)
H fiind presiunea atmosferica.
Se constata ca presiunea hidrostatica este fndependenta de forma
in care se afla lichUlul $i ca este aceeasi in toate unctele aflate aceeafi
adincLme in lichLd. Din relatia (9.5) rezulta ca daca se marete presmnea pe
suprafata Iibera a Iichidului, presiunea p din interiorul lichidului crete cu
aceeai cantitate.
231
8
r
!
.c:.
. x
.EXEMPLU
iiltr-un tub in fol'lna de V (fig. 9.10) se toarna apa cu densita.
tea p1 = 1,00 gjcm
3
a poi in una dintre ramuri se toarna un lichid
cure nu se amestecli cu apa, de densitate p
2
necunoscuta. 1nalti-
lllile coloanelor de lichid, in. cele doua ramuri, deasupra
t.ei de separare a lichidelor, slnt indicate pe figura 9.10. Sa se cal-
Culeze densitatea p
2

Fig. 9.10. Pentru RezolPare. Suprafetele de separare apa-aer, apa-lichid, lichid-aer


problema rezolvata. slnt plane orizontale. tn 417i B presiunile p A Pn sint egale cu pre-
siunea. atmosferica H(p A= PB H).
Pe suprafata d,e separare xx' apa-lichid, p:r:esiunile in apa in lichid sint egale (p
1
=
= p 2). La acest nivel presiunile sint:
Pt H + Ptgh1, presiunea in apa, :;;i
P2 H + P2gh2, presiunea in lichid.
Deoarece p
1
= p
2
, rezul ta:
h h
Ptht
Pt t = P2 2 P2 =h.= 0,79 g/cm
3

2
9.3.5. Masurarea presiunii atmosferiee. Aerul este eel mai raspindit gaz.
El inconjura toata Pamintului intr-o patura foarte groa.sa numita
atmosfera terestra.
Aerul este peste tot in jurul nostru, insa noi nu-l vedem el fiind incolor,
fara gust fara miros.
Atmosfera este alcatuita dintr-un amestec de gaze cu vapori de apa,
cristale de praf diverse atmosferei variaza
a.tit cu altitudinea cit pe terestra. Atmosfera nu are o Iimitare
precisa, ea trece treptat in spatiul interplanetar.
Masa atmosferei este enorma, ea fiind egala cu 6 10
5
tone.' Greutatea
acestei mase de aer exercita o presiune continua pe
num.ita presiune atmosferidi. Datorita presiunii atmosferice, pe
aflate in atmosfera, se exercita forte de apasare foarte mari.
Datorita greutatii aerului straturile inferioare de aer sint. com primate
de catre cele superioare. Deci . densitatea atmosferica scade cu
EXEMPLU
Sa se forta de apasare exereitata de eatre aerul atmosferic pe una dintre
fetele geamului unei ferestre de forma dreptunghiulara cu laturile de 80 em
120 em.
Presiunea atmosferica are valoarea H = 1,013 10s
m2
flezolvare. Forta de apasare are intensitatea:
F = HS = 1,013 10
6
N/m
2
0,96 m
2
= 9,?2 104 N.
Forta de presiune exercitata pe geam echivaleaza cu greutatea tmei mase de 9,72 tone.
Geamul rezista ar.estei presiuni mari, deoarece el este presat pe ambele fete.
232
, Aerul aflat deasupra noastra in jurul nostru apasa din toate partile
pe corpul nostru. de presiune rnari exercitate asupra noastra nu sint
suparatoare pentru ca organismul nostru s-a adaptat acestor conditii de pre-
siune. Nu am putea sa respiram normal sau _chiar sa traim,daca aceasta pre-
siune s-ar modifica mult.
Presiunea atmosferica intr-un punct al atmosferei este egala cu greuta-
tea unei coloane de aer, cu sectiune egala cU. unitatea cu inaltimea ega.la cu
diferenta de nivel dintre acel punct suprafata Iibera a atmosferei. Aceasta
nu se poate calcula, deoarece nu se cu precizie limita
superioara a atmosferei i datorita fapt.ului ca atmosfera nu este statica.
Presiunea atmosferica se poate determina printr-o metoda
simpla propusi de catre fizicianul italian .Torricelli in a.nul 1643.
Pentru determinarea presiunii atmosferice se foiosete un tub cu lun-
gimea de aproximativ un metru inchis la unul dintre cat>ete, numit tub
barometric sau tubul Tubul barometric se umple cu mercur,
apoi se astupa cu degetul se rastoarna intr-o cuva cu mercur. Hetragind
degetul se constata ca o parte din mercurul din tub in cuva. Co:
loana de mercur ramasa in tub, masurata de la suprafata bbera a mercurulul
din cuva pina Ia suprafata Iibera a mercurului din ,tub, are o inaltime h de
aproximativ 76 em (fig. 9.11, a i b). Pe suprafata libera.a mercurului din
presiunea este zero (p
0
=0), ""'deoarece deasupra aceste1 suprafete_ este v1d.
tubului in care se afla vid se numete camera harometrica.
Mercurul fiind in echilibru, presiunea in toate punctele planului orizon-
tal AB, care cuprinde i suprafata Iibera a me!curului din cuva, este con-
stanta (fig. 9.11, b). Deci presiunile in punctele A i B sint egale (PA = PB>
ln A se exercita, presiunea atmosferica pe care o notam cu H, deci PA =H.
In. B actioneaza presiunea hidrostatica datorata coloanei de mercur:
' .
PB -pc
deoarece Pc = 0, rezulta
pgh,
PB = H = pgh.
Deci presiunea atmosfericaeste egala cu
nea 'hidrostatica a coloanei de mercur din tub.
Masurarea presiunii atmosferice, intr-un anumit
punct din atmosfera, se reduce
gimii coloanei de mercur h; p g fund mar1m1
cunoscute.
Cum presiunea hidrostatica este indepen-
denta de forma i sectiunea vasului, rezulta
ca daca se inclina tubul sau se face experienta cu
tuburi de forme diferite, inaltimea coloanei de
mercur h nu se modifica (fig. 9.12).
c
a b
E
E
0
tO
r:---
Fig. 9.11. Experienta lui
Torricelli.
E
u

Fig. 9.12. inaltimea c.oloanei de
mercur este independentll de
forma, de secthmea de 1ncli-
. narea tubului.
Presiunea atmosferica variaza:
cu altitudinea, datorita aerului.
Masuratorile au ca aceasta nu
este uniforma (fig. 9.13);
- cu starea vremii. Starea vremii depinde
de deplasarea maselor de aer atmosferic,
adica de micarile ciclonilor i anticiclonilor
atmosferici;
- de la un Zoe la altul. Pe meteoro-
logice se observa linii continue, care unesc
punctele in care presiunea are aceeai valoare '
Ia un moment bine determinat. Cu.rbele
acestea se numesc izobare i sint foarte utile pentru prevederea starii vremii.
Avind in vedere ca presiunea variaza de Ia un loc la altul i chiar in ace-
lai Joe de Ia o ora la alta, se impune definirea unei presiuni de
numita presi11rne atmosferica normala.
Presiunea atmosferica normala este presiunea corespunzatoare nivelu-
lui marii la latitudinea de 45 i la temperat:ura de ooc i are valoarea de
76 em coloana de merc-qr.
Exprimata in Nfm
2
presiunea atmosferica normala are valoarea H0 =
= 1,013 10
5
Nfm
2
""
Instrumentele cu care se masoara presiunea atmosferica i se observa
schimbarile ei se numesc barometre. In practica se folosesc doua feluri de
barometre: a) barometrul metalic, a carui se bazeaza pe echilibra-
rea de presiune atmosferica de catre fortele elastice ale unui resort;
b) barometrul cu mercur, a carui se bazeaza pe echilibrarea pre-
siunii atrnosferice de catre presiunea hidrostatica a unei coloane de mer cur.
Prirnul barometru de acest tip a fost tuhul lui Torricelli.
9.3.6. Masurarea presiunii gazelor. Manometrul cu lichid. Presiunile in
"fluide (gazoase sau Iichide) se.rnasoara cu instrumente numite manomerre.
Vorn descrie doar manometrul cu lichid folosit pentru masurarea presiunii
gazelor.
P( mmool Hg)
0 1 2 . 3 4 5 6, 7 8 9 10 11 12
h(km)
234
Fig. 9.13. Presiunea atmosferica
variaza cu altitudinea.
Fig. 9.14. Prineipiul ma-
nometrului cu lichid. .
Gaz
P> H
a
Gaz
p<H
b
Manometrul cu lichid este alcatuit dintr-un tub in de U, deschis
Ia ambele capete, in care s-a turnat un lichid de densitate p (spre exemplu
mercur sau apa).
0 ramura a tubului in U comunica cu atmosfera, iar cealalta. ramura
comunicaeu gazul de presiune p. In cazurile prezentate _in figura 9.14, daca H
este presiunea atmosferica, presiunea de masurat este data de
p H pgh. (9.6)
ln relatia (9.6) se ia semnul plus cind p > H i semnul minus cind P < H.
de presiune
p-H= pgh,
(9.7)
se numeste presiune relativa sau presiune manomet rica.
Lichidul manometric se alege in de presiunea de masurat. Spre
exemplu, un manometru cu apa da o denivelare de 13,6 ori mpi mare decit
un manometru cu mercur.
Pentru masurarea directa a presiunii p, se
in locul tunului in U deschis, un ba-
rometru cu sifon racordat cu un tub de
cauciuc la recipientul care gazul
(fig., 9.15.) In acest caz presiunea gazului este
echilibrata de presiunea hidrostatica a unei
coloane de mercur h:
p = pgh.
EXEMPLU
Gaz
Vid
p<< H
},ig. 9.15. Manometru cu lichid
eu tubul inchis, numit mano-
metru barometric.
Un manometru cu mercur {fig. 9.14, b) este pus 1nlegatura cu un gaz de presiune p.
Denivelarea manometrica este h = 5 mm. Preshinea indicata de un barometru este
H = 753 torr. Care este presiunea gazului? Care este denivelarea ha, !n cazul folo-
sirii unui manometru cu apa? .
RezolcJare. Presiunea gazulni fiind mai mica deelt presiunea atmosferica, rezulU'i
p = H- pgh.
235
Tintnd cont de vaiorile numerice obtinem:
1 atm
p =?53 torr= 753 torr 0,99 at.m =
?60 torr
= 0,99 1,013 10
5
N/m
2
e::: 10
5
N/m2 = t at.
Daci'ilichidul barometric ar fi apa, acest lichid ar trebui sa produd'i o presiune hidro
sta tica egala cu aceea produsa de mercur:
13 600. 5
PHg ghllg = Pa gha; ha = - --= 68 mm.
1000
9.3. 7. Transmiterea presinnii. in lichide. Legea lui Pascal
EXPERIMENT
Se umple complet cu apa un vas cu doua deschideri tubulare (fig. 9.16)
i se a.stupa fiecare deschidere cu un dop de cauciuc uns cu grasime. Se are in
vedere ca dopurile sa fie in contact cu apa.. Daca se presea.za puternic pe unu]
dintre dopuri celalalt este a.runcat in- aer. V a.riatia presiunii din B se transmite
i in A i determina dopul A sa sara din locaul sau.
Experimentul descris mai sus ilustreaza legea lui Pascal care se
eminta astfel:
Presiunea exercitata pe o snprafata oarecare a unui lichid aflat in reJ!aus
se transmite in toate direetiile si cu intensitate in tot lichidul
cit i la peretii vasnlui contine.
Legea lui Pascal este o consecinta a legilor staticii fluidelor i rezulta
din acestea.
Fie PA i PB presiunile in punctele A i B dintr-un lichid in repaus
(fig. 9.17). Conform principiului' fundamental al hidrostaticii rezulta:
---
Fig. 9.16. Dispozitiv experimental
pentru punerea in evidenta a trans4
miterii presiunii printr-un lichid.
PB- PA = pgh.
236
Fig. 9.17. Transmiterea presiuniiprintr-un
lichid.
Cum marimile p, g, h stnt constante, dife
renta de presiune este i ea constanta,
chiar daca se marete sau--se" micoreazi--
presiunea diliPunctele A--fi B. Deci, orice .
varit:tt;ie_:__de presiun.e. in A provoaca o va-
-,riatie egala de presiune in B, precum i in
toate punctele hchidului. - ----
a
R
9.3.8. Aplicatii ale legii lui Pascal. Pr,esa
hidraulica. Una dintre aplicatiile principale
ale legii lui Pascal este presa hidra.ulica al
carei principiu este dat in figura 9.18. Doua
vase comunica ele pr.in par-
tea inferioara. Cef doi cilindri sint inchii
la partea superioara prin doua pistoane
mobile P i J>1 .
Fig. 9.18. Principiul de functionare
a presei hidraulice.
4-
Se exercita pe pistonul P, de sectiune S, o forta _no.!Jll.ala F. Aceasta
forta produce in toate punctele lichidului o cretere a presiunii, egala cu:
F
p= --
s
(9.8) -
Aceasta este integral transmisa pe fa.ta inferioara a pistonului P1,
4-
de ,)\) care este astfel actionat de o F
11
de marime:
F 1 = pS1. (9.9)
2
Din relatiile (9.8) (9.9) obtinem:
F1 =F
81

s
(9.10)
I ntensitatea for{ei F
1
este cu atlt mai mare cu
cU raportul ariilor fefelor pistoanelor este mai mare.
Presa hidraulica este folosita pentru a compri-
ma paiele i bumbacul in baloturi, pentru a ex-
trage uleiul din seminte, la fabricarea
caroseriilor de automobil a obiectelor din ma-
terial plastic etc.
0 aplicatie a presei hidraulice este i siste- -
mul de frinare al automobilelor, schematizat in
figura 9.19.
0 apasare pe pedala 1 produce o cretere a
presiunii in cilindrul 3. Aceasta de pre-
siune este transmisa prin intermediul Iichidului 2,
-pistoanelor 4, care imping sabotii 6, pe tam-
burul 5.
237
Fig. 9.19. Frina
hidraulica.
5
6
BLAISE PASCAL (1623-1662).
Matematician, filozof scriitor
francez. Pascal a fost un spirit precoce
care s-a manifestat foarte timpuriu. La
t2 ani, el singur, primele teo-
reme ale geo111etriei lui Euclid. La 16 ani,
scrie un ,Tratat despre sectiunile conice".
Pascal este fondatorul teoriei probabilita-
tilor. A inventat _o de calcul in
anul 1642.
1n domeniul fizicii, activitatea lui
Pascal a fost indreptata, mai ales,
asupra presiunii atmos.ferice asupra vidu-
lui. Pascal a descoperit legea fundamen-
tiHa a hidrostaticii care sta la .baza tuturor
sistemelor hidraulice.
9.3.9. Legea lui Arhimede. Pentru a introduceo sticla goala :intr-o cal-
dare cu apa, trebuie sa se exercite asupra ei o forta de apasare destul de
mare. 0 minge de tenis de masa introdusa pe fundul unui vas cu apa
apoi lasata Iibera, iese singura la Daca o piatra grea. este introdusa
in apa, cind este ridicata, ea pare mai UOara decit in aer. Greutatea pietrei
nu s-a modificat, pentru ca fortele de atractie sint independente
de natura mediului care separa corpurile. Fie ca piatra este in aer sau in apa
1
forta de pe care o exercita P'iimintul asupra ei, este Rezulta
ca Iichidul impinge corpul vertical in sus. Vom dovedi aceasta experimental.
EXPERIMENT
Se suspend a un cilindru de fier, cu ajutorul unui fir, de un dinanwmetru.
Citim pe dinamometru greutatea sa, de exemplu 2,5 N. Se cufunda corpul in
apa. Se constata ca directia firuJui de suspensie nu s-a modificat. Dinamome-
trul indica acum o de numai 1,5 N (fig. 9.20).
Rezulta ca un corp cu(undat lntr-un lichid este lmpins de ciitre licbid cu
o forta Perticala orientata de jos ln sus. Aceasta or a se nume te or a arhi-
me zca.
lnlocuind cilindrul metalic cu un alt corp mai voluminos se constata ca
forta arhimedica este mai mare. Deci, lorta de lmpingere exercitata asupra
unui corp cu(undat lntr-un lichid ereste cu volumul de lichid dezlocuit.
Se cufunda acum corpul intr-un alt lichid, in alcool sau in solutie de sare
de bucatarie in apa i se constata ca indicatiile dinamometrului s-au modificat.
Deci, (orta de lmpingere exercitatd de UR licbid, asupra unui corp cu(undat in
el, 'depind-e de densitatea lichidului. '
238
Fig. 9.20. Apa exerciU1 asupra
cilindrului o forta de apasare ver-
- ticala, orientata de jos in sus.
Legea lui Arhimede se enunta astfel:
Tz
Fig. 9.21. Orice corp cufundat
mtr-un fluid este tmpins ver-
tical in sus .cu o forta egala cu
greutatea fluidului dezlocuft.
un corp cufundat intr-un fiuid in repaus este tmpins eu o fodi yerticali
de jos iJi sus, egali cu greutatea volumului de fiuid. dezlocuit de eorp.
Legea lui Arhimede este; de asemenea, o a legilor fundamentale
ale staticii fluidelor, deci se poate deduce din acestea.
Consideram un corp de forma unui cilindru drept cufundat in pozitie
verticala intr-un Iichid in repaus (fig. 9.21). Notam cu S aria bazei cu h
cilindrului.
Conform principiului fundamental al hidrostaticii, fortele de apasare pe
suprafata laterala a cilindrului ii fac echilibru. Rezultanta fortelor de presiune
verticale, normale pe bazele cilindrului, este:
FA = F 2 - F 1 = (p2 - PI)S'
sau tinind s.eama de (9.4), obtinem:
..f.L = .- h1)S = phSg = Gt, (9.11)
unde h = h
2
-- h
1
este inaltimea cilindrului, p este densitatea lichidului, iar
Gl este greutatea lichidului dezlocuit de corp. .
Deci, rezultanta P'A a fortelor de presiune exercitate asupra corpului cu-
fundat in fluid, numita arhimedica, este e.gala de sens opus cu greu-
tatea volumului de fluid dezlocuit de corp. Punctul tn care se aplica forta
arhimedica se centru de presiune. ln general, centrul de presiune este
- diferit de centrul de greutate, in afara de cazul particular cind corpul cufundat
in fluid este omogen. 1 n acest -centrul de greutate centrul de presiune
coincid.
239
Fig. 9.22. Echilibrul corpurilor cufundate tntrun lichid.
Legea lui Arhimede se aplica fluidelor lichide sau gazoase, lichidelor neo-
mogene in rep a us (de exemplu in cazul a doua lichide care nu se amesteca,
turnate unul peste altul) .cit i pentru corpurile necufundate complet.
9.3.10. Plutirea eorpurilor. Un corp introdus intr-un lichid este supus
a doua greutatea sa G aplicata in centrul de greutate al corpului
i arhimedica FA aplicata in centrul de presiune C. Trei cazuri se pot
ivi (fig. 9.22):
.
a) G. >FA. Rezultanta Ga = G +FA se numete greutatea aparenta i
. are modulul:
(9.12)
unde Pt este densitatea fluidului iar p8 ete densitatea solidului. Daca Pt < Ps
co;pul se cufunda.
b) G- FA Greutatea aparenta este zero. i corpul ramine in echilibru
in interiorullichidului. Daca corpul este omogen, se scrie: Pt = Ps In
acest de presiune coincide cu centrul de greutate. Daca solidul este
centrul de presiune i centrul de greutate nu Pentru ca
echilibrul sa fie stabil este suficient ca centrul de greutate I centrul de pre-
siune sa fie pe aceea,i verticala, iar centrul de greutate sa se gaseasca sub cen-
trul de presiune.
r) G <FA- Rezultanta-Fa = G +FA se Un
corp cufundat este adus la ?: catre
Pe masura ce corpul iese din lich1d arhimediCa scade. In
greutatea corpului echilibreaza arhimedica, corpul plutete in ech1hbru
la lichidului.
Pentru un corp plutire la lichidului se
scrie: Pt > Ps
de plutire a corpurilor se astfel: daca un eorp plutete
ln echilibru in interiorul sau la suprafata unui lickid in repaus,
lui este egalii cu greutatea volumului de lickid dezlocuit de corp.
9.3.11. Conseeinte i aplieatii ale plutirii
A. Corpuri ln eckilibru in interiorul unui lickid.
Submarinul este o nava care. poate pluti suprafat;a apei. SubmarinuJ
poseda nite rezervoare laterale numite balast-api. Cind aces tea se umplu
cu apa nava se scufundl, iar eind apa este evacuati cu ajutorul pompelor,
submarinul urea la (fig. 9.23).
Batiscaful destinat explorarilor submarine pe acelai prin-
cipiu ca i suhmarinuJ.
B. Corpuri care plutesc la suprafafa apei. , . .
I cebergurile sint blocuri u.ria,e de care plutesc pe mare, deoarece
densitatea este mai mica decit densitatea apei (fig. 9.24). din
volumul unui iceberg cufundat in apa reprezinta 11/12 din volumul total.
NMele, datorita formei lor, dezlocuiesc un volum foarte Jllare de apa, 1n
consecinta forta arhimedica este mult mai mare decit gr.eutatea lor. 0 nava
de 10 000 tone trebuie sa dezlocuiasca eel 000 m
3
de apa pentru a
putea pluti.
Plutirea. navelor este stabila cind centruJ de greutate se afla P,C. aceeai-
verticala cu centrul d-e presiune i deasupra centrului de presiune (Jig. 9.25 ).
Cind nava oscileaza centrul de presiune ii schimba pozitia. In acest caz greu-
-+
tatea G arhimedica FA formeaza un cuplu care tinde sa readuci nava 1n
Suportul fort;ei arhimedice intilnete verticala de stahilitate
intr-un punct . M numit metacentru. Echilihrul este stabil daca metacentrul'
este deasupra centrului de greutate. Punctul Mare o fixa'in raport cu
nava.
C. Densimetrele sint instrumente utilizate pentru determinarea
lichidelor.
---lest
- (pruiiib}
Fig. 9.23. Submarinul. Fig. 9.24. Iceberg.
240 241
16 Fizica cl. a IX-a
Fig. 9.95. Echilibrul unei nave.
Un densimetru este dintr-un tub de sticla numit plutitor, in care
se afla la partea de jos alice de plumb sau mercur, prelungit cu o tija de
sticla ,
Densimetrele se gradeaza in de densitate. se fac pe tija
de sticla.
Exista doua feluri de hensimetre:
- densimetre pentru lichide cu densitatea mai mica decit a apei, gradate
de la 0,6 la 1. Introduse in apa, acestea se cufunda pina la baza tijei, unde se
afla 1 (fig. 1 de la baza tijei reprezinta densitatea
apei de 1 g/cm
3
;
- densimetre pentru lichide mai dense decit apa, gradate de la 1 la 2.
Introduse in apa, ele se cufunda pina aproape d'3 extremitatea superioara a.
tijei, unde se. afla 1 (fig. 9.27).
EXEMPLE
1. 0 sfera cu densitatea p
1
='500 kg/m
3
cade fara viteza initiala de la inaltimea h
1
=
= 20 m, intr-un bazin adinc, plin cu apa 9.28). Sa se calculeze adincimea la care
se va opri sfera 1n apa. Densitatea apei este p
2
= 1 000 kgfm
3
; g = 10 mfs
2

0,6
Apo Benzine
Fig. 9.2G. Den'3imetre pentru
lichide cu densitatea mai
midi decit densitatea apei.
242
ApO GlicerinO
Fig. 9.27. Densimetre pentru
lichide cu densitatea mai mare
decit densitatea apei.
_,
.Y
9.28. La exempiul L
Fig. 9.29. La exemplul 2.
Rezolvare. a) Cai:culul vitezei' sferei tn momentul ctnd atinge suprafata apei. Aplict*d
formula lui Galilei obtinem:
Vo = V 2gh1 = 20 mfs.
b} Calculul sferei tn .timp.ul e1: in apllr. tn timpul mi!?cfirii in apa.
sferet_acttOneaza forta arhimediCa FA= p
2
,Vg !?i greutatea saG = mg (fig. 9.28),
Scrtem relatia fundamentalfi a dinamicii pentru sferei in apfi:
Din relatia {9.13), obpnem:
FA- mg = ma. (9.13)
FA
a=-- g.
m
lnlocuind in aceasta relatie forta arhimedic<l prin valoarea sa masa corpului prin
m = p1 V, obtinem:
a = g ( :: - 1) = 1 0 mfs
2

c) Calculul adtncimii h
2
, la care se sf'era;
2:
hz
2a.
2. Un aerostat cu masa m = 500 kg volumul V = 600 m
3
se ridica pe vertica.la. intr-o
uniform (fig. 9.29). ,
Sfi se calculeze tn<lltimea la care se ridica aerostatul tn timpul t = 10 s. Densitatea
aeruJui este p = 1,3 kg/m
3
; g = 10 m/s
2
Se neglijeaza rezistenta aerului.
.. a) Calculul acceleratiei aerostatului. Asupra aerostatului actioneaza forta.
arhtmediCa FA= pgV (unde p este densitatea aerului) greutatea .. G = mg., Scriind
relatia fundamentalfi a dinamicii pentru aerostatului
1
, obtinem:
FA- mg = ma ..
FA pgV .,
a = - - g = -- - g = 5,6 mjs.
m m "
b) Calculul tni:tlJimii la care urea aerostatul in timp ul t =' 10 s ::
at
2
h=- =280m.
2
243
9.4. DINAMICA FLUIDELOR
9.4.1. Curgerea stationari._Pril!
_rea acestuia 1Ut de_r.eferintiL dat. Jluia ideal, adica un
.fluid i __ de; vi::;cozitate, poate fi pus in micare datorita
de presiune mtre diferitele punc.te din interiorul sau.
--- Fenomenele un caracter macroscopic, fluidele
fiirid asimilate eli medii continue. In cazul fluidelor continue_ este posibila o
mJcare care sa constea din deplasarea diferitelor parti ale corp una
fatii de alta. Pentru deserierea curgerii unui fluid, 11 vom considera alcatuit
dintr-un numar foart-e-pt1}l'e-ne-particlile, caracterizate prin aceea ca au un
volum foarte mic in raport cu acela a1 corpului.
Studiem micarea particulelor fluidului in raport cu un anumit sistem de
fata de care fixam pozitiile particulelor de fluid.
Micarea unui fluid este caracterizata prin distributia vitezelor i a pre-
siunilor in interiorul fluidului. Aceste marimi variaza de la un punct la 'altul.
In acelai punet ele pot 'varia, de asemenea, in functie de timp. in acest caz
curgerea (micarea) fluidelor se numete nepermanenta (nestationara) . sau
variata. De viteza este legata. i notiunea de linie de curent._ Se numeste linie ..
de curent la un moment dat t, Zinia curba care are ca, la acel moment,
.. vitezele di(eritelor particule care se a(la pe ea ii sint tangente (fig. 9.30). In general
aceste particule aq traiectorii care nu se confunda cu linia de curent pe care
se afla ele la un moment da t t.
Cind viteza in diferitele puncte ale spatiului ocupat de fluid nu depinde
explicit de timp. ci numai de pozitia in care se afla particula de fluid consi-
derata, curgerea se numete stationara.
ln cazul curgerii nestationare, forma liniilor de curent se schimba de Ia
un moment la altul. In cazul curgerii stationare, aspectu}liniilor de curent ra-
mine neschim.bat, forma lor fiind independenta de timp si atunci traiecto-
riile particulelor de fluid coincid cu liniile de curent. In curgerea stationara
putem fixa pozitia unei particule de fluid de-a lungulliniei de curent cu ajuto-
rul coordonatei curbilinii s-Uig. 9.30). Cum viteza i presiunea variaza de la
un punct ia altul, inseamna ca ele sint functii de s:
v == v(s); p = p(s). (9.14).
------
244
Fig. 9.30. Linii de curent in interiorul
unui fluid ideal. in cazul statio-
nare acestea coincid cu traiectoriile par-
ticulelor. de fluid. Pozitia unei particule
de fluid pe linia de curent se poate de-
termina cu ajutorul coordonatei curbi-
linii s, luata de-a lungul liniei de curent.
In curgerea stationara li
niile de curent nu se intersec-
teaza. Astfel, liniile de curent,
in . cazul fluidului ideal, pot
rnaterializa peretii unui tub,
prin care curge un nuid. De
a.ceea liniile de curent -;;;;-
tree prin toate punctele unui
contur inchis formeaza un tub
de curent lfig. 9.31).
Eeuatia de eontinui-
tate. Canti:.1tea de fluid care
9.JU. Tub de curent.
!!fdbate a anumitii arie in unitatea . de timp reprezinta debitul de fluid pr(n
acea arie.. Debitul poate fi de masa sau de volum, dupa cum cantitatea d.e
.llluid reprezinta omasa sau un volum .de fluid.
Debitul de masa se evnrima prin relatia:
Q
. _fj.m
m--,
!:.t
unde f:t.m este masa de fluid care strabate o anumita arie in timpul t\t. Iar
debitul de volum este dat de relatia:
unde .6. v este volumul de fluid care strabate 0 anumita arie in intervalul de
timp ilt.
Sa consideram uri fluid in curgere stationara i din acesta sa separam un
tub de curent (fig. 9.32). Debitul de volum prin ariile 8
1
8
2
are valorile:
s 'U /j.t
-
1
-
1
- = S1v1; Q2 = S2vz.
/j.t '
Fluidul fiind incompresibil, ariile 8
1
S
2
sint strabatute de cantitate
de fluid in unita,tea de timp, deci:
S1v1 = Szv2 (9.15)
Relatia (9.15) se ecuatia de continuitate.
9.4.3. Legea lui Bernoulli. Aceasta lege se a plica curgerii stationare a unui
fluid ideal. Reamintim ca un fluid ideal are urmatoarele caracteristici: a)
nl! are viscozitate; }!} este .i c) viteza l:Jnei par_ticule de fluid este
independ(mta de timp. . .. - -"
Consideram un tub de curent cu sectiuf!:_ea variabila. Vom studia curgerea
, fluidului cuprins intre sectiunile S
1
i 8
2
din tubul de curent (fig. 9.32).
Ca urmare a incompresibilitatii fluidului, volumul V
1
de fluid care tra-
verseaza sectiunea 8
1
de timp At este egal cu volumul V
2
de fluid
care traverseaza sectiunea s2, in interval qe timp.
245
WJY//////////&/////////&P/Yd'/&//////////////////7(1/m
Fig. 9.32. Debitul de-a lungul unui tub de cilrent I
de fluid- ideal in regim permanent e&te con,stant:
Slvl = S2v2.
De-a lungul liniei de curent p + _!_ pv
2
+ pgz =
. 2
= constant.
(9.15)
' cu at obtinem:
S1v1At =
sau St A1C1 = 82 AzCz,
de unde rezulta ca
V1 = Yz = V.
Totul cum
in interval11l Ji.ft timp llt s-ar
__
AtBtC1D
1
o masa de fluid
m = p V, in pozitia AzB2C2D2,
fara ca lichidul intermediar sa
se fi micat.
Masa de fluid m are la tra.versarea sectiunii 81 energia cinetica f
iar la traversarea sectiunii 82 are energia cinetica _!_ Variatia energiei
2
cinetice a masei m, in intervalul de timp in care a fost transferata din pozi-
A1B1C1D1 in pozitia AzBzCzDz, este:
(9.16)
i ea trebuie sa fie egala cu lucrul mecanic al ce se exercita asupra
sistemului considerat i:p. intervalul de timp llt. Aceste forte sint fortele de
presiune. F 1 -- p1S 1,F
2
pzS z care actioneaza asupra lichidului cuprins intre
sectiunile 8
1
i 8
2
i greutatea mg a lichidului transferat.
ln intervalul de timp llt in care masa m traverseaza 8
1
sub
-+
actiunea forteiF 1 al carei punct de aplicatie se deplaseaza pe distanta A
1
C
1
,
se efectueaza urmatorul lucru mecanic motor:
Lt F 1 A1C1 = PtSt A1C1 = Pt V = P1
p
ln. acelai interval de timp forta F
2
. p
2
S
2
care se exercita perpendicular pe
8
2
efectueaza urmatorul lucrfi mecanic rezistent:
Lz = -F.z CzAz =- pzV =-
p
Lucrul .mecanic a] greutayii masei de lichid transferate este:
La =-mg (zz- z1).
Egalirid variatia energiei cinetice a masei m cu lucrul mecanic rezultant
al ce se exercita asupra acestei ma.se, obtinem:
m 1
(PI - P2)- + mg(zJ - zz) = - - (9.17)
p 2
246
1 2 +
1
2 (Q 18)
sau Pt + pgz1 + i pv1 = Pz + pgzz i pv2 -
Aceasta este ecuatia lui Bernoulli (1700:..._1782). lui Bernoulli se mai
.. scrie i astfel
p + pv
2
+ pgz = constant = C.
(9.19)
.Constanta C este aceeai de-a lungul liniei de curent i este independenta de
_timp. Termenii din rela.tia (9.19) au dimensiunile unei presiuni. Pentru
a-i <listinge, in enunturi se utilizeaza denumirile:
12
presiunea statica" pentru p,
,presiunea pentru (1/2) pv
2
, ,presiunea de pozitie'' pentru pgz,
termen datorat energiei potentiale.
In cazul actiunii fluidului asupra unui perete, pe un element de suprafata
ll.S al peretelui se va. exercita o forta de presiune pAS, unde p se scoate din
(9.19). . .
In cazul particular ctnd tubul de curent este practic orizontal sa u ctnd
energia potentiala este neglijabi:Ia, ohtinem:
+
1 2 c
p - pv = .
. 2
(9.20)
Aplicatii ale legii lui Bernoulli. Sa consideram un fluid care curge
printr-o conducta cu sectiunea variahila. In inguste ale conductei
prin care curge fluidul viteza acestuia conform legii lui Bernoulli (9.20)
crete presiunea dinamica, de aceea,
1
trebuie sa scada presiunea statica, pen-
tru ca SUID!_lor sa ramina Presiunea statica la poate
scadea suo astfel a pare fen.omenul de (fig.--9..33)
pe car.e se bazeaza unele practice, cum ar fi pulverizatorul {fig. 9.34),
Fig. 9.33. Presiunea statica in portiunea
ingusUi A a unei conducte poate sa scada
sub valoarea presiunii atmosferice pro
voaca aspirarea lichidului din vasul v.-
247
2
Flg. 9.34. Pulverizatorul. DatoriHi ae
rului suflat prin tubuli, in punctul A
presiunea din arnica sea de presi-
unea statica sub valoarea presiunii at-
mosferice. Datorita acestui fapt lichidul
urea in tubul 2 pina in A unde
curentul de aer il preface in picaturi
fine.
lampa Bunsen, trompa de apa, sonda de
presiune, debitmetrele etc.
a) Trompa de g,pa (fig. 9.35)
neaza astfel: in regiunea A presiunea dina
mica crette, scade presiunea - statica ti ia
na,-tere aerului din vasul V, aer
care este antrenat de jetul de apa. --
b) Sonda de presiune este un tub ma-
nometrie montat perpendicular pe 0 con-
ducta prin care curge un fluid ti care ser-
vette Ia determinarea presiunii statice a fluidului (fig. 9.36).
c) Tubul Venturi- se folosete Ia masurarea debitelor de volmp ale fluideJor
(fig. 9.37) ... Pentru masurarea debitelor se inlocuiete o orizontala
de conducta cu tubul Venturi cu sectiunea de intra.re S
1
i sectiunea portiunii
mai inguste S
2
ln sectiunile S
1
i S
2
vitezele fluidului sint v
1
i v
2
Aplicind
relatia (9.20), se ob_tine
Fig. 9.80. Trompa de apa.
de unde
ll.p = Pt- P2 = _!_ vr)p.
2
Folosind in (9.21) de continuitate (9.15'),
. ll.p = p n r -1 J
-Debitul de volum este dat de
Q
s - s "\ I 2 Ap - k "\ I Ap
v tVl - I v p[(Sl/Ss)2 - 1] - v p
unde k eate constanta aparatului
k = s.s, sf
)'lg. 9.86. Sonda de presiune. FIJ. 8.87. Tubul Venturi.
248
(9.21)
(9.22)
(9.23)
" I
,.,.,.._
t
I
z
A F
v=v(z)-
-
-
--
--
Viseozitatea. La viteze nu
prea mari, curgerea fluidelor e8te
laminara (in straturi), adicii liniile de
curent sint bine determinate :;;i nu se
intersecteaza niciiieri intre ele, fiecare
pb.rticula de fluid ramine mereu in
interiorul unui acela:;;i tub de curent.
La viteze mari, mi:;;carea devine
turbulenta, neregulata, portiunile
de fluid se amestecii :;;i se formeaza
Fig. 9.38. Antrenarea straturilor de liehid ve-
cine datorita viscozitatii.
virtejuri.
sa ne imaginam doua suprafete solide plane A :;;i B a:;;ezate la o anumita distanta
- una de alta intr-un fluid viscos in repaus {fig. 9.38). Actionam cu o forta F asupra su-
- prafetei A deplasind-o cu o viteza v in raport cu suprafata B. 1n timp ct}
suprafata A se deplaseaza in propriul sau plan, suprafata B are tendinta sa. se depla-
seze in aceea:;;i directie. Ne putem inchipui cii in interiorul lichidului deci intre cele
suprafete plane exista mai multe straturi paralele care unele fata de altele,
,intre care apar forte_de frecare interna sau de viscozitate. Stratul care se afla in contact
cu suprafata mobila are viteza ca aceasta, in timp ce lichidul in contact cu
cealalta suprafata se afla in repaus. Viteza straturiltrr intermediare uniform de
Ia o suprafata Ia alta, a:;;a cum araUi figura 9.38. Stratul cu viteza mai mare cauta sa
accelereze stratul cu viteza mai mica peste care el alunecc'i, :;;i invers stratul cu viteza mai
mica cauta sa frineze stratul cu viteza mai mare cu care este in contact. Astfel, ia nas-
- - .
tere forta de frecare F' - F, care actioneaza in planurile de lunecare, a caror
viteza de curgere variaza de Ia un strat la altul.
Dacii grcsimea z a stratului de fluid dintre cele doua suprafete aplieind
- aceea!?i forta F suprafetei A, aceasta va clpata o viteza mai mare: v '""J z. Dadi se
ariaS a suprafetei A se o a vitezei plA.cii, cind este actionata
de aceea:;;i v ,.., ifS. 0 a modulului fortei F produce o propor-
tionala a -vitezei 1J : v ,.., F. Astfel viteza este proportionala cu forta F, cu distanta z
!?i cu 1fS. Putem scrie urmatoarea relatie:
sau
Fz
V= -,
IJS
Fz
11 =-,
Sv
(9.24}
unde IJ este un factor care depinde numai de natura fluid1,1lui :;;i de temperatura sa. Acesta
se nume!?te coeficientul de viscozitate al fluidului.
Unitatea de masura pentru coeficientul de viscozitate in SJ se decapoise,
dupa numele fizicianului Poiseuille. '
Avind' in vedere relatia (9.24)
1 decapoise = 1 N sfm
2

9.4.6. Fort& de rezistenta Ia inaintarea in Duide. Din experient-a noastra


sau ca pasageri in diverse vehicule, am constatat ca aerul tinde sa se opuna
miciirii corpurilor.
Mi:;;carea unui corp intr-un fluid face sa r..para o forta de re#sten/4,_ care este tntot-
deauna opusa miciirii. ' '
249
}'ig. 9.39. Liniile de curent in
jurul unei sfere 1ntr-o curgere
laminara.
Fig. 9.40. Formarea turbioanelor in spa-
tele unui cilindru de revolutie intr-o
curgere laminara. '
Sa consideram cazul unu i corp care poseda o axa de simetrie care se deplaseaza
in aer cu o viteza constanta care are directie ca 9i axa de simetrie a corpului.
Rezistenta pe care o opune aerul corpului se datoreaza fortelor de frecare :;;i
fortelor de presiune. Distingem cazurile urmatoare:
a) Daca mobilul se deplaseaza in aer cu o viteza pina la 0,5 mjs, perturbatiile data-
rate fortelor de presiune sint neglijabire. este perturbata de fortele de frecart:.'.
!{)F


a) F proportional cu y2 b) F proportional cu S
s 15(unitati relative
_ pentru for!al
() _____ 53 __ _
s _y_ -- F. 26
2
----------
100

320
sQ __ =_)-
-------640
.cl F depinde de forma corpului
9.41. Forta de rezistenta a obiectelor
aflate intr-un lichid in este proportio-
nala cu: a) patratul vitezei b) cu
sectiunea transversala S a corpulm. Depmde,
de asemenea
1
de forma eorpului (c) de den-
sitat.ea fluiduJui.
250
Fortele de frecare se datoreaza
viscozitatii aerului. Acesteasint tangen-
te la suprafata corpului admit o rezul-
tanta care areca dreapta suport, axa de
simetrie a mobilului, numita rezistenfa
de frecare. tn acest caz, rezistenta este
proportionala cu viteza. Fluidul alune-
d'i in lungul peretilor corpului curge-
rea lui se laminara (fig. 9,39).
b) Daca mobilul se deplaseaza cu
o viteza cuprinsa intre 1 m/s 280 mjs,
rezistenta de frecare (datorata viscozi-
tatii aerului) este mica in raport en re-
zistenta datorata fortelor de presiune.
La aceste viteze, se produce in fata
mobilului f) zona de suprapresiune in
spatele mobilului o zona de depresiune,
care da turbioanelor (fig. 9.40).
1n acest caz rezistenta se datoreaza
diferentei dintre fortele de presiune
din fata f;ii din spatele mobilului.
Studii experimentale, in tunele
aerodinamice, au condus la concluzia
ca rezistenta de inaintare in aer este
proportionala cu :
- patratul vitezei mobilului
(fig. 9.41, a);
- densitatea aerului p, in con-
.dipile experimen tului;
- aria S a suprafetei obtinuta
prin proiectarea corpului pe un plan
perpendicular pe vectorul viteza, nu-
mita contur aparent (fig. 9.41, b).
Rezistenta mai depinde de for-
ma corpului.
a
b
Fig. 9.42: -a) Unghiul de atac .al 'plane; b) bordul de fugA. al
, une1 plac1 plane.
Marimea fortei de rezistenta este data de relatia urmatoare:
1
F =- CSpv
2

2
8ord de
fuq(j
(9.25)
Faetorul 1/2 este introdus din considerente teoretice. Coeficientul de proportJonalitate C.,
este o constanta adimensionala. Acest coeficient depinde de forma corpului f?i se ntai
coeficient de formil tn regim turbulent. .
9.4.7. Zborul avionului. Sa consideram aripa unui avion de f(}rffi.a unei olaci plane.
dreptunghiulare, care se intr-o atmosfera calma cu viteza v. Fie IX unghiul pe care-1
face placa cu vectorul viteza v (fig. 9.42). Unghiul IX se unghi i:te atac. Partea fron-
tala a placii se bord de atac, iar partea diametral opusa se bord rle fuga
(fig. 9.lt2). Experienta arata ca asupra placii actioneaza un sistem de forte care admit
o rezultantil R. Aceasta satisface urmatoarele conditii:
- are punctul de aplicatie 0, lao treime de bordul de atac;
- are directia normala Ia placa;
- are un astfel de sens in cit tin de sa mareasca unghiul IX; .
-+
- intensitatea fortei R este proportional& cu densitatea aerului, suprafata pHicii,
unghiul de atac patratul vitezli:
R = Cp1XSv
2
(9.26)
Aceasta formula este valabila perttru unghiuri mici de atac pentru viteze cara
nu 300 km;'h.
-+
Proiectam forta R pe o axa paralela cu vi-
teza pe 0 axa perpendicular& pe viteza (fig. 9.43).
Componenta P = R cos oc se portanta
aripei (sau forta portanta) care invirtge greutatea
avionului. Componenta T R sin IX se rezis-
tenta frontalii trebuie invinsa de catre forta de
tractiune a avionului.
(_..
PROBLEMA REZOLVATA
Fig. 9.43. Forta portanta..
Un cu apa este prevazut cu un orificiu de sectiune S
2
toarte mica in raport
cu sectmnea S1 a rezervorului. Orificiul este construit astfel1ncit ghideaza curgerea.
Sa se calculeze viteza de curgere a apei prin orificiu, neglij1nd frecarea (fig. 9.44, a
li'i b). Nivelul apei din rezervor se mentine constant la valoarea h ;;.;: 1,8 m(g -
= 10 mjs
2
).
251
"
Q
- -1v.--
-- Jl1 -
Fig. 9.44. a b. La problema
rezolvatA.
Rezowtue. Notlm cu p
0
presiunea atmosfericA, cu v
1
vit-eza licbidului Ia nivelul
&Au superior cu v3 viteza Hcbidului Ia nivelul orificiului. fluidului (presupus
ideal). i se aplicA legea. lui Bernoulli:
pv
2

Po+-
1
+ pgh=Po+-2
2
Tintnd sea.mA de eWatia de continuitate:.
obtinem:
V2gh
v2 =
V
t-
S2
1
Cum sectiunea S.,. este foarte mica in raport cu S
1
, avem:
v2 = V2gh = 6 mfs.
1NTREBARI. EXERC/f/1. PROBLEM
1. Un balon de cauciuc umflat cu ,hidrogen urea in aerul atmosferic. Acest fapt, poate
fi o proba a existentei .fortelor de presiune datorate aerului atmosferic? Justificati
rA.spunsul.
2. Un pahar care con tine o cantitate de apA e8te acoperit cu o foaie de hlrtie. Se tntoarce
pabarul cu gura th jos acoperind tn acest timp foaia cu podul palmei. Foaia ramtne
lipitA de gura paharului apa nu curge (fig. 9.45). Este aceasta
o probii a existentei presiunii atmosferice?
3. Se cufunda un corp intr-un vas cu apa, .. astfel incU sub corp mai
ramtne un strat foarte subtire de apa. sa va exercita, tn acest caz,
o presiune bidrostatidi orientata de jos in sus? Justificati
punsul.
4. Daca o persoana se tn apropierea unui tren care se depla-
seazA cu o viteza oarecare, exista riscul ca persoana sa cada sub
tren?
Fig. lAO. Pentru 5. Un remoreher trage dona (fig. 9.46). Explicati de ce
exercitiul 2. cele doua au tendinta sa se apropie.
252
9.46. Pentru exercitinl 5.
6. Doua mingi de cauciuc se suspenda cum se arata in figura 9.47. Daca intre cele ,.
doua mingi se sufUi aer, aces tea se vor apropia. Explicati fenomenul.
7. Se realizeaza dispozitivul din figura 9.48 alcatuit dintr-un disc A facut din
carton in apropierea unui alt disc-.B prevazut cu un orificiu pus in lega-.
tura cu un tub C. Daca se sufla aer prin tubul C, discul A. se apropie de discul B.
De ce?
8. Un manometru cu lichid se compune dintr-un tub in forma de U care are o ramura
deschisa iar cealalta este legata Ia un recipient care contine un gaz sub o anumita
presiune. Tubul se poate umple cu mercur, (p
1
= 13,6 gfcm
3
), apa (p
3
= 1 g/cm
3
}
sau cu ulei (p3 = 0,6 gjcm
3
). Sa se discute avantajele dezavantajele utilizarii fieca.rui
lichid. in ce conditii, fiecare dintre cele trei licbide, va fi mai util?
9. Un tub Torricelli are o lungime l =1m. Se tnclina pina cind se umple complet cu
mercur. In acest moment el face un unghi = 4910' cu nivelulliber al mercurului
din cuva. Sa se determine presiunea atmosferica in acest loc.
R:H = 756,6 mm col. Hg.
10. 0 bucata de lemn cu densitatea p
1
= 700 kg/m
3
cu masa m
1
= 0,250 kg, este prinsa
de o bucata de plumb. Corpul format se introduce in apa ( p = 1 000 kg/m
3
). Sa se
calculeze greutatea plumbului penhu ca:
a) corpul format sa pluteasca in echilibru in apa;
b) f = 8/10 din volumul total sa fie cufundat in apa. Densitatea plumbului este
p2 11 350 kg/m
3
, iar g = 10 mfs
2

R: (m1 + ms)g = (';: '+ ';:)fpg: a) G1 = 1,18 N; b) Ga = 0,38 N.


11. Densitatea apei de mare este de 1,026 g/cm
3
Care este presiunea datorata apei de
mare Ia o adincime de 1 km?

Ql
<(
1
Fig. 9.47. Pentru
exercitiul 6.
A
253
R: p = pg h = 10,055-1oe N/m".
-
-
......
c
B
t
Fig. 9.48. Pentru
exercitiul 7.
12. Pistonul mic al unei prese hidraulice are un diametru d
1
= 1 em este supus actiunii
unei F
1
= 10 N. Care trebuie sA fie. diametrul pistonului mare d
1
pentru a suporta
o sarcina =to ooo N?
18. Un corp din fonta cu masa m = 20 kg densita.tea p = 7 500 kgfm
1
poate plu-
teasca pe suprafata mercurului de densitate p
1
= 13 600 kg/m
3
Calculati volumul
portiunii din corp cufundate tn IJlercur volumul total al corpului.
R: V
1
= m/PJ = 1 cm
3
; V = 2 667 emil.
14. 0 sfera din aluminiu are greutatea tn aer G = 2,58 N. Greutatea sa aparenta in
apa mi este dectt Ga = 1 N. Demonstrati ca sfera este goala tn interior calculati
volumul cavitatii. Densitatea aluminiului p = 2 580 kg/m
3
(g = 10 m/s
2
)
R: Ga = G- (V1 + G/pg)poK; V1 =58 cm
3

15. Masa unui vapor este m= 57 800 tone. Sa se calculeze volumul partii cufundate in apa
de mare cu densitatea ((
1
= 1 028 kg/m
3
, apoi in apa dulce cu densitatea
p2 = 1 ooo kg/m
3

16. Un tub Torricelli este inclinat cu = 45. Cu cit se deplaseaza mercurul in.
'presiunea atmosferica variaza de la H
1
::;:::: 758 la H
2
= 764 mm coloana de mercur?
R: !lh = (llH)/pg cos ex= 1,4. mm.
17. Printr-o conducta orizontala, cu seetiunea transversaHi variabila, curge apa (fig. 9.lt9).
Sa se determine debitul de' volum al apei ce curge prin condu.cta. Se dau sectiunile
transversale sl = 10-
3
m2, s2 = 2. 10-
3
m
2
diff:lrenta de nivel dintre coloanele de
lichid din sondele de presiune montate pe conducfa D.h = 0,2m.
R: Qv = S
1
S2ii 2g sj) = 10-
3
m
3
/s.
18. Sa se afle cu ce viteza scade nivelul apei dintr-un rezervor cu aria trans-
versale S
1
= 1 m
2
, daca viteza de curgere a apei printr-un orificiu, facut in peretele
lateral al rezervorului, este v = 2 mfs. Diametrul orificiului este de d = 2 em.
R: v
1
= nd
2
v/lf S
1
= 6,28 10--4 mfs.
19. Sa se determine viteza de curgere a bioxidului de carbon printr-o conducta, dac<?'t
prin sectiunea transversala a conductei se scurge In timpul t = 30 minute o masa
m = 0,51 kg. Densitatea gazului este p = ,,5 kg/m
3
i;>i diametrul conductei este
d = 2 em.
v = 4 m/p nd'll t = 0,12 m/s.
Apa se scurge dintr-un tub cu diametrul interior d = 2 em cu debitul de volum
Qi-' = 8 litrifmin. Sa se. determine viteza apei in tub.
Fig. 9.49. La problema 1?.
R: v = 4 da = 42,4 cm/s.
. 2l. l)n lichid cu densitatea p = 900 kg/m
3
,
curge printr-o conducta cu diametrul d =
= 6 em. lntr-o unde diametrul sea-
de lo d
1
4,2 em, presiunea este cu 1 600
Njm
2
mai mica dedt presiunea din cealaH.a
secthme a conducteL Sa se caleuleze viteza
liehidului in sectiunea conduetei de diametru d.
R: vF::\1.2 D.p)f p[(d/dl)' - tr = 1,1 mjs.
254
10
UNDE .ELASTICE. NOTIUNI DE ACUSTICA
10.1 OSC!LATORUL LINIAR ARMONIC. COM PUNEREA OSCJLA Til LOR
10.1.1. oseilatorie
EX PER/MENTE
1. De un fir 1ung inextensibil, suspendam un corp (hila) pe care-llovim
astfel incit sa nu-i imprimam o prea mare fata de pozitia de repaus
(fig. 10.1, a). Un astfel de sistem mecanic este numit pendul gravitational.
2. De un resort de suspendam un cor}t prin intermediul lui tragem
resortul in jos (fig. 10.1, b). Sistemul incepe sa se in sus in jos. Un
astfel de sistem este numit pendul elastic.
3. Fixam o banda de unul din capete apoi o deviem din
ca in figura 10.1, c. Sistemul se pendul cu arc lamelar.
4. Turnam apa intr-un tub indoit, din sticla, cu diametrul de em.
Astupam unul dintre capete cu un dop de pluta aer la. celiilalt capat.
ln acest fel coloana de apa este pusa in (fig. 10.1, d).
5. Pe marginea unui disc fixam intr-o oarecare o hila. Rotim discul
cu viteza unghiulara constanta. Cu ajutorul unei lam pi de proiectam
pe un ecran hilei de pe disc (fig. 10.1, e). Vom constata ca umbra
hilei are o alternativa, dus-intors.
ln toate. cazurile studiate mai sus are loc o continua de o parte
de alta (dus-intors) a initiale (de repaus) a corpului (sau a umhrei
saJe in cazul experimentului 5).
Aceasta prezinta urmatoarele caracteristici:
255

I II
b-f
I I
II
I
I I/
I II
I /I
I I II
I
t
,,
I
,,
.... L...
I
( '
,/


,-<,
. ,_..
b
c
d
a
e
Fig. 10.1. FAXemp1e de oscilatori: a) pendul b) pendul
elastic c) pendul cu arc lamelar; d) coloanll de apll oscllantll; e) pro-
' Iectia pe un ecran a u:nei circulare uniforme.
a) d9pi intervale de timp egale, procesul individual de se re-
peta, este un proces periodic; . . . . . .
b) mitcarea are Joe de fiecare qata stmetrtc de o anum1ta pozitie,
pozitia de repaus de echilihru a oscilatorului.
unui eorp san a unui sistem material, care se repeta Ia
vale de timp egale eare se faee simetric fat& de o pozitie de repaus se
oscilatorie sau oscilatie mecanica.
Pentru studiul mitcarii oscilatorii se definesc urmatoarele marimi fizice:
Perioada mifciirii oscilatorii T, reprezinta timpul necesar efectuarii unei
oscilaJii complete.
Daca notam cu n numarul de oscilatii efectuate de un oscilator tn inter-
valul de timp t atunci avem:
T =-.!..
n
256
Cnitatea de masura tn S.J. este:
[ T]sJ = 1s.
F_recPenta v este numarul de oscilafii efectuate in unitatea de timp:
n
v = -.
t
Unitatea de masura pentru frecventa in S.I. este hertzul (Hz):
[ v Jsr = 1 s-
1
= 1 Hz.
Din relatiile de definitie ale frecventei perioadei rezulta relatia:
vT = 1.
Elonga{ia notata cu x sau y reprezinta deplasarea ( departarea)
oscilatorului fata de pozifia de repaus la .un moment a'at.
Din ddinit.ia elongatiei rezulta ca ea variaza in timp. Aceasta rnarime are
o Yaloare, o directie un sens, deci poate fi repreze'ntata printr-un vecfor
'"
X snu ,tj. In S.I. unitatea de masura pentru elongatie este metrul:
[x]SI = 1 m.
Amplitudinea A este elonga{ia maxima Xmax pe care o poate avea
oscilatorul in cursul oscilafiei.
Daca in experimentele anterioare 1, 2, 3, 4, se lasa sistemele (corpu-
rile) sa oscileze uninterva.I de timp Jnai mare, seobserva ca amplitudinea
oscilatorii nu rarnine constanta in t.imp. In experimentul 5, .insa,
arnplitudinea '(a ,proiectiei rarnine neschirnbata. Distingem
deci doua ca,zuri:
a) oscilawrie ( oscilafia) este neamortizata, arnplitudinea ramine
neschimbata de la o oscilatie la alta;
b) micarea oscilatorie (oscilafia) este amortiz'ata, amplitudinea scade de
]a,. o oscilatie la alta.
10.1.2. Oseilatorulliniar armonic. Sa analizam un resort elastic care are
lungimea lin stare nedeformata (fig. 10.2, a). Dupa legea lui Hooke deform a-
rea unui resort elastic este proportional&
0
b d
cu forta care actioneaza asupra resortu-
lui. Forta elastica care ia in
resort este, de proportional a cu l
deformarea resortului < !ar de sens opus
acesteia. A vern, d eci:
-+
k.'f sau Fe - ky,
Yo
unde sint considerate pozitive valorile y t
citite incepind de la punctul eel mai de
jos al resortului netensionat, in jos. Fig. 10.2. Oscilator armonk liniar.
257
17 Fizica cl. a IX-a
Daca se suspendll de resort un corp cu masa m, el se va alungi cu y
0
da-
-+ -+
toritll fortei G = mg (fig. 10.2, b) ide aici rezultll:
-+ -+ -+ -+
G = ma = ky0 = -F
o . eo
'(10.1)
relatie valabilll pentru pozitia de repaus a pendulului elastic.
Scotind pendulul . din pozitia de repaus el incepe sa oscileze vertical,
-+ .
forta G indreptata in jos ii pastreaza valoa.rea, in timp ce forta elastica Fe
din resort variaza in functie de alungirea y a acestuia (fig. 10.2, c,d). Suma
vectoriala a celor doua forte. sau diferenta valorilor lor da ca rezultanta forta
care la orice moment tinde sa aduca pendulul spre pozitia de repaus. Se ob-
tine pentru aceasta forta -expresia :
-+ -+
-k(y - Yo)
sau
F = -k(y -- Yo) (10.2}
Aadar forta care actioneaza asupra pendulului elastic in timpul oscila
tiei este proportionala cu deplasarea ( departarea) fata de pozitia de repaus.
i de sens contrar acesteia adica este o forta de tip elastic.
r n punet material care se reetiliniu sub aetiunea unei forte
form3 F = -ky (sau F = -kx) se oscilator liniar arro'oui
sa de oseilatie este numita oseilatorie armoniea.
Oscilatorul liniar armonic este un oscilator ideal.
Pentru a stabili legea micarii oscilatorului armonic, dependenta elon .
gatiei y de timp, y = y(t), ne folosi de micarea circulara uniforma a
Y unui punct material i de proiectia
acestei micari pe unul din diametrele
traiectoriei.
Sa urmarim, in acelai timp, mi-
'Carea circularS. uniforma cu viteza un-
ghiulara w, pe un cere de raza R = A.
a unui punct material P de masa m
i micarea proiectiei sale P', proiectie
ortogonala pe axa Oy (diametrul B
1
B
2
,
infigura 10.3).ln timp ceP face o rota tie
completa plecind dinA
1
tn sensul indi-
-cat pe figura, proiectia sa P' efectueaza
o oscila tie cu am plitudine constanta A,
Fig. 10.3. Proiectia ortogonala a . plectnd din 0 aa cum arata figura
circulare uniforme a punctului P pe unul 10 4 S b
d!.n diametrele traiectoriei (B
1
B
2
). L. e 0 serva UrJilatoare}e: compo-
258


G
I '
I
I
Fig. 10.4. Mi9carea concomitenta a puneoolui P a.
proiectiei sale P'.
Fig. 10.5. oscilatorie a
punctului P' poate fi descrisa ea
proiectia pe diametrul B1B2 a
carii circnlare a punctului P.
nenta pe axa y a deplasarii lui P este totdeauna aceeai cu .deplasarea lui P';
componenta pe axa y a vitezei lui P este totdeauna aceeai cu viteza lui P';
componenta pe axa y a a.cceleratiei lui P este totdeauna aceeai cu accele-
ratia lui P'. Deci micarea oscilatode a punctului P' poate fi descrisa ca
proiectia pe dia.metrul Oy a .micarii circulare uniforme a punctului P. Sa
aratam ca aceasta micare oscilatorie este o micare oscilatorie armonica.
Se tie ca in micarea circular a uniformS.' ceiltripeta ;cP are
valoarea w
2
R. Componenta sa pe diametrul B1B2 (fig. 10.5) reprezinta acce-
micarii punctului P' i are valoarea:
a = -w
2
R sin rp.
Din figura 10.5 se observa ca putem scrie:
y = R sin rp.
ln acest caz (10.3) devine:
-+ -+
a - w
2
y sau a = - w
2
y
-+ -,-.
(10.3)
(10.4)
(10.5)
unde semnul minus semnifica faptul ca a i elongatia y au sensuri
opuse.
Punctul P' se la fel ca i cind ar fi un punct material de masa m
i asupra lui ar o F care sa-i imprime data"de (10.5).
259
17*
Deci:
It = ma = -mc../'y. (10.6)
, .
Pentru valori determinate ale n1asei m i ale vitezei unghiulare constante
<U, produsul m<U
2
= k relatia (10.6) devine: -
F = -ky .. (10.6')
r.aicarea punctului P' se face ca si in cazul in care forta sub acti-
unea careia are loc micarea este o de tip elastic i deci acest punct m.'a-
terial descrie o miscare oscilatorie armonica.
. .
ca ({) = <Ut i ca R = A este amplitudinea miscarii oscilatorii re-
. . . '
latia (10.4) devine:
y = A sin <Ut. (10.7)
Aceasta relatie reprezinta ecuatia elongatiei oscilatorului Iiniar armo-
nic, adica reprezinta legea de micare a oscilatorului, dependenta y = y(t).
proiectia micarii plinctului P s e face pe diametrul A
1
A
2
at unci
se ohtine pentru ecuatia elongatiei expresia:
X = A cos <Ut.
Putem formula acum o alta definitie a micarii oscilatorii
. orice p.unct n:taterial care se rectiliniu, fata de un S R, astfel lndt
legea de mlcare est e de forma
y = A sin cut sa u x = A cos cut
'
descrie o rvti$care oscilatorie armonica.
Tinind seama de relatia (10. 7) i de rPlatia (10.5) expresia acceleratiei
levine acum:
a = - cu
2
A sin cut.
(10.5')
Componenta vitezei liniare Vt = cuA, pe diametrul B B reprezinta
. 1 2
':-1teza de a lui P', adica viteza micarii oscilatorii armonice:
v = cuA cos cut.
(10.8)
F perioada oscilatorii armonice. Argumentu] functiei
y =A sin cut, ({) = cut, se numele faza micarii oscilatorii. Faza se masoara
in radiani i este una dintre marimile de stare ale oscilatorului. Daca in fi-
gura oscilatorul P' ar fi fost Ia momentul initial in ( corespunzator
punctului Po de pe cere) faza Ia momentul t
0
= 0 ar fi fost <'Po Atunci Ia mo-
mentul t faza este <p <po + cut . . Ecuatia elongatie{ se va scrie in caz:
y = A sin (cut + <p0). (10.9)
. Pentru os?ilatorie marimea cu se numete pulsatie i reprezinta
v)teza de var1at1e a fazei. Aceasta marime se masoara in S.I. in radfs.
i la micarea circulara, intre frecventa v, perioada T i c.>,
mar1nu caracteristice micarii oscilatorii, sint valabile relatiile:
(10.10)
260
Din k = niw
2
tinind seama de (10.10) obtinem:
k = m 47t
2
/T
2
de unde rezulta:
T = 27t'"' /-;;,. _ (10.11)
v k
Aceasta relatie reprezinta perioada Tiniar armonic i ea arata
ca perioada unui oscilator depinde de proprietatile sale inertiale, prin masa
m si de cele elastice prin constanta elastica k si n u dBpinde de conditiile
, , ' .
initiale in care se afla oscilatorul.
EXPERIMENT
Cu un montaj ca eel din figura 3.65 se pot face determinari ale perioadei
i frecventei unui pendul elastic, evident neglijind frecarile interne i cele cu
aerul. Se pune in oscilatie pendulul, tragindu-1 UOr cu mina i apoi
Se numara oscilatiile n intr-un interval de timp dat, t. Se mo-
difica masa pendulului m prin adaugarea de discuri cu masa cunoscuta.
Se pune din nou pendulul in stare de oscilatie. i s e numara oscilatiile
efectuate intr-un timp determ,inat. Datele obtinute se intr-un ta.bel
forma celui de mai
Dinamometrul 1 N
II
Dinamometrul 2,5 N
Nr.
n t
I
m T
Tmediu k Nr. t T Tmediu k
Nr. de
m
crt.
osciiatii
(s) (kg) (s) (s) Nfm crt. (s) (kg} (s) (s} (N/m)
- ----- - - ----
-- --1- -- - ---- - --
Cu datele obtinute studiati dependentele T = f ( V m) i T _ t( r
Ati putea indica eventualele surse de erori? Ce ar trehui fa cut pP,ntru a mari
precizia determinarilor?
10.1.3. Energia oscilatorului armonic. Dupa cum titi, un punct material
de masa m, sub ac\iunea unei forte elastice F = -ky, descrie o micare
oscila,torie armonica. La un moment dat t, elongatia este y = A sin <Ut iar
viteza v = <UA cos <Ut (considerind <po = 0).
Cum energia de pozitie in cimpul fortelor elastice este Ep = k:
2
, .. pentru
oscilatorul liniar armonic avem:
!_ ky
2
= _!_ kA
2
sin
2
cuf
2 2 '
iar pentru energia cinetica a oscilatorului:
Ec = _!_ mv
2
= _!_ mCil
2
A
2
cos2 wt =.! kA2 oos
2
iilt
2 2 2 .
(pentru ea m6l2 = k).
261
(10.12)
(10.13)
Nm
f
f
10-1.
Q
lq 1
'II
(/
Nm
t

,
2
r'
o.
b
Fig. 10.6. a) Spectrul unei oscilatii; b) sehema nivelelor de energie a douii oscilatii.
Energia m.eca.nica totala a oscilatorului liniar armonic este:
E -= EP + Ec = kA
2
(sin
2
oot + cos
2
oot) = 1 kA2 = moo2 A2 = 27t2v2 A 2m.
(10.14)
Din 10.14 deducem ca energia totala a oscilatorului lin.iar armo17:ic
este constanta lnJimp -:- este un invariant.
Se folosesc doua mod uri de reprezentare a energiei unui oscilator:
a) se reprezinta grafic energia in de (energia pe ordo-
nata i pe abscisa). Se astfelun spectru al procesului respectiv.
0 armonica se reprezinta printr-o linie spectrala (fig. 10.6, a);
b) printr-o schema de niCJele de energie. Intr-o schema de nivele de energie,
energia oscilatorului se reprezinta printr-o dreapta orizontala situata la o
corespunzatoare valorii energiei (fig. 10.6, b). Se spune ca oscilatorul
se afla pe un anumit niCJel de energie.
PROBLEME REZOLVATE
1. Un corp de masa m fixat de un de constanta k este deplasat cu distanta x0 fata
de pozitia de echilibru sub actiunea unei forte F. Lasat apoi liber, corpul incepe sa
oscileze armonic (fig. 10.7). Se cer: a) constanta elastica a resortului presupunind
valorile luiF

cunoscntr: b) perioada oscilatiilor; c) viteza maxima atinsa de corp.
( Se neglijeaii'i fredi.rile.)
Rezol,are. a) Alungirea resortului pe di::slanta x
0
este prodnsa de forta F. Deci k =-- FjxiJ.
}'ig. 10.7. Pen tru probl0rr1a
rezolvata 1.
"' I k .
b) Din k =- mr..)
2
obtinem <) = V -;;:;,
T=2r."' I-;;;_.
v k
c) Viteza oscilatorului este data de relatia t' =
= A <0 cos ( <Ot + cp) es te maxima cind cos ( (l>t + <p)
deci Vmax = A<0 unde A = :r.,) .;;i <0 = Vk./m dcci
1'max = Xo VkJm.
262
k1
/.
k2
k1

b
a
Fig. 10.8. Pentru problema rezolvatii 2.
2. Sa se calculeze perioada de oscilatie a unui corp de masa m suspendat prin intflr-
mediul mai multor resort uri de constante k
1
, k
2
, ... kn, cup late: a) tn serie; b) in
paralel.
Rezol"are: a j Forta elastica care actioneaza asupra intregului sistem este:
F = kes X
unde kes este constanta echivalenta a resorturilor legate in serie. Se observa, din figu-
ra 10.8, a, ca fiecare resort va avea o deplasare proprie xi. Deci suma tuturor depla-
sarilor va fi tocmai deplasarea intregului sistem de "'resorturi:
x1 + x 2 + ... + Xn = x.
Dar (neglijind masele resorturilor) a vern:
F F F
xl = - ' x2 = - ' ... Xn =. -- x
k1 k2 . kn
!?i inlocuind in relatia deplasarilor obtinem:
F +!_-+ + F =.!_
k1 k2 kn kes
Dupa simplificare obtinem:
1
-=
ca m<0
2
= kes. rezulta:
F
<O '=."\I kes T = 2r..= 2r. "\ J.m = 2r.Vm t -1
V m <0 V kes i=1 ki
b) ln acest caz din figura 10.8, b se vede c.J forta rezultanta este
F = F 1 + F 2 + ... + F n
Resorturile avind fiecare deplasare x. peci vom avea:
F = kepx; F 1 = k
1
x; F 2 = k2x, ... , Fn knx.
l?i inlocuind in expresia fortei Ji' obtinem:
kepX = k1x + k2x + ... + knx
kep x = (k1 + ka + ... + kn)3:; dupa simplificare rezuW1:
n
k ep = k1 + ks + ... + kn = E ki
+1
263
V
kep T 2 'It . y-;;; t ;-;;;-
- Dec1 T=2n -=2n /-n-.-"'
m (I) kep
. . ki
i=
(t}
10.1.4. Compunerea oseilatiiiot:. Am vazut ca sub actiunea unei forte de
tip elastic un punct n1aterial descrie o oscilatorie armonica a
este de forma :
x a cos (wt + q>) sau y = a sin (wt + rp)*.
Ce se va intimpla atunci cind un punct material va fi solicitat sa descrie
in timp do1la oscilatorii armonice? Ce fel de miscare va a-vea
in aceasta punctul material?
V om considera cazul in care cele doua care solicita punctul mate-
rial au directie (perioada) dar amplitudinile si fazele
initiale diferite: ,
Y1 = a1 sin (wt + q>1) '(10.15)
Y2 = a2 sin ( wt + q>
2
).
Deplasarea y fata de pozttia de echilihru va fi data de suma algehrica a
deplasarilor y
1
y
2
adica:
(10.16)
Sa efectuam aceasta adunare cu ajutorul metodei fazorilor sau vectorilor
rotitori.
Daca vom considera un segment de dreapta de lungime a
1
(fig. 10.9)
care face cu axa 0 x unghiul q>1, drept un vector cu originea in 0 I sensul de }a
y
,.----+--- ------
y
X

w_-y--/ji
- \ I I
I I
Fig. 10.9. Compunerea vectorilor ro-
titori care reprezinta oseilatorii
armonice de pulsatie.
-+ --+-
0-la A, adica vectorul a
1
= OA i daca
acest vector va roti cu viteza unghiu-
lara w ( constanta) in sens trigonometric,
atunci proiectia sa pe axa Oy la un mo-
ment oarecare t va fi:
Y1 = a1 sin ( wt + rp
1
),
relatie care reprezinta 'tocmai ecuatia
unei oscilatorii armonice.
putem reprezenta grafic prin
vectori ,rotitori, fazori, o micare oscila-
torie armonica.
Deci cele doua oscilatorii
descrise de ecuatiile (10.15) pot fi repre-
-+ -+
zentate prin fazorii a
1
i a.2 care se rotese
* 1\iei am uotat an1plitudinea cu Jitera a pt.ntru a nu o cunfunda cu litera A di
1
,
figura In 9.
264
cu viteza unghiuJara constanta w, fata de punctul 0, llnghiul dintl'e veetorii
-+ -+
a
1
a2 ramine neschimbat are valoarea q>z - q>
1

Deoarece suma proiectiilor a doi vectori pe o axa este egala cu proiectia
pe axa a vectorului rezultant inseamna ca oscilatia rezultanta poate fi
-+
reprezentata prin vectorul rezultant a, care s e din suma vectoriaHi:
(10.17)
Din figura 10.9 a vern:
a
2
= ai + + 2a1a2 cos ( 9z - q>t) (.10.18)
-+
evident, vectorul rezultant a se cu viteza unghiulara w ca
-+ -+
Yectorii a
1
i a2
Tot din figura 10.9 ohtinem i relatia:
t g y = a!- sin ({1 1 + a2 sin cp2
a1 <'US + a2 CUS 9 2
en
DO
(10.19)
din care se poate determina unghiul q>, faza initiala a oscilatiei rezul-
tante.
Oscilatia rezultanta va fi data de componenta vect?ruiui a>- pe axa Oy
adica va fi de forma:
y (10.20)
Aadar, micarea rezultanta este o oscilatorie armonica care are
directie ca y1 i y2 w. Amplitudinea a
faza initiala q> ale oscilatiei rezultante se determina in functie de amplitudinile
ide fazele ale oscilatiilor componente, dupa relatiile (10.18) i (10.19).
De ca, potrivit relatiei (10.18) amplitudinea rezultante
depinde de diferenta de faza dq> = q> 2 - <p
1
a oscilatiilor initiale, care se
pun.
a} Daca dq> = 2krr., (k 0, 1, 2, ... ) at unci cos 2k7t = 1
. Amplitudinea oscilatiei rezultante este egalii cu suma amplitudinilor oscila-
tiilor a
1
i a
2
In acest caz se spune cii oscila{iile sint in fazd.
b) Daca dp = (2k + 1)1t, (k = 0, 1, 2, ... ) atunci cos (2k + 1)1t = -1 i
obtinem:
a
2
ai + ...:.__ 2a1a2, a = ! a1 - a2! .
pentru' ca amplitudinea nu poa.te fi decit 0 marime pozitiva.
Amplitudinea oscilafiei rezultante este egala cu valoarea absoluta a dife-
rentei amplitudinilor oscilatiilor componente, a
1
i a
2
ln acest caz se spune ca
oscilafiile slnt in opozitie de faza.
265
c) Daca = (2k + 1) ; (k = 0, 1, 2, ... ) atunci cos (2k + 1)
= 0
a
2

se spune. ca oscilatiile slnt in cvadratura sau ,la sfert".
10.1.5. Oscilajii amortizate. La studiul punctului material sub
unei elastice, am presupus ca nici o alta nu ;mai
neaza asupra lui. In realitate, orice a unui punct material care nu
esle din exterior, se amortizeaza; amplitudinea scade
cu timpul (fig. 10.10).
Cauzele amortizarii sin care frineaza de exemplu
de frecare in locul de suspensie la pendulului sau de
a mediului. In cazul unor mari ale mediului devine
. dica (fig. 10.11).
Teoretic, unui punct (sistem) material ar trebui _sa inceteze
complet numai dupa un interval de timp foarte mare - infinit. In realitate
inceteaza dupa un interval de timp relativ scurt deoarece in
in care amplitudinea ajunge sub o anumita valoare (de
ordinul dimensiunilor moleculare) micarea sistemului material, luat ca tntreg,
devine imposibila.
Energia transmisa unui sistem osc_ilant, in cazui amortizarilor, chel-
tuita treptat sub forma de lucru mecanic necesar invingerii de frecarr.
Pentru a adica pentru a neamortizate
trebuie ca sistemul oscilant sa primeasca mereu energie din afara.
Un sistem material in care amplitudinea esLe neschim-
hata, datorita unei surse energetice care face partt din sistem se
sistem autooscilant. (Un exemplu de astfel de sistem este ceasornicul cu
pendul.)
y
A,
'
Fig. 10.10. Oscilatii amortizate. ValoarPa
amplitudinii scade in timp.
y
Fig. 10.1 t. aperiodiea.
266
1 0.2. PENDULUL GRAVITATIONAL REZONANTA
10.2.1. Pendulul gravitational. Un pendul este un corp idea-
lizat (experimentuf 1 de la pag. 255) redus la un punct material de masa m,
suspendat de un fir inextensibil de masa neglijabila. Da.ca pendulul este de-
plasat din sa de echilibru este las.at liber, el oscileaza intr-un plan
vertical datorita de greutate; In figura 10.12 este reprezentat nn pen-
dul de lungime l, masa m, care formeaza cu verticala un unghi e numit
elongatie unghiulara. care actioneaza asupra lui sint: G = mg, forta
.
de greutate i T tensiunea din fir. Componenta pe firului este
Gn = mg cos e iar componenta tangentiala Gt. mg sin e. Componenta
tangentiala este de restabilire sau de revenire care actioneaza asupra
pendulului spre a-1 readuce in de echilibru. Aadar, forta de resta-
bilire este:
F = Gt = mg sin e. {10.21)
Remarcam ca F nu este proportional a cu elongatia unghiulara e
ci cu sin e. pendulului nu este deci o micare oscilatorie armonica.
In acest caz nu se mai poate vorhi de o perioada proprie de Doua.
oscilatii cu amplitudine diferita au perioade diferite, oscilatiile nu mai sint
Izocrone.
Daca unghiurile e sint mici atunci sin e este foarte apropiat de e expri-
mat in radiani. Analizind tabelul urmator observam ca pentru unghiuri sub
5 putem scrie ca sin e e in radiani. .
Dnghiul e
I
sin e
gradP
t
radiani
I
0,0000 0,0000

oo
-
20 q,0349 0,0349

I 50 0,0873 0,0872
Daca expr1mam unghiul e in radiani
*
avem e = vom obtine inlocuind sine
l
cu e: F = -mge = -mg!!.. = - mg x =
l l
= -kx, unde, semnul minus indica faptul
ca aceasta este totdeauna de sens
opus
a,
I
I
I
I
I
Fig. 10.12. Fortele care actioneaza
asupra unui pendul gravitational.
*Am notat cu x distanta de la pozitia de echilibru, masurata pe eerc astfel: x > 0
tn dreapta pozitiei de echilibru !jii x < 0 in stinga pozitiei de echilibru.
267
pentru unghiuri mici,forta de revenire spre pozitia de echilibru
este aproximativ de tip elastic (forta cvasielastica) i micarea pendulului
gravitational poate fi considerata in acet caz o micare oscilatorie
Cum = k, perioada proprie de oscilatie a penduiului devine:
T = 27t "\ j-;;,_ = 27t v m == 27t "\ /l
V k mg V g
l
(10.22)
Din relatia (10.22) retinem ca perioada pendulului gravitational este
independenta de masa pendulului. Deoarece, pentru unghiuri mici, perioada
pendulului /gravitational este independenta de amplitudine, pendulul este
folosit ca indicator de timp.
Pendulul gravitational ofera o metoda simpla ptmtru determinarea
valorii acceleratiei gravitationale g, masurind cu eroare cit mai mica lungimea l
i perioada proprie T a pendulului.
EXPERIMENT
De un fir lung i suhtire cu lungimea l = 1 m, suspendat Ia un capat,
se atirna o mica sfera de plumb (otel sau bronz) cu uri. diametru de 2-3 em.
Se scoate pendulul astfel format din pozitia de echilibru, deplasindu-1 fata de
verticala cu un unghi 6 care sa nu depaeasca 5o i se lasa apolliber. Sistemul
incepe sa oscileze. Se noteaza un anumit numar n de oscilatii i timpul t co-
respunzator a,cestora. Perioada de oscilatie se determina din relatia T
= tfn. Considerind sistemul hila - fir un pendul gravitational, din expresia
. d . T 2 "' I l bt
4
-rrZl I t d" " d .
perroa ei = 1t V g o ,Inem g = --;;;:, re a,Ie In care putem etermina
acceleratiei gravitationale locale. Rezultatele unui numar mare de
determinari se tree intr-un tabel de forma:
nr.l
n
I
t
I T tfn I

I
g
I
gm
crt. oscilatii (s) (s) (s) (m/s
2
) (m/s
2
)
1-
I
--
I
I I I
Ce observatii puteti face? Coincid rezultatele determinarilor? De ce?
Care sint erorile pe care credeti ca le-ati facut? Cum s-ar putea inlatura sau
mics,ora aceste erori?
10.2.2. OseUatii fortate. Transfer de energie intre doi oseilatori. Rezo-
nanta. Sa presupunem ca un sistem mecanic E, pe care-I vom numi excitator,
care efectueaza oscilatii armonice de perioada T amplitudine constanta,
exercita o actiune asupra unui alt oscilator mecanic R cu perioada proprie
de oscilatie T0, pe care-1 numim rezonator. Experienta arata ca sistemul R
are totdeauna o micare armonica cu perioada T pe care i-o impune oscila-
torul E. Se spune ca rezonatorul efectueaza oscilatii fortate sincronizate cu
cele ale Actiunea mecanica exercitati de asupra re-
zonatorului se. numete cuplaj.
EXPERIMENT .
a) simple (fig. 10.13), unul masiv P
1
s,i altul us,or


fire rigide, cu amortizare mica, sint legale intre ele prin interme-
, diul resort de ma.sa care nu este deformat at unci cind pendu-
lele s1nt .. Pendulul P1, fnnd pus in mis,care, exercita de fiecare data
asupra P2 pr1n resortului, o forta care va,ria,za cu elongatia sa.
Are lo?,In transfer de energie de la pl catre P2. Pendulul
osclleaza aceeas,I frecventa ca P1 s,i daca P
1
este ales mult mai greu ca
P2 forta de .P2, energia transmisa catre P
1
este neglijabila.
b) AceeaI se ma1 poate realiza suprimind resortul R si sus-
. doua pendule de o c.oarda bine intinsa (fig. 10.14). P
1
exercita
corzu In punctul de_ susp?ns1e 0 1 o forta care se transmite punctului de con-
tact 02 al pendulul_ui [)_2 S,I care va oscila cu frecventa (perioada) impusa de p
1

ln acest de oscilatie a lui P
2
este mult mai mica decit in
cazul Illainte. este ma.i slab. Transferul de energie dintre
eel e doua pendule - oscllatori se realizeaza cu pierderi mari.
c) Pe o coarda bine intinsa sint suspendate mai multe pendule rezona-
dar. cu (fig. 10.15) unele avind pulsatia (perioada) pro-
prie Infer10a:a, .altele pendulului excitator P
1
Daca P
1
este pus in
stare de oscdatie, se poate observa ca celelalte pendule vor incepe sa oscileze
Ffg. 10.18. Oscilatii fortate
ale pendulului p
2
, cuplaj
strins.
269
________
p2
Fig. 10.14. Oscilapi fortate
ale pendulului P
2
, cuplaj
slab.
datorita transferului de energie prin
coarda de la pendulul excitator. De re-
marcat un fapt interesa.nt anume ca
amplitudinea oscilatorilor este diferita.
Ea este cu atit ma.i mare cu cit peri-
oada proprie de a rezonatoru-
lui este mai apropiata, ca valoare,
p
1
de perioada excitatorului. Daca unul
dintre pendulele rezonatoare are pulsa-
P2 - (perioada) proprie de foarte
Fig. 10.16. Pendule cu diferite apropiata de cea a excitatorului, atunci
pulsatu. , amplitudinea sa de in con-
date este cea ,mai mare, este maxima. Are loc deci un transfer maxim
( optim) de energie intre cei doi oscilatori.
Transfe.rul energiei de la excitator la sistemul excitat, transfer care se face
pentru oricr perioada a excitatorului, este maxim pentru perioadele ( pulsatiil/0,)
apropiate de perioada proprie a sistemului excitat. Procesul.-selectiv de transfer
de encrgie intre doua sisteme fizice se rezonanfa.
1 0.3. PROPAGAR-EA OSCILATORII
10.3.1. Propagarea uneiperturbatii. a) Un cahlu lung de cauciuc (o coarda,
un resort) bine intins, lovit la unul din capete ne permite sa ohservam trans-
miterea unei mici pina la celalalt capat al cahlului, dupa un anumit
timp din momentul lovirii. . ,
Ne aflam pe marginea unui hazin cu apa a carui netul-
hurata de valuri. Aruncind 0 piatr a in apa, observam valuri ffilCl de forma
unor cercuri concentrice a caror raza foarte repede. Mai tirziu veaem
aceste mici valuri la mari de locul in care am aruncat piatra.
provocata prin caderea pietrei pe suprafata a.pei n-a ramas locali-
zata ci s-a transmis pe apei din hazin. . -
. c) Ne aflam pe un stadion. la o intrecere sportiva: cursa cu oh-
etc. S-a dat startul. Vedem mai intii mica flacara fumul
prod us de pistolul de start i ceva mai tirziu auzim i pocnetul (sunetul) prod us
de cartuul percutat. . . . . . ..
lata in exemplele anterioare, citeva cazuri partiCulare ale unei
generale 'in natura: sistemele materiale nu ,raspund" la exte-
rioare, decit dupa un anumit timp de la producerea lor. deja ca un sistem
material este un ansamhlu de corpuri (eventual cimpuri fizice) intre care se
exerciia Aceste depind in general de rela-
tive dintre componentele sistemului. Mai mult, chiar, interne
scad, uneori foarte repede, cind dintre componente cresc. In acest
fel, de multe ori, sistemului se realizeaza din aproape in aproape
270
fiecare componenta influentind numai
pe cele imediat apropiate. Acesta este
motivul pentru care ,raspunsul" siste-
. mului apa.re intirzia.t de pertur-
externa aplicata.
Fig. 10.17. La n t de bile resorturi, model de mediu elastic.
271
dintre tensiunea din resortul 1-2 cea din resortul 2-3 (aceste ten-
siuni sint de sensuri opuse cind sint aplicate asupra bilei 2).
Da.ca acceptam ca tensiunea din resortu11-2 este eel rnult egala cu forta
externa, rezulta ca asupra bilei 2 va acFona mereu o forta mai midi decit asu-
pra bilei 1. lnseamna ca acceleratia bilei 2 va fi mereu ma,i mica decit cea a
bilei 1 deci, Ia orice moment intermediar, intre aplicarea fortei externe
intinderea ;maxima a resortului 1-2, hila 2 va avea o departare mai mica
fata de pozitia de echilibru decit hila 1. Considerind tensiunea din resortul
1-2 ca o forta externa aplicata bilei 2 consta,tam ca departarea de pozitia
de echilibru a bilei 2 va fi totdeauna mai ma,re decit cea a bilei 3. ln acest fel,
continuind rationamentul, se poate intelege de ce fiecare hila - particula se
departea.za de de echilibru cu o distanta ma.i mica decit precedenta
mai mare decit urmatoarea (fig. 10.18).
Considerind lantul suficient de lung ajungem la concluzia ca trebuie sa
existe 0 bila-particula in acest lant, fie n aceasta, care pina la un anumit mo-
-+
ment de la aplicarea fortei F nu se dPplmH'aza din pozitia de. echilibru.
Aceasta inseamna ca tensiunea din .resortul1i-(n. + 1) este nula deci nici
bilele (n + 1), (n + 2), ... nu se din pozitiile lor in,itiale. Aceasta
situatie are loc la un a.numit moment t. In momentul in1ediat urmator,
particula n intra in incepe sa intinda resortul n-(n + 1). ln acest
-+
fel lantul tinde sa repartizeze uniform, raspunsul la forta externa, F, intre
toate resorturile sale. Dar, dupa cum am constatat, aces tea nu se intind in
. -+
timp putem ajunge la situatia in ca.re forta F poate sa dispara la
un moment dat, sa gasim totui in lant resorturi intinse sau comprimatt.
se transmite, se propaga, astfel din aproape in aproape, de la un
capat la celalalt al lantului chiar i dupa incetarea actiunii externe.
1
Fenomenul de transmitere a unei perturbatii intr-un mediu material
se numete unda. ,
Daca Zn mediul material perturbat apar numa_i forte. elastice spunem ca
unda care ia natere este o unda elastica.
Multimea particulelor-bile din sistem (mediu) care la momentul t nu au
fost inca solicitate, dar care vor intra in micare in momentul imediat urmator
constituie ceea ce se frontul undci.
Fig. 10.18. Lant de bile-resorturi sub actiunea unei forte.
272
10.3.2. Surse de oscilatii. Principiullui lluygens. Sa reluam analiza Ian-
tului de hile-resorturi. Se poate intimpla ca la un moment dat hila 1 sa revina
in pozitia. de dupa un numar oarecare de oscilatii. S-ar parea ca mi-
ca,rea ar trebu1 sa inceteze, sa se stinga, in lantul de resorturi. Dar ceva
In_ momentul in care hila 1 se afla din non in pozitie de echi-
hhru ex1sta o alta hila, chiar mai multe, se afla in situatia identica cu
cea din momentul initial al hilei 1: Totul se ea cum perturhatia
externa ar fi fost aplicata acestei bile nu primei bile din lant. De retinut ca
aceste afirm.atii au sens daca free area este suficient de mica a me-
. .' '
de pr?pagare a undei este slab disipativ (pierderile de energie sint foarte
IDICI). Mal mult, se presupune ca fortele interne care apar la transmiterea
perturhatiei sint. numai forte elastice. (Astfel de medii de propagare se
numesc medii elastice iar undele care apar in astfel de medii sint unde
elastice.}
,Punctul" in care se aplica perturhat'ia externa se mai numete sursa sau
de oscilatie, deoarece de cele mai multe ori perturba,tiile au o forma
oscilanta sint aplicate in regiuni restrinse ale mediului, de;tul de mici fata
de dimensiunile mediului perturbat. '
fac_uta mai sus, in ce propagarea perturbatiei,
poate f1 exprimata astfel:
punctul unde .a ajuns unda la un moment dat poate fi considerat centru de
oscilatie ln locul celui initial.
, ' '
.constituie up, caz particular a unei Iegi de propagare
speCifica mednlor elastrce, denumita principiul lui Huygens.
. 10.3.3. Vectorul de oscila}ie._Ba presupunem ca perturbatia initiala nu
are !oc lungul lant_ului bile-resorturi ci pe o directie oarecare (fig. 10.19}.
Sa cons1deram un anum1t moment al t i o anumita hila n din lant.
In acel moment hila n este deplasata fata de pozitia ei . de ..
Sa bilei nun care are originea in pozitia de echilihru a hilei n
c ...u departarea bilei de pozitia initiala la momentul
t1v, d1rect1a data de dreapta care cele doua pozitii virful in locul unde
se afla hila in momentul considerat. Acest vector se vector de oscilafie.
V sa la un poarta numele de iar elonga tia
se Daca sint cunoscutf vectorii de oscilatie
a1 tuturor hdelor la once moment atunci spunem ea cste unda
elastica respectiviL
18

- - - -- - - - - - - ( n +.1 ) n--- -2
}iig. 10.U). Lant dt> bile-resorturi prin tare st" transm i h, o JWr
turbatie pP. o diJpctie OiH't''Hl'P.
273
Fizica cl. a IX-a
F

Ohservam vectorul de oscilatie u este dependent de timp iar pentru
acelai moment el difera de la o hila la alta aqica depinde de departarea fat<1
de pozitia de echilibru a fiecarei -bile.
Sa analizam un caz real. Vom presupune deci ca avem un (corp) mediu
prin car; se propaga o unda initiata de o anumita perturhatie externii.
oricare altul, mediul material considerat este format din microparticule (atomi,
molecule). Aceste particule se vor comporta asemenea. h!lelor din lantul de
resorturi, intre ele exercitindu-se forte care pot fi_ a.similate cu tensiunile -
fortele elastice, din resort. Sint insa deosebiri mari: a) in primul rind parti-
culele u.pui mediu real formeaza o structura spatiala nu una liniara ca mode-
lui Iant de resorturi-bile; b) in al do ilea rind fortele dintre ele pot sa nu fie
elastice, adica nu sint proportionate cu departa.rea fata de pozitia de echilibru.
Aceste deosehiri, cu toate ca sint importante, nu due la rezultate mult diferite
de cele care se ohtin_ cu modehil lant (liniar) de resorturi-bile.
De precizat ca, in cazul real, :ri.u fiecare particula oscileaza separat; se
tntimpla,in cazul unor unde
1
ca grupuri intregi de particule sa se la fel i
deci sa joace impreuna rolul unei bile-particule din lant.
1 0.4. UNDE TRANSVERSALE. UNDE LONGITUDINALE
VITEZA DE PRQPAGAR,_E.
10.4.1. Tipuri de unde. Sa consideram, fata de un sistem de
triortogonal Oxyz, pozitia de echilibru a unui grup de particule din mediu,
cnre se la fel (fig. 10.20). Grupul de particule care oscileaza la fel ocupa
un anumit volum pe care-I consideram mic in raport cu dimensiunile mediu-
ltii. Fiind foarte Dlic, este putin importanta forma acestui volum de aceea
y
Fig. 10.20. Transmiterea unei perturbatii pentru Ui'!

grup partieul(' identice. Vect.orul u est.(1
dP. oscilatie.
274
il putem considera de forma paralelipipedica. Pozitia fata de sistemul de refe-
.
r1nta Oxyz se fixeaza cu ajutorul vectorului de pozitie r al centrului acestui
mic paralelipiped.
Sub actiunea undei, grupul de particule s.e va deplasa din pozitia initiala
intr-alta Vectorul de oscilatie centrele celor dona paralelipipede
aa cum arata i figura 10.20. Marimea orientarea acestui vector depind de
timp de pozitia de echilihru a grupulu.i de pa.rticule. Putem scrie deci ;

=,= u(r, t). Sa consideram un centru de osuilatie C in care s-a aplicat o pertur-
hatie externa. Dupa un timp ea s-a transmis pina in punctul A. Dreapta CA
se directie de propagare sau raza de unda, deoarece se trans-
mite, se propaga, in mediul considerat dupa unor ,raze" care pleaca
din C. Pe o astfel de directie lucrurile se petrec asemanator cu cele analizate
la modelul de resorturi bile.
Distingem doua cazuri particulare importante:
a) este posihil ca vectorul de oscilatie, variahil in timp sa fie mereu
pentru orice particula perpendicular pe de propagare;
b) vectorul de oscilatie sa a.iba identica cu directia de propagare.
In primul caz unda este trans()ersala, iar in celalalt unda este longitudinala
Din nou trebuie precizat ca Q unda nu apare intr-un mediu real decit daca
i:qtre componentele acestuia se exercita interactiuni. Astfel, undele transver-
sale nu se pot produce decit in medii in care se manifesta interactiuni perpen-
diculare pe directia. de propa,gare, forte de forfecare (de torsiune ). Sa luarn de
exemplu fluidele, acestea. sint caracterizate prin proprietatea de eurgere, adica
particulele constituente nu prin forte perpendiculare pe drep-
tele care: unesc centrele particulelor intre ele, ci numai prin forte de-a Iungul
acestor drepte. o deformare de forfecare nu se poate propaga prin
fluide pentru ca nu exis.ta forte de revenire, elastice, care sa rea,duca par-
ticulele in pozitiile lor initiale. Prin fluide se pot propa.ga numai deformari]e
(comprimarile) de-a lungul razelor de unda, situatie in care vectorii de osci-
latie sint paraleli cu directia de propagare, adica se pot propaga numai unde
longitudina.le.
In ( corpurile) mediile soli de se manifesta forte in toate directiile si deci
in aceste medii undele pot fi a.tit transversale cit Iongitudinaie. '
10.4.2. Lungime de unda. Viteza de propagare. Sa reluam analiza modelu-
lui initial. Presupun6nl ca perturha.tia externa este periodica, cum se in-
timpla in realitate de ori. Astfel, dupa un timp T egal cu o perioada,
hila 1 s-ar putea afla exact in situat.ia dinaintea a.plicarii perturhatiei. Sa no-
tam cu m hila pina IR care a ajuns unda Ia momentul t T. Atunci bilele m si
1 se afla in situatie se vor la fel, adica vectorii lor de oscila.tie
. -+ -+
vor fi egah la oriCe moment ulterior, um_ = u
1
Se spune ca bilele 1 m osci-
Jeaza in faza, sint in concordanta de faza. Punctele, particulele, care osci-
Ieaza la fel intr-un mediu prin care se propaga o unda se numesc puncte de
egala faza. Aceste puncte se dispun pe inehi&e in jurul centrului de
275
a
b f'ig. 10.21. a) Unde sfel'ict":
b) unde plane.
oseilatie, numite suprafete de egala faza sau suprafet.e de unda. Se poate de-
monstra ca razele de unda sint perpendiculare pe suprafetele de egala faza.
Forma suprafetei de unda depinde atit de proprietatile mediului cit de
forma. sursei. 1 n n1ediile. om ogene i izotrope, daca. sursa de oscilatie este
punctiforma san sferica, suprafa.ta de unda
1
deci frontul de unda, sint sfere
concentrice. Undele care se formeaza in acest caz se numesc unde sferice
(fig. 10.21, a).
Cind sursa de oscilatie este o suprafata plana a.tunci unda care se trans-
mite este o unda plana (fig. 10.21, b).
La. distante mari de sursa de perturbatie o unda sferica p-oate fi conside-
rata, intr-o regiune mica a mediului, ca o unda plana, pe regiuni restrinse /
asimilindu-se suprafata sferei de raza mare cu o suprafata plana.
Sa aplicam a cum principiul lui Huygens: daca hila m oscileaza la fel ca
hila 1 putem considera ca unda care se propaga de la hila "!- la hilele (m + 1),
(m + 2) etc. ii are centrul de oscilatie in hila m. Cum toate hilele din l:mt sint
identice. si lantul este suficient de lung rezulta ca prima hila. va oseila
exact la fel ca hila m va fi cea cu numarul 2m .a.m.d. Aadar hile1t: 1m. :,
3m, ... vor fi bile care oscileaza in faza. rationament se po<' le Hpli .. a
oricarei particule-hile k (1 < k < m). Concluzia este ca, ;e o raza llP unda,
punetele care oscileaza in faza sint ega] departate.
Distant a dintre doua puncte veci ne ( de egalii faza se nume.yt"
I nngime de unda se noteaza cu f....
ln general, lungimea de unda nu este aceeai pentru toate ra,zt5le
de unda, pentru orice directie de propagare din mediul respectiv. Mediile
(corpurile) in care lungimea de unda nu depinde de directia de propagare se
numesc medii izotrope. _
Cu ce viteza se deplHseaza o unda, frontul undei, intr-un mediu elastic?
In timp de o perioada T und" parcurge distanta dintre doua puncte de
egala fa.za, situate pe direct ie de propagare, adica distanta A. i deci
putem sr.rie
).
v =-:
f T
(
unde t't se Piteza de faza. viteza de propagare a frontului de unda, a
fazei.
276
a
b
c
FiJ{. 10.2.2. l nda transn>rsal;1 pe un rnbh1 (o), Fig. 10.23. Unda transversalti. pre
Trt'n de unde (b) s,i (c). supune deformari de forfe<:are.
10.4.3. Unde transversale
EXPERIMENT
a) Un cablu de cauciuc (o coarda, un resort elastic) este lovit lateral.
Se observa ca propagarea acestei perturhatii se face prin deformari perpendi-
culare pe directia de transmitere a (fig. 10.22, a). 0 astfel de unda
este un exemplu de unda transversala.
Daca se produce o perturbatie exterioara la intervale egale de timp sau
este produsa o oscilatie armonica, atunci pe cahlu sau pe coarda se vor
transmite p'erturhatii succesive. Acest grup de perturhatii formeaza un
tren de unde (fig. 10.22, b c).
Producerea _undelor transversale intr-un cahlu, o coarda, un resort etc.
este posibila datorita faptului ca orice parte a nlCdiului solid poate antrena
in micarea sa partile invecinate, provocind solicitari de forfecare (fig. 10.23).
In figura sintprezentate trei parti vecine antrenate in propHgarea perturhatiei.
partU b (din mijloc) nu se poate face far a antrenarea partilor a (-forta
-ll' -+ -+ -+
Fba) c (forta Fbc) care se opun prin fortele Fab respectiv Feb Acestelegaturi
asigura cuplajul partilor a, b, c determina a,paritia deformari]or elastice
deci a fortelor elastice de revenire. Evident numai in corpurile .solide pot aparea
deformari ela.stice de acest fel pe cind in fluide nu. Aadar undele transversale
pot aparea numai in mediile (corpurile) solide.
Daca sursa de oscilatie produce oscilatii intr-un plan oarecare, atunci
orice punct de pe directia de propagare oscileaza in planul initial (planul de
oscilatie al sursei). Deplasind de-a lungul corzii ( cablului)
5
in planul de oscilatie
al sursei, o fantal vom constata ca ea nu impiedica transmiterea perturhatiei
(fig. 10.24). Se spune ca undele transversale sint unde polarizate.
b) Un .model de mediu in care se propaga o unda transversala il repre-
zinta bilele suspendate, reprezentate in figura 10.25 ('are pot fi asimilat ('
277
r
t<'ig. 10.24. Unda transversala plan polarizata. F'lg. 10.26. Propagarea unei oscilatii
armonice pe un lant de pendule gravita
tionale.
drept pendule Lantul de pendule cuplate modeleaza un mediu
omogen i izotrop. . .
Daca punem in micare de un pendul din ca,patul de
exemplu pendulul 1, printr-un impuls transmis perpendicular pe lan-
de pendule, datorita cuplajului, energia se transmite de la 1
tn de oscilatori. Pentru mediul forma.t din de exCitarea
pendulului 1 constituie o acest pendul poate f1 cons1derat drept
0
sursa de micarea sursei,se constata ca micarea celor-
lalV oscilatori continua. Fiecare oscilator executa cu frecventa
impusa de frecventa sursei. Evident, procesul de propagare are loc in
timp. Daca masuram timpu1 necesar ca o ajunga.la un pendul
oa.recare din Iant, v(:nn observa ca acesta dep1nde de d1ntre sursa de
oscilatie i considerat. Fiecare pendul intra in de mai
tirziu decit eel precedent. Faza midirii fiecarui pendul dlfera de a celu1 pre-
cedent si de a celui care urmeaza. Pentni ca toti oscilatorii sint identici i
sint de acelai fel, viteza de propagare a este constanHi,
in absenta fortelor disipative (forta de frecare). Cit timp viteza de propagare,
viteza sau viteza de faza ramine constanta, distanta dintre doi oscilatori
consecutivi, care os.cileaza in faza (1 i 9; 2 i 10, figura 10.25) este
Aceasta distanta reprezinta chiar lungimea de unda, fapt ce justifica afirma-
tia ca aceasta marime este caracteristica unei unde cind propagarea are loc
intr-un inediu izotrop i omogen.
Din relatia (10.23) i din descrierea procesului de propagare, rezulta ca
lungimea de ;1nda este determinata de doi factori: unul care depinde de sursa
(perioada sau pulsatia sursei) :1. doile.a (vite.za de !a:a) care de
mediul de propagare, de proprietatlle lu1 elastrce, adrca de ouplaJul dmtre
p:-1rticulele mediului. . ,
Se demonstreaza ca viJeza vt de propagare a une1 unde transversale pe o
eoa,rda depinde de tensiunea Tm la care este solicitata coarda i de masa f1.
a unitatii de lungime a corzii:
V
Tm
7't= -
jJ.
278
neperturbat
t:I
4
t=I
2
T
4
t = T
Fig. 10.2tl. Uudl'l lohgitndinala intr-un rPsort elm;ti<'.
Daca nu sint a.mortiza,rea este foarte rapida,
energia sursei fiind tra.nsferata lantului de oscilatori i disipata prin frecari.
U nda se stinge foarte repede.
10.4.4. Unde longitudinale. Sa un resort de otel cu spirele
in repaus (fig. 10.26.) Resortul 11 putem Iua drept un ir -
lant de spire (oscilatori) cuplate elastic, fiecare spira putind oscila de-a lungul
axei sale in jurul unei pozitii de echilibru. Provocam o perturbatie a resortului,
tragind de o spira in lungul axei resortului i Iasind-o dupa aceea libera. Per-
t urbatia se propaga in resort in lungul axului sau prin punerea in starea de
a fiecarei spire. Unda care a aparut in resort, in acest caz, se numete
long:twlinala. Datorita frecarilor cuaerul i indeosebi da,torita frecarilor
interne din materialul spirei, oscilatiile lor se sting, resortul atingind destu}
de repede star_ea de repaus.
Oaca prima sp.ira va fi pus1:1 in pe o cale oarecal'e i daca aeeasta
este oscilatorie atunci i spirele urmatoare vor descrie o
asemanatoare dupa trecerea perturbatiei initiale. Figura 10.26 Sill'
fH'inde parcurs de o undl'i longitudinala, la diferite momente expri
mate in din perioada oscilatiei armonice a sursei de (spira J):
Se observa ca in timp ce comprimarea avanseaza spre dreapta, fiecare spir<l
care intra in continua sa oscileze in jurul pozitiei de echilibru. De
exemplu spira 1 face o oscilatie completa intre t 0 i t = T, cind apare
o noua comprima.re care se va transmite in lungul resortului. Exista spire
care oscileaza in concordanta de faza cum sint, de exernplu
1
spirele 1 (;
1
2 i 6.
Considerind resortul un medlu omogen i izotrop, propagarea perturbatiei
se VH fH<"e de-a lungul resortului cu viteza v. In timp de o perioada T
279
. fig. lU.2"i. Unda lougitndinala iutr--u11 corp solid
i11 nue spira 1, de exemplu, descrie o completa, parcursa de
pt't'turbatie este v T. a ajuns pina la spira 5 care incepe sa oscileze
in faza cu spira 1. dintre doua spire consecutive (1 5, 2 i 6) care
mwileaza in faza este lungimea de unda i constituie o caracteristica a undei
respective. Unda longitudinala nu este polarizata ca unda transversala. Acest
lucru se poate demonstra pe cale experimentala.
Undele longitudinale se pot forma atit in mediile solide cit ci in cele fluide
(lichide i gaze). Un exemplu de unda longitudinala intr-un solid este transmi-
terea produsa de o lovitura de ciocan la capatul unei bare, in
lungul acesteia. Acest lucru poate fi verificat,daca la celalalt capat al barei
se alatura o hila de bara fixata rigid. Cind va ajunge la ca.patul
barei, hila este proiectata pe barei in sensu} propagarii
(fig. 10.27). '
Ca in cazul undelor transversale, viteza de propagare a undelor longi-
tudinale depinde de caracteristicile mediului de propagare. Se demonstreaza
ca viteza v
1
a unei unde longitudinale este
'l'l = "'\ 1
v i'
unde E reprezinta modulul de elasticitate iar p densitatea mediului
de propagare.
I I
I I
I I
I I
/ \ \
u u
Fig. l 0.28. Pen tru
- exerdtiul t.
PROBLEME REZOLVATE
1. La capatul unei ramuri a unui diapazon (fig . 10.28), se leaga
un fir de lungime l = 2 m $i masa m = 12'g. De fir se suspenda
un corp cu masa m
1
= 960 g. Diapazonul oscileaza. Sa se calcu-
lez.e: a) viteza de propagare a undelor in fir; b) frecventa de osci-
lat i;, a diapazonului, dadi lungimea de trnda este de 40 em.
,. ) Cum se schimba viteza de propagare a undei,daca se dubleaza
masa t'Orpului suspendat?
Rekol()are: a) In fir se propaga unde transversale. Neglijind
efectul masei firului asupra tensiunii din fir a vern:
T
= '\ /960 IQ-
2
kg 9,8 m/s' 2 m
40
mjs.
v .12. J()-:l kg
280
h) punrt dE' pe Cir oscileaza fcrtat cu frecventa impusa de oseilatiile diapazo-
nului. Din A. = vT v1' 1 avem:
v r.n m/s
v.=- = = 10
2
s-1 = 1oa Hz .
A 4Cl I0-
2
m
c j \{asa corpului este acum n1 1 --" 2m
1
;;i viteza de propagure a .tr;;tns
va fi ,.; = \{E. Raportul vitezelor de propagare este:
-
v; y-r Vi;;; v-
- = -= -= 2
Vt _ T m
1

2. de la. calea ferata C1l ciocanul cap<'Hul unei Sunetul transmis
p_rm este auztt dupa _0,20 de un doilea II!uneitor care asculta <n urechea pe
Se cere sa se determme d1stanta dmtre cei doi muncitori d1 !;)ina Pste din
otel tu p ,::: ? 800 kg/rn
3
$i modulul de elasticitate este E = 20 toto \jm2.
Nezo[()are. Daca se cui1oa$te viteza Vl de propagare a perim:batiei pe care o vom consi-
dPt'a Ga se transmite sub forma unei unde lungitudinale atunci distanta ponte fi deter-
minata din relatia d = vlt:
v = VE v 20 101o N/m2
l - = - 5,06 . m/s.
p 7 8 000 kgfm3
d = vzt 5,06 ioa- m/s 20 J0-
2
s t 012 m.
. . 10.4.5. Sa conside:ram, intr-un mediu elastic omogen
o sursa de care transfera continuu energie in uni-
tate. de t1mp. Sur-sa .are, deci, o putere constanta. Daca E este energia emisa
in timpul t de punctelor ce aJcatuiesc sursa atunci relatia.
E
P=-=<I>
t
(10.24)
puterea emisa de sursa sau fluxul de energie errlis, marime masurat)a
watt. Energia emisa de sursa este transfera.tg in intreg Jnediul. Raportul
d.Intre fluxul de P aria S a unei suprafete perpendiculare pe direc-
tia de propagare prin care are loc transferul de Energie
densitatea de flux de energie sau intensitatea I a undei, marirrw
Gare in S.I. se masoara in Wfm
2

Deoarece energia transferata printr-o portiune a unei suprafete de. undit
este suma energiilor tuturor oscilatorilor de pe aceasta suprafata de und<'l
unni oscilator armonic este proportionaJa cu' A 2 (p<HraLt;l
rezulta ca densitatea fluxului de energie este direct proportio-
nala cu patratul amplitudinii oscilatqrilor de pe aceasta de unda
I -- A2
. (10.2f))
importanta!
cea mai a unei unde este aceea de a transfera
,enagte . Transportul de ,,energt.e" are Zoe fiirli transport de substan{a!
281
' F F'
1 0.5. EC UA TIA UN DEl PLANE
propunem sa stabilim care este expresm
; ;(;, t) pentru uh caz concret: unda
plana.
$tim ca acest tip de unda se caracterize':l.za
prin faptul ca suprafetele egala faza
------ _,_--- plane, adica sint suprafete care se inchid la infi-
nit. Avem de-a face, evident,. cu o idealizare. 0
_ -------- . suprafata de egala faza poatefi considerata plana
I
/
._/
I
I<'ig. 10.29. Unda plauit ge-
nerfl ta de mai mul te
de' oscilatie situate in acelal?l
plan.
pe o portiune mica,daca este mult departata de
sursa de oscilatie. Se mai pot .ob:t;ine insa unde
.. plane i altfel, anume folosind un numar mare
de. surse de oscilatie' dispuse pe un plan i care
sint in faza. Undele produse de aceste centre,
separat, se compun rezultatul este o unda
plana (fig. 10.29).
Indiferent de modul de obtinere, undele plane
sint caracterizate de faptul ca amplitudinile osci-
latiilor tuturor punctelor mediului sint aceleai.
Acest fapt este o consecinta a legii conservarii
energiei: energia unui plan de oscilatori este pre-
Iuata de un plan similar numar de particule) prin urmare ener-
gia repartizata unui oscilator va fi aceeai (mediul de. propagare este pre-
supus nedisipativ). Cum energia. de oscilatie este proportional a. cu puterea
a doua a amplitudinii, A
2
, "consecinta a pare evident&.
Sa reluam in discutie modelul lant de resorturi i bile. Acest model este
suficient pentru studiul undei plane intrucit ne putem imagina o multime de
Ianturi avind bilele in plane paralele intre ele i perpendiculare pe resorturi.
toate lanturile sint perturbate .simultan i obtine o unda
plana care se propa.ga prin sistemul lor. Cum fiecare lant se la
ca celelalte este suficient sa studiem numai unul, pentru a ohtine Informatn
despre intreg sistemul.
Vom presupune ca perturbatia externa este armonica, adica elongatia
bilei 1 va fi o functie de forma u
1
= A sin wt. Oscilatiile sint presupuse para-
lele sac. perpendiculare pe lant. Pulsatia perturbatiei se presupune a fi egaHi
cu pulsatiile proprii ale bilelor; se presupune deei existenta unui cuplaj strins,
a unui transfer optim de energie.
- Cum depinde elongatia unei bile oarecare n din lant de timpul de pro-
pagare de la sursa de oscilatie i de distanta fata de sursa?
Bila n va intra in oscilatie mai tirziu decit hila 1 i deci intre cele doua
bile va exista un defazaj q;. Cum fortele Dare actioneaza asupra bilei n sin1
282
forte elastice, oscilatia sa va fi tot armonica i, unda fiind amplitu-
dinea va fi aceea! Deci hilei n va fi de forma:
u = A sin ( c.vt + cp) = A sin w ( t -+-
(10.27)
Defaza.jul dintre cele doua _bile se datoreaza intrarii mai tirziu in oscilatie a
bilei n fata de hila 1, adica timpului -r necesar undei sa parcurga x
de la hila 1 la hila n : -:- = x beci putem scrie acum
Vf
u = A sin c.v(t - -:-).
(10.28)
. Aadar hila n incepe sa oscileze cu o intirziere -r fata de hila 1 (momentul
fii11d acela in care este aplicata perturhatia). Adica, la momentul t,
hila n are pe care o avea hila 1 la momentul (t - -:-), 'deci
mai devreme. lnlocuind pe -r rezulta
u = A sin "' { t - = A sin { "'t - :;)
21t A.
dar cum w = v
1
= - rezulta:
T T
. A . 2 (t x)
u = sm 1t _ T -): . (10.29)
(10.29) reprezinta ecuatie a undei plane sau legea de
care a undei.
0 b s e r vat i e. Daca m este un numar intreg, pastr!nd x constant puntnd
in loe de t-+ t +- mT rezulUi:
u t + m , x = sm 27t ---. -- = A sm 27t -- + m - - =
( T ). A (t + mT x) . ( t x)
T A T 'J.
=A sin f) + 2r.m] A s;n 2r. (#-f)= u{t, x),
adica funet]a are perioada T.
Pastrind t constant avem u(x, t) = A sin 27t
( ) A . ( l X + mA.) . ( t X )
u x + mA., t sm 27t T- = A sm 27t T -): m :::::
A sin -f) 2r.m] sin u{x, t).
'*
Hezulta ca: u. u(t, x) este periodica atlt in timp (eu perioada T) cit spatiu
(cu perioada ln ar,est fel unda trebuie conceputa in dona privinte ca un proces
periodic. Perioada temporala este perioada de oscilape T, ,perioada" spatiala este
lungimea de unda /.. -
283
U undA este un Jenomen periodic in timp spatiu.
Relatia. (10.29) ne perrnite sa exprimam defazajul dintre doi oscilatori
aflati }a x
1
respectiv x
2
de o sursa de oscilatie, pe raza de
unda, Ia acelai moment t. 1ntr-adevar dacii
u
1
' A sin 2n ( - i Uo = A sin 2n ( - i)
reprezinta eel or doi oscilatori, at unci defazajul este:
(
t Xa) 2 ( t X1) 27t ( )
Acp = cpz - cp1 = 2n T - ): -: n T -:- ):" = -:; X1 - X2
21t A
.Acp = ---
A
(10.30)
Daca .Ax diferenta de drum dintre cei doi oscilatori, respectiv dintre
suprafelle de
0
undii cS.rora a paJ1in, este de forma 2k { un numiir par de )
atunci .Acp, defazajul, este 2kn i cei doi oscilatori, suprafetele lor de unda,
sint in faza.
ln cazul in care .Ax= (2k + 1) , ( numar impar de "i-), atunci defa-
zajul Acp = (2k + 1)n i cei doi oscilatori sint in de faza.
E x ere i i u. 6 sursa de unde plane oscileaza dupa ecuatia u. = 3 10-
1
sin ; t.
Daca viteza de propagare a undelor este de 2 mfs: a) sa se ecuatia
b) sa se affe diferenta de faza intre oscilatiile a dona puncte M N aflate la dis-
tanta de 3 m respectiv de 4 m de sursa.
Rezolvare. a) Ecuatia undei plane este
(
t X)
u A sin 27t T - -:;
Comparind legea de oscilatie a sursei cu relapa u A sin ((t}t + cp) ob_servam ca (t} =,
21t I I 1 . .. d da
= _::_ radfs, de unde T = - = 18 s, ceea ce perm1te ca cu area, ung1mn e un :
9 (t}
A = vT = 2 m/s. 18 s = 36 m. Putem scrie acum eeuatia undei plane:
u = 3 1 o-
1
sm 27t - - -
. { t X)
18 36
b ) Pun dele M 9i N oscileaza dupa legile
UM = 3. 10-1 sin 27t 3 1o-1 sin 27t _!:_}, diferenta de
18 36 18 36
faza este deci <P1 = <Pa = = 21t ( /
8
- fs) - 27t ( /
8
- = fs rad.
284
10.6. CLASIFICAREA UNDEL.OR ELASTICE DUPA FRECVENTA
Am retinut din paragrafele anterioare ca undele care se formeaza in
mediile elastice se nurnesc unde elastice. Considerind ca izvorul de perturba-
este un osci1ator armonic, adica un oscilator sinusoidal, atunci i undele
care se transmit in mediile elastice sint sinusoidale. Daca astfel de ttnde pro-
vin de la izvoare de oscilatie, a caror frecventa este cuprinsa in intervalul
16 Hz _._ 20 000 Hz, deci care pot produce de sunet, ele se numesc
unde sonore sau sunete. respectiv undele, a caror este
situata intre 20 k Hz i 100 G Hz se numesc ultrasunete, iar cele cu
sub 16 Hz infrasunete.
In ultimii ani au inceput studii sistematice asupra prodttcerii, propagarii
infrasunetelor datorita constatarii ca -acestea au o mare influ-
asupra organismelor vii. Aceasta influenta se faptului ca rit-
murile specifice organismelor vii se produc cu infrasonore deci
transferul de energie dintre un infrasunet i un organism viu devine im por-
tant (la
0 categorie aparte de unde elastice o constituie undele seismice. La
adincirni de ordinul sutelor de kilometri in interiorul globului pamintesc,
se acurnuleaza,in timp, tensiuni foarte ma;ri datorita carora se produc brusc
rupturi i deplasari care se resimt sub forma unor violente, nu-
mite cutremure. Regiunea din interiorul Pamintului in care se produce
carea se numete focar sau hipocentru, iar locul de la suprafata aflat pe ver-
locului se numete epicentru. Mediul alcatuit din roci cu
elastice insemnate ,face posibila transmiterea sub forma unei
unde, unda seismica. Unda seismica consta din: unda seismica transversala
i unda seismica longitudinala. Frecventa undelor seismice este cuprinsa in
intervaiul 10-25 Hz.
1 0.7. CONDITII DE AUDIBILITATE A OSCILATIIlOR ELASTICE
de sunet se datorete punerii in in anumite a
nervull!i auditiv, prin intermediul diferitelor organe o.le urechii.
Pentru a fi percepute ca sunete, din mediile elastice (apa, aer,
lemn sau care ajung la ureche, trebuie sa indeplineasca anumite
de i de
$tim ca sonore (sunetele) sint cuprinse intte 16
Hz 20 000 Hz. Aceste limite sint diferite de la individ la inJivid, in nwd
deosebit limita superioara (care pentru individ scade cu vir'sta).
In ceea ce intensitatea sunetului ea trehuie sa fie cuprins.:i, de
asemenea, intre anumite limite. Spre slabe exista un prag sub
care sunetele nu mai pot fi percepute, I min= 10-
12
W/m
2
(la v = 1 kHz).
iar spre intensitatile mari exista o limita peste care auditiva st
285

/
:/
\
"'
6
-
8
31,3
1....--
r---r-......
transforma in senzatie de durere,
]
8
= 10
2
W/m
2
(la v = 1 kHz).
ln figura 10.30 s-au trasat, apro-
ximativ, limitele inferioara i su-
perioara de intensitate audibila
pentru diferite frecvente. Se poate
observa ca largimea &uprafetei
intensitatilor audibile variaza cu
ingustindu-se spre frec-
foarte joase i foarte irialte,
atingind valoarea f'Pn rnai mare
/
/ ""-...


I
I
"'-
I
I
500 2000 sooo v(Hz) in jurul v = 1 000 Hz.
In . afara de limi ltle de free-
""
1'- v i t---
-
125
Fig. 10.30. Limitele de audibilitatt. venta i de intensitate se mai
imptHH.-' undelor sonore o limita de durata. Pentru ca o oscilatie elastica.
care se afla intre limitele audibile de freeventa i intensitate, sa poata fi
perceputa ca sunet, ea trebuie sa dureze un timp minim. Pentru un observator
standa,rd (mediu) aceasta durata este de eel putin s. Daca timpul esV
mai mic decit eel limit a, oscilatia elastica este perceputa sub forma d P
pocnet.
1 0.8. REFLEXIA REFRACTIA UNDELOR
10.8.1. Unda reflectata, unda refractata. Sa presupunem ca avem douu
m(3dii in contact adica, pe o anumita suprafata, particulele unuia dintre ele
interactioneaza cu particulele celuilalt. Sa notam cele doua medii cu A i B
i sa presupunexn ca prin mediul A se propaga o unda catre suprafata
separare (a, b) (fig. 10.31). In momentul in care unda ajunge la particulele
de mediul A, situate pe suprafata (a, b), acestea incep sa oscileze. Cum parti-
eulele rnediului B, af]ate pe de contact, sint in interactiune cu cele
286
ale mediului A, rezulta ca oscilatiile se vor transmite ma1 cteparte in mediul
B i odata cu ele i o parte din energia initiala.
Oscilatorii din mediul A, de pe suprafata de separare (a, b), dupa ce au
pus in stare de oscilatie particulele mediului B, vor continua sa oscileze
tnsa cu amplitudini mai mici. oscilatori devin surse pentru o unda care
se va propaga tot prin mediul A, dar .care va fi diferita de cea initiala. (Ener-
gia transportata de aceasta noua unda vafi dintre energia initiala
i energia transferata mediului B.)
Unda care ia in mediul B se numete unda. transmisa san unda
refractatii, iar cea care se formeaza in mediul A, undii reflectatii.
Cum se propaga cele doua unde? Cum se pot determina noile directii de
propagare?
Principiul lui H uygens enuntat, acun1, pentru cazul general ne va ajuta
sa obtinem raspuns la intrebarile puse.
Fie o undii care se propagii printr-un mediu; dacii la un anumit moment t
se inlocuiqte frontul ei de undi1 cu o mulfime de oscilatori, ce constituie fiecate o
sursd pentru cite o undd sfericd ( undii secundard sau elementard) care se pro-
pagii tnainte, atunci frontul undei principale la un moment ulterior t + 11t
este suprafatd tangentd la fronturile undelor elementare (Ia
m.omottul At de ln genr>rnrPa lor).
0 alta formulare a principiului lui Huygens este urmatoarea:
Orice punct depe o supra[atd de undd JlOate [i considerat ca un nou centru
d"..!.erturhatie de la care se propagd inainte unde sferice secundare ( elementare).
Figura 10.32, a i b ilustreaza construirea frontului de unda cu ajutor'ul
principiului lui H uygens: a) pentru unde circulare b) pentru unde Iiniare.
Se poate ilustra principiul lui Huygens prin undele superficiale de Ia
unui lichid, folosind aparatul de produs unde (fig. 10.33 , a). Un
vibrator produce perturbatia stratului superficial de apa din cuva C gene-
unde circulare pe suprafata ape! (fig. 10.33, b). Daca pe apa un
cihndru de tabla cu -multe fante inguste ptauticate de-a lungul generatoarei
F F'
,J
\
--:----------
.
a
b
ig. 10.32. Prindpipl lui Huygens. frouturilor dt!
unda pentru un.de drculare (a) twd" I in iarl-' (b).
287
, Fig. 10.33. a) Cuva de prod us unde la
suprafata lichidelor; b) c) ilustrarea prin-
cipiului Huygens. ,
b
c
/griia
front de undo
( urila dirl fiaura) astfel .indt axa lui sa prin centrul de oscila.Pe, vorn
ubserva ca hontul circular al undei se reface dincolo de eilindru. Dadi inchi-
dem toate fantele cu exceptia uneia, vorn observa circulare care se
propaga inainte din aceasta fanta care se comporta ca un nou centru de
(fig. 10.33, c). . . .
10.8.2. Reflexia refractia undelor superficiale. a) Reflexw. In cuva
aparatului de produs unde se produc unde Ii_niare. un in
calea undelor, se observa fenomenul de reflex1e, undele em1se de 1zvorul de
oscilatie revenind in mediul in care s-au propagat la incidenta cu obsta_colul
I (peret,ele) p .care constituie un mediu cu alte caracteristici decit mediul
(fig. 10.34, a). . . . . . _
De observat ca directia de propagare Sl a undei 111Cidente se schimlw
devenind I R (fig. 10. 34. b). Se perpendicul,ara N I pe peretele .p
b
288
Fig. 10.34. Reflexia tmdt>-
lor: a) fotografie in cu vi1:
b) sdwma geometrica eo res-
punz;'itoarp situatiei din a).
in punctul de I. Unghiul 'fiN = i se unghi de incidenta
. . ./""'-..
Iar unghiUl N I R = r se numete unghi de reflexie.
b) Refractia. La acelai aparat, modificind adincimea unei parti din apa
prin aezarea pe fundul cuvei a unei placi, schimbam caracteristicile mediu-
lui (viteza undelor- in regiunea mai putin ad inca este mai mica). Fotografia
din figura 10.35, a arata cum se schimba undei incidente la. trecerea
in alt mediu. SI, dupa trecerea liniei care separa ce}e doua regiuni,
devine I R (fig. 10.a5, b).
Schimbarea de propa.ga.re a undei la suprafata de separare intre
doua regiuni in care vitezele de propaga,re sint diferite, o numim
Unghiul r se nume.f}te unghi de Se observa, in cazul dat, ca unghiu1
de este mai mic decit unghiul de
10.8.3. Legile reflexiei refrac.tiei. a) Legea reflexiei. Sa consider am o
a frontului de unda plan AA' care avanseaza cu viteza v pe directia
Sf catre suprafata d.,e separare P pe care o atinge la un moment dat t
' (fig. 10.34, b). La un anumit moment frontului de unda este IA
1
ide la
fiecare punct al frontului care va atinge P vor pleca unde elemen
tare care conform principiului lui H uygens se vor propaga in mAdiu.
\
a
s
-4,
I
,P
IT
b
Fig. 10.35. Refractia undclor: a) t'otogr:tfie in tuva; b) schema geometridi corespun.
ziHoare si_tuatiei din a).
289
19 - cl. a IX-a
tn intervaluf de timp At, incepind cu momentul t sfirind cu momentul
(t +- At}, moment la care punctele frontului de unda I A
1
au luat contact cu
peretele, undele elementare produse suecesiv de toate punctele dintre I
B se propaga de la perete ina poi in mediul din care au venit. tan-.
genta fronturilor de unda.ale tuturor acestor unde
formeaza noul front de unda B
1
B care se deplaseaza pe I R. Se _ob-
serva ca triunghiurile dreptunghice I A.
1
B i BB
1
J.sint egale avind I B la'tura
comuna si A
1
B IB
1
= vAt. Rezulta ca 1::A1ll} = 1::BtBI sau
'
A A
i = r. (10.31)
Deci, la reflexie, unghiul de reflexie este egal cu unghiul de
. b) Legea refrac[iei. BB
1
a frontului de unda incident avan-
seaza cu viteza v
1
pe SI de separare P pe care o atinge
in Bla momentul t i in I la mC?mentul (t + At) (fig. 10.35, b).ln. intervalul
At, succes.iv, din toate punctele situate intre B i I, se propaga unde elemen-
tare cu viteza v
2
#: v
1
Tange.nta tuturor fronturilor acesto:r: unde formeaza
frontul undei refractate care la (t At} ocupa pozitia A1J. Din
triunghiurile BB
1
1 i BA11, triunghiuri dreptunghice, putem scrie:
sin
BE! = B
1
1 =- v
1
i sin lfiA
1
= BA
1
=
1
Bl Rl Bl BI
sin 'ff;BJ b " " -:" ( h' I de 1'nc1
Daca facem raportul --- o servam ca: 1 = ung Iu -
.
sin BIA
1
iar = ; (unghiul obtinem legea
i 1J
1
-.- . .,. = - = n.2l.
I' 1}
2
(10.32)
Raportul = n
21
numete indice de refractie al_mediului 2 fata de mediull
v2
ca A vT putem scrie: A
1
= v
1
T, respectiv 7-:z == v2T, lungimile
de unda ale undelor care se propaga in cele douii medii. Relatia (10.32) poate
fi scrisa:
(10.33)
EX ere it i u. Undele produse intr-o cuva cu apa tree dintr-o regiune mai putin
adinca in una mai adinca se refracta. $tiind ca unghiul' de incidenta este de 19
iar eel de refractie de 30 sa se a) raportul vitezelor in cele doua regiuni; b)
Nlportul lungimilor de undli din eele doua regiuni.
290
D
. I .. sin i vt 1 . d d t I d' .
Rezolvare. a) m egea refractiel --:--- = - -.n ocu m eu a e e .. m elnm a vern :
Slll r Vz
sin 19 = V1 = b) Din relatia (10.33) putem scrie =
sin 30 . Vz 3 . i_l
. "'
10.8.4. Refle:xie eu sehimbare de sens
EXPERIMENT
Se produce o transversala, puternica (un Oc) pe .o <;oard!i
sau pe un tub de cauciuc al carui capat este lasat mobil cu ajutorul unei sfori
sau inel (fig. 10.36, a), sau este fix (fig. 10.;36,b). Se observa, d.e-a lungul corzii,
propagarea unei ,creste" de unda spre capatul ei. In cazul a) ea se h1to.arce
cu deviere in aceeai parte adica tot ca o .creasta. In cazul b) unda se intoarce
1
ea o .. depresiune" (adincitura).
In ambele 'cazuri, perturbatia este reflectata la capatul corzii (ca la
1ntilnirea cu un perete - obstacol), dar felul reflexiei depinde de faptul daca
capiHul corzii poate oscila liher transversal, numindu-1 in acest caz capat
liber, sau daca la capat nu poate aparea nici o oscilatie, numindu-1 capat fix.
Aadar ,crea.sta" unei unde transversale se reflecta (se intoarce) la capa-
tul liber ca o ,creasta" de unda, iar .la capatul fix ca o ,depresiune:.
de unda.
sufera la capatul fix un salt de fa.za e.gal cu 1t sau o ,pierdere''
de !: pentru ca dupa reflexie toate puncteJe vor oscila de cea.lalta parte
2
a tubului (corzii), fata de unda incidentiL
Fig. 10.36. Reflexia unei pertur-
batii care se propaga pe o coarda
(desenele sint distantate uniform .in
timp). a) La capiHulliber faza nu
se schimba, dupa b) prin
reflexie la capatul fix se schimba
faza cu 180.
l9
0
291
0 undit se peflecta la cap/itul liber fara schimbare de faza, lar
la capatul fix cu o de faza de 7t sau o ,pierdere"
Concluzii identice se daca analizeaza reflexia unei unde longitu
dinale.
10,9. DIFRACTIA
Ce se intimpHi atunci cind undele care se propaga intr-un mediu oarecare
intilnesc ,obstacole de dimensiuni comparabile cu lungimea de unda?
EXPERIMENT
ln calea unor unde plane produse pe apm, In cuva de pro-
ducere- a undelor, se succesiv obstacole liniare de diferite dimensiuni
(fig. 10.37, a, b, c) sau se las a sa undele prin deschideri (fa.nte) diferite
(fig. 10.37, d, e, f).
primul caz observam ca undele patrund cu atit mai mult in
umbrei" geometrice din spatele obstacolului cu cit dimensiunile obstacolului
devin mai mici. in al doilea caz se observa ca regiunea in care se propaga
unda in zona de ,umbra" este cu atit mai mare cu cit deschiderea este
.mai mica.
Abaterea unei unde de la directia initiala de propagare la trecerea pe lingii
obstacole $i la traversarea fantelor se nume$te difractie.
0 b s e r vat i e. Difractia este un fenomen distinct de eel de refractie. Hefraetia
a pare la trecerea unei unde di.n tr-un mediu in altul cu viteze diferite' de propagare:
difractia apare Ia propagarea 1mdei in acela$i medin fara schimb?rea vitezei de pro-
pagarf.
EXPERIMENT
Sa repetam experimentele de mai sus cu unde a caror lungime de unda
difera mult de dimensiunile fantelor (obstacolelor). Figura 10.38 ilus-
treaza efectul unei fante asupra unor unde eu lungimea de unda mult mai
Inica decit deschiderea sa, respectiv cu lungimea de unda comparabila cu
dimensiunea fantei.
arata ca factorul determinant pentru fenomenele de
este raportul dintre lungimea de unda dimensiunea obstacolului
tant. este deosebit de atunci cind dimensiunile
lelor difractante sint comparabile cu lungirnea de unda.
292
1-1-
a b c
Fig. 10.37. Difractia undelor pe obstacole
fante de diferite latimi.
I
Fig. 10.38. Efecful unui ori-
ficiu asuprn unor nnde en
lungimea. de unda mult mai
mie[t decit orificiul, respeetiv
cu lungimea de unda compa-
rahila cu dimensiunile orifi-
ciului. -
Fenomenul de poate fi explicat pe baza principiului lui Huy-
gens. Se considera frontul de unda -care a atins_ obstacolril ca fiind format
dintr-o munime de centre (surse) noi de de la care pleadi unde ele-
mentare (fig. 10.37). In figura 10.37, f se observa formarea unei unde elemen-
tareindividuale; are loc o pronunvata.
1 0.10. INTERFERENTA.' UNDE STATIONARE
EXPERIMENT
La capetele unei corzi (tub de cauciuc, de resorturi), se produc,
printr-o doua creste de unde, ambele de acee_ai parte sau una
de 0 parte i alta de cea.lalta parte a corzii (fig. 10.39, a, b).
Se observa ca ambele creste de unda se deplaseaza de-a lungul corzii
ne.stingherite atit inainte cit i dupa ce se intilnesc. In locul in care ereste1e
de unda se t_ntilnesc apare o creasta vizihila mai inalta (fig. 10.39, a) sau de-
f.P-rmarea dispare complet (fig. 10.39, b). Experimentul poate fi realizat cu
293
a b
a
10.89. Sl1prapunerea a doua Q) cu areea!jii fa zit; b) cu
faza opusa.
ajutorul de pendule. ln acest caz,in momentul intilnirii
unul din pendu]e deviaza mult mai mult decit celelalte (a) sau abia se
(b).
Ne intilnim aici cu o deosebita, caracteristica propagarii undelor.
Peste unul i acelai de oscilatori pot trece in acelai timp .
diferite, provenite de la doua unde, fara ca undele care se produc pe
(mediul) de oscilatori sa se perturbe- una pe alta. ln locul in care cele doua
und-e se intilnesc ele se suprapun intr:.un mod foarte simplu: amplitudinile
oscilatiilor prod use de cele doua unde se ad una ( algebric ).
Fapttil ca dupa intUnire undele tree mai departe complet neschimbate,
,iar tn timpul int,ilnirii 'amplitudinile lor se a,duna, poarta denumirea de supra-
punere neperturbata sau de principiul neperturhate. a undelor.
0 deosebita o prezinta cazul in care undele care se intililesc
au lungime de unda determina de frecventa (pulsa-
tie), unde denumite
--
Suprapunerea (compunerea) neperturbata in loc, dintr-un medill.
a douii sau mai rnultf! undP de aceea$i lungime de unda sau aceea$i se
. n interferen(ii.
Pentru fenomenul de a doua unde care se propaga pe aceeai
este importanta de drum dintre cele doua oscilatii care se
suprapun in loc. In figura 10.40, a, diferenta de drum .L\x dintre oscila-
tiile produse de cele doua unde este nuh'i deci oscilatiile provocate de antbele
294
l
\.
(
a
Fig. 10.40.' lnterferenta a doua unde eu aceea9i lungime
de undi'i: a) cind. diferenta de drmn este nula 9i b) cind
diferenta de drum este de o jumatate de lungime 'de und8.
unde sint in fiecare punct de intilnire,Jn faza. Cele doua unde se ,intaresc"
una pe alta, oscilatia rezultanta se face cu amplitudine 'maxima. 1n figura
10.40, b diferenta de drum dintre produse de cele dona unde este
= prod use de cele doua unde, intr-un anumit punct, vor
P
rezenta o diferenta de faza .Llm = 2.. = 1t. Cele doua unde se ,slab_ esc''-
, T A 2 '
. reciproc, amplitudinea rezultante este minima. Daca amplitudinile
undelor sint egale, oscilatia rezultanta este nub'i, ce}e do'!la unde se ,sting"
complet una pe alta.
ObserCJa(ie.- Doua uri de care interfera, se intensifica sau se slabesc la-maximum
intr-un anumit Ctnd de drum este zero sau Pentru ampli-
tudini egale ele anuleaza complet daca = "A
2
Daea tinem seama. relatia (10.30) se observa ea Ia interferenta avem:
a) amplificare maxima, cind difertmta de drum = kA = _'2k).
. 2
. t v d
es e un numar par e .
2
2rr v
Din = -- Ll.:r rezulta ca pentru Ll.c = kl.
j,
avern = 2k7t(k = 0, L 2, ... ). Dec1 un maxim de oscihitie corespunde
unei diferente de drum de forma 2k !-_ sau unei d ifef'ente de faza de 2k7t:
2
295
b) atenuare maxima, dnd diferenta de df'um Ax = (2k + 1) este un
. 2
numar impar de In acest caz rezulta pentru (2k+1)7t.
2 . .
Adica atenuarea maxima. a doua unde corespunde unei diferente de drum de
forma (2k + 1) sa-u unei diferente de faza de forma (2k _+ 1)7t.
Zona in care se produce suprapunerea undelor se dmp de interferenta. Sa
consideram un _punct p din zona de interferenta a undelor plane provin de la
doua centre de oscilatii C
1
C
2
, care au pulsatii (fig. 10.lt1).'Vom presu-
pune ca oscilatiile care ajung in pnnrtul P sint oscilatii armon ice ,-;.i au elongatiile
paralele de forma:
2_n (_-t_ - :I )
T A
Y2 = A2 sin 2n -i)
P va descrie o mi9.care rezultata din compunerea celor doua oscilatii dupit
cum se de la compunerea oscila-tiilor paralele de pulsatie aceasta
care este osdlatorie armonica. Amp1itudinea rezuHante este data de relatia:
A
2
= Ai 2A1A2 cos
-
2
7t " t l' d' 'I 1
Dar cum = - ux, avem pen ru amp 1tu mea osc1 a tiel rezu tante:
A
(10. 34)
Rezulti:i. ca amplitudinea oscilatiei In punctul P depinde de amplitudinile oscilatiilor
care se suprapun de diferenta de drum = x
2
- x
1
dintre oscilatii in punctul
de interferenta.
In ipott<za ca propagarea oscilatiilor se face intr-un mediu in care nu exista amor-
tizare, amplitudinea oscilatiei rezultante va depinde numai de diferenta de drurn
D.x dintre cele doua oscilatii.
In situatia in care aceasta 9-iferenta de "este constanta- amplitudinea osci-
latiei rezultante din punctuJ P este constanta.
Interferenta in care toate punctele din dmpul de interferenta oscileaza eu o
tudine constanta in timp se nume!'?te interferentd staJionard.
296
10.41. Doua eentre de
oscilatie de pulsatie
intr-un medili elastic.
Fig. 10.4,2. Pentru fiecare va.loare a
diferentei de drum se cbtin
curbe simetl'ice in raport cu media-
toarea segmentului clc2.
I
I
/
/
/
/
/
I
I I
I I
\ \
\ '..,
'\ ......
' >-
.........
"
"' \
\ \
\ \
1
I
Valoarea amplitudinii csdlatiei fiecarui punct din cimpul de interferenta depinde
de diferenta de drum tn zona de interferenta exista puncte care au dife.
renVi de drum fata de cele doua centre de oscilatii care au
amplitudine.
Curbele care unesc aceste puncte reprezinta un loc geometric cu prgprietatea ca di-
ferenta de drum fata de doua puncte fixe este constanta (hiperbola). Pentru fiecare
valoarea_diferentei de drum se obtin d?ua cmbe simetrice fata de mediatoarea seg-
mentului C
1
C
2
' (fig:. 10.42), de egala amplitudine !iii care se numesc franje de
interferenta.
Dupa cum s-a afirmat mai inainte, exista valori ale diferentei de drum pentru care
oscilatia rezultanta poate avea amplitudine maxima sau minima. Aceste valori, ale
diferentei de drum, se pot obtine din relatia (1.0.34) punind conditiile:
' ')
a) cos ::.::: (x
2
- xi) = 1, pentru amplitudine maxima (A
A
2n
sau - (x
2
- x
1
) = 2/m, conditie din care rezulta:
A .
21t
b) cos -(x2 - x
1
) = -l, pentru amplitudin_e minima
A .
21t
(x2 - x11 = (2k + 1)1t, de unde se obtine:
A
A
x2 x1 = (2k + 1) -.
. 2
A!iiadar toate punctele din cimpul de interferenta pen.tru care drum este
un numar par de , oscileaza cu amplitudine maxima A A
1
+ A2, iar cele pentru
' -
care diferenta'de drum este un ntimar impar oscileaza cu amplitudinea minima
' 2 '
297
Pig. 10.43. Unde staFonare pt> 110
fir in tins.
Ffg. 10.44. Dispozitiv pentru producerea
undelor stationare pe fir.
A = A
1
- A
2
Curbele care unesc punctele de maxima minima amplitudine se
numesc franje de maxima minima interferenta. Evident pentru cazul particular
A
1
. = A
2
= a obtinem A = 2a pentru amplitudine maxima A = 0 pentru ampli-
tudine
10.10.2. Unde stationare. Sa perturbam o coarda sa,u un resort elastic
lung, provocind unor transversale cu diferite. Sa lasam
undele sa se reflecte la capatul fix sau.Jiber .. Se co:nstata cain
se pro due stari de caracteristice care .. nu se ,deplaseaza" in timp ci
ramin pe. loc, Fenomenul se produce datorita suprapunerii undei
incidente, de sursa perturbatoare i undei reflectate, la s:apatul fix
sau la eel Iiber.
Acest caz deosebit de interferenta se unda Unda
ap.are cind douli unde de lungimi de undli egale, cart se in
scnsuri opuse, se suprapun.
Unda prezinta la distante egalti cu } locuri in ca,re
este stinsa complet, noduri de intre ele locuri in ca,re punctele
oscileaza cu amplitudine maxima, .ventre de
Daca in care pun in undele sta-t;ionare partea sursei
de se considera capat fix atunci figura 10.43 reda citeva cazuri de
formare a undelor un fir intins, cind celalalt capat este tot fix.
Figura 10.44 prezinta a,paratul cu care pot fi produse i puse in
astfel de unde ,
Pentru a .expliea aparitia nodurilor :;;i dt> oseilape sa consideram tm ptmct -
1
P de pe firul intins (fig. 10.45), solicitat simultan de unda incidenta de
unda refledaH\. Diferenta de drum, dintre aceste doua nnde, este
."C + -- - l- X = X+ --,
i.) (' )
2
. A
2 i
298
X
Fig. 10.45. Punctul P de pe fir este antre-
nat In aUt de unda incidenta cit
de cea reflectata.
unde .reprezinta difererita de drum (pierderea) introdusa reflexia pe
. 2 .
fix al firului ( reflexie cu pierdere de ln ipoteza ea firul este un mediu
pativ, amplitudinea oscilatiilor ra.mine constanta tn timp, rezultii dt amplitudinea
rezultanta este
dar cum A
1
= A
2
= a (unda reflectata are amplitudine cu cea incidenta)
21t
=- Ax obtinem:
A
A V 2a' + 2a' cos
2
A" ( 2x + +) ,
Considerind cunoscuta relatia 1 + cos = 2 cos
2
!_ se obtine:
2
deci
A 2a cos 2:.(2x + !_).
A 2
(10.35)
. Din relatia (10.35) observam ca amplitudinea oscilatiei rezultante_ este indenendenta
de timp dar variaza periodic cu pozitia punctului pefir (cu distanta x fata de capatul
. A r 2kA . v
B al firului din figura 10.45). Toate punctele pentru care 2x + - = - osclleaza
. 2 2
cu amplitudine maxima. Aceste puncte sint tocmai punctele numite ventre se
afHt fata de punctul de reflexie Ia distantele.
. . )..
xv = (2k - 1) --+ k 1 iritreg.
4
A "A
Punctele pentru eare 2x + - = (2k + 1) au amplitudinea zero (puncte In
2 2
repaus), stnt punc'tele numite nodJiri sint situate fatl1 de punctul reflexie Ia
distantele
A
Xn =:= 2k --,.
4
299
k k 0 tntreg.
2
Pozitia nodurilor ventrelor, pe fir, nu se schimba: punctele care osci-
lea.za cu amplitudine maxima, respectiv minima (zero), ramin tot timpul
de. aici i numele de unde stationare. -
Pentrri cazul firului fixat la cele doua capete, reflexia se face cu schimbare
de semn pentru elongatie (pierdere de In fir se formeaza unde statio-
nare daca este indeplinita conditia l = n , adica lungimea firului este
2
. A
egala cu un npmar intreg de -.
2
1 0.1t! COARDE $1 TUB URI SONORE
. .
10.11.1. Proprietatile caracteristice ale unui sunet. ln paragrafullO. 6 au fost denu.
mite sunete undele elastice a di.rorfrecventa estecuprinsa intre 16 Hz-20 kHz.
Un sunet perceput de ureche are- anumite proprietati care pot fi explicate prin mari-
mile fizice cara,cteristice sunetului prin particularitatile organului auditiv. Se dis-
'ting trei proprietati fizice: inaltimea, intensitatea timbrul.
a) lnJilfimea. Senzatia fiziologica de sunet ascutit (inalt) de sunet grav (jos) este
d.eterminata numai de frecventa undei sonore.
b) Intensitatea auditi9a. Senzatia fiziologica de intensitate a sunetului se masoarft
_prin intensitatea auditiva (taria sunetului). Auzul nuda pentru douasunete diferite sen-
zatii in raport de tarie ca raportuf intensitatilor lor sonore. Dadi se eonsiderit
ca intensitate de referinta I O pragul :minim ae audibilitate I 0 = 1 o-l2 '\V /m
2
(I a 1 ':kHz l,
atunci se (L} nivelul de sonora al unui sunet intensitate I prin
relatia:
L = lg I.
Io
(10.36)
de intensitate S<Jnora se masoara in belli (B) in decibelli (dB).
c) Timbrul. Un sunet emis de o Sl!rsa sonora (coarda, tub etc.) are un caracter com-
plex. Alaturi de sunetele principaie
1
numite sunete fundamentale, o sui'Sa sonora emit<'
simultan citeva din a:r:,mpnid sunetului fundamental. De exemplu, frecventa funda-
mentala pentru nota la sau armonica Ja este de 440 Hz; orice multiplu intreg al acestei
frec9ente este o armonica superioara.
Simetul fun,damental armonicile care-1 lnsotesc sint denumite componentele
sunetului.
unui sunet care se exprima prin numarul componentelor. care inso-
. tesc sunetul fundamental nivelul lor de. intensitate sonora se timbrul acelui
sunet.
10.11.2. Surse Corpurile care pot oscila cu frecvente lntre 16Hz- 20kHz
care pot genera unde so1w.re se numesc surse son ore. Printre ca tegoriile de surse son ore
importonte distingem: a) eoardele sonore 9i b) tuburile sonore.
300
_[IC0_jL
Fig. 10.46. AnGie cu douu lame.
a) Coarde sonore. Coarda sonora este sursa sonora pentru toate instrumentele dr
corzi. 0 coarda sonora poate fi pusa in oscilatie !n mod diferit, aUt cit 1;\i trans.
vt>rsal. Frecventele componentelor emise de o eoarda sonora pot fi determinate eu ajuto-
rul relatiei:
'llpr = n _!_ \ jr' n = 1, 2, 3, ...
2l \1 -
(10.37).
unde reprezintrt proprii ale coardei sonore, care depind de lungimea z a
corzii, tensiunea T din coarda de !l masa unitatii de lungime a corzii.
b) Tub uri sonore. Tuburile sonore constituie o parte principala- a instrumentelor
..dt> suflat, avind rolul de rezonator. Sursa sonora propriu-zisa o. constituie ancia
tiucul), reprezentata in figura 10.46, prin intermediul direia se produc oscilatii ale aerului
care formeaza _:uide stationare in tubul sonor. Ventrul de oscilatie se formeaza intot-
deauna la ancie. In figurile 10.47, a b este reprezentatmodul in care se formeaza com-
,ponentele sunetului in tuburile sonore inchise sau deschise.
Se observa ca pentru tuburile deschist:> lungimea l a tubului este un numar
in treg de
2
rezul (;1
A.
l = n-. (n = 1, 2, 3, ... ) $i din i,n
2
v 1'
"n = __.. = __., n
An 2l
(10.38)
relape prin care pot Ji ohtiniltt> r-omponentele sunetuJui errtis de un tub sonor deschis.
'./
,...."'<
f\
" / I
,><,
I
\'></
I '
a
I
\
I
I
b
\ I
'/
,.x,
I \
Pig. hJ.4\1, stationa:rP: u) in tubul'i desddst.
/J J in t.ub11r'i indlisP.
301
Din conditia l =:. (2n - J) A , pentru tuburile tnchise, se obtine pentru componen.
4 '
tele sunetului relatia:
v v
"n = - = - (2n - 1}.
An 41
(10.39)
PROBLEME REZOLVAT"E
1. Un tub deschis cu lungimea l = 0,5 m emite oscilatii cu lungimea de unda A = 1 m.
Sa se calculeze: a') ce armonica produce tubul ce frecventa are sunetul produs?
b) Se astupa tubul, se cere lungimea de unda a aceleialiii armonici a sunetului emis.
Viteza sunetului in aer, v 340 mjs.
Rezolvare. a) ln acest caz (10.38) ne da l n A sau n =E.= 1. Rezulta ca
. 2 A
este emisa prima armonica (sunetul fundamental) cu frecventa
..-..;:
v 340 mfs .
\1=-= . =
A 1m
=- 340 Hz.
'b) Astupind tubul, ohtinem din relatia (10.39), l
At
(2n - 1) - sau daca pun em
4
l
At . l
n = 1, = - s1 At = 4
4 '
2 m. Rezulta " = .!!_ =
340
m/s = 170 Hz: ln acest caz.
At 2m
sunet.!!Ldevine mai grav.
2. 0 coarda de violoncel are o lungime l = 1 m. Masa corzii este de 50 g. Lli ce tensiune
este supusa coarda daca ea trebuie sa vibreze Ia frecventa fund,amentala de 66. Hz?
Rezolvare. tn caznl sunetului fundamental trebuie indeplinita conditia l = A
2
deci A = 2 m pentru ca
v v:
\1=-=--=--
A A
unde ll = !!.!: rezulta pentru valoarea tensiunii din coa_rda:
l
T == ll v2A
2
= 50 to-3 kg/m 66
2
Hz
2
4. m
2
= S71,2N.
1NTREBARI. EXERCIT/1. PROBLEM
. kA 'd 1 . . X '1 t
1. Se da relatia amax = ..- , . un e amax este acce erat1a a unm osc1 a or armo
m
nic, k constanta elastica, A amplitudinea m masa oscilatorului. aceastll
relatie are dimensiunile unei acceleratii.
302
2. Ooua resortur1 elastice de constante k
11
k
2
stnt legate o daUi.tn serie, o tn paralel;
ce conditie trebuie sa indeplineasca k
1
, k
2
in cit perioadele de oscilatie in ce1e douit
cazuri s& fie egale?
3. Un punct material oscileaza armonic dup& o lege sinusoidala. Se masoara elongaJiilt:
xt Xa lamomente diferite 9i xJ. =7 6 em, x
2
= 4 em iar vitfzele corespun-
zatoare stnt Vt'= 3 cr;njs, v2 = 5 cmfs. Sa se det-ermine: a) amplitudinea perioada
arnionice; b) acceleratia maxima .
. R: a) A "\ / = 6,87 em; T 21t' '\ / = 7,025 s;
v VJ - v2 v Vt - V2
b} ama:r = 4,40 cmfs"'.
4, Un bloc cu masa m = 3,62 kg este suspendat de un resort cu cohstanta elasticcl
k = 520 Njm. Un glonte cu masa m' = 4,5 g este tras de jos tn sus cu o vitezi1 v =
= 150 m/s se tn bloc.
Aproximtnd sistemului bloc-glonte ca o oscilatorie armonici'i, sll
se afle amplitu4inea ..
= 1,55 em.
Ei. Un corp de masa m cade de hi tnaltimea h, pe un platan de masi1 neglijabila atirnat de
un resort cu constanta elastica k. ca dupa ciocnire ccrl'ul ramine pe platan,
sa se calculeze efectuata de sisterriul platan-corp.
mgy 2hk
R: A = - 1 + -=--
k mg
6. De un dinamometru cu diviziuni intre Fm = 142 N cu lungimea scalei l = 10 em
este suspendat un corp care, datorita unei cauze externe, tncepe sa oscileze vertical cu o
frecventa v = 2 oscilatii pe secunda. Ce masa are corpul?
' R: k Fm/l, m = k/4 1t
2
v
2
= 8,6 kg.
, 7. Un pendu,l matematic (gravitational) se fixeaza de un cadru pe un carucior.
Sa se gaseasca perioada dnd caruciorul se a) oriz?ntal cu a.ccelerapa
a; b) vertical in sus cu acceleratJ.a a; c) vertical in jos cu acceleratia a < g. Se
!jtie lungimea pendulului l amplitudinea 11nghiulara initiala o:
0
5.
R:a)21t'\/
1
. ; b)21t"\/ l; c)21t'\/ l.
V V a
2
+ g
2
V a + g V g - a
8. Pendulul fixat pP diruciorul de la problema 7 este obligat sa se eu viteza eon-
stanta v pe un cere. de raza R In plan orizontal. Se cere perioada pendulului.
R: T = 27t'V-vg'l+
. R2
9. Dona. pendule gravitationale oscileaza in loc cu frecventele v1 ::::: 28 Hz
v
2
"""'" 7 Hz. Ca_re este raportul Iungimilor lor?
!L

= 16.
ll \12
10. Cum sat putea dovedi experimental ea pr-opagarea unel perturbatii intr-un mediu
inseamna propagarea transrniterea de energie't
303
11. Prin intermediul undel0r se transmite Pal impult; se transmite unne:-
Undele de torsiune {forfecare) slnt transversale sau longitvd!nale?
13. Cum pot fi create unde plane? Dar unde sferice?
14. Daca medh1 este omogen izotrop, iar sursa de oscilatie este punctiforma unda care
ia este sferica. Ce fel de unda se va produce, daca mediul este izotrop dar nu
este omogen? Dar daca este omogen dar nu izotrop?
(
15. Undele transversale dintr-o coarda pot fi polarizate. Dar undele-son ore sin t polarizate?
16. Daca doua unde- interfera, perturba una din ele propagarea celeilalte?
17. Cind interfera undele, exista o pierdere de energie?
18. Care slnt limitele lungimilor de unda pentru undele sonore in aer? Dar in otel? Se
Vmin = 16 Hz
"max 20 kHz
Vaer = ffi/S
Votel = 5 000 mjs.
R: 21,25 m; 17. 10-
3
m; 312,5 m: 250 10-3 m.
19. 0 unda sonora are frecventa de Hz. Care este l_ungimea de unda a acestui sunet
in aer (vaer = mjs)? Dar in apa (vapa = 1 mjs)?
R: 0,77 m; 3,27 m.
20. Un difuzor are un diametru de 15em. Lace frecventa, lungimea de unda a sunetului
emis de el, in aer, va fi egala cu diametrul sau? '
R: 22,66 _10
2
Hz.
21. 0 oscilator.ie se propaga sub forma de "unde intr-un mediu elastic strabatlnd
in 5 s o dist;:1nta de 1 700 m. Cunoscind lungimea de unda :A = 3.' m, sa se calculeze
viteza de propagare a undelor, perioada frecventa acestora. -
R: 340 m/s; 0,01 s; 100Hz.
22. Sa se calculeze lungimea de unda a oscilatiilor cu frerventa de 1,32 kHz c<i
acestea se propaga cu viteza de 330 mjs.
R: 0,25 m.
23. Sa se calculeze viteza maxirpa a particulelor mediului prin care se propaga o und;1
cu frecventa v = 0,5 kHz cu amplitudinea.A = 0,25 1 o-2 m. Se ca J.. = o, 7 m.
Se cere viteza de propagare a undelur in mediul considerat.
R: vm= 27tvA = 0,785 mjs; Vf = J...v = 350 mjs.
24. Care este viteza de propagare a undelor transversale intr-un fir de cupru cu
relativa p = 8,9 sectiunea S = 1 mm
2
1ntins de o F 100 N?
R: 'l!t = VFfpS = 106 ms.
304
25. Un fragment de metal este analiza! milsurihd Yilew snnetului lntr-o bar::i racuta din
aoest Hletal. Bara are masa de ;Jo kg volumul de 2 10--a rna. Viteza sunetului In
(:l:::;te <fe 4 QQO mjs. Sa calculeze modulul dt> eJostic1tate.
26.- 0 sursa produce oseilatii en de 50 Hz carr se propaga dona medii direrit(.
Cunosclnd vitezele de propagare v1 5 ono m/s :;;i u
2
= 14!'JO rn/s in celr. doua medii
sa se ca lculeze J ungimile de unda eores p tlll7.<Hoa ''".
U: J..1,2 = 100m; 29m.
"
27. Fie u
1
3 sin 200 "' (mm) u, 3 sin { 2uu r.l .,_ ( mm) ecuatiile care descr iu
os_eilatiile a doua surse S1 situate la 6 em una de alta. Sursele p1od.uc
tTansversale cu Plongatjile paralele 1;3i 1ar't' se propaga eu viteza de 80 cm;s pe supra-
unui lichid. Sa se determine diferenta de faza intre care sosesc tn acela$i
moment intr- un punct situat la distanta dl de sl la distanta da de s2.
d2- dl_
R: 200" -----.
v :l 28 F . 1 f'' 21t ( . . 21t (
1e osc1 a yule u
1
= 3 sm - t mm) u2 = 4 sm - t mm) care produc unde cores-
T T
punzatoare. Sa se calculeze ramplitudinea undei rezultate prin interferenta eel or doua
unde intr-un punct M, ca diferenta de drum este d = 0,50 em, viteza de pro-
pagare v 0,5 cmjs perioada 4 s.
R: .:lq> = 21t dfi., A =VAT+ 2A
1
A
2
cos 5 em.
29. Prin suprapunerea a doua unde produse de doua surse care oscileaza cu ampli-
tudine A1 = 5 cm,aceea9i frecventa'v = 1kHz car,e sosesc defazate cu .:l.:p = 2:..
:intr-un punct, rezulta o oscilatie cu amplitudinea. A. ca undele se propaga in
. 3
mediul respectiv cu viteza v = 2 000 m/s, se cere sa se scrie ecuatia oscilatiei rezultante
diferenta de drum in punctul considerat.
R: A= 2A
1
cos Ll.:p, u = 8,65 l0-
2
sin 21t .x); .r
2
- x
1
=
2 1 o-a 2 21r 6
30. Dona surse emit plane descrise de ecuatiile u
1
= 3 sin 2" t (em) u, =
4
= 2 siu 2:< t iem ). l\ii 8<' "" lculeze: a) "mplilu<Jinoa nndei ewlta nte din I r. un punol i"
4
rare diferenta 1ntre drumul parcurs de cele dotia unde este de 5 1_0;3 m. VitezP1e dt=>
propagare ale telor doua unde sint egale au valoarea v =' l0-1 b) Ce V<'l
ar trebui sa <dha diferentele de. parcurse de eele doua nndf'pltl<lla punctul c vnc
siderat, pentru ca amplitudinea sa fie maxima? Se considera undele plane.
- Fizica cl. a IX-a
305
R: 4,9 t0-
2
m: 2k
2
31. 0 surs& 0 aflata tntr-un mediu elastic produce oscilayii de forma u = 0,25 sin
100 1rt Lungimea de ;,unde a undelor j>lane longitudinale produse este
= 1om. a) Dupa cit timp va incepe sa oscileze un punct M situat la distanta x = 8 m
1a de sursa? b) Sa se afle defazajul In tre sursa punctul M. c) La ce dis tan \3 pe
dreapta Oil.f se afla doua punete ale caror oscilatii sint defazate intre ele cu ?
R: t = xT . = 16 10-a s: = .!- 360=288; 0,83:1 rn.
.
32. Cum putem localiza experimental pozitiile nodurilor ventrelor intr-o coarda? Dar
intr-o coloana de aer?
33. 0 coarda cu lungimea l = 15 m fixata la un capat la celalalt capat impulsuri
ritmice transversale de mica amplitudine cu frecventa v 2 Hz. Viteza de propagare
a oscilatiilor in coarda este v = 20 . mjs. Se negli,ieaza toate amortizarile. Se cer:
a) lungimea de unda; b) numarul de fuse ce se formeaza in coarda.
. '
R: A.
V 2[
= tom; N = - =--= 3.
v "A
PROBLEME RECAPITULATIVE*
l. Un punct materialse pe un cere de raza R = 2,00 m. Care stnt distantele par.
curse vectorii deplasare dupa: a,) o de cere; b) un sfert de cere; c) o juma tate
de cere; d) trei sferturi de cere; e) un cere intreg?
1tR
R: a)- = :!,10 m; R = 2,00 m;
3
b) 1rR = 3,14 m; n V2 = 2,82 m;
2
6,28 m; 2R = 4,00 m;
31tR
d) 9,42 rn; R V2 = 2,82 m;
2
e) 27tH = 12,56 m; zero.
2. Un automobil parcurge rectiliniu pe strada o distanta d
1
10m, face l:n viraj cu raza
R 10 m intra intr-o strada perpendiqilara pe care merge d
2
= fo m. Sa i se
deseneze traiectoria. Care sint: distanta -parcursa l?i modulul vectornlui deplasare?
-*
R: d 36 m; I I = 28 m.
3. Un biciclist se misca rectiliniu uniform pe o bidcleta. Cum va arata traiectoria unui
punct de pe (obada) rotii !ntr-un sistem de coordonate Iegat de: a) roata;
b) rama bicicletei; c) Pam!n t?
R: a) punct; b) cere; c) bucle, aseman:Hoa1'e unor semicereuri (cidoida).
4. Cum se schimba graficul coordonatei x $i al vitezei v in functiede t, d;:ea schimbam
sensul pozitiv ales pe axa Ox a
R: tree in simetricele lor rata 9-e axa Ot.
5. Sa se calculeze vitezele $i accelerat.iile (mementane) m.obile1or, daei'i legile mi$carilor
sint: a) x = 3 - 2t; b) x = 3t
2
+ I 0; c) x = 2t3
R: a) v "'": - 2 ; tJ = o ;
b) v = of : a = I) :
--------- ""
* Aceste probleme nu sint. obligatcrii.
c) v = ot;;, a = 12 t.
2ll*
307
. 1 t}. cuapa frect.ilinli) ur1td mobil Pst: a}.x = 2 + 1,51 + t2; b) x = _ At2 -+
2
+- Bt + C, unde .4, .B, C sint ronstante. Sa se scrie 1egea vitezei a acceleratiei.
a) v = 1,5 + 2t; a= 2;
b) v = At + B, a = A.
7. 0 parcurge distanta dintre doua portHri in sensul curgerii riului in t
1
= 1,00 h
9i impotriva curentului in t2 = 2,00 h. In cit timp va parcurge aceasta distanta lm
co lac. de sal vare scapa t in a pa?
8. u'ii dilator aflat intr-un tren. de lungime 1
1
= 900 m, care se mi9ca cu viteza v
1
,_-=
54. kmjh, vede un timp t1 = 60 s un tren vecin de lungime 1
2
'= 600 m, caro se
mi9ca para lei cu primul tren in sens. Care este viteza trenului al do ilea?
Daca trenurile se vor mi9ca acum. in sensuri opuse, cit timp va vedea fiecare calator
trenul ceHUalt? Care sistem de coordonate este mai potrivit?
R: SC de primul dilator (tren),
v
2
= v
1
l
2
/t1 = 25 rrij':!t = 90 kmjh sau 5 . . mfs = 18 kmjh;
12
15 s sau 30 s;
vl + v2
9. Doui1 avioane zhoara unul spre celalalt cu viteza v 5?6 kmjh fiecare. Care
a fost (initial) distanta dintre ele, daca un semnal sonor (care se propaga rectilini11
uniform cu viteza c = 34.0 mjs), emis .de un nvion :;;i. reflectat de celalalt, sr intoarcp
ina poi dupa un timp T 68 s?
R: d (c + v)
2
Tj2c -=--' 25 km.
10. Un autoturism se cu viteza v1 = 22 mjs in spalclt unui autocamion care are
viteza v
2
= 15 mjs. Cind distanta dintre autoturism autocamion devine d
1
= 20 m,
conducatorul autoturismului se angajeaza in autocamionului, dar ohserva
in timp un autobuz venind din sensu! opus cu viteza v
3
= 18 mjs. Cedis-
tanta minima d3 trebuie asigurata intre autobuz .autoturism pentru a efectua in
siguranta manevra de astfel ca, dupa autoturismul sa fie la dis.
tanta d2 = 50 m in fata autoeamionului?
Care sistem de coordonate este mai potrivit?
Sc I .. . . d (d ) vt + Va
R: eg<tt de camwn, 3 =
1
+ d
2
,= 400 m.
vl- v2
11. Un tren se cu viteza v 36 kmjh spre rasarit. Un calator de pe platforma vago-
nului simte vlntul suflind dinspre nord. Cind viteza trenului se dnbleaza, cahltorul
simte vintul suflind dinspre nord-est. Care este viteza :;;i direqia reala a vintului (fata
de Pamint)?
12.
R: v0 = v V2 14,1 m/s dinspre N- V.
intr-un atelier reparatji dintr-o gara loviturile unui ciocan se suceed la un inter-
val de timp T = 1,00 s. Ce interval de repetitie a loviturilor va inregistra un calator
dintr-un tren care se departeaza, respectiv se apropie de gara eu viteza v = ?2
Sunetul se propaga rectiliniu uniform cu viteza c ,= 340 mjs.
R: T' Tcj(c l= v)
J ,06 s, r'espediv 0,95 s.
308
,....
13. lJn corp porne:;;te uniform accelerat fara viteza initiala parcurge astfel un drum
d
1
= 6,0 m, dupa care merge uniform 1ncetinit parcurge astfel un drum d
2
= 4.,0 m
pini'i I a oprire. timpul total T = 1 o,o s al si'i se ralculeze acceleratiile
in acele doua mi:;;cari.
14. De un tren de masa M = 100 t, care merge rectiliniu uniform, se desprinde la un
moment dat ultimul vagon de masa m 10 t. Acesta parcurge o distanta d = 9,0 km
pina se La ce distanta de vagon se va gasi in acest moment trenul, daca
forta de tractiune a locomotivei R J;:ilmas a(:eea9i? Toa te fortelp de frecare sint pro-
porJionale cu grr.11tatea.
M
R: s.,..,. d---.= 10,0 km.
M-m
15. Peste un scr:ipete ideal este trecut un fir cu doua corpuride mase m
1
, m
2
la eapete.
Care este raportul maselor m2/m1 daea dupa un anumit timp corpul cu masa m
2
a
cohorlt cu n =s-a parte din distanta pe rare el ar parcurge-o in caderea liber<1
In interval de timp?
(n + 1)/(n -- 1) 1,5.
16. Un corp este aruncat vertical in sus cu o viteza initiala v
0
10 mjs. Care este vite-
za v
1
a corpului la timpul t1 , atunci dnd corpul se afla la o inaltime egala cu o frac-
tiune k = 0,19 din inaltimea maxima la care el poate ajunge? Sa se reprezinte pe
diagrama viteza coordonata corpului in functie de timp.
R: V
1
= v0 Vt=k -""" 9,0 injs:
g
1,02 s 19,4 s.
17. Sa se irnparta inaltimea h = 100 m de Ia care cade liber un corp in n
vale de lungimi si(i = 1, 2, 1, ... 10), parcurse in acela!?i tirnp fiecare.
10 inter-
18.
2i- 1
R: si "'= --- h(= 1, 3, 5, 7, ... , 19m).
n2
Doua corpuri sint aruncate vertical in sus, cu aceea9i viteza initiala v
0
= 4,9 mjs, Ia
un interval T unul dupa altul. Sa se determine T astfel ca cele doua corpuri sa se
intilneasca lao inaltime egala cu o fractiune k = 0,36 din inaltimea maxima la care
ele pot ajunge.
2vo v--
R: T - 1 - k = 0,8 s.
'g
19. Delao 1naltime h = 4,9 m cade liher un corp. Cu ce vitezi'i init.iala v
0
trebuie aruncat
.in jos de la inaltime un al doilea corp, la un interval -r = 0,5 s dupa prirrllll,
pentru ca cele dona corpuri sa se 1ntilneasri'i chiar Ia suprafata Pamintului?
R: v
0
= gT.
2
V'2hfi- T = 7,35 m!
,s.
2 V2hfg- ...
309
20. Doufl. corpuri slnt aruncate tn sus c11 vitezele initiale v
01
=: llo rnjs fJ
02
= rn/s, corpul 2 la un interval .. dupa prirnul. Care sint limitelP permise ale lui -.
pentru ca cele doua corpuri sa se poata fntilni in aer? (Se va lua g ,.;_ 1 u m/s
2
.)
Rr 2 Vot - Vo2
2voi
4,0 S r< T < --
g
12 s.
21. Un corp este aruncat vertical in sus cu viteza initiala v
01
= 9,8 rnjs. Dupa un timp-
.. = 1,0 s se arunca dupa el un al doilea corp. Sa se afle viteza initiala v
02
a acestuia
astfel ca cele doua corpuri sa se inUlneasca in momentul dnd corpul 2 este Ia lniil-
timea sa maxima. Sa se repre7;...inte coordonatele in funepe de timp pe
diagrarna.
R: v02 = 7,0 mjs.
22. tp. drumul unui glonte tras orizontal s-a un paravan de carton la distanta d.
$tiind diferenta de inaltime h dintre Plll?Ca 9i orificiuf facut de glonte in paravan, sa
se afle viteza v0 a glontelui unghiul ex. sub eare glontele paravanul (fata de
dirertia orizontala)'.
2h
R: 1'0 = d V gj2h; tg ex. = - .
d
28. Un corp a fost aruncat orizontal dintr-un turn !;li a eazut pe pamint dupa 't" = 0,50 s
Ia distanta d = 5,0 m (pe orizontala). Sa se afle: 1nalpmea de la care a fost arunrat
corpul, initiala v0 , viteza finala v' unghiul format de ea cu orizontala.
h l .Q d/ I
R: = -g-. = 1,22 m; v
0
= -. = 10 m s;
2
v' V vf + 2gh = lt,l m/s:
tgcx.' V2gh/v0 ; ex.'= 2621'
24. Un corp este aruncat cu viteza v0 = 10 m/s sub un unghi cx.
0
45o fata de orizontala.
un perete situat Ia o distanta d = 3,0 m. Sa se afle: pe ce portiune,
ascendenta sau descendenta a traiectoriei, se produce c;iocnirea; la ce inaltime se
produce ciocnirea; viteza v' in momentul ciocnirii?
'gd2
R: ascendenta (b = 10m); h = d tg cx.
0
- = 2,1 m;
2v5 cos
2
cx.
0
v' = V v5 - 2gh = 7,6 mjs.
25. intr-o sanie care 1unerti 1iher, fara frecari, pe un plan inclinat de unghi ex. fata de
orizontala, este st1spendat de tavan ,printr-un fir un corp. Cu ce unghi e fata de ver-
ticala deviaza firul in pozitia de echilibru relativ a corpului?
R: e = 0: (firul Ya fi perpendicular pe planul inclinat).
26. Doua corpuri de rnase m1 = 3,0 kg, m2 = 2,0 kg sint pe un plan orizontal
,:;j legate intre ele printr-un fir orizontal care 'rezista' pina la o tensiune maxima
Tnnx = 100 N. Coeficientul de frecare la alunecare este acelal?i pentru ambele corpuri.
Cu. ce forta maxima putem trage corpul m
1
pentru a nu se rupe firul in
Urnp11l
R: Fmax
310
27. ca pentru a mentine in echilibru un corp pe un plan inclinat dEhmghi rx = 30,
trebuie aplicata corpului o fortil minima normala pe plan de n = 2,5 ori mai maro
decit o forf<l minima orizontala, sa se calculeze coeficientul de frecare dintre corp
pla_n.
R: 11
t'OS ex.
----- = 0,43.
n -sin rx
.28. De-a Iungul unui plan inclinat de unghi ex. = 45 este Jansat in sus un corp cu viteza .
initiala v
0
= 10,0 m/s. Coeficientul de frecare Ia alunecare 11. = 0,20. Sa se afle:
tnaltimea h Ia care se ridica corpul, viteza v' cu care revine corpul inapoi la baza pla-
nului, timpul de urcare timpli1 de coborirf'.
R: h = v5/2g(1 + 11.ctg ex.)= 4,25 m; v' = v0f(tg f.l): (tg ex.+ (1)] 1 12 = 8,16 mjs;
tu = v
0
/f5 (sin ex. + !J.COS ex.) = 1,2 s; tr. -;=: (,v,J!g) (sin 2 ex. - f1. 2 cosz cx.)-1!2 = 1,5 s.
29. 0 pana cu unghi de deschidere ex. = 30 este batuta intr-un butue de Iemn. Care tre-
buie sa fie coeficientul de frecare minim intre pani\ butuc pentru ca pana sa nu sara
ina poi?
R: fl = tg _:_ = 11,27.
2
80. Doua corpuri de mase m1 = 3,0 kg, m2 = 2,0 kg sint pe un plan tnclinat
de unghi ex. = 30 cuplate intre ele printr-o tija fina paralela cu planul inclinat.
Coeficientii de frecare la lunecare sint respectiv (J.
1
= 0,20 9i f1.
2
0,30. Sa se calculeze
acceleratia sistemului l?i tensiunea din tija.
R: a
81. Se tra_ge un proiectil in direcpe vertical<l, de Ia suprafata Pamintului. Sa se caleuleze
in<lltimea maxima la care urea proiectilul, daca viteza lui initiala este de 1 o kmjs
raza Pamintului de 6 400 km. Se neglijeaza frecarile l;li rotatia Pamtntului.
(IndicaJie. Se considera sistemul p:rokctiJ-Pamint un sistem izolat se aplica legea
conservarii energiei.)
2,5 10
4
km.
32. De la distanta h de la supraf'ata Pamintului se lasa sa cada liber un corp. Care este
viteza la suprafata Pamintului,daca si:nt cunoscute g
0
, Rp l?i h (h Rp)?
(Indica{ie. Se aplica legea conservarii energiei, pentru sistemul corp-Pam1nt).
U: v
2
= 2h g
0
Rp
Rp + h
38. Vn vagon cu masa il-'1 = 10 tone, supus acpunii unei forte de frinare eonstanta,
coboara pe un plan inelinat eu unghiul o: (sin ex. = 0,05). Vagonul nn are viteza initiala
311
atinge viteze v = 12 mfs, dupa cp a parrurs distauta d = 200 m. Sa se calculezn
forta de frinare (g = 10 m/s2).
R: F M ( g sin (X - ;; ) = 1 300 N.
34. Un automobil cu masa M = 800 kg coboara cu viteza inipala v
0
= 60 km/h, pe un plan
inclinat cu unghiul ot fata de orizontala (sin ot = 0,0/f). Forta de tractiune a moto.
rului este constanta. Automobilul Ia baza planului cu viteza v
1
= 90 km/h,
dupa ce a parcurs distarita d = 200m. Forta de frecare dintre cauciucurile automobi-
lului drum este Fr 1 000 N. Sa se calculeze forta de tractiune F(g = 10 m/s
2
).
R F = M(vr- v3) I F - 4Mg = 1 '-00 N'
2d I f 1 00 - .
35. Un ciocan cu masa m = 1 kg cu viteza v = 5 mjs un cui care patrunde -in
lemn cu x = 1 em. Sa se calculeze forta de rezistenta a Iemnului (g = 10 mjs
2
). Se
va neglija greuta:tea ciocanului in raport cu celelalte forte.
mv
2
R: Fr = -- = 1 250 N.
2x
36. Un pendul gravitational simplu de masa m = 100 de lungime l = 80 em se inde-
. parteaza de pozitia de echilibru cu un unghi (X = 30. a) Sa se calculeze viteza ten-
. siunea diri fir -cind pendulul trece prin pozitia de echilibru.
b) Sa se demonstreze ca pentru o anumita valoare a unghiului ot, tensiunea din fir,
la trecerea pendulului prin pozitia de echilibru, este egala cu dublul greutatii. Sa
se calculeze in acest caz aceasta valoare ot
1
a unghiului (X.
R: a) v
2
= 2gl (1 - cos ot); v = 1,45 m/s; T
. mv
2
mg +- = 1,24 N;
l
b) T 1 = mgcos a.
1
+ 2 mg ( 1
37. De ce deviaza ramura unui copac a tunci cind de pe ea ia zborul o pasare?
R: conservarea impulsului.
38. De un aerostat, aflat tn repaus in atmosfera, este legata o scara de sfoara pe care
sta un om. Masa aerostatului cu scara este M, iar a omului m. Ce viteza va avea aero-
statul,daca omul incepe sa urce pe sca'ra cu viteza u fafa de scara? Cita, energie cinetica
dezvolta omul punindu-se in mi9care?
, m !\ l mM
R: v = - u l..l.Ec = - - u2.
m+M' 2m+M
:J!I. Doi patina tori de mase m1 = ?0 kg m2 = 50 kg, tinind de capetele unei sfori, stau
pe gheata lucwasa unul in fata celuilalt. Primul din ei incepe sa traga de sfoara scur-
tind-o cu viteza u = 1,20 mjs. Cu ce viteza se vor mi9ca patinatorii? (Se neglijeaza
frecarile.)
0,50 m/s; V2
312
__ m_t_u_- -0,?0 mjs.
m1 +mil
40. Trei barei merg una dupa alta en viteza v fiecare. 1n fieeare barca se afla cite 1111
om, astfelincit omului este M, iadn barca din mijloc mai e-xista doi
sacidemasamfiecare. Din barcadin mijloc stnt aruncati cei doi saei, 1111111 spre
l).l;lrca din faf,a, celalaltspre barca din spate, nt vitPz<'t relativa u {afcl de barcii
inainte de aruncare. Care vor fi vitezele finale ale barcilor, daca sacii sint aruncati:
a) simultan; b) succesiv?
R: a) v1 = v + --.!!!._ u, v
2
Jill+ m
rn
v, v3 = v- ------ u;
M-t-- m
b) V
1
= V + m.
M+m
m
2
u m(M-+ 2m)
u, v
2
= v + ---:--_----; v
3
= v - ------ u
M(M -t- m.) . (M + m)2
m(M +2m)
sau v1 = v + ------ u;
(M -t- m)
2
v2 = v------
}lf(M + m).
m
v3 = '1'- u.
M+m
4:1. Dona bile de mase m1 = 0,173 kg, m2 = 0,200 kg se pe directii perpendiculare
cu vitezele v
1
= 10,0 mjs, respectiv v2 =. 5,0 mjs. Dupa ciocnire hila m
2
se
Care va fi viteza primei bile dupa ciocnire?
Sa se traseze diagrama conservarii impulsulu i total.
42. Fata de care puncte se conserva momentul cinetic al unei particule care oblk
perfect elastic un perete .(fig. 5.8)? Care este momentul cinetic in raport cu nor-
mala Ia perete.'in punctul de contact?
R: fata de punctele normalei la perete in punctul de contact; zero.
43. La pendulul conic (fig. 3.61), fata de care punct se conserva momentul cinetic al
particulei ce valoare. are? Care este variatia pe unitatea de timp a momentulu i
dnetic fata de punctul de suspensie?
R: fata de centrul cercui_ui; L = m_vr = ml (XV ot; L este vertical;
-+ -+
I AL/ D.t l = I M I mgr = mgl sin ot; ALf!J.t M este tangent I a cere.
44:. 0 particula se Iiber, fara frecare, sub actiunea fortei de greutate, pe suprafata
interioara a unei sfere. Sa se arate ca momentui cinetic al particulei fata de diame.
trul vertical al sferei se conserva.
4:5. Doua particule se mi9ca rectiliniu uniform cu viteze egale in sensuri opuse pe doua
drepte paralele. Sa se arate ca momentul cinetic total in raport cu orice punct din
spatiu, nu depinde de alegerea acestui punct.
-+ -i>
R: L = (!'1 - r
2
) 'X mv.
46. 0 hila de masa m = 0,100 kg, legata de un centru fix printr-un fir de lungime l
1
=
= 0,60 m, executa o circulara uniforma pe un plan orizontal neted. fara
frecari cu turatia n1 = J,OO rotjs. Ce turatie va avea bila
1
daca. firul se scurteaza
pin a I a Iungimea l
2
= 0,30 m? Ce lucru mecanic a efectua t forta care a scurta t firul?
1 1 . 2 2( 2 2 )
4,0 rot,s; W = - m41t
2
ntlt ltfl2- 1 = 2,12 J.
2
313
Fig. Pt-mhu problema 47.
Fig. R-48, Pentru prohh'ma 4g_

47. Un cilindru de masa m1 are in jurul sau un fir de care este suspendat Ia
capatulliber un corp cu masa m2 (fig. R-47). Calculati tensiunile din fire acce]p.
ratia cu care coboara cilindrul cunosdnd raza momentul de inertie al cilindrului I.
48. Pe un plan inclinat de unghi a: este a9ezat un corp rotund, omogen, de masa m, razii.
R moment de inertie I. Corpul rotund este legat de un alt corP. de masa m
2
, orin
intermediul unui fir inextensibil trecut peste un scripete cu inertia negl\jabila (fig_
R - 48). a) Care este coeficientul de frecare minim necesar pentru ca sa nu alu-
nece corpul? b) Sa se calculeze acceleratia corpului tensiunea din fir: Apli-
. catie numerica: corpul este o sf era; m
1
= m
2
, a:.= 30, !l 0,20.
lndicati('. Din relatiile: m1g sin a:- T -Fr = fflJa
1
; T- mag= m
2
a
2
; aa- a
1
= eR;
(Pr- T) R = ei, se scot Fr, a1 12i T. Din conditia Fr < !J.gm cos a: rezulta b
!lmin < !l
R: a) !lmin = 0,154 < {l, deei nu avem alunecare
b) a 0,205 g; T = 0,47 m
1
g.
-19. Un fir trecut peste un scripete de inertie neglijabila are la un capat un cilindru plin de
masa m
1
raza R iar la celalalt un corp de masa m
2
(fig. H-49). Sa se afle accele-
ratia mi9carii corpului m2 , in cazul cind cilindrul nu aluneca pe suprafata orizon-
tala.

.
m2
Fig. R-4Sf. Pentr11 problPrn::-1 t_.g,
314
(lndicaJie. Daca cilindrul se pe plan atunei se poat.e gcrie:
T +Fr.,., {1/2)m]a; T mga; (T- Fr) R (1/2) m
1
R
2
.!!:..
m2
de a lei rezulta a.)
50. Un om cu masa m1 se deplaseaza pe circumferinta de raza r a unui 4isc orizontal,
aflat initial in repaus. Discul are masa m
2
9i raza R se poate roti u9or in jurul
unui ax vertical care trece prin centrul sau. Cu ce viteza unghiulara (J) se
discul, cind omul se deplaseaza cu viteza v fata de disc?
(IndicaJie. Se scrie conservarea momentului pentru cele doua corpuri: L =
=I (J) + I
1
(J) unde L-= m1 rv; I (J) = rnomentul cinetic al discului: /
1
(J) = momen-
tul cinetic pentru om. De aici rezulta valoarea (J).)
R:
51. Cind forte actioneaza asupra unui punct material. Punctul de aplicatie comun al for-
telor se afla intr-unul din virfurile unui hexagon regulat, iar extremitatile.lor in cele-
lalte virfuri. Sa se afle rezultanta fortelor, luind marimea, celei mai mari dintre ele
egala cu 1 N.
R: R = 3 N.
52. Doua resorturi R1 9i R2 de mase neglijabile de lungirni egale, se alunges.c respectiv
cu D.l
1
= 1 em, actiunea unei forte deformatoare F
1
= 0,1 N cu lll
2
= 120 mm,
pentru o forta F 2 = 1 N. Se suspend& resorturile in doua puncte C
1
C
2
aflate in
acela9i plan orizontal. Se fixeaza o tija rigida, de masa neglijabila, la extremi-
tatile libere A1 A2, ale resorturilor. ,Apoi.se atirna o greutate G intr-un punct
D al tijei.
a) Sa se determine pozitia punctului D, caracterizata prin raport.ul DA
1
/DA
2
, pentru
ca tija AfA2 sa ramina orizontala.
b) Sa se determine suplimentar;l M a rescrturilor,ctnd greutatea G cre$te f'u
L\G = 1 N.
53. Un cilindru gradat are grosimea e
R: a) DA1/DA2 = k
2
/k
1
5/6;
D.G
b) D.l = = 5,45 nm.
k1 + k2
2 mm, inaltimea h = 20 em 9i diametrul interior.
D
1
= 4 Baza eilindrului are diametrul D
2
:::;=:: 6 em 9i grosimea e = 2 mm:
a) Sa se determine pozitia centrului de greutate al cilindrului gradat., in raport cu
punetul aflat la jumatatea inaltimii cilindrului.
315
b) Se umple cilindrul cu ap<l. p1na la jurnatate, sa se determine in aeest eaz poziti;t
centrului de greutate al cilindrului ln raport cu punet.
R: a) ;x;
54. Un tub cilindric care contine o anumita cantitate de mercur, in apa scufun-
dlndu-se cu h = 10 ern din lungimea sa. 1ntr-un lichid de densitate necunoscuta, tubul
scufundindu-se cu h' 12,5 em din lungimea sa. Sa se determine densitatea
relativa a lichidului, fata de apa.
h
R: d = - =-= 0,8.
h'
55. Pe un carucior se afla un vas cilifldrir, in _ci:lr apa pina la inaltimea h, faFi
de baza cilindrului. 1n peretele cilipdntlui, parti diametral opuse,sint facute dow1
orificii identice, cu sectiunea S 10-a Un o'rificiu se afla la inaltimea h
1
= 0,25 m,
iar celalalt Ia inaltimea h2 0,5 m, fata de baza cilindrului.
s::t se determine sensul intensitatea fortei ce trebuie aplicata caruciorului, pentru ca
acesta sa ramina in repaus, dnd se deschid orificiile prin aces tea incepe sa_ curga
apa.
R:F
56. Un ceas cu pendul care bate secunda ('f
0
= 2 s} la suprafata Pamintului este muta,t la
o altitudine h = 200 m in localitate; Ce influenta va avea aceasta mutarc
asupra mersului ceasului? Cu cite secunde se va modifica mersul lui in D = 2ft: ore?
Raza Pamintului R = 6 lt:OO km.
1) = - 2,70 intlrziere.
57. Densltatea unui 1:orp de mici dimensiuni este t' = 2,6 kg/m3 Acest corp esto
suspendat de un fir ::;;i determinat sa oscileze intr-un mediu cu densit.atea Po 1,3
kg/m3. J\fbti ce relape existalntre perioada de oscilatie 1' a care cscileaza_
ln acest mediu perioada lui de oscilatie in vid 7'
0
Se neghJeaza fortele de frecare.
R: T = T,
316
58. $tiind ca energia totala a unui oscilator armonic este E
2.. kA
2
energia poten-
:l
trala 1, ooc ky
2
, sa se-rrprezinte iulr-un sistem dt> axt E y gmficul erw.rgiei
2
cinetice potentiale a oscilatorului armonic.
59. 0 oscilatie armonica y =A sin w t se propaga ca o perturbatie transversala cu vit
0
za
v = 7,5 m/s de la orig-ine de-a lungul axri z, A = 1 . 1o-2 m w = 7t/2 rad/s.
Si'i se determine: a) perioada T, frecvr11ta v :;;i l11ngimea de unda A; b) ecuatia undei
c) irnaginea momentana (un desen Ia sc;ll'<tl a JWrlurbatiei dupa t
1
= lt:s t _' 6s t __ '
s. - I , .) 2- '3-
60. Legea de propagare a undei plane intr-un mediu elastic, omogen 9i izotrop este y =
.A sin 27t (_!_ - -=-). a) Cum se reflecta planeita tea undei in aceasta expresie?
T A -
b) Ce conditie trebuie pusa intervalului de timp t, pentru ca expresia matematica a
legii sa aiba sens fizic?
R
t X X
: daca unda pleaca din x = 0 la t = o at unci -- o sau t --
T A v
HL Dona de oscilatie S1 S 2 emit unde de amplitudine A
1
2 mm respectiv A
2
=-
5 mm. Frecventa undelor emise este v = 160 Hz, iar viteza lor de propagare in
mediul considerat este v = 320 mjs. Sa se afle amplitudinea de oscilatie a unui punct
sit nat la distanta x1 = 6,5 m de prima sur2a 9i x
2
= 32/3 m de a doua sursa, 9tiind
ca cele doua surse oscileaza in faza.
R: A= 6,8 mm ..
62. () de m !nneca liber pe un plan inclinat de lao inaltime 'h, a poi se opre
9
te
unrleva p.e planul orizontal. Ce lucru mecanie trebuie efectuat,.pentru a aduce saniuta
inapoi Ia loCJ,d de plecare?
R: 2mgh.
63. De ce vina _de apa dintr-un r-obinet (in curgere lenta :;;i lin<1, neturbulenta) se ingusteaza
trep !at pe masura ce coboarii?
R: Sv = const, v deci S scade.
64. Putem masura masele cu un dinamometru,daca avem Ia dispozitie 9i o ruti(' cu etaloane
de masa?
R: da. (prin metoda substitutiei).
1}5. Un corp este tirit uniform pe uu plan orizontal cu unghiul de frecare tp, cu ajutorut
unei forte care face unghiul cu orizontala. Pentru ce valoare a unghiului forta de
tractiune va fi minima?
R: tp de frcc:arei.
317
66. Doi pescari trebuie sa treaci1 peste un rlu exaet ln punctul opus. Amindoi vislese cu
viteza Vb = 2,0' rnjs fata de apa, iar viteza apei este peste tot va = 1,2 m/s.
Primul orienteaz<l barca astfel indt inainteaza rectiliniu ajunge exact rn punctul
opus tntr-un timp t1 orienteaza barca perpendicular pe tarm, ajunge Hnga
celiHalt mal, apoi visle9te de-a lungul acestui mal pina ajunge in acela1i;i ptinct final
fn timpul t
2
Care este raportul t
1
jt
2
?
R: tlft2 = "'\ /vb- Va = 1/2.
v Vb + Va
67. {Tn pescar mergind cu barca in susul riului scapa,in dreptul unui pod, un colac in api'L
Dupii un timp "t' = 1/2 h da seama de aceasta 9i se intoarce inapoi, gi1sind colacul
la distanta d = 5,0 km mai departe de p:od. Care este viteza apei, dacii pescarul
mereu cu intensitate? Care sistem de referinta este mai potrivit?
R: SC legat de apa; v = dj2"t' = 5,0 kmjh.
68. Experienta arata ca particulele mici care cad liber in aer inUmpina din partea aerului
o fort& de rezistenta (de frecare) proportionala cu viteza particulei :;;i orientata in sensul
/
op11s vitezei: Fr = -kv, unde k este o constanta de proporFonalitate. Viteza acestor
particule atinge destul de repede o valoare maxima (limita) constanta. Sa se calculeze
aceasta viteza limita de cadere Iibera, daca masa parti.culelor este m=10 mg constanta
dn proporponalitate k = 2,0 1Q-
3
N sjm.
R: c = mgfk = Et,9 cmjs.
69. 0 bi1i1 de masa m = 100 g este suspendata printr-un fir de tavanul unui vagon. Cind
vagonul merge uniform frtnat, firul eu bila se afla in echilibru relativ, deviat cu
unghiul 6 = 60, fata de verticala. Sa se afle acceleratia vagonului :;;i tensiunea
din fir.
R: a= -gtge = -17 m/s
2
; T = mgjccse = 1,96 N.
70. Un tren in cepe sa frineze uniform,. parcurgind astfel o distanta s = 180m plna Ia oprire.
Un pendul sim2Iu suspendat tn vagon este deviat (la echilibru relativ) cu unghiul 6 =
in timp.ul frinarii. Care a fost viteza initiala a trenului?
R: V
0 V2gs tg6 = 17,6 mjs.
71. Un corp este aruncat (in vid) cu viteza initiala v
0
= 20 mfs sub un unghi oc.
0
= 45
fata de orizontala: Dupa cit timp l?i la ce inaltime vectorul viteza formeaza un unghi
ot = 30 cu orizontala?
R: t = ot
0
(tgoc.
0
- tgoc.) = 0,63 s;
g
1 2
Y = - vo cos
2
oc0(tg
2
ot
0
- tg
2
oc.) = 6,8 m.
2g
72. Dona corpuri sint aruncate din punct cu viteza initiala v
0
7"' 1 o mjs
sub unghiurile oc1 = 30, respectiv oc2 = 60. Care este distanta d dintre corpuri dupa
t=2,0 s?
73. 0 tinta de pe tin deal se' vede sub unghiul fata de orizontaHL Distanta pe orizontal:"t
pina la tinta este d. viteza initiala v
0
a obuzului, sa se afle unghiul oc.
0
de tragere.
Care este viteza minima necesara pentru a a tinge tinta?
2 ---
Vo vo 2v0 ,
R: tgoco = ---- - 1; v0
gd g
2
d
2
gd <
gd (.
-- Sill
cos/
+ 1).
318
74. lln corp este a!?ezat p{' un plan indinat de unghi ot = 60", fara frecari.Cu ee aeceleralie
va Iuneca liber corpul de-a lungul planului inclinat, dad\ aeesta este tmpins cu o
]eratie a' .= 5,0 mjs2'?
R: a = g sin oc. a'cosoc. = 6,2 m/s
2
sau 10,7 m/s?.
75. Intr-un lift care se mi:;;cii cu o acceleratie a' = 2,2 m/s
2
lndreptaUi in sus, este fixat
pe podea un plan indinat neted fara frediri, care formeaza un unghi ex = 30 eu po-
deaua. Cu ce acceleratie va cobori liber de-a lungul planului, un corp de masa m = 1,0 kg
a9ezat pe acest plan inclinat? Care va fi apasarea pe plan'?
R: mgsinoc. = m(a- a'sinoc.): mg('OS ()(. = macos rt.,dP unde
a= (g +a') sin oc. = 6,0 m/s
2
: 1V m(g + a')eosoc. = 10,4 :\.
7(). Dr o parte 9i de alta a unui dublu plan inclinat (unghi diedruf<.u unghiu,rile rt.
1
=: 30"
oc.2 = 60 fata de orizontala, slnt doua eorpuri de masa m
1
, respeetiv m
2
, '
legate printr-un fir trecut peste un scripete ideal din virful planului. Se neglijeaza
fred1rile. Diferenta de nivel dintre. corpuri este initial h 1,00 m. Dupa T = 0,70 s
cele doua corpuri ajung la acela9i nivel. Care este raportul
3,0.
77. De ce Ia elicoptere, pe linga elicea mare cu axa verticala, mai exista inca o elice mica
la coada, cu axa orizontala?
R: pornind elicea mare, corpul elicopterului s-ar roti in sens invers
varea momentului cinetic), ceea ce este impiedicat de elicea mica.
71'. int r-o bart:;1 aflata penn lac stau la capete doi elPvi. Vlasa lor a bardi este M. Prirnul
elev arunca celui de-al doilea o minge de masa m cu viteza u fata de apa. Cu ce
viteza relativa va lovi. mingea pe al doilea elev?
M+w
R: Vrel = u ---'--
M
79. Un c.orp de masa

cu viteza v
1
un alt corp de masa m2 aflat in repaus. Dupa
ciocnire direct-iile de mi:;;care ale corpurilor formeaza unghiurile 6
11
respectiv 62 cu direc-

tia de mi:;;care (v
1
) a primului corp. Sa se afle vitezele finale.
vl sin el
sin ( el + ()2)
80. Pe o masa este intins un lant. Un capat allantulni, de care este prins un corp greu de
dimensiuni neglijabile, atlrna liber peste marginea mesei. Ctnd portiunea de lant de
pe masa are lungimea l
0
, lantul incepe sa lunece. Sa sa calculeze vUeza lantului in mo-
mfjn tul cind el masa.
R: v = V
Indicatie: daca m este masa lantului .M masa corpului greu at unci initial: J.lf g +
l l0 10 ( . l - lo ) l +
+ m -
1
- .. g = tJ.m l g. Scaderea energiei potentiale . M + m -
1
-- g o
+ , m este egala cu energia cinetica (M + m)v
2
/2 plus lucrul mecanic al fortei
l 2
. l l
de free are tJ.m _Q_ g __!!._
l 2
319

S-ar putea să vă placă și